ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PĂDURII 2016.pptx

8/18/2019 ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PĂDURII 2016.pptx

http://slidepdf.com/reader/full/ziua-internaionala-a-padurii-2016pptx 1/26

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PĂDURII 2016

PĂDUREA ȘI APA Dr.conf.univ. GUMENIU IA!IM



ЛЕС И ВОДА

РОДНЫЕ

БРАТ иСЕСТРА



P DUREA ȘI APA

RUDE

"URORI ADE#ĂRATE



PĂDUREA I APAȘ

PĂDUREA

Fenomen natura

!ur"# re$enera%&#

!ur"# e'u&(a%&#

L$ 21 %$r&i' ($ niv'(

in&'rn$)ion$( '*&' %$rc$&+,Ziu$ In&'rn$)ion$(+ $P+-uri(or, -'c($r$&+ /rin&ror'o(u)i' $ Or$ni$)i'iN$)iuni(or Uni&' 3444.un.or5

Feno

!ur"# r

!ur"

-' 22 %$r&i'

Ziu$ Mon-i$(+ $ A$ o*& -'c($/rin&ro 9o&+r:r'N$)iuni(or Uni&'

;i -'vo(&$r



P#)urea *n +&,re

Practic se estimează că di

8 miliarde hectare de pădu

8000 de ani au mai rămas

miliarde hectare (F!, 20 sia păstrează 25$ di

&rica 3'$

uropa cu )usia 58$

merica de *ord si +

merica de ud "0$

!ceania -5$

5 state care de%in împreună mai mult de .umătate din

resursele &orestiere mondiale (53$# / )usia (808,"9

milioane hectare#, razilia ('"",-98 milioane hectare#,

+anada (310,13' milioane hectare#, (303,089

milioane hectare# i +hina (19",29 milioane hectare#



4edia anuală a modi&icării supra&e%ei acoperite de pădure 19952000



Resursele forestiere ale Republicii Moldova:

1. Fond forestier (01.01.2015):

Suprafaţa totală – 446,6 mii ha (13,5% din

terestră a ţării), inclusiv proprietatea statului –

ha (!1,1%)" proprietatea pu#lică a

administrativ$teritoriale (&') – !1, mii ha

proprietate privată – ,6 mii ha (,6%)* S

acoperită cu păduri – 3+,5 mii ha (rad de -m

– 11,5%), inclusiv proprietatea statului. 3!,

(!6,6%), inclusiv 3,4 mii ha &en/ia 0

(+,6%)" proprietatea pu#lică a &' – 4!,

(1,%)" ,6 mii ha -n proprietate privată (,%

2. Vegetaţie forestier din afara fondului

(01.01.2015):

Suprafaţa totală – 4+, mii ha (3, mii ha

forestier de protecţie 2i 1!,5 mii ha

ar#ustivă)" 1,+% din suprafa/a terenurilor

proprietatea pu#lică a &' – 4,5 mii ha (!,3%



A'a *n +&,re

Reteaua

hidrografica aRepublicii Moldovaeste reprezentata

prin 3621 râuri șipâraie, inclusiv 7

au lungimea peste1 !m, alte 2"7 #

peste 1 !m, $7

de lacuri cusuprafata oglinzii

apei de 62,2 !m 2și circa 3

bazine artificialede apa% &ungimea

sumara a râurilor

este mai mare de

Fl l l î i & i î & i di



Fluxul apel întrun ecosistem &orestier în &oioase din zona

temperată in t6an6ha(rezerva în t6ha#7

Din circa 8000 m.c precipitaţii ce cad anual pe un ha 3,5 % revin

evaporaţie. Din apa ajunsă la sol,5 %.se scurge,15 % se infiltrează şi intră în

se reţine în sol. 3o % din apă este extrasă din sol de plante şi eliminată

transpiraţie. O cotă apreciabilă de află (circa 2o%se evaporează de la suprafa



E-et )e a ,or.t "ur e +/+e )e 0eau



Schema influen ei lizierei i rugozită ii coronamentului forestier asupra ridicăriț ș ț



Rakhmanov (1981) a realizat un studiu în regiunea Moscov

suprafa ă împădurită)# $irov (%") i Samara (&")'ț șn toate aceste zone poate fi urmărită dependen a directă a pț

suprafa a acoperită cu păduri'ț

entru regiunea $irov ecua ia de regresie este* + ,1#& ț

unde + 0 cantitatea anuală de precipita ii# mm . 0 suprafa aț ț

2oeficientul de regresie de 1#& indică faptul că o cre tere deșsuprafe ei împădurite spore te precipita iile anuale cu 1#& mț ș ț



Pădurea reduce puternic scurgerile de supraftransformândule în infiltrare. În zonele fără pădscurgerile de suprafață primăvara pot să depăș

scurgerile în pădure de 33 de ori.Mărimea scurgerii de suprafață se caracterizecoeficientul de curgere (). Acesta este determinatdintre mărimea scurgerilor de suprafață la cantprecipitații căzute pe bazinul care a cauzat scu

Acest raport depinde de mai mulți factori: 1)p versanților; 2) expoziția pantelor; 3) structura sodurata a topirii zăpezii; 5) compoziția pădurii șicomponente vegetale; 6) intensitatea precipitațiiforestieră.



