Post on 14-Apr-2018
transcript
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
1/58
PLANUL LUCRRII
INTRODUCERE:
DELINCVENA JUVENIL - O PROBLEM SOCIAL
COMPLEX I ACTUAL
CAPITOLUL I:
PRECIZRI DE ORDIN TERMINOLOGIC (FAMILIE, DEVIAN,
PREDELINCVEN, DELINCVEN, DELINCVENJUVENIL).
CAPITOLUL II:
FUNCIILE FAMILIEI I ROLUL LOR FUNDAMENTAL N
PREVENIREA APARIIEI COMPORTAMENTELOR
DELINCVENTE JUVENILE .
CAPITOLUL III:FACTORI PSIHOSOCIOLOGICI AI FAMILIEI
DEZORGANIZATE CE POT DETERMINA CONDUITE
DELINCVENTE LA MINORI..
II I.1 FAMILIA DEZMEMBRAT PRIN SEPARARE SAU
DIVOR..
III.2 FAMILIA DEZMEMBRAT PRIN DECES.III.3 FAMILIA TIP CMIN I GOL
CAPITOLUL IV:
ADOLESCENTA
1
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
2/58
- I N T R O D U C E R E -
DELINCVENA JUVENIL - O PROBLEM
SOCIAL COMPLEX I ACTUAL
"Asa cum au subliniat adeseori sociologii, pna la al doilea razboi
mondial, tineretul constituia o categorie sociala nedifereniata n cadrul
populaiei" 1), iar educaia sa se realiza pe baza unui sistem de valori centrat
pe obediena, respectul, dependena economica si morala faa de cei vrstnici.
n prezent, tnara generaie se caracterizeaza prin norme axiologice si
idealuri de viaa noi, uneori chiar opuse faa de cele ale generaiilor
precedente. "Tineretul este mai libertin si mai autonom dect altadata, se
revolta mai usor contra interdiciilor" 2) si tinde tot mai mult sa-si afirme
dreptul la o identitate proprie. De aceea, educaia tinerilor trebuie sa raspunda
unor exigene sporite, incompatibile cu normele si valorile ce caracterizau
activitatea educativa n perioadele precedente. n trecut, diviziunea stricta a
rolurilor familiale, (tatal ca factor de autoritate, mama ca factor de echilibru si
afectivitate, iar copilul ca obiect pasiv al unei educaii bazate pe valori
conformiste), facilita formarea corecta a personalitaii tnarului si integrarea
sa n viaa sociala.
n epoca pe care o traim, structura familiei tradiionale este pe cale de
dispariie, iar funcia de socializare primara nu mai este localizata strict la
nivelul grupului familial, ci este dispersata ntre mai multe instituii sociale.
Deficienele aparute n activitatea acestor instituii genereaza, de cele mai
multe ori, conduite deviante juvenile.
Ca situaie problematica acuta a celor mai multe societai
contemporane, delicvena juvenila este generata de doua categoriifundamentale de cauze: 2
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
3/58
1.valabile n orice sistem social ( cauze psiho-fiziologice,educaionale,
economice, familiale, sociale etc.);
2.specifice contextului social al fiecarei ari.
n Romnia, din statisticile penale ntocmite n ultimii ani, rezulta ongrijoratoare crestere a frecvenei infraciunilor comise de minori n perioada
imediat urmatoare Revoluiei din decembrie 1989 si, totodata, o crestere a
gravitaii acestora.
Din analiza statistica a delincvenei juvenile n ara noastra, numai n
perioada 1990 - 1995 s-a constatat ca faptele penale savrsite de minori au
crescut de la 12599 (n 1990) la 26511 (n 1995), iar numarul delincvenilor
cu vrsta cuprinsa ntre 14 si 18 ani, a crescut de la 5490 (n 1990) la 17234
(n 1995). "Aceasta realitate nu este, desigur, un efect direct al revoluiei, dar,
nu este mai puin adevarat ca, n condiiile create de ea, revoluia a deschis
larg calea de puternica manifestare a unor conflicte si contradicii existente n
societatea romneasca a ultimelor decenii" 3). Totodata, ca urmare a
evenimentelor din decembrie 1989, a aparut o stare de anomie resimita de
foarte muli tineri "ca un conflict profund ntre structura personalitaii lor n
formare si reperele evaluativ - normative care le orienteaza conduita, ca o
contestare radicala a normelor de educaie paternaliste, a oricarui tip de norma
care nu ine seama de exigenele creativitaii si afirmarii lor active n viaa
sociala" 4) . Tinerii au avut acum ocazia sa ncerce sa rezolve conflictul
existent ntre aspiraiile lor individuale si oportunitaile oferite de societate
pentru a le realiza.
Trebuie subliniat si faptul ca "prin situaiile anomice pe care le
genereaza, perioadele de criza sociala amplifica dimensiunile fenomenului de
delincvena juvenila, att prin scaderea rolului factorilor de control social
instituionalizat sau neinstituionalizat, prin diminuarea funciilor
principalelor instituii sociale, ct si prin amplificarea ocaziilor infracionale"
5). n acest sens, putem afirma ca, n Romnia post-decembrista, intensificareasi agravarea fenomenului delincvenei juvenile se datoreaza si intensificarii3
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
4/58
tensiunilor socio - politice, exploziei saraciei, scaderii calitaii vieii,
extinderii diverselor forme de specula, frauda, corupie si scaderii eficienei
justiiei. Astfel, dupa 1989, copiii romni au fost expusi la o serie de riscuri
concretizate n abuzurile comise asupra lor de catre diferite persoane sau decatre propria familie, abandonarea lor n instituii specializate sau direct pe
strada etc.
"ncepnd cu anul 1990 copiii din Romnia au constituit o tema
privilegiata a ateniei opiniei publice naionale si internaionale. S-au
constituit sute de organizaii nonguver-namentale romnesti avnd ca obiectiv
suportul pentru copil. Eforturile colectivitaii romnesti sunt remarcabile,
luate n parte, dar, n ansamblu, situaia prezinta probleme persistente" 6) .
Aceasta este, n linii generale, situaia tinerilor din Romnia la ora
actuala. Analiza starii infracionale n rndul minorilor si tinerilor din ara
noastra, n ultimii ani, a relevat faptul ca majoritatea faptelor penale savrsite
se concretizeaza n furturi n dauna avutului particular si public si n
infraciuni de vagabondaj, cersetorie, ultraj, prostituie etc. ngrijoratoare este
apariia si continua diversificare a unor noi forme de delincvena juvenila:
deinerea si consumul de droguri, traficul de valuta, specula cu obiecte de
contrabanda, omuciderea. "Altadata eveniment rar, crima se raspndeste
astazi ntre preadolesceni si mai ales adolesceni, cu o rapiditate
uluitoare.Cele mai multe victime ale copiilor agresori sunt copii sau
adolesceni, batrni si uneori aduli. O alta categorie de victime sunt proprii
parini sau frai, care reprezinta subiecii unor grave conflicte afectogene" 7) .
Un alt aspect demn de reinut privind situaia din ara noastra a
delincvenei juvenile, este tendina tinerilor de a se organiza n grupuri care
pot degenera n asociaii cu caracter criminal, sau n savrsirea unor acte de
vandalism mpotriva unor bunuri aflate n locuri publice . ngrijorator este
faptul ca exista numeroase cazuri cnd aceste grupuri sunt organizate si
conduse de catre infractori aduli.
4
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
5/58
Deci, din punct de vedere etiologic, fiecare factor (individual, socio -
economic, socio - cultural, familial etc.) are importana sa specifica n
declansarea, meninerea si dezvoltarea fenomenului delincvenei juvenile iar "
un singur factor nu poate, n nici un caz, sa ofere o explicaie plauzibila adelincvenei" 8) . De aceea, pentru a putea avea o privire de ansamblu asupra
fenomenului studiat, trebuie sa inem cont de particularitaile personalitii
minorului delincvent ct si de mprejurrile concrete ce acioneaza asupra lui
si de faptul ca mediul principal n care apar si se dezvolta germenii acestui
fenomen, este familia, prima instituie raspunzatoare de apariia si
manifestarea actelor si conduitelor deviante la copii si adolesceni .
"Delincvena juvenila poate fi influenata att de condiiile echilibrului
familial, de modificarea structurii si dimensiunilor familiei, ct si de
raporturile de convergena sau divergena stabilite de familie cu alte sisteme
cu rol socializator" 9) .
Din aceste considerente, scopul lucrarii de faa este determinarea
implicaiilor socio - psihologice ale familiei n etiologia delincvenei juvenile,
precum si analiza unor posibilitai concrete de reeducare si reintegrare sociala
a minorilor delincveni, avnd n vedere amploarea deosebita pe care o
nregistreaza fenomenul infracional n rndul tinerilor din ara noastra.
NOTE BIBLIOGRAFICE5
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
6/58
1) S.M. RDULESCU, D. BANCIU,Introducere n sociologia delincvenei
juvenile, Editura Medicala, Bucuresti, 1990, p. 7.
2) Ibidem, p. 83) C.TURIANU,Raspunderea juridica pentru faptele penale savrsite de
minori, Editura Continent XXI, Bucuresti , 1995,p. 23
4) S.M. RDULESCU, D. BANCIU, op. cit., p. 10
5) * * * Centrul de Studii si Cercetari pentru Probleme de Tineret,
Tineretul n Romnia actuala, Bucuresti, 1996, p. 141
6) * * * Institutul de Cercetare a Calitaii Vieii,Pentru o societate
centrata pe copil, Editura Alternative, Bucuresti, 1997, p. 7-8.
7) C. PUNESCU, Agresivitatea si condiia umana, Editura Tehnica
Bucuresti, 1994, p. 115-116
8) S. GLUECK, E. GLUECK,Deliquants en Herbe: sur les voies de la
prevention, Animus et Anima, Lyon- Paris, 1956, p. 236
9) D. BANCIU, S.M. RDULESCU, M. VOICU,Adolescenii si familia,
Editura stiinifica si Enciclopedica, Bucuresti , 1984, p. 204.
CAPITOLUL I6
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
7/58
PRECIZRI DE ORDIN TERMINOLOGIC
(FAMILIE, DEVIAN, PREDELINCVAN, DELINCVEN,
DELINCVEN JUVENIL )
*FAMILIA
Dupa cum afirmau Frederic Le Play si Pierre Proudhon, familia este
celula de baza a societaii, este temelia pe care se edifica celelalte forme de
organizare ale vieii sociale care, la rndul lor, o influeneaza, facnd-o sa se
transforme si sa evolueze n permanena1) .Exista numeroase definiii ale familiei din perspectiva sociologica sau
juridica. Levi-Strauss ncearca o definire a familiei sintetiznd toate aceste
puncte de vedere. El afirma ca familia este un grup care si are originea n
casatorie, fiind alcatuit din so-soie si copiii nascui din unirea lor (grup
caruia i se pot adauga si alte rude), pe care-i unesc drepturi si obligaii morale,
juridice, economice, religioase si sociale.2)
De-a lungul timpului instituia familiei a evoluat, a mbracat numeroase
forme (n funcie de contextul social si istoric), iar unele dintre funciile sale
s-au modificat. n lucrarea de faa voi accentua asupra structurii familiei
contemporane( diferita de cea a familiei tradiionale), asupra formelor familiei
dezorganizate si, n special, asupra funciilor familiei.De aceea, consider ca
nu este necesara o analiza amanunita a tuturor aspectelor ce in de structura simodalitaile de funcionare ale celei mai vechi dintre instituiile create de om.
