+ All Categories
Home > Documents > , nr 2, Ianuarie 2010 -...

, nr 2, Ianuarie 2010 -...

Date post: 10-Oct-2019
Category:
Upload: others
View: 25 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
of 38 /38
An II, nr 2, Ianuarie 2010
Transcript
Page 1: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

Page 2: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

2

Cuvant inainte...

Gânduri pentru voi

Aripa albă a timpului bate în geamul

translucid al spiritului nostru… Şi tresărim

speriaţi căci ne sperie bătaia aripilor. Ne

aduce tremurul pleoapei care se zbate sub

greutatea lacrimei, dezradacinarea unui

sentiment atât de tandru şi întrebăm: cine

eşti tu, înger alb?

Şi atunci ştim că este doar ceasul care

s-a născut odată cu noi şi care va coborî în

neant odată cu fiinţa noastră. Ce-ţi trebuie

să ştii toate răspunsurile, caută-ţi de drum!

spune conştiinţa. Care drum, întreabă el,

spiritul. Şi dacă nu gaseşti drumul!?!

Şi totuşi… drumul este voinţa

fiecăruia dintre voi. Aveţi libertatea

liberului arbitru să decideţi! Iar noi am

ales: Să fim altfel. Şi, pornind spre noi

înşine, am devenit altfel, mai fericiţi, mai

stăpani ai universului acesta iluzoriu, mai

puternici şi, mai ales, mai buni!!! Suntem

noi, pătratul gândurilor noastre, pătratul

literar! Şi voi sunteţi raţiunea noastră de a

fi!! Urmaţi-ne!!

Realizat de

Zisu Amalia

Redactia:

Patratul literar

sau noua poetica

Profesor coordonator:

Zisu Amalia

Redactor sef:

Stoica Madalina

Redactori:

Boarca Bianca (Bibs)

Hartescu Maria-Carla

Mosaclu Teodora (Teo)

Nirlu Eliza

Paduroiu Maria

Stanciu Simona

Stoica Madalina

Tatarca Diana

Topor Dragos

Tehnoredactor:

Stanciu Simona

Editori:

Stanciu Simona

Stoica Madalina

Page 3: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

3

CUPRINS

“...era stapanul

unei gradini mici,

organizate, cu gar-

dul inalt….azi e

ograda cu gardul

indepartat si scan-

duri lipsa unde ne-

bunii se cred

stapanii prafului

de pe jos….”

“…..Mi s-a spus de

multe ori ca nu ex-

ista adevar. Ca ni-

meni nu l-a vazut,

ca nu-l poate arata

nimeni cu de-

getul…..”

Pagini de jurnal..................................................... 4

Calendarul evenimentelor 2010 ........................... 5

Restul e tacere....................................................... 6

Sportul Romanesc ................................................ 10

Cum se sarbatoresc 160 de ani in stil literar.......... 12

Jurnalismul............................................................ 15

Democatia – ultima forma legala de scalvie......... 16

Zmeul.................................................................... 18

Oua cu mustar la intersectia Einstein.................... 19

Calatorie in biblioteca din Alexandria................... 20

Cand timpul a hotarat pentru Cherie..................... 22

Scoala de ieri, scoala de azi

si scoala de maine ................................................ 23

Cronologie de fictiune literare cat

se poate de adevarata............................................. 24

Cea mai credibila minciuna: Adevarul.................. 26

Reflexia unei prietenii egoiste............................... 27

Un aborigen in Constanta...................................... 28

Un mic secret al Universului................................. 30

Pe alocuri............................................................... 31

Ploua cu pometi..................................................... 32

O perla mult mai pretioasa.................................... 33

Clipe uitate............................................................ 34

De la tetraede la plati............................................ 35

Horoscop............................................................... 36

“…..Ziceau ca nu

am principii, mor-

alitate...prostii!

Problema era de-

fapt ca deveneam

pe zi ce trece mai

buna decat ei….”

Page 4: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

4

Pagini de jurnal….

Prima intalnire cu Patratul a

fost destul de emotionanta avand

in vedere ca nu ma astep-

tam sa se desfasoare astfel…

o relatie destul de buna si

deschisa. M-am prezentat Bianca, dar prefer

Bibs, asa imi spun toti prietenii. Sunt peltica,

nu-mi place sa citesc cu voce tare…. Bibs

Patratul e altfel

decat un cerc

obisnuit…. Teo

Astazi este ziua doamnei pro-

fesoare. Ma bucur ca am ramas la

cerc deoarece este o zi importanta

si am mancat bomboane (chiar

imi era foame). La multi ani!...

Maria

O sa ma obisnuiesc sa fiu

barbatul Dianei. Ies acum

din adolescenta si poate

raman asa. Topor are o

pozitie foarte…boema. El

reconstituie coltul nostru

de cafenea romantica care

se cade Patratului….

Madalina

Madalina are mainile mici si

Diana spune ca nu pot sa

desenez decat mancare. Nu

este adevarat! Stiu sa dese-

nez si scheleti… ..Topor

Eu ma ocup de proiectul asta!

Muhahaha. O sa fiu democrata

totusi si o sa ma port frumos cu

oamenii pe care ii am in subor-

dine. Long live Eminescu!...

Diana

Sunt fascinata de

geometria de

aVIIIa gasita pe

tabla in cabinetul

de romana. Ce

cauta acolo, nu

stiu! ….Simona

Eu zic ca ar trebui sa-

ti faci griji, mai, pen-

tru ca stii tu, cuvintele

complicate ascund

urma de nestiinta, cel

putin eu pe asta ma

bazez…. Lotty

M-am stricat cu Eco, nu stiam ca e viu. Eh, sana-

tate. Ce pot sa spun, lumea e talentata rau azi si

chiar cred ca o sa iasa o revista smechera. Ne dis-

traaam! ….Eliza

Page 5: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

5

Concert Țapinarii

Constanța, Duminică 14 Februarie 2010, Club Doors

Țapinarii promovează albumul “2010 ani de folk alternativ“, fiind

cea mai bună alegere de Valentine’s Day pentru romanticii

siropoși.

Festivalul Sighisoara Blues

Sighișoara, 25-27 Februarie 2010

Blues-ul și istoria reunite sub sloganul "pentru cei care iubesc

blues-ul" vor aduce pe scena festivalului nume de vârf ale blues-

ului din întreaga lume.

Concert Paul van Dyk

București, Sâmbătă 6 Martie 2010 22:00, Arenele Romane

Paul van Dyk, al 5-lea DJ din lume la ora actuală, va mixa în

cadrul turneului Volume World Tour 2010.

Concert Rammstein

București, Duminică 7 Martie 2010, loc și oră încă

necunoscute

Rammstein s-au format în 1994 și provin din Germania. Stilul lor

muzical, pe care ei l-au numit Tanz-Metall (Dance Metal)

încorporează elemente de industrial metal, muzică electronică,

Neue Deutsche Härte şi heavy metal.

Concert Jean Luc Ponty

București, Joi 11 Martie 2010 20:00, Sala Palatului

Jean Luc Ponty a studiat muzica la Conservatoire National

Superieur de Musique de Paris. Prețul biletelor variază între 100

și 400 RON.

Festivalul Body Mind Spirit

București, 26 – 28 martie 2010, Sala Palatului

Un festival despre recăpătarea liniștii și reconectarea cu sine,

despre arta frumosului și relaxare, despre pace și reîncărcare

pozitivă!

Festivalul Internațional de Scurt si Mediu Metraj Next,

Ediția a IV-a

București, 13-18 aprilie 2010, Cinematografele Eforie și

Scala, precum și Orange Concept Store

Creat în memoria regizorului Cristian Nemescu și a sound

designerului și compozitorului Andrei Toncu, Festivalul de Film

NexT pune accentul pe regie de film și sound design.

Concert Duke Ellington

Bucuresti, Duminică 25 Aprilie 2010 20:30, Sala Palatului

Duke Ellington Orchestra, sub bagheta lui Paul Mercer Ellington,

promite publicului român un spectacol exploziv, cu solo-uri de

excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic.

Concert AC/DC

București, Duminică 16 Mai 2010, Piața Constituției

Prețul biletelor variază între 127,2 RON și 477 RON. Se așteaptă

între 60.000 și 80.000 de oameni.

Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF),

Ediția a IX-a

Cluj Napoca, 28 Mai- 6 Iunie 2010

Cel mai mare festival de film din România va avea în 2010 un

buget record de 690 000 de lei din partea Centrului Naţional al

Cinematografiei (CNC).

Concert Elton John

București, 05 Iunie 2010 20:00, Piața Constituției

Prețul biletelor variază între 90 și 650 RON și s-au pus în vânzare

în rețeaua Eventim.

Festivalul Bookfest, Ediția a V-a

București, 09-13 Iunie 2010, Complexul Romexpo

Bookfest va găzdui concerte şi proiecţii de film, "TIFF la

Bookfest" continuând şi în acest an. Intrarea este liberă.

Concert Eric Clapton si Steve Winwood

București, Vineri 11 Iunie 2010 19:00, Stadionul de rugby

Iolanda Balaș

Cei doi au un turneu european comun, intitulat “Two legends –

one live experience“.

Festivalul Sonisphere: Metallica, Slayer

Bucuresti, Vineri 25 Iunie 2010 20:00

Metallica este una dintre cele mai apreciate formații rock din

istorie, fiind înființată în 1981.

