Fiziologia si fiziopatologia

respiratiei

Dr. Irina Strambu

Sef de Lucrari

RESPIRATIA

Ventilatie

Difuziune alveolo-capilara

Transport al gazelor

In sange

Difuziune tisulara

Ventilatia

Echilibru elastic dinamic intre plamani si cutia toracica

Plamanii: resort tridimensional

Alveole (recul elastic:

-Elemente elastice

-Tensiune superficiala)

Bronhiole: alveolele le mentin deschise

Volume si capacitati pulmonare

Volume si capacitati pulmonare

• Pozitia expiratorie de repaus: pozitia de

echilibru elastic a sistemului toraco-

pulmonar

• CRF – “perna chimica” pentru a asigura

compozitia constanta a aerului alveolar

Volume si capacitati pulmonare

Spirometria

Spirograma normala

CV (VC) L

VEMS (FEV1) L

VEMS/CV %

Curba flux-volum

Aparat de masura:

pneumotachograf

Volume si capacitati pulmonare

Masurarea VR

C1, V1 C2, V2

V2 = V1 + CRF

• Valorile normale (prezise) ale parametrilor functionali:

– Nu sunt universale

– Depind de : • varsta

• Sex

• Inaltime

• (greutate)

– Se calculeaza prin formule

– Ex: VEMS (l/s) in ecuatiile ERS 1993

• (B) 4,3 I - 0,029 V - 2,49

• (F) 3,95 I - 0,025 V - 2,6

• Limita inferioara a normalului (LLN): N - ds

Disfunctia ventilatorie restrictiva

Disfunctia ventilatorie obstructiva

Disfunctia ventilatorie mixta

Testele farmacologice 1. testul de provocare

PC20: concentratia de

metacolina care determina

o scadere cu 20% a VEMS

Testul la metacolina

• Administrata prin nebulizare la anumite intervale, în concentraţii / doze crescânde

• Spirometrie – la începutul testului şi după fiecare doză / concentraţie de metacolină

• După încheierea protocolului de testare se administrează BADSA

Testele trebuie efectuate în centre specializate.

Test de provocare bronsică pozitiv. Concentratia de metacolină care a determinat scăderea VEMS cu

20% = 0,5 mg/mL (bronhoconstrictie moderată).

Testele farmacologice: 2. testul de reversibilitate

Reversibilitate:

cresterea VEMS cu

- 12% si

- 200 ml

• Spirometria:

– Instrument de diagnostic al bolilor respiratorii

– Indispensabil pentru monitorizarea evolutiei

bolilor obstructive si a altor maladii

• Rezultatele nu au valoare de sine

statatoare, trebuie integrate in contextul

clinic si al celorlalte investigatii

Difuziunea prin membrana

alveolo-capilara

Structura membranei alveolo-capilare

Factorii care influenteaza difuziunea

• Diferenta de presiune partiala a gazelor

– Oxigen: 100 mm Hg 40 mm Hg

– CO2: 40 mm Hg 45 mm Hg

• Difuzibilitatea gazelor

– CO2 = O2 x 20; CO = O2

• Suprafata membranei alveolo-capilare

• Grosimea membranei alveolo-capilare

• Prezenta transportorului Hb

• Raportul ventilatie alveolara / perfuzie capilara

• Difuziunea este extrem de rapida:

– Oxigenare completa in 1/3 din timpul de

contact aer-sange

– Tulburari de difuziune --- desaturare la efort

Masurarea difuziunii: TLCO

Distributia ventilatiei si

perfuziei pulmonare

Distributia normala a ventilatiei

-Ideal: distributie uniforma a tuturor acinilor

-Real: bazele mai bine ventilate decat varfurile (de 3 x)

Tulburari de distributie a ventilatiei

Distributia perfuziei pulmonare

Zonele J.B. West de distributie a perfuziei

Particularitati ale circulatiei pulmonare

• Presiune mica (sistem “venos”)

• Flux influentat de:

– Diferenta de presiune hidrostatica intre capetele sistemului (VD, AS)

– Presiunea alveolara

• Viteza mare de circulatie

• Debit = debitul cardiac

• Distributie rapida a fluxului pe o suprafata capilara imensa

• Stimul arterioloconstrictor principal: hipoxia alveolara

• Raspuns slab la alti agenti vasomotori

Efectul obstructiei arteriale asupra hematozei

Efectul obstructiei bronsice asupra hematozei

Efectul obstructiei bronsice asupra hematozei