Date post: | 10-Apr-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | domnisoara-daniela |
View: | 217 times |
Download: | 0 times |
of 89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
1/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
2/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
3/89
Motto :
Aparatul locomotor servete micarea, iar
micarea este forma primordial de manifestare a
vieii.
3
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
4/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
5/89
remarcabil progres i a ajuns s stea la baza studiului a numeroase activiti
tiinifice i artistice.
coala romneasc de anatomie a adus o important contribuie la
dezvoltarea acestei ramuri a biologiei. Numele lui Fr.Rainer, Gr. T.Popa,
V. Papilian, Z. Iagnov, E. Repciuc, D. Riga, T. Rusu i al multor altora vor
rmne strns legate de evoluia anatomiei, n general, i a anatomiei
funcionale, n special.
Definiia lui Fr. Rainer - Anatomia este tiina formei vii-
concretizeaz concepia colii romneti de anatomie.
5
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
6/89
CUPRINS
1. Partea teoretic
1.1. Noiuni de anatomie
1.2. Fractura, generaliti. Definiie. Clasificare.
Simptomatologie
1.3. Fracturile diafizare ale femurului. Definiie.
Etiopatogenie. Simptomatologie. Diagnostic.
Evoluie. Complicaii.
1.3.1. Tratament ortopedic.
1.3.2. Tratament chirurgical
1.3.3. Tratament de recuperare
1.3.4. Tratament medicamentos
2. Procesul de ngrijire Noiuni teoretice.
3. Tehnici de nursing3.1. Primul ajutor
3.3. Pregtire preoperatorie
3.4. ngrijirea postoperatorie
4. Supravegherea a unui numar de trei bolnavi cu diagnostic de
fractura diafizara de femur
5. Bibliografie
6
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
7/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
8/89
ca o creasta groasa; extremitatea superioara este trifurcata, iar extremitatea
inferioara este bifuracta. Pe linia aspra se insereaza muschi ai coapsei.
Extremitatea inferioara este alcatuita din doua mase voluminoase
ovoide, numite codili, un codil intern si unul extern. Pe fata anterioara,
codilii se unesc si formeaza o suprafata articulara forma de scripete, trahela
femurala care se articuleaza cu rahela iar pe fata posterioara, ei sunt
despartiti printr-o mare scobitura, incizura intercondiliana. Suprafata
condililor serveste pentru articularea cu oasele gambei.
OASELE GAMBEI:
Scheletul gambei este format din doua oase asezate paralel: tibia si fibula.
TIBIA - os lung situat in partea interna a gambei; este mai
voluminoasa decat fibula.
Prezinta un corp si doua extremitati.
Extremitatea superiaora este mai columnioasa decat cea inferioara, esteformata din doua tuberozitati, care sunt niste condili: condilul lateral si
condilul mediu.
Pe fata lor superioara condilii au suprafete articulare, cavitatile
glenoide ale tibiei care se articuleaza cu condili femurali. Pe partea
anterioara a acestei extremitati exista o proeminenta, tuberozitatea
anterioara, pe care fixeaza tendonul radelei. Corpul tibiei are forma deprisma triungiulara. Pe fata posterioara prezinta o creasta care porneste din
dreptul candilului lateral si merge in jos si medial; ea se numeste linia
oblica a tibieisi serveste pentru insertia muschiului sobar si tibial posterior.
Pe fata inferioara are o creasta foarte ascutita in partea ei mijlocie, creasta
anterioara.
8
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
9/89
Extremitatea inferioara este mai putin voluminoasa decat cea
superioara. Ea prezinta o fata articulara pentru trahelea astrogalului. La
partea interna, extremitatea inferioara se prelungeste sub forma unei
apofize numita maleala mediala, caresearticuleaza tot cu astrogalul. Pe fata
laterala a acestei extremitati se gaseste o fateta articulara, fibula.
FIBULA este cunoscuta si sub denumirea veche de paraneu. Este
un os lung, mai subtire decat tibia, asezat pe partea laterala a gambei.
Prezinta un corp si doua extremitati prin carese articuleaza cu tibia.
Extremitaea superioara se prezinta ca o ingrosare numita capul fibiei.
Pe fata superioara are o articulara pentru condilul lateral al tibiei, iar lateral
de acesta este apofiza piramidala, apofiza stibiala. Corpul fibulei este
subtire si are forma de prisma triunghiulara cu suprafete neregulate, pentru
insertia muschilor.
Extremitatea inferioara formeaza maleala laterala si se prezinta ca o
ingrosare ovala, turtita lateral, care coboara sub nivelul extremitatiiionferioare a tibiei. Pe fata mediala are suprafete articulare pentru tibie si
pentru astrogal.
ROTULA os scurt, turtit, antero-posterior, (patela) asezat in partea
anterioara a genunchiului. Are forma aproximativ triunghiulara, prezentand
o baza si un varf. Pe suprafetele articulare de pe fata posterioara se
articuleaza cu condilii femurului iar pe ia se insera muschi si ligamente.Este
Anatomia coapsei.
Scheletul coapsei este format din femur. Femurul este format din
epifiza proximal, ce reprezint capul femurului, colul i dou tuberoziti
(marele i micul trohanter). Capul are forma a 2/3 de sfera i se articuleaz
9
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
10/89
cu cavitatea acetabulara a coxalului mare i micul trohanter, sunt unii
anterior prin linia intertrohanteric iar posterior prin creasta
intertrohanteric.
Diafiza este prismatic prezentnd o fa anterioar, una medial i
alta lateral. La unirea feelor medial i lateral, se observ linia aspr care
n sus se trifurc iar n jos se bifurc.
Epifiza distal prezint dou suprafee articulare numite condilii
femurale. Anterior ntre cei doi condili, se afl suprafaa paletat, iar
posterior fosa intercodiliar. Deasupra condilului medial se afl epicondilul
medial, iar deasupra condilului lateral se afl epicondiliul lateral.
Structural, la nivelul corpului (diafiza), se remarc n centru,
canalul medular ce conine mduva osoas. n jurul canalului medular, se
afl o zon de esut osos compact care are n structura sa sisteme
hawersiene (osteoane) uniti morfostructurale ale tesutului osos. n
centrul osteonului se afl canalul Hawers, esut conjuctiv i vase de snge.n jurul canalului Hawers sunt dispuse 10 12 lamele osoase concentrice,
n care se afl caviti numite osteoplaste, n interiorul crora sunt
adpostite osteocitele. n afara esutului osos compact, se dispune periostul,
o membran conjuctiv vascular, cu rol n creterea osului n grosime i n
refacerea esutului osos la nivelul fracturilor. Periostul este alctuit din
fibre conjuctive i este bogat vascularizat i inervat. La exterior, prezint optur fibroas iar la interior o ptur osteogenetic cu rol n formarea
esutului osos. La locul de unire a diafizelor cu epifizele osoase apare
cartilagiul de cretere, responsabil de creterea n lungime a oaselor.
Epifizele sunt n structura lor, esut spongios, n interior i esut
compact la periferie. esutul spongios din interiorul epifizelor, privit la
10
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
11/89
microscop, este format din lamele osoase care se ntretaie i delimiteaz
spaii numite areole, pline cu mduv roie. Areolele sunt echivalentul
canalului medular din diafiza oaselor lungi.
Musculatura coapsei se mparte n trei grupe funcionale: extensori,
flexori i aductori.
Muchii extensori:
a) muchiul croitor este flexor i slab aductor al articulaiei
coxofemurale n locomoie, flexor al gambei pe coaps i rotator
intern al genunchiului (cnd gamba este parial flexat).
b) muchiul cvadriceps femural, este extensor al articulaiei
genunchiului.
Muchii flexori
a) muchiul semitendinos situat pe partea medial a feei posterioar a
coapsei, este flexor al genunchiului, efectueaz o rotaie interioar
dac genunchiul se afl n flexie.b) muchiul semimembranos situat sub muchiul precedent i are aceai
aciune ca i muchiul semitendios.
c) muchiul bicept femural acioneaz ca flexor al genunchiului,
efectueaz i o rotaie lateral, dac genunchiul se afl n flexie.
Muchii aductori sunt situai n partea medial a coapsei:
a) muchiul pectineu are o slab aciune de aducie, este mai mult unflexor i un rotor exterior al coapsei.
b) muchiul aductor lung are aciune de aducie, flexie i rotaie a
coapsei.
c) muchiul aductor scurt, similar cu muchiul aductor lung.
11
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
12/89
d) muchiul gracilis, situat pe partea median a coapsei. Ca aciune are
o component de aducie i de rotaie intern a gambei, dac
genunchiul se afl n flexie.
e) muchiul aductor mare, muchi profund, situat n partea medial a
coapsei, este cel mai puternic aductor al coapsei, avnd nsa o aciune
de rotaie interna. Un mic fascicol cu origine pe puleib, face flexia
coapsei.
I.2. SCHELETUL GAMBEI
Este format din doua oase asezate in paralel :
TIBIA ;
FIBULA sau PERONEUL.
I.2.1. Tibia
Tibia este un os lung, situat in partea mediana sau interna a
scheletului gambei, fiind principalul os de sprijin;
- prezinta un corp si doua extremitati.
a) - extremitatea superioara
Este mai voluminoasa decat cea inferioara, este formata din doua
tuberozitati care se numesc condili :
- condilul interior ;
- condilul exterior.
Pe fata lor superioara, condilii au suprafete articulare, cavitati glenoide ale
tibiei, care se articuleaza cu condilii femurali.
Condilul extern are o fateta periniera pentru articularea cu capul fibulei.
12
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
13/89
Pe fata anterioara se afla o proeminenta numita tuberozitatea interioara, pe
care este fixat tendonul rotulei.
Corpul tibiei are forma unei prisme triunghiulare ;
- pe fata posterioara se afla o creasta care porneste
din dreptul condilului extern pana in jos si median,
numindu-se linia oblica a tibiei serveste pentru insertia
muschilor solear si tibial posterior.
b) - extremitatea inferioara
Este mai putin voluminoasa decat cea superioara. Prezinta o fata articulara
pentru trohleea astragalului.