Festivalul B'estfest, Ediția a IV-a

București, 16-18 Iulie 2010, Complexul Romexpo

Dupa trei ediții ce au adus zeci de vedete internaționale și au

strâns la un loc 150.000 de români, B’estfest continuă! Primul

nume confirmat este Faithless.

Realizat de

Tatarca Diana

Calendarul evenimentelor 2010

Page 6: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

6

Ne-am hotarat sa lansam o invitatie, una la cultura. Stati linistiti, nu este un mod vualat

de a va invita in cercul, sau mai bine zis patratul nostru literar, cu toata ca primim noi ‘discipoli’

cu bratele deschise, ci este o invitatie simpla, pe care probabil ati mai auzit-o de n ori pana acum

…Va invitam la un film.

Va sugeram sa cumparati un bilet, sa intrati in sala intunecata ,sa ocupati un loc,si sa

priviti la proiectia clara pe panza alba. Intr-adevar, filmul e o arta - una dificil de realizat si

inteles dar care implica o daruire totala atat din partea realizatorilor, cat si din partea

publicului. La fel ca la o piesa de teatru, publicul comunica nemijlocit cu personajele si stiu asta

cu certitudine pentru ca sunt filme la care pur si simplu imi vine sa ma ridic si sa aplaud.

Trebuie sa constientizam ca o distributie intreaga isi sacrifica un an din viata facand ce le place;

isi pun la bataie aptitudinile fizice, maleabilitatea, dar in special stabilitatea psihica pentru a

reda o poveste, pentru ca mai apoi sa fie vazuti si apreciati, iubiti si antipatici, idolatrizati sau

desfiintati si pentru a ne oferi noua o ora si jumatate de relaxare cu titlul de cultura.

Asa ca atunci cand va zicem sa vizionati un film, sa il apreciati pentru ce este si sa il

condamnati pentru ce ii lipseste, ma indoiesc ca cerem prea mult. Iubiti filmele nu pentru ca sunt

o alternativa comoda a cartii pe care nu ati vrut sa o cititi, ci pentru ca reprezinta educatie

strecurata prin fiecare farama de iubire pentru arta a celor ce au ajuns sa traiasca ceea ce noi

doar apreciem.

Dorian Gray

O productie mult asteptata ,filmul “Dorian Gray” reprezinta o adaptare originala a romanului lui Oscar Wilde.Cu un monument literar de o valoare inegalabila la baza, ecranizarea a fost asteptata cu sufletul la gura de fanii eternului frumos. Verdictul: dezamagitor! Adaptarea ambigua, departe de firul epic al romanului si natura hedonista a protagonistului exagerata pana la ridicol au facut din film un esec total, ce nu a putut fi salvat nici macar de chipesul Ben Barnes sau de efectele speciale reusite

de care beneficiaza .

Restul e tacere…

Recenzie de film

Page 7: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

7

Paranormal activity

Cu un buget relativ mic si filmat sub forma de documentar, productia relateaza povestea unui cuplu ce isi dichisesc apartamentul cu camere de filmat in cautare de paranormal.Filmul a primit foarte multe critici bune, dar eu nu pot sa ma gandesc decat la faptul ca spectatorii ecranizarii au avut serioasa probleme oftalmologice. Poate din pricina bugetului de 15 mii de dolari folosit nu tocmai eficient sau pur si simplu din cauza lipsei de imaginatie, filmul este una din cele mai plictisitoare productii aparute in ultimul timp. Ideea unei filmari cat mai realiste suna bine. dar actiunea parca este taiata la jumatate si tot ce se petrece in film poate fi rezumat in cateva cuvinte: discutii colocviale intre doi soti, o femeie cu o teama ce degenereaza in psihoza, faina ce se misca pe podea si acelasi dormitor, cadrul principal, filmat aproximativ 20 de ore pe zi. Daca va impinge curiozitatea sa vizionati un documentar despre fantome, fara fantome, marca Discovery Channel, sfatul meu este

sa mergeti sa va cumparati cat mai repede bilete...sau mai bine nu.

The Imaginarium of Doctor Parnassus

Spectacolul teatral al Doctorului Parnassus creat ca o atractie a unui balci ce are rolul de a schimba perceptia vizitatorilor despre lume, ascunde in spatele sau pactul cu diavolul pentru nemurire impletit cu imaginatia amnezica a personajului principal ce ofera o inegalabila lectie de viata; lectie care vine ca un contrast perfect cu realitate dura de pe platourile de filmare. Regizorul Terry Gilliam a fost obligat sa schimbe scenariul filmului dupa ce teribilul accident din 2008 ne-a furat intregul talent actoricesc al lui Heath Ledger. In memoria sa, Gilliam a refuzat sa filmeze din nou intreaga pelicula cu alt protagonist, asa ca a facut unele adaptari la scenariul initial doar pentru ca filmul sa fie recunoscut ca ultima productie a celebrului actor australian. Aceste modificari au privat filmul de o coerenta desavarsita dar au castigat respectul regizorului in fata miliardelor de fani inca socati de tragedie. Filmul merita vazut macar pentru un ultim ramas bun

al lui Heath.

Page 8: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

8 Document Title

Sherlock Holmes

Încă un film cu Sherlock Holmes, poate c-o să gândiți. Dar de această dată este vorba de un Sherlock modern care, deș i se preface că nu ș tie ce sunt alea unde ș i priveș te temător ș i contemplativ la viitorul tehnologic, are totuș i flerul de a anticipa inventarea telecomenzii. Un Sherlock ursuz ș i cu probleme de igienă, asemenea actorului care îi dă viață ( Robert Downey Jr.) ascunde un geniu neînțeles ș i o minte mai ascuțită decât limba lupului din Scufița Roș ie. Cu toate astea, e un Holmes mai împiedicat, deloc meticulos în gesturi, care se bate, pariază, se îndrăgosteș te, minte ș i îș i arată toate punctele sensibile, precum ș i puternica adeziune față de Watson, interpretat de Jude Law. Este totuș i imprevizibil, atunci când pune capăt unei poveș ti de iubire în fază incipientă sau când fură un diamant deja furat de către Irene Adler. Remarcabile Slow-motion-uri, dar per total adaptarea lui Guy

Ritchie nu ne-a captivat prea tare, ba chiar ne-a plictisit pe alocuri.

Avatar

Avatar este, oficial, filmul cu cele mai mari încasări din istorie intrecând Titanicul sau Pe Aripile Vântului.Avatar epatează prin imaginea extraordinară, prin efecte, imaginație ș i multa muncă investită. Este însă Avatar demn de publicitatea monstruoasă pe care a primit-o? Deș i subiectul este inovativ ș i până ș i limba vorbită este originală, filmul este previzibil. Poate un pic prea lung ș i lipsit de emoție din când în când, Avatar nu excelează datorită jocului actoricesc ș i nu se încadrează în canoanele filmului artistic, nefiind tocmai verosimil. De asemenea, foloseș te un laitmotiv care nu le face cinste americanilor: igoranța acestora în fața valorilor adevărate ș i atracția de nerefuzat a banilor, precum ș i pasiunea pentru explozibil ș i orice face poc ș i scoate fum. Avatar nu este doar un film revoluționar ș i este obligatoriu de vizionat, dar cu siguranță nu este mai bun decât Titanic. Iubirea dintre doi umanoizi albaș tri nepământeni nu poate sensibiliza la fel de mult ca aceea ingenuă, perfectă, dintre doi copii visători ș i

nesăbui

Page 9: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

9 Document Title

Leap year

Productie de la inceputul lui 2010, Leap Year este de fapt o

poveste romantica ce te va destinde ori de cate ori il vei

viziona. Actrita principala este obligata sa aleaga intre doua

tipuri total diferite de barbati si va realiza ca timpul este cel

mai putin important intr-o relatie. Actiunea are ca

fundament legenda irlandeza conform careia in anii bisecti,

mai exact pe 29 februarie, unei femei ii este permis sa isi

ceara in casatorie logodnicul. Superstitiile irlandeze si

pantofii Prada se imbina placut in noua comedie romantica

ce merita vazuta macar intr-o seara ploioasa de duminica.

The boat that rocked

Ce-ati spune daca ati afla ca primul post de radio pirat a functionat pe un vapor pirat? Ei bine,

acest refugiu plutitor devine casa a opt paria pusi pe fuga de societatea de consum si cenzura

engleza, respectiv americana. Astfel, vasul din Marea Nordului se transforma in emitatorul

curentelor de opinie. Omagiul adus rock „n roll-ului si primele cuvinte indecente rostite impotriva

legii la radio intr-o nota comica dezvaluie in fond o drama, insa

al carei deznodamant optimist constituie o lectie despre libertate

si solidaritate.

Realizat de

Hartescu Maria-Carla

Tatarca Diana

Page 10: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

10

Sportul romanesc

S portul s-a dorit a fi de-a lungul

anilor un mod de exprimare prin

care o civilizatie se poate afirma pe plan

international. Ma intreb daca Romania a

reusit acest lucru. Sigur ca nu intru cat in

momentul de fata singurele modele pe

care le avem sunt un drogat si un baiat

care are mai multe accidentari decat

media mea la economie.

