www.referat.ro

REFERAT Evaluarea unei societtii cu activitate bancar RAIFFEISEN BANK

CUPRINS Cap.1 Definirea misiunii de evaluare1.1 Baza de evaluare 1.2 Proprietarul participatiei evaluate 1.3 Scopul si utilizarea raportului de evaluare Pag.3 Pag.3 Pag.4 Pag.4 Pag.4 Pag.4 Pag.4 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7 Pag.8

Cap.2 Cunoasterea obiectului supus evalurii2.1 Scurt istoric 2.2 Tipul ntreprinderii 2.3 Situatia juridic a activelor 2.4 Produse si servicii 2.5 Piata bancar 2.6 Concurenta

Cap.3 Diagnosticul strii actuale

3.1 Bilantul contabil consolidat pentru ex.financiare 2009 si 2008 3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate 3.3 Analiza comparativ a acestor indicatori

Pag.8 Pag.10 Pag.11 Pag.14 Pag.14 Pag.14 Pag.16 Pag.18 Pag.22

Cap.4 Alegerea metodelor de evaluare4.1 Activul net contabil 4.2 Activul net corectat 4.3 Discounted Cash-Flow(DCF)

Cap.5 Diagnosticul strii viitoare Cap.6 Concluzii

ETAPELEREALIZRII PROCESULUI DE EVALUARE A UNEI SOCIETTI COMERCIALE CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR

RAIFFEISEN BANK ROMNIA Cap.1 Definirea misiunii evalurii.Serviciile evaluatorului pot fi solicitate fie pentru evaluarea unor bunuri sau active individuale din patrimonial societtii evaluate, fie pentru determinarea valorii globale a entittii ca intreg, sau pentru determinarea valorii activelor societtii. Misiunea evalurii unei societti comerciale cu obiect de activitate bancar este acela de a stabili valoarea global a ntreprinderii ca ntreg prin punerea n evident a pozitiei financiare a societtii date de valoarea unor indicatori precum: mijloacele fixe, terenuri, cldiri, utilaje si mijloace de lucru (rentabilitatea economic a acestora , uzura fizic si moral);

gradul de ndatorare fat de clienti, fat de alte institutii bancare si fat de alti agenti economici; nivelul disponibilittilor bnesti, nivelul rezervei minime obligatorii; capacitatea de amijloci activitti economice si fluxuri de numerar; modalitti de finantare, actionariat, capitalul propriu. 1.1 Baza de evaluare Situatiile financiare consolidate au fost ntocmite pe baza costului istoric cu exceptia urmtoarelor elemente semnificative din situatia consolidat a pozitiei financiare: instrumentele financiare derivate sunt evaluate la valoarea just; instrumentele financiare la valoarea just prin contul de profit sau pierdere sunt evaluate la valoarea just; activele financiare disponibile pentru vnzare sunt evaluate la valoarea just; datoriile aferente aranjamentelor de plat pe baz de actiuni cu decontare n numerar sunt evaluate la valoarea just. Lucrarea opereaz n mare parte cu elementele de active ale bncii, n care o pondere deosebit o au si imobilizrile financiare,ca important element de active al Bncii Raiffeisen. De asemenea,la acestea se mai adaug si situatia fluxurilor de trezorerie,care vor fi evaluate n perioada de previzionare explicit.

1.2 Proprietarul participatiei evaluate 99,49% Raiffeisen Bank International AG; 0,51% peste 17.500 de actionari persoane fizice si persoane juridice. Banca Raiffeisen Romnia este condus de Adunarea Generala a Actionarilor Raiffeisen Bank S.A. 1.3 Scopul si utilizarea raportului de evaluare Scopul raportului de evaluare este acela de a stabili valoarea global a societtii bancare. Utilizarea raportului de evaluare este destinat pentru scopul si numai pentru uzul Adunrii Generale a Actionarilor Raiffeisen Bank S.A.

Cap.2 Cunoasterea obiectului supus evalurii2.1 Scurt istoric Raiffeisen Bank Romnia este subsidiara Raiffeisen International Bank- Holding AG, care la rndul su este subsidiara integral consolidat a Raiffeisen Bank sterreich AG(RZB) cu sediul la Viena. Fondat n 1927, RZB este a treia cea mai mare banc din Austria si entitatea principal a Grupului Bancar Austriac Raiffeisen, cel mai mare grup bancar al trii din punct de vedere al activelor totale, avnd cea mai vast retea de distributie local. RZB si Raiffeisen International au confirmat n repetate rnduri reputatia de promotori n Europa Central si de Est, nfiintnd prima subsidiar bancar n Ungaria nc din 1986, cu trei ani nainte de cderea Cortinei de Fier. n cei peste 20 de ani de prezent pe piat , au fost fondate 10 bnci si cumprate alte 10. Reteaua astfel format acoper regiunea cu bnci universale, care deservesc peste 15 milioane de clienti n peste 3.000 unitti bancare, pe 18 piete internationale. 2.2 Tipul ntreprinderii Raiffeisen Bank Romnia S.A. ocup pozitia de oligopol pe piata din Romnia, situatie n care riscul privind talia ntreprinderii este de maxim 2%. 2.3 Situatia juridic a activelor Raiffeisen Bank S.A si-a nceput activitatea la data de 01 iulie 2002 n urma fuziunii prin absorbtie a Raiffeisen Bank Romnia S.A. de ctre Banca Agricol Raiffeisen S.A. prin emisiunea de actiuni. Fuziunea dintre cele dou bnci s-a finalizat la 30 iunie 2002, cu scopul de a alinia operatiunile Grupului Raiffeisen si n Romnia. Banca este autorizat de BNR s desfsoare activitti bancare. Activittile de baz ale Grupului sunt reprezentate de furnizarea de servicii bancare pentru personae fizice si persoane juridice, activitti de brokeraj, leasing si gestiunea activelor financiare. 2.4 Produse si servicii: MyBanking ofer informatiile financiare privind contul bancar personal si cursul valutar si cu ajutorul su se pot efectua transferuri intra si interbancare;

Prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproape de client, far ca acesta s fac cel mai mic efort si far sa plteasca comisioane si taxe suplimentare; Serviciul Sweep, existent n cadrul Raiffeisen Bank, ofer posibilitatea de a transfera automat sumele care depsesc un nivel prestabilit n alt cont indicat de ctre client; Serviciul SmartTel ofer informatiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe sptamn, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS. Programul Asigurarea ta n caz de incendiu presupune o asigurare pe viat titularilor de conturi curente n lei, deschise la Raiffeisen Bank. Prin Plti directe furnizor, Raiffeisen Bank va plti clientului, din contul curent, toate facturile pentru telefonul fix si mobil, la gaze, la lumina si altele. De asemenea, Raiffeisen Bank mai ofer: credite de prefinantare a exporturilor si finantarea comertului cu bunuri fungibile. n acord cu legea bancar, obiectul de activitate al bncii include: atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile; contractare de credite, incluznd printre altele: credite de consum,credite ipotecare; finantarea tranzactiilor comerciale; operatiuni de factoring, scontare, forfetare; servicii de transfer monetar; emitere si administrare de mijloace de plat, cum ar fi: crti de credit, cecuri de cltorie si alte asemenea, inclusiv emitere de moned electronic; emitere de garantii si asumare de angajamente;

tranzactionare n cont propriu sau n contul clientilor, n conditiile legii, cu: instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; valut; contracte futures; instrumente avnd la baza cursul de schimb si rata dobnzii; valori mobiliare si alte instrumente financiare; 2.5 Piata bancar Raiffeisen International deserveste mai mult de 13 milioane de clienti, cea mai mare retea de distributie dintre grupurile bancare occidentale prezente n Europa Central si de Est (ECE) - 3.000 de unitti bancare; amplu program de extindere de unitti; sucursalele rman canalul principal de distributie n regiunea ECE, prezenta este puternic n trile cu crestere economic rapid. Raiffeisen International Bank-Holding AG, subsidiar a Grupului Raiffeisen Zentralbank sterreich AG (RZB), a deschis oficial unitatea cu numarul 3.000 n Europa Central si de Est (ECE). Sucursala este localizat n orasul Tyumen din Rusia, resedinta provinciei Tyumen Oblast din Districtului Federal Urals (oras aflat la aproximativ 2.100 km est de Moscova). Tyumen este un important centru pentru extractia si prelucrarea gazelor naturale si a petrolului din Rusia si are peste 500.000 de locuitori. Ca orice unitate din cadrul Raiffeisenbank, sucursala din Tyumen va oferi o gam larg de servicii pentru persoane fizice si corporatii, precum si servicii ale altor companii ale grupului Raiffeisen: Raiffeisen-Leasing, Fondul de Pensii Private Raiffeisen si Raiffeisen Capital Asset Management. Sucursalele reprezint cele mai importante canale de distributie de pe piata bancar in regiunea Europei Centrale si de Est (ECE), deoarece clientul apreciaz relatia personal cu banca sa. Raiffeisen International este lider n ceea ce priveste numrul de unitti bancare ntre grupurile bancare internationale din cinci piete ale ECE (Albania, Kosovo, Belarus, Ucraina si Rusia). Cresterile sunt spectaculoase, n special, pe piata bancar din Rusia. La aceast crestere a contribuit si dezvoltarea rapid a Raiffeisenbank Austria, Moscova.

Raiffeisen International detine cea mai important retea bancar din Europa Central si de Est, fiind prezent n 18 piete din regiune prin unitti bancare, companii de leasing, dou reprezentante si alti furnizori de servicii financiare. RZB este cea mai mare banc corporatist si de investitii din Austria si institutia central a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria, cel mai puternic grup bancar din tar. 2.6 Concurenta Dei consider c piaa bancar romneasc numr prea muli actori, analitii spun c nu se poate vorbi de o concuren strns ntre acetia, n condiiile n care peste 75% din activul bancar este deinut de primele cinci bnci printre care se afl si Raiffeisen Bank Romnia. Urmtorii ani nu anun schimbri semnificative la nivelul sistemului bancar, ntruct bncile mari au poziii consolidate n pia, iar cele mici nu sunt n ceea ce privete concurena ntre bncile care activeaz n Romnia, prerile sunt mprite. Gradul de concentrare a activului bancar e de natur s mpart lupta bancherilor pe dou fronturi. Pe de o parte, primele instituii de credit clasate n topul activelor i disput cea mai mare parte din "felia bancar". De cealalt parte, lupta se d ntre bncile mici, cu o cot de pia sub 1% .

