Conf. Dr. Adelina Vlad

Disciplina Fiziologie II

UMF “Carol Davila” Bucuresti

Mecanica fibrei miocardice si a cordului ca intreg

Proprietati Mecanice ale Miocardului

Contractilitate functia inotropa

Relaxare functia lusitropa

I. Proprietati Mecanice ale Fibrei

Miocardice

Organizarea Aparatului Contractil Fibrele miocardice de lucru prezinta un aspect microscopic striat;

ultrastructural au multe elemente comune cu fibra musclulara

scheletica, dar si o serie de particularitati

Cardiomiocit vs Fibra Musculara

Scheletica

Muschiul Scheletic

Sarcomerul

Sarcomerul

Organizarea Ultrastructurala Sarcomerul este alcatuit din agregate proteice, grupate in trei

categorii functionale:

Proteine contractile:

miozina

actina

Proteine reglatoare:

tropomiozina (Tm),

troponina (Tn) C, I, T

Proteine structurale:

atasate filamentelor groase: conectina sau titina, myosin

binding protein C, proteina M, miomesina,

creatinfosfokinaza MM

atasate filamentelor subtiri: nebulina, tropomodulina

atasate liniilor Z: alfa-actinina si cap Z

Structura Filamentelor Contractile

Complexul Troponina - Tropomiozina

Proteinele Structurale ale Sarcomerului

Titina

Mecanismul Contractiei

Distributia Calciului

Triada

Tetrada

Patru canale de

calciu de tip L

din membrana

tubilor T sunt

localizate in

proximitatea

unui singur

receptor

rianodinic din

membrana

cisternelor RS

2

Cuplul Electro - Contractil

Importanta Ionilor de Calciu in Cuplul

Electro - Contractil

In muschiul scheletic cuplul EC nu necesita influx de Ca2+ prin

canalele de tip L din membrana tubilor T, legatura dintre acestea

in forma lor activata si receptorii rianodinici prin care Ca va fi

eliberat din RS in citosol fiind mecanica

Contractia miocitelor depinde de un influx de Ca2+ per se in

cursul PA pentru activarea receptorilor rianodinici din membrana

cisternelor RS.

Influxul de Ca prin canalele sarcolemale de tip L contribuie la

cresterea [Ca2+]i , dar nu este suficient pentru a initia contractia.

Este mult amplificat prin eliberarea de Ca2+indusa de Ca2+ din

RS prin receptorii rianodinici, care raman deschisi o perioada

mai lunga de timp decat canalele de tip L

Eliberarea de Calciu Indusa de Calciu

2

Particularitati ale Cuplului EC in

Miocard Initierea

In muschiul scheletic se realizeaza prin PA transmis de

motoneuron prin jonctiunea neuro-musculara, mediata de Ach

In miocit PA generat de celule pacemaker este transmis de la

o celula la alta prin jonctiuni gap

Tubii T: miocitele prezinta in plus fata de fibra scheletica si tubi T

orientati axial care interconecteaza tubii T radiari adiacenti

Contractia miocardului necesita influx de Ca2+ pentru activarea

receptorilor rianodinici

Cardiomiocitele, bogate in mitocondrii, sunt capabile sa

sintetizeze mari cantirati de ATP, necesar atat pentru contractia

cat si pentru relaxarea fibrelor

Cuplul EC in Muschiul Scheletic

Cuplul EC in Fibra Miocardica

Eliminara Ca2+ din Citosol

After you activate your book, you will get

Relaxarea Fibrei Miocardice Relaxarea proteinelor contractile depinde de:

(1) efluxul Ca2+ catre fluidul extracelular

(2) recaptarea Ca2+ din citosol in RS

(3) disocierea Ca2+ legat la troponina C

Agonistii beta1-adrenergici stimuleaza pompa sarcolemala de

Ca prin fosforilare si activitatea schimbatorului de Na/Ca prin

fosforilarea ATP-azei Na/K creste efluxul de Ca2+ catre mediul

extracelular (1)

(2) si (3) depind de mecanisme reglatoare importante:

Fosfolambanul (phospholamban, PLN), o proteina prezenta

in membrana RS, inhiba SERCA2a.