Tara noastra nu a fost mereu asa, cel

putin in materie de sport. In trecut, eram

mandri ca suntem romani atunci cand

vedeam nationala infruntandu-se cu

marile puteri mondiale sau echipa de

gimnastica intorcandu-se de la

concursuri cu multe medalii de aur si

argint. Cum a ajuns Romania in aceasta

situatie? Putem vorbi in primul rand de

un dezinteres al statului pentru sport,

lipsa unor baze de antrenament, dar cel

mai important este dezinteresul copiilor

care, din pacate, nu prea mai au nicio

tangenta cu sportul. Si cum sa mai aibă

pasiune pentru miscare cand sunt educati

acasa in spiritul ‚fotbal la Tv si seminte

cat cuprinde’ – sportul nostru national.

Singurul sport care de-a lungul anilor a

adus glorie tarii a fost boxul. Sportivi

precum Leonard Doroftei, Lucian Bute au

reusit sa se impuna in boxul mondial

detinand in cariera lor cel putin o

centura. Statul insa nu a oferit ajutor

financiar pentru dotarea cu echipament

performant sau pentru achizitionarea

unor noi sali de antrenament. Unicul

lucru pe care l-a facut a fost acela de a

oferi niste banale medalii de merit.

Desi fotbalul este considerat sportul rege

in Romania consider ca acesta nu mai

are aceeasi stralucire pe care o avea

acum cativa ani in timpul generatiei de

aur. Nu se mai pune accentul pe cresterea

de jucatori romani, patronii preferand sa

ia o sumedenie de fotbalisti din locuri

exotice precum Africa, America si altele

pe care le mai cunosc eu. Dintre ei, doar

o mica parte dovedesc ca transferul lor a

fost unul benefic, restul reusind doar sa

sece de bani clubul. Amatorismul

fotbalului romanesc se poate dovedi si

prin transferul romanilor in strainatate

care, in majoritatea cazurilor, ajung la

cluburi din liga a II-a. Tragic este faptul

ca la aceste echipe de tot rasul nu se pot

impune si revin dupa maxim un an la

clubul de la care a plecat din Romania.

Imi doresc in viitorul apropiat, atunci

cand deschid un ziar sau ma uit la

televizor sa nu vad nu mai scandaluri, ci

si rezultate. Sa vad tineri fluturand

tricolorul de pe cea mai inalta treapta a

podiumului. Vrea sa ma mandresc prin

rezultatele viitorilor sportivi ca sunt

roman.

Da, stiu ca sunt nebun…

Realizat de

Topor Dragos

Page 11: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

11

Mihai Eminescu

Page 12: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

12

Cum se sarbatoresc 160 de ani in stil literar

Pe data de 15 ianuarie 2010,noi,cei de la patratul literar am lansat o invitatie la o

pseudocafea pe holurile liceului Mircea. Ne-am adunat cu mic cu mare si l-am celebrat pe

Mihai Eminescu cum stim noi mai bine, cu turta dulce, bomboane si amintiri tiparite pe

pagini de carte.

Ca iubitori de frumos, mai ales la nivel literar nu am putut lasa aniversarea marelui

poet national sa treaca fara ceremonial fastuos, cu ocazia caruia bineinteles ca ne-am facut

si noi reclama. Brosuri si chestionare au zburat prin mainile elevilor dar si a profesorilor

care nu au ramas indiferenti in fata activitatii noastre culturale in ciuda asteptarilor. Chiar

si fara turta dulce elevii nu au ezitat sa isi exprime opinia despre Mihai Eminescu cum au

stiut ei mai bine, prin raspunsuri scurte dar cu siguranta pline de substrat. Acceptul

nestingherit pentru aprecierile aduse Luceafarului poeziei romanesti de-a lungul anilor s-a

concretizat pe foile completate de elevi prin raspunsuri scurte dar ferme de “DA” iar

poeziile “Luceafarul” si “Somnoroase pasarele” se pare ca sunt in topul preferintelor, bine

inteles, datorita aportului lor sentimental si nu datorita lacunelor invataceilor. Cu toate

acestea au existat si elevi curajosi ce au indraznit sa isi arate dezaprobarea pentru omagiile

aduse poetului de generatii intregi. Astfel, Nichita Stanescu si, mai indraznet,

controversatul “poet” Mircea Badea au ocupat piedestalul preferintelor tinerilor.

La sfarsitul zilei s-ar parea ca manifestul nostru a fost primit cu bratele deschise

intrucat noi am ramas fara bomboane si fara formulare necompletate, iar mircistii receptivi

si-au aratat interesul pentru Eminescu desenand floricele sau fete zambitoare pe foile de

chestionar.

“... Eminescu ramane un model cultural,

doar diletantii, cei care nu cunosc nici

opera, nici activitatea publica, il trateaza

cu prea putin respect…”

prof.

Zisu Amalia

Page 13: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

13

Realizat de

Redactia Patratului Literar

“... in ciuda faptului ca a fost

transformat intr-o marca ro-

maneasca (vezi bancnota) arti-

colele publicate in

Timpul sunt de ac-

tualitate….”

prof.

Belcin Luminita

“... ca "om romantic", Eminescu

a fost altfel decat ceilalti, alt-

fel decat poporul sau (ca noti-

une abstracta)….”

prof.

Ghinea Mirela

“...in scrierile sale poetul a

reusit sa atinga teme si

subiecte general valabile

care fac parte din subcon-

stientul colectiv al poporului

nostru asa ca Eminescu este

cu siguranta prezent atat in

constiinta recentei laureate

cu premiul Nobel, cat si in

constiinta omului simplu -

de azi, de ieri sau de

maine….”

prof.

Sosoiu Silvia

“... mai degraba

oamenii l-au transfor-

mat (n.b.intr-o marca

romaneasca) Nu cred

ca Eminescu poate

reprezenta un model

cultural.…”

prof.

Mindirigiu Eduard

“... Eminescu este prezent si astazi prin

valoarea sa. ce ziceti de "ciocoii vechi si

noi"?…”

prof.

Balta Venera

Page 14: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

Page 15: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

15

J urnalismul este activitatea desfasurata de un jurnalist prin care strange,

analizeaza, verifica si prezinta informatii referitoare la un eveniment curent, in care

include tendinte, rezultate si persoane.

Exista mai multe stiluri de jurnalism, unul dintre ele este textul umoristico-satiric

care ocupa un loc mai putin important intr-un ziar, insa aceasta transpune o opinie

subiectiva fie a autorului, fie a publicului caruia i se adreseaza intr-o forma

umoristica, astfel incat mesajul sa fie subtil sau chiar mascat. Un text umoristico-

satiric trateaza, de cele mai multe ori, teme politice sau populare, si poate avea un

impact destul de dramatic asupra imaginii unei persoane sau a unui eveniment,

cizeland sau chiar dand nastere unei opinii publice bine definite.

In cotidiane, acest tip de articol poate fi insotit de o imagine satirica. Grafica

umoristica poate fi considerata drept o meserie anexa jurnalismului.

Personal, prefer stilul „Gonzo”. Gonzo jurnalismul este un stil de jurnalism in nota

subiectiv, de multe ori incluzand reporterul ca o parte a povestii, prin intermediul

implicarii afective a acestuia. Stilul tinde sa amestece elemente reale si fictionale

pentru a antrena cititorul in descrierea propriu-zisa. Cuvantul „Gonzo” a fost folosit

pentru prima oara in anul 1970 pentru a decrie maniera unui articol scris de

Hunter S. Thompson, care a creat ulterior stilul popular. Gonzo tinde sa favorizeze

stilul, nu acuratetea si, adesea, foloseste experiente personale si emotii cu scopul

de a oferi contextul pentru subiect sau eveniment. Acestea nu sunt favorizate de

ziar. Utilizarea citatelor, sarcasmul, umorul, exagerarea, si chiar vulgaritatea este

comuna. Folosirea acestui stil sugereaza faptul ca jurnalistul este sincer, fara a

lupta pentru obiectivitate. Acesta desconsidera subiectele editate si favorizate de

mass-media, axandu-se pe punctul de interes.

Jurnalismul are scopul unic de a informa. Modalitate prin care se realizeaza

acest lucru fac din jurnalism o meserie incitanta, ajungandu-se chiar la extreme.

Realizat de

Bibs & Teo

Jurnalismul

Page 16: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

16

I n urma cu nu mult timp am celebrat 20 de ani de la

caderea comunismului. In decembrie ’89, multi tineri

curajosi au luat in maini fraiele viitorului Romaniei

pentru a ne conduce astazi pe culmile infloritoare ale

democratiei cu iz occidental. Azi gustam din libertatea promisa,

muncind sub jugul „unitatii europene”, pe feuda celor mai bogati

decat noi.

De ce l-am impuscat? Pentru ca moartea unui om ar fi insemnat

renasterea unui popor care nu o ducea rau? Nu ma pripesc sa pun

viitorul a milioane de oameni pe umerii a unuia singur. Probabil si

cel care a apasat pe tragaci blesteama clipa oarba dupa care mai

apoi au trecut la carma, pe rand, bunicuta moralista sau marinarul

cel viteaz.

