| Date post: | 19-Feb-2018 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | alexandra-maxim |
| View: | 241 times |
| Download: | 0 times |
of 86
7/23/2019 EFA 2.pptx
1/86
EFA 2-Renasterea sBarocul
7/23/2019 EFA 2.pptx
2/86
CARACTERISTICI GENERALE:
Arhitectura medievala din Italia nu a aderat cusimpatie la Gothic.
Renasterea italiana:-Renasterea timpurie(sec XFlorenta
-Renasterea la Apo!eu(XVinceputul secolului
-Renasterea "ar#ie sau$anierismul( s%. &ec XVI
&e caracteri#ea#a prin interpretarea voca'ularantichitatii.
Renasterea Italiana a carui conceptie asupraspatiului era in contradictie cu !oticul revine la
7/23/2019 EFA 2.pptx
3/86
$ateriale %olosite: marmura piatra caramida ceramica smaltuita sticla transparenta sticlatranslucida.
&e a'andonea#a treptat construirea locuintelor pein!uste de teren.
&e a'andonea#a sistemul de %orti+catie medieval
Apare strada corridor !enerate de %atadele lun!marilor palate.
7/23/2019 EFA 2.pptx
4/86
&antissimo Annun#iata-
Florenta
&an $ar
s pas rea#a carac erumedieval (ansam'luriinchise in care primea#aordinea si simetria
In perioada timpuriecladirile perimetral
dispuse intr-un cadru deplan dreptun!hiular depre%erinta se deschid
catre piata prin porticeprimitoare
,R"I/0-da posi'ilitateade asimuire a pietei cu
curtile interioare alemanastirilor sau alepalatelor.
Acest mod de tratare alpietelor constituie unmoment important inevolutia arhitecturii-le!atura dintre e1terior si
,iata din Ascoli ,iceno
7/23/2019 EFA 2.pptx
5/86
,ien#a de Rosselino
Acest characterspeci+c pietelorrenascentiste tine deperioada timpurie aRenasterii.
In perioadaRenasterii tar#ii s-auconstruit piete maidinamice in careconstructiile suntdispuse pe plantrape#oidal.
,iata apitoliului de $ichelan!elo
7/23/2019 EFA 2.pptx
6/86
Palatul:
&im'olul resedintei ur'ane a marelui 'ur!he#.
imensiunile impresionante !enerea#a o noua structuraparitia )stra#ilor corridor*.
ornisa puternica si 'raiele de separatie dintre nivelemarchea#a ritmul ori#ontal.
Aspectul palatelor italiene din Renastere (tar#ie cu amin
importanta a masei construite cu cornisa care decupeavolumul in spatiu este tipic mediteranean ima!inea +inunei cladiri semini+cativ ancorate in pamant.
,alatele renascentiste din Italia (dispuse pe ori#ontal di%cele !otice(dispuse pe vertical.
7/23/2019 EFA 2.pptx
7/86
,alatul Rucellai-
Florenta
&pre s%arsitul perioadei timpurii a Renasterii pe lan!a marcarea pe ori#ontala a palatelor se reali#ea#a si ritmarea pe vert
an!a3ate.
,alatul Vendramin -V
7/23/2019 EFA 2.pptx
8/86
In curtea interioara constructia se deschide prin portice.
4ivelul 5-piano no'ile(cel mai important-cuprinde: &ali maspatioase de o'icei acoperite cu 'olti.
,arterul-sunt dispuse spatii utilitare
-%erestre mici din cau#a con6ictelor politice(stradapre#enta
si!uranta
Ferestre de dimensiuni relative reduse dar su+ciente pentiluminare 'una in conditiile climatului mediteranean.
Ase#ate in a%ara orasului. r!anic le!ate de natura. &imple resedinte ale marilor 'ur!he#i sau no'ililor.
Vilele:
7/23/2019 EFA 2.pptx
9/86
Re#olvarea scarilor din perioada Renasterii este di%Ev. $ediu unde scarile erau inchise trasate in spirintr-un turn special amena3at. Acest sistem persistain perioada Renasterii la Apo!eu dar tipul scarii spRenasterii este cel deschis cu rampele drepte si liAcest tip apare din Renasterea timpurie si evoluanddeveni caracteristic perioadei Baroce.
Relatia dintre sculptura si arhitectura se modi+ca Ev. $ediu statuile erau alipite constructiilor in Ren
se optea#a pentru amplasarea lor intr-un cadru des
7/23/2019 EFA 2.pptx
10/86
Italiene. Sec XV
&ec: XI si XII 7 ),rotorenasterea*- model direct pentru arhitectura re!iunii
in sec XV
,rotorenasterea are o arta plastic arhitecturala proprie derivate din cea aRomei tar#ii si din arh etrusca.
Caracteristici: -este %olosit arcul in plin cintru descarcat direct pecoloane.
