CUPRINS

A. PARTEA SCRISA.

Sa se intocmeasca un proiect de gospodarie integrata a deseurilor din orasul Targu-Jiu si localitatile limitrofe (arondate)Proiectul va cuprinde urmatoarele capitole:

1. Date generale privind deseurile1.1.- tipuri de deseuri1.2.- cantitatile si compozitia deseurilor1.3.- Gestiunea deseurilor (planul de gestiune al deseurilor) - reciclarea, valorificarea si procesarea

2. Date privind cadrul natural2.1. asezare geografica si cadrul geografic2.2. date geotehnice, geologice si hidrogeologice2.3. hidrologia2.4. date climatice2.5. flora si fauna 2.6. date socioeconomice

3. Valorificarea energetica a deseurilor3.1. Calculul puterii calorice inferioare a deseurilor3.2. Descrierea statiei de incinerare dupa schema3.3. Instalatii pentru epurarea gazelor

4. Valorificarea deseurilor prin compostare4.1- etapele compostarii4.2- sisteme de compostare4.3- descrierea schemei de compostare

5. Depozitarea deseurilor5.1. Alegerea amplasamentului depozitului prin metoda analizei multicriteriale5.2. Calculul dimensiunii depozitului (suprafata, lungime, latime, perimetru)5.3. Lucrari de terasament (diguri, nivelaje)5.4. Impermeabilizarea depozitului5.4.1- descrierea solutiei de impermeabilizare5.4.2- calculul suprafetei de geomembrana5.4.3- calculul grosimi geomembranei5.5. Drenajul levigatului5.5.1- calculul debitului de levigat5.6. Descrierea retelei de drenaj5.6.1- epurarea levigatului

5.7. Evacuarea gazelor5.8. Acoperirea finala a depozitului5.8.1- stabilitatea stratului de acoperire5.9. Monitorizarea depozitelor

6. Propuneri, recomandari, concluzi

B. PARTEA DESENATA.

1. Date generale privind deseurile.

Teritoriul judeţului Gorj, este situat în partea de sud-vest a ţării şi este străbătut de

paralela de 45° latitudine nordică fiind axat pe cursul mijlociu al râului Jiu, care-l străbate

de la nord spre sud.

Are o suprafaţă de 560174 ha (2.4% din teritoriul ţării), învecinându-se la nord cu

judeţul Hunedoara, în nord-vest cu judeţul Caraş-Severin, la sud-est cu judeţul Dolj, la est

cu judeţul Vâlcea iar la sud-vest cu judeţul Mehedinţi şi o populaţie de 381643 locuitori,

densitatea fiind de 68.47 locuitori/km2 ( la 1 iulie 2007). Din totalul populaţiei judeţului,

52,96% trăieşte în mediul rural, ponderea populaţiei feminine per total judeţ fiind de

50.6%.

Fig.1.1 Judeţul GORJ

Una din stringentele probleme de mediu cu care se confruntă judeţul Gorj este

nevalorificarea deşeurilor, care negestionate corespunzător atât în mediul rural, cât şi în

cel urban pot aduce atingeri grave factorilor de mediu si sănătăţii popilaţiei.

Datorită tehnologiilor şi instalaţiilor încă învechite din industrie, în cadrul cărora

se face un mare consum de energie şi materiale ,în judeţ sunt generate anual mari

cantităţi de deşeuri. Odată generate, deşeurile ar putea fi reutilizate în cadrul agentului

economic generator, tratate, reciclate sau transferate către o staţie de tratare în cazul

deşeurilor periculoase sau către un incinerator pentru reducerea volumului acestora.

Deşeurile nerecuperate sunt,de obicei depozitate, fiecare etapă din gestiunea

acestora putând prezenta un potenţial risc pentru mediu.

Mineritul,petrolul,industria energetică, agricultura si activităţile gospodăreşti sunt

surse importante de generare a deşeurilor atât din punct de vedere cantitativ cât şi din

punct de vedere al impactului asupra mediului.

Cunoaşterea situaţiei producerii de deşeuri şi a practicilor curente de gestionare a

acestora este importantă pentru cunoaşterea potenţialelor riscuri pentru mediu si sănătatea

umană.

1.1 Tipuri de deseuri.

Tabel 1.1.1. Distribuţia cantităţilor de deşeuri total generate, 2007

PRINCIPALELE TIPURI DE

DEŞEURI

CODUL

DEŞEURILOR

CANTITATE(TONE

)

1 DEŞEURI MUNICIPALE

COLECTATE NESELECTIV

20 15 01 71225

2 NĂMOLURI DE LA STAŢII

DE EPURARE (NĂMOL

UMED)

19 08 05 -

3 DEŞEURI DIN

CONSTRUCŢII ŞI

DEMOLĂRI

17 01 07 187

TOTAL DEŞEURI GENERATE 71412

1.2 Cantităţi şi compoziţie de deseuri.

În cursul anului 2007 in judeţul Gorj s-au generat peste 241925 mii tone (valoare

aproximativă, întrucât ancheta statistică pentru gestiunea deşeurilor se încheie ulterior

predării acestui document), din care aproximativ 0,03% reprezintă deşeuri colectate de

municipalităţi şi 99.97 % sunt deşeuri generate de minerit, industrie, agricultură,

construcţii s.a.

Tabel 1.2.1 Compoziţia deşeurilor

Compoziţia

deşeurilor

%

Hârtie,

carton

%

Sticla

%

Metale

%

Plastice

%

Textile

%

Materiale

organice

%

Alte

Mat.

%

Total

15 4 2 12 2 57 8 100 %

Fig.1.2.1 Compoziţia deşeurilor

Calculul cantitatii de deseuri:

Qzi = I x N (kg/zi)

N = 80000 - 150000 locuitori , aleg N = 90000 locuitori

I = 0,8-1,2 kg/zi loc , aleg I = 0,9 kg/zi loc

Qzi = 0,9 x 90000 = 81000 kg/zi

Qzi = 0,001 x I x N (t/zi)

Qzi = 0,001 x 81000 = 81 t/zi

Qan = 365xQzi (t/an)

Qan = 365x81=29565 t/an

Qtot = T x Qan (t)

T = 20....25 ani , aleg T= 20 ani

Qtot = 20 x 29565 = 591300 t

Calculul cantitatilor industriale

Qstr = 0,2 x Qtot(menajer) (t)

Qstr = 0,2 x 591300 = 118260 t

Qind = 0,1 x Qtot(menajer) (t)

Qind = 0,1 x 591300= 59130 t

Qtot = Qtot(menajer) + Qstr + Qind (t)

Qtot = 591300 + 118260 + 59130 = 768690 t

Deşeuri biodegradabile

In general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele

de deşeuri actuale, se numară printre obiectivele determinante cu impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea populaţiei.

Modificările de peisaj şi disconfortul vizual, poluarea aerului cu mirosuri

neplăcute cât şi a apelor de suprafaţă sunt principalele forme de impact determinate de

acestea.

In anul 2007 au fost colectate de către municipalităţi 97.2 mii tone (valoare

aproximativă).

După provenienţa lor deseurile urbane au inclus :

deşeuri menajere de la populatie ;

deşeuri menajere de la agentii economici ;

deşeuri din servicii municipale (stradale, pieţe, grădini, parcuri şi spaţii verzi);

deşeuri din constructii si demolări ;

Ponderea deşeurilor urbane este de 55.44 % deşeuri menajere de la populatie si

44.56 % deşeuri menajere de la agenti economici.