„Tarani si muncitori, noi suntem/Partidul, mare muncitor/

Pamantul este-al celor harnici/Cei lenesi plece unde vor!” – urat

mai graia Ceausescu, care incerca sa ne scoata din robia datoriilor

externe prin sudoarea propriei munci. Astazi, „Desteapta-te

romane din somnul cel de moarte” ne ridica ametiti si incruntati

din cosciugul capitonat cu matase doar pentru ca buimaciti si

injurand printre dinti sa mai apasam o data butonul ‚Snooze’.

E la moda – nu libertatea, cat ideea de a muri eroic in lupta pentru

o cauza nu tocmai daunatoare. Cat timp mai este pana la lupta

pentru libertate totala? Constrangerile comunismului ne faceau pe

toti egali.

Democratia-

ultima forma legala de sclavie

Page 17: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

17

L i b e r t a t i l e

democratice pun

bariere intre noi,

creaza individualitati,

dezumanizeaza o

lume, dar castiga

personaje originale,

fara egalitate, fara

etica. La momentul

’89 s-a ales intre

egalitate si libertate.

Oamenii au ales raul cel din urma. Nu s-a inteles la prima

scanteie a revolutiei ca sublimul libertatii creste numai in masura

in care scoate in evidenta binefacerile egalitatii. Ceausescu era

stapanul unei gradini mici, organizate, cu gardul inalt in care

fiecare om isi avea lotul bine delimitat. Azi Romania e ograda cu

gardul indepartat si scanduri lipsa unde nebunii se cred stapanii

prafului de pe jos.

In epoca oarba a Republicii Socialiste Romania, democratia

reprezenta luminita de la capatul tunelului. Am starpit radacina

comunismului, am omorat un om, ne-am dobandit libertatea –

dar acum nu se mai vede nimic. Dupa 20 de ani, inca ne mai

aflam in tunel…

Realizat de

Stoica Madalina

Page 18: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

18

Zmeul MOTTO: "Lectia este una singura intotdeauna: sa-ti dai drumul cu ochii inchisi si sa stii sa-ti duci povara."

Cesare Pavesse

T e-am construit din bucati de constiinta: hartie reciclabila, taiata din ziare cu nesemnificativul rol de "fapt divers".

Proptete-infime bucati de lemn ti-au fost visele, mladite rupte din arborele genealogic al desertaciunii.

Intr-o duminica de vis te-am inaltat pentru prima oara. Un cer albastru ne privea parinteste si o mare de verde ne statea la picioare...Timpul ramasese undeva in urma, ascuns in pasapoartele noastre spre tacere. Dar ne-a ajuns, apoi, pe nesimtite, si cerul s-a acoperit de nori, iar duminica aceea era o luni sau marti sau poate miercuri...

Stiam, in delirul disperarii, ca nu-mi voi mai putea mentine picioarele pe pamant si poate nu din pricina furtunii, cat a dorintei de a te recupera intr-un fel sau altul.

Banuiam ca in betia zborului, singurul lucru ce te retinea din calatoria ancestrala era bucata din ce in ce mai destinsa de sfoara.

Azi, nu regret nici macar o clipa zborul. As fi vrut ca tu sa fi ramas sus, purtat de cine stie ce adiere prolifica, dar nu are rost sa ma mint: in cadere, puteam simti bucata de sfoara din mana-mi inclestata.

Poate ca cineva te va culege de pe jos si-ti va repara sufletul frant. Poate ca va incerca sa te inalte. Nimic mai trist decat un zmeu peticit pe un cer parasit. Intr-un final vei fi liber. Poate ca de vina va fi un vant neprielnic sau poate ca sforile se vor rupe. Sau poate ca noul stapan iti va da drumul.

Iti vei gasi sfarsitul fie intr-o alta furtuna, fie uitat intr-un colt de lume, blestemat a nu te gandi la proximul zbor, ci la prima prabusire.

Undeva, pe retina, imi apare pentru cateva clipe o imagine: un copil inaltand un zmeu. Dar copilul nu sunt eu, zmeul nu esti tu, si-am obosit sa ne tot cautam intr-o alta poveste ...

Asa se incheie periplul acesta, fara a avea pretentia c-ar fi inceput. N-am zburat vreodata, inca imi construiesc zmeul din franturi de cuvinte si jumatati de suras. Cat despre zmeul lui Tudor Chirila, ei bine, el a prins o noua briza...

Vama Veche, odinhneasca-se in pace..

Redealizat de

Hurmuzache Andrada

Page 19: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

19

Oua cu mustar la intersectia Einstein

Dimineata se incepe cu stomacul plin. Altfel, riscam sa facem ulcer. Se

mananca un mic dejun romanesc cu sunca, ceapa, jumari, conserva de fasole si doua

oua taiate pe jumate si unse in scarab cu mustar. Asta daca nu plecam in graba la

serviciu si mancam sandvisul cumparat de la buticul cu specific libanez. Un ou costa

40 de bani. O nimica toata. Dar ouale fierte se mananca umplute, decorate alaturi de o

cutiuta de icre negre, putin pate de ficat de gasca si un pahar de vin rosu - oua de lux.

Oul lui Columb nu se mananca, dar cateodata se inghite de ignoranti cu tot cu coaja,

zdrobit si mucegait

*

Sa cauti nimicul si sa descoperi America…poveste veche. Dar sa cauti totul si sa

gasesti ceva mai mult? Alta mancare de peste – peste de apa sarata. Mare este si aici,

pamantu-i acelasi, piei peste tot, mai mult sau mai putin rosi, iesiri tribale, miros de

schimburi vamale tacite. O ultima sticla de rom, ultima tigareta pentru care m-am milogit

docherului, o strangere de mana si din nou la bord. 1492 si 2010. Mult zgomot pentru

nimic si timpul ne dovedeste ca trece in van. Oamenii de azi put a desteptaciune. De fapt,

chiar put! Sunt toti deontologi, oameni cu scaun. Sub sezut. Scriu, rezolva siruri de numere

complexe, vorbesc de diplome, de moralitate – muritori de foame cu burtile mari. Mananca

doar prima felie de paine, prima felie de paine din fiecare paine dospita; la a doua, deja

atarna greu sporul de satisfactie. Traiesc cu totii fericiti intr-un coşciug si lucru ciudat,

nimeni nu e mort. Si mormantul are gauri in podea unde se intepenesc masinarii, roti de

masinarii, roti de autobuze si roti de carute trase de magari. Si cosciugul este capitonat de

zgarie nori, mall-uri, vile, case si dughene de carton si chirpici. Sus este pusa racla de nopti

frumoase si-nstelate, artificii, pasari migratoare care se imbacsesc cu fum negru, sufocant,

poluat. La intersectia Einstein nu se traverseaza, se fac parade de intelectuali, parveniti,

muncitorime si tiganusi dezbracati care isi canta bucuria de a trai intr-o famile cu multi

frati si surori. Seara se aduna in familie la cina si mananca cu pofta caviar, friptura, ciorba,

paine, nimic. Oamenii deschisi la nou, binevoitori, te ajuta sa treci strada dupa care te

injunghie la colt. Cetate civilizata ce traieste in acceptiunea diversitatii – au devenit

cosmopoliti, pestriti, lipsiti de identitate – baclavalele merg cu branza si baieramul cade

mai bin in Postul Pastelui.

Toti sunt vii si moarte-s toate. Dar cui ii pasa? Constanta – o mare si-un ocean –

America; Tot pe acolo…Va veni un alt Columb sa calce in picioare Pamantul intai

descoperit. Trebuie sa-si abureasca bine ochelarii si sa faca multe oua sa stea in picioare.

Eu pornesc din nou pe mare in cautarea unei Americi mai bune.

Pupici si imbratisari,

De la nenea cu oul destept.

Realizat de

Stoica Madalina

Page 20: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

20

Calatorie in biblioteca din Alexandria

I n fata se inalta doua porti masive din marmura alba, crestate cu iritatii galbui-

stacojii sau mai degraba de culoarea paginilor ingalbenite, creand un flux de

imagine ce parca duce cu gandul la trecut. Se aude un scartait proaspat, iar

portile se deschid usor fiind trase de cercul contorsionat din fier forjat.

Printre porti, pe un culoar larg se zareste un individ de statura medie cu o mustata

carunta si o palarie neagra, usor turtita pe partea dreapta. Respira adanc, luand o gura din

aerul inchis cu iz de carti vechi al bibliotecii din Alexandria. Nu, nu cea veche, ci cea

actuala, cunoscuta ca biblioteca Alexandrina. Individul nu este pasionat de carti, nici

istoria nu-l prea incanta fie vorba intre noi, dar a venit doar sa vada faimoasa biblioteca.

Curiozitatea si dorinta de a fi in centrul nu a ceea ce este, ci ceea ce a fost l-a impins sa

descopere istoria prafuita a bibliotecii. Sau mai rusinos pentru dansul este admiterea

faptului ca arhitectura, forma de disc inclinat, impanzit de denivelarile ostentative ale

ferestrelor l-a atras, fiindca dansul e arhitect.

Se plimba pe cotloanele fortificate de rafturi cu carti cautand ceva, ziua de ieri

poate, caci catre titluri, autori sau macar in directia cartilor nu se pune problema sa-i fuga

privirea.

-Ce cauti baiete? se aude un glas sugrumat parca de particulele de praf din giganta

incapere.

Barbatul se intoarce fixand cu privirea un batranel intr-un scaun scund de dupa un

pupitru ce impiedica trecerea pe un culoar paralel. Avea o sclipire ciudata in ochi, fascina

prin privirea aceea de nebun interesant.