Fosforilarea PLN sub actiunea anumitor kinaze reduce efectul

inhibitor al acestuia asupra SERCA2a, accelerand astfel

recaptarea Ca2+

creste rata relaxarii miocardice (e. g. sub actiunea

agonistilor β1-adrenergici)

Agonistii β1-adrenergici accelereaza relaxarea si prin

stimularea fosforilarii troponinei I, urmata de disocierea

accelerata a Ca2+ legat la troponina C.

Fosforilarea PLN si a TnI Acclereaza Relaxarea

Modularea Fortei Contractile in

Cardiomiocit

In muschiul scheletic, forta de contractie este controlata prin

sumarea temporala si spatiala a impulsurilor motorii

In cardiomiocit sumarea (tetanus, recrutare) nu este posibila

forta de contractie a miocardului este controlata prin ajustarea

fortei contractile a fiecarei fibre

Inotropismul cardiomiocitului poate fi reglat prin:

Modularea nivelurilor [Ca2+]i Modificarea afinitatii proteinelor reglatoare pentru Ca2+

Efectele Mediatorilor Chimici Asupra

Contractilitatii Norepinefrina si epinefrina exercita efecte inotrop pozitive astfel:

Actioneaza prin receptori β-adrenergici

stimuleaza sinteza AMPc activeaza PKA fosforilarea

canalelor de Ca2+ de tip L = creste influxul de Ca2+ creste

forta de contractie

Activarea caii AMPc creste si afinitatea aparatului contractil pt

Ca2+ prin fosforilarea proteinelor reglatoare cresterea fortei

generate la o [Ca2+]i data.

Efectele Stimularii Simpatice asupra

Contractiei si Relaxarii

Efectele ACh asupra Contractilitatii

ACh, actionand asupra receptorilor muscarinici, creste GMPc

intracelular

fosforilarea GMPc-dependenta a canalelor de Ca2+ de tip L, la

nivelul unor situsuri diferite de cele acesate de kinaza AMPc-

dependenta scadera influxului de Ca2+ pe parcursul PA

cardiac reducerea fortei de contractie

Stimularea parasimpatica are un efect slab asupra functiei

contractile datorita distributiei reduse a fibrelor vagale catre

miocardul contractil, in schimb injectarea ACh exercita efecte

inotrop negative

Glicozizii Cardiaci (Digitala)

Inhiba ATP-aza Na/K scade gradientul transmembranar al

Na+ este inhibat schimbatorul Na/Ca creste [Ca++]i = efect

inotrop pozitiv

Digitala

Antagonisti si Agonisti ai Canalelor

de Ca2+ de Tip L

After you activate your book, you will get

Agenti Inotropi Pozitivi, cresc [Ca++]i prin:

- Stimularea canelor de Ca++

- Inhibarea schimbatorului Na-Ca

- Inhibarea pompei sarcolemale de Ca++

Exemple: agonisti adrenergici, glicozizi cardiaci (derivati de digitala),

hipercalcemie, hiponatremie, cresterea frecventei de stimulare a

fibrelor

Negativi, scad [Ca++]i

Exemple: blocanti ai canalelor de Ca++ (verapamil, diltiazem),

hipocalcemie, hipernatremie, agonisti colinergici, antagonisti beta-

adrenergici

Relatia Lungime - Tensiune Alungirea fibrei miocardice inaintea initierii contractiei creste forta