La partea interna, extremitatea se prelungeste sub forma unei apofize,
numita maleola interna (se articuleaza tot cu astragalul).
Pe fata externa a acestei extremitati se afla o fateta articulara pentru fibula.
I.2.2. Fibula sau peroneul
Fibula este un os lung, mai subtire decat fibula, asezat in partea externa a
gambei.
Prezinta un corp si doua extremitati care se articuleaza cu tibia.a) extremitatea superioara
Extremitatea superioara se prezinta cu o ingrosare, numita capul tibiei.
Pe fata superioara se afla o suprafata articulara pentru condilul extern al
tibiei, iar lateral are o apofiza piramidala numita apofiza stiloida.
13
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
14/89
Capul tibiei este subtire, avand forma unei prisme triunghiulare
cu suprafete neregulate (pentru intersectia muschilor).
b) extremitatea inferioara
Formeaza maleola externa si se prezinta cu o ingrosare ovala, turtita
lateral.
I.2.3. Elemente de microstructura ale gambei
Oasele sunt alcatuite din tesut conjunctiv adaptat in cel mai inalt
grad functiei de rezistenta si sustinere.
Aceasta se datoreste impregnarii substantei fundamentale cu o mare
cantitate de saruri de calciu si fosfor si aranjamentului fibrelor conjunctive
a caror orientare este determinata de fortele mecanice ce se exercita asupra
osului.
Celulele osoase sunt adapostite in mici cavitati sapate in substanta
fundamentala, care este structurata sub forma de lame osoase.Cavitatile, denumite osteoclaste comunica intre ele prin canaliculele
osoase fine care anastomozeaza cu canaliculele cavitatilor vecine.
Prin canalicule circula lichid interstitial care asigura hranirea osului.
Diafizele tibiale si fibulare prezinta la periferie o membrana
conjunctiva vasculara numita periost cu rol in cresterea osului in grosime si
in refacerea tesutului osos la nivelul unei fracturi.Dedesubt se gaseste osul compact, strabatut de canalele Hawers ce
contin vase de sange si tesut conjunctiv lax.
In structura epifizelor tibiale si fibularese gaseste tesut osos
spongios, dispus sub forma de lame osoase (trabecule) ce delimiteaza niste
cavitati (areole) ce dau osului aspectul unui burete.
14
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
15/89
Areolele si trabeculele comunica intre ele si contin in interior
maduva osoasa.
Dispozitia trabeculelor osului spongios prezinta o arhitectonica
speciala corespunzatoare factorilor functionali mecanici si biologici ce
actioneaza asupra osului.
Cercetarile au aratat ca vindecarea unei fracturi este un proces
continu in care periostul joaca un rol vital.
Vindecarea fracturii s-ar produce, dupa unii autori, in doua stadii :
STADIUL I sau faza colusului primar se caracterizeaza
prin formarea de os nou sub periostul adiacent focarului de
fractura, in primele zile sau saptamani ;
STADIUL al-II-lea - sau faza colusului secundar secaractreizeaza prin formarea colusului extern ce protejeaza
spatiul fracturat.
I.2.4. Muschii gambei
Gamba prezinta un numar de 12 perechi de muschi dispusi in trei
loje :- anterioara muschii extensori ;
- externa (laterala) muschii peronieri ;
- posterioara muschii flexori.
a) muschii anteriori ai gambei
15
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
16/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
17/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
18/89
1) articulatia tibiofibulara distala, intre maleola fibulara si extremitatea
distala a tibiei intarite de doua ligamente ; articulatia permite doar
miscari de alunecare ;
2) articulatia talocrurala se realizeaza intre suprafetele articulare
inferioare de la nivelul epifizelor distale ale tibiei si fibulei, pe de o parte
si trohleea de pe fata superioara a talusului, pe de alta parte ; articulatia
permite miscari de flexie si extensie in jurul unei axe transversale, trece
prin cele doua maleole.
1.2. Fractura generalitati. Definitie. Clasificare. Simptomatologie
Definiie
Clasic, fractura se definete ca o discontinuitate a osului, produs n
urma unui traumatism de mic importan, care acioneaz asupra unui os
fragilizat printr-o suferin anterioar (osteoporoz, tumoare osoas,osteotit, etc.). De aceea aste foarte important s se studieze terenul pe care
se produce fractura, n aparen banal, introducnd astfel numeroase erori
n pronosticul i tratarea leziunii.
Fractura este deci o boal generalizat (dereglri post-traumatice
generale) declanate mai ales prin intermediul S.N.
Clasificare:1. Fractura direct se produce la nivelul la care acioneaz fora
reprezentat prin zdrobire, compresiune sau soc violent. Acestea sunt
fracturi aprute la marile accidente, care se asociaz cu leziuni mai mult
sau mai puin grave a prilor moi.
18
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
19/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
20/89
fisurile, se ntlnesc mai ales la aduli i mai rar la copii, integritatea
formal a osului este pstrat i numai radiografii din incidene diferite,
pot s arate traectul de fractur.
4. Fracturi complete cu situaiile:
a) traiectul de fractur poate s aib sediul variabil, n caz de fractur
direct i dimpotriv, s se situeze la nivelul punctelor slabe ale osului
dac fractura este indirect. Traiectul poate fi transversal, oblic, spiroid,
longitudinal, n vrf de clarinet i n farin de fluture.
b) fragmentele sunt n general n numr de dou, uneori un traiect de
fractur accesoriu separ un al treilea fragment. Cnd exist mai multe
traiecte fractur este cominutiv, fragmentele osoase purtnd numele de
eschile;
c) deplasarea fragmentelor este variabil uneori minor, alteori este
complex. Aceast deplasare se poate face:
prin translaie cnd unul din fragmente este deplasat nainte, napoi,
intern sau extern, fa de celelalte fragmente, producnd nclecarea lor;
prin rotaie, cnd un fragment se rotete n jurul axului sau longitudinal,
n vreme ce cellalt rmne imobil sau ambele fragmente se rotesc unele
fa de cellalt, n aceste cazuri exist decalajul fragmentelor;
prin unghiularea unui fragment fa de cellalt. De obicei, fragmentele
sufer deplasri complexe, cnd se asociaz unghiularea cu nclecarea
sau deplasarea lateral cu decalaj.
5. Leziunile prilor moi.
20
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
21/89
n timpul sau dup fracturarea unor oase, se produc leziuni ale
prilor moi, fie prin agentul cauzal, fie prin fragmentele ascuite ale
oaselor fracturate. Pot fi lezai muschii tendoanelor, vasele, nervii, pielea.
Lezarea muchilor i a tendoanelor duce la tulburri de micare. Lezarea
oaselor poate determina tulburri extrem de rare, ntruct dac sunt lezate
oase mari, se pot produce hematoame locale, uneori pot lua natere chiar
necroze i cangrene, prin neirigarea tendonului asigurat de vasul respectiv.
Leziunile nervoase pot provoca apariia unor paralizii sau tulburri
senzoriale n zona respectiv. Lezarea pielii creaz a fractur deschis.
6. Fracturi nchise cand segmentele osoase sunt acoperite cel puin
de piele.
7. Fracturi deschise n care pielea a fost lezat i osul ajunge n
contact cu exteriorul. n acest caz se poate infecta, poate apare un proces
septic de osteit sau chiar osteomielit care ntrzie vindecarea sau poate da
natere unor complicaii, distrugeri osoase, calus vicios, pseudoartroze.
Dintre cele mai frecvente tipuri de fracturi i luxaii amintim:
4.2 Fracturile rotulei se produc cel mai adesea consecutiv unui oc
direct sau unui oc indirect creat de contracia brusc a muchiului
cvadriceps care turtete rotula pe trohleea femural, fracturnd-o prinflectarea ei.
Tratamentul urmrete evacuarea hemartrozei, reducerea fracturii i
refacerea inseriei muchiului cvadriceps (chirurgical).
21
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
22/89
4.3 Fractura de menisc este o leziune traumatic a aparatului
meniscal al genunchiului care afecteaz n special meniscul intern. Este
accidentul tip al fotbalitilor.
4.4 Fracturile oaselor gambei reprezint aproximativ un sfert din
totalul fracturilor i se produc ca urmare a unor mecanisme variate: oc
direct flexei, compresiune sau torsiune.
Fractura poate interesa unul sau ambele oase ale gambei i poate
avea aspecte variate:
-transversal
-oblic
-spiroid
Tratamentul fracturilor oaselor gambei se ncepe chiar de la locul
accidentului, prin efectuarea mobilizrii provizorii. Orice manevr de
imobilizare a membrului fracturat trebuie fcut cu cea mai mare blndee
pentru a evita eventuala deschidere a fracturii, deosebit de frecvent nfractura de tibie.
Imobilizarea se face ntr-o gutier gipsat. Dup 30 de zile de
imobilizare, aparatul gipsat poate fi nlocuit cu un aparat de mers.
Luxaia umrului este caracterizat prin pierderea permanent a
contactului dintre capul humerusului i cavitatea cotiloid a osului omoplat.
Este cea mai frecvent dintre luxaii i survine n special la adult.Tratamentul const n reducerea luxaiei care trebuie efectuat prin
anestezie general. Dup obinerea reducerii, braul este imobilizat ntr-o
earf timp de 8 10 zile.
4.6 Fracturile bazinului
22
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
23/89
Oasele bazinului, alctuiesc o centur osoas solid care rezist la o
presiune de circa 250kg.
Leziunea osos care se produce n urma unui astfel de traumatism
poate interesa numai unul din oasele componente ale bazinului, unul sau
mai multe zone ale lui sau poate interesa mai multe oase deodat. Fractura
oaselor bazinului se produce n urma accidentelor constnd n apropierea
sub drmturi, strivirea ntre dou fore contrare; leziunea afecteaz
zonele de slab rezisten ale fiecrui os component al centurii pelviene.
Semne
Datorit gravitii accidentelor n care se poate produce fractura
bazinului semnele acestei leziuni sunt ntotdeauna marcate de cele ale strii
de oc n care se gsesc accidentaii respectivi. La examinare se va observaatent centura pelvian la toi aceti accidentai.
