Home >Documents >Morfologia albinelor

Morfologia albinelor

Date post:19-Oct-2015
Category:
View:167 times
Download:21 times
Share this document with a friend
Description:
În familia de albine există 3 caste: lucrătoarele, matca şi trântorii. Ele sunt formate dintr-un număr diferit de indivizi. Astfel, în timpul sezonului activ, familia de albine conţine câteva zeci de mii de lucrătoare, o matcă şi câteva sute de trântori. Diferenţele dintre aceste caste sunt de ordinul dimensiunii, formei părţilor anatomice şi a caracteristicilor morfologice specifice:
Transcript:

n familia de albine exist 3 caste: lucrtoarele, matca i trntorii. Ele sunt formate dintr-un numr diferit de indivizi. Astfel, n timpul sezonului activ, familia de albine conine cteva zeci de mii de lucrtoare, o matc i cteva sute de trntori. Diferenele dintre aceste caste sunt de ordinul dimensiunii, formei prilor anatomice i a caracteristicilor morfologice specifice:

Elemente morfologice distincte ale albinei lucrtoare- capul, privind din fa, are form triunghiular;- ochiul compus conine 4000-6000 faete hexagonale (omatidii);- toracele este acoperit cu peri dei i scuri;- tibia este mai dezvoltat i prezint corbicule;- aripa conine 15-27 crlige (hamuli);- dispune de un creier propri-zis mare (lobi protocerebrali i deutocerebrali dezvoltai);- musculatura segmentelor abdominale 3 i 4 este mai puin dezvoltat dect musculatura acelorai segmente la trntor;- lungimea tubului digestiv este de 35mm;- are cea mai dezvoltat gu (capacitate maxim de 75mg);- acul este drept (partea vulnerant nu este curbat), plcile sunt mai mici ca la matc iar lanetele acului au 10 zimi;

Elemente morfologice distincte ale mtcii- capul, privind din fa, are form de oval rotunjit;- ochiul compus conine 3000-4000 faete hexagonale (omatidii);- toracele mtcii este acoperit cu peri dei i scuri;- tibia la matc este mai subire;- aripa conine 13-23 crlige (hamuli);- creierul propriu-zis al mtcii (lobii protocerebrali i deutocerebrali) e puin dezvoltat;- musculatura segmentelor abdominale 3 i 4 este mai puin dezvoltat dect musculatura acelorai segmente la trntor;- lungimea tubului digestiv este de 39mm;-gu mai puin dezvoltat;- acul mtcii are form de secere (partea vulnerant este curbat ventral), plcile sunt mai mari ca la lucrtoare, ntregul organ fiind mai bine ataat de membrana camerei acului; lanetele au doar 3 zimi;

Elemente morfologice distincte ale trntorului- capul, privind din fa, are form aproape rotund;- ochiul compus conine 6000-8000 faete hexagonale (omatidii);- toracele trntorului este acoperit cu peri dei i lungi;- tibia la trntor este mai subire;- aripa conine 13-29 crlige (hamuli);- datorit lobilor optici foarte dezvoltai, trntorul e considerat a avea cel mai dezvoltat creier (ca mas i volum);- musculatura segmentelor abdominale 3 i 4 este mai dezvoltat dect musculatura acelorai segmente la lucrtoare i matc;- lungimea tubului digestiv este de 47mm;-gu mai puin dezvoltat;- organul de aprare lipsete;

Analiznd structura i forma corpului albinei se pot distinge urmtoarele segmente principale: cap, torace i abdomen.

Capul albinei-privit din profil, apare turtit antero-posterior, partea posterioar fiind concav, dup forma toracelui cu care vine n contact, iar partea anterioar fiind convex; privit din fa, are form triunghiular la albina lucrtoare, aproape rotund la trntor i de oval rotunjit la matc.Scheletul intern al capului are o structur rezistent, ceea ce permite albinelor lucrtoare s-l foloseasc i n activiti ce presupun aciuni mecanice dificile, cum ar presarea, compactarea polenului proaspt n celule.Cutia cranian adpostete creierul, muchii motori (ai antenelor i aparatului bucal) i glandele salivare.La exterior, pe partea lateral a capului se afl o pereche de ochi compui, mari, frontal sus trei ochi simpli (ocelii), pe faa anterioar, central, se afl o pereche de antene iar pe partea inferioar a capului sunt piesele armturii bucale (labrum-ul, cele dou mandibule i proboscisul-trompa). Cap de albin lucrtoare, matc i trntor, privit frontal:

cap de albin lucrtoarecap de matc cap de trntor

Capul este legat de torace printr-un gt membranos, organele din interiorul capului comunicnd cu cele din torace prinforamen, o deschidere pentagonal adpostit n gt.

Percepia vizual la albine este realizat de cei doi ochi compui, mari, dispui lateral i de cei trei ochi simpli, rotunzi (ocelii), situai n partea dorsal a capului, dispui sub form de triunghi.

Ochii compuisunt situai pe lateral, n partea superioar a capului. Suprafaa unui ochi compus apare, privit la microscop, ca un ansablu de hexagoane, fiecare hexagon fiind corneea unei omatidii. La suprafaa ochiului, la locul de mbinare a omatidiilor, din loc n loc, suntperilungi, cu rol tactil, ce confer ochiului un aspect pros.

