.

I

O Platforma deproduc,ie de petrolClaymore din MareaNordului. Aceasta

diagrama prezintaasamblareaunita,ilor. Turnul cuceas de laParlamentul dinLondra este prezen-tat pentru ada oidee asupra marimii.Armatura platformeieste ancorata in 110metri de apa, cupilonii infip,i 46 demetri in fundulmarii. Scheletul desus,inere distribuiegreutatea modulelorpe armatura ~i pefundul marii.

Zacaminte de fif.ei sau petrol

brut sunt raspandite in

scoarta terestra, atat sub

uscat cat .fi pe sub marl. Din

acest amestec inchis la culoare

de uleiuri .fi impuritafi se

ob fin combustibili .fi multe alte

produs,e importante.

p rintre substantele care se produc direct

din titei se nu1rulr;l bitumul, gazolina,

uleiurile lubrifiante, parafina (petrolul.Jampant) ~i benzina. Iar prin prelucrare seobtin anestezice, gum11 de mestecat, conser-vanti alimentari, ceruri de lustruit, materialeplastice ~i multe alte materiale ~i produse.

Denumirea latin11 a titeiului, "petroleum",provine din cuvintele latine petra, adic11"piatr11", ~i oleum, adic11 "ulei". Dup11 cumarat11 aceast11 denumire, titeiul se g11se~te Inroci, dar uneori z11c11mintele ajung la suprafat11~i formeaz11 puturi. jn asemenea cazuri, oparte din p11rtile componente se evapor;l,l11sand In urm11 un strat de matectal uleios,foarte gros, precum r;l~ina sau bitumul, careeste cunoscut sub numele de put de gudron.

O Arderea gazelorreziduale. Pentrusiguran1a. flacarilesunt ,inute la dis-tan'a mare de zonade produc'ie.

5$~:2~0

191

PRODUCTIA DE TITEI

O Gaze naturale arzand pe un teren petroliferdin Abu Dhabi inainte de extragerea petrolului.

CAPCANA STRATIGRAFICA

Titeiul s-a fonnat din ralml~itele unor plante~i animale rnici care s-au depus pe fundurileImlrilor ~i lacurilor cu rnilioane de ani In unn~.Aceste ralml~ite au fost partial schimbate debacterii ~i apoi Ingro~ate de straturi groase desediment. Multe depuneri de ralml~ite organiceau fost Ingropate In argile, care apoi au fostcompactate de presiune In roci precum argilele~istoase. Presiunea ~i aIldura provocat:! de eaau transfonnat materialul organic In petrol ~igaze (In principal metan). in cof!tinuare, pre-siunea a Impins petrolul ~i gazele, care s-auridicat prin p~rnant, trec3-nd prin roci penne-abile (poroase sau fisurate). O mare parte dinpetrol ~i gaze a raffias captat:! sub straturi deroci impenneabile (impenetrabile).

Majoritatea celor mai bogate z~c~rninte detitei se afl~ la o mare ad3-ncime sub roci ~i sepoate ajunge la ele doar prin operatii de forajmasive ~i costisitoare. Chinezii forau dup~petrol deja In anul 320 l.e.n., IBS~ puturile lornu au fost niciodat~ prea adanci. .

Mai recent; prima Incercare reu~it:! de a fora ,

dup~ petrol a avut loc In 1859, cand EdwinDrake a forat un put de aproximativ 30 madancime In statuI Pennsylvania, SUA. Aceast:!aventurare In extractia de petrol a marcatInceputul industriei petroliere modeme.

Prospec1iuneaProspectiunea zac~mintelor de petrol implic~g~sirea unui teren In care solul contine roci im-penneabile av3-nd dedesubt fOCi sedimentare.Stratul sedimentar, precum nisipul, gresia, cal-carul sau dolornitul, poate selVi drept rezervorde petrol, care nu se poate ridica la suprafat:ldin cauza rocii impenneabile de deasupra.