-in %atade arcele %olosite sunt adosate masei de #idarie siau rol decorativ:
Biserica&an $iniato al $onte
-acelasi tip de arcade are rol structural atunci cand esteplasat la interior ca element de ritmare a spatiului si de suport al
acoperisului sau cand delimitea#a porticele de curtile interioare.
-protorenasterea se distin!e prin maretia cu care estereali#at placa3ul #idariilor:-2 tipuri de marmura sau piatra cu nuante di%erita.
),iatra serena*- piatra ver#ui cenusie in com'inatie cu marmura al'a-8repre#intative pentru cladirile toscane pana in perioada Renasterii "ar#ie.
Regiunea Toscana
7/23/2019 EFA 2.pptx
11/86
Elementele caracteristici ale arhitecturiirenascentiste sunt:
$arcarea pe ori#ontala a volumului construit. Raportul dintre plin si !ol
,reluarea %ormelor ancadramentelor din antichitatearomana.
ili
7/23/2019 EFA 2.pptx
12/86
ilippo!runellesc"i(59-5;
7/23/2019 EFA 2.pptx
13/86
Santa #aria del iore $%&'()%&*&+
/ltima constructive !otica si prima constructive aRenasterii italiene.
upola spri3ina pe un tam'ur octa!onal cu diametrulde ;9 m. Reali#ata din opt %elii eliptice compusedin doua co3i de #idarie paralele cupola este
intarita cu nervuri si lestata de un lanternou.Inaltimea sa de la nivelul pardoselii este de 5> m.
0a aceasta constructie ce va deveni un insemn alarhitecturii Renasterii Florentine si un model pentru
etapele urmatoare Brunelleschi continua in &olutiastructurala principiile valoroase ale arhitecturii
!otice illustrate si prin elanul vertical al cupolei.
ilippo !runellesc"i(59-5;
7/23/2019 EFA 2.pptx
14/86
Sant(1436)
Elemente preluate din a
"ipul structural 'a#ilica
Arcadele in plin cintru
4ava centrala acoperita
rdinea si seninatatea-renascentiste.
&an 0oren#o(5;25
&patiul este ritmat iar directionarea ori#ontalacatre altar este accentuate de doua corniseinterioare. heia re#olvarii spatiale o constituie- casi in Romanic sau Gotic- treveea colateralului considerate in cele trei dimensiuni ale sale. In%unctie de ea este modelat intre! spatiul darrelatiile matematice simple sunt utili#ate de artist
in intentia o'tinerii unor rapoarte care sa conducala un s atiu li sit de tensiuni la scara umana si
ilippo!runellesc"i(59-5;
7/23/2019 EFA 2.pptx
15/86
!iserica Santa #aris ,egli Angeli $%&*&+
onstructie de tip central ri!uros inspirata de antichitate
,rima constructive de tip central reali#ata in Renastere
ilippo !runellesc"i(59-5;
7/23/2019 EFA 2.pptx
16/86
Capela Pa--i)lorenta: onstructie de tip central este incununata cu o cupola poli!onala pe nervuri tip
%recvent utili#at in Renastere. Arhitectura interioara este su'liniata prin detalii de clasica reali#ate intr-o tratare 'icroma motiv curent in arhitectura 6orentina.
In plastic de %atada sunt im'inate elemente ale romanicului toscan cu cele antice
lippo !runellesc"i(59-5;
7/23/2019 EFA 2.pptx
17/86
ilippo !runellesc"i$%*)%&//+0spedale degliInnocenti $%&'%+
&patiul construit se deschide spre piata &sa.Annun#iata printr-un portic cu arcade descarcate
direct pe coloane. Arhitectura vioaie si !ratioasaeste im'o!atita si de decoratia cu medalioane dinceramica. Raportul ra+nat dintre parterul tratat cu
portic primitor si eta3ul strapuns de !oluri
distantate proportionate si decorate dupaprincipii renascentiste si a1ate pe traveeleporticului su'tila dimensionare a arhitravei ce
separa cele doua nivele vadesc maestria primuluimare architect al Renasterii Italiene.
7/23/2019 EFA 2.pptx
18/86
Pala--o Pitti$1111+ ompo#itia simetrica a planului
vadeste noile preocupari deor!ani#are a spatiului. Fatada catrestrada datand din prima perioadaa e1ecutiei insa inca apropriatade conceptia medieval. ,aramentuleste e1ecutat din piatra al caruirelie% scade in adancime de laparter catre ultimul eta3.
Elementele caracteristice noiiarhitecturi sunt :
-marcarea pe ori#ontala avolumului construit
-raportul dintre plin si !ol
-preluarea %ormelor
ancadramentelor din antichitate
ilippo !runellesc"i$%*)%&//+
#ic"elo--o de !artolomeo $%*
7/23/2019 EFA 2.pptx
19/86
#ic"elo--o de !artolomeo $%*%&'+Palatul Medici-Ricardi(1444)
/nul dintre cele mai cele're palateFlorentine speci+c Renasterii timpurii este
compus in plan dupa principia medieval cuo curte interioara de tip patio.