-Nu caut nimic, sincer, privesc…privesc si-atat.

-Da, vad si eu ca privesti, dar mai mult peretii, parca rafturile cu carti ti-ar irita

privirea.

-Vezi dumneata, sunt arhitect si beletristica ieftina nu e una din pasiunile mele,

poate ar fi daca as avea timp de maruntisuri.

-Se prea poate baiete, voi arhitectii vedeti doar invelisuri, nu va pasioneaza

continuntul. De fapt, de ce esti aici daca nu esti pasoinat de beletristica…nu-mi spune, stiu

pentru poveste. Biblioteca ascunde multe povesti. Am una chiar in spatele meu, dar nu te

uita asa mirat; ai idee ce se afla in ultima biblioteca, pe ultimul raft, in coltul din stanga?

Nu, n-ai, iti zic eu: istorie. Ti-as aduce-o s-o vezi, dar e trecerea interzisa. De ce crezi ca am

ghiseul asta in fata? Stii ceva despre vechea biblioteca, baiete, despre cea din 300i.H.?

Page 21: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

21 Document Title

Eu stiu si stiu multe, nu sunt pus aici doar de dragul de a strerge praful de pe carti,

desi ma descurc destul de bine. Sunt aici pentru ca stiu secrete, secrete transmise din

generatie in generatie.

Crezi ca Biblioteca din Alexandria a fost facuta de dragul papirusurilor? Ei bine, sa

nu crezi asta. Intai a fost academie, universitate si, intr-adevar, avea o biblioteca, dar

cam de aici pana aici, spuse facand un fest amplu cu mana dreapta, pana intr-o zi cand a-

nceput sa creasca, da, s-a umplut cu papirusuri si a trebuit extinsa. Lumea venea si se

mira, aparand o adevarata enigma asupra originii talentatului poet grec ce scrisese

atatea carti fara a se iscali. Si a continuat sa se extinda de-a lungul zecilor de ani pana

cand, intr-o zi, mai marii politicii, literaturii si mai ales religiei greco-romane s-au adunat

sa analizeze bizarele scrieri. Era ceva necurat la mijloc, povesteau lucruri, scriau istoria cu

ceva timp inainte ca ea sa se petreaca, se umpleau in mod misterios pagini cu ce a fost si

urmeaza sa fie. Unii credeau ca misteriosii caligrafi sunt descendenti ai oraculului din

Delphi, altii mai sceptici nu dadeau importanta, dar altii puneau scrierile pe baza

intruchiparilor fortelor raului. Intr-adevar, era ceva straniu la mijloc, altfel cum s-ar

explica cresterea scrierilor cu mai mult de 90% in decursul a aproape 200 ani. Asa ca s-a

profitat de razboiul dintre Cezar si Pompei pentru a inscena distrugerea bibliotecii si

trecerea ei in condica precum paguba din timpul razboiului civil. Dar acum cateva zile s-a

intamplat ceva ciudat. A aparut o carte in biblioteca, de care iti ziceam, care spune nu

stiu ce minuni. Credeam sincer ca e o gluma proasta, dar, ca sa fim siguri, am inchis

temporar sectiunea. Ti-oi spune eu mai multe in alta zi, acum am de terminat treaba,

multe carti prafuite mai sunt si mai e putin timp sa le sterg pe toate. Hai, pleaca baiete,

nu ma tine din treaba.

Individul se indeparta din holul prafuit in care isi facea veacul batranul. Mai

ramase aproximativ 40 de minute in biblioteca, tot asa, cautand ziua de ieri pe peretii de

un alb imaculat, feriti parca de o folie protectoare de praful ce imbacsea atmosfera, pe

semne, batranul nebun isi facuse treaba bine.

Dupa o inspectie sumara a holului de intrare barbatul trecu printre furcile

caudine inmarmurite ale colosalelor parti crestate si se indeparta parca din ce in ce mai

repede de frumoasa cladire a actualei biblioteci din Alexandria.

Realizat de

Hartescu Maria-Carla

Page 22: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

22

Cand timpul a hotarat pentru Cherie…

C e frumoasa esti tu, Cherie, ba nu, ce

frumoasa erai tu, a mea Cherie.

A ajuns sa ii se-ntinda ridurile pe

fata, sa ii se crape buzele de la cea

mai usoara adiere de vant, cearcanele-i incalta

obrajii tesiti de trecerea timpului, pantecelul ii se

mareste din zi in zi. O Doamne, cat urasc

oamenii urati si grasi. De abia imi mai amintesc

chipul filiform stralucind de la sudoare, nasul

aproape drept si buzele ca ale unei rusoaice,

palide si carnoase.

Atunci as fi avut curajul sa-mi parasesc noua

familie, acum pare a fi mai bine in umbra un

femei sterse decat a unei epave uitata de soarta.

Gandurile mele, se duc departe, de peste doua

decenii de cand n-am mai vazut-o, poate

trebuia sa-mi conserv in minte imaginea aceea

firava a ei, decat cea a monstrului in care s-a

transformat. Libertinismul era o obisnuinta

pentru ea, dar viata i-a devenit ceva mai dura, toti

barbatii cu care ma insela de fiecare daca cand

avea ocazia, au parasit-o pentru prima nou-venita;

cercul ei de prieteni.. doi travestiti si o pierde-

vara, au distrus-o inca de la inceput.

Nu e zi in care sa nu ma gandesc ca am fi

avut ocazia sa fim fericiti, sa fugim impreuna si sa

traim in casuta noastra de la poalele unui munte.

In schimb, a ales sa ma paraseasca si sa-si traiesca

viata ca o sclava, sa se injoseasca in fata tuturor

barbatilor, doar pentru sex, bani si celebritate. Nu

a avut nici bani, nici celebritate..iar cand a realizat

asta, a tanjit dupa barbatul pe care mereu l-a iubit,

adica eu. Sexul era de calitate, bolile erau multe,

dar trecatoare, ca si performantele.

Cand cineva te respinge, trebuie sa-i

platesti cu aceeasi moneda, asta am facut eu,

pentru ca uneori, orgoliul e mai mare decat

dragostea si asta doare mai mult ca dorul sau

orice alta forma de afectiune si tot nu e de ajuns.

Desi ‘noi’ am fost putin timp, totul a fost

intens, sentimentele repugnau, frumusetea era

frumoasa. Unii zic ca a fost nebunie, eu zic ca a

fost dragoste. Am cunoscut-o in unul din

localurile alea rau famate, era cu o rochie neagra

si cu un barbat de varsta a treia pe care il lasa sa-i

atinga pieptul pubertin cu mana lui batatorita si

patata. Ea se uita cu dezgust si dispret catre el. La

sfarsitul serii am asteptat-o in fata barului; a iesit

singura pe usa, aranjantu-si sutientul. I-am oferit

tigara de dupa si am condus-o acasa.. locul unde

sunt mai multe prostituate decat gandaci. I-am

lasat numarul meu de telefon si a doua zi, inca de

la rasarit, am primit un mesaj, pe care nu l-am

verificat pana cand m-am trezit.. s-a recomandat

Cherie, inca nu-i stiu adevaratul nume si nici nu

vreau. Au urmat o serie de fantezii pe care, pana

atunci nu mi le-as fi permis si escapade maritime;

imediat dupa, am introdus-o in societate, a

devenit o femeie cu gusturi. A urmat momentul

cand ea a plecat sa viziteze Europa impreuna cu

tot felul de magnati, iar eu, de gelozie, m-am

casatorit cu o fata care la scurt timp a ramas

insarcinata.

Douazeci de ani mai tarziu, mai pierdut ca

niciodata, isi incheie viata glorioasa intorcandu-se

la mine; eu raman unde sunt, ea sa se duca unde-

o vrea. Inca o iubesc pe frumoasa mea, nu cine

pretinde ea ca e acum

Realizat de

Bibs

Page 23: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

23

Scoala de ieri, scoala de azi si scoala de maine

(prim)

In floare, atragatoare, nu foarte sclipitoare si

putin vulgara ea este singura care simultan imi

vorbeste, imi scrie, ma descrie, ma defineste, imi este

muza si spera sa devin istorie. Imi transforma iadul in

al ei paradis iluzioriu, ma imbraca in dorinta, danseaza

cu mine pana la epuizare, imi arata ale ei ganduri

ascunse si flirteaza cu amintiri. Vreau sa-mi depasesc

contitia, sa am un alt statut, existenta goala nu-i de

mine, ma invata cum.

Desigur! Ce greseala din partea mea, sa

compar scoala cu o tanara ce se scuza pentru lipsa de

responsabilitate morala.

Un exercitiu de imaginatie, unul din sutele de

adolescenti pierzandu-si gandurile printre randurile

cartii, visand la ziua de maine cand va fi deja un

absolvent al liceului Mircea, cu un drum in viata bine

ales.. ghinion, se aude clopotelul! se trezeste cu

repeziciune, isi indeasa manuscrisele in ghiozdan si se

spulbera in multimea de pe coridoare… este acelasi

elev cu minte de copil care a indraznit sa incalce

regulile, sa-si doreasca sa schimbe sistemul, sa

contrazica profesorii, sa ajute un coleg la test si sa fie

cel mai bun. Poate ca acel elev suntem noi toti sau

este doar o idee puerila cu caracter seducator…

amagire.