- periori pe suprafaa ochiului compus, la albina lucrtoare; seciune printr-un ochi compus -Ochii compui sunt formai din o serie de faete hexagonale (omatidii), n numr de 4000-6000 la albina lucrtoare, 3000-4000 la matc i 6000-8000 la trntor. Fiecare omatidie este un sistem optic complet format dintr-ocornee transparentcare formeaz lentila convergent, uncristalinde form conic i oretinulcompus din 8 celule sensibile la lumin, capetele acestora dnd nervii retinei. Partea central a omatidiei esterhabdomul, alctuit din celule ale vzului lungi, dispuse n jurul unui ax, cu rol de direcionare a razelor luminoase captate de cristalin ctre celulele retiniene ale ochiului. Omatidiile, ntre ele, sunt izolate decelule pigmentare.Informaiile vizuale primite prin intermediul ochilor compui sunt transmise spre creier direct, prin intermediulnervilor optici. Deoarece fiecare omatidie percepe un singur punct al obiectivului vizat, imaginea apare mozaicat n sistemul nervos central.

vedere mozaicat la albin-

Ochii compui sunt folosii de albin pentru a vedea la distane mari

Ochii simpli (ocelii)Ocelii sunt formai dintr-o lentil biconvex, un corp vitros i o retin. Imaginile rezultate din prelucrarea stimulilor luminoi de ctre oceli nu sunt clare, rolul ocelilor fiind mai mult de msurare a intensitii luminii. Ei funcioneaz mai mult ca celule fotoelectrice dect ca ochi.Sunt foarte sensibili la variaiile luminii, ceea ce le permite semnalarea nceputului sau sfritului zilei, nnourrile, nseninrile de peste zi, umbrele. Deci au rol de orientare n amurg i ajut albina s vad obiectele apropiate, delimitndu-le pe acelea pe care urmeaz s se aeze (flori, scnduria de zbor, diferite obiecte), obiectele ce se afl n interiorul stupului sau in floare

Antenele sunt dou structuri filamentoase cu rol de miros, pipit i, posibil de difereniere a sunetelor, prinse de cap n partea de jos a frunii. Au o deosebit mobilitate, putndu-se mica liber n toate prile.

Antena este format din trei pri distincte: scapus, pedicel i flagel, care cuprinde 11 articole:

-prile componente ale antenei;

Fiecare parte a antenei are organe cu funcii variate: pipit, miros, perceperea modificrilor de temperatur, a vibraiilor, a variaiei concentraiei dioxidului de carbon n aer sau a umiditii. Aceste organe suntplcile poroase,sensilele tricoideisensilele baziconice.

Plcile poroase-sunt sensibile la mirosuri. Pe antena unei albine lucrtore sunt aproximativ 3600-6000 plci poroase, fa de 3000 pe antena mtcii i 30000 pe antena unui trntor.

Sensilele baziconice-sunt organe de miros, ca i plcile poroase. Se gsesc pe al 3-lea i al 10-lea segment antenar. Sunt n jur de 150 sensile baziconice pe fiecare anten.

Sensilele tricoide-sunt sensibile la vibraii.O anten poate conine pn la 8500 de sensile tricoide, organe considerate a fi un fel de "urechi ai albinelor". n general se consider c albinele sunt surde, n sensul obinuit al cuvntului, dar ele percep foarte bine vibraiile transmise de un substrat solid.

Organele antenei (imagine microscopic)

1.Placa poroas 2.Sensil baziconic 3.Sensil tricoid

Prin interediul antenelor se stabilesc comunicaiile ntre indivizii familiei de albine. Cnd se realizeaz schimbul de hran ntre albine, cnd o albin solicit i primete hran de la o alt albin, antenele lor rmn n contact permanent, facilitnd astfel schimbul de informaie.Tot datorit antenelor albina se poate orienta n ntunericul stupului, recunoate mirosul specific al florilor i al mierii sau a unei albine din aceeai familie, a unei strine sau duman.Fr antene, albina moare curnd, nefiind capabil s se orienteze i s stabileasc relaii informaionale cu mediul.

- vrful unei antene (imagine realizat cu microscopul, antena fiind mrit de 400 de ori).

Aparatul bucal al albinei este format din 3 pri:buza superioar (labrum), doumandibuleitrompa (proboscisul)i ndeplinete funcia de prehensiune, insalivare, aspirare i conducere a hranei lichide spre faringe.

Labrumul (buza superioar)este o pies anatomic mobil, o prelungire chitinoas a cutiei craniene, continuat cu o poriune membranoas i are rolul de a nchide orificiul bucal n partea anterioar.

- prile anatomice ale aparatului bucal.Mandibulelesunt dou piese scurte i puternice, de form concav care pot s pivoteze n articulaie, putndu-se apropia sau ndeprta de aceasta. Pe mijlocul mandibulelor se gsete cte un an prin care se scurg secreiile elaborate de glandele mandibulare. Sunt acoperite cu peri simpli, neramnificai la femele i ramnificai la trntor. Mandibulele sunt lipsite de dini (spre deosebire de viespi), de aceea albinele sunt incapabile s rup coaja strugurilor i s aduc astfel pagube viilor - cum greit se crede, din contr, au un rol benefic, mpiedicnd, prin lingerea secreiilor ce se scurg din boabele de struguri, mucegirea i deteriorarea acestora.

Cu ajutorul mandibulelelor albinele realizeaz modelarea solziorilor de cear i construirea fagurilor, prehensiunea i roaderea cpcelelor de cear, prinderea albinelor hoae i a celor moarte de aripi, picioare i evacuarea acestora din stup, scuturarea polenului de pe anterele florilor, desprinderea porpolisului de pe mugurii de plop, salcie i descrcarea acestuia de pe picioarele albinelor culegtoare, etc.

Trompaeste format din doumaxilei obuz inferioar(labium). Acestea sunt piese independente care intervin n recoltarea hranei lichide, a nectarul

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended