+ All Categories
Home > Documents > Patologia chimica

Patologia chimica

Date post: 05-Jul-2015
Category:
Upload: tudorminecan7941
View: 119 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
Description:
Intoxicatii chimice
Embed Size (px)
of 101 /101
1 Patologia hidric neinfec ioas (patologia chimic ) TABLA DE MATERII 8.1.Clasificarea substan elor chimice din ap 8.2. Caren a de Iod i influen a sa asupra organismului 8.3. Fluorul i patologia uman 8.4. Studiu de caz 8.5. Ac iunea toxic a nitra ilor 8.6. Elementele minerale din ap i bolile cardio-vasculare 8.7. Efectele toxice ale mercurului din ap
Transcript
Page 1: Patologia chimica

1

Patologia hidric neinfec ioas (patologia chimic )

TABLA DE MATERII

8.1.Clasificarea substan elor chimice din ap

8.2. Caren a de Iod i influen a sa asupra organismului

8.3. Fluorul i patologia uman

8.4. Studiu de caz

8.5. Ac iunea toxic a nitra ilor

8.6. Elementele minerale din ap i bolile cardio-vasculare

8.7. Efectele toxice ale mercurului din ap

Page 2: Patologia chimica

2

- macroelemente (s ruri de calciu, magneziu, sodiu, potasiu, cloruri)

- microelemente (crom, iod, cupru, mangan, selenium, zinc, cobalt)

- Paracelsus (1493-1541): �Toate substan ele sunt toxice; nu exist nici una

care s nu fie otr vitoare ; doar doza potrivit diferen iaz o otrav de un

remediu�.

- calea alimentelor i-n mai mic m sur pe calea apei (!).

efecte acute (intoxica ii)

efecte cronice

8.1.Clasificarea substan elor chimice din ap

I. Substan e cu toxicitatea acut i/sau cronic . Sunt toxice numai peste o

anumit concentra ie (prag). Toxicitatea poate fi acut , (cianuri, nitra i), sau la

atingerea unei concentra ii toxice în urma unui aport repetat sau continuu în doze

mici de toxic care se acumuleaz (unele metale).

II. Substan e genotoxice. Sunt substan e toxice ce produc efecte nocive:

carcinogene (produc cancer), mutagene (produc muta ii genetice) sau teratogene

(produc malforma ii) posibil la orice concentra ie ; nu exist prag sub care s nu fie

nocive. Prezen a unei substan e genotoxice nu înseamn automat apari ia efectului

ci a riscului ca un asemenea efect s se produc , risc cu atât mai ridicat cu cât i

substan a genotoxic are concentra ie mai mare. Ex. : arsenul, unele substan e

organice sintetice, mul i compu i organici halogena i, unele pesticide etc.

III. Elemente esen iale (F, I, Se) Sunt substan e care trebuie s fac parte

obligatoriu din dieta organismului. Unele sunt aduse predominant sau exclusiv prin

ap i de aceea lipsa lor sau cantitatea prea redus afecteaz s n tatea. Totodat , i

concentra iile prea crescute sunt nocive, la fel ca la substan ele toxice cu prag.

Page 3: Patologia chimica

3

8.2. Caren a de Iod i influen a sa asupra organismului - cea mai comun cauz de retard mental din lume care poate fi prevenit

- 25 mg, din care 15 mg în tiroid (T3 i T4), restul la nivelul splinei, ficatului,

rinichilor i pl mânilor.

Rolurile Iodului

controlul mecanismelor energetice i sinteza hormonilor tiroidieni ( particip

în metabolismul mai multor celule i-n cre terea organelor, în special a creierului)

protejeaz organismul de radia ii - blocheaz asimilarea compu ilor ioda i

radioactivi, fiind utilizat ca m sur de urgen în cazul iradierii accidentale sau a

accidentelor nucleare (reu ita efectului este dat de rapiditatea interven iei,

termenul optim fiind în primele 3-4 ore de la incident/accident, iar cel maxim,

pentru a mai avea efect, de 11-12 ore! Iodura de potasiu nu asigur protec ie

pentru orice tip de radioactivitate, ci doar pentru iodul radioactiv/radioiodin),

precum i ca adjuvant în tratamentul cancerului tiroidian

regleaz metabolismul lipidelor � ajut la arderea gr similor

asigur s n tatea p rului, unghiilor, pielii i din ilor

intervine în tratamentul complementar al unor boli respiratorii obstructive (bun

expectorant în bron it , emfizem, astm), sarcoidoz , chisturi mamare, dermatoze

eritematoase.

Caren a de I sintez insuficient de hormoni stimulare hipofizar a tiroidei

hiperplazia glandei (Gu a)

Gu a endemic lipsa iodului din apa i alimentele unei anumite zone

geografice, la 10-20% din popula ie: disfagie, dispnee, deviere traheal

IDD (Iodine deficiency disorders) = gu a endemic , hipotiroidism,

cretinism, sc derea ratei fertilit ii, cre terea mortalit ii infantile, retard mental.

Page 4: Patologia chimica

4

Caracteristicile deficitului de Iod

Deficitul de Iod Inexistent Redus Moderat Sever

Iodul urinar µg/l >100 50-99 20-49 <20

Prevalen a gu ei <5% 5-20% 20-30% >30%

TSH la na tere, >5UI/ml sânge

integral <3% 3-20% 20-40% >40%

Cretinism 0 0 + +

OMS: global, 2,2 miliarde de oameni (38% din popula ia lumii), din 130 de

ri, tr iesc în zone cu deficit de Iod i sunt expu i complica iilor (dintre ace tia,

30-70% au gu , iar 1-10% au cretinism).

In Europa, 16% din popula ie este expus riscului de caren a în Iod.

Zonele caren iale:

- regiunile muntoase (Himalaia, Alpii europeni i Anzi), de unde I a fost

�sp lat� de glacia iuni i inunda ii.

- regiuni joase, departe de ocean (Africa central , Europa de Est, Olanda,

pacificul de Vest, Asia de S-V, Australia, Noua Zeeland )

- în Nepal i India, caren a este accentuat (<0,1- 0,2 µg I/l ap ). In India, 500

milioane persoane sufer de deficit de I, din care 54 milioane au gu i 2

milioane au cretinism

- dintre celelalte ri afectate de deficit, China i Kazakhstan au început s ia

m suri de corec ie, în timp ce Rusia nu.

Page 5: Patologia chimica

5

Consecin ele caren ei de iod

- copil: afecteaz cre terea i dezvoltarea, reduce supravie uirea

- gravide: avort, va teri premature

- copiii cu IDD sunt pipernici i, apatici, retarda i mental, i incapabili s se

mi te normal, s vorbeasc sau s aud

- dac deficitul de Iod cre te riscul de cancer tiroidian, nu este clar, dar în

zonele unde deficitul de iod este endemic, se întâlne te o propor ie mai mare

de cancere tiroidiene agresive (carcinom tiroidian folicular)

- tulbur rile clinice sunt mai severe în zonele geografice unde coexist i

deficit de seleniu i vitamina A i-n regiunile unde goitrogenii (precum

maniocul i meiul) reprezint baza alimenta iei.

Epidemiologie:

- Rasa: nu exist diferen e rasiale; prevalen a este afectat doar de zona geografic

i diet

- Sex: dup vârsta de 10 ani, în zonele deficitare în I, prevalen a gu ei este mai

mare la fete decât la b ie i; inciden a cretinismului nu este influen at de sex

- Vârsta: deficitul de iod afecteaz pacien i de toate vârstele; cele mai devastatoare

complica ii ale IDD apar atunci când iodul este deficitar în timpul dezvolt rii fetale

i a cre terii neonatale.

Nevoile exogene de Iod - >1 g/kg corp/zi (1/3 se re ine, 2/3 se elimin urinar)

În SUA, nevoia de I este normat la 150 g/zi pentru adul i i adolescen i,

220 g/zi pentru gravide, 290 g/zi în perioada de lacta ie i 90-120 g/zi pentru

copiii între 1-11 ani.

Limita superioar a aportului zilnic de siguran este de 1100 g/zi pentru

adul i i scade la copii.

Page 6: Patologia chimica

6

Surse de Iod

alimente (15-90%) : pe te oceanic, fructe de mare (un consum regulat, de 2-

3 ori pe s pt mân de astfel de produse, acoper nevoile zilnice de Iod, de

cca. 150 µg); sare iodat , carne i produse lactate.

ap (10-15%).

Clasificarea surselor de ap din România :

<2-3 g I/dm3 ap DET cu caracter net (soluri nisipoase,

calcaroase)

<5 g I/dm3 ap gu a endemic cu caracter net

între 5 i 25 g I/dm3

>25 g I/dm3 (sol cu humus, cernoziom)

Zone endemice în România: Hunedoara, Arge , Maramure , Muscel

In zonele endemice > 60% din surse ap au sub 2-3 µg I/l i >70% din surse au sub

5 µg Iod/l

În zonele neendemice, 8% din surse de ap sunt caren ate

Page 7: Patologia chimica

7

Caren a absolut i caren a relativ de Iod

caren absolut de I

caren relativ de I

nevoi fiziologice crescute (copil rie, adolescen , graviditate)

utilizare defectuoas a I

o Factori exogeni ce in de ap

duritatea (peste 20 g.g.) care scade absorb ia I

s ruri de calciu în exces care împiedic absorb ia I

Fluorul în exces � ar cre te eliminarea I

Manganul în exces, care ar interfera cu sinteza

hormonilor tiroidieni

o Factorii alimentari: - con in goitrogeni: unele alimente

(varza, conopida, guliile, napii, sfecla, morcovii i mu tarul)

con in substan e gu ogene naturale (tiociana i), care

interfereaz pompa de I tiroidian (inhib sau blocheaz

p trunderea I în celula tiroidian ). Gu a apare i printre

persoanele vegetariene ce consum sfecl i lucern , care

con in goitrin , o substan ce blocheaz utilizarea I de c tre

glanda tiroid , sau la consumatorii de mei (vitexin) sau soia

(izoflavone ca genisteina sau daidzeina, ce împedic

utilizarea eficient a I în organism).

- excesul de lipide

- deficitul de proteine

o Excesul altor substan e din ap : excesul de urocromi (prin

inhibarea oxid rii I) i excesul de nitra i

Page 8: Patologia chimica

8

Profilaxia caren ei de I

1) Iodarea s rii de buc t rie cu iodat de potasiu, în cantit i de 15-25 mg/kg

de sare, ceea ce aduce 9-15 mg I/kg de sare (SUA : 76 µg I/g sare)

Motivele alegerii s rii pentru suplimentarea Iodului :

o consum uniform în toate p turile socio-economice

o consum sezonal uniform

o tehnologie simpl

o programul este ieftin (în SUA, suplimentarea s rii de buc t rie cu I

cost 0,04 dolari/persoan /an)

- ad ugare dup g tire

- control periodic asupra s rii iodate

- administrare i la animalele din zonele endemice

2) Administrarea tabletelor de iodur de potasiu

3) Alimenta ie diversificat cu alimente dinafara zonei endemice, evitarea

goitrogenilor (= medicamente � ca litiu, sulfonamide, fenilbutazon , acid

paraaminosalicilic � i substan e din alimente care scad produc ia de

tiroxin ).

Gu a este boala s racilor i a neprivilegia ilor

4) Injec ii cu ulei iodat (Indonezia)

Excesul de Iod

- toxicitatea iodului se constat la un aport de 20 de ori mai mare decât

necesarul zilnic care determin blocarea sintezei de hormoni tiroidieni. Se

manifesta uneori prin gu , prin mixedem sau, dimpotriv , prin hipertiroidie.

La doze foarte mari de iod, pot ap rea: senza ia de gust metalic,

hipersaliva ie, irita ie gastric , leziuni cutanate acneiforme.

- alergii

Page 9: Patologia chimica

9

8.3. Fluorul i patologia uman

A) Caren a de Fluor i caria dentar

- din peste 10.000 de surse: peste 60% - caren accentuat în fluor (sub

0.35 mg/dm3) clasificarea surselor de ap :

ape foarte caren iale cu <0,35 mg F/dm3 ap

ape caren iale cu 0,35 � 0,5 mg F/dm3 ap

ape slab caren iale cu 0,5 � 0,7 mg F/dm3 ap

ape cu con inut optim de F cu 0,7 � 1,5 mg F/dm3 ap

ape cu flor excesiv > 2 mgF/ dm3 ap

Aportul ap (2/3 - 3/4 din nevoia zilnic ) ; compu i solubili, u or asimilabili;

absorb ie 97%

1/4-1/3 cu alimentele, absorb ie de 80%.

Rolurile F- compozi ia normal a tuturor esuturilor i organelor: oasele i din ii

(smal ul i dentina), p r, testicule, creier, ficat, glanda tiroid i sperm .

Caren a de fluor + dieta bogat în hidra i de C carie dentar .

Studiile popula ionale în zone caren ate în fluor:

indicele de frecven al cariei dentare peste 95% (num r persoane cu cel

pu in o carie)

indicele de intensitate al cariei este mare (num r din i caria i/locuitor)

vârsta la care apare prima carie este din ce în ce mai mic .

Page 10: Patologia chimica

10

Mecanismele ac iunii cario-preventive

F înlocuie te un hidroxil din hidroxiapatit i formeaz fluoroxiapatita

efect slab bactericid local

F inhib o serie de enzime din cavitatea bucal i de la nivelul pl cii dentare

scade vâscozitatea salivei

Alte efecte:

- favorizeaz erup ia dentar

- reduce frecven a anomaliilor dentare

- influen eaz favorabil culoarea i aspectul din ilor

- cre te rezisten a parodon iului la infec ii

- neutralizeaz efectul methemoglobinizant al nitra ilor.

Interrela ii:

- Molibden (favorizeaz absorb ia fluorului)

- Vanadiu (cre te stabilitatea fluoroxiapatitei)

- Zn, Ni, Mn, Se

Profilaxia

alimenta ie complex (ceai, cafea, pe te oceanic)

fluorizarea unor alimente de larg consum (sare, lapte, pâine,

unele b uturi r coritoare) sau a apei de b ut (fluorizarea s rii de

buc t rie în Elve ia a dus la sc derea r spândirii cariei cu 52%

la copiii între 2 i 6 ani i cu 41% la copiii între 7 i 11 ani).

badijonarea din ilor

paste de din i fluorizate

administrarea tabletelor de fluorur de sodiu

Page 11: Patologia chimica

11

fluorizarea apei potabile rezultatele favorabile (sc derea

morbidit ii prin carie între 20% i 60%), în ciuda criticilor

severe: toxic , limita îngust , se concentreaz , f. controversat .

Vara 0,6 mg NaF/l ap

Iarna 1,1 mg NaF/l ap

Avantajele fluoriz rii apei:

- aportul pe cale apei

- sub control permanent

- profilaxie larg

- sc derea cert a morbidit ii prin carie dentar

Dezavantajele fluoriz rii apei:

- inutil în mediul rural

- inutil la adul i

- pericolul de supradozare (varia ii individuale de

metabolizare, consum de alimente, disfunc ii metabolice

renale sau hepatice

- FOARTE CONTROVERSATA

Când ?

- înaintea apari iei din ilor temporali, pân dup erup ia

denti iei definitive

- gravide

Page 12: Patologia chimica

12

B) Excesul de fluor i ac iunea sa toxic (fluoroza endemic )

- necesarul zilnic de fluor este de 1,5-4 mg

- ingestia acuta de cantitati toxice (veninul unor insecte) produce durere

abdominal sever , grea , v rs turi, diaree i hipocalcemie. Se pot produce tetanie

i stop cardiorespirator

- concentra ii maxime 1,2 mg F/dm3 ap (STAS 1342/1991).

- ac iunea toxic : peste 1,5-2 mg F/dm3 ap (ape tributare solurilor vulcanice)

- nevoia minim zilnic = 0,5 mg F/l ap

Îmboln viri endemice au fost descrise, sub diferite denumiri, în mai multe

zone ale lumii: Africa de Nord (�Darmous�), Argentina (�Dientes veteados�), SUA

(�Mottled teeth�), Japonia, Spania, Italia (�Denti di Chiage�), etc.

a) Fluoroza dentar sau smal ul p tat al din ilor

Zone cu exces de fluor: Harghita, Cara -Severin, Ialomi a, Dobrogea

Consecin a consumului cronic (peste 2- 2,5 ani) de ap cu F între 2 i 5 mg/l, în

perioada dezvolt rii i mineraliz rii denti iei definitive

= hipoplazii, tulbur ri în metabolismul calciului

Manifest ri clinice gradate: pete mici, albe-cretoase pe incisivii centrali i molarul

de 6 ani. Petele se extind, se pigmenteaz , dau aspect tigroid; din ii devin friabili.

Leziunile sunt ireversibile, progresive, se asociaz de parodontopatii.

�din i în fier str u� sau �din i mânca i de molii�.

b) Osteofluoroza asimptomatic sau osteoscleroza fluorotic : consum ap cu 5-

8 mg F/dm3 (cre te opacitatea osoas )

Page 13: Patologia chimica

13

c) Osteofluoroza simptomatic sau osteofluoroza anchilozant : consum ap cu

8-20 mg F/dm3

- modific ri osoase

- simptome subiective

- simptome obiective

- i la animalele

Profilaxia : instala ii centrale (diluarea, defluorizarea cu r ini sintetice).

Alte efecte ale excesului de fluor

- cancerigen (cancer osos, cre te riscul de cancere de toate

tipurile cu 5%)

- dubleaz num rul fracturilor la old, atât pentru b rba i

cât i pentru femeile în vârst

- scade fertilitatea la femei între 10-49 ani

- afectarea metabolismului glucidic i lipidic sau

acumularea sa în rinichi, cord, vase, glande endocrine i

sistem nervos, ducând la apar ia unor leziuni grave.

�Prevenirea cariei dentare prin suplimentarea Fluorului, seam n cu

încercarea de a nimeri m rul de pe capul cuiva: cu siguran îl atingi, dar

efectele colaterale sunt incomensurabile�

Page 14: Patologia chimica

14

8.4. STUDIU DE CAZ

Un sugar mic, de 2 luni, este adus de mama sa la cabinetul dvs. dintr-o zon

rural . In ultimele 2 s pt mâni, copilul a avut un apetit diminuat i scaune moi.

Mama a observat o u oar colora ie albastr a buzelor copilului, a vârfului nasului

i a urechilor. In ultimele zile, copilul a plâns mult, a vomitat i a avut diaree.

La anamnez se constat c sugarul este alimentat cu lapte praf diluat cu ap

potabil . Sursa de ap este reprezentat de o fântân . Nici un alt membru al

familiei nu a prezentat vreo simptomatologie. Nu au existat tulbur ri în perioada

neonatal ; greutatea la na tere a fost normal .

La examenul clinic : copilul este afebril dar tahipneic, tahicardic, cianotic i

somnolent. Nu se semnaleaz modific ri pulmonare. Restul examenului este

normal.

Se administreaza O2 100%, dar starea sugarului nu se îmbun t e te.

1. Care pare a fi diagnosticul?

2. Care este prima m sur terapeutic ?

Page 15: Patologia chimica

15

8.5. Ac iunea toxic a nitra ilor

Surse :

o solul - natural sau îmbog it artificial

o apele reziduale industriale

o alimentele vegetale (salata verde, ridichi, spanac, leu tean,

m rar, elin , conopid , broccoli) > 70% din aportul de

nitra i din dieta uman . Restul vine pe calea apei (cca.21%)

i prin carne sau preparatele de carne (cca.6%).

o medica ia: nitratul de Ag, deriva ii chinonici (malaria),

nitroglicerina, bismutul subnitric (antidiareic), nitratul de

amoniu ca diuretic, nitritul de amil sau de Na ce se utilizeaz

ca antidot în intoxica ia cu cianuri sau H2 S i praparatele pe

baz de nitrat recomandate ca vasodilatatoare.

Mecanismul de producere a intoxica iei cu nitra i

Nitra ii nu sunt toxici prin ei în i i!!!!

- nitrat-reductaza din flora bacterian nitrat-reduc toare ascendent (Colibacili,

Proteus mirabilis, Stafilococ, Streptococcus faecalis, Subtilis, Clostridium, diverse

tulpine de Salmonella), sau descendent (Streptococi i Stafilococi, Coliformi,

B.subtilis), reduce nitra ii la nitri i. Nitri ii, transform Fe2+ din hemoglobin în

Fe3+ methemoglobina

hipoxie (dispnee, tahipnee, acidoz metabolic i cianoz

central )

vasodilata ie (hipotensiune arterial , oc, sufluri cardiace,

modific ri EKG tranzitorii cum ar fi inversarea undei T i

deprimarea segmentului ST).

Page 16: Patologia chimica

16

A) Intoxica ia acut cu nitra i - normal met-Hb-emia este cuprins între 1-1,5%,

extrem 0,5-2,5%

Formele clinice :

- forma u oar : metHb 10-20% cianoz

- forma medie: metHb 20-45% dispnee, tahicardie, sufluri cardiace, cefalee

- forma grav > 45-50% convulsii, aritmii, com , deces (moartea albastr prin

asfixie).

Particularit ile fiziologice ale sugarului

- aciditatea gastric sc zut

- 80% din Hb sugarului este Hb fetal

- cantitatea de ap de 12 ori mai mare decât în cazul adultului;

- deficit de G6PD

- predispu i sugarii atrepsici, cu tulbur ri gastro-intestinale

-metHb-reductaza NADH-dependent are doar 1/2 din activitate

Tratamentul intoxica iei acute cu nitra i

- înl turarea cauzei

- O2 100% ????

- i.v. substan e reduc toare: vitamina C sau albastru de

metilen (1-2 mg albastru de metilen/kg corp, sau solu ie

salin 1%, în doze de 0,1-0,2 ml solu ie salin 1%/kg

corp, într-o perioad de 5-10 minute).

Page 17: Patologia chimica

17

B) Intoxica ia cronic cu nitra i

La copii - metHb-emie 10-15%, anemie, r mânere în urm în dezvoltarea

fizic (ponderal ) i intelectual i sc derea rezisten ei

La adul i : « boala apei » : cefalee, grea i diaree.

Alte efecte ale nitra ilor

- nitrosamine cancerigene afectarea ficatului, leziuni

hemoragice pulmonare, convulsii i com la obolani i

efecte teratogene la diferite animale experimentale ;

- antitiroidian

Profilaxia intoxica iei cu nitra i

sursa de ap CMA 45 mg/dm3 ap (45 ppm). În mediul rural : catagrafierea

surselor, în cazul instala iilor centrale: schimb tori de ioni

popula ia receptiv : alimenta ia natural i prevenirea infec iilor. Gravidele

din mediul rural.

utilizarea i depozitarea îngr mintelor naturale i sintetice

personalul medico-sanitar : instruit în vederea cunoa terii i recunoa terii

bolii (boli cardiace sau pulmonare)

alimentele - CMA în preparate <70 mg/kg (7 mg%).

Page 18: Patologia chimica

18

8.6. Elementele minerale din ap i bolile cardio-vasculare

- principala cauz de mortalitate în lume

- factorii de risc (al turi de factorii ereditari) :

hipercolesterolemia

fumatul (vasoconstric ie coronarian , tendin a la coagulare)

hipertensiunea arterial (hipertrofie ventricular stâng care, în

prezen a ocluziei coronariene conduce la infarct miocardic)

factorii comportamentali i în particular comportamentul cunoscut ca

�tipul A�de personalitate

alimenta ia dezechilibrat

alcoolismul

supraponderea i

stresul.

Importan a factorului hidric.

SUA, Japonia i Anglia (Schroder `66) - rela ie statistic între duritatea

sc zut a apei i mortalitatea crescut prin boli cardio-vasculare.

Europa de N (Sco ia, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda), domin un

sol vulcanic, D0 sc zut , mortalitatea mare. Europa de S (Spania, Italia, Grecia, o

parte din fosta Iugoslavie), sol carstic, calcaros, D0 ridicat , mortalitatea prin boli

cardio-vasculare este redus .

Critici

Ca i Mg : concentra iei de Ca aritmii i modific ri EKG. Mg este

modulatorul principal al tensiunii mu chiului cardiac, complexul Mg-ATP,

particip în procese de oxidare, de sintez i transport

Page 19: Patologia chimica

19

Elemente cu rol favorabil (cardioprotector)

Cromul. constituent al factorului de toleran al glucozei, deficitul s u determinând intoleran la glucoz i neuropatie periferic , risc crescut de insuficien cardiac congestiv , hipercolesterolemie, reducerea fertilit ii. necesarul zilnic de crom este de 0,05-0,2 mg. Cromul trivalent este considerat a fi relativ netoxic in vivo i poate determina irita a tegumentelor la doze mari administrate parenteral expunerea profesional la crom hexavalent are un efect iritant asupra tegumentelor, pl mânilor, tractului gastrointestinal i poate determina perfora ie de sept nazal i carcinom pulmonar. rezerva scade cu vârsta (cei cu ateroscleroz ) i r mâne ridicat tot timpul vie ii (morbiditate sc zut prin boli cardio-vasculare) Cromul tisular scade (ateroscleroz , dup un infarct) caren a de crom ar favoriza formarea pl cilor ateromatoase aortice

Zincul enzime (>70) rol în metabolizarea lipidelor (sinergic cu Mn) la animale cu HTA raportul Zn/Cu, Zn/Cd

Manganul nevoia zilnic este de 2-5 mg Mn activator enzimatic i component al metaloenzimelor aportul sc zut de Mn : depozitarea gr similor la nivelul ficatului, Mn având un rol lipotrop (colin ) rol hipocolesterolemiant, previne (atenueaz ) ATS oxigenarea tisular . Mn în plasm i urin dup IM la animale, deficitul afecteaz scheletul, sistemul nervos central i gonadele intoxica ia: astenii, anorexie, apatie, cefalee, impoten , crampe la nivelul membrelor, tulbur ri de vorbire, uneori simptome neurologice

Vanadiul rol în transportul oxigenului metabolizarea lipidelor (lipsa Mn i a Va hipoxemie)

Seleniul în caren : boala Keshan, o cardiomiopatie endemic : copii sub 15 ani i la gravide (cardiomegalie i decompensare cardiac ; degenerare i necroz a fibrei cardiace)

Page 20: Patologia chimica

20

Elemente cu rol nefavorabil asupra aparatului cardio-vascular

Cuprul

cele mai mari cantit i se g sesc în: ficat, rinichi, inim i creier, acesta intrând în compozi ia oxidazelor (catalaza, peroxidaza, citocromoxidaza) element aterogen (formarea i stabilizarea esutului conjunctiv, transformând pl cile grase în pl ci fibroase) la bolnavii cu infarct miocardic s-au constatat concentra ii ridicate de cupru seric aportul zilnic de cupru recomandat este de 1,3-3 mg. deficitul apare rar la persoanele normale, în cazul copiilor cu diaree persistent , asociat de obicei cu o diet s rac în lapte, malabsorb ie sever , nutr tie total parenteral f r cupru i excesul de s ruri de zinc în diet deficitul ereditar de cupru apare la sugarii de sex masculin care au mo tenit o gen mutant X linkat . Pacien ii prezint retard mintal sever, p r friabil i sc derea cantit ii de colagen i elastin mature, care duce la anevrisme disecante, ruptura cardiac , emfizem, osteoporoz . Decesul se produce de obicei în primii cinci ani de via aportul oral excesiv de cupru sau efectuarea hemodializei cu apa contaminat cu acest element sunt toxice. Simptomatologia acut , la un aport de ordinul miligramelor, const în anemie hemolitic , grea , v rs turi, diaree. La un aport de ordinul gramelor, ingerat în general în scop suicidar, anemia hemolitic i anuria induse de cupru sunt în general fatale. Toxicitatea cuprului se manifest tipic în boala Wilson, boal ereditar , progresiv i în general fatal a metabolismul cuprului, în care concentra ia de cupru la nivelul ficatului este de aproximativ 20 de ori mai mare decât la persoanele s n toase.

Page 21: Patologia chimica

21

Cadmiul

cardiotoxic selectiv. Tratamentul cronic: hipertrofie cardiac experimental (leziuni biochimice în mitocondrie)

ac ioneaz insidios i asupra vaselor, cu rol în etiologia HTA esen iale, prin favorizarea depunerii colesterolului în pl cile ateromatoase

efectele vasculare contracarate de Zn

Cobaltul

La marii b utori de bere din Canada (1 ppm) : cardiomiopatii, insuficien cardiac congestiv cu lichid pericardic în decurs de câteva luni, probabil i datorit asocierii cu alcoolul necesar zilnic 5-8 g component esen ial al vitaminei B12 cu rol in hematopoiez , neurotroficitate, cre terea i regenerarea tisular administrarea excesiv determin la mamifere, inclusiv la om, policitemie cu vom , diaree i HTA administrarea cronic a unor cantit i mari de

Co pe cale oral , ar putea determina gu i anomalii neurologice (la pacien ii intoxica i prin consum de bere)

Sodiul

element hidropigen, este implicat în favorizarea apari iei hipertensiunii arteriale.

Page 22: Patologia chimica

22

8.7. Efectele toxice ale mercurului din ap Sursa:

- sursa major : degajarea natural din scoar a p mântului

- sursele industriale: industria extractiv , industria chimic (substan e explozibile,

substan e fitosanitare), rafin riile de petrol, fabricile de celuloz i hârtie, industria

aurului;

- sursele agricole (fungicide);

- arderea combustibililor fosili;

- folosirea terapeutic în spitale a Hg.

Hg elementar (metalic), s ruri anorganice i s ruri organice.

Mercurul metalic - oxidare la mercur anorganic bivalent (materia organic )

redus la mercur metalic sau metilare la metil- i dimetilmercur (bacterii anaerobe).

Compu ii metila i ai Hg sunt mult mai toxici.

Mercurul anorganic se concentreaz bacterii metanogene compu i organici

solubili lan ul trofic: organismele vegetale (alge, plante acvatice), organisme

acvatice inferioare (crustacee), pe ti la p s ri, animale, om. La fiecare verig ,

Hg se concentreaz � în crustacee, pe ti, concentra ia de Hg e de 3-5000 ori mai

mare.

- absorb ia intestinal a s rurilor anorganic : sub 15% la oareci, 7% în studii pe

voluntari umani

- absorb ia digestiv a metil-Hg este de 90-95%.

- mercurul anorganic se concentreaz mai ales la nivel renal, Hg organic are o

mare afinitate pentru creier (cortexul posterior) i pentru hematii.

