Home >Documents >Patologia tiroidei

Patologia tiroidei

Date post:13-Sep-2015
Category:
View:115 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Description:
curs chirurgie an 4
Transcript:
  • TIROIDA..Singura glanda endocrina palpabilaSingura glanda endocrina care se misca in sus si in josSingura glanda endocrina la care hormonii sunt stocati in afara glandei sub forma unui coloidGlanda in care venele nu acompaniaza arterelePrimul hormon la care formula orala a fost sintetizata

  • 1.Istoric952 Albucasis din Zahra (Spania): prima tiroidectomie reuittentative de a o relua, pana la mijlocul secolului XIX, s-au soldat cu eecSamuel Gross, un celebru chirurg din Philadelphia, afirma n 1866: Poate o tiroid mrit s fie extirpat? Rspunsul emfatic pe care ni-l d experiena este: nu. In cazul in care un chirurg ar fi att de nesbuit inct s incerce... fiecare tietur a bisturiului su va fi urmat de un torent de snge si ar fi un noroc pentru el dac victima sa ar tri pn la sfrsitul acestei mcelrii oribile.

  • Secolul XIX Theodor Kocher la Berna, regiunea muntoas, numrul cazurilor de gusa era mare. Principiile lui Kocherchirurgie blnd i meticuloaspstrarea paratiroidelorevidenierea nervilor recurentiscade mortalitatea de la 50% la cca 0,2% (cifra care se menine si in prezent)a introdus tiroidectomia subtotal ca metod de tratament a guei (tiroidectomia total este urmat de mixedem)in clinica sa au fost operai cca 5000 de bolnavi cu gu dintre care cca 4000 de ctre Kocher personalCa o incununare a contributiilor sale la chirurgia tiroidian, Kocher a fost distins cu premiul Nobel n 1909

  • 2.Embriologiemugure endodermal situat la baza limbii (foramen caecum) care migreaz caudal, anterior de osul hioid si de laringe, bifurcndu-se i fuzionnd cu elemente ale celei de-a 4-a pungi branchialeCanalui pe care are loc aceast migrare: canal tireoglos (dup natere se atrofiaz)la extremitatea distal a traiectului se formeaz asa numitul lob piramidalpot s persiste resturi ale canalului tireoglos n viaa adult, de regul cu semnificaie patologic

  • Anatomie chirurgical15 gdoi lobi de form piramidalistmraport posterior strns cu laringele precum i cu inelele superioare ale traheei (mobilitatea cu deglutiia)Raport anterior: planul muchiIor infrahioidieni

  • raport extrem de important pentru chirurg: nervii laringei inferiori (recureni), sunt situai pe faa posterioar a lobilor tiroidieni, n antul dintre esofag i traheenervul laringeu inferior stng, care trece pe sub arcul aortic este situat mai medial i mai profundrecurentul drept este situat mai lateral i mai superficial

  • foarte bogat vascularizat (5% din debitul cardiac)Arterelearterele tiroidiene superioare, ramuri ale carotidei externearterele tiroidiene inferioare, ramuri ale trunchiului tiro-cervical, din artera subclavie (raport important cu nervii recureni) Uneori: thyroidea ima - fie din aort, fie din trunchiul brachiocefalic, fie din mamara intern

  • Veneleplex situat pe suprafaa glandeivenele tiroidiene superioare n jugulara internvenele tiroidiene mijlocii, de asemenea ramuri ale jugularei internevenele tiroidiene inferioare care se vars n trunchiul venos brachiocefalic

  • Limfaticele Limfaticele dreneaz n lanul ganglionar situat pe traiectul venei jugulare interne i n mediastin, n ganglionii din jurul trunchiului venos brachiocefalic

  • FiziologieTiroida este formata din foliculi tiroidieniDou componente endocrineUna minor: celulele parafolicularesecret calcitonina antagonizeaz parathormonul, favoriznd depunerea calciului n oaseComponenta endocrin important: celulele folicularesecret tiroxina (T4) i triiodtironina (T3)controleaz metabolismul bazal al organismuluiTSH (thyroid-stimulating hormone), TRH (thyroid-releasing hormone)

  • Tiroida concentreaza I exogen convertindu-l prin intermediul peroxidazei in I organic si combinandu-l cu o proteina specifica (tirozina) MIT si DITSub influenta unei enzime foliculare MIT si DIT se pot cupla rezultand tiroxina (T4) i triiodtironina (T3)n lumenul foliculilor tiroidieni se leag de tireoglobulinn circulaie se desfac de tireoglobulin

  • Controlul hormonilor tiroidieni

  • TRHProdus de HypothalamusEliberat pulsatoriu, circadianProductie inhibata de T3Transportat pin sistemul venos portal hipotalamo-hipofizar Stimuleaza formare TSH

  • TSHProdus de adenohipofizaProducere stimulata de TRH inhibata T4, T3Ajunge prin sistemul portal venos in sinusul cavernos si apoi in tot organismulStimuleaza:Absorbtia de iodProductia coloidCresterea glandei tiroide

  • Hormoni tiroidieniMajoritatea hormonilor tiroidieni circulanti T498.5% T41.5% T3

    99.98% dinT4 este legat de 3 proteine serice: Thyroid binding globulin (TBG) ~75%; Thyroid binding prealbumin (TBPA sau transthyretin) 15-20%; albumina ~5-10% Doar ~0.02% T4 este liberDoar ~0.4% T3 este liber

  • Evaluare TiroidaTRHTSHTotal T3, T4T3, T4 liberRadioiodocaptarea (RIC RAIU)TireoglobulinaAnticorpi: Anti-TPO (anticorpi anti-tireoperoxidazici ), Anti-TSHr