Prospectiunea Incepe CU evaluarea datelorgeologice existente, suplimentat:! cu studii alestraturilor accesibile de roci. Fosilele~i mate-rialele asociate ajut:! la datarea .~i identificarearocilor. O datare mai exacta poate fi obtinut:!prin Imlsurarea radiatiei atornilor radioactividin roci. Dac~ aceste analize ale materialelor

O Petrolul ~j gazelese gasesc captate inrocj permeabile (pen.etrabjle) de cat re rocjimpermeabjle(jmpenetrabjle). Celmai frecvent rezer-vor de petrol este ocurmatura sau cap-cana antjclinala ( 1 ),in care un strat deroca permeabjla estemargjnjt de rocajmpermeabila. in cap-cana stratigrafica (2),capatul unuj strat deroca jmpermeabjlablocheaza un stratpermeabjl adjacent.Petrolul ~j gaze le sepot strange ~i intr-undom de sare (3), incare un dop de sarein ascensjune a boltjtstraturile.

O Orientul Mijlociuare peste 60% dinrezervele de petrolcunoscute ale lumij.

192

de suprafat:1 indici1 faptul ci1 ar putea existapetrol dedesubt, atunci geologii 1:ncep si1studieze straturile din acel teren pani1 la oadincime de mai multi kilometri. Ei fac aceas-ta folosind tehnici de prospectiune geofizice,care constau, 1:n principal, din prospectiunilemagnetice, gravitationale ~i seismometrice..

Prospec,iuni magneticeIntensitatea campului magnetic al Pi1mantuluivariazi1 In functie de structura geologici1 ascoartei. Rocile sedimentare sunt practicnemagnetice, Insi1 rocile de sub nivelul sedi-mentar sunt magnetice. Aceasti1 structuri1 areca rezultat mici variatii 1:n campul magnetic alPi1mantului.

folosind unde de ~oc provenite de la exploziisau de la greut;lti In cadere, sau unde sonoreprovenite de la generatoare puternice. Ase-menea unde pot trece prin foci solide, dar oparte din energie este reflectat;l spre suprafatade limitele dintre diferitele tipuri de foci.Detectoarele raspandite peste zona de intet:escapteaza undele reflectate. Din intensitatea ~itimpul de sosire al acestor unde, un calcula-tor stabile~te natura sttucturii de foci.

Sonde de testareo dat;l gasit un teren promitator, singura calesigura pentru a afla daca petrolul este prezent,~i In cantit;lti destul de rnari pentru a lncepeproductia, este forarea unor sonde de testare.Aceste gauri de forare ating uneori adancimide 8 km. Sapa de foraj este ata~at;lla o "garni-tura" de prajini de foraj, fiecare cu lungimea-.deaproxirnativ 9 m ~i diametrul de 13 cm. Un turnnurnit 1;urllI de foraj a sondei ridica bucatile deprajina la locurile lor. La bazaturlei de foraj asondei se afla o placa tI,Irnant;l, prin carecoboara garnitura de foraj pe masura ce lntrea-ga instalatie se rote~te. Se adauga bucati deprajini de foraj la garnitura pana cand se atingeadancimea dorit;l. Sapa de foraj se toce~te une-ori ~i trebuie schimbat;l. Aceasta implicaextragerea lntregii garnituri de foraj din sonda~i reintroducerea sa dupa inlocuirea sapei.intreaga operatiune poate dura pana la o zi.

in vechile sonde, forarea lntr-un rezervor cupresiune rnare provoca un jet de eruptie -odegajare brusca de petrol ~i gaze &feu de con-trolat ~i cu pericol de incendiere. In mod nor-rnal, acest lucru nu se poate lntampla In ziua deazi, deoarece sonda este eta~at;l cu o coloarulgrea de "noroi" special preparat. Acesta estepompat In jos prin prajinile de foraj, printr-ogaura din sapa, ~i 1napoi la suprafata prin spati-ul din jurul prajinilor. Acest spatiu exist;ldeoarece prajinile au diametrul rnai rnic decitsapa de foraj. Noroiul ajut;l ~i la lubrifierea son-dei ~i previne supralncalzirea acesteia.