- excre ia Hg se face prin urin i fecale

- toate formele de Hg traverseaz placenta, dar concentra ia metil-Hg în celulele

sanguine fetale este cu 30% mai mare ca-n sângele matern

Page 23: Patologia chimica

23

- T ½ metil-Hg cca. 70 de zile (mai lung).

În celule, Hg se leag de o serie de sisteme enzimatice din microzomi i

mitocondrii, determinând leziuni nespecifice sau moartea celular . Mercurul are o

afinitate special pentru grup rile sulfhidrilice, dar înc nu este l murit dac

moartea celular produs de metilmercur s-ar datora acestei leg turi.

- Japonia 1953-1960, Minamata, o fabric de acetaldehid

ce folosea drept catalizator mercur metalic, î i deversa

apele reziduale în ap . Plantele acvatice pe tii

locuitorii zonei

- între 1965 i 1975 : peste 500 de cazuri de intoxica ii la

Niigata

- în Irak (1956, 1960 i 1971-1972), aceea i cauz :

semin e de grâu tratate cu agen i antifungici

organomercuriali. Ultimul episod de intoxica ie cu Hg

din 1971-1972 a determinat 6530 spitaliz ri i 459 de

decese.

Efectul cel mai important : neurotoxic.

Manifest rile clinice : encefalopatie difuz predominant cerebeloas .

- parestezie, amor eal la nivelul gurii, buzelor i degetelor;

- ataxie, dificultate la înghi it i-n articularea cuvintelor;

- neurastenie, o senza ie general de sl biciune, oboseal i imposibilitatea

de concentrare

- reducerea câmpului vizual (neuroni din cortexul vizual);

- tulbur ri auditive;

- spasticitate i tremor, com i moarte.

- aceste efecte edem cerebral, distrugere progresiv (necroza cu liz i

fagocitoz ), înlocuirea cu celule gliale, atrofie cerebral .

Page 24: Patologia chimica

Elemente de igien i promovare a s n t ii în rândul copiilor, adolescen ilor i

tinerilor

Tabla de materii

I. Dezvoltarea fizic în rândul copiilor, adolescen ilor i tinerilor

I.1. Factori care influen eaz dezvoltarea organismului

I.2. Perioadele dezvolt rii

I.3 Legile dezvolt rii fizice

II. M suri de promovare a unui comportament s n tos în rândul copiilor, adolescen ilor i

tinerilor

II.1. Ac iuni de informare i educare

II.2. M suri socio-economice

II.3. M suri legislative

II.4. M suri tehnice

III. Realizarea, implementarea i evaluarea programelor de promovare a s n t ii

III.1.Faza de Analiz

III.2.Faza de Interven ie

III.3.Faza de Continuare

IV.Educa ia pentru s n tate în coli: aspecte practice

Page 25: Patologia chimica

I. Dezvoltarea fizic în rândul copiilor, adolescen ilor i tinerilor

I.1 Factori care influen eaz dezvoltarea organismului

I.1.1Factorii mediului intern

a. Factorii organismului matern

- factori interni ai organismului matern: tulbur ri utero-placentare i hormonale

materne

- factori externi ai organismului matern: infec ii virale ( ex. rubeol , grip ),

bacteriene (ex. sifilis) i parazitare (ex. toxoplasmoza) din cursul sarcinii, factori

imuni (boli autoimmune, izoimunizarea RH i ABO) i iatrogeni (utilizarea unor

medicamente), fumatul activ i pasiv

b.Factori genetici

c. Factori endocrini: hormonul de cre tere hipofizar (STH), insulina, hormonii tiroidieni,

hormonii androgeni, hormonii estrogeni, hormonii glucocorticoizi, timusul

I.1.2 Factorii mediului extern

a. Factori sociali: nivelul educa ional i cultural al p rin ilor, statutul profesional i

nivelul veniturilor, m rimea familiei, condi iile de habitat

b. Factorii nutri ionali: cantitatea i calitatea alimentelor consumate

c. Factori ambientali, ecologici: mediul geografic, clima, succesiunea anotimpurilor

d.Mediul urban/ rural

e. Bolile acute sau cronice: ex. boli congenitale de cord, insuficien hepatic sau renal ,

boli care evolueaz cu sindrom de malabsorb ie

I.2 Perioadele de dezvoltare

a. Prima copil rie

- perioada de nou n scut (0-30 zile)

- perioada de sugar (1-12 luni)

- perioada de copil mic (1-3 ani)

b. A doua copil rie (3-6 ani)

Page 26: Patologia chimica

- perioada pre colarului mic(3-4 ani)

- perioada pre colarului mijlociu(4-5 ani)

- perioada pre colarului mare(5-6 ani)

c. A treia copil rie (6-10,11 ani)

d.Pubertatea

-etapa prepubertar începe la aproximativ 10 ani la fete i la 12 ani la b ie i

-etapa pubertar

Declan area pubert ii se produce în raport cu nivelul de maturizare general a

organismului, iar reperul cel mai fidel este vârsta osoas . Vârsta osoas la care apare

pubertatea este în general de 11 ani la fete i spre 13 ani la b ie i.

- etapa postpubertar dureaz de la apari ia pubert ii propriu-zise pânî la închiderea

cartilajelor de cre tere. Include adolescen a (16-18 ani) i tinere ea (18-25 ani)

I.3 Legile dezvolt rii fizice

Ritmul dezvolt rii organismului în ansamblu scade odat cu înaintarea în vârst , urmând

profilul unei curbe parabolice.

Legea alternan ei

Osul lung se lunge te i se îngroa alternativ. Pauza dintre procesele de cre tere în

lungime este folosit pentru cre terea în grosime i invers.

Legea basculei

Perioadele de activitate i de repaus care alterneaz în dezvoltarea unui os lung sunt

contrare pentru dou oase lungi consecutive ale aceluea i membru.

La nivel de esuturi, organe,aparate, sisteme i segmente corporale cre terea are

urm toarele particularit i

- cre terea este alometric ,adic dezvoltarea mai rapid a unor organe este înso it de

dezvoltarea mai lent sau chiar regresia altor organe

- sensul cre terii este cefalo-caudal

- dac un segment al corpului are o cre tere propor ional superioar celei staturale,

segmentele imediat superioare sau inferioare celui considerat vor avea o cre tere

propor ional inferioar celei staturale

Legile pubert ii

Page 27: Patologia chimica

- prepubertar talia cre te în special pe seama membrelor inferioare,iar postpubertar pe

seama trunchiului

-la prepubertate cre terea intereseaz mai ales sistemul osos, iar postpubertar cuprinde

mai ales masa muscular

-prepubertar predomin procesul de alungire osoas , la pubertate i postpubertate este

prioritar procesul de îngro are osoas

Dezvoltare fizic între cele 2 sexe are urm toarele particularit i

- fetele prezint în toate etapele o dezvoltare fizic mai precoce

- b ie ii prezint în toate etapele cre terii (excep ie perioade de prepubertate) talia,

greutatea, for a muscular mai mare decât fetele

II. M suri de promovare a unui comportament s n tos în rândul copiilor,

adolescen ilor i tinerilor

Din diferite motive, copiii, adolescen ii i tinerii se angajeaz deseori în ac iuni i

practici care au efect direct sau indirect asupra s n t ii lor:

- fumat

- consum de alcool

- consum de droguri ilicite

- activitate sexual necorespunz toare

- adoptarea unei alimenta ii nes n toase

- adopatrae unui stil de via sedentar

- adoptarea unui comportament violent sau cauzator de accidente.

Dat fiind faptul c atitudinile i comportamentul adolescen ilor i tinerilor sunt

influen ate de diferi i factori care ac ioneaz la diferite niveluri, în vederea prevenirii

comportamentelor cu risc i a promov rii s n t ii în rândul popula iei tinere sunt

necesare ac iuni complexe- informare i educare, m suri medicale, legislative i

socioeconomice- care s abordeze diferite strategii i s implice diferite institu ii i

membrii ai comunit ii.

Page 28: Patologia chimica

II.1. Ac iuni de informare i educare

a.Programe colare

Dezvoltarea unor programe de informare i educare eficiente este o necesitate

stringent , dar i o mare provocare. Programele educa ionale implementate în coli ofer

oportunitatea de a preveni ini ierea comportamentelor cu risc pentru s n tate în rândul

copiilor, adolescen ilor i tinerilor, având diferite avantaje:

- se adreseaz unei audien e mari (mul i tineri merg la coal )

- sunt oportunit i pentru comunicare interpersonal , care sunt

importante pentru buna în elegerea a mesajului

- mul i educatori i persoane din conducerea colilor recunosc

importan a educa iei i a consilierii pentru s n tate a tinerilor

b. Campanii mass-media

Campaniile mass-media au fost frecvent utilizate în multe ri în vederea educ rii

popula iei cu privire la diferite aspecte, inclusiv promovarea unui stil de via s n tos i

sunt v zute ca o modalitate foarte bun de a adresa mesaje educa ionale grupurilor

popula ionale de adolescen i i tineri deoarece ace tia sunt expu i i interesa i foarte mult

de mesajele din mass media. Aceste mesaje au poten ialul de a ajunge la diferite

categorii de tineri, inclusiv la cei mai pu ini educa i i care nu sunt cuprin i în alte tipuri

de programe educative .

Mesajele trebuie s aib în vedere tot timpul grupul int , iar campania mass-

media nu trebuie s fie un eveniment izolat, ci s aib o durat suficient de mare, s se

repete la anumite intervale de timp i chiar s fie combinat cu alte ac iuni, cum ar fi

programe de educa ie în coli. Diferite studii arat c programele colare i educa ia în

mass media au mai mari anse de reu it dac sunt derulate împreun , iar efectul este

mult mai bun decât dac ace te ac iuni se deruleaz separat.

II.2.M suri socio-economice

Factorii socio-economici sunt cei care limiteaz uneori posibilitatea popula iei

tinere de a adopta un comportament s n tos. De aceea, adoptarea unor m suri care

urm resc îmbun t irea mediului social i economic pot duce la promovarea unui stil de

via s n tos. Astfel de m suri sunt, spre exemplu:

Page 29: Patologia chimica

- oferirea unui mic-dejun consistent i/sau a prânzului în cantinele institu iilor

colare, organizarea unor puncte de distribu ie a alimentelor pentru grupurile sociale

defavorizate în vederea îmbun t irii comportamentelor alimentare

- ajutorarea familiilor cu situa ie socio-economic deficitar i crearea de

oportunit i profesionale i economice pentru adolescen ii i tinerii din aceste

familii în vederea prevenirii violen ei juvenile

- men inerea unor pre uri ridicate la produsele de tutun i b uturile alcoolice

II.3.M suri legislative

M surile legislative urm resc modificarea comportamentului prin legi si reguli

care îns sunt eficiente numai dac exist un sistem adecvat de promovare i control al

respect rii acestora. De asemenea, trebuie s se explice popula iei importan a i motivele

care au dus la adoptarea acestor legi.

Exemple de legi care pot contribui la promovarea unui stil de via s n tos în

rândul tinerilor sunt:

- interzicerea vânz rii de tutun i b uturi alcoolice minorilor

- interzicerea reclamei care se face în mijloacele mass-media produselor de

tutun

- etichetarea adecvat a produselor alimentare

- obligativitatea purt rii centurilor de siguran de c tre persoanele care

circul în autoturisme, obligativitatea purt rii de casc în cazul motocicli tilor

II.4.M suri tehnice

M surile tehnice sunt în general m suri pasive de care grupul int beneficiaz f r a

necesita nici un efort din partea acestuia ; exemple de astfel de m suri sunt:

- pernele de aer din ma ini, centurile de siguran , construirea unor drumuri sigure

în vederea prevenirii accidentelor

- fortificarea unor produse alimentare, cum ar fi pâinea; fluorizarea apei;

producerea i oferirea posibilit ii de procurare a unor produse cu un con inut

sc zut de gr simi saturate, colesterol, sodiu i zaharuri în vederea promov rii

unei alimenta ii s n toase

Page 30: Patologia chimica

III. Realizarea, implementarea i evaluarea programelor de promovare a s n t ii

III.1.Faza de Analiz

a.Identificarea problemei (ex. prevalen a crescut a obezit ii)

b. Identicarea factorilor comportamentali i de mediu care determin /favorizeaz aceast

problem

c. Identificarea grupurilor popula ionale angajate în comportamente care favorizeaz

aceast problem

d. Identificarea factorilor care influen eaza aceste comportamente

+ Identificarea nevoilor acestor grupuri i a modalit ilor in care pot fi abordate (Cine,

Unde, Cind, Cum, Ce tip de materiale educa ionale ar fi potrivite)

III.2 Faza de interven ie

a.Stabilirea scopului programului

Ex. Prevenirea obezit ii în rândul elevilor de coal general dintr-o localitate

b.Stabilirea obiectivelor

- La nivel motiva ional (ex. cuno tin e, atitudini legate de un comportament, încrederea i

motiva ia de schimbare)

-Na nivel comportamental (ex. nu mai consum dulciuri, fac sport)

-La nivelul rezolv rii problemei (ex.scade prevalen a obezit ii)

c.Realizarea programului

Stabilirea mesajelor care trebuie transmise pentru atingerea obiectivelor

Stabilirea modalit ii de implementare a programului

-Unde: coal , acas , mass media

-Cine implementeaz programul

. Stabilirea activit ilor din cadrul programului

Stabilirea materialelor care vor fi folosite

d. Testarea programului

Page 31: Patologia chimica

e. Implementarea programului

f.Evaluarea programului

Evaluarea efectelor asupra atitudinilor i comportamentelor

-Ce tia/f cea grupul int înainte i dup implementarea programului

-Se compar grupul care a beneficiat de program cu un grup care nu a beneficiat de

program

�Evaluarea programului: modul in care a fost apreciat programul, activit ile, materialele

folosite de catre grupul int

III.3 Faza de Continuare

�Cooperare intre diferite institu ii/ persoane pentru a asigura capacitatea de a continua si

disemina programul

�Esen ial pentru o strategie de lung durat

IV.Educa ia pentru s n tate în coli: aspecte practice

-Etapa de Analiz

În aceast etap este foarte important ob inerea i analiza unor informa ii privind

problemele medicale i socio-economice, comportamentele care le influen eaz , grupul

int , caracteristicile sale i factorii care influen eaz implicarea lor în comportamentele

studiate. În unele cazuri, aceaste informa ii pot fi ob inute prin consultarea datelor oferite

de diferite institu ii sociale i medicale. Un alt instrument important este reprezentat de

efectuarea unei cercet ri în rândul tinerilor folosind chestionare sau interviuri. În aceste

cazuri trebuie luate în considerare diferite aspecte etice.

Consim mântul informat

a.Consim mântul acordat de c tre oficialit i

Dat fiind faptul c studiile vor include elevi, iar programul va fi desf urat în coli, un

pas esen ial este acela de a ob ine consim mântul oficialit ilor: Ministerul Educa iei sau

Inspectoratele colare, precum i consim mântul conducerii colilor implicate. Este

Page 32: Patologia chimica

recomandat s existe un acord scris, unde atât drepturile, cât i obliga iile reprezentan ilor

colilor i ai echipei de cercetare sunt precizate.

b. Consim mântul p rin ilor

Având în vedere faptul c subiec ii sunt copii i adolescen i, în general cu vârsta sub 18

ani, trebuie ob inut acordul p rin ilor. P rin ii pot fi informa i asupra activit ilor

studiului în timpul unor întâlniri cu membrii echipei sau pot primi scrisori cu informa ii

privind obiectivele i activit ile studiului i sunt întreba i dac sunt de acord cu

participarea copiilor.

Asigurarea anonimatului/confiden ialit ii

Participarea voluntar

Adolecen ii care particip în cadrul cercet rii trebuie informa i asupra faptului c pot

refuza participarea. În cazul folosirii chestionarului, ei pot refuza, l sând foaia

necompletat . În cazul interviului, ei pot refuza s r spund la întreb ri. Acest lucru

trebuie explicat elevilor oral sau se poate scrie pe prima pagin a chestionarului.

Instrumente de lucru adecvate

Chestionarele folosite în cadrul activit ilor de colectare a datelor trebuie s fie în

concordan cu vârsta grupului int i trebuie testate înainte de utilizare pentru a se

asigura claritatea itemilor.

Prezentarea i raportarea corespunz toare a datelor

Cercet torii au obliga ia de a prezenta datele f r a men iona numele participan ilor. În

baza de date, numele participan ilor va fi înlocuit cu un cod acordat de c tre echipa de

cercetare. Toate persoanele care sunt men ionate ca i autori trebuie s fie consultate

înainte de raportarea datelor, pentru a preveni situa ia în care unii autori nu sunt de acord

cu rezultatele raportate.

-Faza de Interven ie

Selectarea grupului int

Pe baza datelor colectate pe parcurul fazei de analiz , grupul int trebuie selectat din

persoanele la care problema este mai frecvent sau are o severitate mai mare. Din

nefericire, de multe ori constângerile financiare i logistice pemit implementarea

Page 33: Patologia chimica

programelor numai în ora ele/locurile u or accesibile. Trebuie îns depuse eforturi pentru

a se asigura pe cât posibil egalitatea în drepturi a elevilor, indiferent de zon .

Recunoa terea persoanelor i institu iilor relevante implicate în dezvoltarea,

implementarea i finan area programului

Materialele folosite pe parcursul programului de educa ie pentru s n tate trebuie s

con in informa ii despre autori, agen iile care au finan at programul, institu iile

implicate în implementarea acestuia i date de contact unde pot fi ob inute mai multe

informa ii cu privire la program.

Ob inerea consim mântului

Similar fazei de analiz , pentru implementarea programelor de educa iei pentru s n tate

în coli trebuie ob inut consim mântul oficialit ilor i cel al p rin ilor.

Utilizarea materialelor i metodelor de predare corespunz toare pe parcursul procesului

de educa ie

Pe parcursul procesului de educa ie pentru s n tate în coli, materialele i metodele

folosite trebuie s fie în concordan cu obiectivele programului, dar trebuie s ia în

considerare i nevoile grupului int , capacitatea sa de în elegere i de a lua, pe baza

informa iilor oferite, decizii corecte pentru s n tatea sa. Persoanele implicate în educa ia

pentru s n tate trebuie s sprijine dreptul persoanelor de a lua decizii informate cu privire

la propria s n tate, atâta timp cât aceste decizii nu influen eaz în mod negativ alte

persoane Educatorii trebuie s implice activ persoanele, grupurile, comunit ile c rora se

adreseaz în întregul proces educa ional pentru ca toate aspectele prezentate s fie bine

în elese. În acela i timp, educatorii trebuie s respecte drepturile celorlal i de a avea

valori, atitudini i opinii diferite. Pe parcursul procesului educa ional orice discriminare

cu privire la gen, vârst , starea s n t ii sau alte caracteristici trebuie evitat

Preg tire profesional corespunz toare a persoanelor implicate în educa ia pentru

s n tate

Persoanele implicate în educa ia pentru s n tate trebuie s de in cuno tin e cu privire la

subiectul prezentat. Ele trebuie s fie sinceri cu privire la calific rile de inute, s

recunoasc limit rile pe care le au în preg tirea profesional i s ofere sfaturi în

conformitate cu aceasta.

Utilizarea unor metode de evaluare corespunz toare

Page 34: Patologia chimica

-Faza de Continuare

Impactul programelor de educa ie pentru s n tate este determinat nu doar de eficien a

interven iilor, ci i de calitatea implement rii programelor i de num rul de participan i

care beneficiaz de ele. Impactul acestor programe va r mâne limitat dac programele se

implementeaz sporadic i nu vor fi diseminate i continuate. În aceast faz de

continuare trebuie luate în considerare diferite aspecte etice.

Implicarea agen iilor guvernamentale în programele de educa ie pentru s n tate

desf urate în coli.

Agen iile guvernamentale trebuie s fie preocupate de identificarea i sus inerea

continu rii programelor de educa ie pentru s n tate care s-au dovedit eficiente.

Men ionarea persoanelor/agen iilor implicate în dezvoltarea programelor

Chiar dac diseminarea i continuarea programului este realizat de c tre o alt institu ie

decât cea care a realizat i implementat programul pentru prima dat , autorii programului,

agen ia care a dezvoltat i implementat ini ial programul precum i agen ia care a

finan at realizarea ini ial a programului trebuie men ionate, al turi de institu ia care

finan eaz i sprijin diseminarea i continuarea programului.

Page 35: Patologia chimica

IGIENA ALIMENTA IEI I NUTRI IEI � NO IUNI DE BAZ RA IA CALORIC INDIVIDUAL

Tabla de materii 1. Defini ii i terminologii 2. Unit i de m sur 3. Furnizorii energetici ai organismului 4. Principalele forme ale cheltuielilor energetice 5. Metabolismul bazal (cheltuielile bazale de energie) 6. Cheltuieli adi ionale de energie 7. Cheltuieli fiziologice particulare 8. Aprecierea cheltuielilor energetice zilnice i stabilirea riscului nutri ional 9. Efectele malnutri iei

1. Defini ii i terminologii

Alimentul:

Conform Comisiei Codex Alimentarius: Alimentul - orice substan , prelucrat , semi-prelucrat sau prim care este destinat

consumului uman Include: b uturile, guma de mestecat i orice substan folosit în fabricarea, prepararea sau

tratarea alimentelor, Nu include: produse cosmetice, din tutun sau substan e folosite ca medicamente.

Conform acquis-ului comunitar (Regulamentul Parlamentului European i a Consiliului nr. 178/2002), i a Legii nr.150/2004 privind siguran a alimentelor

Aliment sau produs alimentar reprezint orice produs sau substan , indiferent dac este prelucrat , par ial prelucrat sau neprelucrat , destinat sau prev zut pentru a fi ingerat de oameni.

Se includ: b uturile, guma de mestecat i orice substan , inclusiv apa, incorporat în mod inten ionat în alimente în timpul producerii, prepar rii sau trat rii lor.

Nu se includ: a) hrana pentru animale; b) animalele vii, în afara cazului în care acestea sunt destinate a fi procesate în vederea

punerii pe pia a produselor destinate consumului uman; c) plantele înaintea recolt rii; d) produsele medicinale; e) produsele cosmetice; f) tutunul i produsele din tutun; g) substan ele narcotice i psihotrope; h) reziduurile i contaminan ii

Din punct de vedere medical:

Alimentul � orice substan pe care organismul o poate prelua i asimila i care îi va permite supravie uirea i cre terea.

- este purt torul nutrien ilor

Page 36: Patologia chimica

Nutrien ii � ansamblul compu ilor organici i minerali necesari organismelor vii pentru asigurarea i între inerea vie ii.

Sunt substan e chimice furnizate de alimente care sunt: - parte esen ial a dietei - indispensabili pentru func ionalitatea organismului. - suportul cre terii, între inerii i repar rii organismului.

Exemple de nutrien i : apa, proteinele, glucidele, lipidele, vitaminele i s rurile minerale. Clasificarea nutrien ilor:

A. dup func ia în organism: de elaborare a energiei: - nutrien i energetici = macronutrien i: proteine, glucide, lipide,

- nutrien i ne energetici: apa, fibrele alimentare micronutrien ii : vitamine, s ruri minerale

de constitu ie i între inere tisular : proteine, lipide, s ruri minerale (Ca, P) de reglare a metabolismului : vitamine (cofactori enzimatici), aminoacizi esen iali, acizi gra i esen iali, s ruri minerale (Na, K, Ca, P, Mg, S, Fe, Zn, I, Cu, Co, Cr, Mn, V, Mo, Ni, Pb, etc). cu func ie mecanic (asupra peristaltismului intestinal): fibrele alimentare (celuloz , hemiceluloz )

B. dup capacitatea organismului de sintez : Categorii de

nutrien i Defini ie Exemple

esen iali - nu pot fi sintetiza i în organism - nu pot fi înlocui i cu al i nutrien i

- aminoacizi: fenilalanina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, triptofanul, treonina i valina - acizi gra i: ac . linoleic, linolenic - vitamine: A, D, E, K, B1, B2, PP, B5, B6, B8 , B9, B12, C. - s ruri minerale

semi � esen iali pot fi sintetiza i în organism, dar în unele condi ii (fiziologice) trebuie adu i prin alimenta ie

- aminoacizi: arginina, histidin (esen iali la copil, adultul îi poate sintetiza) - vitamine: PP

ne - esen iali pot fi sintetiza i în organism - aminoacizi neesen iali

Nutri ia� studiul substan elor vitale pentru s n tate existente în alimente i a modului cum organismul le utilizeaz pentru promovarea i suportul cre terii, al men inerii i refacerii celulelor.

Dieta - alimentele, inclusiv b uturile, pe care o persoan le consum / bea, de obicei.

Ra ia caloric zilnic sau necesarul energetic al unei persoane � cantitate de energie necesar pentru compensarea cheltuielilor energetice i asigurarea unei talii i a unei compozi ii corporale compatibile cu men inerea lung timp a unei s n t i optime i a unei activit i fizice adecvate contextului economic i social (FAO/OMS, 1996).

Page 37: Patologia chimica

2. Unit i de m sur

Unit ile de m sur pentru aportul energetic al unui aliment cat i pentru cheltuiala energetic a unei persoane sunt :

kcal � unitate tradi ional de m sur 1 kcal � este cantitatea de energie necesar ridic rii temperaturii unui litru de ap cu 1oC, de la 14,5 la 15,5oC

kJ � unitatea interna ional de m sur - 1J � energia degajat prin deplasarea unei greut i de 1kg pe o distan de 1m cu o for de 1 N.

Formula de conversie dintre cele 2 unit i de m sur :

- 1 kJ 0.24 kcal - 1 kcal 4,184 kJ

3. Furnizorii energetici ai organismului

Furnizorii energetici ai organismului sunt :

- macronutrien ii: proteine, lipide, glucide - alcoolul

Energia furnizat prin arderea 1 g : 1 g kJ kcal

proteine 17,2 4,1 lipide 38,9 9,3 glucide 17,2 4,1 alcool 29,7 7,1

4. Principalele forme ale cheltuielilor energetice

Necesarul energetic variaz de la un individ la altul i de la o zi la alta. Acesta depinde de

diferi i factori interni i externi i se compune în principal din: cheltuieli energetice bazale (Metabolismul bazal) i extra - bazale (cheltuieli adi ionale de energie i cheltuieli energetice fiziologice particulare).

Cheltuielile energetice individuale

1. Cheltuieli bazale de energie

(Metabolismul bazal)

2. Cheltuieli adi ionale de energie :

activitatea fizic actul alimentar (ADS) termoreglare

3. Cheltuieli energetice fiziologice particulare:

cre tere gesta ie al ptare

Page 38: Patologia chimica

Metabolism extra-bazal

Metabolism bazal

20 -40% activitate

fizic

10% ADS

50-60% metabolismul

bazal

% din cheltuiala energetic zilnic

Reprezentarea procentual a principalelor cheltuieli energetice (bazale i extra - bazale)

5. Metabolismul bazal (cheltuielile bazale de energie) - MB MB � reprezint 50-70% din RCT (ra ia caloric total a unei persoane într-o zi) MB = totalitatea cheltuielilor energetice pentru activitatea involuntar necesar men inerii

func iilor vitale (b t ile cardiace, mu chii respiratori, men inerea temperaturii corporale, func ionarea ficatului, rinichilor, creierului), în condi ii standardizate (à jeun, repaus complet, temperatur ambiental corespunz toare zonei de neutralitate termic = 18-20oC)

- Se exprim în kcal (kJ) /or sau kcal (kJ)/kg corp

Factorii de variabilitate ai MB : vârsta - MB scade cu vârsta

1-3 ani : 2-3 kcal/kg/h adolescen i 1,5-1,7 kcal/kg/h tineri : b ie i 1 kcal/kg/h, fete 0,9 kcal/kg/h adul i 20-45 ani MB cu 3% la fiecare decad

45-65 ani MB cu 7% la fiecare decad > 65 ani MB cu 10% la fiecare decad

sexul - MB este mai sc zut la femei (cu 10%), datorit compozi iei diferite a acestora ( esut neadipos cu circa 5-8% mai pu in comparativ cu b rba ii) compozi ia corporal - MB este direct propor ional cu esutul neadipos (masa muscular � masa metabolic activ ). greutatea corporal � MB este direct propor ional cu greutate (mai exact cu propor ia de esut neadipos). MB este mai crescut la persoanele cu greutate corporal mai mare talia � MB este mai crescut la persoanele înalte evolu ia circadian - MB este maxim la ora 15

temperatura aerului atmosferic - � MB cre te în condi ii de frig sau c ldur extrem (stres termic) factorii psihologici � emo iile, stressul (adrenalina) cresc MB

Page 39: Patologia chimica

factorii fiziologici � MB scade în timpul somnului, cre te în sarcin cu 20% i în al ptare cu 10-15% factorii patologici - bolile endocrine , bolile febrile cresc MB. regimul alimentar � subalimenta ie prelungit determin sc derea MB (mecanism de adaptare pentru supravie uire) iar o supra alimenta ie determin o cre tere a MB activitatea fizic � MB este direct propor ional cu activitatea fizic . O activitate fizic intens (de câteva ori pe s pt mân ) determin cre terea MB (consecutiv cre terii masei musculare) diferite substan e: psihostimulentele (cafein , nicotin ) cresc MB, sedativele i hipnoticele scad MB

6. Cheltuieli adi ionale de energie

Cheltuieli adi ionale de energie

Activitatea fizic (20-40%)

se exprim în multiplii ai MB activitatea profesional

efort mic, mediu, mare, f. mare

activitatea extraprofesional cheltuieli facultative ocupa ii casnice activit i sociale între inerea s n t ii timpul neacoperit � multiplu 1,4

ADS � cheltuiala legat de actul alimentar

Efortul :

Mecanic : mastica ie, motilitatea tubului digestiv

Secretor Chimic : descompunerea alimentelor Osmotic: transport la nivelul

intestinului

Electric : utilizare la nivel celular Alimenta ie mixt ADS = 10%

Cheltuieli legate de termoreglare: Costul men inerii homeotermiei (36,5 � 37oC) Temperatura de referin (zona de neutralitate termic )� 20-22ºC Ra ia energetic total odata cu sau temperaturii exterioare fa de zona de neutralitate termic

A. Cheltuieli energetice legate de activitatea fizic (activitatea muscular ) - A doua component ca importan dup MB (reprezint 20 -40% din RET) - Componenta cea mai variabil a RET (ra iei energetice totale) pentru c depinde

de comportamentul subiectului, modul s u de via , activitatea profesional . - Intensitatea activit ii fizice se exprim prin NAF (nivelul de activitate fizic )

NAF = valoarea medie a cheltuielilor energetice aferente tuturor activit ilor din 24 ore.

