Anatomia Aparatului Respirator (1)

8/19/2019 Anatomia Aparatului Respirator (1)

1/40

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII STIINTIFICE LICEUL

SANITAR BISTRITA

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Asfixia Mecanica

Indrumator Absolent

!intea Emanuela Ursa "eronica

Mariana

D#MENIUL$SANATATE SI ASISTENTA !EDA%#%ICA

CALIFICARE$ ASISTENT MEDICAL %ENERALIST

&'()


2/40


3/40

Motivatia

Am ales aceasta tema asfixie mecanica deoarrce a existat un caz in familiea mea si as

dori sa imi estind cunostintele in acest domeniusa pot acorda primul autor in vitoracestor persoane!


4/40

Anatomia aparatului respirator

Aparatul respirator cuprinde caile respiratorii si plamanii.

Caile respiratoriisunt reprezentate de: cavitatea nazala, faringe, laringe, trahee si

bronhii.

Caile respiratorii

Cavitatea nazala

Este primul segment al caior respiratorii. Septul nazal desparte cavitatea nazala in

doua cavitati simetric, cu directie antero-posterioara, sub baza craniului si deasupra

cavitatii bucale.

Comunica cu exteriorul prin orificiile narina si cu faringele prin coane.

Fosele nazale

Sunt doua conducte situate inapoia piramidei nazale, de la orificiile narinare pana

la coane. Distingem foselor nazale un segment anterior, numit vestibulsi un segment

posterior, fosele nazale propriuzise.

a interior fosele nazale sunt acoperite de mucoasa nazala, care care are o structura

deosebita in partea superioara, fata de rest.


5/40

!egiune respiratorie a mucoasei este mult mai intinsa, are o bogata

vascularizatie si o culoare rosiatica. Ea acopera toti peretii cazitatii nazal, cu

exceptia celui suoerior, unde se afla mucoasa olfactiv. "ucoasa respiratorie are glande

tubulo-ocinoase.

Faringele

Este un conduct musculo-membranos, dispus de la baza craniului pana in dreptul

vertebrei C # , unde se continua cu esofagul.Are forma unui $gheab deschis anterior, care se ingusteaza de sus in $os, cu lungimea de %& centimetri.

Laringele

Este un organ cu dubla functie: conduct aero-vector si organ al fonotiei.

Are o forma de piramida trunchiata cu baza in sus. laringis, care anterior este

delimitat de epiglota, posterior de cartila$ele aritenoide si lateral de repliurile

epiglotico-aritenoidiene, intinse intre epiglota si cartila$ele aritenoide.

'n grosimea acestor plici se afla cartila$ele cuneiforme. (arful laringelui se continua

in $os cu trahea.

(ascularizatia laringelui este asigurata de artera laringiana superioara si artera

laringiana inferioara. Sangele venos a$unge in vena $ugulara interna.imfaticele

laringelui a$ung in ganglionii cervicali.

'nervatie laringelui este asigurata de nervul laringian superiorsi inferior, ramuri din

nervul vag.)ervul laringian inferior inerveaza muschii intrinseci ai laringelui, exceptand

muschiul tirocricoidian. )ervul laringian superior inerveaza mucoasa laringelui si

muschiul tirocricoidian.

2


6/40

Trahea

Este un organ sub forma de tub care continua laringele si se intinde de la vertebracervicala C * pana la vertebra toracala + unde se imparte in celo doua bronhii. Are o

lungime de %-% centimetri si un calibru de %,*- centimetri./rezinta un segment

cervical si unul toracal.

'n segmentul cervical vine in raport posterior cu esofagul0 anterior cu istmul glandei

tiroide, cu muchii infrahioidieni si pielea.

/artea toracica este situata in mediostinul superior.

/osterior vine in raport cu esofagul, anterior cu arcul aortei si cu ramurile

desprinse din el, cu timusul si cu sternu, iar lateral cu plamanii acoperiti de pleura

mediastinala.

(ascularizatia traheei este data de ramuri din arterele tiroidiene, la nivelul gatului ,

si din arterele bronsice , la nivelul toracelui.

(enele in portiunea cervicala, se varsa in vena $ugulara interna, iar in portiunea

toracala in venele az1gos.

'nervatia este asigurata de fibre simpatice , din simpaticul cervical si toracal si fibre

parasimpatice din nervul vag.

Bronhiile

a nivelul vertebrei + , traheea se imparte in cele doua bronhii principale. Aceste

bronhii patrund in plaman prin hil, unde se ramifica intrapulmonar, formand arborele

bronhic.

'ntre cele doua bronhii exista o serie de deosebiri. 2ronhia dreapta este aproape

verticala, cea stanga aproape orizontala. Cea stanga esta mai lunga decat cea dreapta,

in schimb bronhia dreapta are un calibru mai mare fata de cea stanga.


7/40

2ronhia stanga este incon$urata de crosa aortei , cea dreapta de crosa marii vene

az1gos.

Structura bronhiilor principale este asemanatoare traheei , bronhiile principale fiind

formate din inele cartilaginoase incomplete posterior.

(ascularizarea arteriala este asigurata de arterele bronsice. Sangele venos este

colectat de venele bronsice care-l duc in sistemul az1gos. imfa a$nge in ganglionii

traheobronsici si ganglionii mediastinali.

'nervatia vegetativa provine din plexul bronhopulmonar.