Trecut, prezent, viitor;

Ieri, azi, maine;

Timpul este curgator

Sfarsitul cand vine?

Realizat de

Bibs & Teo

(secund)

Ieri am scris ce citesti azi. Maine o sa uiti ce

am scris. Poimaine o sa scriu iar. Si asta nu am spus

eu, ci timpul a spus-o in timp ce se incalta iesind pe

usa mea si intrand pe alta usa in alta camera din alta

casa din alt oras din alta tara de pe alta planeta. N-a

vrut sa stea la un ceai, n-a vrut sa bea o cafea, mi-a

spus doar ca nu are timp si ca nu poate sa stea. Cu

cat esti mai batran, cu atat fuge de tine si te ocoleste

ca pe o ciuma. Nici daca vede un baietel de opt ani in

uniforma de scolar cu cravata innodata pe fuga, cu

ghiozdanul atarnandu-i greu in spinare, care implora

printre gafaieli: ‘‘Mergi mai incet, nu vreau sa intarzii la

scoala!’’, nici atunci nu s-ar opri.

Am fost si noi odata baietelul ala. Si am

intarziat la ore, ne-am uitat manualele acasa, am luat

note mici, am fugit pe holuri in pauze. Cliseul este

perpetuu pentru ca asa este. Noi suntem la Mircea

pentru ca asa este. Asa este pentru ca asa a scris

odata cineva. Si scrie tot timpul, scrie despre portarii in

uniforma visinie, scrie despre aripa care se renoveaza,

scrie despre coada de la magazine, scrie despre

automatul de cafea, scrie despre laboratorul de fizica,

scrie despre cancelarie. Bineinteles, cand scrie despre

cancelarie isi acopera foaia cu cotul.

Ieri scria pe aceeasi foaie si o acoperea cu

acelasi cot. Daca ieri e ca azi si azi devine ieri, maine

nu e ca azi? Si mii de ani inainte nu va fi la fel ca acum

mii de ani? Si nasterea Universului nu va fi la fel ca

moartea sa? Si scoala e aceeasi...

Adam si Eva nu au fost la scoala. Dar

profesorul lor era Dumnezeu, iar liceul lor era Edenul.

Pana in ziua in care au fost exmatriculati si trimisi pe

Pamant, unde au incercat sa recreeze Raiul. Si inca

incearca. Scoala e una din benzile unui bulevard care

duce spre perfectiune. Prezentul e masina, iar noi

Page 24: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

24

Cronologie de fictiune literara cat se poate de adevarataCronologie de fictiune literara cat se poate de adevarataCronologie de fictiune literara cat se poate de adevarata

“Fericiti cei săraci cu duhul, căci a lor este Împărătia

Cerurilor”.

Stratford Upon Avon, Warwickshire, Anglia, secolul XVII

Lui Robert nu-i plăcuseră niciodată oamenii. Sau animalele. Sau lumea. Ura ploaia pentru că ploua

zilnic, iar când apărea soarele înnebunea, pentru că nu era obisnuit cu el. Ziua îi provoca

somnolentă, în timp ce noaptea îl făcea analitic si agitat. Mâncarea îi părea fadă, iar apa îi ardea

interiorul. si de ce ar fi muncit, dacă lumea era efemeră?

John credea în iubire, dar nu fată de femei. Simtea că ar putea avea si el un scop, dar că nu îl

descoperise încă. Ura arta pentru că nu o întelegea, hainele pentru că îl incomodau si inteligenta

pentru că-i părea imposibil de pătruns. Frumusetea fizică era pentru el un soi de însemn al

superioritătii oamenilor, asa cum era hărnicia pentru femei. Da, nu considera femeile a fi tot

oameni: nu erau destul de interesante pentru dânsul.

Întâmplător sau nu, Robert si John aveau un amic comun, pe William, care era scriitor. În clipa în

care William le-a făcut cunostintă, Robert si John s-au îmbolnăvit unul de altul, de o dragoste

monstruoasă. Se hrăneau unul cu altul, fiecare cu seva tineretii celuilalt. Simteau că au drept de

viată si de moarte unul asupra celuilalt.

Oamenii sunt monstri, se gândea Shakespeare, punând pe hârtie această poveste pe care o urmărise

cu ochii săi, ce urma a fi cunoscută de toti si din care schimbase doar numele personajelor în

Romeo si Julieta.

Hampshire, Anglia, secolul XVIII

Singurătatea îi părea convenabilă. Întinsă pe dusumeaua murdară, îmbâcsită de praf si pătată cu

porridge, ea îsi privea chipul într-un ciob de oglindă. Ghinionul se revărsa asupra ei si îi mâzgălise

aura într-o nuantă plumburie. Urâtenia chipului său o speriase la început, dar în timp se obisnuise.

Stia că ea primise inteligentă, în timp ce ei doar frumusete. Erau mândri si plini de prejudecăti, pe

când ea se eliberase de valorile si conceptele lumesti. Întelegea estetica urâtului, asa cum numai o

persoană slută o poate pricepe. Imaginea din oglindă se aplecă peste un manuscris redactat cu

grijă, pe a cărui copertă scria “Mândrie si Prejudecată”, titlu sub care era scrijelit numele Jane

Austen.

Page 25: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

25 Document Title

Dublin, Irlanda, secolul XIX

Nu putea fi numit sadic, pentru că nu realiza că ceea ce făcea era împotriva firii umane. Crezul său

era că bucătile de carne dureroase trebuiesc înlăturate. Cum ai mai putea să te plângi că te dor

urechile, atunci când nu mai ai urechi?

Avea întipărită în minte de mic ideea aceasta si se făcuse doctor doar ca să-si poată pune în aplicare

teoria. Pe usa cabinetului pacientii puteau citi (cei care stiau să citească): Wilde, Doctor de Urechi.

Vindecă toate bolile cu acelasi tratament.

Suferinzii intrau optimisti pe usile de lemn, ascultau o poliloghie neînteleasă, se lăsau adormiti de

substantele doctorului si se trezeau ceva mai slabi, datorită lipsei urechilor. Wilde le colectiona

organele auzului, punându-le la conservat.

Singura femeie pe care Doctorul de Urechi o suporta prin preajma sa era bucătăreasa, care nu prea

avea habar de pasiunile sale. De fapt, nu avea habar de nimic altceva afară de cele zece tipuri de sos

cu care pregătea gâsca. Si apoi, într-o dimineată de miercuri, a dat nastere unui băiat în bucătăria

casei, căruia Doctorul Wilde i-a zis Oscar. Oscar Wilde. Din păcate, tânărul nu a mostenit pasiunea

tatălui pentru urechi, sau pe a mamei, pentru sosuri.

“Îl putem ierta pe acela care face un lucru util, atâta vreme

cât nu-l admiră. Singura scuză de a face un lucru inutil este

să-l faci dintr-o admiratie intensă. Arta este cu totul inutilă”.

Realizat de

Tatarca Diana

Page 26: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

26

Cea mai credibila minciuna: Adevarul

M i s-a spus de multe ori ca nu exista adevar. Ca nimeni nu l-a vazut, ca nu-l

poate arata nimeni cu degetul. Ca fiecare om isi construieste propriul adevar

in functie de informatiile pe care le are, de modul in care a fost crescut, de

lucrurile in care crede, de cei din jurul lui. Ca nu se poate si e chiar periculos

sa incercam raportarea tuturor lucrurilor la un adevar suprem, pentru ca, nu-i asa, oamenii sunt

mult prea mici pentru a-l atinge. Fiecare cu adevarul lui marunt si neinsemnat.

Aceiasi oameni care-mi spuneau ca nu exista adevar, tineau cu dintii de parerile lor, de

convingerile lor, de senzatile lor. De fapt, ei isi aparau dreptul de a crede in ce vor ei. De a-si

apara universul stramt in numele adevarului propriu. Ei nu pledau pentru intelegere ci pentru

dreptul de a nu fi contrazisi.

Atunci cand crezi cu tarie in ceva, pentru ca ai nevoie sa crezi, transformi totul in adevarul tau.

Viata ta se muleaza pe acest adevar. Toate lucrurile, oamenii, ideile intra in universul tau doar

dupa ce au trecut prin acest sablon, devenit Adevarul. Si-l aperi cu disperare pentru ca nu vrei ca

universul tau sa se clatine. N-ai putere sa o iei de la capat. Nu te gandesti niciodata ca cel de

langa tine are un univers construit pe baza unui adevar, poate, exact opus celui pe baza caruia

respiri si iubesti tu.

Atunci cand intalnesti un om care e capabil sa-si sustina adevarul mai puternic decat tine, atunci

cand argumentele lui si rezultatele modului in care crede sunt superioare reusitelor tale, atunci

cand simti ca-ti fuge pamantul de sub picioare, apelezi la sintagma atat de preferata de cei slabi:

nu exista adevar absolut.