- Fiecare activitate (profesional sau extraprofesional ) se caracterizeaz printr-un multiplu al MB (indice care exprim cheltuiala energetic medie aferent unei activit i raportat La MB

Page 40: Patologia chimica

Multiplii pentru cheltuiala energetic profesional Profesiile Masculin

(multiplu MB) Feminin

(multiplu MB) Efort mic 1,7 1,6 Efort mediu 2,7 2,1 Efort mare 3,8 2,7 Efort foarte mare >4 -

Cheltuiala energetic asociat diverselor activit i exprimat în multiplii MB (multiplu x MB)

Activit i diverse Multiplii ai MB

B rba i Femei

Somn 1 1 Activit i curente Pozi ie culcat 1,2 1,2 Ortostatism 1,4 1,5 Mers normal 3,2 3,4 Mers de plimbare 2,5 2,4 Coborât normal 3,1 3,0 Urcat normal 5,7 4,6

Munci menajere G tit 1,8 1,8 Sp lat lejer 2,7 2,2

Munci diferite ezând la birou 1,3 1,7

Munc de laborator 2,0 2,0 Croitorie 2,5 2,5 Alimentarea animalelor 3,6 -

Activit i diverse Exerci ii lejere (biliard) 2,2 - 4,4 2,1- 4,2 Exerci ii moderate (dans, nata ie, tenis) 4,4 - 6,6 4,2 - 6,3 Exerci ii intense (fotbal, atletism, jogging) > 6,6 > 6,3

B. Cheltuieli energetice legate de actul alimentar (ADS)

Digestia i utilizarea alimentelor � activitate care consum energie aproximativ 10% din ra ia energetic total .

ADS (ac iunea dinamic specific a alimentelor ) = cantitatea de energie consumat propor ional cu digestia, absorb ia i utilizarea nutrien ilor din alimente.

ADS , denumit i termogenez postprandial , poate fi clasificat în dou categorii:

Page 41: Patologia chimica

Termogeneza obligatorie - reprezentat de costul efortul digestiv (digestie i absorb ie) i a celui de depozitare a

nutrien ilor. Factori de varia ie a termogenezei postprandiale: - cantitatea alimentelor ingerate: propor ional cu cantitatea dar i cu calitatea nutri ional

a alimentelor. - ora ingestiei: mai crescut diminea a, mult mai sc zut noapte - natura i utilizarea nutrien ilor: caracteristic fiec rei categorii de nutrien i, fiind mai

crescut pentru proteine comparativ cu lipidele i glucidele. Astfel efectul termic al macronutrien ilor, exprimat în % din con inutul s u caloric este în general de:

20-40% pentru proteinelor 6-8% pentru glucidelor 0- 3% pentru lipidelor

Pornind de la aceste valori i de la propor ia macronutrien ilor într-o diet mixt (care con ine to i macronutrien ii), valoare medie a ADS este de 10%.

Termogeneza facultativ sau adaptativ - Cre terea metabolismului stimulat de ingestia de alimente - Energia utilizat pentru arderea caloriilor în exces, sub form de c ldur .

Aceast form de termogenez , denumit i reglatoare, permite organismului s se adapteze la un nivel de supra sau subalimenta ie

C. Cheltuieli legate de termoreglare

Temperatura intern a organismului uman este men inut constant la un nivel de 36,5-37oC, prin mecanismul de termoreglare.

Termoreglarea � reprezint ansamblul mecanismelor care asigur echilibrul între producerea de c ldur (termogenesa) i deperdi ia (termoliz ) consecutive sc derii sau cre terii temperaturii aerului atmosferic fa de zona de neutralitate termic .

În zona de neutralitate termic (20-22oC) organismul nu consum energie pentru a p stra constant temperatura intern . Dimpotriv atunci când temperatura exterioar difer de la zona de neutralitate termic , men inerea temperaturii interne implic o cheltuial de energie suplimentar , necesar asigur rii contrac iei musculare (lupta împotriva frigului) sau la evaporarea apei de pe suprafa a corpului ( lupta împotriva c ldurii).

C oeficientul Atwater al macronutrien ilor Energia poten ial

(kcal) M acronutrientul Energia real

(kcal)

5,7 1 g protein e 4,1

9,3 1g lipide 9,3

4,3 1g glucide 4,1

Pierderile individuale pentru metabolismul macronutrien ilor: - 20- 40% pentru proteine - 6 � 8% pentru glucide - 0 �3% pentru lipide Alimenta ie mixt 10%

Page 42: Patologia chimica

Exemplu: Valori ale cheltuielilor energetice adi ionale, corelate procesului de termoreglare , în func ie de temperatura exterioar :

Temperatura aerului atmosferic Cheltuiala energetic (kJ/or )

0 °C 12,6 kJ 10 °C 6 kJ20 °C 3,6 kJ 30 °C 7 kJ

7. Cheltuieli fiziologice particulare

Cheltuieli fiziologice particulare

cre terea � aport energetic suplimentar pentru sinteza i cre terea organismului - 5 kcal consum pentru 1 g câ tig în G

sarcina pentru : dezvoltarea uterului i anexelor spor ponderal maxim de 12 kg nou n scut cu greutate maxim de 3600g rezerv de minim 4 kg esut adipos al ptarea elaborarea a 750 � 850 ml lapte/zi consum 530-600 kcal efortul secretor 150 kcal

Total energetic suplimentar 680 � 750 kcal Calorii din esutul adipos 200 kcal Recomandarea OMS 480 � 550 kcal Ro : surplus energetic de 700 kcal / zi

OMS :

Trim. I + 150kcal/zi II i III + 350kcal/zi

Ro: a 2-a jum. + 500kcal/zi

Page 43: Patologia chimica

8. A

E

În v

1. m surar � d - in

m soar cvaloarea cade oxigen u

2. estimarMetoda ceaccesibile cele mai ut

Pentru

E

C

Apreciere

Etapa I - E

vederea eva

rea MB prindirecte bazandirecte ba

cantitatea daloriilor cheutilizat , vo

1 lirea cheltuielea mai indidecât metotilizate sunt

u tineri � b fe

Etapa V C

Etap

E

Etapa I

Cheltuiala en

M surareaM

(

ea cheltuie

Evaluarea

alu rii MB p

n metode date pe m surazate pe termde oxigen celtuite. Sub

olum care vatru de oxigelilor bazaleicat pentruodele calorimt:

rba i : MBemei : MB

Calculare

pa IV Estima

Etapa III Est

numai la s

II Estimarea

nergetic / a

profesion

MB prin meto

(direct sau in

elilor ener

a MB

putem utili

de calorimetrarea produmogeneza rconsumat .

biectul respia fi folosit pen = 4,82 kc, pe baza un

u estim rilemetrice. Ex

B = 1 kcal /= 0,9 kcal /

ea Cheltuenergeti

area cheltuie

cre t

timarea chel

subiec ii care

a cheltuielilor

activitate = M

nal

Eta

ode de calorim

ndirect )

rgetice zil

iza dou ca

trie c iei de c ldrespiratorie

Volumul ir prin intepentru calcucal nor formulee din practixist mai m

/ kg corp / z/ kg corp / z

ielilor enic totala

elilor energe

tere, gesta i

ltuielilor ene

sunt în afara

r energetice

MB x multip

apa I Evalu

metrie

lnice i sta

tegorii de m

dur a orga(dozarea scde oxigen

ermediul unularea calori

, pornind deca zilnic ,

multe formul

zi zi

ergeticea (RET/24

etice fiziolog

ie, al ptare

ergetice afer

a zonei de neu

e aferente niv

lul (pentru a

uarea MB

Estimare

abilirea ris

metode:

anismului chimburilor

consumat nui aparat ciilor utilizat

e la date de fiind ieftinle de estim

totale ziln4ore)

gice particula

rente termor

utralitate term

velului de ac

activitatea re

extraprofesi

ea MB pe baz

scului nu

r gazoase) peste propo

are m soarte, pe baza f

antropometne, rapide

mare a MB,

lnice, sau

are pentru:

regl rii

mic

ctivitate fizic

espectiv ) x

ional

za unor formu

tri ional

prin care seor ional cu cantitatea

formulei:

trie simple.i mult maidintre care

ra ia

c

nr. ore

ule

e u a

i e

Page 44: Patologia chimica

Ecua ia Mifflin � ST. Jeor (Universitatea Nevada 1990) MB (kcal) = 9,99xG(kg) +6,25xI(cm) �4,92 x V(ani)+166xS-161

In care: G= greutatea (kg), I= talia (cm), V=varsta (ani), S (sexul)= 1 pentru b rba i i S= 0 la femei

Tabelele OMS

Ecua ii predictive ale MB pe baza greut ii (G în kg)

Ecua ii predictive ale MB pe baza greut ii (G în kg) i a în l imii (I �în metri)

Grupa de varst Ecua ii pentru b rba i (în kcal / zi)

Ecua ii pentru femei (în kcal / zi)

10 � 18 16,6 G + 77 I + 572 7,4 G + 482 I + 217

18 � 30 15,4 G - 27 I + 717 13,3 G + 334 I +35

30 � 60 11,3 G + 16 I + 901 8,7 G - 25 I + 865

> 60 8,8 G + 1128 I - 1071 9,2 G + 637 I - 321

Formulele Harris i Benedict:

Barba i : MB (kcal) = 66,5 + (13,57 x G) + (1,85 x I) � (6,78 x V) Femei : MB (kcal) = 655,1 + (9,56 x G) + (1,85 x I) � (4,68 x V) In care: G= greutatea (kg), I= talia (cm), V=varsta (ani)

Aceast formul supraestimeaz metabolismul bazal cu 7 � 24%. Poate fi folosit atat la copii cat i la adul i

Formulele Black (1996) - sunt formule de referin , mai ales în cazul persoanelor supraponderale i a celor peste 60 ani: Femei : MB (MJ)= 0,963 x G0,48 x I0,50 x V- 0,13 Barba i : MB (MJ) = 1,083 x G0,48 x I0,50 x V- 0,13

In care: MB = metabolismul bazal (MJ), G= greutatea (kg), I= talia (m), V=varsta (ani) 1 Mega joule = 1000 Kilojoules.

Formule pentru greutatea �ideal �: Formula Broca: G ideal = I (cm) -100

Grupa de varst Ecua ii pentru b rba i (în kcal / zi)

Ecua ii pentru femei (în kcal / zi)

0 � 3 60,9 G - 54 61,0 G - 51

3 � 10 22,7 G + 495 22,5 G + 499

10 � 18 17,5 G + 651 12,2 G + 746

18 � 30 15,3 G + 679 14,7 G + 496

30 � 60 11,6 G + 879 8,7 G + 829

> 60 13,5 G+ 487 10,5 G + 596

Page 45: Patologia chimica

Formula Lorenz: B rba i: G ideala = I (cm) � 100 � [I (cm) � 150]/4 Femei: G ideala = I (cm) � 100 � [I (cm) � 150]/2,5

Formula MLI (Metropolitan Life Insurance Company) : B rba i: GI = 50 + 0,75 x (I � 150) + (V-20)/4 Femei: GI = (50 + 0,75 x (I � 150) + (V-20)/4) x0,9

Calcularea pe baza G ideale prin una din formulele de mai sus a MB / or

Etapa II- Estimarea cheltuielilor energetice aferente nivelului de activitate fizic :

- Aprecierea activit ilor din 24 ore (cate ore de somn, activitate profesional , activit i extraprofesionale, timp neacoperit)

- pe baza tabelelor cu multiplii MB pe diferite activit i, se calculeaza pentru fiecare activitate prestat dintr-o zi cheltuiala aferent acestei activit i fizice pe baza formulei Cheltuiala energetic / activitate = MB x multiplul (pentru activitatea respectiv ) x nr. ore

- Se adun cheltuielile energetice pentru toate activit ile prestate în 24 ore

Etapa III- Estimarea cheltuielilor energetice aferente termoregl rii:

- Aceasta se calculeaz numai dac subiectul investigat efectueaz o activitate în afara zonei de neutralitate termic , i numai pentru acea perioad de timp.

Etapa IV- Estimarea cheltuielilor energetice fiziologice particulare pentru cre tere, gesta ie, al ptare (numai dac este cazul)

Etapa V- Calcularea Cheltuielilor energetice totale zilnice, sau ra ia energetic totala (RET/24ore): RET / 24 ore = Cheltuielile energetice corespunz toare tuturor activit ilor dintr-o zi + cheltuieli energetice de termoreglare (dac este cazul) + cheltuieli energetice fiziologice particulare (dac este cazul) + ADS (10% din restul cheltuielilor energetice)

RET /24 ore

Cheltuielileenergetice

corespunz toaretuturor

activit ilor dintro zi

ADS

(10% din restulcheltuielilorenergetice)

cheltuielienergeticefiziologice

particulare (daceste cazul)

cheltuielienergetice determoreglare

(dac este cazul)

Page 46: Patologia chimica

9.

Global Par ial

macro

s rur

vitam

Efectele m

Malnutr � aport

G inani :

onutrien ilo

ri minerale Fe anemI gu F carie

mine : A x c

tulburarea

scade capa

scade capa

infec io i

scade capa

scade dura

malnutri

EFECT

ri ia de carcantitativ calitativ

ie i foame

or malnuKwMarSt r

mie i IDD

e dentar xeroftalmie

cecitate

a dezvolt ri

acitatea de lu

acitatea orga

i/sau toxici

acitatea de

ata de via

R

Dac RET /ore > Aportcaloric / 24 o

Malnutri ie pcaren

(subponder

iei

TELE DI

ren

te

utri ie P � Eashiorkorulrasmul rile mixte

Efectele inii morfo-fun

ucru fizic

anismului d

i

reproduce

RET/24 Aportucaloric / 24 ore

24tulore

prin

re)

Daorcal

Ma

(su

IRECTE

G

P

ndirecte ale mnc ionale a

i intelectua

de a se ap r

re a organis

Interpretarenutri iona

ule

ac RET / 24re < Aportuloric / 24 ore

lnutri ie prinexces

prapondere)

ALE MA

MGlobal � ap

G

Par ial : macronu

mor s ruri mi

Na HF flu

sch vitamine

malnutri ieiorganismu

al

a fa de ac

smului

e riscal

RET/24 =caloric /

Echilinutri i

Normopo

ALNUTR

Malnutri iaport cant calit

suprapon

utrien ilor : rbidit ii i m hiperu inerale HTA, infarc

uoroz dentaheletului i : A i D

i ului

c iunea fact

Aportul24 ore

bruonal

ondere

RI IEI

a de exces titativ tativ

ndere , obez

L dislipimortalit ii C P gu ,

uricemie, liti G DZ, c

ct miocardicar , afectarerenal toxice hepa

torilor nociv

zitate

idemii C-V

iaz uric carie

c ea

atice

vi exogeni :

Page 47: Patologia chimica

1

MACRONUTRIEN II I ROLUL LOR ÎN NUTRI IA UMAN

Tabla de materii

1. Proteine 1.1.Rolurile proteinelor în organism 1.2. Evaluarea calit ii nutri ionale a proteinelor 1.3. Clasificarea nutri ional a proteinelor din alimente 1.4. Surse alimentare de proteine 1.5. Ra ia zilnic de proteine 1.6. Efectele consumului neadecvat

2. Lipide 2.1.Clasificarea lipidelor 2.2.Rolurile lipidelor în organism 2.3.Clasificarea nutri ional a lipidelor 2.4. Surse alimentare de lipide 2.5. Ra ia zilnic de lipide 2.6. Efectele consumului neadecvat

3. Glucide 3.1. Principalele tipuri de glucide din alimente 3.2. Rolurile glucidelor în organism 3.3. Indicele glicemic 3.4. Surse alimentare 3.5. Ra ia zilnic de glucide 3.6. Consumul neadecvat de glucide i riscurile asupra s n t ii

4. Fibre alimentare 4.1. Rolurile fibrelor alimentare 4.2. Tipurile i func iile fibrelor alimentare 4.3. Surse alimentare de fibre 4.4. Ra ia zilnic de fibre alimentare 4.5. Rela ia dintre consumul fibrelor alimentare i starea de s n tate

Page 48: Patologia chimica

2

Proteinele sunt, compu i macromoleculari naturali, cu structura polipeptidic , care prin hidroliza formeaz aminoacizi. Ele con in pe lâng carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf, potasiu si al i halogeni.

Rol plastic - intr în structura tuturor celulelor. Rol structural - reprezentând aproximativ 15-19% din greutatea total corporal la

normoponderali. La persoanele normoponderale reprezint , al doilea component al organismului, dup ap la b rba i i al treilea dup ap i lipide la femei.

Sunt prezente în compozi ia unor forma iuni biologice importante i foarte active: enzime, hormoni, proteine �c r u i� (ex. hemoglobina).

Roluri legate de structura lor biochimic : contribuie la reglarea echilibrului hidro-osmotic; are un rol tampon, de reglare a echilibrului acido-bazic; men inerea neutralit ii sângelui; leag cationii; reprezint surs de azot pentru organism; transform energia chimic în lucru mecanic (miozin ).

Rol în ap rarea organismului prin elaborarea anticorpilor ca r spuns la agresiunea agen ilor infec io i.

Cre te rezisten a organismului la noxe: poluan i, aditivi alimentari, produse farmaceutice etc. prin :

sporirea troficit ii locale i reducerea sau neutralizarea toxicit ii.

Furnizoare de energie (1g 4,1 kcal).

Valoarea nutri ional a unei proteine � eficien a cu care aceasta satisface nevoia de azot i în aminoacizi a organismului

Calitatea nutri ional a unei proteine depinde de digestibilitate i de aptitudinea de fi utilizat pentru sinteze. Se evalueaz prin:

Indicatorii chimici - scorului aminoacidic = eviden ierea procentului aminoacizilor esen iali prezen i în

proteina test comparativ cu o protein de referin . Exemple :- proteinele din ou considerate c reprezint cel mai echilibrat aport de aminoacizi.

- proteina de referin propus de OMS - ipotetic , inexistent în alimente. Proteinele cu un scor al aminoacizilor esen iali > de 50% valoroase nutri ional. Aminoacizii esen iali care prin lipsa lor par ial sau total afecteaz valoarea biologic a

unei proteine se numesc aminoacizi �limitan i�

11.. PPRROOTTEEIINNEELLEE

1 .1.Rolur i le prote ine lor în org anism

1.2. Evaluarea calit ii nutri ionale a proteinelor

Page 49: Patologia chimica

3

Ex : carnea are ca aminoacid limitant metionina, cerealierele � lizina, leguminoasele � metionina.

Indicatorii biologici

Coeficientul de eficien proteic (CEP) se bazeaz pe sporul în greutate exprimat în grame ce revine pe gramul de protein ingerat .

- a fost testat pe obolani în cre tere - la om este important în perioada de dezvoltare fizic . - este maxim la proteinele din ou de 3,8 , peste 3 la proteinele din lapte, 2,5 la cele din

carne, aproximativ 2 la cele din soia, 1,7 la cele din cereale etc. Coeficientul de utilizare digestiv (CUD) reprezentat de digestibilitatea proteinelor

este dat de rela ia: 100ingeratNabsorbitNCUD .

Aminoacizii din : - proteinele animale sunt mai u or digerabili i se absorb în procente de peste 90% - cei din leguminoase aproximativ 80%, - din cerealiere i alte alimente vegetale între 60-90%.

Valoarea biologic (VB) este procedeul clasic i nou de evaluare a calit ii proteinelor. El este util i în perioada de cre tere i pentru adult. Este un indicator combinat, al digestibilit ii i utiliz rii proteinelor, derivat din rela ia:

100absorbitNretinutNVB .

Înregistreaz procente peste 70% la proteine animale i mai mici pentru cele vegetale. Pentru a fi utilizate eficient proteinele trebuie s fie înso ite de vitamine i minerale.

Unele plante con in inhibitori ai digestiei proteolitice � cei mai bine cunoscu i sunt tripsin inhibitorii (din soia). În prelucrarea alimentelor mai pot apare deterior ri ale aminoacizilor.

Categoria de proteine

Caracteristici biochimice

Efecte biologice Exemple proteine din

I. Proteine complete (cu valoare biologic mare)

aduc to i aminoacizii esen iali, în propor ii optime sintezelor

Stimuleaz cre terea la copil Men ine bilan ul azotat al adultului în cantit i mici

Proteine din : ou, lapte, brânz , carne, pe te.

II. Proteine par ial complete (cu valoare biologic medie)

1-3 aminoacizi sunt limitan i

Pentru între inerea cre terii copilului sunt necesare cantit i mai mariLa adult men in echilibrul azotat

Proteine din : leguminoase, cereale (excep ie porumbul)

III. Proteine incomplete (cu valoare biologic mic )

lipsesc 1 sau mai mul i aminoacizi esen iali

In orice cantitate nu între in cre terea copilului La adult nu men in echilibrul azotat

Proteine din : - porumb (zeina) - mezeluri (elastin , colagen i reticulin )

1.3. Clasificarea nutri ional a proteinelor din alimente

Page 50: Patologia chimica

4

Surse alimentare de proteine 1.4. Suse alimentare de proteine

Sursele vegetale

gr. IV-a � cant. (exc: maz rea verde cu8%; usturoi 7%; nuci 20%)

gr. V-a � 8-12% cerealierele

20-24% leguminoasele uscate

34% soia

Sursele animale:

gr I � laptele � 3,5 g %

� brânzeturi � 15-30%

gr. II-a � 12 - 22%

gr. III-a � 14%

gr. VI-a � nu poate fi considerat surs de proteine.

gr. VII-a � nu aduc proteine.

Surse noi de proteine sunt realizate din vegetale cum sunt: soia, arahide, semin e de bumbac.

1. Cerin e cantitative : 11-16 % din RET/24 ore (ra ia energetic total zilnic ) 1 -1,2 g proteine / kg corp / zi

2. Cerin e calitative: la adult PA (proteinele de origine animal ) s reprezinte cel pu in 35% din totalul proteinelor / 24 ore. La copil PA minim 50% din total proteine

Deficien a extrem de proteine determin - kwashiorkorul - afectez copiii de 1-3 ani - evolueaz cu edeme, degradare muscular , depigmentarea p rului. - mai frecvent în rural - marasmul mai frecvent în mediul urban.

Excesul se asociaz cu :

- unele cancere (în special renal i de colon), - pierderea urinar a calciului - favorizeaz litiaza uric i guta.

1.6. Efectele consumului neadecvat de proteine

1.5. Ra ia zilnic de proteine

Page 51: Patologia chimica

5

Lipidele � grup heterogen format din structuri chimice foarte variate. Sunt insolubile în ap , dar solubile în solven i chimici.

Clasificarea lipidelor: Lipide complexe (saponificabile) � con in acizi gra i în molecul

acilglicerolii (trigliceridele) � familia cea mai numeroas ; fosfogliceridele (fosfolipidele) � lecitina ca principal reprezentant; sfingolipidele � prezente în creier; cerurile � din piele, frunze, coaja fructelor.

Lipide simple (nesaponificabile) � nu con in acizi gra i în molecul terpene - monoterpenele (limonen, mentol etc.),

- terpenele superioare � carotenoizii i vitaminele A, E, K. steroizi (sterolii � fitosterolii, zoosterolii; hormoni steroizi, vitamina D2 i D3) prostaglandinele

Principalele grupe în care se g sesc lipidele din alimente:

- 95% din ele sunt acilgliceroli (trigliceride); - o alt clas este cea a fosfolipidelor; - sterolii, cel mai bine cunoscut fiind colesterolul.

Prin metabolizarea acilglicerolilor (trigliceride) rezult acizi gra i i glicerol.

Acizi gra i: clasificare, principalele categorii, roluri în organism, surse alimentare

Clasific ri ale acizilor gra i cu rol în nutri ie : dup gradul de saturare acizii gra i sunt:

- AGS (satura i); - AGM (mononesatura i); - AGPN (polinesatura i)

dup forma cis sau trans - cis � gr simi naturale animale i vegetale - trans � apar prin procesarea unor gr simi (ex. hidrogenarea margarinei)

a) Acizii gra i satura i

Acidul miristic (C14) este considerat cel mai aterogen i trombogenetic Acidul stearic (C18) efect trombogenetic

- colesterolul i LDL-colesterolul - Surse alimentare: alimente de origine animal (unt, ou , mezeluri, carne, smântân )

2. Lipidele

2.1.1.Acilglicerolii

2.1.Clasificarea lipidelor

Page 52: Patologia chimica

b) AAcidul

porc, vit ,

c) A S

acidul l--

--- c

acidul a--- Ser

acidul li- in- es- se- di

acidul eacidul d

Acizii

func ii de inflamator,

Acizi gra i moleic (C18pas re, ulei

Acizii gra i Seria n-6 salinoleic: C1acid gras ese g se te porc/pas re în organisun rol criti

caren a în nuarahidonic este adus dpoate fi sinrol în sinte

ria n-3 sau inolenic C1

ntr în compste un nutrie g se te în in el se formeicosapentadocosahexa

gra i polinebaz : pres

, în structur

mononesatu:1) � uleiuluiul din germ

polinesatuau omega 618:2. esen ial din abundee. m se poate c în membrutri ie parenC20:4

de gr similentetizat în oreza trombox

omega 3 (18:3 pozi ia creieient esen iacantit i red

meaz în esaenoic (EPAaenoic (DHA

esatura i linsiunea sangra membran

La uscarea psc derea

cre tere îneczeme.

ura i ui de m slin

meni de poru- form

colesterolu- forma

ra i � 6 ( 6)

en în uleiu

converti în rana celularnteral înde

e animale înrganism din

xanilor, pro

3)

erului, a retial duse atât în suturile pe tA) C20:5, A) C22:6,

noleic i lingvin , formnelor celular

C

copii:pielii;a ratei de n greutate;

ne (în cantitumb ma cis eful, HDL ca trans � aci

urile vegetal

al i acizi po conferind

elungat .

n cantit i mn acid linoleostaciclinelo

inei.

gr simile vtelui EPA i

nolenic suntmarea cheare.

Caren a în

h

tatea cea ma

fect favoracolesterolulidul elaidic

le, semin e,

olinesaturad protec ie fi

mici. eic. or i leucotri

vegetale cât i DHA

t necesari oagului, lipem

n AGPN

Ladermatit ;insuccese dezordini r

hepatice.

factor prote

ai mare), ar

abil: cl �hipercoles

, nuci, cerea

i (ac. arahidiec rei celul

ienelor

i în cele an

organismulumia, r spun

a adul i:

reproductivrenale i

ector al boli

rahide, ou ,

olesterolul,

sterolemian

ale (porumb

donic). le.

nimale.

ui pentru regnsul imun,

ve;

ilor coronar

6

gr sime de

LDL

nt

b), carne de

glarea unor r spunsul

riene

6

e

L

e

r l

Page 53: Patologia chimica

ProP

AntioxidanA

valorii nutra produsulu

Pmargarineicrescut de

Lrecomanda

LeRolurile :

Sintetiza lSurse alim

Co

Se numai în a

Rol

Surs n tate, în

opriet ilPermit legarn ii sintetici

Adi ioneazritive a gr sui).

Pot fi saturai. AGPN sufumegare.

La temperaat pr jirea r

citina - se g se te- particip , - rol favoa nivelul fic

mentare: g

olesterolul

sintetizeazlimente de olurile coles

ooooo

rse alimentn func ie de

coleste+ AGS

coleste+ AGP

le AGPN rea rapid i se pot ad u halogeni �

similor (cu

ate rapid punt transfor

aturi crescrepetat a u

e în structural turi de p

orabil în mecatului în calbenu ul de

l

în ficat înorigine anim

sterolului în st la baza particip laintervine înfavorizeazfaciliteaz

tare� exist asocierea c

�creie�g lb�ficat�unt�brân

rolS

�pe�lan�sco�cre

erolPN

2.1.

a oxigenuluuga pentru p� mai ales iocât este ma

prin hidrogrma i în lip

cute formeauleiurilor).

ra tuturor ceproteine, în uetabolismul antitate sufie ou, soia

n propor ie dmal . organism: sintezei ho

a sinteza acin celul în o

re inerea ametaboliza

t dou catecolesterolulu

er 1800 mg csbenu 1500 mgt 260 360mg250 270mg c

nzeturi 100 1

estengusteoicieve i

.2. Fosfog

2.1.3. Ste

ui i OH� aprevenirea rod � proprie

ai crescut in

genare � prpide solide

az compu

elulelor; unele sistemlipidelor (a

icient nevo

de 60%, iar

rmonilor steizilor biliariosmoz i dapei în esut

area unor toxegorii de aui cu AGS s

st/100gg cst / 100gcst / 100gcst / 100g150mg cst / 100

gliceridele

eridele

220 mg cst

având ca rezrâncezirii. etate ce st dicele de I

rocedeu ce mai reziste

i cu efect

me enzimatial colesteroluoilor organis

r aportul ali

eroizi, i,

difuzie, tul adipos, xine limente, cusau AGPN.

0g

e

t / 100g

zultat rânce

la baza detecu atât cre

st la baza ente la rân

te iritante

ice; ului). smului

imentar este

u efecte dis

ezirea lor pr

ermin rii înte i valoar

ob inerii inncezire i cu

sau toxic

e de 40%. E

tincte asup

Alimecolesterol

Favorizeazbolilor cardi

Alimente propentru bo

cardiovasc

7

rin oxidare.

n laborator area nutritiv

ndustriale au un punct

ce (nu este

Este prezent

ra st rii de

ente lemiante

za aparitia iovasculare

otectoare olile culare

7

.

a

a t

e

t

e

Page 54: Patologia chimica

8

Rol energetic eliberând 9,3 kcal / 1 g consumat. Rol plastic ca parte a membranelor celulare. Rol structural � al III-lea component dup ap i proteine. Din distribu ia esutului adipos deriv alte roluri:

- men inerea homeotermiei; - protec ie i fixare a organelor interne;

esutul adipos - rezerv energetic dac bilan ul caloric este negativ. Furnizoare de nutrien i esen iali, în special acid linoleic i linolenic. Absorb ia vitaminelor liposolubile: A, D, E, K. Precursoare de: prostaglandinelor, tromboxanilor, prostaciclinelor i leucotrienelor. Confer gust deosebit i sa ietate mânc rurilor.