Colectarea selectivă a deseurilor menajere este in faza incipientă, în principalele

oraşe ale judeţului.

De aceea aproximativ 35 % din componentele deşeurilor menajere reprezentând

materiale reciclabile (hârtie, carton, materiale plastice, sticlă) nu se recuperează ci se

elimină prin depozitare finală împreună cu celelalte deşeuri urbane.

De asemenea ţinând cont ca 91.3 % din populaţia urbană beneficiază de servicii

de colectare a deşeurilor menajere şi de faptul că în zona rurală în general nu există

servicii specializate pentru colectarea şi transportul deşeurilor se pot estima următoarele

date :

Total deşeuri menajere generate în mediul urban 105.6 mii tone din care

colectate 97,2 mii tone şi necolectate 8.4 mii tone.

Total deşeuri tip menajer generate (urban şi rural estimativ) 142 mii tone,

diferenţa de 25.4 % o reprezintă cantităţi depozitate ilegal,în locurile destinate

acestui proces.

Deşeuri de ambalaje

Pentru a stopa inflaţia de gunoaie şi a controla distrugerea sau reciclarea acestora,

s-a stabilit că cel care produce este şi cel care reciclează şi este obligat să adune o parte

dintre deşeurile rezultate din produsele sale şi să le recicleze.

Toţi suntem răspunzatori de calitatea vieţii noastre, fiecare cetăţean are obligaţia

de a selecta gunoiul menajer şi a-l depozita în pubele speciale. Reciclarea reprezintă

procesarea unora dintre componentele deşeurilor în vederea transformării lor în produse

utile. Pentru a nu ocupa prea mult spatiu, sticlele de plastic se compactează sau se taie

fâşii, iar apoi se vinde firmelor care se ocupă cu reciclarea acestui material.

Scopul Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, este de a

armoniza măsurile naţionale privind managementul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

în vederea prevenirii sau minimizării impactului asupra mediului. Directiva urmareste, de

asemenea, eliminarea barierelor în calea liberei concurente pe piaţa unică europeană.

Directiva 94/62/EC stabileşte măsuri care au ca scop în primul rând:

prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje,

creşterea gradului de reutilizare a ambalajelor;

creşterea gradului de reciclare a deşeurilor de ambalaje;

creşterea gradului de valorificare a acestor deşeuri.

Aceste măsuri includ cerinţe esenţiale pentru materialele din care sunt produse

ambalajele şi obiective pentru valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje.

1.3. Gestionarea deseurilor.

Fig.1.3.1.Privire de ansamblu asupra sistemelor de recipiente pentru deşeuri

Modalităţi de gestionare:

Obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare, a deşeurilor de ambalaje

se pot realiza:

a)individual, de către operatorii economici, prin gestionarea deşeurilor de

ambalaje generate şi a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piaţă;

b) prin transferarea responsabilităţii către un operator economic autorizat de

Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor.

Gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje trebuie să fie astfel organizată

încât să nu introducă bariere în calea comerţului.

Tratarea si valorificarea deşeurilor municipale

In anul 2007 au fost valorificate 593 t plastic si 838 t hârtie şi carton .

In judeţul Gorj , în anul 2007 nu s-a făcut tratarea deşeurilor municipale .

Eliminarea deşeurilor municipale

In judetul Gorj, nu se face eliminarea deşeurilor, ci doar depozitarea acestora.

Colectarea deşeurilor municipale se realizează în recipiente speciale, care au

volume cuprinse intre 0,2 si 3,0 m3.

Gestionarea deşeurilor periculoase

In judetul Gorj au fost identificate peste 502 tone utilizând noua listă a deşeurilor

cca. 15 tipuri de deşeuri periculoase.

Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare. Principalele

tipuri de deseuri periculoase generate in anul 2007 au fost :

Deşeuri din industria petrolului 379 tone

Uleiuri uzate 71 tone

Deşeuri anorganice din chimie 1,5 tone

Deşeuri de la fabricarea azbestului 50 tone.

Fig.1.3.2. Gestionarea deşeurilor periculoase

Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari

In categoria deşeurilor periculoase intră echipamentele care conţin compuşi

desemnaţi (PCB – bifenil policloruraţi) .

In cursul anului 2007, SC UR a eliminat la SC SETCAR SA Brăila 24

condensatori scoşi din uz cu un continut de 0.731 t ulei.

In judetul Gorj mai sunt in funcţiune 177 condensatori la SC ARTEGO SA 79 la

SC GRIMEX SA şi 267 condensatori scoşi din funcţiune la SC ARTEGO SA.

La nivelul judeţului Gorj se află în continuare echipamente în funcţiune şi scoase

din uz care urmează se fie eliminate eşalonat în perioada 2008 - 2010.

2. Date privind cadrul natura.

2.1 Asezare si cadru geografic.

Municipiul Târgu-Jiu se află la intersecţia paralelei 45°02’ latitudine nordică cu

meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord,

în plină zonă temperată. Aşezat la 18 km spre sud de lanţul Munţilor Carpaţi, în cuprinsul

Podişului Getic, în Depresiunea Târgu-Jiu –Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană, la

nord de confluenţa Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfăşurare de la nord la

sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte şi de alta, iar de

la vest la est o întindere de circa 10 km.

Municipiul Târgu-Jiu este situat în partea centrală a judeţului Gorj şi are

următoarele vecinătăţi: nord – comuna Turcineşti, oraşul Bumbeşti-Jiu, comuna Stăneşti;

est – comuna Bălăneşti şi comuna Scoarţa; sud – comuna Drăguţeşti şi comuna Dăneşti;

vest – comuna Băleşti şi comuna Leleşti.

Pe teritoriul municipiului Târgu-Jiu sunt amplasate cele 8 localităţi componente:

Slobozia – în continuarea oraşului, în partea de vest a acestuia; Bârseşti – amplasată la

circa 1 km, la marginea de vest a oraşului Târgu-Jiu; Polata – la circa 6 km de oraş, în

partea de vest; Ursaţi – la 5 km de Târgu Jiu, în partea de vest; Drăgoieni – în

continuarea oraşului Târgu-Jiu, în partea de est; Iezureni – amplasată la 0,5 km de

marginea oraşului în partea de nord; Preajba Mare – la circa 3,5 km de oraş, în partea de

est; Romaneşti în continuarea oraşului, în partea de sud.

Suprafaţa administrativă a municipiului Târgu-Jiu, conform Planului Urbanistic

General întocmit în anul 1995 era de 10.255,7171 ha, din care 6.377,3571 ha în

extravilan şi 3.878,36 ha în intravilan, în care sunt incluse şi cele 488,42 ha aferente

localităţilor componente: Iezureni, Preajba Mare, Drăgoieni, Romaneşti, Slobozia,

Bârseşti, Ursaţi, Polata.

Din suprafaţa totală de 10 255,7171 ha, care - reprezintă teritoriul administrativ al

municipiului Târgu-Jiu, terenul agricol ocupă 6.801,86 ha, adică 66,32 %.

Defalcarea terenului agricol după folosinţa şi suprafaţa ocupată este urmatoarea: arabil –

4.461,20 ha; păşuni – 761,99 ha; fâneţe – 671,41 ha; livezi – 692,56 ha; vii – 214,70 ha.