La examinare se poate constata o atitudine vicioas a uneia sau a
ambelor membre inferioare (rotaie extern, scurtate aparent), echimoz sau
eroziune la locul unde s-a aplicat agentul vulnerant i n special o
impoten funcional total, asemntoare cu o paraplegie.
Prin palpare se pot evidenia puncte dureroase caracteristicecorespunznd nivelului fracturii.
n fracturile multi fragmentare pubiene se poate produce ruptura
peretelui vezical.
Tratament
23
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
24/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
25/89
Semnele clinice
Semnele clinice apar n primele luni de via, iar radiografia este
edificatoare.
Forme anatomice a malformatiilor congenitale ale oldului:
- insficiena acetabular cu orientarea normal a colului femural
- insuficiena acetabular cu coxa valg
- subluxaie congenital cu acetabulul malformat i cap femural excentrat
- luxaia congenital cu acetabulul nalt; arcul cervicoobturator rupt.
Evoluie i complicaii
La o abducie excesiv cu rotaie extern, capsula oldului este
puternic tracionat i supleea vascular a capului poate fi compromis.
O alt complicaie este necroza aseptic a capului femural care a fost
raportat la 20-30% din bolnavii tratai cu atele rigide, n abducie marcati rotaie extern.
Muli bolnavi care au fost tratai prin metode manipulative, relativ
trziu n copilrie, au dezvoltat coxa-plan, coxa magn i modificri
artritice n viaa adult mijlocie.
La cei tratai precoce, n perioada neonatal se constat absena
complicaiilor sau sechelelor.De aceea, examinarea oldului nou-nscuilor pentru luxaie ar trebui
s fie tot att de obinuit ca numrarea degetelor de la mini i picioare, la
natere.
Diagnostic diferenial
25
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
26/89
Diagnosticul diferenial se face cu:
- coxa congenital la care dimensiunea unghiului cervico-difizar al
femurului este sub 115 normal 120
- luxaia traumatic de old,aici apare durerea, hematom, poziie vicioas
a membrului
- luxaii patologice de old (tuberculoza osoas, osteomielita,
poliomielita)
- fractura de col femural
- epifiziologia capului femural.
Tratament
Tratamentul chirurgical la copilul mare (peste 8 ani)
Principalele operaii care se recomand:
- osteotomia de varizare n coxavalg cu cotil normal
- osteotomia pelvisului n insuficiena sprncenei acetabulare
- acetabuloplastia, n cazurile de cotil format, dar cu sprnceana
acetabular slab dezvoltat.
n luxaia congenital coxofemural bilateral nalt dureroas se
recomand o osteotomie la nivelul unui old urmat de osteotomie
supracondilian de femur de aceeai parte i scurtarea femurului de partea
opus (a membrului mai lung).
Simptomatologie
26
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
27/89
Fractura, mpreun cu leziunile ce se produc n prile moi, inclusiv
hematomul local sau difuz - la distan - constituie focarul de fractur.
Acest focar de fractur este centrul de unde pleac toate tulburrile care
dau tabloul clinic al fracturii. Deosebim n acest tablou semne generale i
locale:
a) Semne generale. Bolnavul traumatizat cu fractur, are stare general
mult mai puin alterat, de obicei indispoziie general, frisoane i
temperatur ce poate ajunge chiar la valori ridicate (39C). Uneori
poate fi subfebril de tip aseptic. Aceste fenomene dispar n scurt timp
fr s fie necesar un tratament special. Tulburarea strii generale este
urmarea resorbiei din focarul de fractur;
b) Semne locale. Pot fi de probabilitate i de certitudine. Cele de
probabilitate sunt importante i trebuie cercetate atent.
Durerea este un semn constant i valoros. Ea poate s apar i dup un
traumatism care nu a produs fractura, se datoreaz excitriiproprietilor existeni n focarul de fractur. La examinarea bolnavului
durerea poate localiza destul de exact sediul fracturii. Durerea pate fi un
element ocogen important care s declaneze prin ea nsi ocul
traumatic.
Echimoza, apare la scurt timp dup ce s-a produs fractura n cazul
fracturii oaselor superficiale i mai trziu atunci cnd fractura se gsetentr-un segment de os acoperit de mase musculare puternice (difuzarea
sngelui spre suprafa se face mai greu).
Hematomul, este redus dac nu s-a produs ruperea unui vas mare. Poate
fi ns extrem de voluminos declannd un oc hemoragic.
Astfel:
27
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
28/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
29/89
extrem de blnde deoarece mobilizarea segmentelor fracturate este
extrem de dureroas. Semnul acestora este uneori greu de pus n
eviden (n cazul fragmentelor angrenate sau al oaselor nvelite de
mase mari musculare), i de cele mai multe ori neindicat.
Crepitaia osoas se percepe o dat cu abilitatea normal. Ea nu trebuie
confundat cu crepitaia fin a cheagurilor hematomului.
ntreruperea continuitii osoase apreciat prin palpare, constituie un
semn pretios.
Netransmiterea micrii de-a lungul unui os este un semn de fractur
complex. Examenul radiologic este mijlocul cel mai sigur pentru a
pune n eviden o fractur, cu condiia unei bune execuii tehnice. El
trebuie fcut sistematic, mai nainte de orice tentativ de reducere, i
pentru a putea fi complet n aprecierea impotenei deplasrilor, el
trebuie s fie efectuat de cel puin doua incidente.
Alte semne:
Flictemele provin prin decalarea epidermei de ctre plasm sau snge
care provine din focarul de fractur. Constituie un semn aproape
constant dar tardiv.
Temperatura ridicat local. Tegumentele din jurul focarului de fractur
local au temperatura mai ridicat semn al responsabilitii crescute.
Edemul local se explic tot printr-o vasodilataie local ca i prin
tulburri locale care apar fie reflex, fie determinat de modificri
patologice locale, compresiune pe vasele de ntoarcere.
1.3. Fracturile difizare ale femurului.
29
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
30/89
Definiie. Etiopatogenie. Simptomatologie. Diagnostic. Evoluie.
Complicaii.
Definiie
Fracturile diafizare ale femurului cuprinse ntr-o linie superioar
care trece la 3 centimetri sub micul trohanter i alta infenioar la 10 12
cm deasupra marginii superioare a condiilor (Vidal), cunosc n ultima
vreme o frecven din ce n ce mai mare datorit accidentelor rutiere ct i
datorit accidentelor de munc. Ele survin dup traumatisme importante i
sunt adesea nsoite de o stare de oc grav, mai ales cnd se produc n
cadrul unui politraumatism sau a unei polifracturi.
Etiopatogenie
Fracturile diafizare ale femurului se ntlnesc cu predilecie la
adulii tineri, dar i la copii, iar btrnii nu sunt nici ei exclui. Se tie c
diafaza femural, constituie a localizare frecvent a fracturilor spontane peos patologic (metastazele osoase ale tumorilor viscerale), ct i sediul unor
fracturi obstetricale mai ales n prezentrile pelviene.
Mecanismul de producere poate s fie direct, trecerea unei roi peste
coaps, dar mai frecvent este indirect, prin flexie, cu accentuarea curburii
femurale, ca n cderile de la nlime sau accidentele de bord, iar alteori
prin torsiune ca n acidentele de schi.
Anatomia patologic
Traiectul de fractur poate fi: simplu, transversal, oblic, spinoid sau
complex cu traiecte secundare care confera fracturii un aspect cominutiv.
Fragmentele osoase, de regul, se deplaseaz sub aciunea factorului
30
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
31/89
traumatic i a musculaturii puternice a coapsei. Astfel fragmentul proximal
sub aciunea muchilor pelvi-trohanterieni, se deplaseaz n abducie i
rotaie extern, iar prin aciunea psoas-iliacului, n flexie.
Fragmentul distal acionat de muchii aductori i ischiogambieri
este deplasat proximal i n abducie, nct formeaz cu fragmentul
proximal un unghi cu vrful orientat anteroextern. Sub aciunea greutii
membrului, fragmentul distal este i rotat extern. n fractura diafizara
nalt, delasarea fragmentelor osoase realizeaz imaginea de mner de
pistol, n vreme ce n fractura joas, fragmentul distal, sub aciunea
muchilor gemeni (a gastrocremianului) este deplasat i basculat exterior.
Deplasarea fragmentelor fracturate duce la zdrobirea cu dilacerare a
musculaturii coapsei i produce un hematom important care provoac stare
de soc.
SimptomatologieDurerea nu constituie semnul subiectiv constant i pregnant, i se
accentueaza la mobilizarea fragmentelor. Impotena funcianal este total,
accidentatul neputnd ridica piciorul de pe planul patului.
Obiectiv se constat la inspecie o tumefiere a coapsei i deformare
n cros cu convexitate avansat anteroextern. Membrul respectiv este inut
n rotaie extern i este mai scurt dect cel sntos, distana de la spinailiac anteroposterioar la vrful rotulei fiind cu 3-8 cm mai mic.
La palpare se constat a durere local vie, care corespunde focarului
de fractur. Mobilitatea anormal i crepitaiile osoase se pun n eviden
introducnd o mn sub focarul de fractur i cu cealat plasat sub
regiunea poplitee, se ridic usor genunchiul. Uneori, prin palpare, mai ales
31
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
32/89
n fracturile nalte, se poate simi vrful ascuit al fragmentului superior.
Deoarece deformarea coapsei, tumefacia i celelalte semne sunt suficiente
pentru diagnosticul clinic, cercetarea mabilitii anormale i a crepitaiei
osoase este mai bine s nu se fac cu insisten.
n fracturile diafizare joase, se poate ntlni i o hidrartroz a
genunchiului, care poate s aib lec, fie ca urmane a aciunii
traumatismului i asupra genunchiului, fie coexistena unei entorse, fie
datorit unei tulburri circulatorii reflexe legate de vasodilataie din focarul
de fractur.
Examenul clinic va consemna starea vascularo-nervoas a membrului
respectiv, sub aspectul tegumentar, a cldurii, a cercetrii
pulsului la tibia posterioar i la pedicoas, a sensibilitii i mobilitii
degetelor i piciorului.
DIAGNOSTICUL POZITIV DE FRACTURA
Se face pe baza semnelor clinice si mai ales radiografice.