M~suratorile iritensitatii cimpului magneticsunt folosite pentru localizarea bazinelor sedi-mentare ~i, de asemenea, pentru a le apreciagrosimea. Prospectiunile magnetice au unmare avantaj in faptul c~ orice tip de teren,chiar ~i rocile sl\bmarine, pot fi prospectaterapid ~i economic folosindu-se aceasta tehnic~.

Intensitatea campului magnetic al P~mantu-lui se tmlsoara cu un instrument numit magne-tometru. Acesta este, de obicei, remorcat inspatele unei aeronave, dar uneori instalat Incoada ace:st~ia. Citirile magnetice sunt conti-nuu inregistrate in timp ce aeronava de pros-pectiune zboara la o altitudine constanta.

Prospec1iuni gravita1ionaleIntensitatea campului gravitational al Pamantu-lui -asemenea campului magnetic -variaz~ infunctie de structura straturilor. Citirile exacte degravitatie pot ajuta la localizarea ~i tmlsurareabazinelor sedimentare. Rocile de baz~ aflatededesubt sunt mai dense, deci o .valoare gravi-tational~ mai mare decat stratul sedimentar dedeasupra. Yalorile gravitationale se tmlsoara cuun instrument numit gravimetru. Acesta poate fitransportat prin aer, pe uscat sau pe mare. Pemare, instrumentul trebuie montat pe o plat-fortml stabil~, pentru a asigura citiri exacte.

Prospec1iuni seismometriceProspectiunile seismometrice folosesc unde de~oc ~i unde sonore de frecvente joase care trecprin p~mant, pentru a determina tipul de stra-turi de roci. Termenul de seismometric provinedela cuvantul grecesc pentru cutremur. Instru-mente pentru tmlsurarea oscilatiilor locale alesolului s-au folosit in China inc~ din 132 e.n. Lasfa~itul anilor 1800, s-a descoperit c~ intensi-tatea oscilatiilor locale ale solului poate fi redu-s~ de straturi de roci dense aflate sub suprafata.Aceasta a condus la folosirea undelor produseartificial pentru prospectiunea straturilor .

Oamenii de ~tiint~ numiti geofizicieniefectueaz~ prospectiuni seismometrice

O Sei//ean (cuvantul gaelic pentru "albina")este un vas de extrac1ie de petrol revolu1ionar .Ca o albina care culege nectarul din flori, navaface opriri scurte la sonde dezafectate ~i extra-ge mici cantita1i din pungi de petrol. Poatecolecta pana la 16.000 de barili de petrol pe zi.

O Camerele de

control computerizatau redus num3rulechipajelor la bordul

navelor-cistern3.Navele de transportde ,i,ei foarte marisau navele de trans-port, de ,i,ei ultra ~marl pot avea acum U

echipaje formate ]doar din 1 5 membri. ~

00 Asemenea majorita,ii porturilor, Valdez(sus) din Alaska nu poate adaposti nave-cis-terna mari. O solu,ie este incarcarea pe ma-re. Navele-cisterna acosteaza la o balizamare (dreapta) ~i se conecteaza la o conduc- =ta ce duce la mal, apoi se pompeaza petrolul. .5i

193

PRODUCTIA DE TITEI

Noroiul revenit la suprafa~ aduce cu elrnaterialul forat din roci. Aceste rnateriale suntseparate ~i analizate pentru a verifica straturilede roci. C3-nd In noroi apare petrol, acesta esteanalizat pentru determinarea calit:ltii sale ~i ise masoara debitul. Daca testele indica faptulca petrolul este bun, atunci se instaleaza utila-jul permanent de extractie la gura de sonda.