Important de reinut este nsa ca familia reprezinta o forma de comunitate
umana ale carei relaii dintre membrii sai (relaii de esena material-biologica,
spiritual-afectiva si moral-juridica) permit continuitatea speciei umane si
evoluia societaii n ansamblul sau.3)
*DEVIANA7
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
8/58
Noiune elaborata n 1938 de catre T.Sellin si R. Merton, deviana se refera la
ansamblul formelor de comportament ndreptate spre ignorarea sau ncalcarea
pattern-urilor (normele de conduita acceptate n cadrul unui grup sau al unei
societai).Considerarea unui comportament ca fiind normal sau nu, depinde de
natura normelor sociale si de gradul de tolerana al societaii. De aceea
deviana comporta criterii de etichetare relative (ceea ce ntr-un anumit spaiu
socio-cultural poate parea normal, n altul poate parea deviant).
Exista doua orientari din perspectiva carora poate fi definita deviana:
1.orientarea substanialista (T. Parsons), care afirma ca deviana este
produsul incapacitaii funcionale a individului datorita unor anomalii
fiziologice sau psihologice ale acestuia;
2. orientarea situaionalista (R. Merton), conform careia
comportamentul deviant se datoreaza unor situaii de inadaptare sociala
concretizate n reacii de respingere a normelor sociale (protest), de evitare a
lor (evaziune) sau de elaborare a altora noi (inovaie).
Deviana nu implica n mod necesar anomia, ci conine n ea si
un conformism,uneori chiar constrngator (de exemplu supunerea
necondiionata faa de autoritatea sefului n cadrul grupurilor
delincvente). Deviana nseamna pentru o persoana sa respecte
modele care nu sunt acceptate de societatea globala,dar care i
sunt propuse de catre un grup marginal. Deviana este deci, n
general, un mod de a fi anticonformist 4 ).
* PREDELINCVENA
Reprezentnd o forma a devianei care, n anumite situaii
favorizante, se poate transforma n delincvena, predelincvena
cuprinde toate acele comportamente care ncalca numai norma
morala (fara a intra n sfera penala): abandonul scolar, furturile
marunte de la prieteni, fuga de acasa, vagabondajul, consumul
8
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
9/58
exagerat de alcool etc. n funcie de o serie de factori individuali
(psihofiz iologici) sau extra individual i (social i, economici ,
culturali etc. ) , aceste comportamente pot determina sau nu, n
viitor, conduite delincvente.* DELINCVENA
n ansamblul formelor particulare de deviana, delincvena
prezinta un grad sporit de periculozitate sociala deoarece prin
intermediul sau se ncalca normele de baza a le soc ie ta i i s i
presupune sancionarea sa penala. Caracterul nociv pentru
societate a delincvenei este specificat si n art . 17 din Codul
Penal, care prevede ca "infraciunea este o fapta care prezinta
pericol social, savrsita cu vinovaie si prevazuta de legea
penala".
Conceptul de delincvena comporta mai multe dimensiuni:
"juridica (ncalcarea normelor penale), psihica sau psihiatrica
(abaterea de la normalitate), morala (violarea cerinelor impuse de
ordinea publica), sociala (nerespectarea cerinelor instituionale)"5).
Ca f enomen jur idic , de lincvena es te cons ti tui ta d in
ansamblul infraciunilor savrsite de catre diferii indivizi ntr-un
anumit cadru spaio - temporal, infraciuni diferite ca natura (n
funcie de contextul socio - economic si cultural).
Fenomenul delincvenei include, de regula, infraciuni contra
persoanei, contra proprietaii publice sau particulare,infraciuni la
regimul stabilit pentru anumite activitai economice etc.
Literatura de juridica specialitate distinge ntre trei forme de
delincvena:
1) reala ("cifra neagra" a delincvenei) , ce cuprinde totalitatea
infraciunilor savrsite ca atare n realitate;
9
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
10/58
2) descoperita , reprezentata de infraciunile identificate de catre
organele specializate;
3) judecata sau legala , ce reprezinta acea parte din delincvena
descoperita care ajunge sa fie judecata si sancionata de catreinstanele specializate ale statului.
n evaluarea stari i de infracionalitate cea mai importanta
semni fi ca ie o are del incven a r eala, deoa rece ea exp rima
ncalcarile reale ale normelor juridice.
"Daca la o prima analiza delincvena apare ca un fenomen
juridic, ea reprezinta, prin determinarile sale profunde, prin
circumstanele ei de producere si existena, ca si prin consecinele
induse,si un fenomen psihosocial"6).
Definirea delincvenei din perspectiva sociologica ,
presupune "evidenierea interaciunilor reale dintre conduitele
delincvente si structurile sociale concrete n interiorul carora se
realizeaza socializarea individului" 7 ), iar din perspectiva
psihologica , presupune definirea ei prin prisma normalului psihic.
Acesta este "relativ att ca sfera de cuprindere ct si ca stare (este
un echilibru instabil), iar una din posibilitaile dezechilibrului,
care poate lua si formele patologicului, este delincvena" 8 ).
* DELINCVENA JUVENIL
Fenomenul delincvenei juvenile tinde sa devina o direcie
prioritara de studiu datorita necesitaii identificarii si adoptarii
unor masuri eficiente de prevenire si contracarare a sa. Totodata,
datorita complexitaii sale, acest fenomen impune o abordare
interdisciplinara, o mbinare a perspectivelor juridice,
criminologice, sociologice, psihiatrice etc.
Deci, vor exista definiii diferite ale delincvenei juvenile n
funcie de disciplinele ce abordeaza acest fenomen. Astfel , din
10
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
11/58
perspectiva juridica , prin delincvena juvenila nelegem
ansamblul ncalcari lor de norme socia le , sanc ionate jur idic ,
savrsite de catre tinerii sub 18 ani. n cadrul acestei categorii de
minori, Codul Penal delimiteaza trei subcategorii:1) minorii pna la vrsta de 14 ani, care nu au raspundere penala;
2) minorii cu vrsta cuprinsa ntre 14 si 16 ani, care raspund penal
numa i daca se st abi le st e ex ist ena di sce rnamn tului n
momentul comiterii infraciunii;
3) minorii cu vrsta cuprinsa ntre 16 si 18 ani, care au capacitate
deplina de exerciiu si, prin urmare, raspund penal pentru fapta
antisociala comisa.
Un ps ihiat ru va carac ter iza del incvena juveni la din
perspectiva incapacitaii de adaptare la realitate a minorului; un
psiholog se va referi la personalitatea dizarmonica a tnarului; un
sociolog se va referi la influenele negative exercitate de mediul
familial, social asupra minorului etc.
Delincvena juvenila poate fi calificata n funcie de o serie
de criterii: 9)
1. gradul de intenionalitate
2. gradul de responsabilitate (perfect responsabil, intelect redus,
boala mentala, intoxicaie)
3. participare la comiterea delictului (singur sau n grup)
4. repetabilitatea infraciunii (pentru prima oara sau recidiva)
motiva ia ce s ta la baza conduitei del incvente (predominant
extrinseca sau intrinseca)
S. M. Radulescu si D. Banciu, lund n calcul o serie de variabile
psihosociale (vrsta, sexul, personalitatea, nivelul socio -
economic si cultural al tnarului delincvent, tipul de infraciune
savrsita si at itudinea faptuitorului faa de ea, posibil i tailereale de recuperare si socializare a tnarului infractor etc ) au11
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
12/58
stabili t o t ipologie sumara a comportamentelor delincvente
juvenile:
1.Comportamente delincvente ocazionale , cu un grad scazut
de periculozitate sociala, caracterist ice minorilor care aubeneficiat de o educaie adecvata n familie si n scoala dar
au intrat sub influena unor anturaje nefaste. Acesti minori
au mari sanse de reinserie sociala.
2.Comportamente delincvente structurate, cu un grad ridicat
de periculozitate sociala, caracterist ice minorilor cu mari
de fi ci ene de soc ial izare, ca re prez inta tulbu rar i de
comportament s i d if icul ta i de adaptare la via a socia la .
Acestia comit, nca de la o vrsta frageda, acte
predelincvente (vagabondaj, furturi marunte de la colegi si
vecini etc.) si, cu toate ca sunt sancionai n mod repetat, nu
ntotdeauna se reuseste recuperarea lor sociala.
3.Comportamente delincvente recurente , cu o deosebi ta
periculozitate sociala (tlharie, vatamare corporala, viol,
omor), caracteristice minorilor socializai negativ .
Pentru a nelege mai bine fenomenul delincvenei juvenile
este necesar sa luam n considerare si caracteristicile psihosociale
ale minorilor. Se stie ca, n perioada de trecere de la copilarie la
maturitate, copilul, neavnd o suficienta experiena de viaa, este
foarte receptiv, susceptibil, prezinta o mare tendina de a imita,
este instabil emoional etc. 1 0). Adolescena reprezinta cea mai
complexa e tapa de dezvoltare a persona li ta i i umane . Ea se
caracterizeaza printr-o "cultura proprie" ale carei norme si valori
di fera de cele a le adul tu lui s i p rintr -o puternica "cr iza de
identitate" datorita faptului ca, desi tnarul doreste sa faca parte
din lumea adulilor, i este totusi teama ca nu va fi capabil sa-sipastreze locul printre ei Din aceste considerente tnarul este12
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
13/58
cuprins de sentimente de descurajare, inhibiie, solitudine, revolta,
de tendine egocentriste. Apare chiar o oscilaie a personalitaii la
l imi ta d int re no rmal si pa tologic. Imatur it at ea, refularea
afectivitaii, nonconformismul, indisciplina, sunt doar cteva dinconduitele specifice perioadei adolescenei. Pe lnga acestea pot
aparea s i conduite amora le (ca racter izate p rin exprimarea
ostilitaii , a nonconformismului bazat pe ignorana, pe
necunoasterea unor reguli) si conduite imorale (cnd ncalcarea
normelor sociale se face n cunostina de cauza).
n privina explicarii cauzelor delincvenei juvenile s-au
emis de-a lungul timpului, numeroase teorii: teoria "rezistenei" la
frustrare (W.C. RECKLESS), teoria "asocierilor difereniale"
(E.R. SUTHERLAND), teoria disocialitai i (R. MUCCHELLI),
teoria "subculturilor delincvente", teoria ereditaii
comportamentului infracional (C. LOMBROSO), teoria
comportamentului infracional instinctiv (K. LORENZ). Toate
acestea urmaresc identif icarea si evaluarea cauzelor si
mecanismelor de baza ale delincvenei juvenile. Unele sunt valide
n diferite contexte sociale, altele nu, unele se exclud, iar altele se
completeaza reciproc.
n st iina contemporana analiza etiologica a fenomenului
infracional n rndul minorilor cunoaste doua orientari principale:
1) Orientarea psihologica ce ncearca sa explice del incvena
juvenila prin tulburarile de comportament si de personalitate
ale tnarului, prin incapacitatea sa de adaptare la exigenele
normative, la anturajul sau etc. Aceasta orientare este divizata,
la rndul sau, n :
a.abordarea psihanalitica , care afirma ca adolescentul are o
structura nevrotica din cauza nerezolvari i confl ictuluioedipian n copilar ie Dator ita acestei s tructuri psihice13
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
14/58
tnarul este mpins sa comita acte impulsive s i agresive
orientate spre mediul social nconjurator;
b.abordarea psihopedagogica , care explica apariia
conduitelor delicvente la minori datorita educaiei gresitnsusite de catre acestia ca urmare a socializarii negative, a
interdiciilor severe impuse de catre parini etc.