1. Dup raportul AGPN/AGS: Categoria de

lipide Caracteristica

biochimic Raportul

AGPN / AGS Necesarul

zilnic Exemple

I. Cu valoare

biologic mare

50 � 80% sunt AGPN 5 � 6 15 � 20 g

Ulei: floarea soarelui, dovleac, soia

II. Cu valoare

biologic medie

20 � 22% sunt AGPN 0,4 � 0,8 40 � 60 g

Ulei de m sline, untur de: pas re, porc

III. Cu valoare

biologic redus

5 � 6% sunt AGPN 0,03 � 0,05

nu satisface nevoile zilnice

Untul, gr sime vit , seu de oaie, unt de cacao

Grupa I � laptele integral aduce 3,6 g / 100 ml; � brânzeturile 15-30 g / 100 ml. Grupa II-a � 5-35%. Grupa III-a �12 g lipide / 100 g ou. Grupa IV-a � s rac în lipide excep ie nucile cu 60 g lipide / 100 g

Grupa V-a �1-2 g %; excep ie soia � 20 g lipide / 100 g. Grupa VI-a �ciocolata, halvaua, mixturile (pr jituri, torturi )

Grupa VII-a - smântâna aduce 20-30% gr simi;

- untul 80% (sau mai pu in); - untura de porc � 99,6%; - uleiurile � 99,9%; - margarina � 82%

2.2.Rolurile lipidelor în organism

2.3.Clasificarea nutri ional a lipidelor

2.4. Surse alimentare de lipide

Page 55: Patologia chimica

9

Cerin e cantitative : 27-34 % din RET/24 ore (ra ia energetic total zilnic ) 1 -1,2 g lipide / kg corp / zi

Cerin e calitative: - LA s reprezinte cel mult 50% din totalul lipidelor / 24 ore, asfel încât: LA / LV = 1/1,

în care LA - lipidele de origine animal , iar LV - lipidele de origine vegetal . - AGPN (seria n-3) > 3%din RET/24 ore

- sunt în leg tur cu patologia legat de metabolismul lipidelor, cu bolile cardiovasculare i cu cancerogeneza.

lipidele saturate (acizi gra i satura i) cresc colesterolul sangvin AGM scad LDL colesterolul (�r u�). Uleiurile bogate în AGPN n-6 :

promoveaz obezitatea, cresc riscul de calculi biliari cresc riscul unor cancere

Seria n-3 ai AGPN ac ioneaz antitrombotic i antiaterogen,

confer protec ie unor boli renale auto-imune

întârzie apari ia tumorilor i reduc talia i num rul lor, protectori ai bolilor digestive.

2.5. Ra ia zilnic de lipide

2.6. Efectele consumului neadecvat de lipide

Page 56: Patologia chimica

10

Glucidele sunt sursa principal de energie pentru organism, reprezentând în rile dezvoltate 50%, iar în rile subdezvoltate pana la 80% din ra ia calorica zilnic .

Ozele - structuri monozaharidice nehidrolizabile:

Pentozele - au pu in importan ca surse energetice, - reprezentate de riboz i dezoxiriboz � în acizii nucleici i a riboflavinei - intr în structura unor polizaharide i glicozide din legume i fructe - nu sunt esen iale.

Hexozele - cele mai r spândite monozaharide din alimente glucoza

- cea mai r spândit în alimente - serve te la formarea polizaharidelor. - unica surs energetic pentru creier, nervii periferici, hematii, medulara renal . - c ile metabolice ale ei în organism eviden iaz trei posibile utiliz ri:

- ca surs de energie; - stocat sub form de glicogen (depozitelor hepatice i musculare); - convertit în gr simi .

fructoza - monozaharid prezent în fructe i miere - se absoarbe lent dar se utilizeaz rapid. - metabolizarea - la nivelul ficatului , nu este dependent de insulin . - este principala surs energetic a spermatozoizilor. - are o mare putere de îndulcire, cel mai dulce glucid.

galactoza � nu se g se te liber în alimente, ea intr în compozi ia lactozei din lapte. - convertit în glucoz la nivelul ficatului i apoi, enzimatic, în glicogen.

Ozidele - structuri glucidice complexe. Dizaharidele:

Polizaharidele Polizaharide de rezerv (depozit) sunt forme de stocare a energiei: - amidonul în vegetale: cerealiere, leguminoase uscate, legume tuberculi, r d cinoase - glicogenul - echivalentul animal al amidonului prezent în ficat i mu chi. - în cantitate mic în alimentele de origine animal . Polizaharidele structurale fibrelor alimentare: celuloza, hemiceluloza, pectinele, gumele, mucilagiile + lignina ( nu este glucid).

3. Glucidele

zaharoza (glucoz + fructoz ) � în zah r, fructe i legume lactoza (glucoz + galactoz ) � în lapte maltoza � (glucoz + glucoz ) � în cereale germinate, bere, f inuri

tratate termic

3.1. Principalele tipuri de glucide din alimente

Page 57: Patologia chimica

11

1. Rol energetic (4,1 Kcal/1g) - sursa majoritar de energie / zi - acoper între 50 i >80% din total 2. Cru proteinele - efect foarte important în unele boli de rinichi, ficat, interven ii

chirurgicale. 3. Ajut organismul s utilizeze eficient lipidele: �lipidele ard în focul glucidelor �. 4. Sunt componente ale unor substan e din organism: heparina., esutul nervos, hormonii,

enzimele, acidul glucuronic, acidul hialuronic, condroitin i mucoitin-sulfonic. 5. Cresc rezisten a fa de agen ii toxici � glicogenul hepatic poate anihila unele substan e.

Glicuronoconjugarea este un exemplu de ap rare a organismului împotriva toxicelor endogene i exogene.

6. Riboza serve te la sinteza ADN i ARN. 7. Rol structural - 370 � 420 g glicogen i glucoz în organism , din care:

17 � 20 g sub form de glucoz în fluide, restul de - 2/3 în mu chi - 1/3 în ficat sub form de glicogen.

Indicele glicemic (IG)� util pentru aprecierea puterii hiperglicemiante a unui aliment în raport cu un glucid de referin (glucoza)

- no iune introdus de Jenkins în 1981, permite compararea alimentelor

IG x100

Se alege glucoza ca glucid de referin I.G. =100% Pentru dizaharide indicele glicemic este mai dac ele au în compozi ia lor fructoza, care este slab absorbit la nivel intestinal ( prin transport pasiv).

zaharoza are un I.G. = 61. maltoz (glucoz + glucoz ) I.G. =105, lactoz (glucoz + galactoz ) I.G. =46. Efectul hiperglicemiant al lactozei datorit hidrolizei lente a constituen ilor s i .

R spunsul glicemic variaz i în func ie de : natura glucidelor (ex: diferen ele între dizaharide) sursele lor alimentare ( extreme pâinea i fasolea) modul de preparare ( ex . cartofii: fulgi IG, fier i, cop i în coaj

IG) forma fizic sub care sunt consumate (amidonul din cartofii fier i i cop i) prezen a altor nutrien i: - cartofi + proteine � I.G. - cartofi + lipide � I.G. prezen a fibrelor alimentare I.G (I.G. m r < piure de mere)

3.2. Rolurile glucidelor în organism

3.3. Aprecierea nutri ional a glucidelor � Indicele glicemic

Page 58: Patologia chimica

12

Clasificarea alimentelor în func ie de indicele glicemic:

Alimente cu indice glicemic crescut > 70

Indice Alimente

110 Bere (maltoz )

100 Glucoz

95 Cartofi cop i în cuptor sau frip i Pate cu f in de orez

90 Piure de cartofi Orez instant Miere

85

Morcovi g ti i Corn-flakes, Popcorn, F in i pâine alb Pr jituri cu orez

80 Leguminoase boabe Tapioca Pâine de brut rie

75

Baghete Dovleac Dovlecel Pepene verde

70

Croissant Cereale îndulcite Ciocolat (tip Mars) Cartofi fier i în ap f r coaj Orez alb prefiert Porumb Napi Mei B uturi nealcoolice îndulcite, Pepsi clasic Zah r

Alimente cu indice glicemic mediu (50 � 70)

Indice Aliments

65 Pâine intermediar Cartofi fier i în ap în coaj

Page 59: Patologia chimica

60

55

50

4

4

3

3

0

5

0

Glu

45

40

35

30

CouscBananPepenAnanaStafidGemuFructeSuc de

Orez gPr jituPapaiaDulciu

Biscui Muës

Pâine Hri cFulgi Orez bMaz rCereaKiwiOrez a

ucide cu in

PâineBoabMazStrug

Suc dSuc dPâineF inoFasol

PâinePastePorumMorcMazIaurtPorto

LaptePastePiersLapteFasol

cous ne ne galben as

de uri si dulce ue în sirop e portocale

g tit peste 1uri a uri cu cerea

i i simpli tipsli

neagr de ov z brun, nerafire conservatle nerafinat

alb tip Basm

dice glicem

e cu t râ e be de grâu d

re proasp tguri

de portocalede mere e de secaroase complele ro ie

e integral e g tite « almb indian covi cruzi re uscat

ocale, mere,

e e integrale ici e cu ciocolale boabe

uri cu 50 %

(industrial)

15 minute

ale

p « Petit beu

inat t te (f r adao

mati

mic sc zut <

dur nedecortt

e proasp t

ete, nerafina

l dente »

pere, caise

at neîndulc

zah r

)

urre »

os de zah r)

<50)

ticat prefiert

ate

uscate, smo

cit

)

t

ochine

133

Page 60: Patologia chimica

14

Fasole verde Linte brun Marmelad de fructe (f r ad ugare de zah r)

22 Ciocolat neagr cu 70% cacao Linte verde Cire e, prune.

20 Fructoz

15 Soia Alune Caise

10 Alte legume verzi, salat , ro ii, vinete, ardei, usturoi, ceap , ciuperci, etc�

Gr. I - Laptele integral 4,8 g glucide / 100ml iaurtul 3g glucide / 100 ml; brânza de vac 4g / 100ml; telemeaua i ca cavalurile doar 1%.

Gr. II - nu con ine glucide, exc. ficatul cu 3 � 4 g % inima cu 0,8 g %. Gr. III - urme de glucide Gr. IV- 2 - 20 g glucide / 100 g ( bananele ) Gr. V - Cerealele sunt foarte bogate în glucide : 42 g glucide /100g în pâine 80 g glucide / 100 g în orez Gr. VI sortimente alimentare cu un con inut glucidic apropiat de 100% (zah r, bomboane

etc). Gr. VII - lipsesc Gr. VIII � cantit i variabile în b uturile nealcoolice (ceai, cafea, sucuri) i alcoolice.

1. Cerin e cantitative : 50-60 % din RET/24 ore (ra ia energetic total zilnic ) 4-5 g glucide/ kg corp / zi 2. Cerin e calitative: glucidele rafinate (grupa a VI-a de alimente) < 10% din RET/24 ore

3.4. Surse alimentare de glucide

3.5. Ra ia zilnic de glucide

Page 61: Patologia chimica

15

Utilizarea anormal a glucidelor include: intoleran a la lactoz care pare a fi rasial este prezent la propor ii mari ale popula iei

mediteraneene (greci, africani etc.), dar i la asiatici. diabetul nivelul neadecvat al insulinei

glicemia aprovizionarea celulei cu energie dat de glucoz .

hipoglicemie - situa ie rar - sc derea anormal a glucozei sangvine care este un simptom i nu o boal . - poate fi reactiv - temporar sau spontan la persoane s n toase care

necesit tratament i uneori diete speciale.

Boli puse în rela ie cu consumul de glucide promoveaz i men in obezitatea; cauzeaz i agraveaz diabetul; consumul excesiv al dulciurilor se coreleaz cu cariile dentare; cresc riscul bolilor cardiovasculare (ar fi la originea accidentelor

cerebrovasculare i a bolii arterei coronare); pot cauza perturb ri de comportament la copii i adul i (în cadrul

dezechilibrului tiamino - glucidic).

3.6. Consumul neadecvat de glucide i riscurile asupra s n t ii

Page 62: Patologia chimica

16

F.A. sunt un grup de compu i prezen i în alimentele vegetale. Defini ie - conform Codex Alimentarius (2002):

FA = polimeri glucidici (grad de polimerizare 3), de origine vegetal , asocia i sau nu

cu lignina sau al i constituen i neglucidici (polifenoli, ceruri, saponine, fita i, fitosteroli

sunt glucide (marea majoritate polizaharide), exist i compu i neglucidici (lignina). Nu sunt digerabile i nici absorbabile = nu sunt atacate de aciditatea i enzimele tubului

digestiv, îl traverseaz i se elimin prin fecale. - lignina i o mare parte din celuloz (50-97%) trec nealterate în fecale. - restul de celuloz , hemiceluloza i pectinele ( 72-97%) sufer o fermentare bacterian în colon.

Energia eliberat este utilizat pentru cre terea popula iei bacteriene i formarea biomasei. Acizii gra i volatili cu lan scurt (butiratul, propionatul i acetatul) se absorb i metabolizeaz . Gazele formate (H2, CO2, CH4) se excret ca gaze sau dup absorb ie, prin pl mân.

- adi ioneaz apa i promoveaz senza ia de plenitudine - realizeaz schimburi de cationi - au propriet i de adsorb ie pentru - acizii biliari - produ ii de fermentare bacterian Influen eaz : - greutatea fecalelor; - timpul de tranzit intestinal; - fermentarea în intestinul gros; - ciclul enterohepatic al colesterolului : colesterolemia i raportul LDL /HDL colesterol (leag sterolii i îi elimin prin fecale) - digestia i absorb ia glucidelor rafinate : glicemia i/sau insulinemia post-prandial Valoarea energetic - 2,4 kcal/g � neglijabil pentru ra ia energetic total - necesar pentru între inerea i cre terea microflorei - unele fibre biodisponibilitatea macronutrien ilor valorii energetice a alimentului care con ine fibre alimentare

4. Fibrele alimentare (F.A.)

4.1. Rolurile fibrelor alimentare

Page 63: Patologia chimica

17

F I B R E

SOLUBILE INSOLUBILE

Gr. I, II, III (de origine animal ) i VI i VII nu con in fibre. Alimentele bogate în fibre - de origine vegetal (grupele IV i V).

Gr. IV-a - legumele proaspete crude sau fierte, - fructe integrale crude în locul sucurilor (coaja, sâmburii i membranele sunt bogate în fibre).

Gr. a V-a : - cerealiere cu grad de extrac ie mare (ex. f ina neagr ). Alte surse : pâinea, orezul, pastele, m m liga, expandate de cereale

- leguminoasele uscate � doze mari produc disconfort

Ra ia zilnic se recomand s se situeze între 27 � 40 g fibre / zi

Ex : hemiceluloz , pectine, propectine, gume,

agar, mucilagii Surse alimentare:

ov z, orz, leguminoase uscate, legume verzi i fructe.

Func ii : timpul de golire gastric; timpul de tranzit intestinal; glicemia postprandiale colesterolul seric.

Ex: celuloza, lignina

Surse alimentare:

bobul integral de grâu, vegetale, fructe, t râ ele cerealelor, nuci.

Func ii: timpul de golire al stomacului; tranzitul intestinal; efect mic asupra glicemiei postprandiale efect minim asupra colesterolului seric.

4.2. Tipurile i func iile fibrelor alimentare

4.3. Surse alimentare de fibre

4.4. Ra ia zilnic de fibre alimentare

Page 64: Patologia chimica

4

- Prev- Stimdivert- Se as- Fibre- Cons- Augolirea

Co- dis-leagfeca- obs

4.5. Rela

DeficiFavorizeaz

metabolischemic ,

de colon

Efec

vin constipamuleaz muticuloza.sociaz cu iele solubilesumul de fibefect favora gastric , i

onsumul îscomfort abg s ruri mle, cum ar fstruc ii inte

ia dintre

itul de fibapari ia bo

lice: obezilitiaz bilia

n: constipa i

cte benefic

27 -a ia i infecusculatura

nciden eriscul b

bre permiterabil în conar alimentel

în exces dbdominalminerale ifi: zinc, calcestinale

consumu

bre: <2olilor:itate, diaber .ie, hemoroiz

ce ale con

40 g fic ia bacteri

tractului d

a cancerulbolilor carddiabeticulu

ntrolul greule care le ad

e fibre:

i le eliminciu, fier, ma

ul fibrelor

25 g fib

et zaharat,

zi, cancer d

nsumului

ibre /zian în apendigestiv, pr

lui de colondiovascularui s dozaut ii (fibreduc au o den

>

din organagneziu.

r alimenta

bre /zi

, cardiopat

e colon

de fibre:

indice.revenind he

n.re.a de insulinele solubilensitate calor

> 40 g f

nism odat

are i star

tie

emoroizii i

n .e încetinescric mic ).

fibre/z

cu materii

rea de s n

18

i

c

i

ile

n tate

8

Page 65: Patologia chimica

ï

Ó×ÝÎÑÒËÌÎ×ÛÒ ××æ Ê×ÌßÓ×ÒÛÔÛ × Í ÎËÎ×ÔÛ Ó×ÒÛÎßÔÛ Ì¿¾´¿ ¼» ³¿¬»®··

ïò Ê·¬¿³·²»´»

ïòï Ü»º·²· ·»ò Ý¿®¿½¬»®·­¬·½· ¹»²»®¿´» ¿´» ª·¬¿³·²»´±®ò

ïòî Ê·¬¿³·²»´» ´·°±­±´«¾·´»æ ®±´«®·ô ½¿®¿½¬»®·­¬·½·ô ­«®­» ¿´·³»²¬¿®»

ïòí Ê·¬¿³·²»´» ¸·¼®±­±´«¾·´»æ ®±´«®·ô ½¿®¿½¬»®·­¬·½·ô ­«®­» ¿´·³»²¬¿®»

îò Í ®«®·´» ³·²»®¿´»

îòï Ý´¿­·º·½¿®»ò α´«®·´» 2² ±®¹¿²·­³

îòî Ý¿´½·«´

îòí Ú±­º±®«´

îòì Ó¿¹²»¦·«´

îòë ͱ¼·«´

îòê б¬¿­·«´

îòé Ý´±®«´

îòè Ú·»®«´

ïòÊ×ÌßÓ×ÒÛÔÛ

ïòï Ü»º·²· ·»

Ê·¬¿³·²»´» ­«²¬ ­«¾­¬¿² » ±®¹¿²·½»ô ½« ¹®»«¬¿¬» ³±´»½«´¿® ³·½ ô ¿½¬·ª» 2² ¼±¦» ®»¼«­»ô º ®

ª¿´±¿®» »²»®¹»¬·½ ·²¬®·²­»½ ô ½¿®» ¿¶«²¹ 2² ±®¹¿²·­³ °®·² ¿°±®¬ »¨±¹»²ô ¾·±­·²¬»¦¿ »²¼±¹»² ¿

«²±®¿ º··²¼ ·²­«º·½·»²¬ °»²¬®« ¿ ¿­·¹«®¿ °®±³±ª¿®»¿ ½®» ¬»®··ô ³»² ·²»®»¿ ª·» ·· · ¿ ½¿°¿½·¬ ·· ¼»

®»°®±¼«½»®»ò

Ý´¿­·º·½¿®»¿ ª·¬¿³·²»´±® 2² º«²½ ·» ¼» ­±´«¾·´·¬¿¬»æ

ó ª·¬¿³·²» ¸·¼®±­±´«¾·´» ø¹®«°«´ Þ · ª·¬¿³·²¿ Ý÷

ó ª·¬¿³·²» ´·°±­±´«¾·´» øßôÜôÛôÕ÷

Ý¿®¿½¬»®·­¬·½·´» ¼» ¾¿¦ ¿´» ª·¬¿³·²»´±®æ

ïò Ô·°±­±´«¾·´»

Page 66: Patologia chimica

î

ó ­±´«¾·´» 2² ¹® ­·³· · ­±´ª»² ·· ¿½»­¬±®¿

ó ­«®­¿ ¿´·³»²¬¿® ¼» ¾¿¦ ± ®»°®»¦·²¬ ¿´·³»²¬»´» ¹®¿­»

ó ­«²¬ ¿¾­±®¾·¬» ¼·² ¬«¾«´ ¼·¹»­¬·ª 2² °®»¦»² ¿ ¾·´»·ô 2² ´·³º · ½·®½«´ 2² ½«®»²¬«´ ­¿²¹«·²

´»¹¿¬» ¼» ½ ® « · °®±¬»·½·

ó ­«²¬ ¼»°±¦·¬¿¬» 2² ´·°·¼»´» ¬·­«´¿®»ô ³¿· ¿´»­ ´¿ ²·ª»´ ¸»°¿¬·½

ó ­«®°´«­«´ ¼» ¿°±®¬ ®·¼·½ ®·­½«´ ¸·°»®ª·¬¿³·²±¦»·ô ½« ³¿²·º»­¬ ®· ¬±¨·½» ¼¿¬±®¿¬» ¬»¦¿«®·¦ ®··

»¨½»­·ª»

ó ¼»º·½·¬«´ ¼» ¿°±®¬ ¼«½» ´¿ º±´±­·®»¿ ·²· ·¿´ ¿ ®»¦»®ª»´±® ¼»°±¦·¬¿¬»ô ·¿® ­»³²»´»

¸·°±ª·¬¿³·²±¦»· ¿°¿® ¬¿®¼·ª

ó ¿« ¿½ ·«²» ¿­»³ ² ¬±¿®» ¸±®³±²·´±®ô °¿®¬·½·°>²¼ ´¿ °®±½»­»´» ¿²¿¾±´·½» ¼·² ±®¹¿²·­³

îò Ø·¼®±­±´«¾·´»

ó ­«²¬ ­±´«¾·´» 2² ¿° ô °·»®¦>²¼«ó­» « ±® ¼·² ¿´·³»²¬» °®·² ­° ´¿®» »¨½»­·ª ­¿« °®·² ³»² ·²»®»

2²¼»´«²¹¿¬ 2² ¿° ô ·¿® 2² ±®¹¿²·­³«´ «³¿² °®·² ¬®¿²­°·®¿ ·· °¿¬±´±¹·½»ô ¼»±­»¾·¬ ¼»

¿¾«²¼»²¬» · ®»°»¬¿¬»

ó ­«²¬ ¿¾­±®¾·¬» « ±® ¼·² ¬«¾«´ ¼·¹»­¬·ª 2² °®»¦»² ¿ ¿½·¼«´«· ½´±®¸·¼®·½ ¼·² ­«½«´ ¹¿­¬®·½ô ¼·®»½¬

2² ­>²¹» «²¼» ½·®½«´ ´·¾»®ô ²»´»¹¿¬»

ó 2² ³±¼ ±¾· ²«·¬ ²« ­«º»® ¬»¦¿«®·¦¿®» ­»³²·º·½¿¬·ª 2² ±®¹¿²·­³ô »¨½»­«´ º··²¼ °®»´«¿¬ ¼»

´·½¸·¼»´» »¨¬®¿½»´«´¿®»ô ¬®¿²­°±®¬¿¬ °» ½¿´» ­¿²¹«·² · »´·³·²¿¬ °®·² «®·² ò Í»³²»´»

¸·°±ª·¬¿³·²±¦»· ¿°¿® ®¿°·¼

ó ½¿¬¿´·¦»¿¦ °®±½»­»´» ½¿®» »´·¾»®»¿¦ »²»®¹·¿ ¼·² °®±¬»·²»ô ¹´«½·¼» · ¼·² ´·°·¼»ô º··²¼

½±º»®³»² · ¿· »²¦·³»´±®ò

ïòî Ê·¬¿³·²»´» ´·°±­±´«¾·´»æ ®±´«®·ô ½¿®¿½¬»®·­¬·½·ô ­«®­» ¿´·³»²¬¿®»

ª»¦· ¬¿¾»´

ïòí Ê·¬¿³·²»´» ¸·¼®±­±´«¾·´»æ ®±´«®·ô ½¿®¿½¬»®·­¬·½·ô ­«®­» ¿´·³»²¬¿®»

ª»¦· ¬¿¾»´

Page 67: Patologia chimica
Page 68: Patologia chimica
Page 69: Patologia chimica
Page 70: Patologia chimica
Page 71: Patologia chimica

îò Í ÎËÎ×ÔÛ Ó×ÒÛÎßÔÛ

ó ®»°®»¦·²¬ ½·®½¿ êû ¼·² ¹®»«¬¿¬»¿ ½±®°«´«·

ó ½±³°±²»²¬» »­»² ·¿´» ¿´» ±®¹¿²·­³«´«·

ó ¿« ®±´ °´¿­¬·½ô ­¬®«½¬«®¿´ô ³«´¬·°´» ®±´«®· º·¦·±´±¹·½»

îòïòÝ´¿­·º·½¿®»æ

ó Ó¿½®±»´»³»²¬»´» øÒ¿ô Õô Ý¿ô Ó¹ô Ð÷ � ­» ¹ ­»­½ 2² ½¿²¬·¬ · ³¿®· 2² ±®¹¿²·­³

ó Ó·½®±»´»³»²¬»´» ­¿« ±´·¹±»´»³»²¬»´» øÚ»ô Ʋô ×ô Í»ô Ó²ô Ý«ô Ý®ô Ó±÷ � ­» ¹ ­»­½ 2² ½¿²¬·¬ ·

®»¼«­»

Ю·²½·°¿´»´» ®±´«®· ¿´» ¾·±»´»³»²¬»´±® 2² ±®¹¿²·­³æ

ó ®±´ °´¿­¬·½ô ·²¬®>²¼ 2² ­¬®«½¬«®¿ ¬«¬«®±® ½»´«´»´±®ô »­«¬«®·´±® · ¿ ´·½¸·¼»´±® ·²¬»®­¬· ·¿´»

ó ®»¹´»¿¦ ¾¿´¿² ¿ ¸·¼®·½ ¿ ±®¹¿²·­³«´«·ô °®·² ³»² ·²»®»¿ »½¸·´·¾®«´«· ¼·²¬®» ¿°¿ ·²¬®¿½»´«´¿® ·

½»¿ »¨¬®¿½»´«´¿®

ó ³»² ·² °®»­·«²»¿ ½±´±·¼ó±­³±¬·½ · »½¸·´·¾®«´ ¿½·¼±ó¾¿¦·½

ó ®»¹´»¿¦ °»®³»¿¾·´·¬¿¬»¿ ³»³¾®¿²»´±® ½»´«´¿®»ô ·²¬»®ª»²·²¼ 2² °®±½»­»´» ¼» ¬®¿²­°±®¬

¬®¿²­³»³¾®¿²¿®

ó ³±¼«´»¿¦ ¿½¬·ª·¬¿¬»¿ »²¦·³»´±®ô ¸±®³±²·´±® · ¿ ª·¬¿³·²»´±®ô °¿®¬·½·°>²¼ ¿­¬º»´ ´¿ ³«´¬·°´»

®»¿½ ·· ¾·±½¸·³·½»ô ¿²¿¾±´·½» · ½¿¬¿¾±´·½»ò ˲»´» ­ ®«®· ³·²»®¿´» ·²¬® 2² ­¬®«½¬«®¿ «²±® »²¦·³»

·²¬»®ª·² 2² ½±²¬®¿½ ·¿ ³«­½«´¿® · 2² ®»¿½¬·ª·¬¿¬»¿ ­·­¬»³«´«· ²»®ª±­

îòîòÝßÔÝ×Ë

°±²¼»®»¿ ½»¿ ³¿· ³¿®» 2² ±®¹¿²·­³ � ïïðð � ïëðð ¹

ó ççû 2² ±¿­» · ¼·² · ø õ Ð � ®±´ °´¿­¬·½÷

ó ïû 2² »­«¬«®· ³±· ø®±´«®· ¾·±´±¹·½»÷

α´«®· 2² ±®¹¿²·­³ æ

ó °´¿­¬·½ � ·²¬® 2² ­¬®«½¬«®¿ ±¿­»´±® · ¼·² ·´±®

ó ·²¬»®ª·²» 2² ½±¿¹«´¿®»¿ ­>²¹»´«·

ó ¿½¬·ª»¿¦ »²¦·³» æ ¬®·°­·²¿ô ´¿¾º»®³»²¬«´ô Úßô ½±´·²»­¬»®¿¦¿

ó ¿½¬·ª»¿¦ º¿½¬±®«´ ·²¬®·²­»½ Ý¿­¬´» ¿¾­±®¾ ·¿ ª·¬ò Þïî 2² ·²¬»­¬·²

ó ½±²¬®¿½ ·¿ ³«­½«´¿®

ó ®»¹´¿®»¿ °»®³»¿¾·´·¬ ·· ½¿°·´¿®»

ó »º»½¬» ­·³°¿¬·½±³·³»¬·½» ø¿²¬¿¹±²·½ Õ � ¿½ ò °¿®¿­·³°¿¬·½±³·³»¬·½ ÷

ó »¨½·¬¿¾·´·¬¿¬»¿ ²»«®±³«­½«´¿® øõ Ó¹÷

ó

Ý¿´½»³·¿ »­¬» ®»¹´¿¬ ¼» æ °¿®¿¬¸±®³±²

ª·¬ò Üí

½¿´½·¬±²·²¿ ó ½¿´½»³·¿

ß¾­±®¾ ·¿ Ý¿ ´¿ ²·ª»´«´ ¼«±¼»²«´«· · ¶»¶«²«´«· ­«¾ ·²º´«»² ¿ æ

º¿½¬±®· º¿ª±®·¦¿² · ¿· ¿¾­±®¾ ·»·æ

¿½·¼·¬¿¬»¿ ¹¿­¬®·½ ²±®³¿´ ô

ª·¬ò Üô

½¿´½»³·¿

Page 72: Patologia chimica

è

´¿½¬±¦¿ô

¿½·¼«´ ´¿½¬·½ô

¿½·¼«´ ½·¬®·½ô

¿³·²±¿½·¦·ô

­ ®«®· ¾·´·¿®»

º¿½¬±®· ½¿®» «¬·´·¦ò ¼·¹»­¬·ª

Ð ø®¿°±®¬ Ý¿ñÐ ­«¾«²·¬¿®÷ô

¿½·¼ ±¨¿´·½ô

¿½·¼ º·¬·½ô

»¨½»­ ¼» ¹® ­·³·ô ¸·°±¿½·¼·¬¿¬» ¹¿­¬®·½

Ý¿®»² ¿ ¼» Ý¿æ

½±²¼· ·· ¼» ¿°¿®· ·» æ ó ´·°­¿ ¿°±®¬«´«·� ¹®ò × ´·°­¿ Ý¿ õ ´·°­¿ º¿½¬±®·´±® ½¿®»