Plamanii

/lamanii sunt principalele organe ale respiratiei.Sunt doi plamani, situati in

cavitatea toracica, fiecare fiind acoperit de pleura viscerala./lamanii au forma unei

$umatati de con.

Culoarea lor variaza cu varsta, la fat este rosu-brun0 la copil este gri-rozie0 la adult

este cenusiu , mai mult sau mai putin inchis. 3reutatea plamanilor este de 4 de grame ,

pentru plamanul drept si * de grame pentru plamanul stang.

Capacitatea totala a plamanilor este de & cm5.

Diametrul vertical este de de centimetri, antero-posterior la baza de %#-

centimetri, iar transversal la baza de 6-% centimetri.

7ata externa a plamanilor este convexa si vine in raport cu coastele., /e aceasta

fata se gasesc santuri adanci, numite scizuri, care impart plamanii in lobi.

7ata interna este plana si vine in raport cu organele din mediastin.

/e aceasta fata , mai aproape de marginea posterioara a plamanilor se afla hilul

pulmonar, pe unde intra sau ies din plaman vasele, nervii si bronhia principala. a

plamanul stang, anterior de hil se afla impresiunea cardiaca lasata de ventriculul stang


8/40

si impresiunea lasata de aorta descendenta. a plamanul drept, anterior de hil se afla

impresiunea cardiaca, mai mica decat cea stanga, lasata de atriul drept,

cat si impresiunile lasate de vena cava superioara si vena cava inferioara.

Deasupra hilului se afla impresiunea lasata de crosa marii vene az1gos, iar

posterior de hil se afla impresiunea marii vene az1gos.

2aza plamanilor este concava si vine in raport cu diafragma.

(arful plamanului drept depaseste in sus prima coasta si vine in raport cu organele

de la baza gatului.

Structura plamanilor

/lamanii sunt constituiti din arborele bronsic, lobuli, ramificatiile vaselor

pulmonare si bronsice, nervi si vase limfatice, toate cuprinse in tesut con$unctiv.

Arborele bronsic

2ronhia principala pantrunzand in plaman prin hil se impartela dreapta

intrapulmonar in trei bronhii lobare, iar la stanga in doua bronhii lobare.

Vascularizatia plamanilor

/lamanii au o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala.

Vascularizatia nutritiva

Este asigurata de arterele bronsice, ramuri ale arterei toracale, care care aduc la

plaman sange cu oxigen pentru arborele bronsic, parenchimulpulmonar si peretii

arterelor pulomare, deoarece acestea


9/40

5

din urma contin sange cu C8. Arterele bronsice intra in plaman prin hil si insotesc

arborele bronsic, a$ungand numai pana la nivelul bronhiolelor respiratori, unde se

termina in reteaua capilara, de la care pornesc venele bronsice ce duc sangele cu C8 in

sistemul venos az1gos, acesta terminandu-se in vena cava superioara. (ascularizatia

nutritiva face parte din marea circulatie.

Vascularizatia functionala

Apartine marii circulatii. Ea incepe prin trunchiul pulmonar care isi are originea in

ventriculul drept.+runchiul pulmonar aduce la plaman sange incarcat cu C8. Dupa un

scurt traiect se imparte in artera pulmonara dreapta si stanga, patrunzand fiecare in

plamanul respectiv, prin hil. 'n plaman, arterele pulmonare se divid in ramuri ce insotesc

ramificatiile arborelui bronsic pana in $urul alveolelor, unde formeaza reteaua capilara

perialveolara. a acest nivel, sangele cedeaza C8 si primeste 8. De la reteaua capilara pornesc venele pulmonare. Ele ies din plaman prin hil si se duc spre atriul stang.

imfa plamanului este colectata de ganglionii din hilul plamanului. 'nervatia

plamanului provine de la plexul bronhopulmonar. 7ibrele parasimpatice determina

bronhoconstrictie si secretia glandelor din mucoasa bronsica, iar cele simpatice

determina bronhodilatatie.


10/40

Pleura

7iecare plaman este invelit de o seroasanumita pleura.

/leura prezinta o foita parietala, care captuseste peretii toracelui si o foita

viscerala, care acopera plamanul patrunzand si in scizuri. Cele doua foite se continua

una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar si

al ligamentului pulmonar, care este o formatiune con$unctiva de forma triunghiulara,avand varful la pediculul pulmonar si baza la nivelul diafragmei.

'ntre cele doua foite exista o cavitate virtuala, cavitatea pleurala, in care se afla o

lama fina de lichid pleural.

Cavitatea pleurala devine reala cand intre cele doua foite ale plaurei se acumuleaza:

sange 9hemotorax, lichid 9hidrotorax, aer 9pneumotorax, puroi 9piotorax, limfa

9chilotorax.

!e"iastinul

Este saptiul cuprins intre fetele mediale ale celor doi plamani, acoperiti de pleurele

mediostinului.

'n mediastinul superior se gasesc:

- ramurile crosei aortei, cele doua vene brahiocefalice, nervii vagi, nervii frenici,

timusul, trahea, esofagul, lantul simpatic toracal, ultima parte a canalului toracic.


11/40

- in mediastinul inferior se gaseste cordul cu vasele mari care isi au originea sau se

termina la acest nivel, cat si nervii frenici, iar pe un plan posterior esofagul, nervii vagi,

simpaticul toracal, canalul toracic, sistemul az1gos si aorta descendenta.