Suprafaţa ocupată de păşuni este de 1.495,17 ha, iar raportată la totalul suprafeţei

administrative reprezintă 21,98 %.

2.2. Date geotehnice , geologice si hidrogeologice.

Solul

În afara pulberilor sedimentabile şi a funinginei emise de unele unităţi economice,

calitatea solului este afectată de depozitările necontrolate de reziduri menajere şi

industriale cu arie mare de răspândire pe teritoriul oraşului, datorate cu precădere unor

SRL-uri care nu au abonamente la serviciile de salubritate şi fermei de păsări SC

INSTANT SRL, care depozitează dejecţii pe sol.

Groapa de gunoi a oraşului, neamenajată corespunzător şi neîmprejmuită,

degradează solul pe o zonă mare. În afara suprafetei de 1,05 ha teren destinat iniţial

depozitării deşeurilor urbane în present se constată depozitarea necorespunzătoare a

deşeurilor de-a lungul drumului de acces la depozit pe o suprafaţă aproximată la 0,5 ha

În zona Bârseşti, ca urmare a activităţii desfăşurate de SC LAFARGE –

ROMCIM SA şi SC FIBROCIM SA, solul prezintă un caracter alcalin. În comparaţie cu

anii precedenţi, în anul 2002 se observă o tendinţă de scădere a alcalinităţii solului spre

valori normale. În zona Târgu-Jiu se observă o uşoară alcalinitate a solului, un conţinut

ridicat de mangan şi se înregistrează valori mari ale indicatorilor azotaţi şi amoniu.

Apele subterane

Apele subterane din municipiul Târgu-Jiu sunt valorificate ca surse de alimentare

industrială pentru SC ROSTRAMO SA, SC ARTEGO SA, SC STAR GLASS SA, SC

BERGO SA, unităţi economice care îşi suplimentează necesarul de apă prin foraje

proprii.

În anul 2002 s-au efectuat analize ale apei din puţuri de observaţie aparţinând

staţiilor PECO din municipiul Târgu-Jiu, constatându-se prezenţa produselor petroliere.

Acest fapt a afectat calitatea apelor subterane din zona, prin poluarea apei din fântâna

aflată în vecinătate. Măsurile impuse de autoritatea de mediu au condus la eliminarea

poluării.

2.3. Hidrologia.

Reţeaua hidrografică din zona municipiului Târgu-Jiu este alcãtuită din cursul

mijlociu al Jiului - cu afluentul său Amaradia Pietroasă, care în timpul verii seacă – şi

râul Şuşiţa care străbate localităţile Ursaţi şi Bârseşti.

Tot cu caracter torenţial sunt şi pâraiele denumite hodinaie, care izvorăsc din

pânza freatică de la baza terasei a II-a de pe stânga Jiului şi străbat oraşul de la est la vest,

fiind amenajate parţial prin canalizări. În ultima perioadă, pentru valorificarea superioară

a resurselor hidrografice ale râului Jiu au fost amenajate 2 lacuri artificiale de stocare a

apei şi producerea de energie hidroelectrică în 2 centrale, amplasate pe barajele digurilor.

Dealurile care mărginesc depresiunea Târgu-Jiu, situate pe partea dreaptă a Şuşiţei,

urmează Dealul Calului, o prelungire a Dealului Bârseşti, format din straturi marno-

argiloase, sursa de materie primă pentru SC „LAFARGE” SA şi SC “MACOFIL”

Apele de suprafaţă

Principala cauză a poluării apelor de suprafaţă este evacuarea în acestea a apelor

uzate, insufficient epurate, în staţii care nu corespund standardelor tehnologice şi sunt

subdimensionate în raport cu necesităţile actuale. Apele de suprafaţă din municipiul

Târgu-Jiu sunt (conform Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 1146 din

10.12.2002 care înlocuieste STAS 4706/88) ape de categoria I de calitate. Râul JIU,

principalul curs de apă ce traversează municipiul Târgu-Jiu şi judetul Gorj – care în anii

precedenţi avea în majoritatea secţiunilor de control valori ale indicatorilor chimici şi

bacteriologici specifici apelor de categoria a II a de calitate – prezintă, începând cu anul

2000, o îmbunătăţire evidentă, fiind încadrat în limitele categoriei I de calitate, în

conformitate cu indicatorii

Excepţie fac secţiunile de control “Jiu aval SC SUINPROD SA” Bumbeşti-Jiu,

unde s-au înregistrat în cursul anului 2002 uşoare depăşiri ale limitelor impuse pentru

categoria I de calitate la indicatorii CCOMn şi CBO5. Se menţine în continuare

încărcarea apei râului Jiu cu suspensii provenite din Bazinul carbonifer al Văii Jiului,

având însă concentraţii mult mai mici faţă de anii precedenţi, în principal datorită

reducerii activităţii miniere din bazinul Petroşani, dar şi reţinerii materiilor în suspensie

în amenajările hidroenergetice construite în zona municipiului Târgu-Jiu. Astfel, s-au

înregistrat valori cuprinse între 350 şi 760 mg/l materii în suspensie în secţiunile situate

în amonte de baraje, suspensiile reducându-se până la 50-60 mg/l în secţiunile situate în

aval de Târgu-Jiu. Râul Şuşiţa se menţine în categoria I de calitate. În ceea ce priveşte

gradul de curăţenie al acestui curs de apă, se înregistrează o creştere treptată în ultimii 4

ani, respectiv de la 72,8 % în anul 1997 la 75,7% în anul 2000. Luciile de ape de pe raza

municipiului Târgu-Jiu sunt materializate şi prin existenţa lacurilor artificiale de

agrement Debarcader şi Panduraşul

2.4.Date climatice.

Factorii climatici generali, şi în special cei locali, sunt favorabili, datorită

circulaţiei maselor de aer din zona depresionară. Este caracteristic topoclimatul de

depresiune adăpostită cu timp liniştit, în care predomină zilele calde, iar iarna nu se

resimte

viscolul.

Variaţiile de temperatură între vară şi iarnă, nu sunt prea mari, temperatura medie

a lunii ianuarie fiind de –2,5°, a lunii iunie de +21,6°, iar media anuală de +10,2°.

Trecerea de la vară la iarnă se face treptat. Vânturile obişnuite sunt cele din NV – V şi

SV.

Precipitaţiile anuale sunt de 753 mm, cu o scădere accentuată în ultima perioadă

ca urmare a unor schimbări climatice deosebite, caracterizate prin lipsa precipitatiilor.

Relieful zonei este depresionar, mărginit la V şi N de dealuri de încreţire. Natura

solului este aluvionară, de slabă rezistenţă, nepropice unor construcţii de mari proporţii,

cu multe nivele.

2.5. Flora si fauna.

Prin configuraţia sa geografică, zona municipiului Târgu-Jiu se încadrează în zona

vegetaţiei de luncă. Aceasta se întinde în luncile râurilor din zona depresionară, sub

formă de zăvoaie.

Speciile caracteristice sunt sălciile, amestecate cu răchiţi şi plopul alb sau

negru.În partea de nord – est, pe câmpul Ciocârlău, se află pajiştea cu floră relictă de

narcise, care constituie un monument al naturii, fiind ocrotită. Ciocârlău reprezintă un

minunat loc de agrement în lunile mai –iunie.

Pe dealurile din vest şi nord – est au fost amenajate ferme pentru cercetare şi

producţie pomicolă, plantaţie cu vie, meri, peri, gutui, nuci, cireşi.