El trebuie sa fie complet si sa cuprinda obligatoriu :
- denumirea osului fracturat;
- locul fracturii;
- daca este fractura inchisa/deschisa;- daca intereseaza articulatia;
- capetele osoase
Exemplu : fractura inchisa 1/3 medie femur drept, transversala, fara
deplasare .
Bilantul clinic si radiologic are ca principale obiective ;
32
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
33/89
- stabilirea diagnosticului de fractura ;
- aprecierea starii tegumentelor ;
- contuzii susceptibile de evolutie spre necroza;
- deschiderea focarului de fractura ;
- cercetarea complicatiilor ;
- obligatoriu se vor examina : pulsul distal, temperatura si coloratia
tegumentului, motricitatea si sensibilitatea sub focarul de fractura.
In politraumatisme, examenul clinic rapid si complet va stabili prioritatile
terapeutice.
In toate cazurile care au si fracturi se va face o imobilizare provizorie
pentru a evita emboliile gazoase si agravarea leziunilor partilor moi in timpul
imobilizarii pacientului.
Evoluie
Fracturile diafizare ale femurului avnd fragmentele binevascularizate i fiind nconjurate de un manson muscular important, au de
obicei a evoluie favorabil, ele consolidndu-se la aduli n 3-4 luni, dac
sunt bine reduse i imabilizate corect i sunt urmate de un tratament
recuperator instituit precoce.
Vindecarea unei fracturi se obine prin formarea calusului, proces
ce se desfoar n dou etape; la nceput calusul moale, fibros i apoicalusul osos.
Constituirea calusului osos i consolidarea definitiv depinde de:
vrsta bolnavului, cu ct este mai tnr procesul de vindecare este mai
rapid;
33
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
34/89
dimensiunea osului, durata de consolidare a oaselor late fiind mai lung
dect cea a oaselor lungi;
modul de aezare a fragmentelor osoase, contactul intim al fragmentelor
osoase favoriznd calusul osos;
numrul total al fracturilor concomitente;
starea biologic general, accidentaii cu o stare general bun, n
perfecte condiii biologice, se vindec mai usor dect cel cu boli
cronice, n covalescen, diabetici i cei care au tulburari hormonale;
calitatea tratamentului care se efectueaz.
Dinamica consolidrii focarului de fractur se poate aprecia i pe
baza aspectelor clinice prin:
perceperea calusului la palpare;
dispariia durerii n focar;
dispariia impotenei funcionale.
Complicaii
Complicaii generale imediate
Ele sunt consecine ale traumatismului i sunt dependente de
violena acestuia i de teren.
* ocul traumatic, care se ntlnete n toate cazurile i sunt
dependente de violena acestuia i de teren.
* Congestia pulmonar, se instaleaz la btrni repede dup
traumatism ducnd la bronhopneumonii grave.
* Tulburri urinare, la btrni cu adenom de prostat care pn la
accident urinau mulumitor.
34
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
35/89
* Diabetul care era lent nainte de traumatism poate s ia un aspect
clinic sever, ducnd la acidoz.
* Embolia grazoas.
Complicaii locale imediate
* Deschiderea focarului de fractur, se ntlnete mai rar dect la
gamb, datorit manonului muscular protector. Cel mai des, plaga are un
aspect punctiform sau liniar, fiind produs prin nteparea tegumentelor
dinuntru spre afar, de un fragment osos. Alteori, plaga este mare,
anfractuoas, prin aciunea din afar a agentului traumatic, cum se ntmpl
n accidentele de circulaie sau n timp de rzboi. Din cauza distrugerilor
ntense, aceste plgi comport riscul infeciei, cu germeni generali i aerobi
care, la aceti accidentai ocai, pot s aib evoluie foarte grav.
Complicaii embolice, sunt frecvente la balnavii imobilizai mult
vreme la pat, mai ales cu tratamente ortopedice. Administrarea
anticoagulantelor reduce simitor riscul trombo-embolic.Leziuni vascularo-nervoase, sunt mai rar ntlnite, interesnd artera
sau vena femural i nervul sciatic.
Complicaii tardive
Mai frecvent ntlnit, este redoarea de genunchi, mai ales dup
tratamentul ortopedic al fracturii. Imobilizarea ndelungat n aparat gipsat,duce la instalarea aderenelor ntre cvadriceps i focarul de fractur, dac
nu s-a instituit de ndat tratamentul funcional.
* Calus vicios, se ntlnete mai ales, dup tratament ortopedic
incorect, fie o redresare insuficient, fie o imobilizare defectuas, care
favorizeaz deplasarea secundar a fragmentelor. Dup tratament
35
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
36/89
chirurgical, calusul vicios este mult mai rar (calus vicios cu rotaie extern
dup osteosintez intromedular).
* Pseudoartroza, poate s fie ntlnit ca urmare a unui tratament
ortopedic incorect, fie o recuperare incomplet cu interpoziie de pri moi
(musculane), fie o imobilizare insuficient care permite miscri ale
fragmentelor fracturate. Producerea unei diastaze interfragmentare, printr-o
traciune excesiv, ca i manevrele repetate de reducere reluate la anumite
intervale, sunt duntoare, mpiedicnd formarea calusului osos,
fragmentele osoase clasificndu-se independent.
Deseori, pseudoartroza se instaleaz dup tratamentele chirurgicale
neadecvate. Deperiastrile ntinse, metode de osteosintez nepotrivite cu
tipul de fractur ca i infecia postoperatorie, sunt principalele cauze care
due la neconsolidarea fracturii.
TratamentEvoluia ulterioar a traumatizatului, depinde n mare msur de
acordarea primului ajutor. Imobilizarea provizorie i transportul, prezint o
importan deasebit, pentru c mobilizarea fragmentelor mrete durerile
i accentueaz distrugerile tisulare, agravnd starea de soc.
Imobilizarea provizorie se poate asigura cel mai bine cu atel
Thomas, care realizeaz extensia membrului fracturat.Alte mijloce folosite pentru imobilizarea provizorie sunt:
atele lungi ce pot fi mulate pe membrul rnit;
aparat gipsat circular, atel gipsat;
atele Cramer, fcute din srm, care au avantajul c sunt atele din
material plastic, simplu sau gonflabil;
36
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
37/89
mijloace improvizate, care pot falosi orice obiect rigid (scnduri de
lemn, rigle, placaj, bee, bastonae, umbrele, coad de mtur, schiuri,
scoar de copac).
Fixarea segmentului care urmeaz s fie imobilizat cu atel, se face
cu fei sau alte mijloace improvizate (fei de pnz, curele, cordoane etc.).
Manevrele ce trebuie executate nainte de imabilizarea provizorie
sunt:
resuscitarea candiorespiratorie, daca este nevoie, aplicarea garoului;
ndeprtarea mbrcminii, este necesar numai cnd exist suspiciunea
prezenei unei rni care trebuie curate i pansate, sau cnd transportul
accidentatului va dura a perioad de cteva ore. Se v dezbrca mai nti
membrul sntos i se mbrac mai nti membrul bolnav. Cnd
dezbrcarea este dificil, se prefer sacrificarea mbrcminii prin
descoasere sau tiere.
axarea membrului, se menine genunchiul victimei ntins i se trage n
ax. O persoan apuc de picior cu minile sprijinite de glezn i de
clci. A doua trage n sens contrar radcinii coapsei, cu minile
mpreunate n ching sau cu un cerceaf introdus ntre coapse. Axul
membrului inferior este dreapta ce unete spina iliac anteroposterior
mijlocului rotulii i marginea intern a piciorului (primul metatarsian).
Scopul imobilizrii este:
de a mpedica micrile active i pasive, pentru a pune n repaos
organele i esuturile traumatizate;
37
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
38/89
de a menine axarea corect a membrului, atunci cnd fragmentele nu
sunt deplasate sau cnd au putut fi reduse corect cu ocazia acordrii
primului ajutor;
de a diminua durerile, care n cazul fracturilor sunt deosebit de
chinuitoare;
de a evita complicaiile pe care le poate provoca micarea n focar a
unui fragment osos rupt i devenit tios;
reacionri ale unor vase i nervi;
sfierea musculaturii din jurul osului;
perforarea tegumentului i transformarea fracturii nchise ntr-una
deschis;
suprimarea sau atenuarea reflexelor optice i ameliorarea unor tulburri
funcionale.
Principiul unei imobilizri corecte:
asigurarea funciilor vitale, are prioritate fa de alte manevre;
se va cuta obinerea unei axri relative a segmentului de imobilizat,
prin traciune traumatic i prograsiv n ax, n momentul aplicrii
imobilizrii;
pentru a avea siguran c fractura nu se deplaseaz nici lateral nici n
jurul axului logitudinal, imobilizarea trebuie s prind, n mod
obligatoriu, articulaiile situate deasupra i dedesuptul focarului de
fractur.
s fie adaptat reliefului anatomic al regiunii accidentate;
s fie simpl, pentru a putea fi utilizate i de persoane mai puin
instruite;
38
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
39/89
aparatul gipsat sau atela de imobilizare, nu trebuie s fie compresiv,
pentru a nu ngreuna circulaia, sangvin ntr-un segment n care exist
deja tulburri circulatorii secundare traumatismului.
Imobilizarea provizorie:
a) Cu o singur atel
se pregtete o atel lung, care s ajung din axil pn n picior;
se aplic atele pe faa lateral (extern) a membrului inferior, dup ce s-
a introdus vat cu talc (protejarea prilor moi), n axil (la captul
atelei);
atela se fixeaz prin legturi circulare la torace, bazin, coaps, genunchi
i gamb;
suplimentar este bine s se completeze fixarea atelei cu circulare de fa
lat petrecute n jurul membrului inferior i n jurul trunchiului;
pentru a evita rotirea anormal a membrului inferior n afar, se leag
ambele picioare unul de altul cu cteva legturi de fa.
n lipsa atelei corespunztoare ca lungime, se poate prelungi o atel
(prin suprapunerea capetelor pe o lungime de 30 cm). Cele 2 atele se
fixeaz una de alta, prin ture circulare de fa (atelele se cptuesc cu vat).