de contractie

Cum? In muschiul scheletic, intinderea precontractila a fibrei

determina o mai buna suprapunere a fibrelor de actina si miozina

2 mm

2.2 mm

1.4 - 2 mm

> 2.2 mm

In fibra miocardica, la 85%

din lungimea optima este

atinsa doar 10-15% din

forta maxima

Modificarile

ultrastructurale nu explica

decat partial partea

ascendenta a relatiei

lungime - tensiune

Se presupune ca

mecanismele responsabile

pt acest fenomen implica

modificari ale afinitatii TnC

pt Ca++ ori ale [Ca++]i

Crestrea fortei de contractie (f, curba rosie) dezvoltata la lungimi

crescute ale sarcomerului (SL, sarcomere length) (2.15 mm vs

1.65 mm) in miocardiocit se datoreaza probabil unei sensibilizari

induse de lungime pentru Ca++; dimensiuni reduse ale

sarcomerului reduc afinitatea TnC pentru Ca++

Nivelurile [Ca++]i (c, curba verde) nu sunt influentate

semnificativ de lungimea sarcomerului

Caracteristicile Metabolismului

Miocardic Este predominant aerob

ATP necesar contractiei si relaxarii miocardice este produs prin

– fosforilare oxidativa

- glicoliza anaeroba

Substrat energetic – major: acizi grasi, glucoza, lactat;

- in inanitie sau in cetoacidoza

diabetica: corpi cetonici

In conditiile unui aport optim de oxigen: combustia

mitocondriala a acizilor grasi niveluri crescute ale ATP-ului si

citratului inhiba glicoliza anaeroba

Tulburari Metabolice in Miocardul

Ischemic

Cand aportul de oxigen este insuficient scade productia de ATP

si citrat glicoliza accelerata cresc nivelurile lactatului,

scade pH-ul

Concentratia mare de lactat si H+ inhiba enzimele caii glicolitice

depletie energetica severa moarte celulara

In concluzie, in cordul ischemic glicoliza poate genera energie

doar cata vreme fluxul sangvin este suficient pentru a preveni

acumularea de lactat si protoni = limita dintre hipoperfuzie

moderata si severa

II. Proprietatile Mecanice ale

Cordului

Contractia Miocardului Ventricular Contractia fibrelor circulare

micsoreaza diametrul transversal

al cavitatii, scurtarea fibrelor

longitudinale reduce axul

longitudinal, iar contractia fibrelor

oblice ‘stoarce’ sangele,

propulsand-ul din ventricul catre

vasele mari

Secventa depolarizarii ventriculare

determina intai contractia septului,

a apexului, apoi a peretilor liberi si

in final scurtarea bazelor, ceea ce

favorizeaza expulzarea sangelui in

sens ascendent, inspre aorta (Ao)

si artera pulmonara (AP)

VS

VD

AP

Ao

Tricuspida

Mitrala

Geometria Contractiei VD

O miscare discreta

a peretelui liber al

VD determina

ejectia unui volum

important de sange

datorita suprafetei

sale mari

VD expulzeaza o

cantitate mare de

sange la presiuni

ventriculare mici

Forma conica a

cavitatii sale

confera VS un

raport suprafata/

volum mai mic fata

de VD

in cursul sitolei

VS devine globular,

dimensiunea

cavitatii reducandu-

se genereaza

presiuni inalte

1

2

Geometria Contractiei VS

RIGHT VENTRICULAR PRESSURE AND FLOW LEFT VENTRICULAR PRESSURE AND FLOW

RV

LV

Presiunea

sistolica max:

130 mm Hg

Presiunea

telediastolica:

10 mm Hg

Presiunea

sistolica max:

30 mm Hg

Presiunea

telediastolica:

3 mm Hg

Aparatul Valvular

Valvele cardiace permit

deplasarea sangelui intr-un

singur sens: A V si V

Ao, AP

Se deschid pasiv cand

presiunea in amonte este

mai mare decat presiunea

in aval

Se inchid pasiv cand

presiunea in aval depaseste

presiunea din amonte.

Gradiente de Presiune

Ciclul Cardiac Secventa evenimentelor mecanice care se repeta cu fiecare

‘bataie’ este numita ciclu cardiac.