Zona municipiului Târgu-Jiu nu dispune de o faună deosebită.

2.6. Date socioeconomice.

Exploatarea unui depozit de deşeuri este asociată în prezent în România cu o serie

de evenimente şi situaţii caracteristice:

poluare, mirosuri şi dezagremente;

scăderea valorii proprietăţilor;

apariţia populaţiilor umane nomade;

apariţia de specii de animale oportuniste (şobolanii, pescăruşii).

Studiile şi anchetele sociologice efectuate până în prezent au evidenţiat în 90%

dintre cazuri o împotrivire a localnicilor cu privire la amplasarea unor noi depozite de

deşeuri.

Principala explicaţie a fenomenului este reprezentată de slaba informare şi

cunoaştere a modului de realizare, exploatare şi protecţie a unui depozit controlat de

deşeuri. Pe de altă parte, lipsa organizării civice, facilitează perpetuarea traiului în

promiscuitate, de cele mai multe ori refuzându-se cu bună ştiinţă investiţiile conexe

(drum de acces, reţele de apa-canal si chiar electricitate).

Ordinul Ministrului Sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede că distanţa de protecţie

sanitară până la un depozit controlat de deşeuri să fie de minim 1000 m. Având în vedere

faptul că cele mai apropiate locuinţe se aflã la distanţa de 7 km faţă de limita

amplasamentului studiat, acestea nu vor fi afectate din cauza lucrărilor de amenajare şi de

exploatare ale depozitului.

O altă problemă importantă cauzată de depozitele de deşeuri o reprezintă mirosul.

În timp ce metanul şi dioxidul de carbon sunt gaze fără miros, gazul emis de deşeurile

solide orăşeneşti conţine o mare cantitate de componente cu miros puternic, care însă nu

sunt toxice în concentraţii mici. Mirosurile sunt emise atât în faza de exploatare, cât şi

după închidere depozitului, atunci când depozitele fie nu sunt prevăzute cu sisteme

adecvate de colectare a gazelor, fie atunci când sistemele de colectare nu sunt exploatate

corespunzător. Mirosurile provenite de la depozitele de deşeuri persista pe distante de 1,6

km sau chiar mai mult pe direcţia predominantă a vântului, producând disconfort

locuitorilor din zona învecinată amplasamentului.

Pentru a areduce impactul depozitului de deşeuri asupra mediului social,

economic şi al calităţii vieţii se vor lua urmãtoarele mãsuri:

se va reduce riscul de antrenare a suspensiilor, mirosurilor dezagreabile,

înmulţirea vectorilor de agenţi patogeni sau a păsărilor, prin acoperirea

periodică cu material inert;

se vor realiza instalaţii de spălare şi dezinfecţie a vehiculelor şi utilajelor care

părăsesc amplasamentul depozitului;

se vor respecta normele tehnice de igienă şi de securitate pentru transportul

deşeurilor şi pentru utilajele folosite în acest scop, pentru a nu fi afectat

traficul pe sectoarele drumurilor naţionale de acces spre depozit;

se va implementa un sistem adecvat privind tehnica securităţii muncii;

se va introduce un sistem urmărire şi pază.

3.Valorificarea energetica a deseurilor.

3.1 Calculul puterii calorifice inferioare a deseurilor.

Deşeurilor Hârtie,

carton

Sticla Metale Plastice Textile Materiale

organice Total

Procentele(%) 15 4 2 12 2 57 100 %

Puterea

calorifica(kj/kg)

4300 0 0 8000 4200 4200

Pi x Ci 64500 0 0 96000 8400 239400 3813

Pc = 1/100 (P1C1 + P2C2 + P3C3 + P4C4 + P5C5 + P6C6) – 6 WPc = 1/100 (15x4300 + 4x0 + 2x0 + 12x8000 + 2x4200 + 57x4200) – 6 x 45= 3813 kj/kg

3.2. Descrierea statiei de incinerare dupa schema.

Schema de incinerare este formata din:-gratar uscare;-gratar ardere;-gratar postardere;-sistem preincalzire aer;-sistem preparare apa calda;-ciclon separare particule antrenate;-sistem insuflare aer cald;-multiciclon;-exhaustor;-hidroclon;-cos evacuare gaze;-rampa descarcare;-depozit gunoi;-greifer hidraulic;-alimentator buncar;-separator electronic;-buncar de zi;-impingator hidraulic;-cupa evacuare zgura.

3.3 Instalatii pentru epurarea gazelor.Elementele de colectare a gazului ilustrate sunt:

punctifotme

în plan vertical

liniare

în plan orizontal.

Pentru colectarea gazului de la rampã cât mai aproape posibil de locul de formare,

în corpul deşeului se încastreazã colectori de gaz şi aceştia sunt supuşi subpresiunii de

cca. 25−30 mbar. Colectorii de gaz sunt înfãţişaţi de cele mai multe ori ca „drenaje de

gaz“ orizontale sau ca „puţuri de gaz“ verticale, (cu conducta de conducere a gazului

perforatã integratã) şi completate în anumite situaţii prin corpuri de pietre, prin care

gazele pot circula. In cazuri individuale, camerele de evacuare a gazelor sunt create în

corpul de deşeuri, din material cu granulaţie mare si mai târziu perforate şi evacuate de

gaze.

Puţurile de gaz trebuie sã fie prevãzute cu o conducta centralã Ø 200 mm, care sã

fie înconjuratã de pietre (granulaţie 16 / 32 mm). Elementele de colectare în plan

orizontal sunt de ex. straturile de eliberare a gazelor sau de drenaj de sub stratul izolator

de la suprafaţa unei rampe de depozitare.

Aceste straturi, la fel ca şi corpul din pietre, trebuie sa conţinã cât mai puţin

carbonat de calciu, pentru a nu se ajunge la degradare, prin intervenţia chimicã a apei, de

infiltraţii acide sau a condensului de gaz de la rampã.

Conductele de colectare a gazului unesc elementele de colectare a gazului cu

locurile (staţiile) de colectare a gazului.

Conductele de colectare se pot conecta flexibil de puţul de gaz, deoarece în aceste

sectoare ne putem aştepta la depuneri de deşeuri. La locurile de racordare se gãsesc

adesea instalaţii de colectare a probelor şi de închidere.

Conductele de colectare a gazului nu trebuie sã fie sub Ø100 mm, iar viteza de

curgere a gazului nu trebuie sã depãşeascã 10 m/s. Pentru protecţia împotriva punctelor

de legãtura mai profunde, unde se pot face depuneri şi condensul de gaz se poate aduna,

legãturile de colectare subterane nu trebuie instalate sub o panta de 5%.

4. Valorificarea deseurilor prin compostare.

4.1. Etapele compostarii.

Sistemul deschis presupune desfaşurarea procesului de fermentare în aer liber. Deşeurile se aşeaza în gramezi pe platforme betonate mărginite de rigole închise. Gramezile au inalţimi de 2- 2,5 m, laţimea la baza 4-6 m şi sunt desparţite de alei de circulaţie cuprinse intre 2,5-3 m laţime.Pe aceste alei circulă utilaje care fac răsturnarea deşeurilor.

Dimensiunea platformelor se face în funcţie de cantitatea de deşeuri adusă zilnic şi de perioada de compostare. In sistem deschis în funcţie de anotimp , procesul de compostare dureaza între 45-60 zile. In prima etapă ( 10-15 zile) are loc un procs intens de fermentare în urma căruia rezultă compostul crud.