Cnd nu se afl la ndemna un obiect convenabil pentru imobilizarea
fracturii, va fi folosit ca atel membrul sntos de care se leag membrulbolnav.
b) cu dou atele
o atel lung, extern i una scurt ce se aplic pe partea intern a
membrului inferior bolnav care se ntinde de la regiunea inghinal pn
la clci;
39
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
40/89
peste ambele atele se aplic legturi dispuse n jurul toracelui, n jurul
bazinului, n jurul coapsei, genunchiului i coapsei de aceeai parte;
se reface bandajarea circular cu fa a membrului inferior i a
toracelui, precum i fixarea picioarelor.
Tratamentul definitiv este ortopedic i mai ales chirurgical.
TRATAMENTUL IGIENODIETETIC :
- Efortul fizic Instituirea antrenamentului fizic se face sub stricta
supraveghere medicala. Miscarile vor fi de intensitate mica si medie.
- Profesia In majoritatea cazurilor se poate continua o activitate
profesionala normala, fara a supraestima totusi interventia .
-munca fizica intensa este contraindicata , iar la nevoie se
recomanda schimbarea locului de munca.
- Regimul alimentar restrictiile alimentare sunt necesare mai ales la
supraponderali .- o alimentatie bogata in proteine , lactate , legume
si fructe , evitarea consumului in exces a alcoolului si a tutunului.
Recuperarea sechelelor precoce trebuie completata cu o serie de
prescriptii pe care pacientul le va urma acasa luni si ani de zile, uneori
toata viata. Aceste prescriptii fac parte din ceea ce s-a numit igiena
soldului:- scaderea in greutate, chiar sub greutatea ideala;
- evita mersul pe teren accidentat si scari;
- evita schiopatarea prin controlul mental al mersului;
- evita ortostatismul si mersul prelungit;
40
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
41/89
- de cel putin doua ori pe zi se va pastra un repaus la pat, cu
membrele inferioare intinse;
- sprijin in baston pe distante mai lungi;
- mers zilnic pe bicicleta sau rulare la bicicleta fixa;
- de doua ori pe zi va efectua gimnastica prescrisa pentru
mobilitate si tonifiere muscuulara;
- corectarea scurtimii membrului inferior (daca depaseste doi
centimetri);
- incaltaminte cu tocuri moi;
1. Tratamentul ortopedic
n fracturile cu deplasarea fragmentelor, cnd tratamentul
chirurgical este contra indicat, se recurge la tratamentul conservator.
n acest scop, pentru reducerea deplasrilor, se instaleaz o
traciune continu (extensie continu).Extensia se aplic, fie cu benzi de leucoplast, fie cu o bro
Kirschier (andrea subire metalic), trans-osos supracondilian i este prins
apoi ntr-o potcoav. De aceasta potcoav se leag o srm moale, care se
trece peste un scripete i de care se aga greuti n funcie de fora
muscular care trebuie nvins, nu mai mult de 1/6 din greutatea corpului.
Membrul inferior este aezat de cele mai multe ori pe o atel Braun-Brohler. Contra extensia este realizat de greutatea corpului.
n momentul cnd cu ajutarul controlului radiologic s-a constatat
reducerea i asezarea n axul normal al fracturii, ceea ce are loc ntre 10-15
i 30 zile, se aplic un aparat gipsat pelvipedios, pn la consolidarea
focarului.
41
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
42/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
43/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
44/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
45/89
centromedulare. n vreme ce placa compresiv, n timp, se poate substitui
corticalei-subdiacente, care nemaifiind solicitate mecanic, (solicitrile fiind
preluate de placa metalic) se subiaz i i pierde rezistena mecanic, se
spongiaz.
3. Tratamentul de recuperare
Tot att de important, ca i reducerea i imobilizarea fracturii este
tratamentul chinezitologic n scopul recuperrii funciei prin aciunea
asupra muchilor i articulaiilor. Rezultatul acestui tratament va fi cu att
mai bun; cu ct va fi instituit mai curnd i urmat fr ntrerupere. n
aproape toate cazurile, exerciiile de contracie muscular pot s fie
ncepute la cteva zile de la reducerea fracturii i ele se vor adresa n
special grupelor musculare esentiale la nivelul segmentului fracturat, ele nu
vor fi niciodata prea violente ca s frneze procesul de cansolidare. De
asemenea, bolnavul va fi ncurajat s-i contracte musculatura membrelorlibere printr-un program de gimnastic condus de medic sau cadre
specializate ale serviciului de recuperare, mobilizndu-i i articulaiile care
nu au fost cuprinse n aparatul gipsat.
Dup scoaterea aparatului gipsat, exerciiile musculare i
articulaiile vor fi intensificate, fcute fr ntrerupere pe toat durata zilei.
La chineziterapie se asociaz n acelai scop recuperri funcianale, masajulfizioterapeutic i balneoterapia.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS :
Tratamentul medicamentos are un rol important in tratare, vindeacare,
calmare.
45
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
46/89
- analgezice: acidul acetilsalcilic in doze de la 1-3g/24h in functie de
toleranta; sub forma simpla sau tamponata; algocalmin 2 comprimate la
24h; diclofenac 2 comprimate la 24h, uneori se administreaza Mialgin,
Piafen.
- Medicamentatie antiinflamatoare: Fenilbautazona si derivatele sale.
Indicatia lor este rezervata perioadelor de tuse inflamatorii sau dureroase.
46
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
47/89
2. PROCESUL DE NGRLJIRE. NOIUNI TEORETICE
Componentele planului de ingrijire
1. Culegerea datelor, se face prin discuii directe cu bolnavul sau cu
aparintorii acestuia. Se urmrete identificarea i stabilirea antecedentelor
personale i a antecedentelor hetero-calaterale, motivele internrii i
istoricul bolii.
2. Planificarea ngrijirilor funcie de necesiti, de o real
importan este cunoaterea celor 14 necesiti ale omului, stabilite de
Virginia Henderson, cadrul mediu sanitar fiind independent n a satisface
nevoile bolnavului.
3. Stabilirea obiectivelor n funcie de prioriti, aceast etap este
dirijat n dou subetape: examinarea datelor culese cu interpretarea lor
(innd cont i de datele tiinifice) i stabilirea problemelor reale ceafecteaz sntatea pacientului i a sursei de dificultate.
4. Realizarea ngrijirilor, o dat abiectivele formulate se poate trece
la realizarea ngrijirilor, care reprezint baza procesului de ngrijire. De
felul cum se va aciona acum, de calitatea interveniei cadrului mediu
sanitar, depinde mersul evolutiv, al bolii, spre vindecare sau cronicizare.
5. Evaluarea analizarea i evaluarea obiectivelor propuse, permiteevaluarea procesului de ngrijire i aducerea de modificri pe ntreaga
evoluie a strii de sntate a pacientului. Dup indeprtarea placii (nu
trebuie scoasa dect dup 18 luni) fracturile internative sunt posibile.
47
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
48/89
3. TEHNICI DE NURSING
PRIMUL AIJUTOR
Fracturi nchise
Primul ajutor are ca prim obiectiv salvarea vieii accidentatului,
atunci cnd aceasta este ameninat. Vorbind despre traumatismele
membrelor, pericolul vital n traumatismele extremitilor sunt hemoragia
masiv i infeciile grave. Primele gesturi de prim ajutor vor trebui deci s
urmresc executarea imediat a hemoragiei i pansarea plgilor.
Imobilizarea pravizorie a fracturilor are scopul diminurii durerilor
(importana pentru prevenirea instalrii ocului) i evitarea complicaiilor
leziunilor iniiale.
48
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
49/89
Pregtirea bolnavului pentru transport
Fracturi deschise
O fractur deschis este o urgen care trebuie rezolvat integral n
primele 6 ore de la accident prin:
ndeprtarea complicaiilor generale i locale care amenin viaa
traumatizatului (stop cardiorespirator, embolii, hemoragii externe) dac
este cazul;
mbrcmintea sau nclmintea din segmentul rnit vor fi tiate cu un
cuit, lam sau foarfec pentru a nu provoca suferine inutile bolnavului,
plaga va fi inspectata (aspectul plagii) pentru a constata dac exist
impuriti (pmnt, lemn, testuri etc.);
exploatarea instrumental a plgii cutanate (la locul accidentului), n
scopul prezicerii acesteia cu focarul de fractur este interzis; toaleta fizic i chimic a tegumentului din jurul plgii (cu ap i spun,
degresarea cu eter sau benzin i dezinfectarea cu alcool, tinctur de
iod);
toaleta fizic i chimic a plgii, se ndeprteaz impuritile libere cu
instrumente sterile, se cur plaga prin tergere cu soluie de eter iodat
sau neofalin 0,5%. Aceste soluii nu altereaz vitalitatea esuturilorsntoase. n caz de impregnri cu impuriti, plaga poate fi curat i
cu ser fiziologic, cloramin 0,2%, permanganat de K 1/1400 de culoare
roz pal. Nu trebuie pudrate plgile cu antibiotice;
se mai sterilizeaz a dat tegumentul din jurul plgii (alcool, tinctur de
iod);
49
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
50/89
se aplic comprese sterile (pansament). n caz de hemoragii, care
intereseaz vasele mici, hemostaza se face cu un pansament compresiv.
nfarea se aplica n mod diferit, n funcie de regiunea anatomic n
care exist rana;
imobilizare provizorie;
se face profilaxia antitetanic (este o msura de urgen dar ea poate fi
fcut i la ealonul urmtor, dispensar spital);
cnd funciile vitale nu sunt afectate i cnd nu exist i un traunatism
abdominal, vor fi administrate antalgice (agocalmin, mialgin n injecii
I.M.);
transportul la spital n cele mai bune condiii ntr-un serviciu de
traumatologie.
Toate manevrele se vor face cu maximum de menajare a
traumatizatului, cu mult blndee i atenie spre a nu genera complicaii
(ruptura unor oase sau nervi din vecintate). De asemenea, toate acestemanevre nu trebuiesc executate n camplexitatea lor, nici la locul
accidentului, nici n camera de gard, dect n cazul n care se tie c, dintr-
un motiv sau altul, leal, nu va putea fi operat n primele 4-5 ore de la
accident. n mod normal aceti bolnavi trebuie operai imediat, toaleta
riguroas a plgii fiind fcut de chirurg n sala de operaii ca un timp
operator esenial premergtor fixrii osului fracturat.n aceste situaii, care sunt curente, primul ajutor la bocul
accidentului i n camera de gard, trebuie s se limiteze la splarea rapid,
prin jet, a plgii cu soluii antiseptice i acaperirea ei cu un pansament
compresiv cu dublu rol, hemostatic i de izolare a plgii de mediu exterior
contaminat.