º¿ª±®·¦»¿¦ ¿¾­±®¾ ·¿ ·²¬»­¬·²¿´ ø´¿½¬±¦¿÷

ó ¿¾­±®¾ ·»· æ ¾±´· ø°¿²½®»¿¬·¬¿ ½®òô ¼«±¼»²·¬¿ ½®òô ´¿³¾´·¿¦ ÷

¼»º·½·¬«´ ¼» ´¿½¬±¦ ô ½¿®»² ¿ ª·¬ Ü

»¨½»­ ¿´·³»²¬¿® ¼» ±¨¿´¿ ·ô º·¬¿ · · º±­º¿ ·

ó »¨½®» ·» «®·²¿® ó ²»º®±°¿¬··ô ¿½·¼±¦¿ ³»¬¿¾±´·½

ó ²»ª±· ó ­¿®½·² · ¿´ °¬¿®»

ó ¼»º·½·¬«´ ¼» ª·¬ò Ü � °®·² ¿°±®¬

¿¾­±®¾ ·» ·²¬»­¬·²¿´

¾±´· ¹®¿ª» ¸»°¿¬±ó®»²¿´» ø¼»º·½·¬ ¼» º±®³¿®»

¿ ³»¬¿¾±´· ·´±® ¿½¬·ª· ¿· ª·¬ Ü÷

ó ­»½®» ·»· ¼» °¿®¿¬¸±®³±² � ¸·°±°¿®¿¬·®±·¼·­³ô ¿´½±±´·­³ ø¸·°±Ó¹÷ô

¼·¿®»» ½®±²·½

¿¾­±®¾ ·¿ ¼·¹»­¬·ª · ®»²¿´ ¿ Ý¿

ݱ²­»½·² » æ

i ³±¼·º·½ ®· 2² ­¬®«½¬«®¿ · º«²½ ·±²¿´·¬¿¬»¿ ¬·­«´¿®

i »¨½·¬¿¾·´·¬¿¬»¿ ²»«®±³«­½«´¿®

i °»®³»¿¾·´·¬¿¬»¿ ³»³¾®¿²»´±® ½»´«´¿®»

Í·³°¬±³¿¬±´±¹·»æ ­°¿­³±º·´·»ô ¬»¬¿²·» · ½±²ª«´­·· ´¿ ½±°·· õ ¬¿¸·½¿®¼·»ô ¿­¬»²·»ô ½»º¿´»»ô

´·°±¬·³·»ô ·²­±³²··ô ½¿°¿½·¬ ·· ¼» ½±²½»²¬®¿®»

Û¨½»­«´ ¼» Ý¿ æ 2² ½±²¼· ··´» «²»· ó ¸·°»®ª·¬¿³·²±¦» Ü ø³±¾·´·¦¿®»¿ Ý¿ ¼·² ±¿­» ½«

±­¬»±´·¦ ÷

ó ¸·°»®­»½®» ·» ¼» °¿®¿¬¸±®³±² ó ®»­±®¾ ·¿ Ý¿ ¼·²

»­«¬ ±­±­ô ·²¬»­¬·²ô º·´¬®¿¬ ¹´±³»®«´¿®

ó ´¿ ¾±´²¿ª·· «´½»®± · ø´¿°¬» õ ¿´½¿´·²·¦¿²¬» ½« Ý¿÷ �

¸·°»®½¿´½»³·» ¬®¿²¦·¬±®·»

Í«®­» ¿´·³»²¬¿®» ¼» Ý¿ æ ó Ù®ò × � ´¿°¬» · °®±¼«­» ´¿½¬¿¬» � ½¿²¬ò ¼» Ý¿ õ º¿½¬±®· º¿ª±®·¦¿² · ¿· ¿¾­±®¾ ·»·

ó ݱ²­»®ª» ¼·² °» ¬» 2² ­±­ ¬±³¿¬

ο ·¿ ¦·´²·½ æ ó ¿¼«´¬

Page 73: Patologia chimica

ç

îòíò ÚÑÍÚÑÎ

ó ïû ¼·² ¹®»«¬¿¬»¿ ½±®°«´«·ó ëëðóèëð¹ ¼·² ½¿®» æ

èðû 2² ±¿­» · ¼·² · øº±­º¿ ·÷

îðû 2² »­«¬«®· ³±·

α´«®· æ ó ­¬®«½¬«®¿´ � 2² ±¿­» · ¼·² ·

ó ½±²­¬·¬«»²¬ ¿´ ¿½·¦·´±® ²«½´»·½· øßÜÒô ßÎÒ÷ � ·²¬»®ª·² 2² ­·²¬»¦¿ °®±¬»·½ ô 2² ³«´¬·°´·½¿®»¿ ½»´«´¿® ·

¬®¿²­³·¬»®»¿ ½¿®¿½¬»®»´±® »®»¼·¬¿®»ò

ó 2² ­¬®«½¬«®¿ º±­º±´·°·¼»´±® ¼·² ­¬®«½¬«®¿ ½»´«´»´±®ô ³»³¾®¿²¿ ½»´«´¿®

ó 2² ³±´»½«´»´» ³¿½®±»®¹·½» æ ßÌÐô ßÜÐô ÙÌÐô ÙÜÐ

ó 2² ¿¾­±®¾ ·¿ · ³»¬¿¾±´·¦¿®»¿ ¹´«½·¼»´±®ô ¿½·¦·´±® ¹®¿ ·ô ¿³·²±¿½·¦·´±®

ó ª·¬ò Þ ­«²¬ ¿½¬·ª» ¼«° ½±³¾·²¿®»¿ ½« ¿½·¼«´ º±­º±®·½

ó ³»² ·²»®»¿ ½±²­¬¿²¬ ¿ °Øó«´«· °®·² º±­º¿ ·· ¿²±®¹¿²·½· ø­·­¬»³» ¬¿³°±²÷

Ò·ª»´«´ Ð ¼·² ­>²¹» »­¬» ³»² ·²«¬ 2² ´·³·¬» ²±®³¿´» °®·² ³»½¿²·­³» ­·³·´¿®» Ý¿

Û¨½»­«´ ¼» Ðæ ó®¿®ô 2² ½±²¼· ·· ¼» ·²­«º·½·»² ®»²¿´

¸»°¿¬·¬ ª·®¿´ ô

¸·°±°¿®¿¬·®±·¼·­³

¼»°«²»®»¿ ­ ®«®·´±® ¼» º±­º¿¬ ¼» Ý¿ 2² »­«¬«®· ³±·

ø®·²·½¸·ô ¿®¬·½«´¿ ··ô ±½¸·÷

Ü»º·½·¬«´ ¼» Ðæ ó ®¿®ô 2² ³¿´²«¬®· ·» °®±¬»·½

­¼ò ¼» ³¿´¿¾­±®¾ ·»

»¬·´·­³ ½®±²·½

¸·°»®°¿®¿¬·®±·¼·­³

»¨½»­ ¼» ¼·«®»¬·½»

Í°¬æ ½±²ª«´­··ô °¿®»­¬»¦··ô ³·±°··ô ±­¬»±³¿´¿½·»ô ½¿°¿½·¬¿¬»¿ ¼» ¿° ®¿®»

Í«®­» ¿´·³»²¬¿®»æ ó ±®·¹·² ¿²·³¿´ æ ¹®ò ×ô ××ô ××× ó ½¿²¬·¬ · ¼» Ð

ó ª»¹»¬¿´» æ °>·²» ²»¿¹® ô º¿­±´»ô ³¿¦ ®»ô ²«½·ô ½¿½¿± ó ½¿²¬·¬ · ¼» Ð

Ù®ò Ê � Ð ­«¾ º±®³¿ ¿½·¼«´«· º·¬·½ · º·¬¿ ·

»º»½¬» ­°±´·¿¬·ª» °»²¬®« Ý¿ô Ú»ô Ó¹

ο ·¿ ¦·´²·½ æ ó ¿¼«´¬

îòì ÓßÙÒÛÆ×Ë

ó îð � îë ¹ � ¼·² ½¿®» c 2² ­½¸»´»¬ ø®±´ °´¿­¬·½÷

c 2² »­«¬«®· ³±· · ­>²¹» � ®±´«®· ¾·±´±¹·½»

α´«®·æ

ó °´¿­¬·½

ó ¾·±´±¹·½» æ ¿½¬·ª»¿¦ »²¦·³» ¼·² ³»¬¿¾±´·­³«´ Ðô Ôô Ù

­¬·³«´»¿¦ ¿½¬·ª·¬¿¬»¿ «²±® ¸±®³±²· ø·²­«´·²¿ô ¸ò ¿²¬·¼·«®»¬·½÷

»¨½·¬¿¾·´·¬¿¬»¿ ²»«®±³«­½«´¿® · ¿ ³·±½¿®¼«´«·

½±´»­¬»®±´»³·¿

°®»ª·²» ¿½«³«´¿®»¿ Ý¿ô Ò¿ 2² °»®» ·· ª¿­½«´¿®·

Page 74: Patologia chimica

ïð

»º»½¬ ¿²¬·½±¿¹«´¿²¬

¿²¬··²º»½ ·±­ øº¿ªò ­·²¬»¦¿ ´»«½±½·¬»´±®ô ×Ù÷

Û¨½»­«´ ¼» Ó¹æ

ó ®¿®ô ¿­±½·¿¬ «²±® ¾±´· »²¼±½®·²» ø ¸·°±¬·®±·¼·­³ô ²¿²·­³ ¸·°±º·¦¿®÷

Ý¿®»² ¿ ¼» Ó¹ ó º®»½ª»²¬ ô ¼¿¬±®¿¬ æ

± ­±´«´«· ­ ®¿½ 2² Ó¹ ¿´·³»²¬» ­ ®¿½» 2² Ó¹

± ®¿º·²¿®»¿ ½»®»¿´»´±® ø­» °·»®¼» çðû ¼·² Ó¹÷

± ¿´·³»²¬¿ ·» ¾±¹¿¬ 2² Ý¿ô Ð · ¹´«½·¼»

± ­¬ ®· °¿¬±´±¹·½» æ ³¿´¿¾­±®¾ ·»ô ½·®±¦ ô ¸·°»®°¿®¿¬·®±·¼·­³

i ¬«´¾«® ®· ½¿®¼·¿½» æ ¼» ®·¬³ ô ×Ó

i ¿¹®¿ª¿®»¿ ¿¬»®±¹»²»¦»· ª¿­½«´¿®»

i ®»¦·­¬»² »· ±®¹¿²·­³«´«· ´¿ ·²º»½ ··

i ¬±²«­«´«· ª¿¹¿´ ¼»½´¿² ¿®»¿ «²±® ®»¿½ ·· ¿´»®¹·½»

Í«®­» ¿´·³»²¬¿®» æ

i Ù®ò ×Ê ó ´»¹«³» ª»®¦· æ ­¿´¿¬ ô ­°¿²¿½ô «®¦·½·ô ½»¿°¿ ª»®¼»

º®«½¬» ½« ½±¿¶¿ ¬¿®»

i Ù®ò ×× ó ½¿®²»ô ª·­½»®»

i Ù®ò Ê ó °>·²» ²»¿¹® ô º¿­±´»ô ³¿¦ ®»

i ß´¬» ¿´·³»²¬» æ ½¿½¿±ô ½¿º»¿ô ½»¿·ô º®«½¬» ¼» ³¿®»

ο ·¿ ¦·´²·½ � ¿¼«´¬

îòë ÍÑÜ×ËÔ

ó °®·²½·°¿´«´ ½¿¬·±² »¨¬®¿½»´«´¿®

ó çð � ïðð ¹ ´¿ ¿¼«´¬ô ¼·² ½¿®» ïñí 2² ±¿­»ô ®»­¬«´ 2² »­«¬«®· ³±·

Ý¿®»² ¿ ¼» Ò¿ æ

ó ®¿® °®·² ¿°±®¬ ¿´·³»²¬¿®

ó °±¿¬» ¿°¿®» °®·² æ °·»®¼»®· ¹¿­¬®±ó·²¬»­¬·²¿´» øª ®­ ¬«®·ô ¼·¿®»»÷

¿®­«®· ½«¬¿²¿¬» »¨¬·²­»

¬®¿²­°·®¿ ·· ·²¬»²­»

¼·«®»¬·½» ¬·¿¦·¼·½» 2² »¨½»­

¾±´· ½®±²·½» ½« ¼»®»¹´¿®»¿ ¾¿´¿² »· Ò¿

ø¾ò ß¼¼·­±²ô ¿½·¼±¦¿ ¼·¿¾»¬·½ ô ¾ò ®»²¿´»÷

Û¨½»­«´ ¼» Ò¿æ

ó º®»½ª»²¬

ó ­·³°¬±³¿¬±´±¹·» æ ­»¬» ·²¬»²­ ô «­½ ½·«²»ô »´¿­¬·½·¬ ·· ´¿ ²·ª»´«´ °·»´·· · ³«½±¿­»´±®ô ¼·­º¿¹·»ô

¸·°»®¬±²·» ³«­½«´¿® ô ³¿²·º»­¬ ®· ²»®ª±¿­» ø­±³²±´»² ô ·®·¬¿¾·´·¬¿¬»ô ½±²ª«´­··÷

Û¨½»­ ½®±²·½ ­¼ò »¼»³¿¬±­ 2² ¬·³° º¿ªò ØÌß

Í«®­» ¼» Ò¿æ

ó ¿°±®¬«´ ¦·´²·½ æ ó ¼·² ¿´·³»²¬» îôë � íôë ¹ ñ ¦· õ

ó ­¿®» ïôë � îôë ¹ ñ ¦· ì � ê ¹ ñ ¦·

Page 75: Patologia chimica

ïï

ß´·³»²¬» æ ó ½¿®²»¿ °®±¿­° ¬ � ë³¹ñ¹ ¼» °®±¬»·²

ó ¾®>²¦¿ ¼» ª¿½·

ó ¿´¬» ­«®­» ¼» Ò¿ æ ²·¬®¿¬ ¼» Ò¿ ø³»¦»´«®·÷ô ½·¬®¿¬ ¼» Ò¿ ø¾ «¬«®· ½¿®¾±¹¿¦±¿­»÷ô º±­º¿¬ ¼» Ò¿

ø¾®>²¦»¬«®·÷ô ¾»²¦±¿¬ ¼» Ò¿ ô ¹´«¬¿³¿¬ ¼» Ò¿

ο ·¿ ¦·´²·½ æ ä ë � ê ¹ ñ ¦·

îòê ÐÑÌßÍ×ËÔ

ó °®·²½·°¿´«´ ½¿¬·±² ·²¬®¿½»´«´¿® øçèû ·²¬®¿½»´«´¿®ô î û »¨¬®¿½»´«´¿®÷

ó 2² ±®¹¿²·­³ ïëð � îëð

α´«®· æ

ó ³»² ·²» ¾¿´¿² ¿ ¸·¼®·½ øõÒ¿÷

ó 2² ³»¬¿¾±´·­³«´ ´·°·¼·½ · °®±¬»·½

ó 2² ­·²¬»¦¿ ¸±®³±²¿´ ø·²­«´·²¿ô ¹´«½¿¹±² ô ½¿¬»½±´¿³·²»÷

ó ®»¹´»¿¦ ¿½¬·ª·¬¿¬»¿ ²»«®±³«­½«´¿®

ó ®»¹´»¿¦ ®·¬³«´ ½¿®¼·¿½

ó ·³°´·½¿¬ 2² ­·²¬»¦¿ ¸»°¿¬·½ · ³«­½«´¿® ¿ ¹´·½±¹»²«´«· ¼·² ¹´«½±¦

ó ·³°´·½¿¬ 2² ­·²¬»¦¿ º·¾®»´±® ³«­½«´¿®»

Ý¿®»² ¿ � ºò ®¿® °®·² ¿´·³»²¬¿ ·»ô »¨½»° ·» ·²¿²· ·¿

ó º®»½ª»²¬ °®·² æ ¼·¿®»»ô ª ®­ ¬«®· °®»´«²¹·¬»

¬®¿²­°·®¿ ·· »¨½»­·ª»

½®» ¬»®»¿ »´·³·² ®·´±® ®»²¿´»

ø¼·¿¾»¬ô ½±®¬·½±¬»®¿°·»ô ´»«½»³·» ¿½ò÷

Ý´·²·½æ º±® »· ³«­½«´¿®»ô ·­½¸»³·» ¬·­«´¿® ô ¿´¬»®¿®»¿ º«²½ ·»· ®»²¿´»

Û¨½»­«´ æ ¿°±®¬ ø³»¼·½¿³»²¬» ½« Õô ½±²­«³ ³¿®» ¼» ­¿®» º ® Ò¿÷

»´·³·² ®·· ®»²¿´» æ ¾ò ß¼¼·­±²ô ×ÎÝô ½±´¿¹»²±¦»

Ý´·²·½æ ¬«´¾«® ®· ¼» °±´¿®·¦¿®» ³»³¾®¿²¿® ´¿ ²·ª»´«´ º·¾®»´±® ³«­½«´¿®»ô º±® »· ¼» ½±²¬®¿½ ·»ô

¿´¬»®¿®»¿ ½±²¼«½»®·· ·²º´«¨«´«· ²»®ª±­ 2² ³·±½¿®¼

Í«®­» ¿´·³»²¬¿®» æ ½¿®²»ô °» ¬»ô ´¿°¬»ô ±« ô ´»¹«³»´» · º®«½¬»´»ô °>·²»¿ ²»¿¹® ô º¿­±´»ô ²«½·ò

ο ·¿ ¦·´²·½ æ îó ì ¹ ñ¦· ø½¿ °»²¬®« Ò¿÷

îòéò ÝÔÑÎËÔ

ó °®·²½·°¿´«´ ¿²·±² »¨¬®¿½»´«´¿®

ó 2² ±®¹¿²·­³ ½½¿ò ïðð ¹

α´«®· æ

ó ³»² ·²»®»¿ °ò ±­³±¬·½»

ó ³»² ·²»®»¿ »½¸·´·¾®«´«· ¿½·¼ó¾¿¦

ó ¾¿´¿² ¿ ¸·¼®·½ 2²¬®» ¼·º»®·¬»´» ½±³°¿®¬·³»²¬» ¬·­«´¿®» · «³±®¿´»

ó º¿ªò º·¨¿®»¿ · ½»¼¿®»¿ Ñî · ÝÑî ¼» ½ ¬®» ؾ

ó º±®³¿®»¿ ØÝ´ ¼·² ­«½«´ ¹¿­¬®·½

ó ¿½¬·ª¿®»¿ ¿³·´¿¦»· ­¿´·ª¿®»

Page 76: Patologia chimica

ïî

ó »´·³·²¿®»¿ ®»²¿´ ¿ «®»»· · ¿½·¼«´«· «®·½

Ý¿®»² ¿ æ ª ®­ ¬«®·ô ¼·¿®»»ô ¬®¿²­°·®¿ ·· ¿¾«²¼»²¬»

Ý´·²·½ � ½¿ ´¿ Ò¿ô Õ õ ¿½·¼·¬¿¬»¿ ¹¿­¬®·½ ®»¬»² ·» ¿¦±¬¿¬

Í«®­» ¿´·³»²¬¿®» æ ´¿®¹ ® ­°>²¼·¬ 2² ¿´·³»²¬»

­¿®»¿ ¼» ¾«½ ¬ ®·»

ο ·¿ ¦·´²·½ æ ì � ë ¹ ñ ¦·

îòè Ú×ÛÎËÔ

ó 2² ±®¹¿²·­³«´ ¿¼«´¬«´«· ì � ë ¹ ¼·² ½¿®» æ

êëû ó º·»®«´ ¸»³·½ ¼·² ؾô ³·±¹´±¾·² · º»®±»²¦·³»

®»­¬«´ � º·»®«´ ²»¸»³·½ ¼·² º»®·¬·² ô ¬®¿²­º»®·² ô ¸»³±­·¼»®·²

Ú»®·¬·²¿ · ¬®¿²­º»®·²¿æ º±®³» ¼» ¼»°±¦·¬ ¿´ Ú» ¼·² º·½¿¬ô ­°´·² ô ³ ¼«ª¿ ±­±¿­

Ø»³±­·¼»®·²¿ � º±®³ ¼» ¬®¿²­°±®¬ ¿ Ú»

α´«®· æ

ó ·²¬® 2² ­¬®«½¬«®¿ ؾô ³·±¹´±¾·²»·ô »²¦·³» ·³°´·½¿¬» 2² ®»­°·®¿ ·¿ ½»´«´¿®

ó ®±´ ¬®±º·½ °»²¬®« ¬»¹«³»²¬ · ³«½±¿­»

ó ½±²¬®·¾«·» ´¿ ­»½®» ·¿ ¹¿­¬®·½

ó ®»¦·­¬»² ¿ ´¿ ·²º»½ ··

ó ¿­·¹«® ± º«²½ ·±²¿´·¬¿¬» ¸»°¿¬·½ ²±®³¿´

ß¾­±®¾ ·¿ º·»®«´«· æ ó ´¿ ²·ª»´«´ ¼«±¼»²«´«· · ¶»¶«²«´«·

ó ÝËÜ ëóïðû ø¿¼«´¬÷ îðû ø½±°··ô º»³»· ¹®¿ª·¼»ô ½¿®»² ¿ ·÷

ÝËÜ »­¬» º¿ª±®·¦¿¬ ¼» æ

ó º±®³¿ Ú» ó ¾·ª¿´»²¬ ³¿· ¿¾­±®¾¿¾·´ ¼»½>¬ ½»¿ ¬®·ª¿´»²¬

ó °Øó«´ ²±®³¿´ ¿´ ­«½«´«· ¹¿­¬®·½

ó ª·¬¿³·²¿ Ý æ ®»¼«½» Ú» ¬®·ª¿´»²¬ ¾·ª¿´»²¬

ÝËÜ »­¬» æ

ó ¸·°±½´±®¸·¼®·»

ó ®»¦»½ ·» ¹¿­¬®·½

ó ¿½·¼ ±¨¿´·½

ó ¿½·¼ º·¬·½

ó ¬¿²·²«®·

ó º±­º¿ ·

ó ¹® ­·³·

ó ½»´«´±¦

ο ·¿ ¦·´²·½ æ

ó ­» ¿¾­±¿®¾» ²«³¿· ïðû ¼·² Ú» ·²¹»®¿¬ ²»ª±·¿ ±®¹¿²·­³«´«· »­¬» ¼» ïð ±®· ³¿· ³¿®» ¼»½>¬

²»ª±·¿ ®»¿´

ó ½±°·· éó ïë ³¹ñ¦·

ó ¿¼«´ · æ ó ¾ ®¾¿ · ïðóïë ³¹

ó º»³»· ïë óîë ³¹ îð � ìð ³¹ 2² «´¬·³«´ ¬®·³»­¬®« ¼» ­¿®½·²

Page 77: Patologia chimica

ïí

Ý¿®»² ¿ ¼» Ú»æ

ó ¿°±®¬ ¿´·³»²¬¿® æ ¿´·³»²¬» ®¿º·²¿¬»ô ­ ®¿½» 2² Ú»

ó ²»½»­¿®«´«· º·¦·±´±¹·½ æ ­«¹¿®·ô ½±°··ô º»³»· 2² °»®·±¿¼¿ º»®¬·´

ó °·»®¼»®· ¼» ­>²¹» æ º·¦·±´±¹·½» ñ °¿¬±´±¹·½»

ó ¾±´· æ ³¿´¿¾­±®¾ ·»ô °·»®¼»®»¿ ¬®¿²­º»®·²»· 2² ­¼ò ²»º®±¬·½ô ¸»³±´·¦¿ ª¿­½«´¿® ½«

¸»³±¹´±¾·²«®·»

Ý´·²·½ æ ¿²»³·» º»®·°®·ª ³·½®±½·¬¿® � ¬»¹«³»²¬» · ³«½±¿­» °¿´·¼»

®»¦·­¬»² »· ±®¹¿²·­³«´«· ´¿ ¿¹®»­·«²·

Ù®«°«®· °±°«´¿ ·±²¿´» ½« ®·­½ æ ½±°··ô ¿¼±´»­½»² ·ô º»³»· 2² °»®·±¿¼¿ º»®¬·´ ô ª>®­¬²·½·ô °»®­±¿²»

·²º»­¬¿¬» °¿®¿¦·¬¿®ò

Û¨½»­«´ ¼» Ú» ø­«°®¿2²½ ®½¿®»¿ ±®¹¿²·­³«´«·÷æ ó ®¿® ô °®·²

¿¾­±®¾ ·¿ »¨½»­·ª ¿ Ú» æ 2² ½·®±¦ ô ·²­«º·½·»² °¿²½®»¿¬·½ ô »¬·´·­³ ½®±²·½

¿°±®¬ »¨½»­·ª ¼» Ú» æ ¬®¿²­º«¦·· ³¿­·ª»ô ¬»®¿°·» ½« Ú»

Ý´·²·½ æ ¸»³±­·¼»®±¦ ã ­«°®¿2²½ ®½¿®»¿ ½« Ú» º ® ´»¦·«²· ¬·­«´¿®»

¸»³±½®±³¿¬±¦ ã ­«°®¿2²½ ®½¿®»¿ ½« Ú» ½« ´»¦·«²· ¬·­«´¿®»

Í«®­» ¿´·³»²¬¿®» ¼» Ú»æ ó ½¿®²»¿ ®± ·»ô ª·­½»®»´»ô ³»¦»´«®·´»ô °» ¬»´»ô ¹ ´¾»²« «´ ¼» ±«

ó ´»¹«³» ª»®¦·ô ­±·¿ô ½¿·­»ô ½«®³¿´»ô ­¬¿º·¼»ô °®«²» «­½¿¬»ô ²«½·ô ¿´«²»ô ³·¹¼¿´»

ó ½»®»¿´·»®» ø°>·²» ²»¿¹® ÷� Ú» ½« ¿¾­±®¾ ·»

´¿°¬»´» · °®±¼«­»´» ´¿½¬¿¬» ­«²¬ ¿´·³»²¬» ­ ®¿½» 2² º·»® ½¿®» º¿ª±®·¦»¿¦ ·²­¬¿´¿®»¿ ¿²»³·»·

º»®·°®·ª»

­°¿²¿½«´ � Ú» 2² ½¿²¬·¬¿¬» · ¿¾­±®¾ ·»

ó ª¿´»² »´» ¿´½¿´·²» ¿´» ´¿°¬»´«· ·²¸·¾ ¿¾­±®¾ ·¿ Ú»

Page 78: Patologia chimica

ï

ÙÎËÐÛÔÛ ÜÛ ßÔ×ÓÛÒÌÛ ×Ò ÎÛÔßÌ×Û ÝË ÍÌßÎÛß ÜÛ ÍßÒßÌßÌÛ Ì¿¾´¿ ¼» ³¿¬»®·· æ ïò Ô¿°¬»´» · °®±¼«­»´» ´¿½¬¿¬»

ïòï Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª æ ³¿½®±²«¬®·»² ··

ïòî Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª æ ³·½®±²«¬®·»² ··

ïòí ߪ¿²¬¿¶»´» · ¼»¦¿ª¿²¬¿¶»´» ½±²­«³«´«·ô ®¿ ·¿ ¦·´²·½

ïòì η­½«®· ¼» 2³¾±´² ª·®»

îò Ý¿®²»¿ · °®»°¿®¿¬»´» ¼» ½¿®²»

îòï Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª æ ³¿½®±²«¬®·»² ··

îòî Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª æ ³·½®±²«¬®·»² ··

îòí ߪ¿²¬¿¶»´» · ¼»¦¿ª¿²¬¿¶»´» ½±²­«³«´«·ô ®¿ ·¿ ¦·´²·½

îòì η­½«®· ¼» 2³¾±´² ª·®»

íò Ñ« ´»

íòï Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª æ ³¿½®±²«¬®·»² ··

íòî Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª æ ³·½®±²«¬®·»² ··

íòí ߪ¿²¬¿¶»´» · ¼»¦¿ª¿²¬¿¶»´» ½±²­«³«´«·ô ®¿ ·¿ ¦·´²·½

íòì η­½«®· ¼» 2³¾±´² ª·®»

ìò Ô»¹«³»´» · º®«½¬»´»

ìòï Ý´¿­·º·½¿®»

ìòî Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª æ ³¿½®±²«¬®·»² ··

ìòí Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª æ ³·½®±²«¬®·»² ··ô ­«¾­¬¿² » ­°»½·º·½»

ìòì ߪ¿²¬¿¶»´» · ¼»¦¿ª¿²¬¿¶»´» ½±²­«³«´«·ô ®¿ ·¿ ¦·´²·½

ìòë η­½«®· ¼» 2³¾±´² ª·®»

ëò Ý»®»¿´·»®» · ´»¹«³·²±¿­» «­½¿¬»

ëòï Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª æ ³¿½®±²«¬®·»² ··

ëòî Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª æ ³·½®±²«¬®·»² ··

ëòí ߪ¿²¬¿¶»´» · ¼»¦¿ª¿²¬¿¶»´» ½±²­«³«´«·ô ®¿ ·¿ ¦·´²·½

ëòì η­½«®· ¼» 2³¾±´² ª·®»

êò Ю±¼«­»´» ¦¿¸¿®±¿­»

êòïÝ¿®¿½¬»®·­¬·½·´» ¹®«°»·

êòî Ý´¿­·º·½¿®»¿ °®±¼«­»´±® ¦¿¸¿®±¿­»

êòí Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª

êòì ο ·¿ ¦·´²·½

êòë η­½«®· ¼» 2³¾±´² ª·®»

éò Ù® ­·³·´» ¿´·³»²¬¿®»

éòï Ý´¿­·º·½¿®»¿ ¹® ­·³·´±®

éòî Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª

éòí ߪ¿²¬¿¶»´» · ¼»¦¿ª¿²¬¿¶»´» ½±²­«³«´«·ô ®¿ ·¿ ¦·´²·½

éòì Ûº»½¬»´» ½±²­«³«´«· ²»¿¼»½ª¿¬

Page 79: Patologia chimica

î

Ю±ºò Ù±² »¿ ¿ 2³° ® ·¬ ¿´·³»²¬»´» 2² ±°¬ ¹®«°»æ

ïò Ô¿°¬» · °®±¼«­» ´¿½¬¿¬» îò Ý¿®²» · °» ¬» íò Ñ« ìò Ô»¹«³» · º®«½¬» ëò Ю±¼«­» ½»®»¿´·»®» · ´»¹«³·²±¿­» «­½¿¬» êò Æ¿¸ ® · °®±¼«­» ¦¿¸¿®±¿­» éò Ù® ­·³· ¿´·³»²¬¿®» èò Þ «¬«®· ¿´½±±´·½» · ²»¿´½±±´·½»