Elementele caracteristice sunt: %atada cu otratare !radata a 'osa3elor de piatra marcarea pe ori#ontala a eta3elor !oluri maiputin numeroase la parter si cuancadramente de %acture antica iar la eta3%erestre lar!i de tip 'i%ore inspirate din%ormele medieval.
ornisa monumentului ampla incununandintrea!a constructive este un element noucare a institit o preocupare de seama pentruarh Renasterii.
7/23/2019 EFA 2.pptx
20/86
!eneditto de #a3ono $%&&')%&2+Palatul Strozzi (cca 1490)Florenta:
E1emplul devenit )clasic* pentru pro!ramul deresedinta patrician ur'ana din Florenta Renasterii
"impurii palatal reia in compo#itia de %atada
toate elementele speci+c acestei etape. &econstata o sensi'ila evolutie a tipului de plan
compus tot in 3urul curtii interioare dar cu ovadita preocupare pentru simetrie si pentru
o'tinerea unor incaperi repre#entative !eneroase.
7/23/2019 EFA 2.pptx
21/86
Leon !attista Al4erti $%&(&)%&'+
O uni!er"al#:-musician
-3urist
-scriitor
-pictor
-mathematician
-atlet
-architect
-theoretician de arhitectura
&tudia#a la universitatileumaniste de la ,odova si Bolo!na
0ucrea#a in serviciul Vaticanului
unde studia#a monumenteleantice
e+neste re!uli !eneral vala'ileale %rumosului
&ta'ileste proportiile armonice
7/23/2019 EFA 2.pptx
22/86
Palatul Rucellai)lorenta $%&&+
$onumentul repre#inta o noua etapa inevolutia %atadei palatului renascentist careeste rimata pe vertical prin pilastrii suprapusi.
"reaveea ritmica si ordonanta suprapusa
Leon !attista Al4erti $%&(&)%&'+
7/23/2019 EFA 2.pptx
23/86
Templul #alatestian $4iserica gotica San ranRimini+ Vechea Biserica medieval este im'racata cu o %atada
noua conceputa dupa principiile teoretice ale lui Al'erti si
inspirata din motivul arcului trium%al roman.
Leon !attista Al4erti $%&(&)%&'+
L ! tti t Al4 ti $%&(&
7/23/2019 EFA 2.pptx
24/86
!iserica Santa #aria No5ella)lorenta $%&(+: Al'erti intervine in spirit renascentist in compo#itia %atadei !otice a mo
introducand motivul central al portalului. idee noua este si modul de%atada prin volute a volumului suprainaltat al navei central cu colater
Leon !attista Al4erti $%&(&)%&'+
i l4 i $
7/23/2019 EFA 2.pptx
25/86
!iserica Sant6Andrea $#anto5a+$%&(+ ompo#itia se caracteri#ea#a prin incercarea de im'inare
a planului de tip central(in partea de est cu cel
traditional 'a#ilical. inovatie o constituie si inlocuireacolateralelor prin capele alternand ca %orma sidimensiuni elemente care schim'a ima!inea spatialatraditionala si raspund unor necesitati %unctionale. Fatadade#volta ideea arcului central ca dominant iar pilastriicare cuprind cele trei eta3e anunta compo#itii de ordincolossal din etapa urmatoare. Intrea!a re#olvare plasticurmareste redarea %ormelor clasice dupa conceptia
teoretica a marelui architect.
Leon !attista Al4erti $%&(&)%&'+
L ! i Al4 i $%&(&
7/23/2019 EFA 2.pptx
26/86
San Se4astiano di #anto5a
Introducerea ordinuluicolosal
Re#olvarea solutiei de tipcentral
Leon !attista Al4erti $%&(&)%&'+
!ernardo Rossellino
7/23/2019 EFA 2.pptx
27/86
!ernardo Rossellino$%&(2)%&/&+ ola'orator principal al lui Al'erti
Repre#inta e1ecutia in premiera a unui pro!ram ur'anistic
renascentist ,rin %orma trape#oidala a pietei de la ,ien#a Rosselino
anunta tendinta dinamica a ansam'lurilor proto-'aroce.
R i
7/23/2019 EFA 2.pptx
28/86
RegiuneaVeneto:
aracterul speci+c al arhitecturii Venetiene se manpermanenta intentie de deschidere a cladirilor catr
cu lo!ii si %erestre mari prin spontaneitatea e1prearhitecturale prin decoratie vioaie si colorata.
In Venetia le!atura cu !oticul se %ace usor peste Aleste unul dintre orasele unde traditia !oticului s-a indelun!.