Fiziologia aparatului respirator

!espiratia reprezinta schimbul de oxigen si dioxid de carbon dintre organism si

mediu.

Din punct de vedere functional, respiratia poate fi impartita in patru etape:

%. ventilatia pulmonara

. difuziunea 8 si C8 intre alveolele pulmonare si sange

5. transportul 8 si C8 priin sange si lichidele organismului catre si de la celule

. reglarea respiratiei

Ventilatia pulmonara

Dimensiunile plamanilor pot varia, prin distensie si retractie in doua moduri: prin

miscarile de ridicare si coborare a diafragmului, care alungesc si scurteaza cavitatea

toracica, si prin ridicarea si coborarea coastelor, care determina cresterea si

descresterea diametrului antero-posterior al cavitati toracice. !espiratia normala de

repaus, se realizeaza aproape in intregimeprin miscarile din prima categorie, adica in

urma miscarilor diafragmului.

'n timpul inspiratiei, contractia diafragmei trage in $os suprafata inferioara a

plamanilor. Apoi in timpul expiratieilinistite diafragmul see relaxeaza, iar retractia

elastica a plamanilor, a peretelui toracic si structurile abdominale comprima plamanii.

"uschii care determina ridicarea grila$ului costal se denumesc muschi inspiratori si


12/40

sunt in special, muschii gatului."uschii care determina coborarea grila$ului costal sunt

muschi expiratori, cum sunt, de exemplu, muschii drepti abdominali.

Daca nu exista nici o forta care sa-l mentina plin cu aer, plamanul care are o

structura elastica, se desumfla ca un balon.

Presiunea pleurala

Este presiunea din spatiul ingust cuprins intre pleura viscerala si cea parietala.

/resiune pleurala normala la inceputul inspirului este de aproximativ -& cm ; 8.

Acesta este nivelul de presiune necesar pentru a mentine plamanii destinsi in timpul

repausului.

Apoi, in timpul inspiratiei normale, expansiunea cutiei toracice trage suprafata

plamanilor cu o forta mai mare, astfelincat creeaza o presiune negativa intrapleurala de

-4,& cm ; 8.

Lucrul mecanic al respiratiei

'n respiratia normala de repaus, contractia musculaturii respiratorii are loc in

inspir, in timp ce expirul este in intregime pasiv, determinat de reculul elastic al

plamanilor si structurilor elastice ale cutiei toracice. Ca urmare, muschii respiratori

efectueaza lucrul mecanic doar pentru a produce inspirul.

#nergia necesara in respiratie

'n timpul respiratieinormale de repaus, doar 5-&< din din energia consumata de

organism este ceruta de necesitatile energetice ale proceselor ventilatorii pulmonare.


13/40

'n schimb, in timpul unui efort fizic intins, necesarul de energie poate creste pana la

& de ori fata de repaus.

Asfixia mecanica

Partea generala

Asfi$ia

%efinitie& stare fiziopatologica consecutiva patrun"erii insuficiente "e ogigen in

sangesi tesuturi cu cresterea simultana a "io$i"ului "e carbon'

Cauze

Cauzele pot fi mecanice, toxice si consecutive unor boli.

Asfixia afecteaza in primul rand functiile sistemului nervos central.

"inima scadere a oxigenului in sange provoaca tulburari functionale cat si

modificari morfologice vizibile ale structurii substantei nervoase .

Asfixia se manifesta prin perturbarile actului respirator, cu cinci faze sucesive:

%. %ispnee inspiratorie( traducandu-seprin dificultati de inspiratie ce dureaza

aproximativ % minut.

. %ispnee e$piratorie manifestata prin dificultai de expiratie , faza avand durata de

aproximativ % minut.

5. !iscari respiratorii convulsive cu durata de pana la & secunde.


14/40

. Pauza respiratorie cu lipsa miscarilor respiratorii, cu durata de aproximativ %-%,&

minute.

)* )espiratie terminata +(,- minute.*

+reptatmiscarile respiratorii devin tot mai superficiale, pana la

oprirea completa a respiratiei.

Daca nu se restbileste ritmul si amplitudinea miscarilor respiratorii, la scurt timp se

opreste inima.

Dupa oprirea respiratiei inimaisi mai pastreaza contractibilitatea timp de pana la

cateva zeci de minute.

!eactia tesutului muscular la asfxii prezinta o mare importanta medico-legala,

pierderea rapida a tonusului muscular explica disparitia aproape instantaneea

miscarilor active de autoaparare a victimelor si imposibilitatea autoapararii.

Cunostinta este pastrata doar in faza de dispnee inspiratorie.

Semnele asfi$iei generale

+abloul morfologic lezional in cazurile de asfixii este constituit de semne comune

tuturor asfixiilor si semne specifice fiecarui tip de asfixie.

Semnele asfi$ice generale e$terne

- ividitatile cadaverice vinetii, pe suprafete mari, confluente.

- Coloratia violacee a pielii, mucoaselor, unghiilor.

- ;emoragii punctiforme sub con$unctiva blobului ocular si sub stratul superficial al

pielii toracelui si spatelui.


15/40

- Dilatarea pupilelor

- Emisie de urina si materii fecale.