Modelam realitatea in functie de ceea ce credem noi ca merita sa stea in categoria adevaruri sau in

cea de minciuni. Suntem astfel feriti de reprosuri. Ne autojustificam pentru a nu simti sentimentul

de vinovatie. Pentru ca, cel mai important e ceea ce crezi tu despre tine. Pentru ca e vorba de

adevarul tau. Pentru ca, pentru a face fata celorlalti, trebuie sa fi sigur pe tine. Si asta se face cel

mai simplu atunci cand lucrurile sunt impartite in alb si negru

Avem nevoie de adevar. Avem nevoie sa credem in noi si in ceilalti. Nu putem trai fara sa avem

sentimentul ca impartasim cu ceilalti un adevar.

Realizat de

Marin Cristian

Page 27: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

27

Reflexia unei prietenii egoisteReflexia unei prietenii egoisteReflexia unei prietenii egoiste

O usa mult prea masiva pentru balamalele care o sustin margineste o camera ingramadita,

probabil cea mai mica incapere din intregul conac din varful colinei. Desi pare o debara in

care se inghesuie toate piesele de mobilier antic ce fac nota discordanta cu fiecare din

luxoasele camere decorate in stil oriental, in mica incapere cu tapet visiniu e parca loc destul

pentru masa cu doua scaune din centru.

La aceasta masa se gaseste loc pentru proprietara casei si amica sa intima. Proprietara pare o femeie

trecuta de patruzeci de ani, imbracata elegant, prea elegant poate pentru o dupa amiaza petrecuta in casa

la o tigara si o ceasca de cafea.

“Ma bucur ca ne-am putut intalni”-spune doamna. “De la moartea sotului stii bine ca sunt mai mult

singura, iar casa asta imensa parca imi inghite tineretea caramida cu caramida. Imi pare sincer rau ca nu

am mai vorbit de atata timp, dar sunt atat de ocupata in ultima vreme incat uit...uit ca sunt om si ca am

nevoie de companie...uit ca dosarele cu hartii nu sunt un interlocutor prea bun.”...

Stapana casei se pierde pentru un moment si astfel se intrerupe conversatia.Se uita la obiectele artizanale

acoperite cu praf si se gandeste la munca depusa pentru fiecare dintre ele, la cat de mult a agonisit pentru

fiecare si cum zac acum aruncate intr-o camaruta ce se deschide mult prea rar.

“Iarta-ma...m-am lasat dusa de val...mai vrei cafea?” “Camera asta imi da fiori de cate ori intru in

ea ,din acest motiv nici nu intru prea des, doar cand am oaspeti...adica aproape niciodata. Am avut

prieteni, mai demult, pe vremea cand inca eram o tarancuta naiva si plina de sperante. Dar cand a inceput

batalia pentru pozitie sociala s-a dus totul. Egoismul unora....Cu cat ma straduiam mai tare sa ajung sus,

cu fiecare farama de efort si cu fiecare compromis facut pentru avere, cate un prieten se departa. Ziceau ca

nu am principii, moralitate...prostii! Problema era defapt ca deveneam pe zi ce trece mai buna decat ei.

Nici unul nu a inteles ce inseamna aspiratiile inalte, in afara de tine. Tu ai fost alaturi de mine mereu si m

-ai sprijinit cand am avut cea mai mare nevoie de ajutorul tau.

Femeia ofteaza . “Esti singura persoana pe care mai pot sa o iubesc, sper ca stii asta!” Ofteaza iar, atat de

puternic de parca inima i s-ar rupe in doua. “M-am intristat” –spuse -“iata de ce nu ne intalnim noi mai

des, imi scoti la iveala latura umana iar eu detest asta...dar acum, acum cred ca a venit momentul sa ne

despartim.”

Doamna se ridica furioasa de pe scaun, apuca cheia aurie de pe masa si iese din camera incuind usa in

spatele careia raman peretii cu tapet visiniu si masa cu cele doua scaune, unul rasturnat si gol iar celalt

langa masa, de spatarul caruia sta rezemata oglinda mare cu rama aurie in fata cu o ceasca alba de cafea

plina cu zat

Realizat de

Hartescu Maria-Carla

Page 28: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

28

Un aborigen in Constanta

I ntr-una din acele zile frumoase de vara, un aborigen este parasutat langa

mall-ul City Park din Constanta.

„Uga Uga” (Deci zeii m-au trimis in viitor.). Si incepe sa faca tot felul de

matanii starnind rasul celor din jur, mai ales prin costumatia pe care o avea:

o frunza de palmier care ii acoperea nuditatea.

Dupa cateva ore de incantatii si dansuri tribale hotaraste sa intre in monstruoasa

cladire. Desi nu stia cum sa faca acest lucru, instinctul ii spuse sa-i urmeze pe ceilalti

oameni.

„Chiri buia” (Ce frunze ciudate poarta astia!) „Cara misu pica” (Ce mare e pestera asta!).

Desi toata lumea fugea de el, aborigenul nostru intra nestingherit in fiecare magazin

utilizand fiecare obiect in modul in care i se parea lui firesc: gentile le punea pe cap,

cristalele swarovski le folosea drept proiectile, iar rujurile si machiajele le folosea

pentru a desena pe pereti. Simtin miros de carne, eroul nostru ajunce la McDonalds.

„Buga nuru” (vreau mancare)

-Domnule, iti bati joc de mine!

„Buga nuru” (vreau mancare)

-Domnule, va sugerez sa plecati, altfel voi chema paza.

„Buga nuru” (vreau mancare) – si fura un hamburger de la un copil care izbucneste in

lacrimi. Apoi incepe sa devoreze intr-un mod grotesc hrana, savurand pana si ambalajul.

Satul, acesta se hotaraste sa paraseasca pestera. Problema era cum. Ajuns la scarile

rulante, acesta incepu sa strige ca pamantul il mananca. Intr-un final ajunge la usa

magica ce se deschidea singura si reuseste sa iasa din mall.

„Cichi huha paca paca susu” (Daca zeii ma vor readuce acasa voi scobi o pestera la fel

de mare, dar nu la fel de magica.)

Salbaticia il facu sa se simta din nou liber, insa, din pacate, pentru oamenii care erau

de fata, el s-a simtit intr-un moment prea liber. Nu pot reproduce intru cat este

foarte scarbos. Sa depasim insa momentul.

Page 29: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

29

Baiatul nostu (ah, am uitat sa va spun ca il cheama Naga) este surprins de noile

animale care domina acest teritoritoriu. Un alt lucru care il uimeste este modul in care

oamenii imblanzesc aceste feline, ajutandu-i sa se deplaseze mult mai repede si mai

usor.

„Racu cu picu mica saca” (Ce-as fi vrut sa existe astfel de animale si pe timpul meu.

Sau se ascund?)

Desi i se paru scarbos, Naga incerca sa intre intr-un asemenea animal (si ce mai

animal, un Rolls Royce). Din pacate pentru el, izbucneste un zgomot asurzitor ce-l

determina sa fuga.

„Cama sa” (Ce animal rau!).

Dintre toate minunatiile acestei lumi, Naga este insa impresionat de frumusetea unei

fete blonde, imbracate intr-o fusta mini si foarte machiata (pitipoanca) care trezi un

sentiment necunoscut pentru el. Aceasta incepuse sa urmareasca fata care se sperie si

incepu sa fuga.

„Cica, cica” (Fata, fata.)

Foarte amuzati de comportamentul aborigenului in noua lume, romanii se hotarasc sa-l

trimita inapoi in civilizatia lui care se afla in epoca de piatra.

Ajuns la familia lui, Naga incepu sa povesteasca aventura sa din viitor.

„Puca Pica” (Iar ai baut zer de marmota.). El insa nu se lasa descurajat si incepu sa

implementeze in pestera conceptiile lumii descoperite de el. Acesta insa scobi in

pestera luni de zile nerealizand nimic; ba mai mult, strica temelia locuintei care se

darama peste el. Cam penibil…

Traducerea si adaptarea

Topor Dragos

Page 30: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

30

Un mic secret al Universului

Curiozitatea bat-o vina

Ma macina incet, incet.

Si cred ca-mi creste-adrenalina

De spionat am timp berechet.

Urechea palnie-i instrumentul folosit

Casc ochii si ma lipesc de geamul ponosit.

O barfa! Ehehee, ce-am auzit!

Pe ziua de azi, misiunea a luat sfarsit.

Sau poate-acum a inceput, la asta te-ai gandit?

Caci a barfi e fenomen de neiertat

Facand din mare secret, mare pacat.

Notele ce-mi patrund in minte prin urechea stanga

Ies prin cea dreapta multiplicate de sute de ori

Sunt boxe umane, trompete si trambite

Si lovesc in treacat fiinte cu sulite.

Linistea asurzitoare in poale a inceput sa-mi planga

Cand eu deja plangeam cu servetele langa.

Realizat de

Redactia Patratului Literar

Page 31: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

31

Pe alocuri cadeau. Cata fericire…

Si crestetul ti-l sprijineai in palme. Surasul ipocrit iti desena figura:

O pata intr-un tot de fericire; Totusi esti trist, caci realizezi ca fericirea e pagana,

Caci de n-ar fi, n-ai mai avea un zambet ipocrit. Si totusi, de cadeau intr-un abis al fericirii?

Cufundandu-se intr-o mare a iubirii, Dorul paradisului iluzoriu se corela cu un zbor al implinirii -

Pe alocuri cadeau, dar fara fericire.

Realizat de Redactia Patratului Literar

Pe alocuri

Page 32: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

32

Loc pentru titlu: Ploua cu pometi

Afara nu ninge!