50
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
51/89
II. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTULUI IN FRACTURA DIAFIZARA DE FEMUR
2.1. Conditii de spitalizare
Pacientii sunt internati in saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianta
pe jumatate din perete, gresie pe jos care trebuie spalata si dezinfectata
de cate ori este necesar; paturile sunt rulante si prevazute cu dispozitive
de ridicare si coborare; stative pentru perfuzii.
2.2. Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afectiunii
Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale:
a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%); Hematocrit (36-
52%);Tromocite (150.000-400.000/mm3); Fibrinogen (200-400 mg %);
Leucocite (4.500- 11.000/mm3)
b) Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm)
c) Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl); Colesterolul (120-220
mg/dl);
Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl); Glicemia (70-120mg/dl); Acid uric(3,5- 7,2mg/dl)
d) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbati este
3-8mm/l/ora, iar la femei este 6-11 mm/l/ora
e) Urocultura
f) Sumar de urina
51
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
52/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
53/89
vezical; dupa ce se (introduce 10-2) arunca primele picaturi de urina , se
introduce 10-20 ml de urina in eprubeta sterila prin sonda.
Participarea asistentei medicale la examenul radiologic
Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul
radiologic al sistemului osteoarticular nu necisita o pregatire prealabila
deosebita. Pansamentele vor fi ridicate de pe portiunile examinate, iar
unguentele sau alte forme medicamentoase vor fi indepartate prin spalare
cu alcool caci prin substantele rasioopace pe care eventual le contine, ele
pot produce opcitate de imagine. Pentru executarea radiografulor, bolnavul
va fi culcat pe masa de radiografie. Medicul radiolog va stabili pozitia
adecvata bolnavului pentru examinare, iar asistenta va trebui sa ajute
bolnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei pozitii. Daca miscarile il
provoaca dureri, atunci inainte de examinare, bolnavul va primi unmedicament analgesic.
2.3. Supravegherea pacientului
In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligate sa-l
supravegheze pentru a culege toate datele privind starea generala sievolutia bolii acestuia comunicand medicului tot ce a observat la bolnav, in
cursul zilei sau noptii.
Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul
bolnavului (faciesul starea psihica, reactivitatea generala, somnul);
53
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
54/89
functiile bolnavului, vitale si vegetative ale organismului; aparitia unor
manifestari patologice.
Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului
vor fi notate graphic in foaia de observatie.
Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului bolnavului si
reactivitatii generale este importanta pentru stabilirea diagnosticului si
aprecierea evolutiei bolii.
In supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului
vom urmari:
temperatura
respiratia
pulsul
tensiunea arteriala
diureza
2.4. Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor
indicate de medic
Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub
indrumarea medicului respectand anumite reguli. Nu va inlocui niciodata
medicamentul prescris cu un alt medicament cu efect asemanator. Vaverifica eticheta medicamentului inainte de administrare ca acesta san u fie
alterat, degradat sa nu aiba culoarea schimbata. Respectarea caii de
administrare este obigatorie, deoarece nerespectarea poate duce la
accidente grave; a orarului de administrare si a ritmului prescris de medic
54
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
55/89
deoarece unele substante se descompun sau se elimina din organe intr-un
anumit timp.
Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de
alimentatia bolnavului.
Asistenta medicala va respecta doza prescrisa, somnul fiziologic al
bolnavului. Va evita incompatibilitatea dintre medicamente.
De exemplu, cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi
timp se va administra prin injectii separate deoarece cele doua combinate
precipita.
Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta
imediat medicul.Va avea grija sa administreze imediat medicamentele
deschise deoarece se altreaza repede si va preveni infectiile intraspitalicesti
prin respectarea masurilor de asepsie si igiena pentru fiecare cale de
administrare.
Pregatirea preoperatorie
1. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se
decide operatia. Deoarece multi dintre pacienti au teama de spitalizare, de
diagnostic, de perioada de inconstienta din timpul anesteziei si dupa
anestezie, durere, despartire de familie, de moarte, asistenta medicala arerolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile si teama, ii da
incredere in echipa operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va sustine, ii
explica ce se va intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii
in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura.
2. Pregatirea generala
55
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
56/89
a) Bilantul clinic cuprinde:
- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza
boli ca: tuberculoza, hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme,
cardiopatii)
- starea generala:
varsta
greutatea
slabire asociata cu deshidratare
- aparatul respirator
se cauta afectiuni pleuropulmonare prin
inspectie
se caracterizeaza semnele functionale:
frecventa, amplitudinea, ritmul respiratiei ce se trece
pe foaia de temperature de catre asistenta medicala
obligatoriu se completeaza cu radiografiapulmonara.
- aparatul cardio-vascular
Se face prin conscultatie, palpare, puls,
frecventa amplitudinea.
Tensiunea arteriala se masoara cu
sfingomanametrul. Cantitatea de lichide tolerate de sistemul
cardiovascular
E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu la
persoanele de peste 45 de ani.
56
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
57/89
b) Bilantul paraclinic cuprinde:
- examenele de rutina absolut obligatorii:
Determinarea de grup sanguine si factor RH
(se recolteaza 2 ml se sange intravenous pe nitrat
de sodiu)
Glicemie, uree, creatina, fosfataza alcalina
- examene complete
HLG (hamoleucograma) cu formula
leucocitara se recolteaza prin punctie venoasa
2 ml de sange pe E.D.T.A.
V.S.H. (viteza de sedimentare a hematular)
se recolteaza prin punctie venoasa fara staza
venosa 1.6 ml sange pe 0.4 ml de nitrat de
sodium 8
Valori normale la 1 ora 2-5 mmla 2 ore 5-10 mm
la 24 ore 20-50 mm
Probe de coagulare: se recolteaza 4,5 ml
sange prin punctie venoasa pe 0,5 ml oxalate de
sodium 3,8 %
- timp Quick valori normale = 6-12 secunde
- timp Hovell valori normale= 60-
120 secunde
Bilantul electronic
Examenul sumar de urina
57
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
58/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
59/89
Pregatirea preoperatorie
1. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide
operatia. Deoarece multi dintre pacienti au teama de spitalizare, de
diagnostic, de perioada de inconstienta din timpul anesteziei si dupa
anestezie, durere, despartire de familie, de moarte, asistenta medicala are
rolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile si teama, ii da
incredere in echipa operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va sustine, ii
explica ce se va intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii
in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura.
2. Pregatirea generala
a) Bilantul clinic cuprinde:
- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza
boli ca: tuberculoza, hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme,
cardiopatii)- starea generala:
varsta
greutatea
slabire asociata cu deshidratare
- aparatul respirator
se cauta afectiuni pleuropulmonare prininspectie
se caracterizeaza semnele functionale:
frecventa, amplitudinea, ritmul respiratiei ce se trece
pe foaia de temperature de catre asistenta medicala
59
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
60/89
obligatoriu se completeaza cu radiografia
pulmonara.
- aparatul cardio-vascular
Se face prin conscultatie, palpare, puls,
frecventa amplitudinea.
Tensiunea arteriala se masoara cu
sfingomanametrul.
Cantitatea de lichide tolerate de sistemul
cardiovascular
E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu la
persoanele de peste 45 de ani.
b) Bilantul paraclinic cuprinde:
- examenele de rutina absolut obligatorii:
Determinarea de grup sanguine si factor RH(se recolteaza 2 ml se sange intravenous pe nitrat
de sodiu)
Glicemie, uree, creatina, fosfataza alcalina
- examene complete
HLG (hamoleucograma) cu formula
leucocitara se recolteaza prin punctie venoasa2 ml de sange pe E.D.T.A.
V.S.H. (viteza de sedimentare a hematular)
se recolteaza prin punctie venoasa fara staza
venosa 1.6 ml sange pe 0.4 ml de nitrat de
sodium 8
60
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
61/89
Valori normale la 1 ora 2-5 mm
la 2 ore 5-10 mm
la 24 ore 20-50 mm
Probe de coagulare: se recolteaza 4,5 ml
sange prin punctie venoasa pe 0,5 ml oxalate de
sodium 3,8 %
- timp Quick valori normale = 6-
12 secunde
- timp Hovell valori normale= 60-
120 secunde
Bilantul electronic
Examenul sumar de urina
3. Pregatirea locala
In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus, regimalimentar usor digerabil care sa contina multe lichide pentru a creste
diureza, pentru diminuarea setei postoperatorii, pentru hidratare si pentru
ca prin diureza are actiune dexzintoxicanta a organismului.Se va efectua
clisma seara, iar la indicatia medicului se poate efectua si dimineata.
Se va efectua baia, dus sau baie pe regiuni la pat, verificandu-se
regiunea inghinala, ombilcul, unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja.Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune
cat mai larg posibil, dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu tinctura de
iod pesste care se pune un pansament antiseptic uscat.
In dimineata respectiva, in salon, se indeparteaza bijuteriile de pe
pacient si toate lucrurile inutile, se indeparteaza proteza dentara mobila, se
61
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
62/89
imbraca bolnavul cu pijamaua curata si se pregatesc documentele (foaia de
observatie, analize, radiografii)care insotesc bolnavul la sala.
Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi
instalat confortabil si invelit.
In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa, daca nu are ecoriatii
si este rasa corect. Se verica starea de curatenie si daca s-a indepartat
proteza dentara mobila.
Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in
conditii de asepsie dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril.
In sala de operatie felurile de anestezie generala sau rahianestezie.
Dupa interventia chirurgicala care dureaza in jur de 100 min se
aplica fese elastice.
2.5.2 Ingrijirile postoperatorii
Incep imediat dupa interventia chirugicala si dureaza pana la
vindecarea completa a bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se acorda
pentru restabilirea functiilor organismului, asigurara cicatrizarii normale a
plagii si prevenirea complicatiilor.
