2r Sistemul informa- þional decizional, ERP, 01 02

5/17/2018 2r Sistemul informa- þional decizional, ERP, 01 02 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/2r-sistemul-informa-bional-decizional-erp-01-02 1/55

- Partea I -

Sistemul de management

al organizaţiei




Definiţie:

Un ansamblu de elemente cu caracter decizional,informaţional, operaţional şi metodologic, întrecare există relaţii de cauzalitate şi care acţionează interdependent în scopul asigurării proceselor şi relaţiilor de conducere la nivelul unei organizaţii.




SUBSISTEMULDECIZIONAL

SUBSISTEMULORGANIZATORIC

SUBSISTEMULINFORMAŢIONAL

SUBSISTEMUL METODELOR ŞI TEHNICILOR DE MANAGEMENT

ALTE ELEMENTE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT

Componente = Subsisteme



Subsistemul decizional (1)

Definiţie:

Ansamblul intercorelat al deciziilor adoptate şi

aplicate într-o organizaţie, structurate corespunzător sistemului de obiective şi configuraţiei ierarhieimanageriale, în scopul desfăşurării proceselor demanagement.



Funcţiile principale ale subsistemului decizional:

• Direcţionează desfăşurarea activităţii instituţiei – prinintermediul proceselor decizionale care vizează stabilireaobiectivelor (principale, derivate), modalităţile de acţiune,

termenele şi resursele necesare.

• Declanşează şi coordonează acţiunile personalului deexecuţie, care pune în practică deciziile adoptate.




Decizia – element esenţial al subsistemului decizional

• Definiţie: un act conştient efectuat pentru realizarea unuia saumai multor obiective.

• Decizia managerială – elemente definitorii:- implică cel puţin două părţi: decidentul şi executantul

complexitate şi dificultate superioară, faţă de decizia personală.

- are influenţe la nivelul grupului (nu doar a unei persoane) necesitatea corelării cu caracteristicile posturilor, motivarea,potenţialul grupului.




• Decizia administrativă: se adoptă de către autorităţile cuprinse însistemul administraţiei publice centrale şi locale.

• Aspecte specifice:

- puternic dependentă - ca mod de fundamentare şi conţinut

– de sistemul economic, social, politic în care funcţionează instituţia publică;- influenţată de nivelul de dezvoltare al sistemului economic

şi politica Guvernului;- exprimă interese şi cerinţe cu caracter social, nefiind

specifica unei persoane sau grup de persoane.




Tipologia deciziilor în corelaţie cu folosirea aparatuluiinformatic

1.După gradul de completitudine şi exactitate al informaţiei:

a.Decizii programabile

– adoptate pe baza unor informaţii cu grad mare decompletitudine şi exactitate (informaţii structurate);- specifice managementului de nivel inferior (operaţional) şi parţial, de nivel mediu (tactic);- reflectă situaţii decizionale de certitudine.




b.Decizii neprogramabile

- adoptate pe baza unor informaţii nestructurate sausemistructurate;

- specifice managementului de nivel superior şi tactic;

- caracterizează situaţii decizionale de incertitudine şi/sau risc (ex: decizii de planificare, de control strategic);




Tipologia deciziilor în corelaţie cu folosireaaparatului informatic

2. După orizontul de timp şi implicaţii: a.Strategiceb.Tacticec.Curente

3. După frecvenţa adoptării lor: a.Periodiceb.Aleatorii

c.Unice




Definiţie:

Un ansamblu de componente, care acţionează în bazaunor relaţii de cauzalitate, în vederea culegerii,prelucrării şi transmiterii datelor şi a informaţiilor, necesare la nivel decizional şi operaţional.

Subsistemul informaţional (1)



Definiţie (după Morley, Hugues, Leblanc):

Sistemul informaţional este considerat acea parte a

realităţii, constituită din date şi informaţii organizate şi structurate, din evenimente care au un efect asupraacestora şi din actori care acţionează în baza lor, saupornind de la ele – utilizând tehnologia informaţiei, înscopul atingerii unor obiective.




Componente:

1. Datele - ansambluri de simboluri, exprimate sub

formă numerică, litere, sunete, imagini etc, susceptibilede a fi percepute de fiinţa umană.

Exemplu: norme, cantităţi, valori corespunzătoare unorindicatori economici, financiari, statistici.




2. Informaţiile - sunt doar acele date care:- aduc cunoştinţe noi destinatarului lor;- modifică percepţia asupra realităţii; - reduc gradul de incertitudine (necunoaştere) asupra acesteia.