După această perioadă de fermentare intensa , urmează perioada de maturare intensă.

Maturarea se face în gramezi mari pe alte platforme. Sistemul închis se poate practica în hale acoperite cu sau fără perete sau pur şi simplu în spaţii protejate cu folii de polietilenă La sistem deschis avem fermentare aerobă. Sisteml parţial închis este alcătuit din 2 etape :1.etapa inchisă2.etapa de sistem deshis

Etapa închisă se desfaşoară în spatii special amenajate , închise etanş. Durează intre 5 şi 7 zile. Fenomenul este intens şi dominant anaerob. Pentru această etapă depozitele se depun in sanţuri impermeabilizate şi acoperite , în tunele executate din beton , cu uşi etanşe , in cilindrii rotativi sau containere.

4.2. Sisteme de compostare.

Compostarea este procedeul de neutralizare a deşeurilor prin transformarea acestora în compost. Compostul este un îngrăşământ care se foloseşte în agricultura atât pentru sporirea producţiei cât şi pentru consolidarea solului.

Compostarea se poate utiliza în sistemul gospodăresc şi în sistemul industrial.

4.3. Descrierea schemei de compostare.

Schema de compostare multibacto este formata din:- buncar de stocare- separator magnetic- banda de sortare- ciur de sfaramare (lespel)- separator de materii dure- bazin de stocare ape uzate cu amestecator- turn de maturizare- ciuruire posterioara

5. Depozitarea deseurilor.

5.1. Alegerea amplasamentului.

Se face conform HG 349/2005 – depozitarea deseurilor tine seama de plan.Amplasarea unui depozit de deseuri se face tinandu-se seama de planurile de

urbanism general si planurile de urbanism zonal.Alegerea unui amplasament se face conform urmatoarei scheme :Faza preliminaraSe interzice amplasarea depozitelor de deseuri in urmatoarele zone :

a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apa ;b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor ;c) zone ce se constituie in arii naturale protejate si zone de protectie a elementelor patrimoniului natural si cultural ;

d) zone de protectie a surselor de apa potabila sau zone izolate temporar, prevazute in acest scop de autoritatile competente, zone cu izvoare de apa minerala sau termala cu scop terapeutic ;e) in excavatii din care nu este posibila evacuarea levigatului prin caderea libera in conductele de evacuare plasate in afara zonei de depozitare ;f) zone portuare, zone libere.Terenul de fundare trebuie sa aiba stabilitatea necesara pentru a prelua sarcinile rezultate din corpul depozitului, astfel incat sa nu apara deteriori ale sistemului de impermeabilizare la baza si sa nu fie periclitata stabilitatea corpului depozitului.

Tabel 5.1.1. Analiza multicreteriala.

Nr. Crt. Criterii de analiza AlternativeA1 A2 A3 A4

A Criteria geologice si hidrogeologiceAa Caracteristicile si depunera in adancine a

straturilor geoogice1 3 1 3

Ab Structura (caracteristici fizico-chimice si bacteriologice),adancimea si directia de curgere a apei subterane

1 3 2 2

Ac Distanta fata de cursurile de apa, fata de albiile minore

1 3 2 2

Ponderea generala a criteriului A=40%Suma notelor criteriului 3 9 5 7Suma ponderata 1,2 3,6 2 2,8

B Criteri pedologice si topograficeBa Fertilitatea terenului 3 2 3 3Bb Aportul de apa de pe versanti 3 3 1 2Bc Relieful 1 3 1 2

Ponderea generala a criteriului B=30%Suma notelor criteriului 7 8 5 7Suma ponderata 2,1 2,4 1,5 2,1

Ca Capacitarea depozitului di durata de exploatare

2 3 2 3

Cb Distanta pe care se efectueaza trnsportul deseurilor de la sursa de producere/colectare la locul de depozitare

3 3 2 1

Cc Costuri de reducere a riscului de inundabilitate zonei

1 3 1 3

Cd Necesitarea unor amenajari secundare pentru deposit (drumuri de acces,utilitati)

1 2 1 3

Ce Costuri pentru achizitionarea terenului 1 2 3 2Ponderea generala a criteriului C=20%Suma notelor criteriului 8 13 9 12Suma ponderata 1,6 2,6 1,8 2,4

Nr. Crt. Criterii de analiza AlternativeA1 A2 A3 A4

D Criteri ecologiceDa Vizibilitarea amplasamentului 2 3 1 2Db Directia vantului predominant 1 3 2 2Dc Sensibilitarea turistica, istorica, culturala,a

cadrului general1 3 3 2

Ponderea generala a criteriului D=10%Suma notelor criteriului 4 9 6 6Suma ponderata 0,4 0,9 0,6 0.6Total punctaj ponderat 5,3 9,5 5,9 7,9

5.2. Calculul dimensiunilor depozitului.

5.2.1. Calcului volumului depozitului :Q total = Q total (m) + Q total (s) + Q indV dep = Q total (depozitat) / ρ deseu = 768690 / 1,1 = 698809,09 mc

5.2.2. Calculul suprafetei depozitului :S dep = S util + S p.t + S e.p.mS p.t = suprafata platformei tehnologiceS e.p.m = suprafata tuturor lucrarilor de protectie a mediuluiS p.t = 0,5.....0,8 ha, aleg S p.t = 0.5 haS e.p.m = 1,1.....1,5 ha aleg S e.p.m = 1,1 haS util = V dep / H dep = 698809,09 mc / 15 m = 46587,27 mp = 4,65 haH dep = 15 mS dep = 4,65 + 0,5 + 1,1 = 6,25 ha

5.2.3.Alegerea formei depozitului :S util = 4,65 ha = 46587,27 mpL = 2 x lS util = L x lS util = 2 x l²l = 153 mL = 306 m

5.2.4.Calculul numarului de celule :S celula = 2.....4 ha aleg S celula = 2 hanr celule = S util / S celula = 4,62 / 2 = 2,32 Aleg 2 celule

5.3 Lucrari de terasamente.

5.3.1 Trasarea digului de baza, de contur.b= 5….6 m , aleg b=5 mHdig= 5…6 m , aleg Hdig = 5 mm1=1,5m2=3B= H x m1 + H x m2 = 5 x 1,5 + 5 + 5 x 3 =27,5 m

b = 3 mH = 2 mm1 = m2 = 1,5 m

5.3.2. Nivelarea amprizei depozitului :

Cc C1+C2+….+C30 / 30Cc 311,48Ix = 1%Iy = 1,7 %Cpi = Cc ± DxIx ± DyIyDh = Cpi ± Ci Cp1 =311,48-12,5x0,01-10,3x0,017 =311,17Dh = 311,17-309,7 = 1,47