&unt introduse :-voca'ularul decorativ -plasticade %atada
(dar se pastrea#a %ondul speci+c arh venetiene
Ansam4lul de marca al
7/23/2019 EFA 2.pptx
29/86
Ansam4lul de marca alorasului:Pia--a San #arco si Pia--etta
,iata &an $arco:- important spatiu peplan trape#oidal
-are in a1 atedrala (!otica
-6ancata pe contur de constructiie1ecutate in di%erite etape dar toatedeschise prin lo!ii si portice catre piata.
,ia##etta :- mai mica
-tot pe plan trape#oidal-la!atura cu piata se %ace in un!hi drept
-spatiul ,ia##ettei se deschide catre la!una
-constructiile au portice catre e1terior.
0e!atura dintre piete este punctata deturnul campanil (!otic
7/23/2019 EFA 2.pptx
30/86
Luciano da Laurana $cca%&'()
7/23/2019 EFA 2.pptx
31/86
Luciano da Laurana $cca%&'(%&2+rancesco di Georgio #artine$%&*2)%7(%8'+
el mai repre#entativ
atea#a din perioada !otica si estecontinuat in Renastere
aracteristici ale arhitecturii venetienecare datea#a inca din primele etape deconstruire:
-deschiderea catre e1terior prin lo!ii siportice
-plastica arhitecturala
orpul medieval cu turnulete estecompletat in a1 de compo#itiarenascentista reali#ata prin lo!iisuprapuse.
Element noi pentru tratarea plastic acurtilor interioare in Renasterea timpurie este ritmarea eta3ului cu pilastrii
an!a3ati care reiau traveea porticului de
a a u o% or & ca a e'i%anti "i curtea
7/23/2019 EFA 2.pptx
32/86
% &'i%anti "i curteainterioara:Pietro Lom4ardo $%&*7)%7%7+
Antonio Ri--o$%&*()%&22+
In ansam'lul curtii interioare a palatuluiucal Antonio Ri##o reali#ea#amonumentala scara e1terioara cunoscutasu' numele de )&cala dei Gi!anti*datorita cele'relor statui e1ecutate insecolul urmator de &ansovino. Re#olvareaampla decoratia pretioasa e1prima
importanta ce o capata scarile elemente%unctionale care vor avea un rol plin din cein ce mai insemnat in economiaconstructiilor si or! spatiului inurmatoarea perioada.
urtea interioara a palatului ucale1prima trecerea de la %a#a !otica la cea aRenasterii "impurii prin in!emanarea
%ormelor arhitecturale ale celor doua
Pi t L 4 d $%&*7 %7%7+
7/23/2019 EFA 2.pptx
33/86
Pietro Lom4ardo $%&*7)%7%7+Santa #aria dei#iracoli$%&9%)%&92+
&tructura si spatiul interior al 'isericii venetiene nava unica
acoperita cilindric si corul cu cupola 6ancat de turnul scariicatre clopotnita sunt sincer e1primate in volumul construit.
Fatadele divi#ate in doua re!istre pe ori#ontala sunt ritmateprintr-o succesiune de travei.
etaliile arhitecturale sunt renascentiste.
,ucatul
7/23/2019 EFA 2.pptx
34/86
,ucatulr4ino:
/nul din cele mai renumite centreumaniste ale vremii
Luciana da Laurana $%&'()%&2+an!a3at ca architect la e1tindereaPalatului ,ucal e1ecutanumeroase ancadramente de piatrapentru portale si %erestre intr-undelicat stil renascentist.
apodopera sa este curtea interioaraunde reia stilul Renasterii Florentine contri'uind insa la evolutia sa prinritmarea eta3ului cu pilastrii an!a3ati.
Amena3arile de la palatul din /r'inomarchea#a trecerea catre apo!eulRenasterii.
C d l S
7/23/2019 EFA 2.pptx
35/86
Catedrala San #arco
Pa5ia ;#anastire $%*2/)
7/23/2019 EFA 2.pptx
36/86
Pa5ia ;#anastire $%*2/)%7''+)Certo-a
$onument important al
primei Renasterilom'arde care ain6uentat in maremasura arhitecturatarilor de la 4 de Alpi.
,e o structuracompo#itionala suntintroduse noilecaracteristici aleRenasterii cu characterspeci+c 0om'ard.
#ario Conduci $cca%&&()%7(&+
7/23/2019 EFA 2.pptx
37/86
#ario Conduci $cca%&&()%7(&+Palatul Corner)Spinelli
In %atada dispre
canal a palatuluieste accentuatmarcata dispo#itiadin plan a incaperilorsi aceastaconstructive se
inscri'e in cate!oriacelor ce e1primamomentul de trecerede la arh !oticuluitar#iu la cea aRenasterii.
Regiunea Lom4ardia:
7/23/2019 EFA 2.pptx
38/86
Regiunea Lom4ardia:Antonio illarete $%&(()%&/2+-teoretician-arcitect orentin
?oaca un rol importantin di%u#area Renasteriitimpurii in 0om'ardia
Introduce la $ilano
principiilecompo#itionaleRenascentiste
0spedale #aggiore) #ilano
7/23/2019 EFA 2.pptx
39/86
0spedale #aggiore) #ilanoAntonio illarete $%&(()%&/2+
Vasta constructive a spitaluluimilane# este simetric reali#atain 3urul a numeroase curtiinterioare.