Consta dintr-o perioada de relaxare, diastola, in timpul careia

cordul se umple cu sange, urmata de o perioada de contractie

numita sistola, in cursul careia este expulzat o parte din sangele

acumulat in cavitatile cardiace.

Durata unui ciclu cardiac este invers proportionala cu frecventa

cardiaca (numarul de batai/ minut):

Ciclul cardiac = 60 sec/ Frecventa cardiaca

La o frecventa de 75 de batai/min, durata unui ciclu cardiac este

de 0.8 s

La individul sanatos, durata ciclului cardiac este determinata de

pacemakerul sino-atrial

Proprietatile electrice ale sistemului de conducere si ale

cardiomiocitelor determina durata relativa a sistolei si a diastolei

miocardice

Ciclul Cardiac Atrial In cursul diastolei atriile se comporta ca rezervoare de sange; in

timpul sistolei ventriculare si al relaxarii izovolumetrice valvele

AV sunt inchise, sangele se acumuleaza in atrii iar presiunea

intraatriala creste usor, pregatind momentul umplerii ventriculare

Sistola atriala

Contribuie la umplerea ventriculara (25 – 30% din aceasta) si

la debitul cardiac.

Presiuna in AS atinge 7 – 8 mm Hg, iar in AD, 4 – 6 mm Hg

Desi orificiile de varsare ale venelor nu sunt prevazute cu

valve, sangele atrial nu reflueaza in venele mari datorita

fibrelor circulare atriale periorificiale si progresiei contractiei

atriale de sus in jos

La o frecventa cardiaca de 75 batai/ min (durata ciclului cardiac

= 0,8 s), sistola atriala este de 0,1 s, iar diastola atriala, de 0,7 s

Ciclul Cardiac Ventricular Poate fi impartit in patru faze:

1. Contractia izovolumetrica

2. Ejectia

3. Relaxara izovolumetrica

4. Umplera ventriculara

Sistola cuprinde fazele 1 si 2, iar diastola, fazele 3 si 4.

Pentru un ciclu cardiac de 0,8 s (frecventa cardiaca = 75 batai/

min), sistola ventriculara dureaza aproximativ 0,3 s, iar diastola

ventriculara, in jur de 0,5 s

Contractia izovolumetrica (0,05 s)

Imediat dupa debutul contractiei, presiunea intraventriculara

depaseste presiunea intraatriala valvele atrioventriculare se

inchid

Presiunea intraventriculara este insa mai mica decat cea din

Ao, respectiv AP valvele sigmoide sunt inchise

- ventriculul este cavitate inchisa = volumul ramine

constant, presiunea creste abrupt

- Unele fibre se scurteaza, altele se alungesc ingrosarea

peretilor ventriculari, modificarea formei cordului

contractia fibrelor nu este izometrica

Faza de ejectie, incepe in momentul deschiderii valvelor semilunare si

se desfasoara in doua etape:

Ejectia rapida:

0,09 s (1/3 din durata acestei faze);

70% din volumul sistolic este expulzat acum

Este atinsa presiunea maxima sistolica (120 – 130 mm Hg in VS,

25 – 30 mm Hg in VD)

Ejectia lenta:

0,13 s; cuprinsa intre momentul atingerii presiunii maxime

ventriculare si inchiderea valvelor semilunare

Este expulzat 30% din volumul sistolic

Gradienetul presional dintre ventricul si vasul mare scade prin

reducerea volumului de sange si a presiunii din ventriculi si a

cresterii presiunii in vasele mari fata de momentul descris anterior

Volumul de sange care trece din ventricul in Ao sau AP se numeste

volum sistolic sau volum bataie si este de aprox. 70 ml; este egal

pt VS si VD in cursul aceluiasi ciclu cardiac

La sfarsitul sistolei in ventriculi ramane o cantitate de sange numita

volum telesistolic (50 – 60 ml)

Relaxarea izovolumetrica (0,08 s)