Semne asfi$ice generale interne

- Sange inchis la culoare, fara cheaguri

- /etele +ardieu: mici puncte hemoragice sub sub stratul extern al plamanilor si al

inimii

- Culoarea intens violacee a tuturor organelor 9staza viscerala

- Dilatarea cavitatilor drepte ale inimii, care sunt pline de sange 9inima asfixica

Culoarea lividitatilor si cianoza sunt consecita a concentratiei excesive a dioxidului

de carbon in sange.

!elaxarea sfincterelor cu mictiuni si defecatie spontana sunt rezultatul perturbarii

functiei musculare netede si striate.

'n asfixii, tesutul muscular este supus atat contractiei cat si relaxarii.'n stare asfixica

se produce in mod reflex contractia splinei si contractia spastica a arterelor. Sangele din

sistemul arterial trece prin capilare in vene, ceea ce determina umplerea excesiva a

organelor interne cu sange.

Clasificarea asfi$iilor mecanice

Asfi$ierea prin spanzurare

/rin spanzurare se intelege comprimarea gatului de catre un lat, realizata prin

greutatea propriului corp. 'n calitate de lat se pot folosi: curele, cabluri electrice,

franghii, esarfe... aturile se clasifica in:


16/40

- fixe si culante

- moi, semimoi, dure

- cu una, doua, trei circulare

Aspectul nodului poate sugera profesia persoanei care l-a legat.

Despre spanzurarea tipica se vorbeste in care nodul se situeaza la nivelul cefei. 'n

spanzurarea atipica nodul se afla lateral sau anterior.

' situatiile in care nodul se afla lateral sau posterior, latul patrunde intre cartila$ul

tiroid si osul hioid. Coarnele hioiduluise deplaseaza posterior spre coloana vertebrala.

!adacina limbii se ridica usor, inchizand orificiul laringian, patrunderea aerului in

trahee este stopata. 'n afara comprimarii mecanice a cailor respiratorii, se blocheaza

circulatia sangelui arterial catre creier si celui venos in directie opusa.

Acest fapt se explica prin comprimarea arterelor carotide si a venelor $ugulare.

Comprimarea nervului vag poate avea ca efect perturbari grave, inclusivdeces prin

inhibitie reflexa.

Despre spanzurare completa se vorbeste in cazul in care corpul este suspendat in lat

fara a lua contact cu vreun punct de spri$in, iar spanzurarea incompleta presupune situatia in care corpul este suspendat in lat, dar atinge planul de sustinere cu diferite

regiuni anatomice 9calcai, genunchi, fese, maini.

Daca nodul se afla anterior, la nivelul barbiei, caile respiratorii nu se inchid

complet. "oartea in aceste cazuri se datoreaza compresiunii vasculo-nervos.

'n spanzurare se observa doua categorii de modificari anatomo-patologice:

- Semne asfixice generale.

- Semne traumatice specifice acestui tip de asfixie.

Semnele traumatice specifice spanzurarii sunt:


17/40

a. Semnul distinctiv al comprimarii gatului cu latului este santulde spanzurare,

amprenta latuluipe pielea gatului.

b. eziuni ale partilor moi:

- infiltratii sangvine in musculatura si ganglionii limfatici

- rupturi transversale ale intimei carotidelor

c. eziuni ososase si cartilaginoase.

- 7racturi ale osului hioid, ale cartila$elor laringiene.

- 7racturi sau luxatii ale coloanei vertebrale cervicale.

Spanzurarea in ma$oritatea cazurilor este sinucidere.

'n practica se descriu cazuri de accidente 9copii, omorul prin spanzurare se citeaza

foarte rar.

Asfi$ia prin obstructie

Sufocarea este asfixia mecanica prin obtructionarea orificiului bucal si a orificiilor

nazale cu mana sau alte obiecte moi.

=na dintre cele mai grele experiente medico-legale este expertiza pe cadavru in caz

de sufocare prin intermediul obiectelor moi 9perna, punga din plastic .

/e corpul victimei, in zonele de aplicare a acestor obiecte, leziunile pot sa nu apara.

'ar daca victima se afla in stare de imposibilitate de autoaparare, nu se va constata nici

un semn de violenta.

Decesul prin asfixie poate surveni si in cazul obstruariiorificiilor respiratorii

superioare cu mana. /entru aceste cazuri sunt caracteristice leziunile pe fata interna a

buzelor si obra$ilor, care se produc prin strivirea tesuturilor intre palma si dinti.

Dupa obstruarea orificiului bucal si nazal cu mana decesul survine in aproximativ 5-


18/40

& minute.

'n prima faza a cestei perioade de timp, in marea ma$oritate a cazurilor, victima

opune rezistenta.

*bstruarea cailor respiratorii

Este asfixia mecanica care se datoreaza inchiderii lumenului faringelui si>sau

traheei cu corpuri straine.

Deseori in laringe, trahee, bronhii patrund monede, nasturi, boabe si alte obiecte

mici. Cel mai frecvent aceasta situatie se intalneste la copii, care le introduc in cavitatea

bucala.

a adulti acesta forma de deces poate surveni dupa patrunderea in timpul somnului

in caile respiratorii a protezelor dentare.

=neori in timpul mesei, pe fond de stres emotional, se produceobstruarea cu bol

alimentar.