Arhitectura este vioaie adaptand noile %orme aleRenasterii la puternica traditie
medieval lom'arda.
II P i d d A R t ii I
7/23/2019 EFA 2.pptx
40/86
II Perioada de Apogeu a Renasterii Isec XVI %7(()%77(
onditiile istorice vitre!e au impieridcat a+rmarea Romei in Italia. data cautoritatilor papale si a intre!irii !ranitelor )&tatului ,onti+cal*@@@ inca di
economica si politica a Romei a3un!e sa ai'a pondere din ce in ce mai marna#uinta catre %aurirea unor cladiri central in ideea umanista ca omul situedi+ciului si al lucrurilor sa poata percepe tot spatiul.
&patialitatea !andida de Bruneleschi nu mai poate + insa pastrata in noile &patiul architectural devine static preocuparea principala este indreptatavolumul compact construit monumental cu o plastic decorative vi!uroasa
idul in constructia sec XVI capata masivitate si este strapuns in decoratii
sau coloane an!a3ate. Fi!ura de )om universal* a lui 0eonardo a Vinci a in6uentat evolutia arhit
studiile sale au %ost puncte de plecare materiali#ate in constructiile Renasc
-studii de constructii central de tip milane#
-studii pentru scara in elice cu 2 rampe etc.
,reocuparea central a arhitecturii vremii 7%a"irea "olutiilor pentru clad
central
7/23/2019 EFA 2.pptx
41/86
,onato !ramante$%&&&)%7%&+
,rimul mare architect al Renasterii la Apo!eu.
esi e1presie a Renasterii la Apo!eu constructiilereali#ate la $ilano de Bramante pastrea#a speci+cul 0om'ard si ceva dinspontanaitatea Renasterii "impurii. In timpul activitatii la Roma -dupa 5>>-opera sa di%era complet de cea reali#ata inperioada precedenta.
onstructiile romane sunt impre!nate de!ravitatea si de maiestuo#itatea solemna aantichitatii si vor da caracterul intre!iiarhitecturi a Renasterii la Apo!eu arta desinte#a ce cauta sa patrunda in insusi sensulcelei antice.
&anta $aria presso &an&atiro $ilano (5;C
7/23/2019 EFA 2.pptx
42/86
&atiro $ilano (5;C,onato !ramante$%&&&)%7%&+
Re%acerea 'isericii &anta $aria presso &an&atiro este prima comanda importanta pe care
o primeste Bramante ca architect. Aportul sauconsta in reconstituirea edi+ciului pe un plan in%orma de cruce latina. In spatiul de intersectiedintre nava si transept ridica o cupola petam'ur. onstructia sacristiilor este prile3 de a!asi solutii pentru spatiul de tip central preocupare de 'a#a a arhitectilor vremii.
Bramante adduce o insemnata inovatie printratarea in %alsa perspectiva a #onei altarului
in scopul de a crea sen#atia de adancime acorului care din cau#a pre#entei unei stra#idin partea de est a 'isericii nu poate + reali#at.
Santa #aria della Gra-ie< #ilano $%&2'+
7/23/2019 EFA 2.pptx
43/86
Santa #aria della Gra-ie< #ilano $%&2'+
In perioada milane#a a activitatii sale Bramante construiesest a 'isericii inceputa in stil !otic. 0a cor si sacristie artistul
&olutia spatiala de tip central. In plastic arhitecturala Bramante pastrea#a caractere ale a
0om'arde din perioada timpuri a Renasterii.
nato !ramante$%&&&)%7%&+
Curtea interioara a manastirii Santa #aria
7/23/2019 EFA 2.pptx
44/86
della Pace < Roma $%7(()%7(&+
urtea interioara a manastirii &anta
$aria della ,ace este una dintreprimele lucrari romane ale luiBramante. El reia schemacompo#itionala a curtilor de lapalatul /r'ino si de la palatalancelaria de la Roma.
&emni+cativ pentru evolutia cariereisale este ca in aceasta curteintroduce pentru prima oara motivedirect preluate din arhitectura antica.Ele apar la porticul de la parterreali#at cu arcade portante si coloanean!a3ate. 0a porticul de la eta3
utili#ea#a ordinal arhitravat si prin
nato !ramante$%&&&)%7%&+
Tempietto din San Pietro in #ontorio $%7('
7/23/2019 EFA 2.pptx
45/86
Am'ianta romana tras%orma stilul lui Bramante caredevine mai auster respectand ri!uros preceptelecompo#itiei clasice. Aceste mic monument amplasat in
incinta manastirii &an ,ietro in $ontorio este primule1emplar al apo!eului Renasterii al Renasterii clasice.