Concluzii:

- informaţiile formează o submulţime inclusă în mulţimea datelor;- noţiunea de informaţie este relativă destinatarului ei, în sensul că ceea cereprezintă informaţie pentru unul, nu este obligatoriu informaţie pentrualtul; - informaţia ia în considerare întotdeauna semnificaţia fenomenului real pecare-l surprinde şi care, în mod absolut diferă în funcţie de percepţia proprie autilizatorului;

- informaţia are un puternic caracter de subiectivism.




Informaţia pertinentă – bazafundamentării deciziei managerialeeficiente




Determinanţii majori ai informaţiei pertinente

COMPLETITUDINE(caracterul exhaustiv)

ACTUALITATE(reducerea întârzierii înobţinerea informaţiei

FIABILITATE(gradul de încredere în sursa

informaţiei)

PUNCTUALITATE(respectarea limitelor de timp în

procesul de utilizare)

EXACTITATE(Absenţa fenomenului de

perturbare)

PERTINENŢA

INFORMAŢIEI

ACCESIBILITATE(determinant major de utilizare

efectivă a informaţiei)



3. Circuite informaţionale - reprezintă traseul pe care îl parcurge oinformaţie, de la sursă la destinaţie. Ele iau naştere atât îninteriorul organizaţiei, cât şi între aceasta şi mediul extern.

4. Fluxuri informaţionale - reprezintă ansamblul informaţiilor care

parcurg circuitele informaţionale, raportate la un anumit interval detimp.- Orizontale

- Verticale

- Oblice




5. Procedurile informaţionale - ansamblu de metode şi tehnici dereprezentare a informaţiilor primare, prin intermediul cărora esteasigurată interfaţa om-calculator.

6. Mijloacele de tratare a informaţiilor - reunesc suporturile fizice(hardware) şi cele logice (software) prin care sunt asigurateprocesele de culegere, prelucrare, transmitere, stocare ainformaţiei, în vederea obţinerii rezultatelor dorite.




Definiţie (după Harold Koontz):Ansamblul de elemente care acţionează intercorelat,pentru a asigura cadrul, combinarea, divizarea şi funcţionalitatea proceselor de muncă, necesarerealizării obiectivelor stabilite de către organizaţie.

Harold Koontz: “cei care vor să coopereze, vor lucramai eficient dacă vor cunoaşte ce trebuie să facă, ceactivităţi le revin şi care este rolul lor în raport cuceilalţi.

Subsistemul organizatoric (1)



Componente:

• Organizarea procesuală funcţiuni, activităţi,

atribuţii, sarcini;

• Organizarea structurală structuraorganizatorică (organigrama).

Subsistemul organizatoric (2)



Sistemul de management = sistem cuconexiune inversă

J. Forrester: “Sistem cu conexiune inversă, cu buclade reacţie, închis, cu feed-back”

=un sistem influenţat de propriul comportament dintrecut, care foloseşte rezultatele acţiunii trecute,pentru a comanda o acţiune în viitor.



Locul si rolul subsistemului informaţional

Informaţii pentrufundamentarea

deciziilor

DeciziiCurente Tactice Strategice

(ieşiri) (intrări)

Informaţii despreacţiuni şi procese

de execuţie

SUBSISTEMDECIZIONAL

SUBSISTEM INFORMAŢIONAL

COMPONENTE INFORMATICEPENTRU:

FUNDAMENTAREDECIZII GESTIUNEECONOMICĂ

SUBSISTEM ORGANIZATORIC(ieşiri) (intrări)



Subsistemul metodelor si tehnicilor demanagement (1)

Definiţie:

Un ansamblu de componente care facilitează exercitareaproceselor manageriale, în scopul eficientizării muncii factorilorde decizie.

Metode generale de management:– Managementul prin obiective

– Managementul prin proiecte

– Managementul prin bugete– Managementul prin excepţie



Metode şi tehnici specifice:

- Metoda diagnosticării - Tabloul de bord

- Delegarea- Brainstorming

Subsistemul metodelor si tehnicilor demanagement (2)



- Partea a II-a –

Aparatul informatic în

sistemul de management alorganizaţiei



(Sub)sistemul informatic (1)

Definiţie:

Este o componenta sistemică a sistemului informaţional,

care include echipamente electronice de calcul şi comunicaţie, procese şi proceduri automatizate, aflate îninteracţiune în vederea asigurării prelucrării automate adatelor şi a informaţiilor.



Principii de realizare:

1. “Începeţi cu gândul îndreptat la final!” Principiul viitor – trecut: conceperea sistemuluiinformatic trebuie să pornească de la conţinutul cerinţelor

informaţionale ale utilizatorilor, urmărind o succesiune detipul:analiza output-urilor definirea modelelor pentruconducere elaborarea tehnicilor de organizare a BD şi aprocedurilor automate determinarea configuraţiei hardware.