Asfixia mecanica prin aspirarea continutului gastric se poate produce in timpul

somnului sau in stare de ebrietate. Continutul gastric ocupa tot spatiul liber al arborelui

respirator si produce decesul.

a autopsie este foarte importanta stabilirea patrunderii intravitale a continutului

gastric in caile respiratorii. /entru aceasta trebuie stabilit nivelul pana la care au

patruns masele gastrice, obligatoriu se efectueaza examenul microscopic al fragmentelor

de plamani pentru constatarea elementului gastric in portiunile terminale ale arborelui

respirator.

Este bine cunoscut faptul ca uneori continutul gastric poate patrunde in caile

respiratorii postmortem. 3azele de putrefactie care se formeaza in stomac si intestin,


19/40

deplaseaza continutul in cavitatea bucala si ulterior in trahee si bronhii. Continutul

gastric poate patrunde in caile respiratorii si in cadrul manevrelor de resuscitare, in

special in timpul respiratiei artificiale. Examinarea atenta a cadavrului, stabilirea

nivelului de patrundere a continutului gastric in caile respiratorii, examenul microscopic

al fragmentelor plamanilor permit diferentierea aspiratului intramital de cel postmortem.

Asfi$ierea prin inec

/rin inecare se intelege asfixia mecanica prin inlocuirea aerului din caile

respiratorii cu lichid.

ichidul patrunde in caile respiratorii pana la alveole, producand bloca$ mecanic ce

nu permite aerului sa a$unga la plamani, se declanseaza starea asfixica. Daca victima nu

este scoasa din apa si resuscitata in timp util, aceasta stare evolueaza rapid spre deces.

Comportamentul persoanei in momentul inecului este conditionat de mai multi factori. 'n

cele mai multe cazuri persoana aflata in apa, simtind pericolul inecarii, incearca sa se

salveze prin miscari active energice a mainilor si picioarelor, se straduieste sa ramana la

suprafata, respira adanc, opreste respiratia. Daca nu reuseste sa iasa la suprafata in

cateva zeci de secunde, miscarile respiratorii sunt reluate sub apa. ichidul patrunde in plamani, trahee, bronhii, aerul este expulzat cu forta prin tuse reflexa - rezultatul

iritatiilor mucoasei cailor respiratorii. Stoparea patrunderii aerului in plamani duce la

accentuarea asfixiei si pierderea cunostintei. "iscarile respiratorii devin aritmice,

convulsive, dupa care progresiv se superficializeaza pana la stop cardio-respirator.

"ai rar, procesul miscarii se caracterizeaza prin evolutie foarte rapida spre deces,

cand succesiunea fazelor asfixiei specifica nu este respectata. Aceste aspecte se observa

in situatiile inecarii in lichide cu temperatura scazuta, cand se produce socul hipotermic,cu contractia spastica a musculaturii scheletice si a laringelui, proces denumit hidrocutie

. /ersoanele cazute in lichid rece isi pierd capacitatea de a efectua miscarile respiratorii

active, aspectul plamanilor la autopsie fiind diferit de cel in cazuri de inec.

Dupa scoaterea din apa supravietuirea este posibila cu conditia efectuarii


20/40

manevrelor de reanimare in primele & minute.Starea persoanei dupa inec depinde de

durata asfixiei, complicatiile posibile fiind: pierderi de memorie, pneumonie, edem

pulmonar si alte complicatii, care pot evolua spre deces.

Leziunile si mo"ificarile specifice pentru inecare

'n primele minute dupa scoaterea cadavrului din apa, la nivelul orificiilor

respiratorii superioare si in $urul gurii se constata spuma alba, foarte densa-ciuperca

inecatilor. /roducerea acesteia se datoreaza patrunderii apei in caile respiratorii, care

irita mucoasa laringelui, traheei si a bronhiilor. 8rganismul raspunde prin secretie

excesiva de mucus, bogat in proteine, care se amesteca cu apa, in special in fazele detuse reflexa si respiratie convulsiva, rezultand spuma densa.

"arirea volumului plamanilor 9enfizem hidroaericpulmonar, amprentele costale pe

suprafata lor, pastrarea amprentelor dupa presiune cu degetel, acoperirea partiala a

inimii cu marginile pulmonare rotun$ite, sunt semele frecvent intalnite in cazurile de

deces prin inec. "arirea volumului plamanilor se produce in faza dispneica si se

datoreaza rupturilor septurilor alveolare.

/rezenta sub pleura a unor pete albastrui cu margini neclare - petele /altauf - este

un semn caracteristic pentru inec in apa dulce. Aceste pete sunt rezultatul patrunderii

apei in reteaua vasculara, diluarii sangelui si a distrugerii eritrocitelor.

Sunt cunoscute si alte semne de deces prin inec, care se stabilesc prin examene de

laborator.

#$amenul sangelui : se compara temperatura de inghetare, concentratia de ioni si

rezistenta electrica a sangelui din ventriculul stang cu cel din ventriculul drept.

'n caz de inec in apa dulce datorita diluarii sangelui in ventriculul stang, se va

constata scaderea in acesta a concentratiei ionilor, rezistentei electrice si a punctului

crioscopic.


21/40

Efectul invers este valabil pentru inec in apa sarata.

"odificarile datorate apei depind de durata aflarii cadavrului in apa, temperatura,

tipul apei si fauna.

a examenul extern se observa paloarea pielii si aspectul de piele "e gaina. Aceste

semne sunt consecinta actiunii temperaturii scazute a apei, care produce contractia

musculaturii pielii si spasmul vaselor acesteia. Sub actiunea apei pielea se macereaza.