El repre#inta o noua etapa a preocuparilor constructivesi teoretice ale lui Bramante care adopta o solutieper%ect central interpretand in esenta lor %ormelearhitecturii antice.a
,onato !ramante$%&&&)%7%&+
Palatul Vatican < Curteal d $ +
7/23/2019 EFA 2.pptx
46/86
!el5edere $%7(*+
pera de maturitate a luiBramante curteaBelvedere compo#itievasta plina de !randoare lea!a palatal Vaticanului decurtea Belvedere.
Arhitectul re#olva in mod%ericit o di+cila pro'lema dedi%erente de nivel si de
uni+care a ima!inii spatiuluie1terior. Arhitectura lun!ilor!alerii si a E1edrei ,inuluireiau motive antice romane.
nato !ramante$%&&&)%7%&+
Palatul Vatican < Curtea San ,amass
7/23/2019 EFA 2.pptx
47/86
Palatul Vatican < Curtea San ,amass
In ompo#itia curtii &an amassoBramante utili#ea#aordonanta suprapusade tip antic roman unul din motivele
pre%erate de arhitectiiRenasterii la Apo!eu.
onato !ramante$%&&&)%7%&+
Catedrala San Pietro $%7(&+
7/23/2019 EFA 2.pptx
48/86
In 5>; Bramante a %ost insarcinat cu reconstructia cate!ralei &% ,etru. El adoptcruce !reaca inscrisa complet simetrica.
omul central semis%eric urma sa +e 6ancat de patru domuri mai mici ridicatede colt -si ele in cruce !reaca- si in e1terior de patru turnuri.
Aceasta dispo#itie continua traditia milane#a si cea a lui 0eonardo da Vinci.
$asivele pile de #idarie care urmau sa suporte cupola sunt tratate sculptural a%orme prea %ra!ile care nu ar + putut suporta imensa cupola proiectata.
nato !ramante$%&&&)%7%&+
Palatul Cancelaria)atri4uit lui !ramante$%&978
7/23/2019 EFA 2.pptx
49/86
Este prima constructive romana din Renastere care a deposit in importanta cadde %atada se re!aeste la eta3e tratarea cu pilastrii an!a3ati ce aminteste de stilla palatal Rucellai in Renasterea "impurie la Florenta. In constructia romana ritmdi%erit si nu mai constituie ordonanta suprapusa in vi#iunea ori!inara. Fiecare nivarhitecturala proprie . E1prima momentul de tran#itie dintre %a#a timpruie si cea
Loren-otto Lotto
7/23/2019 EFA 2.pptx
50/86
Loren-otto LottoPalatul Vidoni)Ca=arelli Roma $apro>. %7
0a aceasta constructive mult
trans%ormata compo#itiaeste inca echili'rata siarmonioasa desi seaccentuea#a sensul!andoarei si al solemnitatii.Bosa3ul )in rustica* alparterului este menit sasu'linie#e ori#ontalitatea iar coloanele du'le an!a3ate(de la eta3 dau sen#atiaunui relie% mai puternic neo'isnuit pana acum.
Ra?ael San-io $%&9*)%7'(+
7/23/2019 EFA 2.pptx
51/86
Palatul ernese < Roma $%7%&)%7' si %7&%)%7&/
el mai important palat al Renasterii romane-compo#itie vasta e1prima o vadita preocupare
pentru ordine si simetrie. ,orticul architecturalpastrea#a inchiderea perimetrala in 3urul curtiiinterioare tipica pentru palatele Florentinedin Renasterea "impurie. urtea pe plan patrat %ormata din trei re!ister suprapuse reiatraditia lui Bramante. ,lastica arhitecturalaeste con%orma normelor arhitecturii romane.Ferestrele din %atada sunt tip edicul cucolonite pe care rea#ama %rontoanele si crea#a
ima!inea unui mic templu. Atat in %atada cat siin curte apar %rontoanele cur'e care vor +%recvent intalnite in viitor.
,alatul este completat de $ichelan!elo prininterventii la %atada si la eta3ele curtiiinterioare.
III Renasterea tar-ie in Italia#anierismul)cca %7'()cca
7/23/2019 EFA 2.pptx
52/86
#anierismul)cca %7'()cca%/'(
In %a#a sa de s% Renasterea se departea#a voit de echili'rul !randoare si !ravitatea din p
&e desprinde un nou current 7 $A4IERI&$/0
"ermenul este %olos pentru a de+ne arta si arhitectura italiana pentru perioada tar#ie a Ren
inceput ale Renasterii in celelalte tari europene. enumire luata din scrierile lui Vasari si a altor autori din sec XVI si XVII
$anierismul apare e1act inaintea 'ar'ariei de "rista amintire care a %ost devastarea Rome
Italia-%ocarul de unde Renasterea se raspandeste in Europa
In arhitectura manierismului se mani%esta prin reluarea %ormelor Renasterii clasice intr-o n
Este momentul in care apare indoiala artistilor in capacitatile lor de a-si depasi predecesordorinta de a spar!e tiparele devenite ri!ide.