Incepe o data cu inchiderea valvelor semilunare, determinata

de scaderea presiunii ventriculare sub cea din Ao, respectiv

AP

Presiunea ventriculara fiind inca prea mare pt a permite

deschiderea valvelor AV, ventriculul ramane cavitate inchisa o

scurta perioada de timp volumul ventricular nu se modifica

Presiunea scade abrupt prin relaxarea peretilor ventriculari

Se incheie cand presiunea ventriculare devine inferioara celei

atriale si valvele AV se deschid

Umplerea ventriculara

Incepe odata cu deschiderea valvelor atrioventriculare

Se desfasoara in trei etape:

Umplerea ventriculara rapida (0,11 s)

Sangele patrunde cu viteza in ventriculi, gradientul

presional AV fiind cel mai favorabil acum

Responsabila pentru 2/3 din umplerea ventriculara

Umplerea ventriculara lenta (diastazis) (0,19 s)

Gradientul presional AV scade prin golirea atriilor si

umplerea ventriculilor

Volumul si presiunea ventrculara cresc lent

Sistola atriala (0,11 s) (vezi ciclul cardiac atrial)

Volumul de sange acumulat in ventriculi la sfarsitul acestei

faze se numeste volum telediastolic (120 – 130 ml) si

insumeaza volumul bataie si volumul telesistolic

Variatii de volum si presiune in cursul ciclului cardiac al inimii stangi

(diagrama Wiggers)

Rata de intrare a masei intr-un sistem in

care miscarea este continua si cresterea

masei acumulate in unitatea de timp este

nula trebuie sa fie egala cu rata cu care

masa paraseste sistemul

Aplicatii in hemodinamica: in doua

circuite vasculare conectate in serie,

cantitatea de singe care iese dintr-un

circuit pe unitatea de timp, trebuie sa fie

inlocuita de un volum egal care provine

din cel de-al doilea circuit

debitul cardiac al VS si VD sint

mentinute riguros egale pe termen lung

Principiul Conservarii Masei

Discret Asincronism intre VS si VD

CI RI

E

Z1: MTPA Z2: APTM

Tensiunea Parietala, Stresul

Parietal Tensiunea parietala (T) – forta care actioneaza asupra unei felii

ipotetice de ventricul, tinzind sa traga marginile acesteia una spre

cealalta. Genereaza presiune (p), si este principalul determinant al

consumului miocardic de oxigen

Stresul parietal – forta care actioneaza pe unitatea de suprafata

p – pressure

R – radius

h – wall thickness

Frecventa cardiaca

Contractilitate

Tensiune

parietalaPostsarcina

Presarcina

Legea lui Laplace exprima

interrelatia T – p in functie de

raza (r) si grosimea peretilor

(h):

T = pr/2h

Presiunea sistolica

ventriculara (p) depinde de

presiunea din Ao, respectiv

AP, numita postsarcina

Raza cavitatii venticulare (r)

depinde de umplerea

ventriculara (VTD), numita

presarcina

Consum de

oxigen

Legea lui Laplace este utila pentru a intelge conditiile de care depinde necesarul miocardic de oxigen; acesta este

- Crescut de:

- Cresterea presiunii ventriculare (hipertensiune, stenoza aortica)

- Dilatatia ventriculara (crestere diametrului ventricular)

- Scazut de:

- Hipertrofia ventriculara (crestera grosimii peretilor ca raspuns la o suprasolicitare mecanica)

- Presiune ventriculara scazuta

Normal

LV

Dilated

LV

T = pr/ 2h

Volume VentriculareVS – volum sistolic = VTD – VTS = 70 ml

VTD – volum telediastolic = volumul ventricular maxim = 120 ml

VTS – volum telesistolic = volumul ventricular minim = 50 ml

Fractia de ejectie:

• Reprezinta procentul din volumul telediastolic expulzata in cursul

fazei de ejectie ventriculara:

FE = VS/ VTD = VTD – VTS/ VTD

• Caracterizeaza functia ventriculara

• Trebuie sa fie mai mare de 55%

Valori Presionale in Cordul Drept si Stang

Presiuni

(mm Hg)

Presiuni

(mm Hg)

Atriu drept Atriu stang

Media 2 Media 8

Ventricul drept Ventricul stang

Valoare sistolica max.