Scurgerea de suprafaţă a apei în pădure depinde, în primul rând

r$-u( -' 7nc(in$r' $ /$n&'i 7n*+-' r'=inu& c+ *cur'r'$ -'*u/r$$=+ '*&' %$i %$r'/ri%+v$r$ ($ &o/ir'$ +/'ii -'c

v$r$ >i &o$%n$.E*'n=i$(? P+-ur'$ r'-uc' '*'n=i$*cur'r'$ -' *u/r$$=+ r$r'ori

-'/+>in- @ -in /r'ci/i&$=ii('



Ev$/or$=i$ $/'i -' /' *u/r$$=$ *o(u(ui $r' (o

i$rn$. E$ -'/in-' -' &'%/'r$&ur+ vi&'$ v:nu%i-i&$&'$ $&%o*'ric+ /r'*iun'$ $&%o*'ric*&u-i$+ cu $Bu&oru( 'v$/ori%'&r'(or *$u (ii%Pri%+v$r$ *o(u( 'v$/or+ 'v$/or+ c'$ %$i %$-' $/+. Ev$/or$r'$ $/'i '*&' 7%/i'-ic$&+ -'

&'%/'r$&ur+ u%Crir' '&c. n /+-ur' 'v$/or$cu 0 %$i %ic+ -'c:& /' &'r'n -'*c9i*.



"/u(C'r$r'$ +/'ii 7n /+-ur' '*o$r&' r'-u*+ $/& c$r' $vori'$

r'i%u( 9i-ric -in 'co*i*&'%'('or'*&i'r'.InF(&r$r'$ $/'i 7n *o(u( /+-urii '

o$r&' $c&iv+ >i -'/+>'>&' -' 1020 ori $c&ivi&$&'$ inF(&r+rii /' &'-'*c9i*. InF(&r$r'$ %u(& -'/in-'-' c$r$c&'ru( *uC*&r$&u(ui.



U%i-i&$&'$ *o(u(ui 7n /+-ur' &o&-'$'*&' %$i %ic+ -'c:& /' &'r'nuri('-'*c9i*'. D' %'n=ion$& c+ /+-ur'$

nu nu%$i r'=in' $/$ 7n *o( -$r 'vi&+3/' *o(uri(' $ri(o$*'5 7n%(+>&inir'$&'r'nu(ui /rin /roc'*'(' /u&'rnic' -&r$n*/ir$=i'. T+i'ri(' n'c9iCui&' /'$*&'( -' *o(uri /rovo$c+ /roc'*'('

7n%(+>&inir' >i 7%/i'-ic+ r''n'r$r'/+-urii n$&ur$('. D'ci /+-ur'$ 7n $>'( 7>i /i'r-' ro(u( 'i 9i-ro(oic -'

( i i



A/'(' r'$&ic' *un& inu'n=$&' '*'n-' /+-ur'. n un'(' r'iuni /:n$$/'(or r'$&ic' *' co%/'n*'$+ cu

1@ -in /r'ci/i&$=ii(' $nu$('. A/$r'$&ic+ c$r' $(i%'n&'$+ ivo$r'('r:u('=' *' r'*&$Ci('>&' /'r%$n'n& >nor%$( 7n on'(' cu /+-uri c$r'

%'n=in niv'(u( r'$&ic %$i *u* -'c:&niv'(u( r:u('='(or. n on'(' -'*i(vo*&'/+ >i *&'/+ un'ori r:uri('$(i%'n&'$+ /:n$ r'$&ic+ -' *uC

/+-ur' >i /+-ur'$ $r' con-i=ii -'

)ol l hidroloic al păd rilor



)olul hidroloic al pădurilor

Pădurea exercită influenţe ameliorative esenţiale asregimului hidrologic local şi regional prin:•Majorarea precipitaţiilor atmosferice cu cca 6% (fa

terenurile neîmpădurite pe suprafeţele împădurcele adiacente! "cest efect se reali#ea#ă capacitatea pădurii de a condensa vaporii din pădudeasupra coronamentului$ prin mecanismele majorare a cantităţii de rouă$ chiciură şi polei$

reţinerea #ăpe#ii în cantităţi mai mari!•eglarea de&itului apelor$ menţin'ndul constanparcursul anului în limitele teritoriilor acoperite cu pşi nu numai! )n fond$ de&itul apelor se menţine aprconstant ca re#ultat al minimali#ării scurgerii

suprafaţă şi modificarea lor în scurgeri lente su&tera



*R'-uc'r'$ 'v$/or+rii $/'i -' /' *o-in *o( c$ r'u(&$& $( u%Cririi >i

%ini%$(i+rii vi&''i v:n&u(ui.*A*iur$r'$ &o/irii ('n&' $ +/'ii'vi&:n- iro*ir'$ r$/i-+ $ $/'i -in+/$-+.