ïò ÙÎËÐß ×ò ÔßÐÌÛÔÛ × ÐÎÑÜËÍÛÔÛ ÔßÝÌßÌÛ ïòï Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª

Ó¿½®±²«¬®·»² ··

Ю±¬»·²»´» æ íôë ¹û æ í¹û æ ½¿¦»·²¿ �°®±¬»·²¿ ¬»®³±®»¦·­¬»²¬ ô ²« ½±¿¹«´»¿¦ ´¿ º·»®¾»®»ô ½±¿¹«´»¿¦ 2² ³»¼·« « ±® ¿½·¼ ­¿« ­«¾ ·²º´«»² ¿ »²¦·³¿¬·½ å ðôë¹û æ °®±¬»·²»´» ¼·² ´¿½¬±­»®æ ´¿½¬¿´¾«³·²¿ô ´¿½¬±¬®¿²­º»®·²¿ · ´¿½¬±¹´±¾«´·²¿ ½¿®» °®»½·°·¬ ­«¾ ·²º´«»² ¿ ½ ´¼«®·· øèðp Ý÷ ¼¿® ²« ¿ ¿½·¦·´±®å ¿½»­¬» °®±¬»·²» ­«²¬ ¾±¹¿¬» 2² ´·¦·² · ¬®·°¬±º¿²ô ½« ®±´ ³¿®½¿¬ 2² ®»¹»²»®¿®»¿ ½»´«´¿® ø ¼» »¨ò Ë®¼¿ ­» ®»½±³¿²¼ 2² ½«®¿ °±®¬¸»°¿¬·¬ ÷ò Ô·°·¼»´» æ íôê¹û æ ³¿¶±®·¬¿¬»¿ ­«²¬ ­¿¬«®¿¬»ô ­«²¬ ½±²­¬·¬«·¬» ¼·² ¿½·´¹´·½»®±´· è ¼·² ïî ¿½·¦· ¹®¿ · ïï ­·²¬ ­¿¬«®¿ · · ïð ²»­¿¬«®¿¬÷æ ó ³·½· ½¿²¬·¬ · ¼» ´»½·¬·²» · ½»º¿´·²» ó ³·½· ½¿²¬·¬ · ¼» ­¬»®±´· �½±´»­¬»®±´ · »®¹±­¬»®±´ò ó 2² ½«®­«´ ²±®³¿´·¦ ®·· ´¿°¬»´«· ± °¿®¬» ¼·² ´·°·¼» ­» 2²¼»° ®¬»¿¦ ¿¼«½>²¼«ó­» ´¿ ª¿´±®·

­¬¿²¼¿®¼·¦¿¬»æ ðôïûô ïôèûå îûå íûò ó ݱ² ·²«¬«´ ¼» ´·°·¼» ½®» ¬» 2² ¾®2²¦»¬«®· ¿¶«²¹>²¼ ´¿ îðóíðûò Ù´«½·¼»´» æ ìôç¹û ó2² ´¿°¬»´» ·²¬»¹®¿´ å ìòè ¹û ó2² ´¿°¬»´» ²±®³¿´·¦¿¬

ó­«²¬ ®»°®»¦»²¬¿¬» ¼» ´¿½¬±¦ ô ·³°®·³ ¹«­¬«´ ¼«´½»¿¹ ¿´ ´¿°¬»´«·ò ó ­«²¬ ¼»­½±³°«­» ­«¾ ·²º´«»² ¿ ´¿½¬¿¦»· 2² ¹´«½±¦ · ¹¿´¿½¬±¦ ïòî Ó·½®±²«¬®·»² ··

Í ®«®·´» ³·²»®¿´» æ ´¿°¬»´» · °®»°¿®¿¬»´» ­«²¬ ¿´·³»²¬» ¿´½¿´·²·¦¿²¬» ¿¼«½>²¼ °®»°±²¼®»²¬ ³·´·»½¸·ª¿´»² · ¿´½¿´·²·

Ý¿´½·«´ æ ïîë³¹û ´¿°¬»´» ½±²­¬·¬«·²¼ ­«®­¿ ¼» ¾¿¦ å ½¿´½·«´ ­» ½±²½»²¬®»¿¦ ² ¾®>²¦»¬«®· ø ¾®>²¦¿ ¼» ª¿½ ½±² ·²» îðð³¹ûô ½¿ ½¿ª¿´«´ éðð³¹ûô ¬»´»³»¿ ëðð³¹û÷ò

ó °®»½«³ º¿½¬±®· º¿ª±®·¦¿² · ¿· ¿¾­±®¾ ·»· ½¿´½·«´«·æ ®¿°±®¬ Ý¿ñÐ âï øïôì÷ô °®»¦»² ¿ ª·¬¿³·²»· Üô ¿½·¼ ½·¬®·½ô ¿½·¼ ´¿½¬·½ô ¿ °®±¬»·²»´±®ò

Page 80: Patologia chimica

í

Ô¿°¬»´» ³¿· º«®²·¦»¿¦ ­±¼·«ô °±¬¿­·«ô º±­º±®ô ½´±® · ³¿¹²»¦·« Ê·¬¿³·²»´» °®»¦»²¬» 2² ´¿°¬» ¿°¿® ·² ¿¬>¬ ¹®«°«´«· ´·°±­±´«¾·´ô ½¿®» ¿« º±¿®¬» ³¿®» º´«½¬«¿ ·» ­»¦±²·»® ø 2² ½«®­«´ ²±®³¿´·¦ ®·· ´¿°¬»´«· ­½¿¼» ½±²½»²¬®¿ ·¿ ª·¬¿³·²»· ß · Ü÷ °®»½«³ · ¿´ ½»´«· ¸·¼®±­±´«¾·´ ø®·¾±º´¿ª·²¿ô °·®·¼±¨·²¿ô ²·¿½·²¿ô ¬·¿³·²¿÷ò

ó ²« ½±²­¬·¬«·» ­«®­¿ ¼» ª·¬¿³·² Ýò ïòí ߪ¿²¬¿¶»´» · ¼»¦¿ª¿²¬¿¶»´» ½±²­«³«´«·ô ®¿ ·¿ ¦·´²·½ ò

ߪ¿²¬¿¶»´»æ ó­«®­ ª¿´±®±¿­ ¼» ½¿´½·« °®»½«³ · ¿ º¿½¬±®·´±® ²»½»­¿®· ¿¾­±®¾ ·»· ´«·æ ó ­«®­ ¼» °®±¬»·²» ¼» ½¿´·¬¿¬»¿ × ó ­«®­ ¼» ³·´·»½·ª¿´»² · ¿´½¿´·²·ô ½« ®±´ ¼»±­»¾·¬ 2² »½¸·´·¾®¿®»¿ ¼·»¬»· · 2² ½±³¾¿¬»®»¿ ¿½·¼±¦»·

Ü»¦¿ª¿²¬¿¶»´»æ ó ´·°­¿ »´»³»²¬»´±® ¸»³¿¬±º±®³¿¬±¿®» øÚ»ô Ý«ô ݱ÷ ó º®¿½ ·«²»¿ ´·°·¼·½ »­¬» ¿¬»®±¹»² · ¸·°»®½±´»­¬»®±´»³·¿²¬ ó ´·°­¿ ª·¬¿³·²»· Ýò

ο ·¿ ¦·´²·½ æ ´¿°¬» îëðóêðð ³´ñ°»®­±¿² ñ¦· Þ®>²¦»¬«®·æ îðóêð¹ñ¦·ñ°»®­±¿² ïòì η­½«®· ¼» 2³¾±´² ª·®» æ ´¿°¬»´» ®»°®»¦·²¬ «² ³»¼·« ¼» ½«´¬«® »¨½»´»²¬ °»²¬®« ¼»¦ª±´¬¿®»¿ ³·½®±®¹¿²·­³»´±®

Ü·®»½¬ ¼» ´¿ ¿²·³¿´«´ ­¿« ±³«´ ¾±´²¿ª ­¿« °«®¬ ¬±®å ײ¼·®»½¬ °®·² ¿°¿ ·³°«®·º·½¿¬ ô ¿³¾¿´¿¶»´» ½±²¬¿³·²¿¬»ô ¿½½»­«´ ³« ¬»´±® ­¿« ¿´ ¿´¬±®

ª»½¬±®·ò Í«®­¿ ¼» ·²º»½ ·» ¿²·³¿´«´æ

ó Ó§½±¾¿½¬»®·«³ ¬«¾»®½«´±­·­ ó Þ®«½»´´» ó η½µ»¬­·¿ ¾«®²»¬·· ø¿¹»²¬«´ ½¿«¦¿´ ¿´ º»¾®»· Ï÷ ó Ê·®«­«´ º»¾®»· ¿º¬±¿­» Í«®­¿ ¼» ·²º»½ ·» º·» ¿²·³¿´«´ ­¿« ±³«´æ

ó ­¿´³±²»´±¦» ó ­¬¿º·´±½±½·· ½±¿¹«´¿¦±ó°±¦·¬·ª· øº·» ¼» ´¿ ¿²·³¿´«´ ¾±´²¿ª ¼» ³¿­¬·¬ ô º·» ¼» ´¿

³«´¹ ¬±®ô ¾«½ ¬¿®ô ½±º»¬¿®÷ò ο® °®·² ¿°¿ ¼» ­° ´¿®» ¿ ¾·¼±¿²»´±® ­¿« ¿ «­¬»²­·´»´±®æ ­¸·¹»´´¿ô ª·¾®·±²· ¸±´»®·½·ô ª·®«­«´ ¸»°¿¬·¬»· ß÷ б´«¿®»¿ ´¿°¬»´«· ½« ­«¾­¬¿² » ¬±¨·½» æ 󿶫²¹ 2² ´¿°¬» ±¼¿¬ ½« º«®¿¶¿®»¿ ¿²·³¿´»´±® °»­¬·½·¼»ô ³·½±¬±¨·²»´» «²±® ³«½»¹¿·«®· ¼»¦ª±´¬¿¬» °» º«®¿¶»ô ½±³°±²»² · ²¿¬«®¿´· ¿· «²±® °´¿²¬» ø¼·² ¿´«®ô ³ ¬® ¹«² ÷ò ó ¿¼³·²·­¬®¿®»¿ «²±® ³»¼·½¿³»²¬» º·» 2² ­½±° ¬»®¿°»«¬·½ º·» 2² ­½±°«´ ½®» ¬»®·· »º·½·»² »· »½±²±³·½» ó ­«¾­¬¿² » ½» ¿¶«²¹ 2² ´¿°¬» 2² «®³¿ ½±²­»®ª ®·· ´¿°¬»´«· ­¿« ¿ ·³°«®·º·½ ®·· ·²¼«­» ¼» ¿³¾¿´¿¶» ø³»¬¿´»ô ³»¬¿´±·¦·÷

Page 81: Patologia chimica

ì

R² ­½±°«´ °®»ª»²·®·· ½±²¬¿³·² ®·· ´¿°¬»´«· ­» °®¿½¬·½ °¿­¬»«®·¦¿®»¿ ´¿°¬»´«·ô ½¿®» ¿®» ½¿ «®³¿®» ¼·­¬®«¹»®»¿ ¹»®³»²·´±® °¿¬±¹»²· · ®»¼«½»®»¿ ¹»®³»²·´±® ­¿°®±º· ·ô 2² ´·³·¬» ­¬¿²¼¿®¼·¦¿¬»ò îò ÙÎËÐß ß ××óßò ÝßÎÒÛß × ÐÎÛÐßÎßÌÛÔÛ ÜÛ ÝßÎÒÛ

ó ³¿³·º»®» · ° ­ ®· ¼±³»­¬·½» ñ ­ ´¾¿¬·½» ó °» ¬·ô ½®«­¬¿½»»ô ³±´« ¬» · ¾¿¬®¿½·»²·

îòï Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª æ Ó¿½®±²«¬®·»² ··

Ю±¬»·²»´» æ óïîóîî¹û ­«²¬ ½±²­¬·¬«·¬» ¼·² °®±¬»·²» ¼» ½¿´·¬¿¬»¿ × · ¼» ½¿´·¬¿¬»¿ ¿ ×××ó¿ ó ¾±¹¿¬» 2² ³»¬·±²·² ô ´·¦·² ò ¬®·°¬±º¿² Ю±¬»·²»´» ¼» ½¿´·¬¿¬»¿ × °®±¬»·²»´» ·²¬®¿½»´«´¿®»æ «²»´» 2² º·¾®»´» ³«­½«´¿®» æ ¿½¬·²¿ô ³·±¦·²¿ô ¬®±°±³·±¦·²¿ · ¿´¬»´» 2² ¼·­½«®·´» ·²¬»®º·¾®·´¿®»æ ³·±¹»²ô ³·±¹´±¾·²¿ô ¹´±¾«´·²¿ò Ю·² º·»®¾»®» º®¿½ ·«²»¿ ­±´«¾·´ ô °®»¦»²¬ 2² ¼·­½«®·´» ·²¬»®º·¾®·´¿®» ¬®»½» 2² ¾«´·±²ô ·¿® ½»¿ ·²­±´«¾·´ ¼·² º·¾®»´» ³«­½«´¿®» ® ³2²» 2² ½¿®²»¿ º·¿®¬ ô ½¿´·¬ · «¬·´·¦¿¬» 2² ¼·»¬¿ ¾±´·´±® ¸·°±ó · ¸·°»®¿½·¼»ò Ю±¬»·²»´» ¼» ½¿´·¬¿¬»¿ ¿ ×××ó¿ »¨¬®¿½»´«´¿®»æ ½±´¿¹»²ô »´¿­¬·²¿ô®»¬·½«´·²¿ ø ¼·² ¬»­«¬«®·´» ¼» ­«­ ·²»®» �º¿­½··ô ¿°±²»ª®±¦»ô ´·¹¿³»²¬»÷ò Ô·°·¼»´»æ ëóíë¹ûô »¨½»° ·» ¿²«³·¬» ­±®¬·³»²¬» ¼» °» ¬» ½½¿ ûæ ½±¼ô ³»®´«½·«­ô ¬·«½¿ô ¿´ «

ó 2² ½¿®²»¿ ®± ·» °®»¼±³·² ßÙÍ ó ½¿®²»¿ ¼» °¿­ ®» «² °®±½»²¬ ³¿· ­½ ¦«¬ ¼» ßÙÍ øíëû÷ · ³¿· ½®»­½«¬ ¼» ßÙÐÒ øïëó

íðû÷ ó °» ¬»´» �­«®­ ·³°±®¬¿²¬ ¼» ßÙÐÒ ­»®·¿ ²í ó ½±´»­¬»®±´«´ º«®²·¦¿¬ »­¬» 2²¬®» ëðóïëð³¹û Ù´«½·¼»´»ó ½¿®²»¿ ²« » ­«®­ ¼» ¹´«½·¼»

ó »¨½»° ·» º·½¿¬«´ æ íóì¹û · ·²·³¿ æðôè¹ûò

îòî Ó·½®±²«¬®·»² ··

Í ®«®· ³·²»®¿´»æ

­«®­¿ ¼» ¾¿¦ ¿ ±®¹¿²·­³«´«· 2² º·»® ­«¾ º±®³ ¸»³·½ ô ½« ½±»º·½·»²¬ ¼» ¿¾­±®¾ ·» ³¿®» º±­º±® ø®¿°±®¬ Ý¿ñÐäï÷ô °±¬¿­·«ô ­±¼·«ô ½´±®ô ­«´º ­«®­ ¼» ·±¼ · º´±®ó °®±¼«­» ³¿®·²» °®·² ³»¬¿¾±´·¦¿®» ®»¦«´¬ ³·´·»½¸·ª¿´»² · ¿½·¦·ò

Ê·¬¿³·²»´» � ­°»½·¿´ ¸·¼®±­±´«¾·´» æ ¼·² ¹®«°«´ Þ �°®·²½·°¿´¿ ­«®­ ¼» ²·¿½·² øÐÐ÷ ó¬·¿³·²¿ øÞï÷ó ½¿®²»¿ ¼» °±®½

Page 82: Patologia chimica

ë

ó½·¿²½±¾¿´¿³·²¿ Þïîó ½¿®²»¿ ¼» °¿­ ®» ó ´·°±­±´«¾·´» æ ßôÜ �º·½¿¬ô °» ¬» îòí ߪ¿²¬¿¶»´» · ¼»¦¿ª¿²¬¿¶»´» ½±²­«³«´«·ô ®¿ ·¿ ¦·´²·½ ò

ߪ¿²¬¿¶»æ

ïò ­«®­ ¼» »´»³»²¬» ¸»³¿¬±º±®³¿¬±¿®» øÚ»ô Ý«÷ îò ­«®­ ¼» °®±¬»·²» ¼» ½¿´·¬¿¬»¿ × íò ½¿²¬·¬¿¬» ½®»­½«¬ ¼» ²·¿½·² øÐÐ÷ ø»º»½¬ ¿²¬·°»´¿¹®±¹»²÷

Ü»¦¿ª¿²¬¿¶»

ïò ½±² ·²«¬ ½®»­½«¬ ¼» ßÙÍó®±´ ¿¬»®±¹»²ô ¸·°»®½±´»­¬»®±´»³·¿²¬å îò ¿½·¼·º·¿²¬» íò ´·°­·¬» ¼» ª·¬¿³·²¿ Ýô ¹´«½·¼»ò

ο ·¿ ¦·´²·½ æ ½¿®²» ëðóîðð¹ñ°»®­±¿² ñ¦·å

Ю»°¿®¿¬» ¼» ½¿®²» · °» ¬» íð � ëð¹ò

îòì η­½«®· ¼» 2³¾±´² ª·®»æ ·²º»½ ·±¿­»ô °¿®¿¦·¬¿®» ô ¬±¨·½» ·²º»½ ·±¿­»æ ­¿´³±²»´¿ô ¾¿½·´«´ ¾±¬«´·²·½ô ¿²¬®¿¨«´ô ¿²¬®±°±¦±±²±¦» �®¿® æ ¾®«½»´±¦¿ô ¬«´¿®»³·¿ô ´»°¬±­°·®±¦¿ô º»¾®¿ ¿º¬±¿­ ô º»¾®¿ Ïô ®¿¾·¿ò ÐÎ×ÑÒ � »²½»º¿´±°¿¬·¿ Í°±²¹·±º±®³ Þ±ª·² æ ó °®±¼«­» ¾±ª·²»æ ½®»·»®ô ³ ¼«ª¿ ­°·² ®··ô ¹´±¾ ±½«´¿®ô ¿³·¹¼¿´»´»

°¿®¿¦·¬¿®»æ 󷲺»­¬¿®»¿ ½ ®²·· ¼» °±®½ ½« ¬®·½¸·²»´´¿ ­°·®¿´·­ ¬®·½¸·²»´´±¦¿ ó ½·­¬·½»®½«­ ½»´´«´±­¿»ó¬¿»²·¿ ­±´·«³ó ½¿®²» ¼» °±®½ ó ½·­¬·½»®½«­ ¾±ª·­ó¬¿»²·¿ ­¿¹·²¿¬¿ó ½¿®²» ¼» ª·¬ ó ¾±¬®·±½»°¸¿´±¦¿ ø¼·°¸·´±¾±¬®·«³ ´¿¬«³÷ó °» ¬·ò

¬±¨·½»æ °»­¬·½·¼»ô ¾·±­¬·³«´¿¬±®·ô ¿²¿¾±´·¦¿² ·ô ¸·¼®±½¿®¾«®· °±´·½·½´·½» °®·² ¿º«³¿®»ô °® ¶·®»ô º®·¹»®»÷å ²·¬®±¦¿³·²»ô ¿¦±¬¿ · · ¿¦±¬· · ø °®»°¿®¿¬» ¼» ½¿®²»÷ò íò ÙÎËÐß ß ×××óßò ÑË ÔÛ

Û­¬» ¿´½ ¬«·¬ ¼·² ¼±« ­·­¬»³» ½±´±·¼¿´»æ ¿´¾« «´ó ± ­«­°»²­·» °®±¬»·½ 2² ¿° ó · ¹ ´¾»²« «´ � ± »³«´­·» ½±²½»²¬®¿¬ ¼» ´·°·¼»ô °®±¬»·²»ô ­ ®«®· ³·²»®¿´» · ª·¬¿³·²» Ñ«´ ¿®» ± ¹®»«¬¿¬» ¼» ½·®½¿ ëð ¹ô ¿´¾« óíð ¹ô ¹ ´¾»²« ó ïèóîð¹ò

ó°®±¬»¶¿¬ ´¿ »¨¬»®·±® ¼» ¬®»· 2²ª»´· «®·æ i Ý«¬·½«´¿ i ݱ¿¶¿ øêóé¹÷ i Ó»³¾®¿²»´» ½±½¸·´·º»®» ó °¿®·»¬¿´

ó ª·­½»®¿´ íòï Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª æ Ó¿½®±²«¬®·»² ··æ

Ю±¬»·²»´» æ ïì¹ûó ½»´ ³¿· »½¸·´·¾®¿¬ ½±² ·²«¬ ¼» ¿³·²±¿½·¦·

Ý¿³»®¿ ¼» ¿»®

Page 83: Patologia chimica

ê

Ù ´¾»²« � ±ª±ª·¬»´·²¿ øéèû÷ô ±ª±´·ª»¬·²¿ô º±­ª·¬·²¿ ß´¾« � ±ª¿´¾«³·²¿ô ±ª±³«½·²¿ô ±ª±¬®¿²­º»®·²¿ô ±ª±³«½±·¼ ø¿²¬·»²¦·³ ó ·²¸·¾·¬±® ¿´ ¬®·°­·²»·÷ô ±ª±¹´±¾«´·²¿ô ´·¦±¦·³ô ¿ª·¼·²¿ ø ¿²¬·ª·¬¿³·² ó ¿²¬·¾·±¬·² ô º·»®¾»®»¿ ±«´«· ·²¿½¬·ª»¿¦ ¿ª·¼·²¿÷ Ô·°·¼»´»æ ïî¹ûó ¬®·¹´·½»®·¼» ø³¿¶±®·¬¿¬»¿óêíû÷ 󺱭º±´·°·¼» øííû÷ ó ­¬»®·¼» øìû÷ ó ®¿°±®¬ ´»½·¬·²¿ñ½±´»­¬»®±´ ã êñï Ù´«½·¼» �²« ¿®» ø«®³»÷ íòî Ó·½®±²«¬®·»² ··

Í ®«®·´» ³·²»®¿´»æ ¹ ´¾»²« «´ ½±² ·²» ¼«¾´« ­ ®«®· ³·²»®¿´» º¿ ¼» ¿´¾« Ù ´¾»²« æ º±­º±®ô ½¿´½·«ô º·»® ß´¾« æ ­«´ºô ½´±®ô º±­º±® ó°®·² ³»¬¿¾±´·¦¿®» ³·´·»½¸·ª¿´»² · ¿½·¦·ò

Ê·¬¿³·²»´»æ ´·°±­±´«¾·´» »¨½´«­·ª 2² ¹ ´¾»²« ã ½±³±¿® ¼» ª·¬¿³·²»å ˲ ¹ ´¾»²« ¿½±°»® ëðû ¼·² ²»ª±·¿ ¦·´²·½ ¼» ª·¬ô ßô Ûô îëû ¼·² ²»ª±·¿ ¼» ª·¬¿³·² Üå ª·¬¿³·²¿ Ûóëðû ¸·¼®±­±´«¾·´»æª·¬¿³·²¿ Þïîó ïððûô ¼·² ¹®«°«´ Þ ø®·¾±º´¿ª·²¿ »­¬» »¹¿´ ¼·­¬®·¾«·¬ 2² ¿´¾« · ¹ ´¾»²« ÷ ó Ñ«´ »­¬» ­ ®¿½ 2² ª·¬¿³·²¿ ÐÐ · »­¬» ´·°­·¬ ¼» ª·¬¿³·²¿ Ý

íòí ߪ¿²¬¿¶»´» · ¼»¦¿ª¿²¬¿¶»´» ½±²­«³«´«·ô ®¿ ·¿ ¦·´²·½ ò

ߪ¿²¬¿¶»æ ïò °®±¬»·²» ¼» ½´¿­¿ × îò ½±³±¿® ¼» ª·¬¿³·²» ´·°±­±´«¾·´»

íò ­«®­ ¼» ´»½·¬·² ò Ü»¦¿ª¿²¬¿¶»æ ïò ¿¬»®±¹»²» · ½±´»­¬»®±´»³·¿²¬» øá÷ îò ¿½·¼·º·¿²¬» íò ´·°­·¬» ¼» ª·¬¿³·²¿ Ý Î¿ ·¿ ¦·´²·½ æ ß¼«´ ·æ ìóë ±« ñ­ °¬ ³>²

íòì η­½«®· ¼» 2³¾±´² ª·®»æ

·²º»½ ·±­ Í¿´³±²»´¿ó ±« ´» ¼» °¿´³·°»¼» ½±²¬¿³·²¿¬» ¼·² ½´±¿½ ͬ¿º·´·½±½·

¬±¨·½æ ³«½»¹¿·«®· ­«¾­¬¿² » ½¸·³·½» ¼·² ¸®¿²¿ ° ­ ®·´±®æ °»­¬·½·¼»ô ¿²¬·¾·±¬·½»ô ³»¬¿´» ¬±¨·½»ô ³·½±¬±¨·²»ò ìò ÙÎËÐß ß ×Êóßæ ÔÛÙËÓÛÔÛ × ÚÎËÝÌÛÔÛ

ìòï Ý´¿­·º·½¿®»æ Ô»¹«³» ó º®«½¬» æ ¬±³¿¬»ô ¿®¼»·ô ª·²»¬»ô ½¿­¬®¿ª» ·ô ³¿¦ ®»ô º¿­±´»

Page 84: Patologia chimica

é

ó ® ¼ ½·²· æ ³±®½±ª·ô »´·² ô ­º»½´ ô ®·¼·½¸· ó ¬«¾»®½«´·æ ½¿®¬±º·ô ²¿°· ó ¾«´¾· · ¬«´°·²· æ ½»¿° ô «­¬«®±·ô °®¿¦ô ­°¿®¿²¹¸»´ ó º®«²¦» æ ­¿´¿¬ ô ª¿®¦ ô ´±¾±¼ ô ³ ®¿®ô ¬¿®¸±²ô ½·³¾®« ó ·²º´±®»­½»² ¿ æ ½±²±°·¼ ô ¾®±½±´·

Ú®«½¬» ó ½« ­»³·² » æ ³»®»ô °»®»ô ¹«¬«· ó ½« ­>³¾«®· ¬¿®· æ °®«²»ô ½¿·­»ô °·»®­·½·ô ½·®» »ô ª· ·²» ó ½·¬®·½» æ ´ ³>·ô °±®¬±½¿´» ó ½« ½±¿¶ ¬¿®» ø±´»¿¹·²±¿­»÷ æ ²«½·ô ¿´«²»ô ³·¹¼¿´» ó ¾¿½» æ ½ ° «²·ô ¦³»«® ô º®¿¹·ô ­¬®«¹«®·ô ³«®» ó ¾±­¬ ²±¿­»æ °»°»²»

ìòî Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª

Ó¿½®±²«¬®·»² ··

Ю±¬»·²»´»ó ­«²¬ ­´¿¾ ®»°®»¦»²¬¿¬» ïóî¹û ½« »¨½»° ··æ «­¬«®±· é¹ûô ³¿¦ ®» ª»®¼» è¹ûô ½±²±°·¼ í¹ûå Ú®«½¬»´» ½« ½±¿¶ ¬¿®» ¿« ½±² ·²«¬ °®±¬»·½ ½®»­½«¬ ø ²«½· îð¹ûô ¿®¿¸·¼» îê¹û÷ Ô·°·¼»´» ­«²¬ ­´¿¾ ®»°®»¦»²¬¿¬» ðôïóðôêûå ½« »¨½»° ·¿ º®«½¬»´±® ±´»¿¹·²±¿­»æ ²«½· êðûô ¿´«²» íìûô ¿®¿¸·¼» ìëûô ³ ­´·²» íëûò ß½»­¬» ´·°·¼» ­«²¬ ½±²­¬·¬«·¬» ¼·² ßÙÒÍ Ù´«½·¼»´»ó ­«²¬ ½»´» ³¿· ¾·²» ®»°®»¦»²¬¿¬» îóîð¹û

ó¹´«½·¼» ½« ³±´»½«´ ³·½ æ ±´·¹±¦¿¸¿®·¼» ø¹´«½±¦¿ó­¬®«¹«®·ôº®«½¬±¦¿ ¼·² º®«½¬»´» ½« ­»³·² »÷ô ¼·¦¿¸¿®·¼»ò

ó°±´·¦¿¸¿®·¼» æ ¼·¹»®¿¾·´»ó¿³·¼±²ø½¿®¬±º·ô ¾¿²¿²»ô °»°»²» ¹¿´¾»²ô ° ­¬ ·÷ ²»¼·¹»®¿¾·´»óº·¾®» ¿´·³»²¬¿®»æ îóì¹û ø ¸»³·½»´«´±¦»ô °»½¬·²»ô °®±°»½¬·²»÷ ìòí Ó·½®±²«¬®·»² ··

Í ®«®· ³·²»®¿´»æ ¿°±®¬«´ ¼» Õ ô ¼» ïë ±®· ³¿· ³«´¬ ¼»½>¬ Ò¿ò ß´ ¬«®· ¼» ¾±¹ ·¿ 2² ¿° · 2² ¹´«½·¼» ½«

³±´»½«´ ³·½ ô ¿´·³»²¬»´» ¼·² ¿½»¿­¬ ¹®«° ¿« »º»½¬ ¼·«®»¬·½ò ­«®­ ¼» Ý¿ · Ú» ó 2² ´»¹«³»´» º®«²¦» ø­¿´¿¬¿ ª»®¼»ô «®¦·½·ô ½»¿°¿ ª»®¼»÷ ½±² ·²«¬ 2²­»³²¿¬ 2² ³¿¹²»¦·«ó 2² ¿®¿¸·¼»ô ½¿®¬±º· ½±° ·ô ²«½·ô ¾¿²¿²»ò ³·½®±»´»³»²¬»æ Ý«ô Ʋô× ô Ó²ô ݱò °®·² ³»¬¿¾±´·¦¿®» º«®²·¦»¿¦ ³·´·»½¸·ª¿´»² · ¿´½¿´·²·

Ê·¬¿³·²»

Ø·¼®±­±´«¾·´»