2) Orientarea sociologica ce a tr ibuie geneza del incvene i
juvenile conflictelor si contradiciilor existente n cadrul
sistemului social (puternicele perioade de criza si instabil i tate
economica, mobilitatea teritoriala si sociala a populaiei etc.).
Delimitarea ntre cele doua orientari se face din raiuni pur
teoretice, n realitate cauzele psihologice mbinndu-se cu cele
social e. To t din r a iuni pedagogice, factor ii impl ica i n
determinarea delincvenei juvenile se mpart n doua categorii: 11)
1) interni, individuali: particularitaile si structura neuro-psihica
(disfunciile cerebrale, deficienele intelectuale, insuficienta
maturizare afectiva, starile de dereglare a afectivitaii, tulburari
caracteriale), particularitai ale personalitaii n formare( care
s-au format sub influena unor factori externi, ndeosebi a celor
familiali)
2) externi, sociali: socio-culturali, economici, socio-afectivi si
educaionali din cadrul microgrupurilor si macrogrupurilor
umane n care trebuie sa se integreze, treptat, tnarul .
"Nu este posibil ca ntre aceste doua categorii de factori sa
determine - ca regula generala - preponderena uneia sau alteia n
geneza del incvenei juvenile" 12 ). n realitate, conduitele
delincvente apar datorita efectelor specifice ale "ntlnirii" celor
doua categorii de factori .n func ie de gradul de inf luena s i
intersectare al acestor factori comportamentul delincvent juvenilprezinta diferene sensibile de la un individ la altul mergnd de la14
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
15/58
simple conduite nonconformiste pna la savrsirea unor
infraciuni.
NOTE BIBLIOGRAFICE1)D. BANCIU, S.M. RDULESCU, M. VOICU , Adolescenii si
familia, Editura tiinifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978, p.
20.
2) P. P. NEVEANU , Dicionar de psihologie , Editura Albatros,
Bucuresti, 1978, p. 262.
15
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
16/58
3) D. BANCIU, S.M. RDULESCU, M. VOICU , op. cit. , p. 20.
4) GUY ROCHER, Introduction la sociologie gnerale , vol. I,
Editions HMH-Lte, 1968, p. 67- 68
5) S.M. RDULESCU , Anomie, deviana si patologie sociala ,Editura Hyperion, Bucuresti, 1991, p. 48.
6) D. BANCIU, S.M. RDULESCU , Introducere n sociologia
devianei , Editura st i inif ica si Enciclopedica, Bucuresti , 1985,
p. 94.
7) E. BRBULESCU, V. RADOVAN , Educaie si reintegrare
sociala, Editura Scrisul Romnesc, Craiova, 1987, p. 57.
8) C. GORGOS , Dicionar enciclopedic de psihiatrie , volumul I.,
Editura Medicala, Bucuresti, 1987, Delincvena.
9) T. BUTOI, N. MITROFAN, V. ZDRENGHEA , Psihologie
judiciara , Casa de Editura si Presa "ansa S.R.L.", Bucuresti ,
1994, p. 270.
10) D. BANCIU, S.M. RDULESCU,Introducere n sociologia
delincvenei juvenile ,Editura Medicala,Bucuresti, 1990, p.118.
11) I. G. BRDET, Criminologia generala romneasca, Editura
Tipocart, Brasov, 1993, p.24.
12)I.MITROFAN,N.MITROFAN ,Familia de la A..la Z, (Mic
dicionar al vieii de familie), Editura stiinifica, Bucuresti, 1991,
DELINCVENA JUVENIL.
CAPITOLUL II
FUNCIILE FAMILIEI I ROLUL LOR
FUNDAMENTAL N PREVENIREA
APARIIEI COMPORTAMENTELORDELINCVENTE JUVENILE16
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
17/58
Mediul familial exercita asupra dezvoltarii fizice si psihice a
copilului o influena profunda, ale carei urmari vor determina
masura normalitai i personalitai i viitorului adult . Procesul deinfluenare al copilului de catre familie este posibil mai ales prin
intermediul funciilor ndeplinite da aceasta. Cu privire la natura
si rolul acestor funcii ale familiei au existat diferite opinii, dar
cea mai complexa si completa caracterizare a lor a fost facuta de
catre HENRI H. STAHL: 1 ).
I. FUNCIILE INTERNE.Prin intermediul acestora se realizeaza, ntre toi membrii
familiei , o viaa intima care sa le asigure tuturor un climat de
securitate si protecie afectiva.
1. FUNCIILE BIOLOGICE I SANITARE ce asigura
realizarea unei viei sexuale normale a partenerilor, procrearea
copii lo r, neces ita ile igien ico-sani ta re pen tru dezvoltarea
biologica normala a tuturor membrilor familiei.
2. FUNCIILE ECONOMICE, prin intermediul carora se
acumuleaza venitur i suf iciente pentru sat isfacerea nevoi lor
familiale si pentru organizarea unei gospodarii pe baza unui buget
comun de venituri si cheltuieli.
3. FUNCIA DE SOLIDARITATE FAMILIAL
4. FUNCIILE PEDAGOGICO-EDUCATIVE I MORALE.
II. FUNCIILE EXTERNE.
Acestea sunt o prelungire, n plan social, a celor interne si
asigura, n principal, dezvoltarea fireasca a personalitaii fiecarui
membru al familiei si integrarea optima a acestuia n viaa sociala.
17
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
18/58
Dintre aceste funcii, cteva prezinta o importana deosebita
n prevenirea apariiei unor conduite delicvente juvenile.
n primul rnd funcia de coeziune si solidaritate familiala
este impor tanta deoarece dereg la rea e i duce la per turbareacelorlalte funcii s i la apari ia unor comportamente deviante la
membrii familiei.
Manifestarea solidaritaii si unitaii familiale ncepe nca din
familia de origine a partenerilor si, n funcie de modul n care au
fost ei pregati i s i educai pentru viaa n doi, depinde, n mare
masura, asigurarea echilibrului familial. Acest echilibru implica
raporturi de complementaritate ntre rolurile si sarcinile familiale,
comunitate si unitate de scopuri ale grupului familial sI provine
din conduitele armonioase si atasamentul emoional al membrilor
familiei. Daca solidaritatea afectiva dispare, familia va funciona
numai n virtutea unor interese individuale care nu-i vor asigura
ndeplinirea cu succes a tuturor funciilor sale.
Unitatea si coeziunea familiei pot fi erodate prin
nepotrivirile dintre caracterul, aspiraiile si ambiiile partenerilor,
prin imposibilitatea adaptarii acestora, unul la celalalt, din punct
de vedere sentimental ori sexual, printr-o serie de dificultai de
ordin material, prin divergene legate de distribuia rolurilor n
familie, de cresterea si educarea copiilor etc. Aceste famili i n
care apar d is func i i a le func ie i de coeziune s i sol idar itate
familiala se confrunta cu o serie de tensiuni, conflicte,
dezechilibre psihosociale ce pot duce la apariia, n cadrul lor, a
unor conduite delincvente.
A doua categorie importanta o reprezinta funciile
pedagogico - educative s i morale. Sarcinile educogene ale
famil ie i sun t mul tiple s i complexe. E le presupun o ac iuneconstienta consecventa sistematica si convergenta a ambilor18
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
19/58
parini. O cerina fundamentala a oricarei activitai educaionale o
reprezinta realizarea unei personalitai multilateral si armonios
dezvoltate. De aceea, par in ii t rebuie sa a iba c lar conturata
finalitatea activitaii educogene si sa aiba timpul necesar, precumsi metodele si mijloacele adecvate pentru atingerea acesteia.
Pentru rea lizarea obiec tive lor educa ionale n famil ie
(dezvoltarea fizica, intelectuala, morala, civica etc. ) parini i
acioneaza asupra copiilor prin doua modalitai: 2)
1. direct prin aciuni mai mult sau mai puin dirijate si organizate,
utiliznd o serie de metode si tehnici educative;
2. indirect prin intermed iul modelelor de comportament oferite si
prin climatul psihosocial pe care l asigura copilului.
Aciunea educativa directa a parinilor asupra copiilor lor
poate fi caracterizata cu ajutorul unor indicii de educaie
parentala:
a) Sistemul de sanciuni si pedepse si acordul parinilor
n aplicarea lui.
Aplicnd una dintre masurile pe care le considera adecvate
ca raspuns la un comportament considerat ca fiind gresit, parinii
nu recurg ntotdeauna la un sistem sancionator optim. De multe
ori parinii sunt indifereni faa de comportamentele pe care chiar
minorii le considera negat ive, iar a lteori , copii sunt drast ic
sancionai (mai ales prin agresiuni verbale si fizice) chiar daca
faptele savrsite de ei nu au un grad prea mare de periculozitate
sociala. Reversul pe plan educativ - formativ al acestor situaii ar
putea consta fie n slabirea controlului familial, fie n excesul de
autoritate, caracterizat prin metode brutale si printr-o nedreapta
dozare a sanciunilor n raport cu natura si gravitatea abaterii
savrsi te . Acest s is tem de interven ie autor itara s i-a doveditineficacitatea ducnd n majoritatea cazurilor la formarea si19
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
20/58
consolidarea unei atitudini reactive a tanarului faa de propria sa
familie 3 ).
ntr-un studiu realizat n 1956, pe un lot de 500 de t ineri
de li cven i s i 500 nede li cven i cu aceeas i v rst a, nivel deinteligena, origine etnica si mediu de proveniena, SHELDON sI
ELEANOR GLUECK arata ca diferena cea mai marcanta ntre
practicile educative ale parinilor delincvenilor si
nedel incveni lor se regaseste n recurgerea, mult mai des , a
primilor la corecii corporale si n masura, mult mai mica, n care
acestia discuta pe faa cu copii lor, pentru a-i face sa neleaga,
motivele conduitei lor delincvente 4 ).