Cp2 = 311,48-7,9x0,01-10,3x0,017 =311,22Dh = 311,22-309,7 =1,52

Cp3 = 311,48-2,9x0,01-10,3x0,017 = 311,27Dh = 311,27-310,25 = 1,02

Cp4 = 311,48+2,1x0,01-10,3x0,017 = 311,32Dh = 311,32-310,75 =0,57

Cp5 =311,48+7,11x0,01-10,3x0,017 = 311,37Dh = 311,37-311,1 =0,27

Cp6 =311,48+12,0x0,01-10,3x0,017 = 311,42Dh = 311,42-311,2 =0,22

Cp7 = 311,48-12,5x0,01-5,3x0,017 = 311,26Dh = 311,26-311,1 = 0,16

Cp8 =311,48-7,9x0,01-5,3x0,017 = 311,31Dh = 311,31-310,8 =0,51

Cp9 =311,48+2,9x0,01-5,3x0,017 = 311,36Dh = 311,36-310,75 =0,61

Cp10 =311,48+2,1x0,01-5,3x0,017 = 311,41Dh = 311,41-310,8 = 0,61

Cp11 =311,48+7,11x0,01-5,3x0,017 = 311,46Dh = 311,46-311,1 = 0,36

Cp12 =311,48+12,0x0,01-5,3x0,017 = 311,50Dh = 311,7-311,5 =0,2

Cp13 =311,48-12,5x0,01-0,3x0,017 = 311,34Dh = 311,85-311,34 =0,51

Cp14 =311,48-7,9x0,01-0,3x0,017 = 311,39Dh = 311,6-311,39 =0,21

Cp15 =311,48-2,9x0,01-0,3x0,017 = 311,44Dh = 311,55-311,44 =0,11

Cp16 =311,48+2,1x0,01-0,3x0,017= 311,49Dh = 311,49-311,4 =0,09

Cp17 =311,48+7,11x0,01-0,3x0,017 = 311,40Dh = 311,4-311,25 =0,15

Cp18 =311,48+12,0x0,01-0,3x0,017 = 311,59Dh = 311,59-311,35 =0,24

Cp19 =311,48-12,5x0,01+4,6x0,017 = 311,43Dh = 312,25-311,43 =0,82

Cp20 =311,48-7,9x0,01+4,6x0,017 = 311,47Dh = 312,2-311,47 =0,73

Cp21 =311,48-2,9x0,01+4,6x0,017 = 311,52Dh = 311,9-311,52 =0,38

Cp22 =311,48+2,1x0,01+4,6x0,017 = 311,57Dh = 311,8-311,57 =0,3

Cp23 =311,48+7,11x0,01+4,6x0,017 = 311,62Dh = 311,7-311,62 =0,08

Cp24 =311,48+12,0x0,01+4,6x0,017 =311,67Dh = 311,75-311,67 =0,08

Cp25 =311,48-12,5x0,01+9,6x0,017 = 311,51Dh = 312,8-311,51 =1,29

Cp26 =311,48-7,9x0,01+9,6x0,017 = 311,56Dh = 312,7-311,56 =1,14

Cp27 =311,48-2,9x0,01+9.6x0,017 = 311,61Dh = 312,6-311,61 =0,99

Cp28 =311,48+2,1x0,01+9,6x0,017 = 311,66Dh = 312,55-311,66 =0,89

Cp29 =311,48+7,11x0,01+9,6x0,017 = 311,71Dh = 312,25-311,71 =0,54

Cp30 =311,48+12,0x0,01+9,6x0,017 = 311,76Dh = 312,2-311,76 =0,44

5.4. Impermeabilizarea depozitului .

5.4.1 Descrierea solutiei de impermeabilizare.

Impermeabilizarea depozitului este o lucrare deschisa de suprafata mare pe care cad precipitatii. Precipitaile strabat deseurile , se incarca cu substante poluante si ajung la baza depozitului. Daca nu este impermeabilizat ajung in sol si apa freatica, infestandu-le pe amandoua.

Ca si solutie de impermeabilizare avem etansarea mixta :-un strat de argila de 50 cm si o geomembrana sau un geosintetic ;-stratul de etansare la geomembrana este alcatuit din geomembrana plus geotextil de protectie ;-peste stratul de etansare se aseaza stratul de drenaj din pietris (cu margini ascutite sau taioase) ;

5.4.2. Calculul suprafetei de geomembrana :

Sgeomembrana = Sincastrare + Sampriza + Sgeomenbrana dig compartimentare

Sincastrare = 2,1 m (a=0,6m , b=1,1 m , c= 0,4 m) Sampriza1= l x L = 153 x 174,6 = 26713,8 mpSampriza2 = l xL = 153 x 122,4 = 18727,2 mpPcelula1 = l + L = 153 + 174,6 = 327,6 mPcelula2 = l + L = 153 + 122,4 = 275,4 m

ltaluz = 15,81 m

Staluz1 = Pcelula1 x ltaluz = 327,6 x 15,81 = 5179,35 mpStaluz2 = Pcelula2 x ltaluz = 275,4 x 15,81 = 4354,07 mp

Sgeomb1 = Sampriza1 + Staluz1 + Sincastrare = 31895,25 mpSgeomb1 = Sampriza1 + Staluz1 + Sincastrare = 23083,37 mp

Sgeomb tot = Sgeomb1 + Sgeomb2 = 54978,62 mp Sgeomb dig comp = ltaluz1 + ltaluz2 + b = 3,6 + 3,6 + 3 =10 m ltaluz1 = ltaluz2 = 3,6 mSgeomb tot + Sgeomb dig comp = 54988,62 mp

Avem nevoie de o suprafata de 54989 mp de geomembrana pentru a impermeabiliza depozitul nostru.

5.5. Drenajul levigatului .

5.5.1. Calculul debitului de levigat :Q1 = q x S1S1 = L x dL =150 mD = 30mS1= L x l = 150 x 30 =4500 mp = 0,45 haS1 = S2 = S3 = S4 = S5 = 0,45 haS6 = L x l = 150 x 21 = 3150 mp = 0,315 haq = 2,8 x kH/Tunde : k= 0,65 T=72 ore H= 68…..90 mm , aleg H = 84 mmq = 2,8 x kH/T = 2,12Q1=0,45 x 2,12 = 0,95 l/sQ1 = Q2 = Q3 = Q4 = Q5 = 0,95 l/sQ6 = 0,315 x 2,12 = 0,66 l/s

5.6. Descrierea retelei de drenaj.Dimensionarea drenurilor s-a făcut grafic pe baza debitelor calculate şi a pantei

proiectate. Valoarea diametrului a rezultat din diagrama pentru dimensionarea hidraulicã

a conductelor, dupã formula lui Manning. Toatã baza depozitului este special modelatã în

coame, astfel încât panta suprafeţei cãtre drenurile absorbante este de 3% iar catre drenul

colector de 2% . Pentru cã intervenţia asupra drenurilor este dificilã, drenurile se

supradimen-sioneazã, în general diametrul minim având valoarea de 200mm; în funcţie

de calculul tabelar efectuat anterior, s-a propus ca diametrul pentru drenurile absorbante

si cele colectoare sã fie de 250 mm. Materialul din care sunt executate drenurile este

PEHD (polietilenã de înaltã densitate) cu pereţi dubli:- peretele din exterior riflat pentru

preluarea încãrcãrilor date de deşeuri, iar peretele din interior neted, pentru a nu favoriza

sedimentarea materiilor în suspensie aflate în lixiviat. Levigatul astfel colectat va fi

evacuat gravitaţional în bazinul colector pentru levigat.

5.6.1. Epurarea levigatului .

Staţia de epurare pentru tratarea levigatului este o staţie de epurare modulară,

care funcţionează pe principiul osmozei inverse, cu capacitatea de de 60- 90 mc/zi;

levigatul tratat va avea caracteristicile conform NTPA 001. Staţia de epurare este

modulară, astfel volumul ce urmează a fi tratat să poată fi mărit, dacă se dovedeşte a fi

necesar.