Asistenta medicala va supraveghea cu atentie operatul in salon, va
ajuta sa fie transportat la pat, se va ingriji sa fie plasat comod si acoperit.Vacontrola frecvent starea pansamentului. Va administa medicatia prescrisa
postoperator, medicatia calmanta numai in limita prescrisa de medic.
Va masura si nota functiile vitale (temperatura, puls, respiratie,
tensiune arteriala). Va controla si nota diureza, cantitatea de secretii care
se evacueaza prin tuburile de dren si cantitatea acestora. Va supraveghea
62
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
63/89
faciesul bolnavului si revenirea la culoarea normala a facusului indica o
evolutie buna.
La 24 de ore se panseaza in salon, se extrage tubul de drenaj
aspirativ intraarticular si incep contractile izometrice. La 48 de ore va
extrage si tubul de drenaj aspirativ din tesuturile moi si se inalta speteaza
patului.
Lichidele ce se vor administra in prima zi sunt apa si ceai putin
indulcit sau de preferabil neindulcit, zeama de compot facut in casa si suc
de lamie.A doua zi, supa strecurata care excita peristaltismul intestinal,
apoi treptat lapte, piureuri, budinca, rasol, carne fiarta.
Alimentatia se va face treptat pana se ajunge la necesarul zilnic. Nu
se recomanda un regim special.Bolnavul (supravegheat) operat cu anestezie
generala trebuie supravegheat cu atentie pana la aparitia reflexelor de
deglutitie, faringian, cornea si tuse si pana la revenirea completa a starii de
constiinta.1. Supravegherea faciesului urmarirea aparitiei palorii insotita de
traspiratie rece si racirea extremitatilor, aparitia cianozei.
2. Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul
poate prezenta o stare de agitatie putand sa-si smulga pansamentul,
drenurile, perfuzia sau sa plece din pat, in acest caza va fi imobilizat.
3. Supravegherea respiratiei trebuie sa fie ritmica si seamplitudine normala. Accidente: caderea limbii in fundul gurii se previne
prin mentinerea pipei Gueddel incarcarea bronsica cu mucozitati ( se face
aparitie buco-faringiana) infundarea cailor respiratorii cu vomismente se
previne prin pozitionarea capului intr-o parte, eventul aspiratia gastrica.
63
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
64/89
4. Supravegherea pulsului care trebuie sa fie regulat si bine batut.
Puls filiform este semn de hemoragie.
5. Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca si in cazul
pulsului ritmic la 15 minute in primele doua ore, apoi la 30 de minute din
ora in ora pana a doua zi.
6. Supravegherea pansamentului care trebuie sa ramana uscat, sa
nu se imbibe cu sange, va fi anuntat imediat medicul.
7. Supravegherea pozitiei bolnavului se face dupa trezirea
completa.
8. Ingrijirea mucoasei bucale se vor umezi buzele cu comprese
imbibate cu apa. Mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite cu solutii
diluate de bicarbonate de sodium, acid boric. Se pot sterge buzele si
mucoasa cu glicerina boraxata.
9. Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei, a pozitiei pacientului
si mascarea zonelor predispose aparitiei escarelor, eventual frectii cualcool.
10. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o
metoda nu a dat rezultat, se practica sondaj vezical.
11. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un
sinoptic la indicatia medicului. La bolnavul cu rahianestezie trebuie
supravegheate:a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala
b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin
primele doua zile fara perna
64
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
65/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
66/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
67/89
- decimentarile
Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si
se aseptizeaza o plaga pentru a inlesni cicatrizarea
Efectuarea pansamentului postoperator trebuie sa respecte
urmatoarele principii fundamentale:
1. Sa se lucreze in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si
materiale sa fie sterile, iar mainile celui care executa pansamentul si
tegumentele din jurul plagii sa fie dezinfectate. Pentru servirea materialelor
sterile este nevoie de o pensa de servit. Dupa utilizarea instrumentelor se
pun intr-un vas cu cloramina. Pansamentul sa fie facut de doua persoane,
una care il face si una care il serveste.
2. Sa se asigure de absorbtia secretiilor
3. Sa se aseptizeze
4. Protejarea operatiei prin aplicarea compreselor sterile5. Pansamentul sa nu provoace durere bolnavului se va executa cu
rabdare, blandete, indemanare, iar pansamentele lipite vor fi umezite cu apa
oxigenata solutie dachim, ser fiziologic, apa distilata, apa sterile.
6. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a
grabi vindecarea
7. Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie incazul in care nu prezinta secretii si nu exista tub de dren, pansamentul se
schimba mai rar.
Efectuarea pansamentului
1. Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata, in decubit lateral
67
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
68/89
2. Indepartarea vechiului pansament
3. Spalarea pe maini, dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu
manusi sterile.
4. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool, alcool
iodat
5. Tratarea plagii operatorii
6. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat
aceasta sa depaseasca cu 2-3 cm marginea plagii
7. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese
elastice pe intreg piciorul
8. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang, se arunca
cele de unica folosinta, se decontamineaza, se curata, se dezinfecteaza, se
pregatesc materialele pentru sterilizare.
9. Spalarea cu apa curenta si sapun
Schimbarea lenjeriei de pat
Schimbarea cearceafului pe pat. Pacientul se aseaza in decubit lateral
pe partea sanatoasa cu piciorul sanatos flexat si cel afectat intins, iar intre
genunchi se aseaza o perna.
Cearceaful murdar se ruleaza, iar in urma lui se aseaza cearceafcurat; de asemenea rulat. Apoi pacientul se aseaza in decubit dorsal, cu o
perna sub piciorul afectat, dupa care sprijinindu-se in piciorul sanatos se
ridica, iar in acel moment este tras cearceaful murdar si este asezat cel
curat. Schimbarea fetei de perna si a plicului de plapuma se efectueaza ca
de obicei.
68
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
69/89
2.6. Rolul asistentei medicale in educarea pacientului
Asistenta medicala ii va explica pacientului cum se evita eforturile,
lucru
obigatoriu in fractura de col femural. Gimnastica abuziva si fortarea
mersului nu ajuta, ci sporeste uzura. De aceea asistenta medicala va realiza
impreuna cu pacientul un program de gimnastica.
Ii va explica bolnavului cu gimnastica pentru aparatul locomotor
dezvolta miscarile articulatiilor contractate sau anchilozante, atenueaza
durerile spontane sau provocate de miscare, isi recapata starea de
excitabilitate normala, preculm si elasticitatea pierduta.
Asistenta va avea grija ca pacientul sa execute miscari si amplitudine
mica in jurul axelor fiziologice ale articulatiilor.
Miscarile trebuiesc respectate in cursul zilei si asociate cutermoterapie, masaj.
Masajul trebuie executat in camere potrivit incalzite pentru bolnavii
dexbradati, luminoase si bine incalzite.
Bolnavul trebuie sa fie dezbracat in regiunea interesata si respectiv
regiunea inferioara avand grija ca circulatia sangelului sa nu fie impiedicata
in regiunile imbricate si sa nu implice activitatea asistentei medicale.Pielea bolnavului trebuie sa fie curate sa nu prezinte flictene,
vezicule. Daca este foarte poroasa pielea trebuie rasa. Asistenta medicala
trebuie sa-si pregateasca si ea mainile pentru masaj. Pentru a preveni
microtraumatismele pielii bolnavului, masajul se va executa numai cu
maini curate, nebatatorite, fara inele si cu unghile taiate.
69
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
70/89
Mainile vor fi pudrate cu pulbere de talc care va ajuta alunecarea.
Daca in timpul masajului este necesar sa se actioneze cu o forta mai
puternica asupra musculaturii se va utilize o substanta lubrifianta ca
lanolina, vaselina.
Dupa terminarea masajului substantele se indeparteaza cu apa si
sapun.
Orarul masajului se va fixa in asa fel incat acesta sa fie cat mai
indepartat de orele alimntatiei, la 2-3 ore si cel putin cu o jumatate de ora
inainte de proxima masa. Durata masajului este de circa 10-20 de minute.
Se va avea grija ca dupa terminarea masajului sa se asigure bonavului o
odihna de cel putin o jumatate de ora.
Sedintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale,
executate putin mai rapid, pentru a obisnui si anestezia tegumentelor prin
provocarea unei senzatii placute de caldura.
Acest procedeu va face ca bolnavul sa castige incredere si sa sesupuna masajului, relevand complet musculatura.
Rolul asistentei medicale in electroterapie de multe ori este necesar
ca bolnavii sa fie linistiti inaintea aplicarii curentului, prin explicatii asupra
caracterului inofensiv al tratamentului, sa stea linistiti si sa semnaleze
imediat orice senzatie neplacuta ca dureri, arsuri, caldura prea mare.
O modalitate mai buna a articulatiei soldului poate fi obisnuita prinmiscari usoare fara incarcare cu greutatea corpului si in cazurile in care se
preteaza se recomanda mersul pe bicicleta.
Mersul pe bicicleta are un dublu rol pozitiv si anume: activeaza
miscarile articulare si creste forta muschilor care sunt in general slabiti prin
inactivitate.
70
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
71/89
4.7. Realizarea unui protocol educativ
1. Alimentatia echilibrata deoarece unii factori nutritionali au
effect asupra cartilajului (acizii grasi nesaturati) de aceea se recomanda o
alimentatie hiproglucidica pentru ca o alimentatie hipreglucidica duce la o
crestere a greutatii corporale constituind un factor determinant si agravant
al afectarii articulatiei.
2. Evitarea sedentarismului, inactivitatea ducand la scaderea fortei
musculare
3. Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor,
a durerilor musculare.
4. Evitarea frigului, deoarece expunerea prelungita la frig poate
exacerba focare de infectie latenta.
5. Respectarea unor reguli inaintea efortului fizic- antrenament progresiv
- incalzire inainte de efortul propriu-zis
- oprire periodica a efortului pentru recuperare
6. Pozitionarea corecta in timpul unor activitati
- ridicarea unor greutati de jos cu ambele maini si cu genuchi intinsi,
constituie un factor agresiv pentru coloana vertebrala7. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului se previn
in acest fel deviatiile coloanei vertebrale
8. Tratarea deviatiilor coloanei vertebrale si a altor deficiente
9. Tratarea infectiilor microbiene si virale
71
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
72/89
10. Evitarea mersului prelungit pe teren accidentat se evita astfel
agravarea suferintelor soldului.