Valoare telediastolica

25

6

Valoare sistolica max.

Valoare telediastolica

130

10

Artera pulmonara Aorta

Media

Valoare sistolica max.

Valoare telediastolica

15

25

8

Media

Valoare sistolica max.

Valoare telediastolica

95

130

80

Capilare pulmonare Capilare sistemice

Media 10 25

Determinarea Volumelor

Ventriculare Angiografia

- Este standardul de referinta pentru masurarea volumelor

ventriculare

- Metoda invaziva

- Se injecteaza o substanta radioopaca in ventriculi prin cateterism

cardiac drept sau stang

- Se obtine o proiectie bidimensionala a volumelor ventriculare

functie de timp; permite calcularea valorilor absolute ale

volumelor ventriculare

Angiografie Ventriculara Stanga

Cateterism Cardiac Stang si Drept

Artera brahiala

Capilare

pulmonare

Artera femurala

Ecocardiografia transtoracica (standard)

- Utilizeaza undele ultrasunete, reflectate la limita de separare dintre

structuri biologice cu densitati acustice diferite; permite vizualizarea

cordului si a vaselor mari

- Neinvaziva

Modul M (motion)

- inregistreaza imagini unidimensionale a componentelor cordului

- valorile volumelor ventriculare sunt aproximate grosier

Modul B (brightness)

- bidimensional, inregistreaza sectiuni reale

- Permite masurarea mai precisa a volumelor ventriculare prin

sumarea informatiei obtinute din mai multe sectiuni paralele, sau

din planuri orientate unul fata de altul sub unghiuri

Ecocardiografie Standard

M-mode (Motion)

B-mode (Brightnes)

Gated radionuclide imaging

- Se obtin imagini ale cavitatilor cardiace cu ajutorul unei camere g

dupa injectarea izotopului tehnetiu 99m, care emite unde g

- Imaginile au rezolutie scazuta se masoara valori relative ale

volumului ventricular

- Permite estimarea fractiei de ejectie

Rezonanta magnetica nucleara

- Inregistraza imagini de rezonanta magnetica nucleara (RMN) a

protonilor din apa prezenta in tesutul miocardic si-n sange

- Rezolutia temporala este slaba datorita duratei lungi de achizitie

Masurarea Presiunilor Intracardiace

Cateter Swan-Ganz

Se realizeaza prin cateterism cardiac drept sau stang.

Capilare pulmonare

Cateter Swan-Ganz inserat intr-o artera pulmonara mica

Cateterism Cardiac Stang si Drept

Artera brahiala

Capilare

pulmonare

Artera femurala

Curba Volum - Presiune

A – C: umplerea ventriculara

C – D: contractia izovolumetrica

D – E: ejectia rapida

E – F: ejectia lenta

F – A: relaxarea izovolumetrica

Curbe Volum - Presiune

Reprezinta interrelatia dintre

volumul si presiunea ventriculara

pe parcursul unui ciclu cardiac

Permit evaluarea eficientei

pompei ventriculare in cursul unor

situatii fiziologice sau patologice

care modifica interrelatia V – P

In conditii experimentale, pe cord izolat, ilustreaza limitele distensiei

ventriculare si efectele volumelor ventriculare asupra presiunilor

sistolice si diastolice

Lucrul Mecanic Ventricular Cantitatea de energie pe care cordul o converteste in lucru

mecanic in cursul fiecarei sistole

Lucrul mecanic extern efectuat pentru a mobiliza o greutate pe o

anumita distanta este estimat ca produsul dintre forta si distanta:

L = F · Dx

In cazul cordului, presiunea mobilizeaza volume, iar expresia

lucrului mecanic extern este:

LME = P · DV

Aria buclei volum – presiune

este folosita pentru a calcula lucrul mecanic extern

este un parametru de estimare a consumului miocardic de O2

Aria volum – presiune necesita monitorizare invaziva pentru

obtinerea unor valori cat mai exacte ale V si P

In practica medicala lucrul mecanic extern efectuat intr-un minut

poate fi aproximat de produsul dintre volumul sistolic (VS),

valoarea medie a presiunii arteriale (PAS) si frecventa cardiaca

(FC):

LME = PAS x VS x FC

LME este echivalent cu energia convertita in lucru mecanic/minut

Lucrul mecanic extern total insumeaza lucrul V – P (aria buclei V

– P) si energia cinetica sau lucrul kinetic (LK)

LMEt = P · DV + ½ mv2

Energia cinetica

½ mv2, unde m este masa sangelui ejectat iar v, velocitatea

ejectiei - reprezinta energia necesara accelerarii coloanei de

sange in cursul ciclului cardiac;

acopera mai putin de 1% din lucrul extern total in cordul

sanatos, dar creste abrupt in stenoza aortica (= ingustarea

orificiului valvular aortic)

Lucrul Mecanic Intern LMI este energia potentiala generata de miocard care nu este

convertita in lucru extern, ci mentine tensiunea activa si se

exteriorizeaza prin energie termica

Este costul energetic pentru contractia izometrica

Presiunea pe care ventriculul trebuie sa o invinga in cursul

ejectiei (presiunea aortica sau din AP, postsarcina) este

determinantul major al LMI

Formula: k · T · Dt , unde T este tensiunea in peretele

ventricular, Dt – timpul in care ventriculul mentine aceasta

tensiune, iar k – constanta de proportionalitate

Consumul Energetic Total

Energia totala transformata pe parcursul unui ciclu cardiac este

egala cu suma lucrului mecanic extern total exercitat asupra

singelui si energia potentiala (LMI):

CET = P · DV + ½ mv2 + k · T · Dt

Energia provine in special din metabolizarea oxidativa a

acizilor grasi, lactatului sau glucozei

CET se coreleaza direct cu consumul miocardic de oxigen (QO2)

Randamentul Mecanic al Cordului Este raportul dintre lucrul extern efectuat si costul energetic total

sistolic, LMEt/CET

Poate fi definita si ca relatia dintre lucrul mecanic extern efectuat

de miocard si consumul miocardic de oxigen (LMEt/ QO2)

! Nu trebuie confundata cu eficienta ejectiei ventriculare, care este

estimata de fractia de ejectie (FE = VS/ VTD)

Eficienta maxima a cordului sanatos este cuprinsa intre 20 si 25%;

in insuficienta cardiaca aceasta poate sa scada pana la 5 - 10%

Consumul de oxigen pt un ciclu cardiac este, in concluzie, 20 -25%

investit in LMEt si 75 - 80% in LMI tensiunea parietala (care se

coreleaza in principal cu TA - postsarcina, dar si cu VTD -

presarcina) este principalul determinant al consumului miocardic

de oxigen TA trebuie mentinuta in limite normale la pacientul cu

boala miocardica ischemica

Debitul Cardiac Reprezinta cantitatea de singe pompata de fiecare ventricul intr-

un minut:

Debitul cardiac = Volum sistolic x Frecventa cardiaca

DC = 70 ml x 72 batai/ min aprox. 5 litri/ min in conditii de repaus

Indicele cardiac = DC raportat la suprafata corporala; valori

normale in conditii de repaus: 3.2 ± 0,5 l/ min/ mp de suprafata

corporala

Este considerat un indicator global al eficientei pompei cardiace

Determinarea Debitului Cardiac

Principiul Fick

Metoda dilutiei unui indicator

Metoda termodilutiei

Bibliografie

Boron and Boulpaep, Fiziologie Medicala, editia a 3-a, Hipocrate

2017 (pag. 507 – 510, 517- 525, 532)

Dan Dobreanu ‘Fiziologia Inimii’, Targu-Mures University Press,

2007 (pag. 61 – 81)