Tratarea levigatului se realizează în două trepte:

treapta mecanică, în care are loc o reducere a valorii pH şi prefiltrare;

treapta biologică, în care are loc procesul de tratare propriu-zis prin osmoză

inversă şi nanofiltrare

Procedeele mecanice de epurare a levigatului (preepurarea) constau în reţinerea

din influenţã a substanţelor voluminoase, de obicei nisip şi materii aflate în suspensii

astfel încât sã faciliteze epurarea şi sã reducã dimensiunea construcţîîlor staţiei de

epurare.

Reţinerea acestor materii se face cu ajutorul:

grãtarelor ce reţine elementele grosiere;

sitelor ce reţin elementele de dimensiuni mai mici;

deznisipatoarelor ce reţin nisipul;

separatoarelor de grãsimi ce reţin grãsimi, produse petroliere şi spuma de

detergenţi;

decantoarelor primare care sunt intslaţii în care se depun suspensiile de

dimensiuni mici.

Prin osmozã înţelegem trecerea lichidelor printr-un perete despãrţitor. Acest

fenomen joacã un rol foarte important pentru fiinţele ale cãror celule sunt înconjurate de

membrane semipermeabile.

Osmoza inversã este utilizatã de mulţi ani cu succes în hidraulicã şi în tehnica

apelor uzate. Ca metodã pur fizicã de despãrţire, cu ajutorul unei membrane artificiale,

prezintã, în comparatie cu alte metode, avantaje diverse:

a) Nu are selectivitate faţã de diferitele substanţe, ci reţine, cu puţine excepţii,

toate substanţele aproape la fel de bine. De aceea este adecvatã şi pentru tratarea unor

amestecuri complicate de substanţe, cum ar fi apa de infiltraţii de la rampele de

depozitare.

b) Pe lângã metoda evaporãrii, foarte scumpã din cauza costurilor în energie, este

singura care micşoreazã conţinutul în sãruri al amestecului.

c) Aceasta metodã nu necesita nici o substanţã auxiliarã, numai pentru curãţarea

membranelor este necesarã din când în când utilizarea detergenţilor.

La osmoza inversã se obţine un concentrat care trebuie prelucrat în continuare

prin metode adecvate (de ex. evaporare, uscare) sau îndepartat pe alte cãi.

In cazul unei poluãri accentuate a apei de infiltraţii şi a unor pretenţii ridicare în

privinţa calitãţii acţiunii, osmoza inversã nu mai este destul de performantã singură.

Acest lucru este valabil îndeosebi pentru retenţia amoniului, care este dependent de

valoarea pH-ului. In acest caz, ar trebui utilizate combinaţii de metode.

5.7. Evacuarea gazelor .

In toate rampele în care sunt depozitate gunoi menajer se ajunge, dupã o scurtã

perioadã de timp, prin procese microbiene de descompunere, la crearea biogazului.

Componentele organice din deşeuri, ca de ex. resturi de alimente, de mâncare,

deşeuri verzi, textile, hârtie, lemn etc., sunt descompuse prin activitãţi bacteriale.

In principal se formeazã metan (CH4) şi monoxid de carbon (CO2). Apar şi alte

componente gazoase, însã numai în proporţie redusã. Este vorba în principal de

componente gazoase, care, datoritã proprietãţilor lor chimico-fizice, apar în aceastã fazã

din materialele depozitate. Rezultã aici o cotã mare de hidrocarburi clorurate şi fluorurate

(HCFCl).

Potenţialul principal de risc în cazul gazelor din rampe constã în pericolul de

explozie şi de asfixiere, dacã biogazul se emite necontrolat. Mai mult, materialele

mirositoare din biogaz reprezintã un deranj pentru localitãţile învecinate. Componentele

toxice au efecte negative asupra oamenilor şi animalelor, cât şi asupra vegetaţiei apãrute

în cursul recultivãrii suprafeţei rampei de depozitare.

Un alt pericol pe care gazul de la rampa de depozitare îl poate constitui este

transformarea lui în agenţi ai modificãrilor climatice nou observate. La apariţia efectului

de serã, gazul metan are o influenţã de 32 de ori mai mare decât cea a dioxidului de

carbon (CO2). Proporţia metanului rezultat de la rampele de gunoi este estimatã la 8-18%

din cea a metanului eliberat în întreaga lume.

Din motivele prezentate mai sus este obligatoriu ca gazul rezultat de la rampa de

gunoi, dacã se aflã într-o cantitate considerabilã, sã fie colectat şi îndepãrtat pe cãi nedãu-

nãtoare.

Fig. 5.7. Zona teoreticã de influenţã a unui puţ de gaz

Sarcinile îndepãrtãrii tehnice a gazelor sunt:

Reducerea drasticã a emisiilor urât mirositoare;

Impiedicarea migrãrii gazelor din zona de depozitare (mai ales in cazul

rampelor de depozitare sau al celor îngropate) ;

Impiedicarea migrãrii gazelor în interiorul clãdirilor, protecţia împotriva

exploziilor,

Reducerea drasticã sau împiedicarea afectãrii vegetaţiei în cadrul plantãrilor de

recultivare.

Cantitãţile de gaz calculate dupã model se referã la gaz în stare normalã. Capaci-

tatea unui agregat de sucţiune trebuie totuşi raportatã la cantitatea de gaz în condiţiile de

funcţionare; acest lucru se referã la capacitatea fãcliilor de gaz.

Pe lângã elementele verticale de colectare a gazelor (puţuri) sunt încorporate în

corpul deşeurilor şi elemente de colectare orizonatale (drenaje) sau o combinaţie din cele

douã.

5.8. Acoperirea finala a depozitului .

5.8.1 Stabilitatea stratului de acoperire .

După expirarea perioadei de exploatare, când nivelul de umplere al depozitului a

ajuns la cota proiectată, se va proceda la închiderea acestuia.Tehnologia de închidere a

depozitului va fi în conformitate cu Ordinul MAPM nr.757/2004 pentu aprobarea

Normativului tehnic pentru depozitarea deşeurilor cu modificările şi completările

ulterioare.

Criteriile de proiectare a acoperirii finale trebuie să aibă în vedere:

minimizarea infiltraţiei din precipitaţii;

asigurarea unui bun drenaj de suprafaţă;

rezistenţa la eroziune; controlul migraţiei gazelor din depozit;

separarea deşeurilor de agenţii de contaminare;

protecţia estetică;

utilizarea stratului de acoperire.

Reducerea infiltraţiilor din precipitaţii la un sistem de acoperire bine proiectat se

realizează printr-un drenaj de suprafaţă foarte bun care să minimizeze scurgerile de

suprafaţă, pierderile de sol şi eroziunile, să mărească transpiraţia plantelor din zona

rădăcinilor stratului vegetal de acoperire şi prin reducerea percolaţiilor, folosind material

pământos. Stabilirea unui strat vegetal sănătos este vitală pentru protejarea sistemului de

acoperire împotriva eroziunii. Trebuie, însă, plantate specii de plante cu rădăcină

scurtă pentru a nu periclita straturile filtrante de dedesubt. Pentru închiderea depozitului

se recomandă mai multe soluţii. Acoperirile finale ale depozitului sunt utile în prevenirea

pătrunderii apelor în corpul depozitului şi producerea de infiltraţii, dar în acelaşi timp

contribuie şi la oprirea evacuării în sus pe verticală a gazelor din depozit.