*R'($r'$ &or'n=i(or /' /($n&'('$Cru/&'.*Evi&$r'$ 7n%(+>&inirii &'ri&orii(or cuniv'(u( $/'(or r'$&ic' %ic -$&ori&+

or='i -' '(i%in$r' $ c$n&i&+=i(or



+eci pădurea$ prin capacităţile salecontri&uie esenţial la menţinereaconstantă a de&itului de apă$ utili#arşi reparti#area lui adecvată în timp şspaţiu! "ceste capacităţi ale păduriinecesită a fi utili#ate c't mai larg în

ameliorarea teritoriilor degradate at'de vaste în epu&lica Moldova!



P+-ur'$ '*&' unu( -in&r' c'(' %$i 'Fci'n&' %iB(o$c' -'

/o(u+rii $/'(or. on)inu&u( *uC*&$n)'(or c9i%ic' 7n C$in' 7%/+-uri&' -' oCic'i '*&' %ic 3/:n+ ($ 08 % (5 concr';&' -u/+ -'ri;+ri -' @0 -' ori ;i %$i %u(&. D' /' F'Ji(o%'&ru /+&r$& $( C$in'(or 9i-ror$Fc' 7%/+-uri&' 7nni%'r'*c /:n+ ($ K &on' -' /ro-u*' c9i%ic' -io(v$&' 7n'7%/+-uri&' $c'$*&+ v$(o$r' cr';&' /:n+ ($ 1K & 9$.

/o(u+rii c9i%ic' /u&'rnic' $/+ nu '*&' Cun+ /'n&ru $ F *co/uri c$*nic' ;i in-u*&ri$(' *' oC*'rv+ $-'*'$ 7norirur%$r' $ 7n%u()irii in&'n*iv' $ $('(or'&c.



+ele mai importante ene&icii asociate serviciilor &urnizate de

pădure implică:

• controlul eroziunii solului 3 prin adaosul de su.stan4e organice

provenite din .iomasă 5i prin reducerea scurgerii apei din

precipita4ii ce antrenează cu ea particulele de sol

• reglarea circuitului hidrologic 3 încetinirea scurgerii

precipita4iilor# face posi.ilă resor.4ia apei în ad6ncimea solului

astfel sunt reîncărca4i acviferii# apele su.terane prin pierderea

vegeta4iei pădurilor apa de ploaie de pe suprafa4a terestră se

scurge în cantitate mult mai mare favoriz6nd inunda4iile 5i

încărcarea mai mică a acviferilor



• purificarea apei pota.ile 3 o pădure sănătoasă permite func4ionoptime a rezervoarelor naturale de apă pota.ilă

* stocarea 5i reglarea circuitului nutrien4ilor 3 to4i nutrien4ii din forestier sunt acumula4i în însă5i vegeta4ia pădurii

* reducerea încărcării cu sedimente a apelor 3 cantitatea de aluvide pe suprafe4ele împădurite este semnificativ mai mică dec6t cde pe terenurile agricole# men4in6nd mai pu4in colmatate al.iil

* diminuarea for4ei v6nturilor 3 ac4ionează ca perdele de protec4iv6nturilor puternice

*controlul calită4ii atmosferei 3 ac4ionează ca filtre de purificare* men4inerea .iodiversita4ii 3 aceasta permite sistemelor naturaleîn mod continuu condi4iilor aflate în schim.are 5i să05i men4inăîntruni nevoile oamenilor



• influen4area schim.ărilor climatice 3 ac4ionează în principal as

nivelului de 27& din atmosferă în perioada de cre5tere 5i pe to

via4ă al pădurilor# car.onul este preluat din atmosfera 5i stocat

lemn.iomasă lemnoasă# frunze 5i sol (de unde 5i termenul de

sinks: asociat) această cantitate de car.on răm6ne stocată la n

ecosistemului pădurii# dar poate fi eli.erată în atmosferă prin a

n total# ecosistemele de pădure de pe ăm6nt se estimează că

nivelul lor mai mult car.on dec6t întreaga atmosferă'



1Nici o putere din lume nu poate opri şiameliora forţele distrugătoare ale poluării pe glob, aşa cum o face

vegetaţia forestieră”.(KP Wentzel 2

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	iachim-gumeniuc
View:	218 times
Download:	0 times

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PĂDURII 2016.pptx

Documents