Prin sistemul recompenselor copii au ocazia sa primeasca din
partea parinilor confirmarea faptului ca au avut un comportament
dezirabil. Totodata, recompensele contribuie la conturarea unui
comportament ce corespunde asteptarilor parinilor si la repetarea
acestuia. Aflai la o vrsta la care personalitatea lor este nca n
formare, copii cauta tot t impul confirmarea aciunilor lor. De
aceea, opiniile parinilor sunt foarte importante pentru ei. Uneori
nsa , par in i i manifes ta o a ten ie mai mare fa a de conduite le
negative ale copiilor lor, dect faa de cele pozitive. n acest sens
renunarea la comportamentele negative sau repetitivitatea celor
pozitive din partea copiilor au sanse mari de a se produce n
masura n care opinia parinilor reprezinta, n general, coordonate
eseniale n orientarea aciunilor viitoare 5 ).
b) Acordul parinilor asupra modalitailor de petrecere a
timpului liber si asupra grupului de prieteni al copilului.
Tendina copiilor si t inerilor de a se asocia n grupuri de
prieteni n vederea petrecerii timpului liber este o tendina
obiectva ce rezulta din nsasi dorina de sociabilitate a oamenilor.Copiii si adolescenii se grupeaza dupa anumite afinitai psiho -20
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
21/58
soc ia le , d in tre acestea facnd par te s i s itua ia lor famil ia la
asemanatoare. n acest caz, lipsii relativ de familie - care trebuie
sa fie si sa ramna grupul de referina al oricarui tnar - ei simt
nevoia organica de a se g rupa , absen a famil ie i facndu-lenesigure miscarile interioare si exterioare. Grupul de prieteni
rezolva problema, echilibrndu-i(cel puin asa li se pare celor n
cauza)6).
Copiii au astfel impresia ca le este asigurata securitatea
emoionala si ca sunt independeni psihoafectiv, dar se nseala
profund. Adevarul este ca personalitatea fiecaruia trebuie sa se
moduleze pentru a se supune normelor grupului si uneori acesti
copii ac ioneaza mpotriva voinei lor , doar pen tru a nu f i
marginalizai de catre ceilali.
n mod normal, s-ar cuveni ca grupul de prieteni sa f ie ,
ntotdeauna , un fac tor care sa spr ij ine integrarea soc ia la a
tnarului . . . dar e de remarcat faptul ca anumi i t iner i care se
devoteaza peste masura grupului lor de prieteni, desi si cauta aici
personalitatea pagubita, dupa opinia lor, de propria familie, exact
n grup s i -o pierd , f i ind obl iga i , ca to i ce i la l i membri i (cu
excepia sefului), sa se supuna 7 ).
Tiner ii , dator ita posibil ita ilor lor intelectuale l imitate,
aflate ntr-un profund proces de formare si dezvoltare, nu neleg
ntotdeauna caracterul nociv al aciunilor n care sunt atrasi de
prietenii lor. Astfel, datorita lipsei controlului eficient al
parinilor asupra anturajului si modalitailor de petrecere a
timpului l iber, pote aparea unele comportamente delicvente la
copiii n cauza.
c) Divergena metodelor educative si l ipsa de autoritate a
parinilor.
21
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
22/58
n literatura de specialitate s-au conturat 4 stilur i
educaionale:
1) adecvat (unitatea aciunilor educative ale parinilor)
2) laissez-faire (indiferena ambilor parini)3) sever (pedepse severe aplicate de catre ambii parini)
4) incompatibil (lipsa de unitate a aciunilor paternale).
n vederea unei s tructurari armonioase a personali ta i i
copilului, este necesar un mediu familial coerent. Parinii care nu
se neleg asupra atitudinii ce trebuie adoptata faa de diferitele
conduite ale copilului, constituie o sursa de dezechilibru psihic si
a fect iv pen tru acesta. Divergena punctelor de vedere a le
parinilor privind educaia copiilor si neconcordana metodelor si
procedeelor disciplinare pot deruta copilul, ntruct acesta simte
n anturajul familial l ipsa unitai i de opinii si concepii despre
bine si rau, despre necesitatea respectarii unor reguli, precum si
despre modalitatea de manifestare a autoritaii parinilor 8).
Pentru ca un copil sa simta ca autoritatea parinteasca exista
si se cere respectata, acesta trebuie sa fie convins ca parinii sai l
neleg si au puncte de vedere comune n privina sa. n cazul n
care opiniile parinilor asupra modului de educaie al copilului nu
coincid sau sunt inconstante, autoritatea lor n faa copilului scade
treptat, pna la dispariie. V. DRAGOMIRESCU (1976), n cadrul
unei cercetari efectuate asupra unui lot de minori delincveni, a
descoperit ca, n 81 din cazuri, carenele de autoritate paterna se
datorau neconcordanei punctelor de vedere ale parinilor asupra
procesului educativ al copiilor.
O concluzie asemanatoare reiese si din studiul lui ELEANOR si
SHELDON GLUECK: ntr-o mult mai larga masura, ta ii s i
mamele delincvenilor trec de la extrema indulgena la severitate,provocnd tulburari n sufletul copilului n loc sa-l menina ntr-o22
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
23/58
disciplina rezonabila si justa. De asemeni, parinii delincvenilor
si controleaza mult mai puin copiii, ajungnd pna la neglijarea
acestora.9).
n calitatea lor de educatori, parinii trebuie sa alcatuiascampreuna cu copilul o uni ta te inseparab ila care si mpar te
sarcini le s i ro lur i le . Un copi l nu poate f i educat dect n tr -o
ambiana caracterizata de afectivitate si dragoste. n acest sens
parinii trebuie sa-si delimiteze si sa-si completeze reciproc
rolurile pentru a crea, mpreuna cu copilul, un climat de nelegere
si amiciie; trebuie sa ofere modele de conduita corespunzatoare
deoarece divergena dintre vorba si fapta duce la lipsa
discernamntului copilului n apreciera binelui si raului si astfel
se creaza premiza unor conduite deviante.
H. PIERON a numit copilul un candidat la umanita te,
deoarece t ipu l adul t nu es te format n e l de la nas te re , c i se
dezvolta, n perioada copilariei si adolescenei, mai ales n cadrul
grupului familial. nca din momentul venirii sale pe lume copilul
este plasat , n cadrul familiei , ntr-un anumit sistem de relai i
socio - culturale si afective care si vor pune amprenta asupra
procesului sau de umanizare. Parinii exercita asupra copilului o
importanta funcie educativ - formativa de transmitere a unor
cunostine si norme de conduita si de oferire a unor modele de
comportament necesare identificarii afective si sociale pe care o
realizeaza copilul cu fiecare din membrii cuplului parental. Aceste
modele umane vor fi imitate si apoi interiorizate de catre copil
la formarea t reptata a acestuia ca persona li ta te s ingula ra s i
autonoma.
Parinii reprezinta pentru copil primul si cel mai important
educator. Dragostea lor precum si autoritatea flexibila dar ferma aacestora mpreuna cu modelele de comportament pe care le23
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
24/58
promoveaza, asigura copilului dezvoltarea si consolidarea
sentimentului de s igurana , care, dupa P. OSTERRIETH, R.
VICENT s i a l i autor i, reprezinta condi ia fundamentala a
echilibrului si dezvoltarii copilului, ntruct n acest sentiment sereflecta modul de satisfacere a tuturor trebuinelor fundamentale
implicate n structurarea armonioasa a personalitaii copiilor si
tinerilor:trebuina de afectivitate, trebuina de identificare cu un
adult model si trebuina de activitate 10 ).
Cnd acest sentiment de sigurana nu este format si
consolidat, imaginea pe care si-o creeaza copilul despre sine si
despre lume n general, va fi ntotdeauna viciata de insecuritate.
Astfe l, formarea personali ta i i armonioase a copilului va f i
perturbata si vor aparea reacii comportamentale negative, ceea ce
nseamna ca rolul socializator al familiei va fi alterat ntr-o mare
masura.
Deseori , n famil ii le de origine a le t iner ilor del incveni
ntlnim, printre membrii acestora, persoane imorale, agresive,
alcoolice, cu antecedente penale etc. Aceste modele de
comportament nu sunt cele mai indicate pentru a fi urmate, dar
copi ii , neavnd di sce rnamn tul ma tur it a ii , l e prei au , l a
interiorizeaza si mai trziu vor dezvolta, la rndul lor, conduite
delincvente. De aceea rolul procesului educaional n combaterea
apariiei delincvenei juvenile este evident mai ales ca
probabili tatea ca, n condii i sociale, economice si culturale
identice, numai o anumita categorie de minori si tineri sa comita
aciuni delincvente depinde de capacitatea lor de autocontrol, de
calitaile lor morale. De aceea, formarea personalitaii acestora
presupune o educare constienta n sensul nelegerii de catre
acest ia a valor ilor s i normelor soc ia le , a aprec ie ri i rea le a
24
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
25/58
scopurilor si intereselor pe care le au, precum si a mijloacelor
permise pentru realizarea lor 1 1).
n acest proces educativ parintele trebuie sa deina un rol
primordial, stabilind o relaie interpersonala optima cu copilul.n vederea desfasurarii unei educaii eficiente, parintele
trebuie sa acioneze asupra copilului pe mai multe planuri 12 ):
a) ca agent s i sursa a sat is faceri i neces ita ilor
primare;
b) ca interlocutor permanent n procesul de
comunicare;c) ca model de comportament pe care copilul l imita
si n care se reflecta, construindu-sepe sine nsusi.
d) ca fauritor al sentimentului de securitate afectiva
- factor fundamental pentru dezvoltarea echilibrata a
personalitaii.
Ultima si cea mai importanta funcie a familiei este cea desocializare.
Prin intermediul acestui proces orice societate transmite
membrilor sai un anumit model normativ s i cul tura l s i ast fe l
facil iteaza formarea unei personalitai sociale a individului n
cadrul careia resor turi le inter ioare a le comportamentului se
mpletesc armonios cu normele si valorile sociale.
Social iza rea se rea li zeaza cu ajutorul a t rei procese
importante:
o nvaarea sociala
o imitaia (copiii i imita pe aduli dar mai ales pe cei de vrsta
lor)
o identificarea (asimilarea si internalizarea valorilor si rolurilor
sociale ale altor persoane n propriul comportament).25
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
26/58
Esecul acestor procese de socializare si integrare sociala ca
s i incapac itatea organica sau func iona la de inter io riza re a
exigenelor normative s i a s imboluri lor cul tura le , facil iteaza
deviana
1 3)
.ntr-o societate exista mai multe instane de socializare si, la
nivelul f iecareia , exista modele educative diverse , unele n
consens, a ltele divergente cu modelul normativ s i cul tura l a l
societaii respective. Dintre toate aceste instane familia deine
rolul primordial realiznd socializarea individului ntr-un anumit
climat afectiv, promovnd un anume stil educativ si util iznd
sanciunile parentale si un anumit tip de control asupra conduitei
copiilor.
Ca pr incipa la ins tana soc ia liza toare famil ia permi te
realizarea a doua procese importante: socia lizarea primara s i
stabilizarea personalitaii adulilor.
Socia lizarea primara reprezinta temelia procesului de
socializare, i revine exclusiv familiei si se realizeaza n patru
situaii specifice:
1. educa ie morala n cadru l careia copii i si
nsusesc regul ile morale pe baza raporturi lor de
autoritate avute cu parinii;
2. nvaarea cogni tiva - cop ilul dobndeste
s ist em ul de cunost ine, ap ti tud ini , dep rinder i
necesare convieuirii n societate;
3. imaginaia si invenia care au ca rezultat
dezvol tarea capaci ta i i c rea toa re s i a gnd ir ii
participative;
26
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
27/58
4. comunicarea psihologica ce duce la dezvoltarea
afectivitaii specific umane cu rol foarte important
n echilibrul psihic al individului.
Rezultatul procesului de socializare primara l constituieformarea personal ita ii de baza care prezinta o consistena
deosebita ntre trasaturile psihice interne si comportamentele
externe si si modifica foarte greu caracteristicile sale
fundamentale.
Prin intermediul socializarii primare copilul nvaa sa aiba
dorine, interese, obiceiuri si sa-si nsuseasca si sa aplice n
practica primele noiuni privitoare la datorie, responsabilitate,
interdicie si sa-si dezvolte treptat o structura ct mai adecvata a
constiinei sale morale si juridice 14).
nca de la o vrsta frageda, prin identif icarea cu parini i ,
copilul preia si interiorizeaza treptat interdici i le si at itudinile
acestora, ajungnd n final sa evite aciunile nepermise, nu de
teama pedepsei, ci datorita faptului ca a ajuns el nsusi sa-si dea
seama de caracterul nociv al acestor aciuni.
n acest moment s-a format la copi l consti in a morala
semnalata mai ales de prezena sentimentului culpabilitaii.
Familia reprezinta cea mai importanta scoala a relaiilor
interpersonale, fiind n acelasi timp si un loc de individualizare a
personalitaii viitorului adult. Dupa cum arata P. OSTERRIETH
familia i da copilului cele mai mari sanse de a se defini pe sine,
punndu-i n acelasi timp la dispoziie modelele la care sa se
poata referi. Datorita aproprierii dintre fiinele care o compun,
familia este favorabila, mai mult dect oricare alt mediu, jocului
cautarii conformitaii cu altul, dar este favorabila si deosebirii de
altul, iar toate acestea asigura r ealizarea socializarii copilului 15).
27
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
28/58
n vederea rea liza ri i une i soc ia liza ri adecvate, foarte
importanta este autoritatea parinilor care, exercitata flexibil dar
ferm, constituie baza autocontrolului si autoreglarii conduitei, la
care va ajunge, treptat, copilul n urmatoarele etape ale dezvoltariisale psihosociale.
n conc luz ie, ndepl in ir ea n bune cond i ii a tuturor
funciilor familiei si n special a celor de socializare si educaie
morala, va permite o formare si dezvoltare optima a personalitaii
tnarului si integrarea sa cu succes n viaa sociala. n caz contrar,
este pos ib ila s truc tura rea une i persona li ta i d izarmonice s i
alunecarea pe panta delincvenei a minorilor si tinerilor.
NOTE BIBLIOGRAFICE
1)M. VOINEA, Sociologia familiei , Universitatea Bucuresti ,
1993, p. 26.
2)RODICA T., Familia n faa conduitelor gresite ale copilului,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981, p. 53.
28
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
29/58
3)CENTRUL DE STUDII I CERCETaRI PENTRU
PROBLEME DE TINERET,Tineretul n Romnia actua la
(sinteze de cercetare), Bucuresti, 1996, p. 148.
4)S. GLUECK, E. GLUECK,Dliquants en Herbe - sur les voiesde la prvention, Animus et Anima, Lyon- Paris, 1956, p. 98.
5)CENTRUL DE STUDII I CERCETRI PENTRU
PROBLEME DE TINERET, op. Cit., p. 150.
6)M. STOIAN, Minori n deriva, Editura Enciclopedica Romna,
Bucuresti, 1972, p. 140-141.
7)Ibidem, p. 142.
8)PREDA V., Profilaxia delincvenei si reintegrarea sociala,
Editura tiinifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981, p. 49.
9) S. GLUECK, E. GLUECK, op. cit., p. 239.
10)PREDA V., op. cit., p. 44.
11)A. BANCIU, D. BANCIU, Cerce tarea soc io logica a
manifestarilor deviante n rndul minorilor si tinerilor, Viitorul
Social nr. 4 / 1977, p. 680.
12)S. ALEXANDRU, Educaie si terapie, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1978, p. 54.
13)S. M. RDULESCU, Anomie, deviana si patologie sociala,
Editura Hyperion, Bucuresti, 1991, p. 25.
14)S.M. RDULESCU, D. BANCIU, M. VOICU, Adolescenii si
familia, Editura tiinifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987, p.
148.
15) PREDA V., op. cit. , p. 41.
29
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
30/58
CAPITOLUL III
FACTORI PSIHOLOGICI AI FAMILIEI
DEZORGANIZATE CE POT DETERMINA
CONDUITE DELINCVENTE LA TINERI
O familie normala presupune existena, ntre membrii cuplului,
a unei anumite egalitai n ceea ce priveste investiiile fiecaruia
(de natura materiala si spirituala) si rezultatele obinute (gradul
30
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
31/58
de sat is fac ie res imi t, n ivelul de rea liza re a astep ta ri lo r,
aspiraiilor etc.).
Exista nsa numeroase situai i n care acest echilibru, din
diferite cauze, nu se realizeaza n totalitate (unul dintre partenerieste favor izat n rapor t cu celalal t) s i ast fe l apar o ser ie de
disfuncionalitai n cadrul grupului familial.
Desi, n mod normal, soii si propun sa traiasca mpreuna o
viaa fericita pe un timp ct mai ndelungat, n viaa de familie pot
aparea totusi situaii ce creaza fisuri n atmosfera de armonie a
cuplului, f isuri care, treptat , pot duce la dezagregarea unitai i
familiale si la disoluia cuplului. Motivele apariiei acestor situaii
sunt numeroase , var ia te s i cu grade difer ite de per iculozitate
sociala; nepotrivirea de caracter a partenerilor, incompatibilitatea
lor ( n raport cu diferi te idei, opinii , aspirai i , preferine etc. ) ,
neexercitarea pariala sau totala a rolurilor familiale de catre unul
sau ambii so i, d ivergenele membri lor cuplului parenta l n
privina educaiei copiilor lor, situaia socio - economica precara a
familiei, cazuri de infidelitate, alcoolism, imoralitate, delincvena
(caracteristice unuia sau ambilor parteneri) etc.
n grupul familial se cristalizeaza un stil de viaa pe baza
rapor turi lo r biolog ice, economice , morale, jur id ice d in tre
membrii. Stilul de viaa cristalizat genereaza un climat familial
care reflecta concepii le de viaa ale membrilor familiei si este
determinat de modul n care s-a realizat casatoria, de cali tatea
rolurilor conjugale, de gradul de cultura si instruire al
partenerilor, de condiiile materiale, de atitudinea parinilor faa
de educaia copiilor etc. 1) . Deci climatul familial este determinat
de realizarea n bune condiii , a funciilor familiei. Acest lucru
depinde , n mare masura, s i de modul n care se manifes taafectivitatea ntre membrii familiei31
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
32/58
ntr-un c limat famil ia l def init de echil ibru, dragoste,
coeziune a membrilor, educaia morala se realizeaza cu succes.
Lipsii de dragostea si securitatea oferite de o familie normala,
copiii provenii din famili i le dezorganizate au o personalitatemorala imatura, definita de nonconformism si inadaptabilitate la
regulile vieii colective 2) .De asemenea, acesti copii provenii din
familii carenate din punct de vedere afectiv si educaional, vor fi
interiorizai , vor avea numeroase complexe de inferioritate ( n
mare parte nefondate realist), dezvoltnd greu relaii mai intime
cu cei lal i s i manifes tnd un interes minim faa de adaptarea
armonioasa la colectivitate.
Dezorganizarea familiei , mpreuna cu l ipsa respectului
pentru fiecare din membrii sai, poate avea grave consecine pentru
copilul aflat n crestere. Pentru ca famil ia este pentru copil
instana primara de transmitere a valorilor culturale, lipsa unitaii
familiale l poate lasa fara puncte de sprijin morale sau nu-i poate
aduce dect norme confuze si incoerente 3) .
Dezorganizarea familiala este perturbatoare n cel mai nalt
g rad pen tru copil , p roducndu- i acestuia grave tulburari de
comportament si de personalitate. Influena patogena a unei
familii dezorganizate asupr a personalitaii copilului se
concretizeaza att la nivelul unor tulburari psihopatologice mai
mult sau mai pu in grave ct s i la n ivelul comportamentelor
cotidiene ce l vor defini mai trziu ca persoana 4) .
Un copil confrun ta t t imp ndelunga t cu d if icul ta i le s i
carenele (de ordin social, moral, pedagogic etc.) vieii de familie
va f i profund marcat de acestea , t ra ind sentimente intense de
insecuritate si dobndind o concepie eronata asupra vieii.
32
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
33/58
n faa influenelor negative exercitate asupra sa de catre
famil ia dezorganizata , copilul va adopta o ser ie de reac ii de
aparare5) :
1) afective: stari depresive sau de excitaie psihomotorie,nenumarate fobii, obsesii, imaturitatea proceselor afective
etc.
2) caractero logice: exacerbarea trasatur ilor caracter iale de
tip schizoid, agresivitate, detasare, hipersensibilitate etc.
3) cognitive : esecuri ale performanei scolare etc.
4) psihosociale: conflicte cu familia si cu societatea ngeneral etc.
Numeroasele cercetari sociologice au evideniat ca, desi un
numar mare de minori delincveni (circa 80) provin din familii
dezorganizate, n realitate conduite delincvente pot aparea si n
cazul copiilor ce provin din familii normale. Deci, nu structura n
sine a familiei constituie cauza principala a delincvenei juvenile,ci marile deficiene afective, morale si mai ales educative care se
manifesta n familiile dezorganizate. Ele constau n disoluia
grupului familial si deteriorarea climatului familial (43,7 din
cazuri), un stil educativ neadecvat (lipsa de unitate n aplicarea
sanciunilor si recompenselor - 45,8, necunoast erea si
necontrolarea activitailor zilnice ale minorului - 54,6 ), atitudinian ti social e al e mediului f ami li al constnd n parazi ti sm,
alcoolism, conduite agresive, infraciuni diverse (32,5) etc 6) .
Dupa cum rezul ta din numeroase cercetari efectuate n
domeniul delincvenei juvenile, de-a lungul t impului, pe plan
mondial si n ara noastra, perturbarea procesului educativ este
mai f recventa n cazul famil ii lor dezorganizate . Totodata s-a
evideniat ca, pe masura ce grupul studiat cuprinde cazuri mai33
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
34/58
grave de delincvena creste si procentajul familiilor
dezorganizate.
Astfel J.J. PIQUERY, n urma studierii a 10334 de minori
del incveni , a concluzionat ca 76,38 proveneau din famil iidezorganizate , iar O. PHILIPPON arata ca din 18376 de fete
internate n instituiile de reeducare 81,88 provin dintr-un mediu
familial deficitar determinat, la rndul sau, de urmatorii factori:
divorul sau separarea parini lor (22,3) , orfanismul (18,09) ,
concubinajul parinilor (16), alcoolismul parinilor (15,49). J.
PINATEL si colaboratorii sai (1955) efectund un studiu asupra
unui numar de 100 de minori delincveni arata ca 52 provin din
fami li i dezo rganiza te; H. COCHERI n u rma une i anchete
efectuate asupra unui numar de 2200 de minori delincveni , a
concluzionat ca 50 provin din famil ii dezorganizate , iar E.
ZABCZYNSKA (1997) studiind 100 de minori care au savrsit
furturi, a constatat ca 35 proveneau din familii destructurate.
La noi n ara V. PREDA a studiat 105 minori nchisi pentru
furt si a concluzionat ca 20,3 proveneau din familii disociate prin
divor sau prin desparirea n fapt a parinilor, 7,7 proveneau din
familii descompuse prin decesul unuia dintre parini , iar 6,3
proveneau din uniuni nelegitime ale parinilor.
Lund n considerare rolul deosebit al familiilor
dezorganizate n apari ia s i dezvoltarea unor comportamente
delincvente la minori, W. J. GOODE ( 1961) a realizat o
clasificare a acestora: 7)
1) Familia incomplet unita sau nelegitima.
2) Familia dezmembrata prin ndepartarea unuia dintre soi
ca urmare a separarii, parasirii sau divorului.
34
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
35/58
3) Familia tip camin gol n cadrul careia partenerii traiesc
mpreuna dar interrelaionarea si intercomunicarea sunt realizate
minimal.
4 ) Famil ia n c riza dator ita unor cauze care determinaabsena temporara sau permanenta a unuia dintre soi (decesul,
nchisoarea, spitalizarea, calamitai naturale, razboi etc.).
5) Existena, n cadrul familiei, a unor situaii ce cauzeaza
esecurile comportamentului de rol marital (psihoza unuia dintre
membrii familiei, retardarea mentala severa a copilului etc.).
n continuare voi analiza cteva dintre aceste t ipur i de
familii dezorganizate sub raportul legaturii lor cu delincvena
juvenila.
IV. 1. FAMILIA DEZMEMBRAT PRIN SEPARARE SAU
DIVOR .
Dintre toate formele de dezorganizare a familiei , divorul
exercita cea mai puternica influena negativa asupra copilului.
Consecinele divorului pot fi de doua tipuri 8 ) :
1) directe, imediate: psihotraumatizarea partenerilor si a
copilului n perioada premergatoare divorului (cnd copilul
poate fi solicitat de catre unul dintre parini sa coalizeze
mpotriva celuilalt parinte);
2) indirecte: adoptarea, de catre copil, a unui comportament
deviant si delincvent.
Numeroase anchete sociologice au demonstrat ca majoritatea
delincvenilor minori provin din familii dezmembrate prin divor
deoarece divorul se coreleaza cu l ipsa autoritai i parintesti , a
controlului s i a afec iuni i par ini lor, ceea ce are ca rezul tat
apariia la copil a unor serioase tulburari afective si
35
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
36/58
comportamentale care l mping pe acesta spre adoptarea unor
conduite delincvente.
Daca partenerii suporta greu divorul, copiii devin, n mod
sigur, adevarate victime pentru ca asupra lor el acioneaza ca oputernica si inexplicabila agresiune. Avnd n vedere ca divorul
emoional ncepe cu mult nainte de cel juridic, copilul este supus
pe rnd tensiunilor afective, conflictelor, agresiunilor fizice dintre
parini, abandonului episodic, exceselor de sentimentalisme din
partea mamei etc. 9)
Deci, foarte importanta pentru structurarea personalitai i
viitorului adult, este situaia caracterizata de alterarea progresiva
a funcii lor familiei , de nendeplinirea obligaii lor normale si
legale asumate de catre parini, de apariia, ntre acestia, a unor
numeroase stari tensionale. Copilul care asista la toate aceste
confl ic te conjugale se va s imi ns trainat, f rustra t afect iv s i
dominat de un acut sentiment de nesigurana.
n urma divorului copilul este lipsit de influena
indispensabila a unuia dintre par ini , pastrnd pentru acesta
sentimente de nostalgie si regret, uneori chiar idealizndu-l (mai
ales n cadrul unei opoziii faa de parintele ramas cu el). Uneori
nsa, par intele care parases te cuplu l conjuga l, nu i inspi ra
copilului vreun sentiment pozitiv si, n acest caz, lipsa sa va fi
benefica pentru copil. Astfel, putem afirma ca exista cazuri n
care divorul poate avea consecine pozitive deoarece constituie
rezolvarea unei lungi per ioade caracterizate prin numeroase
tensiun i s i confl ic te care i -au provocat copilului o ser ie de
suferine.
ns, orict de indicata ar fi soluia divorului, n anumite
situai i , ramn totusi , n urma sa, o serie de influene negativeasupra membrilor familiei si mai ales asupra copiilor Reaciile36
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
37/58
acestora faa de divor pot mbraca forme generale si particulare
n funcie de vrsta lor n momentul producerii divorului si de
rela ii le lor cu par ini i dupa despar irea acestora. n general ,
imediat dupa divor, copiii manifesta doua tipuri de reacii:
10 )
1) respingerea afectiva a unuia dintre parini sau a ambilor,
atitudine ce se poate extinde si asupra altor persoane din anturajul
copilului;
2) indiferena afectiva si refuzul participarii chiar si la cele
mai simple aciuni (de alimentaie, somn etc. ) sau trairea unui
profund sentiment de culpabilitate (care, treptat, se poate
tr ans forma n f ri ca pa tologica sau poa te avea ca rezul ta t
perturbarea funciilor intelectuale, inadaptabilitatea sociala etc.).
n a fara acestor reac ii imediate la d ivor , cop ilul mai
dezvolta s i reac ii pe termen lung ( tendina spre legatur i cu
persoane imorale si periculoase, hiperautonomie, agresivitate
crescuta, ncl ina ia sp re de lincvena) care sun t ext rem de
periculoase att pentru echilibrul neuropsihic al copilului ct si
pentru formarea personalitaii sale de viitor adult.
De aceea parinii trebuie sa-si pregateasca copiii din timp,cu
multa rabdare si blndee, pentru o desparire devenita inevitabila.
Deasemenea ei nu trebuie sa-si aduca reciproc acuzai i n faa
copilului (acest lucru ntunecnd mult imaginea pe care copilul si-
o formeaza despre ei) si nici nu trebuie sa-l oblige pe copil sa ina
partea unuia dintre ei. Copilul trebuie asigurat ca, orice s-ar
ntmpla, parinii l vor iubi la fel de mult ca si nainte, si ca el nu
este cu nimic vinovat de situaia care a produs divorul.
Din numeroasele si diversele studii efectuate pe aceasta tema
rezulta ca muli dintre copiii care au trait experiena divorului
parinilor resimt acut nevoia unui camin adevarat, mai ales ca, demulte ori sunt pasai de la un parinte la celalalt sau sunt lasai37
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
38/58
n grija rudelor. n aceste cazuri ei fug des de acasa,
vagabondeaza si, nu de puine ori, aluneca pe panta delincvenei.
Una dintre solu ii le posibile pentru prevenirea unor astfe l de
situaii este recasatorirea parinilor . Nici aceasta nu este ns osoluie reusita deoarece, n foarte puine cazuri, are ca rezultat
reechilibrarea psihoafectiva a copilului.
De multe ori parintele vitreg nu este pregatit pentru noul sau
rol n cadrul familiei sau pur si simplu nu-l intereseaza soarta unui
copi l ca re nu est e al sau. n loc sa nce rce sa n el eaga
dif icul ta i le surveni te n echil ibrul psihic a l copulului , sa- i
accepte ambivalena afectiva si agresivitatea trecatoare, acest
parinte vitreg trateaza copilul cu indiferena si chiar cu ostilitate,
adncind astfe l t raumele psihologice provocate copilului de
divorul parinilor sai, accentundu-i sentimentul de insecuritate si
punndu-l n imposibilitatea de a se identifica cu un model
parental pozitiv.
Un parinte vitreg trebuie sa neleaga foarte bine
sentimentele cotradictorii ale copilului (de recunostina faa de
parintele care se ocupa de el, dar, n acelasi timp, de ciuda pentru
ca i-a luat locul parintelui adevarat). Principalul este ca parintele
vitreg sa-si dea seama de la nceput de ceea ce I lipseste copilului
- autoritate, afeciune, prietenie etc. - si sa-i ofere cu generozitate
atitudinea necesara 11) .
IV. 2. FAMILIA TIP CMIN GOL
n special tulburarile psihosomatice si comportamentale
delincvente sunt mai frecvente cnd parinii traiesc mpreuna dar
nu se mai neleg 12 ) .
ntr-adevar, copilul care este nevoit mereu sa participe, chiar
ca simplu spectator, la numeroasele si variatele nenelegeri si
38
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
39/58
certuri (uneori chiar foarte violente) intervenite ntre parinii sai,
va fi profund marcat de acestea. Datorita lipsei de discernamnt
caracteristica vrstei si, mai ales, datorita legaturii sentimentale
cu parinii sai, copilul va participa la toate aceste certuri afectiv sinu logic, ceea ce va duce la apariia unor multiple disfuncii n
procesul de dezvoltare a personalitaii sale (mai ales n cadrul
dimensiunilor motivaional - afective si atitudinal - relaionale ale
personalitaii). n urma expunerii repetate la conflictele conjugale,
copilul va fi profund dezorientat, iar sentimentul sau de securitate
va fi ruinat. Un copil care provine dintr-o familie tip camin gol
se va simi respins de catre parinii sai, se va ndoi de sine, iar
imaginea pe care si-o va forma despre viaa familiala si relaiile
dintre soi va fi total alterata.
n plus, familia t ip camin gol, datorita l ipsei armoniei
conjugale, nu-si va putea exercita corect funciile sale de educare
si socia lizare a copilului . Pentru ca procesul educativ sa se
realizeze n cele mai bune condii i (modelele parentale oferite
copilului spre imi ta ie sa f ie une le poz it ive, metodelele de
educaie ale parini lor sa f ie coerente, convergente si adaptate
f iecarei s ituai i e tc .) , n famil ie t rebuie sa existe o armonie
conjuga la mani fes ta. n cazul n care aceasta e st e doar de
suprafaa, simulata, este imediat intuita de catre copil si, ca atare,
nu-i produce acestuia dect dezorientare existeniala si
nencredere n el si n proprii lui parini.
Acestea sunt, n mare parte, efectele negative produse n
psihicul copilului de catre familia n care, desi tensiunile
conflictuale sunt prezente (uneori cu mare intensitate), totusi, de
ochii lumii sau de dragul copiilor, partenerii cuplului conjugal
traiesc n continuare mpreuna. n acest caz, daca ntr-adevarparinii sunt preocupai de soarta copiilor lor ar trebui sa aleaga39
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
40/58
soluia desparir i i n fapt sau a divorului pentru ca acest lucru
este mai pu in t raumat izan t pen tru copil dect p rezena sa
permanenta ntr-o atmosfera viciata.
IV. 3. FAMILIA DEZMEMBRAT PRIN DECESUL UNUIADINTRE PRINI.
Decesul unui membru a l famil ie i genereaza numeroase
disimetrii n cadrul structurii familiale si, prin suferina pe care o
provoaca celorlali membrii ai familiei, poate avea ca rezultat
apariia , la acestia, a unor tulburari psihice grave.
n cazul decesului mamei se produce, n grupul familial, odis imetr ie i revers ibila care poate genera dis tors iuni grave n
personalitatea copilului. Acesta, odata cu moartea mamei sale,
simte ca s-a prabusit acel univers familial n care se simea pe
deplin iubit si protejat, care i dadea ncredere n forele proprii.
De fapt copilul pierde, n acest caz, o parte eseniala din el nsusi.
Sentimentul de sigurana al copilului este profund alterat, acesta
simindu-se abandonat si lipsit de protecie si securitate afectiva.
Apare deci o cerina imperioasa pentru gasirea unei nlocuitoare a
mamei, dar acest lucru nu va fi niciodata posibil pe deplin.
Decesul tatalui declanseaza, n primul rnd, un vid de
autoritate ce are ca rezultat apari ia , n cadrul familiei , a unor
stari cvasigenerale de instabilitate si nesigurana, a unor tendine
de dezagregare profunda a relaiilor intrafamiliale. Pentru copil
dispari ia ireversibila a tatalui va nsemna lipsa unui model n
funcie de care sa-si orienteze conduita si sa-si faureasca un ideal
personal. Copilul fara tata si pierde ncrederea n sine si nu se
mai poa te orien ta s i mobil iza pen tru rea liza rea unui v ii to r
personal. Unii copii, care idealizeaza imaginea tatalui decedat, si
40
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
41/58
cons truiesc singuri un complex de cu lpabi li ta te p rofund
devalorizant.
D. BURLINGHAM si A. FREUD, arata ca moartea tatalui
traumatizeaza procesele de identificare ale copilului, psihicul luinsusi, provoaca reacii agresive si depresive, trezeste sentimente
de inferioritate faa de copiii de aceeasi vrsta, mpinge copilul
sa-si creeze un tata imaginar 13) . La aceste e fecte negat ive
produse de moartea tatalui se adauga, deseori, si cele datorate
une i a ti tudini g resi te a mamei . Aceas ta , pen tru a compensa
absena tatalui , adopta uneori ati tudini severe si r igide faa de
copil , al teori l supravalorizeaza si l rasfaa peste masura. n
ambele cazuri efectele produse n psihicul copilului sunt la fel de
periculoase.
n concluzie decesul unuia dintre parini (si n special al
tatalui) produce grave dezechilibre n dezvoltatrea armonioasa a
copilului si, n anumite circumstane, l poate determina pe acesta
sa adopte conduite deviante si chiar delincvente.
NOTE BIBLIOGRAFICE
1) E. MACAVEI, Familia si casa de copii, Editura Litera,
1989, Bucuresti, p. 56.
2) D. BANCIU, S.M. RDULESCU, M. VOICU,
Adolescenii si familia, Editura tiinif ica si Enciclopedica,
Bucuresti, 1987, p. 141.
3) S. GLUECK, E. GLUECK, Dliquants en Herbe; sur les
voies de la prvention, Animus et Anima, Lyon - Paris, 1956, p.
238.
41
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
42/58
4) D. BANCIU, S.M. RDULESCU, M. VOICU, op. cit. , p.
153.
5) Ibidem, p. 157.
6) C. TURIANU, Raspunderea juridica pentru faptelesavrsite de minori, Editura Continent XXI, Bucuresti, 1995, p.
26.
7) T. BUTOI, N. MITROFAN, V. ZDRENGHEA,
Psihologie judiciara, Casa de Editura si Presa ansa S.R.L.,
Bucuresti, 1994, p. 280.
8) I. MITROFAN, N. MITROFAN, Familia de la A.. la Z -
Mic dicionar al vieii de familie, Editura tiinifica, Bucuresti,
1991- DIVOR.
9) C. PUNESCU, Agresivitatea si condiia umana, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1994, p. 96.
10) Ibidem, p. 96-97.
11) C. DIMITRIU, Constelaia familiala si deformarile ei,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973, p. 133.
12) CH OMBART de LAUWE, Sociologia franceza
contemporana, Editura Politica, Bucuresti, 1971,p. 686.
13) D. BURLINGHA M, A. FREUD, Infants without
Families, The Case and against Residential Nurseries, don, Allen
and Unwin,London, 1943, p. 63, apud C. DIMITRIU, op. cit. p.
126.
42
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
43/58
CAPITOLUL IVADOLESCENTA
Adolescena reprezint o cotitur n dezvoltarea unui individ- domeniu
intereselor de pn acum se diversific i se deplaseaz ; apare contiina socialel realizeaz c este membrul unei colectiviti (familie, coal) creia ncearc s
i ctige stima i n cadrul creia dorete s aib un loc important. Adolescentu
dobndete sentimentul responsabilitii, i concentreaz atenia asupra unu
numr restns de preocupri dar acestea depesc interesul pur intelectual. Aceast
este perioada n care apare preocuparea pentru sexul opus, principala dorin fiin
aceea de a fi pe placul celuilalt ; crete interesul pentru vestimentaie, coafursiluet.
Adolescenii sint intransigeni, emit judeci de multe ori aspre despr
prini i profesori, consider c sunt independeni i suficient de maturi pentru
lua singuri decizii. Caracteristic acestei perioade de dezvoltare este scdere
comunicrii cu familia i accentuarea relaiilor extrafamiliale (colegi, vecin
prieteni).
43
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
44/58
n dezvoltarea psihic a copilului de dup 10 ani, se pot diferenia trei stadi
i anume :
1. pubertatea (10- 14 ani), stadiu dominat de o cretere intens, accentuare
dimorfismului sexual cu rezonane att n dezvoltarea psihic, ct i n dezvoltareputernic a sociabilitii ;
2. adolescena (14- 18/20 ani), etap n care se realizeaz adaptarea l
starea de adult, cel n cauz i caut i i ctig propria identitate, totodat avn
loc i intelectualizarea conduitei ;
3. adolescena prelungit- (18- 24/25 ani), n cadrul creia are lo
integrarea primar la cerinele unei profesii, la condiia de independen
opiunea marital. ( Drgan,I., Petroman, P., 1998, pag. 128-129).
n continuare vom dezbate pe larg, cel de-al doilea stadiu, cel a
adolescenei.Adolescena (14- 18/20 ani) este perioada n care se realizeaz ieire
tnrului de sub tutela familiei i a colii i intrarea acestuia n viaa cultural
social mai larg a colii, a oraului. Proasptul adolescent trebuie s parcurg
cteva stadii cum sunt :
1.- preadolescena, n timpul creia se produce stabilizarea maturizr
biologice, se contureaz caracteristicile contiinei precum i ale contiinei de sin
i se produce o dezvoltare psihic intens ;
2.- adolescena propriu- zis sau marea adolescen (16/18- 20 ani), s
caracterizeaz prin dezvoltarea gndirii abstracte, prin mbogirea i nsuire
comportamentului adult ;
individualizarea i contiina de sine capt dimensiuni noi de demnitate
onoare. Tot n aceast perioad se produce o apropiere de valorile culturale, car
nu mai sunt apreciate doar critic ci i din punct de vedere al originalitii ;
3.- adolescena prelungit (18/20- 25 ani) etap n care independena est
deja dobndit ori este pe cale de fi dobndit, ceea ce duce la o oarecar
modificare a personalitii sale. Acesta resimte nevoia unei participri socialintense iar viaa sentimental dei intens este relativ instabil Este perioad44
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
45/58
nvrii rolului sexual, au loc angajri matrimoniale cnd tnrul se gndeste l
ntemeierea unei familii.(chiopu, U., Verza, E., 1981, pag. 177-179)
n ntreaga perioad a adolescenei este necesar intensificarea activitii d
educare i formare pentru viaa de familie. Un rol important n acest sens le revinatt prinilor ct i colii, care nu trebuie s aib rezerve n abordarea acestu
subiect.
Adolescena este interstiiul din via care se ntinde de la vrsta de 15
18 ani la fete i de la 16- 20 de ani la biei, i este o perioad mai linitit
dect pubertatea, n care tnrul i-a gsit deja un echilibru, nfiare
somatic se definitiveaz, el se integreaz din ce n ce mai mult n cadru
social n care triete. ntregul comportament al adolescenilor este dependent d
maturizarea aparatului genital fapt ce le stabilete un alt rol n societate, pe ct d
nou, pe att de greu de interpretat la nceput ; perioada adolescenei este ultim
parte a formrii personalitii individului, perioada n care se definitiveaz
caracterul viitorului adult. (Slgean, V., Titieni, D., Costin, N., 1997, pag. 53)
Imaginea pe care tnrul i-o face asupra vieii n aceast perioad i v
determina modul de via n viitor ; adolescena reprezint un moment crucial
viaa omului, orice moment trit se poate ntipri profund, favoriznd sau inhibn
dezvoltarea anumitor laturi ale personalitii. Adolescena este marcat de
revoluie pe plan sexual, este n fond vrsta la care emoiile erotice se rsfrn
asupra relaiilor sentimentale, care pot sau nu s se finalizeze prin contact
sexuale.
O dat cu trezirea sexualitii se nate i nevoia de a gsi un partener sexual
chiar dac n cele mai multe cazuri, relaiile nu au o finalitate carnal, ci s
limiteaz numai la mngieri i sruturi. Primele ncercri amoroase sunt adese
extrem de ncrcate afectiv i se exprim prin declaraii pasionale, scrisori d
dragoste, covorbiri telefonice interminabile. (Morin Yves, 2002, pag. 119-120)
Astfel, n perioada adolescenei, familia rmne principalul agent educati
care transmite tnrului ideile, valorile i conceptele fundamentale ale vieii d
45
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
46/58
familie i vieii sociale, n special prin intermediul rolurilor jucate de prini
cadrul familiei i n societate. ( Munteanu, A., 2003, pag. 239).
De-a lungul evoluiei sale, la om, manifestrile sexualitii s-au transformaradical- de la forma primitiv a unor descrcri instinctuale, sexualitatea s-
transformat i s-a mbogit foarte mult ; n cadrul unui climat socio- cultura
pozitiv, sexualitatea ia forma societii din care individul face parte.
Adolescentul se carcterizeaz printr-o afectivitate mobil- acesta trec
rapid de la o stare la alta, entuziasm- depresie, excitaie-apatie, curaj-timiditate
devine preocupat att de aspectul exterior al corpului su ct i de aspectu
organelor sale sexuale. Trezirea impulsului sexual, al libidoului are ca i obstaco
reprimarea sexual, ceea ce duce la creterea incidenei masturbrii la bie
( Vintil, M., 2000, pag. 65). Adolescentul debuteaz n viaa sexual cu impulsur
primitive, refulri active, dorine pe care caut s i le satisfac fr a ine seam
de contextul moral i social al societii creia i aparine, cu o serie de revendicr
i chiar teama fa de sexul opus, considerndu-l dup caz, obiect de atracie sa
de respingere sexual.
Primele informaii cu privire la problemele sexuale sunt recepionate d
copil cu mult timp nainte de a ajunge la pubertate, nu neaprat prin intermediu
limbajului oral, ci prin triri afective i mentale, prin observaii directe.(Mar
Ricman, 1988, pag. 66). nc de la vrsta de 2-3 ani, copilul se recunoate c
aparinnd unui sex sau altul (masculin sau feminin) ; n funcie de sexul copilulu
att el ct i cei din jurul su, adopt un comportament, o atitudine anume. Aceast
prim contientizare psihic a sexualitii, are un impact deosebit asupra evoluie
comportamentului n general, i n special asupra comportamentului sexual a
individului.
Perioada n care interesul pentru viaa sexual are intensitate maxim i est
contient, este perioada pubertii i a adolescenei. n majoritatea cazurilo
adolescenii contacteaz primele informaii despre sexualitate de la prieteni, framai mari prini dar i prin mijloacele media (pres televiziune) Momentu46
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
47/58
informrii vizavi de viaa sexual este stabilit n funcie de nivelul dezvoltri
fizice i psihice a adolescentului, n funcie de temperamentul acestuia, dar i
funcie de interesul pe care l manifest pentru acest aspect al vieii.
Modul n care se realizeaz educaia sexual i cu privire viaa de familiedepinde n mare masur de relaiile anterioare dintre prini i copii, de afeciune
i ncrederea reciproc existent, precum i de tipul de personalitate al prinilo
dar i al copiilor.
n ceea ce le privete pe fete, libidoul lor este mai redus, interesul fa d
sexul opus se manifest prin flirt, prin dorina de a fi n centrul ateniei. La bie
ns, pornirile sexuale sunt mai puternice, mai intense, libidoul este mai mare
dorina mplinirii erotico-sexuale fiind exprimat direct i uneori chiar n mo
violent.
Psihologul american afirm faptul c profilul fiecrui stadiu este influenat d
interaciunea factorilor biologici i socio-educaionali- cei dinti a
primordialitate, cu deosebire n primele etape i n ultimele etape ceilali ( ce
socio-educaionali).
D. Super i colaboratorii (1970), utiliznd drept criteriu poziia fa d
angajarea profesional, descriu existena a cinci stadii de dezvoltare, i anume :
1. copilria- (0- 15 ani) n cadrul creia dominant este procesul creteri
Autorul susine faptul c n aceast perioad se realizeaz integrarea social pri
instruire i prin construirea de interese vocaionale;
2. adolescena- (15- 25 ani) caracterizat prin maturizarea biologic, i car
se manifest prin identificarea de sine i prin adaptarea profesional ;
3. tinereea- (25- 44 ani) este considerat o perioad de maturitate, n cadru
creia are loc integrarea n profesie, i de foarte multe ori, identificarea cu u
domeniu profesional specific ;
4. meninerea- (44- 65 ani) dominat de integrarea profesional ;
5. vrstei naintate, stadiu caracterizat prin dezangajarea profesional
(chiopu, U., Ciuperc, C., 1997, pag. 42)
47
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
48/58
BIBLIOGRAFIE
1.Alexandru,S., Educaie si terapie, Editura Didactic si Pedagogic,Bucuresti, 1978
2.Allport, G. Structura si dezvoltarea personalitii, Editura Didactic si
Pedagogic, Bucuresti, 1981
3. Banciu, D., Rdulescu, S., M., Introducere n sociologia delincvenei
juvenile, Editura Medical, Bucuresti, 1990
4. Banciu, D., Rdulescu, S., M.,Voicu, M., Adolescenii si familia,Editura tiinific si Enciclopedic, Bucuresti, 1984
5. Banciu, D., Rdulescu, S., M.,Voicu, M., Introducere n sociologia
devianei, Editura tiinific si Enciclopedic, Bucuresti,1985
6. Banciu, D., Rdulescu, S., M.,Voicu, M., Etiologia manifestrilor
antisociale n rndul tinerilor, revista VIITORUL SOCIAL , nr.
5/19837. Banciu, D., Rdulescu, S., M.,Voicu, M., Probleme actuale ale
prevenirii si combaterii delincvenei juvenile, revista
UNIVERSITATEA BUCURETI , nr. 3/1986
8. Basiliade, G., Reeducare si reintegrare social, Centrul de Cercetri
pentru Problemele Tineretului, Bucuresti, 1978
9.
Basiliade, G., Aspecte criminologice ale resocializrii prinsanciunile privative de libertate (cu referiri speciale la minori si
48
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
49/58
tineri), Centrul de Cercetri pentru Problemele Tineretului, Bucuresti,
1981
10. Basiliade, G., Bdina, Ov., Datculescu, I., Metode de cunoastere a
personalitii infractorului minor, Editura Ministerului de Interne,Bucuresti,1970
11. Brbulescu, E., Radovan, V., Educaie si reintegrare social, Editura
Scrisul Romnesc, Craiova, 1987
12. Berge, A., Copilul dificil, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti,
1972
13. Bogdan, T., Probleme de psihologie judiciar, Editura tiinific si
Enciclopedic, Bucuresti, 1973
14. Bowlby, J., Maternal Care and Mental Health, World Healt
Organisation, Geneva, 1951
15. Brdet, I., G., Criminologia general romneasc, Editura Tipocart,
Brasovia, 1993
16. Butoi, T., Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Psihologie judiciar, Casa de
Editur si Pres ansa S R L , Bucuresti, 1994
17. Chazal, J., Lenfance delinquante, P U F, Paris, 1967
18. Ciofu, C., Interaciunea prini-copii, Editura tiinific si
Enciclopedic, Bucuresti, 1992
19. Conklin, E., G., Criminology, Mc Millan Publishing Company, New
York, 1992
20. Dewey, J., Fundaie pentru o stiin a educaiei, Editura Didactic,
Bucuresti, 1992
21. Dimitriu, Cornelia, Constelaia familial si deformrile ei, Editura
Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1973
22. Dragomirescu, V., Psihosociologia comportamentului deviant, 1976
23. Filipescu, I., P., Tratat de dreptul familiei, Editura ALL,
Bucuresti,1993
49
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
50/58
24. Gilly, M., Elev bun,elev slab, Editura Didactic si Pedagogic,
Bucuresti, 1976
25.Glueck, Eleanor, Glueck, S., Deliquants en herbe: sur les
voies de la prevention, Animus et Anima, Lyon-Paris, 19563. Goode, E., Deviant Behavior, Pretince Hall Englewood Cliffs, New
Jersey, 1990
25. Gorgos, C., Dicionar enciclopedic de psihiatrie - vol. 1,
Editura Medical, Bucuresti,1989
26. Hirschi, T., Causes of delinquency, University of California
Press, Berkley, 1969
27. Jeffery, C., R., Criminology _ an interdisciplinary approach,
Pretince Hall, New Jersey, 1990
28. Jonhson, E., Handbook on Crime and Delinquency
Prevention, Greenwood Press, New York, 1987
29. Kellens, G., Yamarellos, E., Le crime et la criminologie, Gerard
& C, Verviers, 1970
30. Kineberg, O., The causes of violence: a social - psihological
approach, in Violence and its causes, Unesco, 1981
31. Kunkel, F., Caracterul, dragostea, csnicia, Editura de Stat,
Bucuresti, 1947
32. Lauwe, C., Sociologia francez contemporan, Editura
Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1973
33. Levant, R., Family Therapy: a comprehensive overview,
Pretince Hall, New Jersey, 1964
34. Matza, R., K., Delinquency and drift, John Willey, New York,
1964
35. Mitrofan, Iolanda, Cuplul conjugal.Armonie si dizarmonie,
Editura tiinific si Enciclopedic, Bucuresti,1989
50
7/30/2019 Materiale Teorie Licenta Corectat
51/58
36. Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, N., Familia de la A.. la Z. Mic
dicionar al vieii de familie, Editura tiinific , Bucuresti,1991
37. Neveanu, P., P., Dicionar de psihologie, Editura Albatros,
Bucuresti, 197838. Nistoreanu, G., Pun, C., Criminologie, Editura Europa Nova,
Bucuresti, 1996
39. Pavelcu, V., Invitaie la cunoasterea de sine, Editura tiinific
, Bucuresti,1970
40. Punescu, C., Agresivitatea si condiia uman, Editura Tehnic
, Bucuresti,1994
41. Pinatel, J., La societe criminogene, Edit Calmanu-Levi, Paris,
1971
42. Pitulescu, I., Delincvena juvenil, Editura Ministerului de
Interne, Bucuresti, 1995
43. Preda, V., Profilaxia delincvenei si reintegrarea social,
Editura tiinific si Enciclopedic, Bucuresti,1981
44. Rdulescu, M., S., Anomie, devian si patologie social,
Editura Hyperion, Bucuresti,1991
45. Rdulescu, M., S, Homo sociologicus.Raionalitate si
iraionalitate n aciunea uman, Casa de Editur si Pres ansa S R
L , Bucuresti, 1994
46. Rdulescu, M., S, Banciu, D., Sociologia crimei si
criminalitii, Cas