/rimele semne ale maceratiei se observa pe pielea palmelor si plantelor. 'nitial pielea se

albeste, devine reliefata, dupa care este incretita si alba si pe fetele posterioare a

mainilor si picioarelor, capatand aspectul mainilor "e spalatoreasa.

Cu trecerea timpului, stratul superficial umflat se detaseaza de pielea mainilor si

picioarelor impreuna cu unghiile, aspect denumit manusa mortii .

Cu cat mai scurta este perioada de aflare in apa si mai scazuta temperatura

acesteia, cu atat mai putin evidente vor fi semnele de macerare.

a temperatura de ?%#oC - ?oC primele semne de maceratie vor aprea dupa 5

ore, iar manusa mortii peste doua-trei saptamani.

Corpul inecatului la scurt timp iese la suprafata. /erioada depinde de viteza

formarii gazelor de putrefactie in intestin. 'n apa rece procesul de putrefactie este

incetinit si cadavrul nu iese la suprafata mult timp. (ara cadavrele ies la suprafata apei

dulci in -& zile. Semnele decesului prin inec se estompeaza sau dispar, unul singur

pastrandu-si validitatea: examenul diatomeelor. eziunile produse anterior decesului in

apa, atesta o posibila agresiune sau accident.

Daca pe cadavrul scos din apa, se constata leziuni intravitale direct mortale, se

poate vorbi despre omucidere cu aruncare ulterioara a corpului in apa.

'n acelasi timp expertul nu trebuie sa uite despre posibilitatea producerii leziunilor

intravitale, cu nivel diferit de gravitate, in momentul aflarii in apa.

Asa se produc leziunile prin lovire de corpuri dure de pe fundul lacului, raului,

piscinei, dupa plon$area in apa.


22/40

Sunt posibile leziunile cadavrelor in apa prin lovirea de diferite obstacole din albia

unui rau sau in cazul propulsiei corpului inecatului de valurile marii cu izbire de

pietre,poduri.

'n cazurile examinarii cadavrelor gasite in apa expertul medico-legal are nevoie dedate despre locul gasirii cadavrului, in special despre caracteristicile fundului si viteza

curentilor de apa.

Din punct de vedere $uridic, inecul, in ma$oritatea cazurilor, este accident , urmand

apoi suicidul 9gasirea scrisorii de adio, obiecte grele in buzunare. 7oarte rar se recurge

la omor prin inecare. Exceptie fac cazurile de omor a noului nascut.

Particularitaile cercetarii la locul faptei in caz "e asfi$ie

Atentia va fi indreptata asupra existentei semnelor de violenta la nivelul gatului,

fetei, si torsului, existentei hemoragiilor sub con$unctiva ochilor, se vor cauta obiectele

care ar putea fi folosite pentru comprimarea gatului sau altor regiuni corporale.

Se va stabili concordanta intre dimensiunile santului de spanzurare si lat.

'ar in caz de inec se vor cauta obiectele care ar fi putut sa mentina cadavrul la

suprafata apei sau obiectele grele.

Existenta si localizarea leziunilor0 se va descrie starea inbracamintii si urmele

existente de pe aceasta0 se va descrie gradul de macerare a pielii, existenta ciupercii

inecatului din zona gurii si nasului.


23/40

Corpi straini laringo+traheo+bronsici

%iagnostic

-sindrom de obtructie respiratorie acuta: tuse incoercibila cu cianoza

-apoi cedarea simptomatologiei, cand corpul strain se inclaveaza

Sin"romul "e penetratie impune

-spitalizarea de urgenta

-examen endoscopic laringo-traheo-bronsic

#$aminari

-auscultatielaringo-pulmonara

-!x+ 9inspir si expir cautand tulburari de ventilatie

-enfizem 9corp strain cu actiune de supapa

-atelectazie

,esturi "e urgenta

'n fata unei dispnee acute prin corp strain obstructiv, sunt de luat in considerare

cateva gesturi urgente:

%. Se calmeaza pacientul, se observa pozitia in care respiratia este mai buna si se


24/40

transfera pacientul la cel mai apropiat serviciu de urgenta 98.!.. , A.+.'.

Daca starea pacientului nu permite acest transfer:

- extragerea cu degetul a unui corp strain hipofaringian

- manevra ;eimlich 9presiune epigastrica si la baza toracelui aplicata rapid si ferm

- eventual, traheotomie 9utila cand corpul strain este subglotic

. Cu laringoscopul, pensa "agill, sonde de intubatie 9sonda nr. este cea mai buna

pentru varsta la care apar aceste accidente, se pot rezolva aceste cazuri disperate:

- agatand cu pensa un corp strain din hipofaringe sau laringe

- impingand cu sonda de intubatie corpul strain pana la carenatraheala0 se poate

realiza asfel o cale respiratorie salvatoare.

'nhalarea unui corp strain este apana$ul cvasi-exlusiv al copilului mic, de la 6 luni

la *-4 ani.

5> din acesti corpi straini sunt vegetali, radiotransparenti 9de exemplu arahidele.