2. Asigurarea unei compatibilităţi între definirea globală asistemelor informatice şi realizarea lor progresivă.

Definirea globala a S.I. (top-down) asigură:- corelarea proiectelor informatice dintr-o organizatie;

- alocarea adecvată a resurselor;- identificarea limitelor funcţionale ale aplicaţiilor.

Realizarea progresivă (down-top) permite:

- elaborarea şi integrarea aplicaţiilor într-o viziune unitară;- minimizarea riscurilor potenţiale.






3. Asigurarea independenţei structurii sistemului informatic destructura sistemului organizatoric.

Un sistem informatic bine conceput şi elaborat va“supravieţui”, chiar dacă apar sau dispar birouri şi compartimente, se cumulează sau înfiinţează noi posturi încadrul organizaţiei.



Aparatul informatic în sistemul demanagement al organizaţiei

Planuri de analiză:

A. Procesul decizional

B. Procesul de informatizare



Procesul decizional (1)

Definiţie:

Succesiunea logică a fazelor prin intermediul cărora sedefineşte, adoptă, aplică şi evaluează deciziamanagerială.

Pârghii esenţiale pentru derularea procesuluidecizional:

- Funcţiile managementului

- Metode şi tehnici de management- Metode

şitehnici de fundamentare a deciziei



Funcţiile managementului:

1.Previziunea – “Ce trebuie să realizam?” 2.Organizarea – “Cine realizează şi cum?” 3.Coordonarea – “Cum comunicaţi cu angajaţii?”4.Antrenarea – “Cum motivaţi personalul?” 5.Control-evaluare – “Cu ce rezultate aţi ajuns la final?”




Metode şi tehnici de management

CENTRAREA PE:

OBIECTIVE(MPO)

VENITURICHELTUIELI

(MPB)

PROIECTE(MPP)

ZONE“CHEIE” (MPE)




Metode şi tehnici pentru fundamentarea deciziei

Situaţiedecizională

Probabilitatearealizării

obiectivului

Tipul variabilelor

Metode (tehnici) pentrufundamentarea deciziei

Certitudine Maximă Controlabile Mulţimi fuzzy, Laplace

Incertitudine Mare Incontrolabile /greu de anticipat

Metode utilităţi globale;Metoda pesimistă /optimistă; Metodaminimizării regretelor

Risc Acceptabilă Aleatoare, incerte,imprecise

Metode euristice




PROBLEME

DE DECIZIE(p1,p2,p3,…pn)

IDENTIFICAREAPROBLEMEIDE DECIZIE

MODELAREAFENOMENULUI

REAL

METODE ŞITEHNICI DE

MANAGEMENT

FUNDAMENTAREDECIZIE

APLICAREDECIZIE

R

EVALUARE

SATISFĂCĂTOR RDANU




• Ce aşteaptă managerii de la “informatizare”?

- Procese de informare la parametri optimali.- Asistenţă în fundamentarea deciziei. - Coerenţă în procesele manageriale şi de execuţie

- Performanţă şi competitivitate.

Procesul de informatizare a organizaţiei (1)



Cum începem informatizarea?

1.Elaborarea strategiei în domeniul informatic.2.Planificarea acţiunilor specifice.

3.Identificarea proiectelor informatice majore.4.Detalierea în sisteme informatice ce urmează a fi

dezvoltate.5.Proiectarea şi realizarea aplicaţiilor, prin soluţii

software integrate ( ex: ERP).




• Strategia informatică – componenta sistemică astrategiei de ansamblu a organizaţiei.

• Definiţie: ansamblul obiectivelor majore deinformatizare pe termen lung, împreună cumijloacele de realizare a acestora, resursele şi termenele alocate, în scopul obţinerii avantajuluicompetitiv.




Particularităţi ale strategiei informatice:

• Se situează în avant-postul altor schimbări şi evoluţii din viaţa organizaţiei.

• Influenţează şi este influenţată în mod implicit, decultura organizaţională .

• Are un puternic caracter novator , aflat de multe ori încontradicţie cu inerţia şi tradiţionalismul sistemuluiadministrativ.




• Politica informatică - totalitatea obiectivelor pe termen mediu,care privesc acţiunile specifice pentru dezvoltarea şi consolidareainfrastructurii informaţionale, informatice şi de comunicaţie aorganizaţiei.

• Particularităţi:- Grad mare de detaliere.

- Asigură flexibilitatea şi adaptarea organizaţiei la dinamicaevoluţiei tehnologiei informaţiei.




Planificarea acţiunilor de informatizare

CE ESTE? ...

un ansamblu de activităţi prin care se studiază alternativele cetrebuie urmate, corespunzător unor previziuni determinateştiinţific.

CE URMĂREŞTE? ...

Să răspundă la:

PENTRU CE avem nevoie de sisteme informatice?

CUM organizăm elaborarea şi controlul lor?