  • Evaluare Tiroida

  • 5.Metode de investigaieNivelul circulant al T3 si T4: Resin-T3 (resin triiodothyronine uptake)Testul cu TRHTeste radioizotopice: radioiodocaptarea (RIC) valorile normale sunt sub 4,5% la 10 min, 15-25% la 2 ore i 35-45% la 24 oreScintigrama tiroidian: cu iod sau cu techneiu marcattiroide ectopicenoduli tiroidieni

  • RIC (radioiodocaptare)Contorul de scintilatie masoara radioactivitatea dupa administrarea I123.Absorbtia variaza in functie de:dieta(normal 10% vs. 90%)Amiodarone, subst contrast, betadine topic admCrestere RIC cu simpt hipertioidGravesGusa ToxicScadere RIC cu simpt hipotiroidThiroidite (Subacute, ActivaHashimoto)Ingestie hormoniEctopic thyroid carcinoma (Struma ovarii)

  • GU PLONJANTNODUL FIERBINTERIC (radioiodocaptare)

  • Ecografiaprecizarea naturii chistice sau solide a nodulilor depistai clinic sau scintigraficpermite puncia ghidat ecografic cu evacuarea chistelor (gest terapeutic) i puncia bioptic a nodulilor soliziBiopsia: aspiraie cu ac fin, urmat de examen citologic al aspiratuluiCTTeste imunologice:rolul autoimunitii n patogenia unor afeciuni tiroidiene (tiroidita Hashimoto, boala Basedow)scumpe i dificil de efectuat, de aceea ele nu se efectueaz de rutin

  • GU PLONJANT

  • Anomalii congenitaleEctopiadefecte de migrare ale glandeipoate fi situat oriunde ntre baza limbii (tiroida lingual) i mediastinScintigrafiadefinete raporturile ntre esutul ectopic i glanda normal (tiroid normal situat, esutul ectopic reprezint ntreaga gland)Tratamentul chirurgical:indicat doar n compresiune asupra structurilor cervicale sau din motive estetice

  • Fistulele canalului tireoglos: persistena acestui canal situate pe linia median i pentru nchidere necesit extirpare chirurgicalChisturile congenitale ale canalului tireoglos:formaiuni chistice dezvoltate pe traiectul canalului tireoglos conin lichid seroscptuite cu un epiteliu cilindricse pot infecta, dnd natere la fistule persistentetratament: extirparea chistului

    Patologie canal tireoglos

  • 7. GUILEGu = orice mrire de volum a glandei tiroide, fr ca termenul s aib nici o implicaie funcional ( datorate unui proces hiperplazic de natura distrofica)

  • Gua simplGua fiziologic:la tinerele fete n cursul menstruaiei sau la femei n timpul sarciniicauzele nu se cunoscretrocedeaz spontannu necesit, n general nici un tratamentGua endemic: Zone in care > 5% dintre copii cu varste intre 6-12 ani au gusacaracteristic zonelor deficitare n iod (de regul regiuni muntoase)profilaxie eficient prin iodarea sriicoala romneasc de endocrinologie a adoptat termenul de distrofie endemic tireopat (DET) Gua sporadicZone in care < 5% dintre copii cu varste intre 6-12 ani au gusa

  • FORME ANATOMOPATOLOGICEparenchimatoas sau hiperplazic difuzmrirea uniform a glandei tiroidesuprafa regulat, neted, aspect omogen pe seciune ColoidaDepozit de coloid in foliculinodularprezena unuia sau mai multor noduli, de obicei solizi i care pot avea dimensiuni variabilechistictransformare chistic a unei gui iniial coloidechisturi false (cu perete fr epiteliu) sau adevrate (tapetate de perete epitelial)

  • Clasificare Gusan funcie de sediusediu normal: situat n regiunea anterioar a gtuluisediu ectopic:gua plonjantde fapt o gu cu sediu normal, dar care n inspir ptrunde n apertura superioar a toraceluiproduce fenomene asfixicegua endotoracic:median (retrosternal)lateral (retroclavicular)gua ectopic:dezvoltat pe esut ectopic tiroidianpoate fi localizat ncepnd de la baza limbii pn n mediastin

  • FORME CLINICE(forme evolutive ale DET)Distrofia de gradul Igua simpl (oligosimptomatic)manifestrile clinice (n afara formaiunii cervicale palpabile) sunt minime sau lipsescDistrofia de gradul IIforma endocrinopat, cu dou varianteDET cu hipotiroidie - cea mai des ntlnitDET cu hipertiroidie (aa-numita gu hipertiroidizat)DET de gradul IIIforma neuropat (cretinism endemic sau idiotie mixedematoas)

  • Etiologia Carenta de iod este factorul cel mai important, determinant, in producerea gusii endemice.Aportul necesar zilnic de iod este de 100-200 microg/zi, iar in zonele endemice ingestia zilnica intalnita in randul populatiei fiind sub 50 microg/zi.In etiopatogenia gusii endemice mai intervin si alti factori de mediu, care de regula potenteaza actiunea deficitului de iod:- substante gusogene naturale (goitrine);- sarurile minerale (Mg, Ca, Fl, Li) si poluantii organici din apa pot agrava deficitul de iod prin alterarea absorbtiei intestinale sau prin blocarea sintezei hormonale;- excesul de iod inhiba proteoliza tiroglobulinei si eliberarea hormonilor tiroidieni;- defecte congenitale ale hormonosintezei;- malnutritia prin carenta proteica.

  • Factorii gusogeni si in special stimularea receptorilor tiroidieni ai TSH duc atat la o crestere a celuraritatii glandulare cat si la o crestere a biosintezei hormonaleModificarile ciclice cu alternanta procesulu