SI A CANALULUI NUCK
HERNIA IGHINALA INDIRECTA HIDROCELUL COMUNICANT CHIST DE CORDON SPERMATIC
1552 ien– Egiptenii descriu metode de taxis a herniei ighinale
176 en – Galen “Ductul ce coboara la testicul este un mic proces al sacului peritoneal”
Secolul 5 en – prima corectie chirurgicala Susruta Secolul 19 introducerea asepsiei si antisepsiei 1887 – Bassini 1889 – Halsted 1899 –nFerguson descrie tehnica actuala de ligatura a
canal peritoneovaginal si reconstructia canal ighinal fara alterarea raporturilor cu cordonul spermatic
Canalul peritoneovaginal este responsabil de aparitia herniei ighinale indirecte la copil
Procesul vaginal este precursorul embriologic al acestuia Apare la varsta de 3 luni ca un diverticul al peritoneului ce patrunde
prin orificiul ighinal profund Testiculul coboara in luna a 7 si se ataseaza de o parte a procesului
vaginal pe care il intinde si iese in scrot Portiunea acestuia care inconjoara testiculul formeaza tunica vaginala Portiunea dintre peritoneu si vaginala se inchide desfintind
comunicarea Momentul exact al inchiderii acestiu canal este controversat Se estimeaza ca la 20% din barbati ramane patent si asimptomatic
toata viata Anatomia clasica descrie inele de condensare ce ar antrena inchiderea
– “Inele Ramoned” nerecunoscute in practica chirurgicala
Canalul ighinal este delimitat de 4 pereti
Peretele anterior este format din: aponevroza oblicului extern, + in partea laterala fibre din oblicul intern si transvers
Peretele posterior este format dinspre anterior spre posterior si dinspre medial spre lateral din: ligamentul Coles, tendonul conjunct, ligamentul Henle, ligamentul Hesselbach, fascia transversalis
Peretele superior este format din: marginile inferioare a m. Oblic intern si transvers (lateral), marginea inferioara a tendonului conjunct (medial)
Peretele inferior este format din: jgheabul ligamentului ighinal constituit anterior de aponevroza de insertie a oblicului extern si posterior de bandeleta ileopubianasi fascia transversalis
Frecventa de 1-5% din populatie Predominanata sexului masculin cu un raport de 8/1-10/1 Mai frecventa pe dreapta raport 6/4 La prematuri incidenta este de 15-30% Riscul de strangulare este maxim sub 1 an, atinge 60% La formele bilaterale acest risc de strangulare este crescut La 50-90% din formele unilaterale se poate decela
persistenta de canal peritoneovaginal controlateral fara manifestare clinica
Doar 20% din aceste forme dezvolta hernie patenta controlateral
Urogenitali◦ Testiculul necoborat◦ Extrofia de vezica
Volumul crescut al lichidului peritoneal◦ Ascita◦ Sunt ventriculoperitoneal◦ Dializa peritoneala
Presiune abdominala crescuta◦ Inchiderea unu laparoschizis, omfalocel sau
hernie diafragmatica◦ Peritonita meconiala
Boli respiratorii cronice◦ Fibroza chistica
Tulburari ale tesutului conjunctiv◦ Sindrom Ehlers-Danlos◦ Sindrom Hunter-Hurler◦ Sindrom Marfan
Aparitia unei umflaturi ce tinde sa se extinda spre scrot
Vizibila mai ales la efort: plans, ras sau screamat Cel mai frecvent se reduce in periadele de relaxare Recurenta Cu dimensiune variabila Deobicei nedureroasa Se poate reduce prin taxis Cu timpul devine mai persistenta si ia dimensiuni
mai mari E observata de parinti Frecvent chirurgul nu o poate obiectiva la
consultatie Organul cel mai frecvent herniat epiplon sau
intestin subtire
Agitatie psihomotorie Aparent disconfort abdominal Posibile varsaturi: alimentare-bilioase-fecaloide Masa ighinala dura sau fluctuanta Posibil a se auzi sau simtii zgomote hidroaerice la palpare Devine dureroasa in evolutie Mecanismul patogenic este reprezentat de aparitia
edemului organului herniat
Torsiunea de testicul Linfadenita femurala sau ighinala Torsiunea de hidatidelor
testiculare Hidrocel
Manevre blande de compresie in sus si posterior Trebuie identificat intai testiculul Se pot executa manevre de compresie la nivelul orif ighinal
superficial Tractiunea liniara a testicul poate ajuta la reducere Sedarea copil poate fi utila La sugar si prematur tinde sa reapara imediat dupa reducere Risc de reintegrare a unei anse compromise
Hernia nu se vindeca La noi doua episoade de strangulare Risc mare de strangulare hernie mare, bilaterala,
prematur In SUA se opereaza la diagnosticare In Europa de Vest urgenta amanata Nu se asteapta sa “creasca copilul” Unii autori indica explorarea bilaterala
Incizie in pliu cutanat abdominal inferior Reper tuberculul pube si spina iliaca anterosuperioara Se incizeaza fascia oblicului extern in lungul fibrelor Elementele funiculul spermatic sunt retroperitoneale Canalul peritoneovaginal este situat anterior si medial de
ele Se diseca fascia cremasteriana si aduce funiculul in plaga Se repereaza deferentul Se diseca sacul la baza si se ligatureaza transfixiant
neresorbabil Nu se atinge peretele posterior a canal ighinal Eversarea vaginalei Readucerea testicul in scrot Herniorafia aponevrozei oblicului extern cu fire
neresorbabile trecute prin tendonul conjunct Sacul poate fi foarte fin sau foare gros
Edem local Hematoame Lezarea deferent sau
epididim Recidiva Testicul ascensionat secundar Atrofie testiculara Leziuni iatrogene de intestin Leziuni vase iliace Mortalitatea poate atinge 0,5-
2,8%
Se produce prin Canalul Nuck Prin el trece ligamentul rotund Organul cel mai frecvent herniat – ovarul Trompa uterina poate fi fixata la sac Risc de torsiune si necroza ovariana de 30-40% Risc de necroza si dupa reducere prin taxis Interventie chirurgicala in urgenta Tehnica chirurgicala de abord al sacului ca la baieti Sacul nu se poate separa de tendonul conjunct care
il traverseaza Se practica fixarea bontului de sac la tendonul
conjunct
HIDROCELUL COMUNICANT
Canalul peritoneovaginal permite trecerea lichidului peritoneal
Se poate inchide pana la un an E o forma de hernie se opereaza Se poate reduce la taxis Are deobicei dimensiune constanta Se palpeaza testiculul in el Poate fi moale sau renitent
HIDROCELUL NECOMUNICANT
Nu exista persistenta de canal peritoneovaginal E comun la copilul mic Se resoarbe pana la 6-12 luni
HERNIE HIDROCEL
Testicul palpat inafara Dupa reducere se umple
de sus Garguismente la reducere Dimensiune variabila Nu transilumineaza Dupa strangulare alterarea
stari generale
Testicul palpat inauntru Dupa reducere se umple
de jos Dimensiuni relativ
constante Transiluminare Ecografie Copilul este bine chiar
daca form. nu s-a retras de zile
Chistul de cordon
Se mai numeste hidrocel funicular Apare cand canalul peritoneovaginal se inchide superior de
vaginala Este de consistenta ferma Se evidentiaza oprin tractiune zona de funicul spermatic
liber intre el si orificiul ighinal superficial Se opereaza deoarece creaza tractiune pe vasele
spermatice