Alternativa de depozitare a deşeurilor menajere şi de tip menajer în rampe, chiar

cu respectarea tuturor normelor ecologice de construcţie şi exploatare, prezintă o serie de

inconveniente din care se menţionează:

procesul de oxidare al deşeurilor se face în mod lent şi necontrolat, cu implicaţii

negative asupra mediului înconjurător; indiferent de calitatea foliei izolante şi de

drenaje există posibilitatea în timp de infiltraţie a lichidelor nocive în pânza

freatică;

ocupă o suprafaţă mare de teren care ar putea fi folosită mult mai eficient, în plus

o suprafaţă limitrofă mare din jurul rampei nu se poate folosi în scopuri

rezidenţiale;

după ce a fost închisă şi acoperită cu pământ, locul fostei rampe este inutilizabil

pentru perioade mari de timp;

În etapa de închidere se va asigura impermeabilizarea depozitului prin:

realizarea hidroizolaţiei alcătuită dintr-un strat de impermeabilizare din pământ

argilos cu grosimea minimă de 0,5 m ;

executarea unui sistem de drenaj a apei din acoperişul depozitului format din:

reţea de drenuri absorbante şi colectoare, strat drenant cu grosimea mai mare de

0,5 m, geotextil cu rol de protecţie şi filtrare;

se vor asigura măsurile necesare pentru stabilizarea rampei;

Se va reface structura solului prin:

acoperirea depozitului cu un strat cu grosimea de minim 1m, compus din pământ

steril min.0,3 m pământ vegetal;

după reabilitare se va proteja suprafaţa prin plantarea de plante ierboase, graminee

şi alte specii vegetale cu rădăcini superficiale pentru a nu se deteriora stratul de

etanşare.

Măsura este recomandată pentru:

evitarea pătrunderii apelor pluviale in corpul depozitului ceea ce conduce la

micşorarea cantităţii de levigat rezultat;

evitarea împrăştierii de către vânt sau curenţi a materialelor mai uşoare;

evitarea mirosurilor;

încadrarea în peisaj.

5.9 Monitorizarea depozitului .

Managerul unui depozit de deşeuri trebuie să realizeze în timpul funcţionării un

program de măsurare şi de control. Pe baza acestui program de măsurare şi control,

managerul trebuie să le comunice autorităţilor competente impactul negativ al depozitului

de deşeuri asupra mediului. Pe lângă echipamente corespunzătoare de control, este

necesară utilizarea unor laboratoare de specialitate la analizE.

Personalul care se ocupă de monitorizarea depozitelor de deşeuri şi a încărcă-

turilor reziduale trebuie să execute diferite activităţi dificile şi sã stãpâneascã o serie de

tehnici de lucru.

În principal, este vorba de examinarea împrejurimilor depozitului în ceea ce

priveşte emisiile de apă impurificatã, de infiltraţii şi gaz.

In prealabil trebuie organizate calificarea angajaţilor şi punerea la dispoziţia lor a

aparatelor şi tehnicii de analiză, pentru:

monitorizarea apei subterane din împrejurimile depozitului de deşeurii;

analiza gazului şi a apei de infiltraţii ;

analiza aerului din sol;

monitorizarea apei supraterane din împrejurimile depozitului de deşeuri;

testarea sedimentelor din apă;

monitorizarea aerului din împrejurimile depozitului de deşeurii.

Operatorul depozitului este obligat să instituie un sistem de automonitorizare a

depozitului de deşeuri şi să suporte costurile acestuia. Procedurile de control şi

monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deşeuri cuprind:

a) monitorizarea calităţii factorilor de mediu;

b) automonitorizarea tehnologică.

Echipamentele de monitorizare şi analiză trebuie exploatate şi întreţinute astfel

încât monitorizarea să reflecte cu precizie valorile de emisie.

Toate rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate, prelucrate şi prezentate într-o

formă adecvată, uşor de analizat pentru a permite autorităţilor competente pentru

protecţia mediului să verifice conformitatea cu condiţiile de funcţionare autorizate şi

valorile limită de emisie de emisie stabilte.

Titularul autorizaţiei trebuie să asigure accesul organelor de control abilitatate,

sigur şi permanent la următoarele puncte de prelevare şi monitoizare.

6. Propuneri , recomandari si concluzii.

Deşeurile au un caracter eterogen; acestea sunt depozitate în strate cu grosimi de

1,5 m, acoperite cu deşeuri din cariera de argila de pe amplasament şi deşeuri rezultate

din construcţii, compactate cu încărcătoarele frontale.

Suprafaţa depozitului va fi acoperită cu pământ, aspect care conduce la diminuarea

în mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţii de antrenare de vânt a deşeurilor sau de

incendiere a acestor Depozitul de deşeuri Dealul Calului este amplasat la circa 3,5 km

vest de limita oraşului Târgu Jiu.

În apropierea depozitului se găsesc câteva locuinţe aflate la distanţe de circa 300 m

faţă de gardul împrejmuitor.

Singurele obiective afectate de depozit sunt locuinţele situate în apropiere, mai

ales când în mod accidental sunt aprinse hârtiile-cartoanele, textilele, plasticul, conţinute

de gunoaie.

Levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteorice şi

umiditatea deşeurilor este evacuate prin reţeaua de drenaj şi epurat la staţia de epurare

priprie, deci nu produce prin infiltrare poluarea solului şi subsolului, depozitul fiind

impermeabilizat

. Este necesară realizarea în aval de latura estică a rampei a unui canal collector

pentru apa din precipitaţii scursă pe taluzul exterior al depozitului.

Din halda de deşeuri rezulta o serie de compuşi organici volatili, toxici, care pot

afecta negativ starea de sănătate a personalului care activează în zonă.

Totodată, diferiţi agenţi patogeni, existenţi în produsele organice de natură

vegetală şi animală au un aport substanţial în răspândirea unor boli. Prezenţa insectelor

care au ca biotop principal platformele de gunoi neigienice, sporesc riscul contaminării

oamenilor şi animalelor. Un alt mod de transmisie a infecţiilor se realizează pe cale

naturală rezultată din relaţiile trofice dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali. De aceea, în

combaterea lor nu se vor aplica metode bazate pe prădătorism, ci atenţia se va concentra

pe metode genetice (sterilizarea masculilor,

De asemenea se recomandă realizarea unei perdele vegetale de protecţie prin

plantarea mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă. Pe perioada de

funcţionare a depozitului sunt stabilite măsuri de supraveghere şi monitorizare a

depozitului propriu-zis cât şi a factorilor de mediu care vor fi influenţaţi de existenţa

acestuia. Conform HG 349/2005 operatorul depozitului este responsabil de întreţinerea,

supravegherea, monitorizarea şi controlul postînchidere al depozitului, conform

autorizaţiei integrate de mediu.

BIBLIOGRAFIE

1. Studiu de evaluare a riscului privind depozitul de deşeuri Bumbesti –Jiu, Jud. Gorj

2004.

2. Fodor, D., Baican, G. Impactul industriei miniere asupra mediului, Ed. Infomin,

Deva, 2001.

3. HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor.

4. N.N. Antonescu, Dan Paul Stanescu, Letitia Popescu – Gestiunea si tratarea

deseurilor urbane, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2006

5. Planul National de Gestionare a Deseurilor

6. Gabriela Rosu Tartarea si valorificarea deseurilor Editura BREN, . 2003