«²·½¿ ­«®­ ¼» ª·¬¿³·²¿ Ý °»²¬®« ±®¹¿²·­³ çëóççûò

Ý¿²¬·¬ · ³¿®· 2² ¿®¼»· ®± « · ¹±¹± ¿® øäîðð³¹û÷ô ³ ½» » · ½ ¬·²¿ øäîëð³¹û÷ò

Page 85: Patologia chimica

è

Í» ¼·­°«²» 2² °¿®¬»¿ °»®·º»®·½ ø­«¾ ½±¿¶ ô 2² º®«²¦»÷ ¿ º®«½¬»´±® · ´»¹«³»´±® · ½®» ¬» ½« 2²­±®·®»¿ò Ю·² °®»´«½®¿®» ½«´·²¿® ô º·»®¾»®»ôª» ¬»¶·®»ô ­¬®·ª·®» ½¿²¬·¬¿¬»¿ ¼» ª·¬¿³·²¿ Ý ­» ®»¼«½» ´¿ ¶«³ ¬¿¬» Ó»¼·«´ ¿½·¼ ø³«®¿®»¿÷ ° ­¬®»¿¦ ª·¬¿³·²¿ Ýò ß­½±®¾·½±¨·¼¿¦¿ô »²¦·³ ½» ­» ¹ ­» ¬» 2² «²»´» ´»¹«³» · º®«½¬» ø³»®»ô ­¬®«¹«®·ô ¼±ª´»½»·÷ ½¿¬¿´·¦»¿¦ ±¨·¼¿®»¿ ª·¬¿³·²»· Ý ´¿ º±®³» ²»ª·¬¿³·²·½»ò

«²·½¿ ­«®­ ¼» ª·¬¿³·²¿ Ð ø½·¬®·²¿÷ô ½« ®±´ 2² ¬®±º·½·¬¿¬»¿ ª¿­½«´¿® · «¬·´·¦¿®»¿ ½±®»­°«²¦ ¬±¿®» ¿ ª·¬¿³·²»· Ýò Í» ¹ ­» ¬» 2² ³»®»ô ­¬®«¹«®·ô ½·¬®·½»ô ª¿®¦ ò

­«®­ ¼» ª·¬¿³·²» ¼·² ¹®«°«´ Þô ¿½±°»®·²¼ îðóíðû ¼·² ²»ª±·ô ½« »¨½»° ·¿ ª·¬¿³·²»· Þïîò

Ô·°±­±´«¾·´»

°®·²½·°¿´¿ ­«®­ ¼» °®±ª·¬¿³·²¿ ßô ½¿®±¬»²ô ¿½±°»®·²¼ êðóèðû ¼·² ²»ª±·ò Í» ¹ ­» ¬» 2² ½¿²¬·¬¿¬» ³¿®»2² ´»¹«³»´» · º®«½¬»´» ½±´±®¿¬» 2² ®± «ô °±®¬±½¿´·«ô ¹¿´¾»²ò Ü» »¨ò Ó¿²¹±ô °»°»²»ô ½¿·­»ô °·»®­·½·ô ª· ·²»ô º®¿¹·ô ½ ° «²·ô ¾¿²¿²»ô³±®½·ª·ô ­º»½´ ô ­¿´¿¬ ô ­°¿²¿½ò

­«®­ ¼» ª·¬¿³·²¿ Õ øº·´±µ·²±²¿÷ ó 2² ´»¹«³»´» º®«²¦» ­«®­ ¼» ª·¬¿³·²¿ Û ø¬±½±º»®±´÷ � 2² º®«½¬»´» ½« ½±¿¶ ¬¿®» ø²«½·÷ ­«®­ ¼» ª·¬¿³·²¿ Ü � »®¹±­¬»®±´±·ó2² ½·«°»®½·ô ­°¿²¿½ô «®¦·½·

Í«¾­¬¿² » ­°»½·º·½»ó ¿°¿® ·² «²±® ª¿®·¿¬» ¹®«°» ¼» ­«¾­¬¿² » ½¸·³·½»ô ½¿®» ²« ¿« ª¿´±¿®» ²«¬®·¬·ª ¼¿® ½¿®» ¿« ¼·º»®·¬» ®±´«®· 2² ±®¹¿²·­³ò

Ý´¿­·º·½¿®»æ

ß½·¦· ±®¹¿²·½· · »¬»®«®·ò Ý¿²¬·¬¿¬»¿ ­½¿¼» ±¼¿¬ ½« ³¿¬«®¿®»¿æ ¿½·¼ ³¿´·½ 2² ³»®»ô ¬¿®¬®·½ó­¬®«¹«®·ô ¿½·¼ ¬¿²·½ó½±¿½ ¦»

Û²¦·³» · º·¬±¸±®³±²· з¹³»² · ø½´±®·º·´¿÷ Í«¾­¬¿² » º·¬±²½·¼»æ 2² «­¬«®±·ô ½»¿° ô ¸®»¿²ô ³« ¬¿®ò Í«¾­¬¿² » ½±´»®»¬·½» · ½±´¿¹±¹» ø½¿­¬®¿ª»¬»ô ®·¼·½¸»÷ Í«¾­¬¿² » »¨½·¬±­»½®»¬±¿®» ø½»¿°¿÷ Í«¾­¬¿² » °®±¬»½¬·ª» ±²½±¹»² � ¿´·´ó·¦±¬·±½·¿²¿ · 2² ª¿®¦¿ ¼» Þ®«¨»´´»­ Í«¾­¬¿² » ¹« ±¹»²» ²¿¬«®¿´» ø¬·±½·¿²¿ ·÷ ß´½¿´±·¦· ¬±¨·½· � ­±´¿²·²¿ ¼·² ½¿®¬±º· 2²½±´ · ·ô ¬±³¿¬» ª»®¦·ò

ìòí ߪ¿²¬¿¶»´» · ¼»¦¿ª¿²¬¿¶»´» ½±²­«³«´«·ô ®¿ ·¿ ¦·´²·½ ò

ߪ¿²¬¿¶»æ

ïò º«®²·¦±®· ¼» ³·´·»½¸·ª¿´»² · ¿´½¿´·²· ø­°»½·¿´ Õ÷ó ½±²¬®¿½¿®»¿¦ ¿½·¼±¦¿ °®±¼«­ ¼» ½±²­«³«´ ¼» ½¿®²»ô «± ô ½»®»¿´·»®»ô ¹® ­·³·ô ¼«´½·«®·ò

îò ­«®­ ¼» ª·¬¿³·²»æ Ýô Ðô ßô Õò íò ­«®­ ¼» ¹´«½·¼» « ±® ¼·¹»®¿¾·´» · º·¾®» ¿´·³»²¬¿®» ½« ®±´ 2² º±®³¿®»¿ ¾±´«´«· º»½¿´ò ìò ½±²¬®·¾«·» ´¿ ¼·ª»®­·º·½¿®»¿ ¼·»¬»· ¼¿¬±®·¬ ¾±¹ ·»· ¼» ¿´·³»²¬» ¼·² ¿½»¿­¬ ¹®«° ò

Page 86: Patologia chimica

ç

ëò °»®³·¬ ¼·´«¿®»¿ «²±® ¼·»¬» ½±²½»²¬®¿¬» ½¿´±®·½ò êò ­¬·³«´»¿¦ ¿°»¬·¬«´ · ­»½®» ··´» ¼·¹»­¬·ª»ô ¿¼«½ ­«¾­¬¿² » ½« ®±´ °®±¬»½¬±® 2² ±®¹¿²·­³ò Ü»¦¿ª¿²¬¿¶»æ ïò ­«²¬ ³±¼»­¬» ½¿´±®·¹»²ô ¿½±°»®·²¼ ¼±¿® ïíû ¼·² ®¿ ·¿ ¦·´²·½ ò Û´» ¿¼«½ 2² ³»¼·» ïðó

ë𵽿´ñïðð¹ò º®«½¬»´» ¾±¹¿¬» 2² ¹´«½·¼» ø¾¿²¿²»´»÷ ¿¼«½ ïð𽿴ñïðð¹ô ·¿® º®«½¬»´» ½« ½±¿¶ ¬¿®» êîð Õ½¿´û ø²«½·÷

îò ­«²¬ ¿°®±¿°» ´·°­·¬» ¼» °®±¬»·²» íò º«®²·¦»¿¦ »´»³»²¬» ¿²¬·³»¬¿¾±´·½» ø¿½·¼ ±¨¿´·½ »´·³·² Ý¿ · Ú» ­«¾ º±®³ ¼»

±¨¿´¿ ·å °®±¹±·¬®·²¿ · ·¦±¬·±½·¿²¿ ··÷ ­¿« ­«¾­¬¿² » ¬±¨·½» ²¿¬«®¿´»ò ìò ½±²­«³¿¬» 2² ½¿²¬·¬ · ³¿®· ¿¼«½ «² »¨½»­ ¼» º·¾®» ¿´·³»²¬¿®»ô ½« »º»½¬» ·®·¬¿²¬» °»²¬®«

½»· ½« «´½»®ô ¹¿­¬®·¬ ô ¼«±¼»²·¬ ô »²¬»®±½±´·¬» ¼» º»®³»²¬¿ ·»ò ëò º¿­±´»¿ · ³¿¦ ®»¿ ½®«¼ ½±² ·² ¬®·°­·²·²¸·¾·¬±®·ô ½¿®» ­» ²»«¬®¿´·¦»¿¦ °®·²

¬®¿¬¿³»²¬«´ ¬»®³·½ ½±®»­°«²¦ ¬±®ò

ο ·¿ ¦·´²·½ æ Ù®«°¿ ¿ ×Êó¿ ½«°®·²¼» ¬®»· ­«¾¹®«°»æ ½¿®¬±º·ô ¿´¬» ´»¹«³» · º®«½¬»ò Ò±®³¿ ¦·´²·½ ¿ ¿¼«´¬«´«· »­¬» ¿°®»½·¿¬ ´¿ ª¿´±®· ®·¼·½¿¬»æ 󽿮¬±º·æ ïèðóíðð¹ñ¦· ó¿´¬» ´»¹«³»æ îëðóíëð¹ñ¦· 󺮫½¬»æ îððóíðð¹ñ¦· ìòì η­½«®· ¼» 2³¾±´² ª·®»æ

·²º»½ ·±¿­»ó ¼»®·ª ¼·² ½±²¬¿³·²¿®»¿ ½« 2²¹® ³·²¬» ²¿¬«®¿´» ô º·» °®·² ·®·¹¿®»¿ ½« ¿° ²»½±®»­°«²¦ ¬±®¿»ô º·» °®·² ³¿²·°«´¿®» ½« ³>·²· ³«®¼¿®»ò Ò« ½±²­¬·¬«·» «² ³»¼·« °®·»´²·½ °»²¬®« ¼»¦ª±´¬¿®»¿ ³·½®±±®¹¿²·­³»´±®ô ¿¼® °»®³·¬ ­«°®¿ª·» «·®»¿ °» ¿½»­¬» ­«°®¿º» »

󺻾®¿ ¬·º±·¼ ô ¼·¦»²¬»®·¿ô ­¿´³±²»´±¦»ô ¸»°¿¬·¬¿ ßô °±´·±³·»´·¬¿ò °¿®¿¦·¬¿®»æ ¹·¿®¼·¿ ·²¬»­¬·²¿´·­ô ¿³±»¾·¿¦¿ò ¬±¨·½æ °»­¬·½·¼»ô 2²¹® ³·²¬» ¬·° ²·¬®¿ ·å ³»¬¿´» · ³»¬¿´±·¦· ø°®·² ½±²­»®ª¿®»÷å ½±²¬¿³·²¿®» ®¿¼·±¿½¬·ª 2² ½¿¦ ¼» ¿½½·¼»²¬ ²«½´»¿®ò ëò Ù®«°¿ ß Êóßò ÝÛÎÛßÔ×ÛÎÛ × ÔÛÙËÓ×ÒÑßÍÛ ËÍÝßÌÛò

ß´·³»²¬»´» ¹®«°»· ¿Êó¿ ¼» ¿´·³»²¬» ¿½±°»® íðóëðû °>² ´¿ èðû ¼·² ®¿ ·¿ ½¿´±®·½ ¦·´²·½ ø2² ®·´» ­ ®¿½»÷ò Ý»´» ³¿· º±´±­·¬» ½»®»¿´» ­«²¬æ ¹®>«´ô °±®«³¾«´ò Ñ®»¦«´ô ­»½¿®¿ô ±®¦«´ · ±ª ¦«´ò Ô»¹«³·²±¿­»´» «­½¿¬» ­«²¬æ º¿­±¿´»¿ ¾±¿¾»ô ³¿¦ ®»¿ô ­±·¿ô ´·²¬»¿ · ³»·«´ ͬ®«½¬«®¿ ¾±¾«´«· ¼» ½»®»¿´»æ 󽱿¶¿ � ïëóîëû ¼·² ¹®»«¬¿¬»¿ ¾±¾«´«· · ½«² ·²» ³¿¬»®·¿´ º·¾®±­ · ­ ®«®« ³·²»®¿´» ó³·»¦«´ � éðóèëû ¼·² ª±´«³«´ ¾±¾«´«·ô ½±² ·²» ½¿²¬·¬ · ³¿®· ¼» ¹´«½·¼» ¼·¹»®¿¾·´» ø¿³·¼±²÷ò Ô¿ °»®·º»®·¿ ³·»¦«´«· ­» ¹ ­» ¬» ­¬®¿¬«´ ¿´»«®±²·½ô ¾±¹¿¬ 2² °®±¬»·²» · ª·¬¿³·²»ò ó¹»®³»²»´» ø»³¾®·±²«´÷ó îóïîû ¼·² ¹®»«¬¿¬»¿ ¾±¾«´«·ô · ½±² ·²» °®±¬»·²»ô ­ ®«®· ³·²»®¿´»ô ª·¬¿³·²» Þ · Û · ¬± · ¿½·¦·· ¹®¿ · °±´·²»­¿¬«®¿ ·ò

Page 87: Patologia chimica

ïð

ëòï Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª ò Ó¿½®±²«¬®·»² ··

Ю±¬»·²»´»æ ½»®»¿´·»®»´» ½±² ·² éóïî ¹ûô ·¿® ´»¹«³·²±¿­»´» ½±² ·² îðóîìûå »¨½»° ·» ­±·¿ ½¿®» ½±² ·²» íìûò ó ­«²¬ °®±¬»·²» ¼» ½¿´·¬¿¬»¿ ¿ ××ó¿ ­¿« ¿ ×××ó¿ ø¦»·²¿ ¼·² °±®«³¾÷ ó ¹®>«´ ¿´¾«³·²» ­±´«¾·´» °®±¬»·²» ·²­±´«¾·´»æ ¹´·¿¼·²¿ · ¹´«¬»²·²¿ º±®³»¿¦ ¹´«¬»²«´ô ½±²º»® ½¿´·¬¿¬»¿ ¼» °¿²·º·½¿ ·» º ·²·· ø¼» ¹®>« · ¼» ­»½¿® ÷ò Ô·°·¼»´» æó­´¿¾ ®»°®»¦»²¬¿¬» ïóîûå »¨½»° ·» ­±·¿ îð¹û

ó º±¿®¬» ¾±¹¿¬» 2² ¿½·¦· ¹®¿ · °±´·²»­¿¬«®¿ ·å ½±²½»²¬®¿ ·¿ ¼» ´·°·¼» »­¬» ³¿· ³¿®» 2² ¹»®³»²» ¾±¿¾»´±® ¼» ½»®»¿´»

Ù´«½·¼»´»ó ­«²¬ ¾·²» ®»°®»¦»²¬¿¬» ìîóèðûå ìîûó°>·²»ô éðû °¿­¬» º ·²±¿­»ô èðû ±®»¦ ó ³¿¶±®·¬¿¬»¿ ®»°®»¦·²¬ ¿³·¼±² øçëóçèû÷ ± ³·½ °¿®¬» ³±²±ó · ¼·¦¿¸¿®·¼» º»®³»²¬»­½·¾·´» �¼¿« ¹«­¬«´ ¼«´½»¿¹ º·¾®» ¿´·³»²¬¿®»æ ½»´«´±¦ ô ´·¹²·² ô ¸»³·½»´«´±¦ ëòî Ó·½®±²«¬®·»² ··

Í ®«®·´» ³·²»®¿´» Ý»®»¿´·»®» � ½±² ·²«¬ ½®»­½«¬ ¼» º±­º±® ø ¼» éóïî ±®· ³¿· ½®»­½«¬ ¼»½>¬ Ý¿÷ô ®¿°±®¬«´ Ý¿ñÐ äïå ó Ð »­¬» ­«¾ º±®³ ¼» º·¬¿ · ½¿®» ´»¿¹ ½¿¬·±²·· ¾·ª¿´»² · ½« ½¿®» º±®³»¿¦ ­ ®«®· ·²­±´«¾·´»

½» ­½¿¼ ¾·±¼·­°±²·¾·´·¬¿¬»¿ ¼·¹»­¬·ª ¿ ¿½»­¬±®¿ øÚ»ô Ý¿ô Ó¹ô Ʋ÷ ó ½¿²¬·¬ · ·³°±®¬¿²¬» ¼» Ú»ô Ó¹ ø ³¿· ¿´»­ 2² °>·²»¿ ²»¿¹® ÷ · Õ ó °®·² ³»¬¿¾±´·¦¿®» ®»¦«´¬ ³·´·»½¸·ª¿´»² · ¿½·¦·ò Ô»¹«³·²±¿­»´» «­½¿¬» �°®·² ³»¬¿¾±´·¦¿®» ³·´·»½¸·ª¿´»² · ¿´½¿´·²·

ó ½¿²¬·¬ · ³¿®· ¼» Õ øëóïë ±®· ³¿· ³«´¬ ¼»½>¬ ­±¼·«÷ ó ½¿²¬·¬ · ³·½· ¼» Ó¹ô Ú»ô Ý¿ò

Ê·¬¿³·²»´» ¼·² ¹®«°«´ Þ ¿½±°»® îðóíðû ¼·² ²»ª±·¿ ¦·´²·½ ¿ ¿½»­¬±® ª·¬¿³·²»å

Þï ø½¿²¬·¬¿¬»¿ ½®» ¬» ½« ½>¬ ¹®¿¼«´ ¼» »¨¬®¿½ ·» »­¬» ³¿· ³¿®»÷ô Þîô Þêô ÐÐò »­¬» ´·°­·¬ ¼» ª·¬¿³·²¿ Þïî ­«®­ ¼» ¾¿¦ ¼» ª·¬¿³·²¿ Û ø«´»·«´ ¼» ¹»®³»²·÷

½»®»´·»®»´» ­«²¬ ´·°­·¬» ¼» ª·¬¿³·²»´» Ýô ßô Ü

ëòí ߪ¿²¬¿¶»´» · ¼»¦¿ª¿²¬¿¶»´» ½±²­«³«´«·ô ®¿ ·¿ ¦·´²·½ ò

ߪ¿²¬¿¶»´»æ ïò ¾¿¦¿ ¿´·³»²¬¿ ·»· ´¿ ±³ ¿½±°»®·²¼ íðóèðû ¼·² ®¿ ·¿ ½¿´±®·½ ¦·´²·½ îò ­«®­ ¼» ª·¬¿³·²» Þø³¿· ¿´»­ ¬·¿³·² óÞï÷ · ª·¬¿³·² Ûò íò ­«®­ ¼» °®±¬»·²» ¼» ½¿´·¬¿¬»¿ ¿××ó¿ ·»º¬·²» ìò ¿¼«½ ¹´«½·¼» º»®³»²¬»­½·¾·´»ø ·³°±®¬¿²¬» 2² °¿²·º·½¿ ·»÷ · º·¾®» ¿´·³»²¬¿®» ëò ´»¹«³·²±¿­»´» «­½¿¬» ­«²¬ ¿´½¿´·²·¦¿²¬» êò °®·² ½±² ·²«¬«´ 2² ¹´«½·¼» ½»®»¿´·»®»´» ¿« ³¿®» ª¿´±¿®» ½¿´±®·½ ø°>·²»¿ îë𵽿´ñïðð¹÷ éò ­±·¿ ½±² ·²» ·¦±º´¿ª±²»

Page 88: Patologia chimica

ïï

Ü»¦¿ª¿²¬¿¶»æ ïò ½»®»¿´·»®» ­«²¬ ¿½·¼·º·¿²¬» îò ¹®«°¿ ¿ Êó¿ »­¬» ´·°­·¬ ¼» ª·¬¿³·²»´» ßôÝ · Ü íò ¿« «² ½±² ·²«¬ ½®»­½«¬ ¼» º±­º±® º·¬·½ ½¿®» 2³°·»¼·½ ¿¾­±®¾ ·¿ ½¿´½·«´«· ìò Ô»¹«³·²±¿­»´» «­½¿¬» ½±² ·² ±´·¹±¦¿¸¿®·¼» ²»¼·¹»®¿¾·´» ½¿®» º»®³»²¬»¿¦ 2² ·²¬»­¬·²

· ¼»¬»®³·² ¼·­½±³º±®¬ ¼·¹»­¬·ªò ëò º·¾®»´» ¿´·³»²¬¿®» ½±²­«³¿¬» 2² »¨½»­ °±¬ ¿ª»¿ »º»½¬» ·®·¬¿²¬» ò

ο ·¿ ¦·´²·½ æ

Ð>·²» æ îëðóéðð¹ 2² º«²½ ·» ¼» ­»¨ô ¿½¬·ª·¬¿¬»

ß´¬» º ·²±¿­»æ ëðóèð¹

Ô»¹«³·²±¿­» «­½¿¬»æ îëóíë¹

ëòì η­½«®· °»²¬®« ­ ² ¬¿¬»ò Ò« ­«²¬ º¿ª±®¿¾·´» ¼»¦ª±´¬ ®·· ³·½®±±®¹¿²·­³»´±® · ¿ °¿®¿¦· ·´±®ò Ò»½»­·¬ ¼»°±¦·¬¿®» 2² ´±½«®· «­½¿¬» ½±®»­°«²¦ ¬±¿®» °»²¬®« ¿ »ª·¬¿ 2²½·²¹»®»¿ô ³«½»¹ ·®»¿ô ¹»®³·²¿®»¿ò Ú>·²¿ °±¿¬» º· °¿®¿¦·¬¿¬ ¼» ¿½¿®·»²·ò

êò Ù®«°¿ ß Ê×óß ÐÎÑÜËÍÛÔÛ ÆßØßÎÑßÍÛ

êòïÝ¿®¿½¬»®·­¬·½·´» ¹®«°»· æ Ý¿²¬·¬ · ³¿®· ¼» ¦¿¸ ® ø¦¿¸¿®±¦¿÷ ­¿« ¿´¬» ­«¾­¬¿² » ¼«´½·æ ¹´«½±¦ ô ¦¿¸ ® ·²ª»®¬·¬ô

º®«½¬±¦ ò Ü»²­·¬¿¬» »²»®¹»¬·½ ³¿®» Ü»²­·¬¿¬» ²«¬®· ·±²¿´ ³·½ Ü·ª»®­·¬¿¬»¿ 2²­« ·®·´±® ±®¹¿²±´»°¬·½» º¿½ ¿´·³»²¬»´» ¿°»¬·­¿²¬» ݱ² ·² ½±´±®¿² ·ô ¿®±³¿¬·¦¿² ·ô »³«´­·±²¿² ·ô ¿½·¦· ¿´·³»²¬¿®· °®·² 2²½ ´¦·®» «²»´» ¼»¹¿¶ ¿®±³» · ½±´±®¿² · °®·² ·²¬»®¿½ ·«²»¿ ½« °®±¬»·²»´» ø®»¿½ ·¿

Ó¿·´´¿®¼÷ êòî Ý´¿­·º·½¿®»¿ °®±¼«­»´±® ¦¿¸¿®±¿­»ó 2² °¿¬®« ­«¹®«°» 2² º«²½ ·» ¼» ½±² ·²«¬«´ 2² ¦¿¸ ® ïò ¼«´½·«®· ¿´½ ¬«·¬» °®»¼±³·²¿²¬ ¼·² ¹´«½·¼» ®¿º·²¿¬»æ ¦¿¸ ®ô ¾±³¾±¿²»ô ½¿®¿³»´»ô

¸¿´ª· ô ®¿¸¿¬ô »®¾»¬ô ³·»®» ¼» ¿´¾·²»ò îò °®±¼«­» ¼·² ¦¿¸ ® · º®«½¬»æ ¼«´½»¿ ô ¹»³ô ³¿®³»´¿¼ ô ³¿¹·«²ô ¶»´»«ô ­·®±°«®·ò íò °®±¼«­» ¼·² ¦¿¸ ® · ­»³·² » ±´»¿¹·²±¿­»æ ½·±½±´¿¬¿ · ¸¿´ª¿«¿ò ìò ³·¨¬«®·æ °® ¶·¬«®·ô ¬±®¬«®·ô 2²¹¸» ¿¬»ô ²¿°±´·¬¿²»ô º«®­»½«®· »¬½ò Ý¿®¿½¬»®·­¬·½·´» ­«¾¹®«°»´±® ¼» °®±¼«­» ¦¿¸¿®±¿­»ò Í«¾¹®«°¿ ïæ ¼«´½·«®· ¿´½ ¬«·¬» °®»¼±³·²¿²¬ ¼·² ¹´«½·¼» ®¿º·²¿¬»æ ó½±² ·²«¬ 2² ¹´«½·¼» ª¿®·¿¦ 2²¬®» èðóïððû ó ´·°­·¬» ¼» ¿´¬» ­«¾­¬¿² » ²«¬®·¬·ª»

Page 89: Patologia chimica

ïî

îò °®±¼«­» ¼·² ¦¿¸ ® · º®«½¬» ó ½±² ·²«¬ 2² ¹´«½·¼» ª¿®·¿¦ 2²¬®» ëðóéëûô ± °¿®¬» ®»°®»¦·²¬ ¦¿¸ ®«´ · ¹´«½±¦¿ ¿¼ «¹¿¬»ô ®»­¬«´ ¼·² º®«½¬»´» ó ³¿¬»®·¿´ º·¾®±­ ó ¿½·¦· ±®¹¿²·½·ô ¿®±³»ô ½±´±®¿² · ²¿¬«®¿´· íò °®±¼«­» ¼·² ¦¿¸ ® · ­»³·² » ±´»¿¹·²±¿­» ó½±² ·²«¬ 2² ¦¿¸ ® ìðóêðû ó¾±¹¿¬» 2² ´·°·¼» îðóìðû °®±ª»²·¬» ¼·² ­»³·² »´» ±´»¿¹·²±¿­» ó­«¾­¬¿² » ³·²»®¿´»ô Õô Ð · ª·¬¿³·²» Þ ó ½±² ·² ³¿¬»®·¿´ º·¾®±­ · º·¬¿ · ó °®±½»²¬» ·³°±®¬¿²¬» ¼» °®±¬»·²» 󬻱¾®±³·² øïóîû÷ô ½¿º»·² ô ­«¾­¬¿² » ¬¿²¿²¬»ô ±¨¿´¿ ·ô ¿®±³»ò

ìò ³·¨¬«®·

ó ½±² ·²«¬ 2² ¹´«½·¼» ª¿®·¿¦ 2²¬®» îðóìðû 󽿲¬·¬ · ³¿®· ¼·² ¿´¬» ­«¾­¬¿² » ²«¬®·¬·ª»æ ´·°·¼»ô °®±¬»·²»ô ­ ®«®· ³·²»®¿´» · ª·¬¿³·²»ô ®»¦«´¬¿¬» ¼·² ·²¹®»¼·»²¬»´» º±´±­·¬» ´¿ ±¾ ·²»®»¿ °®±¼«­»´±® ø¿³·¼±²ô º ·² ô ´¿°¬»ô ±« ô ­³>²¬>² ô «²¬ô ¿´¬» ¹® ­·³·ô ½¿½¿±ô º®«½¬»ô ¿®±³»÷ò êòí Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª ¿ °®±¼«­»´±® ¦¿¸¿®±¿­»

i ­«®­ ·³°±®¬¿²¬ ¼» »²»®¹·»ô »´·¾»®¿¬ ®¿°·¼ ¼«° ½±²­«³¿®»¿ ¿´·³»²¬»´±®ò i ­«®­» ·³°±®¬¿²¬» ¼» ¹´«½·¼»ô i º±¿®¬» ­ ®¿½» 2² ¿´¬» ­«¾­¬¿² » ²«¬®·¬·ª»ô Û¨½»° ·» ± º¿½ ³·¨¬«®·´» ½±³°´»¨» · 2²¬®ó±

³·½ ³ ­«® ½·±½±´¿¬¿ · ¸¿´ª¿«¿ i ½±²­«³¿¬» ­·²¹«®»ô ¿ª>²¼ ³±´»½«´ ³·½ ­» ¼·¹»® « ±®ô ­» ¿¾­±®¾ ®¿°·¼ ¿ª>²¼

°®±°®·»¬¿¬»¿ ¼» ¿ ½®» ¬» ¹´·½»³·¿ò λ½±³¿²¼¿¬» 2² ¿´·³»²¬¿ ·¿ °»®­±¿²»´±® ½¿®» »º»½¬«»¿¦ ³«²½· ½« ½¸»´¬«·¿´ ³¿®» »²»®¹»¬·½

i ˲»´» °®±¼«­» ø½·±½±´¿¬¿ · °®»°¿®¿¬»´» ½« ½¿½¿±÷ô °®·² ½±² ·²«¬«´ ¼» ¬»±¾®±³·² °®»¦·²¬ »º»½¬» ­¬·³«´¿²¬» ¿´» ­·­¬»³«´«· ²»®ª±­ ½»²¬®¿´ò

i ݱ²­«³¿¬» 2² ½¿²¬·¬ · ³¿®· °» ­¬±³¿½«´ ¹±´ô ¼«´½·«®·´» ®» ·² ¿°¿ °»²¬®« ­½ ¼»®»¿ °®»­·«²·· ±­³±¬·½» ¹¿­¬®± ó ·²¬»­¬·²¿´»ô °«¬>²¼ °®±ª±½¿ »º»½¬» ´¿¨¿¬·ª»ò

i ݱ²­«³¿¬» ´¿ ­º>® ·¬«´ ³»­»·ô °®±¼«­»´» ¦¿¸¿®±¿­» ­½¿¼ ³±¬·´·¬¿¬»¿ · °®»´«²¹»­½ ¿­¬º»´ ¬·³°«´ ¼» »ª¿½«¿®» ¿´ ­¬±³¿½«´«·ô ½®»­½>²¼ ¿­¬º»´ ­»²¦¿ ·¿ ¼» ­¿ ·»¬¿¬»¿ò

i Ю»°¿®¿¬»´» ½¿®» ½±² ·² ½¿½¿± °®·² ½±² ·²«¬«´ ¿½»­¬»·¿ 2² ±¨¿´¿ · · ¬¿²·²«®·ô ®»¼«½

¿¾­±®¾ ·¿ ¼» ½¿´½·«ô º·»® · ¦·²½ô

êòì ο ·¿ ¦·´²·½ æ Í» ®»½±³¿²¼ ½¿ ¼«´½·«®·´» ­ ²« ¼»° »¿­½ ïð û ¼·² ®¿ ·¿ ½¿´±®·½ ¦·´²·½ êòë η­½«®·´» ¼» 2³¾±´² ª·®»æ

½±²¬¿³·²¿®» ½« ³·½®±±®¹¿²·­³» ó Ó¿¶±®·¬¿¬»¿ ²« ½±²­¬·¬«·» ³»¼·· °®·»´²·½» °»²¬®« ¼»¦ª±´¬¿®»¿ ³·½®±±®¹¿²·­³»´±®ò

Page 90: Patologia chimica

ïí

ó Æ¿¸ ®«´ °±¿¬» º· ½±²¬¿³·²¿¬ ½« æ Ô»«½±²±­¬±½ô ¾¿½¬»®·· ­°±®«´¿¬» ¿»®±¾» ³»¦±º·´» · ¬»®³±º·´»ô ¼®±¶¼··ô ³«½»¹¿·«®·ò

ó Ю ¶·¬«®·´» «­½¿¬» ø º ® ½®»³»÷ó ¾¿½¬»®·· ­°±®«´¿¬» ­¿« ³«½»¹¿·«®·ò ó Ю ¶·¬«®·´» ½« ½®»³ · º®· ½ ó ½« ¾¿½¬»®·· ½» °®±¼«½ ¬±¨··²º»½ ·· ¿´·³»²¬¿®» æ ­¿´³±²»´´¿ô

­¬¿º·´±½±½ ½±²¬¿³·²¿®» ½¸·³·½ ó °®·² °±´«¿®»¿ ³»¼·«´«· ½« ¿®­»²ô ³»¬¿´» ¹®»´» ø½¿¼³·«ô °´«³¾ô

¦·²½ô ½«°®«ô ­¬¿²·«ô ³»®½«®÷ô °»­¬·½·¼»ò Ûº»½¬»´» ½±²­«³«´«· ²»¿¼»½ª¿¬ Ѿ»¦·¬¿¬»¿ η­½ ½¿®¼·±ª¿­½«´¿® Ü·¿¾»¬ ¦¿¸¿®¿¬ Ý¿®·¿ ¼»²¬¿® Ø·°»®»¿½¬·ª·¬¿¬»¿ ø´¿ ½±°·· ½¿®» ½±²­«³ »¨½»­·ª ¼«´½·«®·÷

éò ÙÎËÐß ß Ê××óß ÙÎ Í×Ó×ÔÛ ßÔ×ÓÛÒÌßÎÛ

éòï Ý´¿­·º·½¿®»æ

Ù® ­·³· ¼» ±®·¹·²» ª»¹»¬¿´ æ «´»·«®· ±¾ ·²«¬» ¼·² ­»³·² »æ «´»· ¼» º´±¿®»¿ ­±¿®»´«· ô ¼» ®¿°· ô ¼» ¼±ª´»¿½ «´»·«®· ¼·² º®«½¬» ±´»¿¹·²±¿­»æ «´»· ¼» ³ ­´·²» «´»·«®· ¼·² ¹»®³»²· ¼» ½»®»¿´»æ «´»· ¼·² ¹»®³»²· ¼» °±®«³¾ò

Ù® ­·³· ¼» ±®·¹·²» ¿²·³¿´ æ «²¬ô ­³>²¬>²¿ô «²¬«®¿ô ­´ ²·²¿ô ­»«´ô ¹® ­·³»¿ ¼» °¿­ ®»ô ¹® ­·³· ³¿®·²» ø°» ¬»÷

Ù® ­·³· ±¾ ·²«¬» °» ½¿´» ·²¼«­¬®·¿´ æ °´¿²¬±´«´ô ³¿®¹¿®·²¿ Ó¿®¹¿®·²»´» ­«²¬ ¹® ­·³· ª»¹»¬¿´» ·ñ­¿« ¿²·³¿´» ­±´·¼·º·½¿¬» °¬·² ¸·¼®±¹»²¿®»ô ½« ¿¼ «¹¿®» ¼» »³«´¹¿¬±®· ø´»½·¬·²»ô ¼·¹´·½»®·¼»÷ô ´¿°¬» °¿­¬»«®·¦¿¬ ­¿« º´±® ´¿½¬¿½·¼·º·¿²¬ ½¿®» ª¿ ¼¿ ¿®±³¿ ¼» «²¬ô ½±´±®¿² ·ô ª·¬¿³·²» øß · Ü÷ô ­¿®»ô ¦¿¸ ®ô ¿®±³»ô ­·²¬»¬·½»ò éòî Ê¿´±¿®»¿ ²«¬®·¬·ª

¿¼«½ «² ¿°±®¬ ½¿´±®·½ º±¿®¬» ³¿®» ¼» éððóçððÕ½¿´û ¹® ­·³·´» ¿´·³»²¬¿®» ­«²¬ °®·²½·°¿´»´» ­«®­» ¼» ¿½·¦· ¹®¿ ·

­¿¬«®¿ · � 2² ¹® ­·³·´» ¼» ±®·¹·²» ¿²·³¿´ ²»­¿¬«®¿ · ó 2² ¹® ­·³·´» ¼» ±®·¹·²» ª»¹»¬¿´ 2² ­°»½·¿´ô ½¿²¬·¬ · ³¿· ­½ ¦«¬» 2² ½»´» ¼» ±®·¹·²» ¿²·³¿´ å

«´»·«®·´» ª»¹»¬¿´» ½±² ·² ¿½·¦· ¹®¿ · »­»² ·¿´·ô °´±·»²·½· ø´·²±´»²·½ô ´·²±´»·½ô ¿®¿¸·¼±²·½÷ò

ª·¬¿³·²» � ß · Ü 2² «²¬ô ³¿®¹¿®·² å

Û 2² «´»·«®·´» ª»¹»¬¿´»ò

éò íò ߪ¿²¬¿¶»´»ô ¼»¦¿ª¿²¬¿¶»´» ½±²­«³«´«·ô ®¿ ·¿ ¦·´²·½ ߪ¿²¬¿¶» æ ó °«¬»®²·½ ½¿´±®·¹»²» ó ­«®­ ¼» ßÙÐÒ ó ­«®­ ¼» ª·¬¿³·²»æ ßôÜôÛò Ü»¦¿ª¿²¬¿¶»æ ½±²­«³«´ ·²¿¼»½ª¿¬ °®»¼·­°«²» ´¿ 2³¾±´² ª·®· ø¬«´¾«® ®· ³»¬¿¾±´·½»ô ¾±´· ÝóÊ÷

Page 91: Patologia chimica

ïì

ο ·¿ ¦·´²·½ æ ¿¼«´ ·æ ìðóéð¹ñ¦· «´»·ô «²¬«® ô ³¿®¹¿®·² ò

ïðóîð ¹ñ¦· «²¬ô ­³>²¬>²

½¿´·¬¿¬·ªæ ïñíóïñî ­ °®±ª·² ¼·² «´»·«®· ¾±¹¿¬» 2² ¿½·¦· ¹®¿ · ²»­¿¬«®¿ · Ù® ­·³·´» ¿´·³»²¬¿®» ²« º¿ª±®·¦»¿¦ ¼»¦ª±´¬¿®»¿ ³·½®±±®¹¿²·­³»´±®ô ¼¿® ° ­¬®¿¬» ² ½±²¼· ·· ²»½±®»­°«²¦ ¬±¿®» ­» ¿´¬»®»¿¦ ô °®±½»­ ¼»²«³·¬ ®>²½»¦·®»ò

éòì Ûº»½¬»´» ½±²­«³«´«· ²»¿¼»½ª¿¬ ײ­«º·½·»² ¿ ½±²­«³«´«· æ ®·­½«´ ¼» ²»¿½±°»®·®» ¿´ »²»®¹·»· ½¸»´¬«·¬» ¼» ±®¹¿²·­³ ­«¾¿´·³»²¬¿ ·» ½¿´±®·½

ó ®»¹·³«®· ­ ®¿½» 2² ¹® ­·³· ¼»º·½·¬ ¼» ßÙÐÒ · ª·¬¿³·²» ´·°±­±´«¾·´»

ݱ²­«³«´ »¨¿¹»®¿¬ æ ó ±¾»¦·¬¿¬» ó ¼·­´·°·¼»³·· ó ßÌÍ ó ´·¬·¿¦ ¾·´·¿® ó ¾±´· ÝóÊ ó ­¬»¿¬±¦ ¸»°¿¬·½

Page 92: Patologia chimica

RISCURI DE CONTAMINARE A ALIMENTELOR ÎN RELA IE CU S N TATEA UMAN

Tabla de materii

1. Defini ii i terminologii 22.. Clasificarea bolilor transmise prin consum de alimente 33.. Contaminarea alimentelor cu agen i biologici 44.. Contaminarea alimentelor cu agen i chimici (ne-biologici) 55.. Contaminarea alimentelor cu agen i neconven ionali (prioni) 66.. Profilaxia bolilor transmise prin consum de alimente

Bolile transmise prin consumul de alimente sunt foarte r spândite pe glob i au un

efect important asupra comunit ilor, atât în rile dezvoltate cât i în cele în curs de dezvoltare. Aceste boli fac numeroase victime i antreneaz costuri importante sociale, culturale i economice atât pentru membrii comunit ii cât i pentru sistemele de s n tate. Riscul ca alimentele s fie contaminate cu substan e chimice sau microorganisme exist pe tot parcursul lan ului alimentar.

1. Bolite transmise prin consum de alimente (BTA) - boli de natur infec ioas sau toxic care pot rezulta ca urmare a contamin rii cu agen i chimici sau biologici extrinseci i uneori datorit toxicit ii intrinseci asociate alimentelor.

Clasificarea pericolelor prezente în alimente

Pericole Exemple Pericole extrinseci

Contaminan i chimici Contaminan i biologici

Dioxin ; compu i bifenil policlorina i; metale grele: cadmiu, mercur, plumb; reziduuri de pesticide; reziduuri de medicamente cu uz veterinar. Bacterii cauzatoare de infec ii (Salmonella) sau intoxica ii (Clostridium Botulinum); helmin i, protozoare (Giardia lamblia); virusuri (v. hepatitei A, Norwalk i like-Norwolk); algee (dinoflagelate cauzatoare de intoxica ia paralitic prin scoici); prioni

Pericole intrinseci Acidul oxalic (rabarber i spanac), alcaloizi, solanin (cartofi),

dioscorin (radacina de ignam, cartof), cianide, hemaglutinine (fasolea boabe ro ie), inhibitori de proteaz (legume), acid fitic (t râ e), amatoxin , psilocibin i altele (ciuperci otr vitoare)

1. Defini ii i terminologii

Page 93: Patologia chimica

2. Toxiinfec ie alimentar - entitate nozologic în care grup m bolile ap rute ca urmare a consumului de alimente contaminate microbian i care au simptomatologie: digestiv (frecvent reprezentat de diaree acut ), nervoas (paralizii) sau vasomotorie.

3. Intoxica ia alimentar Intoxica ia alimentar - termen aplicat bolilor ap rute prin consum de alimente contaminate cu toxine bacteriene, substan e chimice naturale (din plante otr vitoare, pe ti) sau artificiale (pesticide, metale grele, etc) i micotoxine.

4. Siguran a alimentelor reprezint garan ia c alimentele nu constituie un pericol pentru consumator atunci când sunt preparate i/sau consumate conform destina iei lor. Termenul de siguran este similar cu cel de salubritate a alimentelor. Conform legisla iei europene, alimentele nu pot fi comercializate dac nu prezint siguran . Sunt considerate alimente care nu prezint siguran pentru consumul uman, acelea care sunt d un toare s n t ii i/sau nu sunt adecvate consumului uman.

5. Securitatea alimentelor este adesea confundat cu siguran a alimentelor datorit faptului c siguran i securitate (security/safety) sunt adesea sinonime în multe limbi. Securitatea alimentelor este o no iune ap rut în anii 1970 i care reprezint în viziunea FAO/OMS (Roma 1992) asigurarea c to i membrii unei popula ii au acces suficient cantitativ i calitativ, la alimente salubre, nutritive în vederea între inerii unei vie i s n toase i active.

BOLI TRANSMISE

PRIN CONSUM DE ALIMENTE

1. BTA CU AGEN I BIOLOGICI:

BACTERII, VIRUSURI, PARAZI I

3. BTA CU AGEN I

NECONVEN IONALI (PRIONI)

2. BTA CU AGEN I NEBIOLOGICI SAU CHIMICI :

substan e chimice naturale artificiale

micotoxine

CLASIFICAREA BOLILOR TRANSMISE PRIN CONSUM DE ALIMENTE

2. Clasificarea bolilor transmise prin consum de alimente

Page 94: Patologia chimica

Factori care cresc riscul bolilor/severit ii îmboln virilor transmise prin consum de alimente contaminate

Factori Explica ii Factori microbieni Tipul i tulpina patogenului ingerat Cantitatea patogenilor ingera i

Unii patogeni mai virulen i Cre terea gravit ii bolii posibil ca rezultat al ingestiei unui num r mare de agen i patogeni/g aliment

Factori ai gazdei Vârsta sub 5 ani Vârsta peste 50 sau 60 de ani (în func ie de patogen) Graviditatea Spitalizarea Infec ii concomitente Consumul de antibiotice Nivel excesiv de fier în sânge Func ie renal /hepatic sc zut (alcoolism) Extirparea chirurgical a unei por iuni din stomac sau intestin Persoane cu imunitate compromis datorit chimioterapiei / radioterapiei, medicamentelor imunosupresoare din transplantul de organe, leucemie, SIDA, etc)

Lipsa dezvolt rii sistemului imunitar, doz infectant mai mic /kg corp pentru producerea bolii Sistem imunitar în sc dere, sl bit de patologie cronic Alterarea imunit ii. Sistem imun sl bit de alte îmboln viri sau leziuni, sau la risc de expunere la tulpini antibiotico-rezistente Sistem imun surmenat sau lezat Alterarea florei intestinale normale Fierul din sânge este nutrient pentru unele microorganisme Sc derea capacit ii de digestie, alterarea , modificarea nivelului de fier sanguin Reducerea sistemului defensiv normal împotriva infec iei Sistem imunitar neadecvat pentru prevenirea infec iei

Factori ai gazdei Stress Igien deficitar

Metabolismul corpului modificat favorizeaz fixare patogenilor, sau necesit o doz mai redus de toxin pentru a produce boala Cre terea condi iilor de ingestie a patogenilor

Factori dietetici Deficien e nutri ionale prin sc derea absorb iei alimentelor (marea majoritate a bolilor vârstnicilor) sau ra iei insuficiente Consum de antiacide Consum crescut de lichide (inclusiv ap ) Ingestia de alimente grase (ciocolat , brânzeturi, hamburgheri) care con in patogeni

Cantit i neadecate de nutrien i necesari cre terii rezisten ei organismului i/sau consum de alimente cu ingrediente de calitate inferioar , care pot con ine patogeni Cre terea pH-ului gastric Diluarea acizilor din stomac i cre terea tranzitului Protejarea agen ilor patogeni de c tre gr simea din alimente, împotriva acidit ii gastrice

Al i factori Localizarea geografic

Condi ii de expunere la tulpini virulente endemice, hran sau aprovizionare cu ap insuficient , distribu ie variat a patogenilor în ap i sol

3. Contaminarea alimentelor cu agen i biologici

Page 95: Patologia chimica

Agen i biologici implica i în contaminarea alimentelor

BACTERIENE:

FAMILIA GENUL SPECIA

Enterobacteriaceae

Salmonella Shigella Proteus Escherichia Yersinia Citrobacter Providencia

tiphi murium, enteritidis cholerae suis, paratiphi disenteriae, sonnei, boydii, flexneri vulgaris, mirabilis, morgani E. Coli enteroinvaziv enteropatogen enterotoxigen enterohemoragic enterocolitica

Bacillaceae Bacillus cereus, subtilis Clostridium botulinum, perfringens Micrococcaceae Stafilococul aureus, epidermidis Streptococcaceae Streptococul

Leuconostocfecalis, viridans, pyogenes mesenteroides, lactis, cremoris

Vibrionaceae Campilobacteriaceae Al i germeni

Vibrio Campylobacter Listeria

cholerae, parahaemolyticus jejuni, coli monocytogenes

VIRALE: v. Norwolk i tip-Norwolk (Montgomery, W, Hawai, Ditchling, Cockle, Paramatta) v. hepatitei A, E v. Coxacki, Echovirus, reovirusuri, adenovirusuri

PARAZITARE: Ascaris lumbricoides Strongyloides stercoralis legume,fructe Trichicephalus dispar Trichinella spiralis carne porc Cysticercus Cellulosae (T. solium) - carne porc Cysticercus bovis (T. saginata) - carne vit Taenia echinococcus - legume, fructe Diphilobotrium latum - pe te , icre Hymenolepis nana - legume,fructe Balantidium coli Giardia intestinalis legume,fructe Entamoeba dysenteriae Entamoeba coli

NEMATODE

CESTODE

PROTOZOARE

1.

BTA CU AGEN I

BIOLOGICI

Page 96: Patologia chimica

Contaminarea bacterian a alimentelor

Agentul patogen i caracteristicile

Sursa (rezervorul)

Alimentul incriminat (calea)

Profilaxie

1. SALMONELLA gram (-), mobil cca. 2400 serotipuri Doza infectant 105-1010 germ/g Multiplicare

rapid la 35 - 37 0C Inhibate de frig

animalul omul roz toare mu te

Carne i produse din carne crude

(pas re > porc > vit ) Lapte Ou Crustacee Prod. patiserie Alimente contami-

nate cu excremente de obolani

Alimente grase

NU modific organoleptic alimentul

- tratamentul termic (peste 60 C), urmat de r cire sub +8 C (nu se mai multiplic ) - aciditatea gastric normal (nu se multiplic la pH sub 4,5-5) - sunt distruse în mediul extern relativ repede sub influen a luminii solare i a usc ciunii. - dezinfectantele obi nuite le distrug în scurt timp - depistarea lucr torilor bolnavi i a purt torilor

s n to i din sectorul alimentar

2. STAFILOCOC Coc gram (+) Elaboreaz entero-

toxin termostabil Doza infectant >106 germ/g

animalul omul

Gr I : lapte, brânz Gr II : carne, Gr VI : pr jituri, creme Gr VII :smântân , fri c , unt

- eliminarea sursei de contaminare - triaj epidemiologic în sectorul alimentar - manopere de prelucrarea culinar sigure :

temperatura: > 60oC sau < 4oC

nu se men in alimente la temp. camerei

Page 97: Patologia chimica

Multiplicarea bacteriilor dependent de temperatur

Contaminarea viral a alimentelor

Aceste boli transmise prin contaminarea alimentare sunt mult mai frecvente decât este documentat.

Îmboln virile produse de contaminarea alimentelor sunt mai frecvente pentru virusurile Norwalk, ocazional pentru virusul Hepatitei A i pentru rotavirusuri i foarte rare pentru astrovirusuri, adenovirusuri i picornavirusuri.

Infestarea parazitar a alimentelor

Infestarea parazitar a alimentelor este dificil de demonstrat. Ea se poate produce prin intermediul mâinilor sau a apelor poluate.

Probleme mai numeroase apar în rile în care carnea i pe tele se consum crude, insuficient prelucrate termic sau unde oamenii folosesc ap nepotabil pentru prelucrarea culinar i în special pentru sp larea legumelor i fructelor.

T e m p e r a tu r a E f e c tu l te m p e r a t u r i i a su p r a

b a c t e r ii lo r 0 o C

1 � 4 oC

5 -3 0 o C

3 0 � 4 5 oC

4 5 � 6 3 oC

6 3 - 1 0 0 oC

A lim e n te le p o t f i c o n g e la te B a c te r ii le n u s u n t d is t ru s e , d a r n u s e p o t m u lt ip l ic a M u l t ip l ic a re b a c te r ia n m u l t în c e t in i t R a ta d e m u l t ip l ic a re c re te d i re c t p r o p o r io n a l c u te m p e ra tu ra R a ta d e m u l t ip l ic a re r a p id T e m p e r a tu r a o p t im p e n tru m u l te d in t re b a c te r ii e s te d e 3 7 o C S c a d e r a ta d e m u l t ip l ic a re B a c te r ii le im p l ic a te în B T A în c e p s f ie d is t r u s e : r a ta d e d is t ru g e r e c re te p ro p o r io n a l c u c re te r e a te m p e ra tu r i i T o x in e le i s p o r i i n u s u n t d is t ru s e d e a c e s te te m p e ra tu r i

Page 98: Patologia chimica

Clasificarea intoxica iilor alimentare nemicrobiene

Contaminarea alimentelor cu micotoxine

Caracteristicile micotoxinelor: micotoxinele �metaboli i toxici ai fungilor microscopici alimentele se contamineaz :

- vegetale prin dezvoltarea fungilor pe suprafa a lor, - animale prin absorb iei digestiv de animalele în via a micotox. din furaje.

substraturile bogate în glucide favorizeaz elaborarea micotoxinelor mai mult decât cele lipidice. Prezen a în substrat a unor elemente minerale (în special zincul) are rol stimulator mai ales în biosinteza aflatoxinelor.

temperatura optim de elaborare a micotoxinelor este de 25 � 38oC, cu extreme între -5 oC i +60 oC.

modific alimentul : morfologic - moartea germenului la cerealiere biochimic -dispari ia unor constituen i, valorii nutritive, apari ia unor mirosuri

efecte benefice: ob inerea unor brânzeturi: Penicillium Roqueforti , Asperillus Camemberti

salamuri : Penicillium expansum în sol favorizeaz descompunerea resturilor vegetale, animale

INTOXICA II ALIMENTARE

NEMICROBIENE

1.Produse necomestibile

4. Produse temporar toxice: - solanina din cartofi , ro ii - fazina din fasole

3. Produse poluate cu -nitra i, nitri i din fertilizan i, aditivi alimentari -nitrozamine - Hg - pe te, stridii, midii -poluan i industriali: hidrocarburi alifatice, exces de aditivi, metale grele, anhi-drid sulfuric , oxizi de azot

2. Toxice permanente din alimente

-avidina din albu -amigdalina din sâmburii de caise i migdale -cofeina din cafea -tiociana ii din gulii, varz , conopid -oxala ii din legumele frunze

Alimente vegetale : - ciuperci - semin e de plante

otr vitoare : laur, ricin, m selari

Alimente animale: - icrele i glandele unor

pe ti: mrean, mihal - carnea unor pe ti din zona

tropical

5. Micotoxine

4. Contaminarea alimentelor cu agen i chimici (ne-biologici)

Page 99: Patologia chimica

în industria medicamentelor- antibioticele nu genereaz imunoreac ie rezistente la procesele tehnologice ale industriei alimentare. Nu sunt distruse de

temperaturi ridicate (se distrug numai mucegaiurile) o specie de mucegaiuri poate forma 1 sau mai multe toxine, i o micotoxin poate fi

format de mai multe mucegaiuri. micotoxinele difuzeaz în substrat în func ie de umiditate îndep rtarea mucegaiului nu

rezolv problema efectele patogene se manifest asupra unui organ : ficat (aflatoxina), rinichi ( citrinina),

inim (ac.penicilic), sistem nervos (ac. aspergilic) unele sunt citotoxice i cancerigene : aflatoxina, patulina, ac. aspergilic

Caracteristicile micotoxicozelor (îmboln viri produse prin consumarea alimentelor contaminate cu micotoxine):

nu sunt infec ioase i nici contagioase. apar sezonier nu sunt influen ate de antibioterapie, nu au antidot afecteaz omul dar i animalele.

Principalele mucegaiuri, micotoxine i bolile produse prin consumul de alimente contaminate Mucegaiuri Aliment Micotoxine Micotoxicoze Aspergilus (flavus, parasiticus, versicolor) Risopus Penicillum

cereale arahide nuci cafea

aflatoxine > 17 serotipuri: B1, B2, G1, G2, M1, M2,��

Aflatoxicoze -necroze hepatice -cancer hepatic, gastric,pulmonar -efecte teratogene -leziuni renale

Fusarium (graminearum, sporotrichoides) Cephalosporium Mirothezium Trichoderma

cereale fructe fusariotoxine tricotecene

Fusarioze: -be ia de cereale - aleucia toxico-septic

Claviceps purpuraea secar ergotamina ergotoxina ergometrina

Ergotism gangrenos i convulsiv

Aspergillus ochraceus

cereale legume

ochratoxine Ochratoxicoze: Insuficien a renal Nefropatii intersti iale Nefropatia endemic din Balcani

Page 100: Patologia chimica

Agentul patogen - prionul (Proteinaceous Infectious Particle)

- este o particul mic , infec ioas de natur proteic rezistent la inactivarea prin proceduri agresive: sterilizarea clasic , iradierea sau tratarea cu formol.

Alimentele incriminate: sunt desemnate ca produse cu risc specificat (specified risk materials), i excluse din lan ul alimentar, prin lege din 1 octombrie 2000, în toate rile membre ale CE urm toarele esuturi: - de la bovine: craniul (fiind cuprins encefalul i ochii), amigdalele, coloana vertebral (fiind excluse vertebrele caudale, apofizele transverse a vertebrelor lombare i toracice, aripile sacrului) împreun cu ganglionii rahidieni, m duva spin rii de la animalele mai vârstnice de 12 luni; intestinul, duodenul, rectul i mezenterul bovinelor de toate vârstele. - de la ovine i caprine : craniul (fiind cuprins encefalul i ochii), amigdalele i m duva spin rii de la animale cu vârsta peste 12 luni, precum i splina oilor i caprelor de toate vârstele. Un risc poten ial îl prezint i musculatura paravertebral separat mecanic, de la rumeg toarele mici.

Profilaxie EST i a bolii Creutzfeldt-Jakob: 1. Interzicerea folosirii f inurilor de carne i oase ca nutre uri pentru rumeg toare.2. Interzicerea utiliz rii ca hran uman a �produselor cu risc specificat�. 3. Evitarea opera iilor de prelucrare cu risc crescut - procesarea mecanic a c rnii

(ganglionii dorsali = paravertebrali) 4. Supravegherea activ , bazat pe depistarea cazurilor de ESB i eliminarea lor, 5. Evaluarea riscului geografic de ESB. Acesta corespunde unui indicator calitativ a

probabilit ii prezen ei uneia sau mai multor bovine, atinse de ESB în stadiu preclinic sau clinic al bolii, la un moment dat, într-o anumit ar . El se calculeaz pentru evitarea p trunderii în lan ul alimentar a produselor cu risc specificat .

Profilaxia bolilor de origine alimentar

1. M suri care vizeaz sursa (rezervorul) de contaminare:

produsele animale - m suri : - în fermele de cre tere a animalelor: - în abatoare:

produsele vegetale : controale sanitare i evitarea contamin rii prin ape netratate sau prin utilizarea îngr mintelor umane.

vectorii - evitarea contactului alimentelor cu oareci, mu te, animale domestice

persoanele care intr în contact cu alimentele: - examen medical la angajare - controale medicale periodice - respectarea condi iilor igienico-sanitare de manipulare a alimentelor -purtarea echipamentului de protec ie.

2. M suri care vizeaz alimentul (calea de transmitere a îmboln virilor)

- utilizarea unor alimente salubre - respectarea condi iilor igienico-sanitare de transport, manipulare, prelucrare i comercializare a alimentelor - respectarea temperaturilor de preg tire i depozitare a alimentelor în vederea evit rii multiplic rii germenilor i secret rii toxinelor.

Rata de multiplicare a germenilor este dependent de temperatura alimentelor. Se recomand p strarea alimentelor la temperaturi < 4 oC sau >63 oC.

3. M suri care vizeaz consumatorul - informarea i educarea asupra riscurilor de contaminare a alimentelor - recunoa terea rapid a bolilor de origine alimentar prin sisteme de supraveghere i de management a riscului.

5. Contaminarea alimentelor cu agen i neconven ionali (prioni)

6. Profilaxia bolilor transmise prin consum de alimente

Page 101: Patologia chimica

BIBLIOGRAFIE

1. Ionut Carmen, Popa Monica, Laza Valeria, Sirbu Dana, Curseu Daniela, Ionut R. "Compendiu de igiena" , Editura Medicala Univ. "I.Hatieganu" Cluj-Napoca, 2004.

2. Popa Monica "Concepte i tendin e privind poluarea mediului înconjur tor - note de curs", Ed. QuoVadis Cluj-Napoca, 2001.

3. Cur eu Daniela � �Curs de igien spitaliceasc �, Editura Medical Universitar �Iuliu Ha ieganu� Cluj-Napoca, 2007.

4. Monica Popa � �Poluarea interioar i s n tatea uman � expunere, efecte, control�, Editura Quo Vadis Cluj-Napoca, 2000.

5. Monica Popa � �Apele reziduale din unit i medico-sanitare � ghid metodologic�, Editura Medical Universitar �Iuliu Ha ieganu�Cluj-Napoca, 2006.

6. Dana Sîrbu � �Siguran a alimentelor i s n tatea uman �, Editura Medical Universitar �Iuliu Ha ieganu� Cluj-Napoca, 2007.

7. Cur eu Daniela, Mediul i s n tatea � optimism sau pesimism? Editura Medical Universitar �Iuliu Ha ieganu� Cluj-Napoca, 265 pg., 2006.

8. Monica Popa � �Environmental Hygiene and Human Health - course for medical students�, Editura Medical Universitar �Iuliu Ha ieganu� Cluj-Napoca, 2006.

9. Monica Popa � �Food Hygiene and Human Health - course for medical students�, Editura Medical Universitar �Iuliu Ha ieganu� Cluj-Napoca, 2006.

10. Sîrbu Dana - "Hygiene de l'alimentation et nutrition - cours pour etudiants en medecine", Ed. Medicala "I. Hatieganu" Cluj-Napoca, 2004

11. Laza V. - "Sante de l'environnement" - Ed. Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca, 2004.


Recommended