%< din corpii straini extrasi au ca manifestare sindromul de penetratie, examenele

clinice si radiografice postcritice fiind normale

'n afara de $ena respiratorie, un corp strain antreneza si alte tulburari:

- hipofaringian: tulburari de deglutitie

- faringian: disfonie

- in trahee: tuse variabila cu pozitia pentru un corp strain care ramane mobil

- in arborele bronsic: tulburari de ventilatie cu distensie, apoi atelectazie a

parenchimuluipulmonar in teritoriul interesat prin obtructie bronsica.


25/40


26/40

2-

Asfi$ie macanica cu bol alimenatar

)ume: +

/renume: A

(arsta: ani

Sex: 7eminin

!eligie: 8rtodoxa

Domiciliu: ocalitatea 2istrita0 @udetul 2istrita-)asaud

Stare civila: )ecasatorit

8cupatie: Studenta

Date variabile :

+A: %&>&* mm;g

A(: %

S/8 : #6<

+emperatura: 5*,6 oC

+alia: %*6 cm

Stare psihica: Stresata din cauza inecului

Diagnostic: Asfixie mecanica cu bol aliimentar 9carne de vita


27/40

"anifestari de dependenta 9semne si simptome

- Dispnee

- +ira$

- Corna$

- izing

- 3returi

- Agitatie psihomotorie

- +ranspiratii abundente

- Anxietate

22

#valuarea cazului

/acienta, de ani, +.A, inecata cu bol alimentar 9 carne de vita .

S-a facut solicitare la ambulanta din loc public.

/acienta prezinta +AB %&>#* mm;g, A(B %, S/8B #6


28/40

- Extragerea cu pensa "agill a bolului alimentar, subghida$ laringoscopic

- Extragerea si vizualizarea bolului alimentar.

S-a practicat:

- 8xigenoterapie

- Aspiratie orofaringiana

- Abord venos periferic cu branula 3, cu )aCl & ml > ,6<

'n final s-a reusit impingerea bolului alimentar cu a$utorul sondei anauer catre esofag

si eliberarea CA!S.

'n final pacienta refuza transportul la spital.


29/40

)E(8'A "A)'7ES+!' DE ')DE/E)DE) Ț

"A)'7ES+!' DE DE/E)DE) Ț

S=!SE DE

D'7'C=+A+E

%.)evoia de aevita pericolele

Dependent - 7acies crispat

- )elini teș

- SpaimF

- Agita ieț

-senza ia deț

moarte iminentF

. )evoia de a se alimenta sihidrata

Dependent - 'ncapacitatea de aGnghi i, corp strFinț

- Durere

- Anxietate

5. )evoia de a se Gmbraca iș

dezbrFca

'ndependentF - nu are dificultF iț

. )evoia de adormi i a seșodihni


&. )evoia de a fi curat si de a- si prote$ategumentele


*. )evoia de a se recrea


4.)evoia de arespira i așavea o bunFcircula ieț

DependentF Dispnee

+ahicardie

Senza ia de moarteț iminentF

Corp strFin

#.)evoia de aelimina

'ndependent - nu are dificultF iț

6. )evoia de a se mi ca i aș șavea o bunF posturF


%. )evoia de amen ine tempe-ț ratura corpului



30/40

Gn limitele nor-male

%%.)evoia de a fi ocupat i seș

realiza


%.)evoia de acomunica


%5. )evoia de aac iona proprii-ț lor credin e iț șvalori


%. )evoia de aGnvF a sF- iț ș

pFstreze sFnFtatea


/roblema Sursa de

dificultate

"anifestFri de

dependenHF

Diagnostic de

nursing

Senza ie de moarteț iminentF

Corp strFin - 7acies crispat

- )elini teș

- SpaimF

- Agita ieț

- Durere

- Anxietate

/acienta nu se alimen-

teazF corespunzFtor

- Durere

- Anxietate

- 'ncapacitatea de a

se alimentacorespunzFtor

- Dificultatea Gn a

se alimenta

Senza ie de lipsF de aer ț Corp strFin Anxietate

Senzatia de

moarte iminentF

Dispnee


31/40

Diagnosticde nursing

8biective 'ntervenHii autonome 'ntervenHiidelegate

Evaluare

Anxietate

Durere

- sF fie

echilibrat psihic

- discut cu pacientaexplicandu-i necisitateainterven ieiț

-Gncerc sF-i cI tig șGncrederea i-i spun sF mFș solicite la nevoie

-pacienta estereceptivF laindica iile dateț i este maiș

lini titFș

Dispnee -sF aibe orespira ieț

normala

- lini tesc pacientul șexplicIndu-i tehnica

;emlich de evacuare acorpului strFin si utilizarea pensei "agill

-pacientarecep ionea-zFț

informa- iileț i Gn urmaș

tehnicilor efectuateaceasta

DificultateaGn a sealimenta

-sa benefi-cieze de oalimenta ieț corespunzF-

toare

A$ut pacientul cuinforma ii despreț alimenta ie : tempera- turFț moderatF, ore regulate

/acientul are oalimenta ie i oț șhidratareechilibratF


32/40

/erspectiva personal a candidatului

"anevra ;emlich

Asistenta medicalF de urgen F include i recomandarile Gn caz de sufocare.ț șSufocarea este de obicei cauzatF de mancare sau obiecte blocate la nivelul traheei. 8 persoanF care se sufocF nu poate vorbi, tu i sau respira iar culoarea tegumentului seșmodificF Gn albastru. "anevra ;eimlich poate a$uta la scoaterea obiectului sau amIncFrii. A+E) 'EJ "anevra ;eimlich nu se realizeazF decIt atunci cand persoana Gn cauzF seȚ sufocF.