E cald, dar e frig

Si cad pometii ingerilor

Peste zapada din vis.

Au, m-au prins!

Avem un inger printre noi.

Ce mimoza! Ce Topor!

Ce incantare pentru ochi

Si ce durere pentru suflet

Dar nu putem sa-l izgonim

Desi nu vrem sa recunoastem,

Il iubim.

Colegului nostru, Dragos Topor

Realizat de

Redactia Patratului Literar

Page 33: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

33

O perla mult mai pretioasa

Dansul abundentei in ploaia de perle

Sunt roti de picioare si podoabe si semne.

Ninge cu sentimente, cercei de iluzii si suspine

Brose stralucitoare, memorii de zile senine

Frumoasa contesa privind oglinda, cugeta

Ce bijuterie sa aleaga sa-I decoreze viata;

Dar n-apuca s-aleaga, c-oglinda se sparse

Si alese in bezna ce din cutie scoase

Lacrimile dorului curg din cer

Cum curge dorinta mea de iubire

Ofera-mi, cere-mi si iubeste-ma

Pana maine cand totul va fi vested

Realizat de

Redactia Patratului Literar

Page 34: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

34

Clipe uitate…

Si soarele-apune pe-un fir de praf

Intr-un miros aspru de vant.

Un val se ineaca in nisipul rece,

Un leagan se aude scartaind,

Canta ceva…canta plecarea lui.

O frunza danseaza pe scena marii,

Epuizata se lasa purtata-n brate.

Si toate acestea le traiesc.

Stau.Ma uit.De ce sa nu simt si eu?

Apa imi gadila gleznele

Si toate gandurile`mi se imprastie

Si el ma priveste parca,

Un nor ma saruta,cerul arde

Si sufletul meu zboara!

Macar el sazboare

Cand eu ma scufund..

Ma scufund intr-un ocean de tacere.

Ineaca-mi iubirea in marea uitarii..

Stie sa inoate.

Realizat de

Balaban Elena

Page 35: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

35

De la tetraedre la plati

Trifosfati pe patrulater regulat

Si extractie de radacina patrata

Literatii, arta realismului au blamat

Si s-au mulat pe fantasmagorii-nstelate.

Nu-mi convine matematica

Nici geometria, nici algebra

Pe mine…doar muzica

Ma face sa ma simt eu.

Ce-mi pasa mie de Geoana,

Base, Vadim, Antonescu?

Imi pun mie poza-n rama

De iese presedinte Basescu?

Simona, lasa tetraedrul! Capul ma doare

Sincer, nu mi-e dor de mate foarte tare.

Eu sambata cu ce ma-mbrac? Nu stiu.

Tre’ sa-mi iau blugi si gata o sa fiu

Nu-mi mai aminti de sambata ca

innebunesc

Cat voi la „Vraja” va distrati, eu-n casa o

sa m-odihnesc.

Diriga iar ne cere bani de fondul scolii

si de paza

Ea nu-ntelege inca: la noi in clasa-i

criza…

Realizat de

Redactia Patratului Literar

Page 36: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

36

Horoscop -valabil in fiecare zi-

Berbec: Ar incerca sa-l oblige sa faca ce vrea el.

Taur: S-ar indoi ca este cu adevarat ou.

Gemeni: S-ar certa cu el.

Rac: Ar plange ca oul nu-i vorbeste.

Leu: Isi va scrie numele pe el si se va lauda ca e al lui.

Fecioara: L-ar pastra bine pentru zilele cand n-ar avea de mancare.

Balanta: S-ar gandi daca sa-l manance pana cand ar ajunge sa expire.

Scorpion: L-ar jigni pana cand s-ar sparge,iar apoi ar spune ca e vina oului ca s-a spart.

Sagetator: Ar alerga de colo-colo cu el.

Capricorn: Ar spune ca “oricum s-ar sparge eventual.”

Varsator: I-ar spune ca ii este superior oricum.

Pesti: S-ar sparge inaintea oului.

Defectele fiecarei zodii

Ce ar face fiecare zodie cu un ou?

Berbec:

Este posibil sa te lovesti de un

zid,la propriu sau la figu-

rat.Intoarce-te si nu mai impinge

incontinuare, fiindca nu vei trece

de el.Incearca nici sa nu te certi

prea tare,deoarece s-ar putea sa

vorbesti singur.Spre seara vei

ajunge la o petrecere pe care o

astepti de multa vreme si vei sta p

capul persoanei iubite toata seara.

Taur:

Iti vei petrece intreaga dimineata

la cumparaturi,ca de obicei.Sfat:

du-te singur/a.Rabdarea ta ii

poate scoate din minti pe cei din

jur uneori.Nu de alta,dar nu este

placut sa fii asteptat in timp ce

privesti 2 ore incontinuu la un

fular.

Gemeni:

Bineinteles ca astazi vei tran-

cani,osciland dintr-un grup de

oameni in altul.Mare grija cu

barfa, deoarece ar putea ajunge la

urechile subiectilor.Tinand cont de

latura ta infidela, daca ti-ai gasit

jumatatea, incearca sa ramaneti

impreuna mai mult de 2 zile.

Rac:

Probabil de dimineata vei plange

in baie la aflarea vestii ca s-a

defectat prajitorul de paine. Iti

vei face tot felul de scenarii in

minte cum ca l-a ars partenerul

de viata sau ca a patruns vreun

spiridus pe geam si a turnat apa

peste el.Incearca stecherul.Era

de fapt scos din priza.

Page 37: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

37

Leu:

Astazi vei intampina dificultati in

scrierea discursului pentru atunci

cand vei castiga alegerile preziden-

tiale.Ia o pauza,linisteste-te,fa-ti

niste poze si pupa-le,vei avea timp sa

te ocupi si de discurs. Oricum pana

vei ajunge tu sa candidezi la presed-

entie va trece multa vreme.

Fecioara:

Dupa ce vei spala pentru a patra

oara lenjeria de pat,vei constata ca

ai ramas fara detergent. S-ar putea

sa reactionezi mai violent ca de

obicei,deoarece ti s-a cotrobait prin

lucruri si nu mai gasesti canistra de

detergent de rezerva.

Balanta:

Iti vei petrece dimineata in ritmul

obisnuit: te vei aranja 3 ore,insa

dupa ce te vei privi in oglinda din alt

unghi,te vei intreba daca n-ar trebui

sa-ti aranjezi o suvita pe stanga sau

pe dreapta. Vor mai trece inca 3

ore,pana cand vei suna pe cineva si-

ti vei pune cate una pe ambele parti.

Scorpion:

Vei insista sa faci bungee jump-

ing fara echipament de protec-

tie.Iar cand iti vei rupe piciorul,vei

da vina pe instructor,ii vei tranti un

pumn in nas,il vei injura,il vei

arunca in mare,ii vei da foc la

casa,ii vei impusca toate rudele,iar

mai apoi vei da vina pe el ca n-a

fugit de tine.

Sagetator:

Calatoria de ieri de la Paris nu ti-a

prins prea bine,deoarece nu agreezi

mancarea frantuzeasca.Prin ur-

mare,astazi te-ai axat pe traditional-

ism si ai hotarat sa faci o calatorie la

Cogealac. Sfat: Incearca sa eviti sa

cumper i p r ea mul t e suve -

niruri.Oricum are toata lumea

oale,linguri de lemn si fiare vechi.

Capricorn:

Negocierile pe care le vei purta

astazi in legatura cu o noua afacere

vor merge cat se poate de

bine,datorita diplomatiei tale.Vei

analiza pe toate partile toate aspec-

tele acestui contract,iar intr-un final

vei spune: “Oricum va da faliment

la un moment dat.”

Varsator:

Vei reusi ,dupa ore intregi de

munca,sa creezi proiectul pentru o

inventie deosebita care ar putea

schimba soarta intregii planete.Vei

incepe sa o si construiesti,iar datorita

imaginatiei tale vei avea un rezultat

nemaipomenit.Doar ca in final nu-l

vei mai gasi din cauza maldarului de

materiale care va fi la tine pe podea.

Pesti:

Iti vei incepe ziua cu o sesiune de

jogging.Iti vei imbunatati atat to-

nusul,cat si starea fizica si psi-

hica.Ai grija sa nu exagerezi,ca sa

nu te frangi.De obicei ai tendinta sa

visezi cu ochii deschisi si s-ar putea

sa nu mai vezi copacul din fata ta.

Realizat de

Nirlu Eliza

Paduroiu Maria

Page 38: , nr 2, Ianuarie 2010 - media0.webgarden.romedia0.webgarden.ro/files/media0:4e9017906cb5f.pdf.upl/patratul2.pdf · excepţie şi sunet de jazz cu parfum interbelic. București, Duminică

An II, nr 2, Ianuarie 2010

Multumirile noastre

Ca sfarsit de revista vrem sa adresam sincerele noastre

multumiri pentru sprijinul acordat de-a lungul acestui

intreg demers literar. Vrem sa ii multumim domnului

director Vasile Nicoara si domanei profesoare Amalia

Zisu. De asemenea multumim tuturor care au participat

mai mult sau mai putin la realizarea acestei reviste si

nu in ultimul rand vrem sa ne multumim unii altora

pentru ca, haideti sa recunoastem, suntem buni.

Redactia Patratului Literar

RO


Recommended