• CE ASTEAPTĂ MANAGERUL? ...Sisteme informaticeperformante EFECTELE!

• CE TREBUIE SĂ ÎNŢELEAGĂ MANAGERUL? ...că planificarea îndomeniul informatic este CAUZA!

NOTA BENE!

“Fiecare organizaţie are sistemeleinformatice pe care le merită!”




Planul director de informatizare (PDI) – instrument alplanificării

Definiţie: reprezintă un instrument în procesul deplanificare, care permite organizaţiei să definească şi să amplaseze proiectele sale informatice şi de comunicaţie, într-un anumit orizont de timp.




Componente ale PDI:

1.Un portofoliu al proiectelor informatice considerate afi necesare organizaţiei.

2.Planuri de acţiune asociate fiecărui proiect.3.Mijloacelor de realizare şi resursele implicate.4.Termene de finalizare a proiectelor informatice.




Caracteristicile unui PDI:1.Instrument pentru exercitarea atributului depreviziune.2.Permite automatizarea progresivă a proceselor deexecuţie şi a celor decizionale.3.Asigură dezvoltarea omogena a infrastructuriiinformaţionale şi informatice.4.Stabileşte o ordine de priorităţi în abordareaproiectelor informatice.




STRATEGIA GENERALĂ

STRATEGIAINFORMATICĂ

ACŢIUNI DE PLANIFICARE

ÎN DOMENIULINFORMATIC

PROIECTARE, ELABORARE,IMPLEMENTARE APLICAŢII

INFORMATICE

PDI




Proiectarea şi realizarea sistemului informatic integratpentru management (SIM).

Etape metodologice:

1.Analiza de sistem (globală şi detaliată).2.Proiectarea viitorului sistem (logică şi tehnică).3.Realizarea şi testarea modulelor componente.4.Implementarea sistemului.5.Exploatarea, întreţinerea şi menţinerea în funcţiune.




Proiectarea şi realizarea SIM (1)

• DE CE sistem informatic integrat?

• PENTRU CĂ:

– Asigura coerenţa informaţională şi a prelucrării automate a datelor, pe orizontala şi verticala

structurii organizatorice.– Optimizează procesul decizional prin furnizarea de

informaţii pertinente (complete, oportune, exacte).– Gestionează o bază de date unică, în care informaţia

se preia o singură dată.



SOLUŢIĂ POSIBILĂ: ERP (Entreprise Resource Planning)

Ce este ERP ? Soluţie software multi-modulară de gestiune integrată şi planificare a:

> ansamblului de fluxuri ale organizaţiei (materiiprime, produse, financiare, logistice, informaţionale);

> ansamblului de funcţiuni clasice (contabilitate,comercială, producţie, resurse umane).




Ce face ERP ?

- Gestiunea stocurilor.- Controlul proceselor tehnologice.- Gestiunea relaţiilor cu clienţii.- Urmărirea consumurilor.- Urmărirea costurilor şi a abaterilor de la niveleleplanificate (analiza cauzală).- Gestiunea financiară şi a resurselor umane.


l



Cum lucrează ERP ?

Uneşte toate practicile economice într-o singură familiede module software.

Fluidizează schimbul de date între verigileorganizatorice.

Optimizează relaţiile cu clienţii, într-un lanţ eficientcomanda – facturare – livrare.


P i i li SIM (5)



Ce tehnologii include un ERP ?

Workflow, workgroup – organizarea fluxurilorinformaţionale, managementul documentelor etc.

Internet, Intranet. Schimb informatizat de date – în reţeaua operatorilor

de servicii de alimentare cu apa, sau alte servicii publice.

Data Warehouse – mega-depozite de date.


Î l d l ii



În loc de concluzii…

• Informatica! O modă, o provocaresau o necesitate?...

C t b i ă ti ii?



Ce trebuie să ştie managerii?

Faptul că:

Nici o organizaţie nu va supravieţui pentru multă vreme, fără să investească în tehnologiile informaticeşi de comunicaţie.

Deciziile în sfera informatică trebuie adoptate nuacum, pentru prezent, ci acum pentru viitor.

Folosirea aparatului informatic schimbă un mod delucru tradiţional al managerilor.

C t b i ă ti ii?



Ce spun clasicii şi contemporanii?...

“Lucrurile de mare însemnătate nu trebuie niciodată lăsate în voia lucrurilor neînsemnate.” ( Goethe).

“Managerul de succes face lucrurile pe care rataţii leocolesc. Nu se poate afirma că le-ar face plăcere. Dar au tăria de a aşeza obiectivul mai presus deneplăcere.”

(Stephen Covey)

Ce trebuie să ştie managerii?

Date post:	19-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	bianca-ulrich
View:	37 times
Download:	1 times

2r Sistemul informa- þional decizional, ERP, 01 02

Documents