11. Evitarea ortostatismul prelungit se protejeaza articulatiile,
oasele si muschii scheletici
12. Purtarea de incaltaminte adecvata si comoda
13. Mentinerea capacitatii de effort prin mers pe jos, activitati fizice
cu regularitate.
14. Evitarea traumatismelor
- montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor
pentru pacintii cu tulburari de vedere, varstnici, cu tulburari de echilibru
- purtarea echipamentului de protectie adecvat
- prevenirea accidentelor rutiere, casnice
15. Evitarea factorilor care contribuie la aparitia osteoporozei, dieta
bogata in calciu, fumat, consum excesiv de cafea, exces de proteine.
72
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
73/89
III. PREZENTARE DE CAZURI
CAZUL I
Nume: P
Prenumele: I
Varsta: 86 ani
Adresa: Comuna D, judetul I
Ocupatia: Pensionara
Diagnosticul: fractura diafizara de femur
Motivele internarii : durere la nivelul soldului drept. Impotenta functionala
Istoricul boli: Pacienta afirma ca a suferit un traumatism prin cadere pe
soldul drept in urma cu 60 de zile.
Se efectueaza in urma internarii examene paraclinice.Se efectueaza examene de laborator, EKG, examene radiologice
Probele de coagulare: Timp Quick = 15,5 secunde
Timpul Howell = 85 secunde
Hemoleucograma: hemoglobina = 8 gr.%, hematocrit 32 gr%
Trombocite = 120000
TransaminazeTGO = 17 u.i./.l
TGP = 13 u.i./.l
UREE = 10 mg/dl
CREATINA = 0,44 mg/dl
CALCIU TOTAL = 7,00 mg/dl
73
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
74/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
75/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
76/89
dezbraca articulara si
capacitatea
de a se
imbraca si
dezbraca
fara ajutor.
supravegheaz
a pacientul in
timpul
imbracarii si
dezbracarii
fina cu
pacientul
descriindu-i
gestica
necesara
imbracarii.
dezbrace
singur.
4. Dificultate
de a urma
prescriptiilede igiena
Pacienta isi
va putea lua
toatemasurile de
igiena
necesare
pentru
pastrarea
intacta ategumentelor
si
mucoaselor
-ajuta
pacientul sa
isi faca baiesau dus.
-ajuta
pacientul sa
isi faca toaleta
cavitatii
bucale si sa isitaie unghiile
- Pacientul este
capabil sa se
spele singur
76
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
77/89
Cazul II
Nume: R
Prenume: E
Varsta: 65 ani
Adresa: Comuna S, S
Ocupatia: Pensionara
Data internarii: 4.07.2010
Diagnosticul la internare: fractura diafizara de femur
Motivele internarii: Pacienta in varsta de 65 de ani acuza dureri puternice,
impotenta functionala
Istoricul bolii: Pacienta a suferit un traumatism prin cadere la domiciliu in
urma cu 7 zile.
Pe data de 5.07.2010 I se recolteaza analizele care demonstreaza:
Hemoglobina 11,45%,Hematocritul 41%
Analizele biochimice arata:
Glicemia = 89mg%
Uree = 40mg%
Transaminazele TGO = 33u.i./.l
TGP = 22 u.i./.lProbele de coagulare: Timp Quick = 14 secunde
Timp Howell = 122 secunde
Tot pe data de 5.07.2010 se noteaza o stare generala buna, durere
acuta la palparea soldului rotatia externa a membrului afebrilitat.
Pe data de 6.072010 se face radiografia si EKG.
77
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
78/89
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
79/89
PLAN DE INGRIJIRE
Diagnostic nursing Obiective Intervenii asistentei EvaluareRol propriu Rol
delegat-alterarea strii de
confort
-nelinitea fa de
alterarea propriei
nfiri.
-psihote-
rapie
-recoltarea
analizelor
-combate-rea
durerii
-pregtirea
preoperatorie
n vederea
conduitei.
-discut cu
bolnava
despre
eventuala
interv.
-pentru
calmare i ofer
un ceai de tei
i i adm un
algocalmin
contra durerii.
-algocal-
min
-ser
fiziologi
c 10%
-glucoz
5%
-adrena-
lin 1f.
-xilin
1%
-dexton
1f
-dormici-
n 1f.
-ketalar
20ml
-obiectiv
atins.
-alimentaie i
hidratare
deficitar.
-s fie
echilibrat
hidric i
nutriional n
vederea
-am explicat
necesitatea
unei bune
hidratri i am
avut grij ca
-ser
fiziologi
c 10%
-glucoz
5%
-obiectiv
atins.
79
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
80/89
interv. pacienta s
bea lichide
nendulcite i
care nu
provoac
gaze.-dificultatea de a
elimina
-pacienta s
poat
elimina.
-administrez
bolnavei
cteva g deulei de ricin n
seara
premergtoare
interveniei.
-n ziua interv.
verific dac pacienta mai
are probleme
digestive i
m asigur c
i evacuez
vezica.
-obiectiv
atins.
-posibilitatea de
alterare a
tegumentelor i
mucoasei.
-s nu fie
sursa de
infecie nozo
combial
-pregtirea
cmpului
-n dimineaa
interveniei
pregtesc
cmpul
operat.
-batijonarea
-obiectiv
atins.
80
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
81/89
operator. zonei de
intervenie cu
antiseptice
colorate +1/2
din coaps i
o protejez cu
pansament
steril.
-imposibilita-teade a dormi i a se
odihni.
-calmareapacientei
-combate-rea
durerii
-creearea
unui confort
fizic ipsihic.
-admdiazepam
pentru ca ea
s poat dormi
-administrez
algocalmin
pentrucalmarea
durerii.
-algocal-min 1f.
-diaze-
pam 1tb.
-obiectivatins.
-alterarea strii de
confort legat de
poziia
impus(DD).
-suprave-
gherea
perfuziei
-preveni-rea
pneum
oniei hipo
statice
-preveni-rea
atrofiei
musculare
-am avut grij
ca poziia B s
fie n DD i s
aib piciorul
operat n
uoa-r
abducie
-pt evitarea
ncrcrii
pulmonare
-ser
fiziologi
c 10%
-glucoz
5%
-algocal-
min 1f
-zinocif
i.v.
(2f,0,12)
-obiectiv
realizat.
81
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
82/89
-suprave-
gherea
funciilor
vitale
-menine-rea
unei poziii
adecvate.
i-am fcut pac
tamponamente
pe spate cu
alcool
-am msurat
TA
120/70mm Hg
i P 80b/min
-dup
scoaterea
sondei urinare
ajut pacienta
s foloseasc
plosca i
bazinetul.-i fac masaj
la membrele
sntoase.
-am
supravegheat
perfuzia.
-
gentami-
cin 2f
-oxacili-
n 4g
-diaze-
pam 1f
-
metoclo-
pramid.
-alterarea strii de
sntate fizic i
psihic
-alterarea imaginii
de sine.
-favoriza-rea
comu-nicrii
-ncuraja-rea
B s
vorbeasc i
s-i ating
-ncurajez B
s i exprime
sentimentele
-creez o
ambian
vesel
-obiectiv
realizat.
82
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
83/89
zona operat. -conving
pacienta s
participe la
activiti
cotidiene.-potenial de
adoptare a unei
poziii vicioase
necorespunztoare.
-menine-rea
B n poziia
DD n
primele 48de ore.
-imobili-zare
pasiv apoi
activ.
-am grij ca
pacienta s
stea n DD cu
piciorul dreptn uoar
abducie. Pt
aceasta pun
deoparte i de
alta a
piciorului 2 perne pt a
mpiedica
schimbarea
poziiei
piciorului.
-algocal-
min.
-obiectiv
atins.
-potenial de
alterare a
tegumentelor i
mucoaselor.
-s aib
tegumentele
integre
-pstrarea ap
gipsat curat
fr pete sau
deteriorat.
-dimineaa
ajut B s-i
acorde igiena
bucal la pat
-am grij cnd
folosete
plosca s nu
-obiectiv
atins.
83
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
84/89
murdreasc
gipsul aeznd
B pe o
muama-perturbarea
modului de somn
-calitatea somnului
nesatisfc-toare.
-asigura-rea
odihnei
necesare
refacerii
dupintervenie
-administrez
1f algocalmin
i 1 tb
diazepam
-creez pacientei un
cadru intim i
linitit pentru
a se putea
odihni.
-algocal-
min
-
diazepa
m
-obiectiv
atins.
-aport nutriional
i hidric sczut.
-prevenirea
deshidratrii
-asigurarea
unui aport
nutriional
adecvat.
Asigur
pacientei
Hidratarea cu
ceai nendulcit
-n
urmtoarele 4
zile
postoperatorii
i asigur o
mas bogat
n vitamine i
proteine.
-regim
alimentar
-pacienta
este
alimentat i
hidratat
-nu prezint
semne de
deshidratare.
-stare de -monitoriza- -ajut pacienta -bolnava nu
84
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
85/89
disconfort datorit
imposibili-tii de
a elimina normal.
rea
eliminrilor
-educarea
pacientei cu
privire la
modul de
eliminare
-asigurarea
igienei.
s urineze la
plosc evitnd
udarea sau
murdrirea
pansamentului
i meninerea
posturii
corecte
-am grij ca
dup urinare
s asigur
bolnavei
igiena intim.
prezint
probleme de
miciune sau
de fecale.
-potenial de
alterare al apgipsat.
-menine-rea
B n poziiadecubit
dorsal n
primele 24
de ore
-ajutarea
pacientei n
scopul
satisfacerii
nevoii.
-ajutarea
pacientei nefectuarea
integral a
tehnicii
-pregtirea
lenjeriei la
ndemna
pacientei.
-obietiv
realizat.
85
8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului
86/89
Cazul 3
Bolnava R.V. de 62 de ani din mediul urban, pensionar, este
internat cu