/ersoana care executF manevra se pozitioneazF Gn spatele persoanei care se sufocFi G i pune bra ele Gn $urul taliei acesteia. DacF persoana care se sufocF stF Gn picioare,ș ș ț se pozi ioneazF unul dintre picioare Gntre picioarele victimei pentu a o putea sus ine dacFț ț aceasta G i pierde cunostin a.ș ț

Se pozi ioneazF un pumn cu partea cu degetul mare pe abdomenul persoaneiț deasupra ombilicului, dar mult sub zona sInilor 9sub stern.

Se apucF pumnul cu cealaltF mInF. Se impinge abdomenul rapid Gn sus, ceea ce poate determina obiectul sF sarF afarF. Kn cazul unui copil se Gmpinge cu putere maimicF.

"anevra se poate repeta pInF cInd obiectul iese sau pInF cInd persoana G i pierdeș

cuno tin a.ș ț

!anevra .eimlich la persoanele singure

DacF sufocarea apare la o persoanF i nu este cine sF o a$ute, aceasta G i poateș ș

aplica singurF o apasare la nivelul abdomenului sau se poate apleca peste spatele unui

scaun i sF apese puternic pentru ce obiectul sare afarF.ș

Atitudinea la persoanele care i-au pierdut cuno tin aș ș ț

DacF persoana G i pierde cuno tin a, aceasta este a ezatF u or pe podea i seș ș ț ș ș ș

cheamF ambulan a.ț

Se Gncepe resuscitarea cardio-pulmonarF, incluzInd compresiunile la nivelul


33/40

pieptului.

De fiecare datF cInd cFile respiratorii sunt deschise, Gn timpul resuscitFrii, trebuie

verificatF prezen a unui obiect Gnț cavitatea bucalF sau Gn gIt. DacF se gFse te asa ceva,ș

el trebuie scos.

)u se fac apFsFri abdominale, cum ar fi manevra ;eimlich.

Se continuF resuscitarea cardio-pulmonar F pInF cInd persoana devine con tientFș

sau pInF cInd so este ambulan a.ș ț

"anevra ;eimlich la sugari 9copii mai mici de % an

Se a eazF copilul cu fa a Gn $os pe antebra , astfel GncIt capul acestuia sF vinF maiș ț ț

$os ca pieptul 9toracele.

Se sus ine capul copilului cu mIna. )u trebuie sF se acopere gura copilului sau sF seț

rFsuceascF gItul acestuia.

/entru a scoate obiectul se bate cu mIna spatele acestuia de ori, Gntre cei

doi omoplati 9scapule.

DacF nu se pot elibera caile aeriene, se sus ine capul i se Gntoarce copilul peț ș

coapsa, cu fa a Gn sus i cu capul spre podea 9Gn $os. Se aplicF sau 5 degete pe parteaț ș

inferioarF a sternului i se apasF de & ori de $os Gn sus.ș

Se cautF obiectul Gn cavitatea bucalF a copilului. DacF acesta se vede trebuie scos.

Se pot face douF respira ii gura la gura.ț

Daca bFtFile pe spate i apFsarea pe piept nu scot obiectul trebuie chematFș

ambulan a i Gnceperea manevrelor de resuscitare respiratorie.ț ș

Se continuF bFtFile pe spate, apFsFrile pe piept i respira iile gurF la gurF, pInFș ț

cInd copilul dF afarF obiectul i Gncepe sF respire de unul singur sau pInF cand sos steș ș

ambulan a.ț

http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/afectiuni-ale-cavitatii-bucale_467http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/suportul-vital-de-baza-bls-a-resuscitarea-cardio-respiratorie-rcr_1723http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/omoplat_1919http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stern_2428http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/suportul-vital-de-baza-bls-a-resuscitarea-cardio-respiratorie-rcr_1723http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/omoplat_1919http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stern_2428http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/afectiuni-ale-cavitatii-bucale_467


34/40


35/40

=tilitatea solu iilor gFsiteț

Conform statisticilor se constatF preponderen a cazurilor de moarte violenta 96


36/40

% arousse , DicHionar de medicinF , ed. =nivers Enciclopedic, 2ucureMti, %66#

Scripcaru 3heorghe, "edicina legalF, %665

5 +itircF ucreHia, 3hid de nursing vol l , ed. (iaHa medicalF romIneascF , 2ucureMti %66&

+itircF ucreHia, 3hid de nursing vol , ed. (iaHa medicalF romIneascF ,

2ucureMti %66&


37/40

ANEXA 1

Căile aeriene


38/40

ANEXA II

Semnele asfxice generale externe : hemoragii punctiorme sub stratul superior al pielii.

Semnele asfxice generale interne: petele ar!ieu "pe supraa#a plăm$nului% sub pleură% se obser&ă mici puncte hemoragice'


39/40

ANEXA III

(o)i#ia oblic*ascen!entă a +an#ului !e sp$n)urare +i locali)area ,n treimea superioară

a g$tului.


40/40

A)ENA '(

-Ciuperca ,neca#ilor

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	danci-anca-melinda
View:	279 times
Download:	0 times

Anatomia Aparatului Respirator (1)

Documents