Descoperirea constă în a vedea ceea ce au văzut toți și a gândi

ceia ce n-a gândit nimeni.

Albert von Szent-Gyorgyi

1

2

Microbiologia ca obiect.

Sistematica, nomenclatura bacteriilor.

Ultrastructura microorganismelor

MICROBIOLOGIA

• (miros-mic, bios-viață, logos-vorbire) este știința care studiază forma, structura (morfologia), genetica, procesele metabolice din organismele microscopice și submicroscopice;

DOMENIILE DE UTILIZARE A

MICROBIOLOGIEI• MEDICINA, - microbiologie

medicală;• AGRICULTURA - microbiologie

agrară;• ALIMENTAȚIE - microbiologie

industrială;• BIOTEHNOLOGIE – inginerie

genetică;• ZOOTEHNIE - microbiologie

veterinară;• COSMOS – microbiologie cosmică;• ECOLOGIE – microbiologie

sanitară.

4

MICROBIOLOGIE MEDICALĂ De la microbiologie au derivat o

serie de discipline ştiinţifice independente :

• BACTERIOLOGIA - se ocupa cu

studiul bacteriilor; • MICOLOGIA - se ocupa cu studiul

ciupercilor microscopice si macroscopice;

• VIRUSOLOGIA - se ocupa cu studiul virusurilor;

• PARAZITOLOGIA - se ocupa cu studiul parazitismului si organismelor parazite;

5

MICROBIOLOGIE MEDICALĂ

• IMUNOLOGIA - studiază sistemul mecanismelor de apărare al organismelor, care le protejează fata de o eventuala infecţie si/sau de orice substanţa străina care pătrunde in interiorul lor.

• MICROBIOLOGIA SĂNĂTĂŢII PUBLICE SI EPIDEMIOLOGICE - are ca scop monitorizarea si controlul răspândirii bolilor in comunităţi;

6

SARCINILE MICROBIOLOGIEI

MEDICALE • constau din studierea agenţilor

patogeni ai bolilor infecţioase şi a florei normale a omului, a patogeniei bolilor cauzate de ei, elaborarea şi perfecţionarea metodelor de diagnostic, precum şi a preparatelor biologice utilizate pentru diagnosticul şi tratamentul bolilor infecţioase.

7

8

Procariota @ Eucariota

9

Asemănări între celule

10

Sistematica, nomenclatura microorganism

elor

TAXONOMIA

• TAXONOMIA se ocupă cu studiul clasificării, nomenclaturii și identificării organismelor vii.

• CARL VON LINNE, un botanist suedez, a fost cel care si-a dat seama de

importanța existentei unui sistem de recunoaștere și definire a proprietaț ilor

organismelor, stabilind reguli fundamentale pentru categoriile

taxonomice sau taxoni.

11

• CLASIFICAREA este aranjarea ordonată a organismelor în grupe, preferabil într-un sistem bazat pe relații evolutive.

• NOMENCLATURA este procesul de desemnare a numelor pentru diferitele ranguri taxonomice ale fiecărei specii de microorganisme.

• IDENTIFICAREA este procesul de descoperire si înregistrare a trăsaturilor organismelor, astfel încât ele sa poată fi introduse într-o schema taxonomica globală.

12

13

NIVELE DE CLASIFICARE

MicrococaceaeStaphylococcus

Staphylococcus aureus

MORFOLOGIA MICROORGANISMELOR

REGN PROCARIOTA

14

15

COCIIstafilococimono coci

BACTERII CILINDRICE (bacterii

propriu zise)

17

18

BACTERIISPIRALATE

Spirocheți

BACTERII FILAMENTOASE

19

20

Ultrastructura microorganism

elor

. STRUCTURILE OBLIGATORII ALE CELULEI BACTERIENE

• Obligatorii (prezente la toate speciile bacteriene) si sunt reprezentate de:

ANVELOPA cu cele trei straturi:• STRAT MUCOZITAR• PERETE CELULAR • MEMBRANA CITOPLASMATICA

CITOPLASMA, NUCLEOID (echivalent nuclear); PLAZMIDE RIBOZOMI

21

22

ANVELOPA celulei constă din cele trei straturi:

• 1. Strat mucozitar

• Strat extern• Rol de protecție • Generează

capsula în condiții nefavorabile

23

PERETE CELULAR • Asigură forma;• Rigid, asigură protecția

bacteriei; • Permeabilitate selectivă; • Evacuarea produselor

metabolice;• Reglează presiunea osmotică

constantă;• Sediul antigenilor, factorilor

de patogenitate;24

BACTERII GRAM POZITIVE (+)

•Bacteriile Gram-pozitive au un perete gros, alcătuit, din strat rigid de peptidoglicani, acid teichoic, lipidoproteide.