$anierismul repre#inta epoca de tran#itie intre Apo!eul Renasterii si urmatoarele etape alearhitecturii si artelor :Barocul si lasicismul.
Arhitectii perioadei au reusit sa o'tina o arhitectura ra+nata care e1prima incercarea dispesu' un aspect ele!ant si senin de a crea noul prin interpretarea Renasterii lasiciste si a a
Li4ertatea marcata a compo-itiei ar"itecturale < succesiunea generoasa a spatipentru legarea spatiului construit cu cel e>terior < amena3area gradinilor in acescalitatile #anierismului.
#ic"elangelo !uonarotti$%&7 %7/&+
7/23/2019 EFA 2.pptx
53/86
$%&7)%7/&+
,ictor
&culptor
,oet
edica arhitecturii o mare partedin presti!ioasa sa activitate
Isi incepe cariera ca sculptor
A'ordea#a arhitectura in spiritualcelor 9 directii ale vremii.
0ucrea#a in stilul Renasterii laApo!eu dar isi mani%esta
pre%erintele pentru $anierism si
Capela ?unerara a ?amiliei #edici la
7/23/2019 EFA 2.pptx
54/86
San Loren-o< loren-a $%7'(+
ompo#itie indra#neata capela%unerara din 'asilica &an 0oren#oeste prima opera de arhitectura a lui$ichelan!elor. In decoratia interioarain care sculptura este incorporateansam'lului architectural %ormele
sunt ale Renasterii la Apo!eu cutendinte manieriste .
$ichelan!elor respecta traditia6orentina prin %olosirea marmurei dedoua tipuri o'tinand ima!inea'icroma caracteristica si su'linierea
elementelor arhitecturale ma3ore
ic"elangelo !uonarotti $%&7)%7/&+
!i4lioteca Laurentiana $%7'&+ ;lorentac"elangelo !uonarotti $%&7)%7/&+
7/23/2019 EFA 2.pptx
55/86
onstructia de mare ra+nament este reali#ata in %orme manieriste careschim'a canoanele tipice Renasterii.
Este compusa dintr-un vesti'ule si sala de lectura. In vesti'ulul de acces in!ustsi inalt sen#atia de constran!ere este acu#ata de verticalitatea compo#itieiarhitecturale.
aracterul manierist este dat de tratarea voit stranie-necon%orma cu normeleclasice 7a elementelor de arhitectura.
&ala de lectura relative 3oasa si lun!a mai senina ca aspect se di%erentia#a devesti'ulul cu inaltime accentuata. &e simte intentia artistului de a diri3a miscareaprin spatiul ast%el creat de su'liniere prin contrast a celor doua incaperi.
&en#atia de surpri#a denota o indepartare de armonie.
Catedrala San Pietro< Roma$%7&/)%7/&+i " l
l ! tti $%&7 %7/&+
7/23/2019 EFA 2.pptx
56/86
$%7&/)%7/&+ In conceptia planului $ichelan!elo pastrea#a ideea lui Bramante de constructive central 7cruce !reaca inscrisa- avand insa compo#itia pe volumul dominant al cupolei spri3inte pepilastrii imensi. upola cu nervure de %orma avantat 7 amintind pe cea a lui Brunelleschi dela Florenta se ridica peste un tam'ur inalt ritmat de du'le coloane cu rol de contra%orti
pera arhitecturala de cea mai mare insemnatate in activitatea lui $ichelan!elo catedrala
&% ,etru marchea#a depasirea %a#ei Renasterii ima!inand in acelasi timp $anierismul siBarocul. upola de la &% ,etru va constitui un model pentru monumentele arhitecturaleeuropene sau americane.
ic"elangelo !uonarotti $%&7)%7/&+
Inceputurile lucrarii la Piata Capitoliului $%7*2+ic"elangelo !uonarotti $%&7)%7/&+
7/23/2019 EFA 2.pptx
57/86
,iata trape#oidala cu latura lun!a spre %atadaprincipal a %ost conceputa de $ichelan!elo siterminata in secolul al XVII-lea.
ompo#itia crea#a un spatiu ur'an repre#entativ cu preocupari pentru simetrie si !randoare.
ompunerea spatiului si plastic %atadelor decoratecu ordin colossal anunta %ormele viitoare alearhitecturii 'aroce.
,iata este ase#ata pe venera'ila colina apitolina care domina %orul antic roman.u un pavementra+nat conceput si in care pentru prima oara inRenastere apare ovalul ca motiv principal.