Extrac~iaPetrolul poate fi adus la suprafata pe maimulte cai. Uneori presiunea apei dinpam3-ntul din jur Impinge petrolulln sonda ~iIn sus la suprafata. in alte cazuri, presiuneagazelor de deasupra petrolului Impingepetrolul In sus la suprafata. Daca nu exist:ldestula presiune naturala sub pam3-nt,petrolul trebuie pompat la suprafa~.

Cantitatea de gaze care Insotesc petroluleste adesea prea mica pentru a fi colectata ~ivanduta, de aceea ele pot fi arse la gura desonda. Uneori gazele sunt folosite pentru aactiona instalatia de exploatare sau sunt trecuteprin conducte Inapoi In pamant pentru amentine presiunea In pamant ~i debitul petrolu-lui. Adesea se folose~te apa In acela~i scop.

O data ce petrolul a fost extras, el estetransportat In nave-cistema sau pompat princonducte la rafinilrii. Acolo amestecul depetrol brut este separat In componentele sale.

Extractia marinaPlatforme pentru extractia petrolului In mares-au stabilit In multe pilrti ale lumii. Forareape mare este mai riscanta ~i mai costisitoaredecat forarea pe uscat. Principiile de baza

O Navele-cisternasunt mari ~i grele. ~ideci dificil demanevrat. O nava-cisterna deplasandu-se cu doar 25 km/h

~ are nevoie de mai:3 mul1i km pentru a se] opri sau a-~i schimba3 direc1ia. Din acest~ motiv. schimbarile~ de traseu ale unei~ nave-cisterna trebuie8 planificate cu mult

timp inainte.

sunt acelea~i, insa intreaga comunitate delucratori trebuie transportati pe calea aeruluila platforma, unde li se asigura adapost, mese,distractie, spalatorie, servicii medjcale ~i alteservicii necesare timp de mai multe luni.

in trecut, forajul marin se efectua de penave transformate, dar acestea s-au dovedit afi greu de ancorat pe vreme rea. Forajul marinse efectueaza acum, in mare parte, de pe plat-forme special concepute. Constructia uneiplatforme tipice de productie de Cpetroldureaza aproximativ doi ani.

in ape mici, de pana la 30 m, se folosescplatforme permanent fixate de fundul marii. inapa mai adanca, pana la aproximativ 90 m, sepoate folosi o platforma ridicata cu troliul.Dupa ce s-a tractat in pozitie, picioarele i secoboara pana ating fundul marij. Apoi platfor-ma se ridica cu troliul pana cand iese din apa.

Platformele submersibile, potrivite pentruapa cea mai adanca, sunt sustinute pe picioarefixate in carcase subacvatice. Unele asemeneastructuri sunt 1;intite in pozitie de mai multeancore. insa tipurile cele mai avansate sunt1;inute in pozitia corecta de un sistem numitpozitionare dinamica. 0 baliza aflata pe fundulmarii trimite semnale la platforma. Daca plat-forma incepe sa devieze din pozitie, schim-barile din semnalele balizei determina unitatilede propulsie sa o mute automat la loc.

In viitor, tehnicile de constructie mariruldezvoltate pentru industria petrolului vor fiaplicate in construqia unor insule artificiale,ca extensii ale tarilor suprapopulate.

.O Echipe specialede interven~ie com-bat orice foc sau

explozie pe platfor-mele de produc~iede petrol. Aici,echipa Texan RedAdair supravegheazaac~iunile in urmaexploziei ~i incendiu-

~ lui de pe platforma~ Piper Alpha pe

Marea Nordului, din: 1988.

00 Petrolul varsatin mare poate cauzadezastre ecologice.Este necesara inter-

ven1ia rapida pentrua minimaliza daune-le. Una dintre tehnici(sus) este de a folosiestacade plutitoarepentru a ingradipata de petrolul intimp ce esteindepartat de catrenave special utilate.Daca petrolul ajungela mal, cura1area

plajelor ~i salvareapasarilor contami-nate dureaza mult ~ieste costisitoare.