•Conferă bacteriilor Gram-pozitive sensibilitate la lizozim şi la penicilină.

•Se colorează în albastru violet. 25

BACTERII GRAM NEGATIVE (-)•Bacteriile Gram-

negative au un perete subţire ;

•peptidoglicani (până la 20%)

•Lipsite de acid teichoic.•Lipidoproteide 25 %•Exterior un strat

complex numit membrană externă.

• Membrana externă conţine antigenul O

•Se colorează în roz, roșu

26

Denumiți și diferențiați peretele celular a bacteriilor conform

colorației după Gram.

27

INGINERIA GENETICĂ

•PROTOPLAŞTII sunt forme bacteriene lipsite de perete artificial.

•SFEROPLAŞTII -create artificialprin îndepărtarea parţială a peretelui.

28

MEMBRANA CITOPLASMATICĂ

•Reprezintă bariera dintre interiorul şi exteriorul celulei.•Permeabilitate selectivă.•Sistemul de transport

electronic.•Sediul respiraţiei bacteriene.•Sediul permeazelor.•Generează mezozomii. 29

MEZOZOMII

Sunt invaginări complexe ale membranei citoplasmatice.

Pot avea formă veziculară, tubulară sau lamelară.

Participă în diviziunea nucleoidului

30

CITOPLASMA

• Citoplasma este un sistem coloidal dens, omogen ce conţine proteine, enzime, lipide, săruri minerale, pigmenţi, glucide, vitamine.

• Citoplasmă celulei tinere are un aspect omogen, iar a celulei bătrâne are un aspect vacuolar.

31

RIBOZOMI

Sunt structuri complexe compuse din ARN şi proteine.

Au un diametru de aproximativ 20 nm.

Funcţia ribozomilor este de sinteză a proteinelor.

32

NUCLEOID

ADN-ul dublu catenar , circular este concentrat în citoplasmă sub forma unui NUCLEOID.

Diametru de 20Å şi o lungime de l mm, numit cromozom haploid.

33

ADN-ul - păstrează și transmite informația genetic ereditară.

PLASMIDE În citoplasmă

există ADN extracromozomial structuri numite plasmide.

Plasmidele conţin în general gene implicate în rezistenţa la antibiotice (factorul R)

34

STRUCTURILE FACULTATIVE ALE CELULEI BACTERIENE

• Spori • Capsula,• Flagelii, cili• pilii , fimbrii• sunt structuri

ce se găsesc în afara învelişului bacterian 35

SPORUL (spoara)

•Conținut scăzut de apă liberă, (până la 10%) de calciu.•Rezistent la temperaturi şi pH extreme.•În condiții favorabile sporul germinează, dezvoltându-se forma vegetativă.•Forma sporului (sferică, ovală) şi poziția în celulă (centrală, sub terminală, terminală) sunt caractere utile în identificarea bacteriilor.•Colorația Aujeskhi (Ojeșco) 36

• Inactiv metabolic.

CAPSULA   •Este o structură accesorie, cu o consistență gelatinoasă, vascoasă, care acoperă complet celula bacteriană.   37

macrocapsula, o structură omogenă, aderentă de celulă,

mai groasă de 0,2 mm, 

microcapsula, material

polizaharidic, în jurul peretelui celular (până la 0,2 mm

grosime).

38

Capsula lipicioasă a bacteriei

FLAGELI, CILI• Reprezintă un organ

de locomoție.• Lungimea lor depăşeşte

lungimea celulei bacteriene.

• Flagelii pornesc de la corpusculul bazali spre suprafață.

• Flagelul compus de proteină, numităflagelină fiind o proteină contractilă, antigenică.

• Diferă după numărul și amplasarea flagelilor.

39

40

41

Monotrichous Lophotrichous

Amphitrichous Peritrichous

• Sunt fibre proteice ce

acoperă complet suprafaţa bacteriilor Gram - negative.

• Pilii sunt de două feluri: comuni şi sexuali.

• Pilii comuni numiți fimbrii, rol de aderență, intervin în patogenitate.

• Pili sexuali implicați în conjugarea materialului genetic, mecanismele de variabilitate genetica.

42

PILI sau FIMBRII

43

Întrebare: Determinați ce particularități ale

microorganismelor sunt reprezentate?

44

Multumesc pentru atenție

45

Succes în studierea microbiologiei

46