Accesul principal se %ace printr-o lun!a scaramonumentala.
ic"elangelo !uonarotti $%&7 %7/&+
#anierismul dupa #ic"elangelo!altassare Peru--i $%&9%)%7*/+Palatul #assimo alle Collone $%7*'+ Roma
7/23/2019 EFA 2.pptx
58/86
Palatul #assimo alle Collone $%7*'+)Roma ompo#itia ampla re#olva o di+cila pro'lema de incadrare intr-o strada cur'aa.
anoanele clasice sunt i!norate.
onstructia e1prima o ele!anta ra+nata care marchea#a %a#a manierista a arhitecturii.
,orticul de intrare cu colonada "oscana anunta prin pro%un#imea sa le!atura vesti'ulelor
si curtilor e1terioare cu spatiul e1terior dar pare a nu avea nici o le!atura cu tratareaplastic a %atadei de la eta3e (pro%un#imea porticului intunecat este in contrast cu %atada alcarui relie% este e1treme de plat.
Forma ancadramentelor %erestrelor de la eta3 7de contur aproape patrat- estecaracteristica $anierismului.
Giorgio Vasari$%7%%)%7&+P l l @ i$%7/(+
7/23/2019 EFA 2.pptx
59/86
Palatul @-i$%7/(+
$onumentul are o deose'ita insemnatate pentru ca ilustrea#a importantecaractere ale arhitecturii manieriste.
onstructia- de dimensiuni mari- destinata cancelariei municipalitatii sede#volta in 3urul unei curti lun!i devenita a#i strada.
&patiul curtii este le!at spre ,iata &i!noriei la un capat si spre strada dincelelalt capat prin lo!ii suprapuse care constituie un ecran transparent ceuni+ca spatiul ur'an cu cel al curtii.
Giulio Romano$%&22)%7&/+P l d l T 6 $%7'7 %7*7+
7/23/2019 EFA 2.pptx
60/86
Pala--o del Te $%7'7)%7*7+
Amplul palat princiar se de#volta in 3urul uneimari incinte dreptun!hiulare. Im'inarea li'era in
plastic %atadelor a %ormelor !ratioase cu unelero'uste rustice varietatea elementelorarhitecturale incadrea#a acest monument in %a#amanierista a Renasterii.
!artolomeo Ammanati$%7%%)%72'+Palat l Pitti lorenta gradinile !o4oli
7/23/2019 EFA 2.pptx
61/86
Palatul Pitti)lorenta ; gradinile !o4oli
Fatadele dinspre curte e1ecutate de BartolomeoAmmanati intr-o arhitectura ro'usta cu ordinesuprapuse sunt deschise catre !radinile Bo'oli.
Aceasta parte a palatului 6orentin reia prin tratarea )inrustica* a paramentului ima!inea celui din %atadadinspre strada construita in Renasterea "impurie.
in punc de vedere al caracterelor stilistice seinscri'e in perioada $anierista a Renasterii.
Andrea Palladio$%7(9)%79(+
7/23/2019 EFA 2.pptx
62/86
$%7(9)%79(+ Arhitect de mare talent cu puternica personalitate
cupa un loc de e1ceptie in perioada "ar#ie arenasterii
ele'ritatea de care se 'ucura se datorea#a atatconstructiilor reali#ate cat si operelor sale teoretice.
ele ),atru carti de arhitectura* in care ,alladio isie1plica proiectele si isi enunta teoria au avut o mareraspandire au in6uentat creatia arhitecturala deviitor au constituit 'a#a pentru noi tratate dearhitectura
In cartile sale ,aladio im'ina echili'rat pro'lemelepracticii constructive cu principiile teoretice.
Este unul din cei mai mari si in6uenti arhitecti italieni
Arhitectura sa va in6uenta creatia renascentista siclasicista in Europa si America !enerand curentulcunoscut su' numele de paladianismB.
Pala--o dellaRagione$%7&2+
d ll di $ +
7/23/2019 EFA 2.pptx
63/86
Ragione$%7&2+ ,alladio este insarcinat de municipalitatea
Vicen#ei sa incadre#e cu o %atada in stilRenascentist.
$area sala !otica a constructiei e1istente,ala##o della Ra!ione
Geniul marelui artist se mani%esta aici prinintroducerea a ceea ce va ramane cunoscutin istorie ca )motivul palladian*
Armonioasa suita de arcade spri3inind pe
du'le colonete li'ere pana la nivelulimpostei +ecare travee +ind incadrata decoloane an!a3ate.
Arhitectura lui ,alladio senina si ele!anta 7cu certe rapeluri in arta lui Bramante 7 darpro%und marcata de inventivitatea sacreatoare se va raspandi uluitor de repede
in intrea!a lume %enomen desi!ur
ndrea Palladio $%7(9)%79(+
Loggia del Capitano < Vicen-a $%7%
7/23/2019 EFA 2.pptx
64/86
ompo#itia este tipic paladiana si
%oloseste ordinal colossal. a si lacelelalte monumente proiectate sauconstruite de el ,alladio introduceprincipiile academice 'a#ate peinterpretarea artei clasice romane.
ndrea Palladio $%7(9)%79(+
Pala--o Valmarana