Cap.3 Diagnosticul strii actuale

3.1 Bilantul contabil consolidat pentru exercitiile financiare 2009 si 2008 Tabelul nr.1Bilantul contabil 2009 si 2008 2009 Ron 1000 2008 Ron 1000 Active Numerar si echivalente de numerar 4.738.926 5.947.596 Active financiare detinute 99.874 44.806 pt.tranzactionare Derivative detinute pt 59.230 52.077 managementul riscului Credite si avansuri acordate bncilor 505.818 359.973 Credite si avansuri acordate 10.599.623 10.960.548 clientilor Titluri de valoare 3.578.080 1.197.530 Participatii 50.356 44.099 Imobilizri corporale 337.399 373.703 Imobilizri necorporale 102.746 104.758 Creante privind impozitul amnat 4.650 6.864 Creante privind impozitul pe profit 70.438 747 Alte active 170.715 276.354 Total active 20.317.855 19.369.055 Datorii Datorii financiare detinute 3.185 3.306 pt.tranzactionare Derivative detinute 24.810 105.386 pt.managementul riscului Depozite de la bnci 2.455.175 767.514 Depozite de la clienti 14.386.296 14.614.094 Credite de la bnci si alte institutii 440.745 772.040 financiare Datorii subordonate 380.262 351.694 Provizioane 40.494 49.026 Datorie privind impozitul amnat 4.204 70.188 Datorie privind impozitul pe profit 165 517 Alte datorii 390.724 494.936 Total datorii 18.126.060 17.228.701 Capitaluri proprii Capital social 1.196.259 1.196.259 Rezultatul reportat 914.373 879.885 Alte rezerve 81.163 64.210 Total capitaluri proprii 2.191.795 2.140.354 Total datorii si capitaluri proprii 20.317.855 19.369.055 Sursa: Prelucrare proprie dup Situatiile Financiare Consolidate din Raportul anual 2009/2008;pag.62 respectiv, pag.52 al Bncii Raiffeisen Romnia.

Contul de profit si pierdere consolidat pentru exercitiile financiare la 31.12.2009 si 31.12.2008 Tabelul nr.2 Contul de profit si pierdere 2009 2008 Ron 1000 Ron 1000 Venituri din dobnzi Cheltuieli cu dobnzile Venituri nete din dobnzi Venituri din speze si comisioane Cheltuieli cu speze si comisioane Venit. nete din speze si comisioane Venituri nete din tranzactionare Venituri/(cheltuieli) nete din alte instrumente fin.la val.just prin CPP Alte venituri operationale Venituri operationale Cheltuieli operationale Cheltuieli salariale Cheltuieli nete cu provizioanele pentru deprecierea valorii activelor financiare Cstiguri/(pierderi) din participatii n entitti asociate Profit nainte de impozitare 1.809.265 (975.395) 833.870 813.857 (80.033) 1.581.454 (664.091)

917.363836.800 (68.579)

733.824316.549 51.220 52.640 1.988.103 (705.695) (525.257) (431.476) 10.161 335.836

768.221409.758 (39.449) 46.640 2.102.533 (662.182) (506.223 (193.357)

728.154

Cheltuiala cu impozitul pe profit (45.719) (114.149) Profitul net al exercitiului 290.117 614.005 financiar Alte elemente ale rezultatului global Modificarea net a valorii juste a 570 activelor financiare disponibile pentru vnzare Total rezultat global aferent 290.117 614.005 exercitiului financiar,dup impozitare Sursa: Prelucrare proprie dup Situatiile Financiare Consolidate din Raportul anual 2009/2008; pag.61 respectiv, pag.51 al Bncii Raiffeisen Romnia.

3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate

Rezultatele activittii bncii trebuiesc determinate att sub forma unor valori absolute ct si sub forma unor valori relative , pentru a realiza comparatia cu concurenta. n evaluarea indicatorilor s-au utilizat valorile relative ale rezultatelor activittii Raiffeisen Bank Romnia S.A. Pentru a calcula indicatorii specifici de apreciere a performantelor activittii bancare se impune a se cuantifica veniturile, cheltuielile si a stabili situatia rezultatelor financiare. Tabelul nr.3 Principalii indicatori utilizati n aprecierea performantelor bancare DENUMIREA INDICATORULUI Indicatorii profitabilitii: 1. Rata marjei nete de dobnd (Net Interest Margin) 2. Rata profitului 3. Rata de utilizare a activelor (RUA)(Venituri Cheltuieli ) cu dob nda Active rentabile Pr ofit net Venituri totale Venituri totale Active totale Pr ofit net Active totale

FORMULA DE CALCUL

4. Rata rentabilitii economice (Return of Assets) Active totale 5. Efectul de prghie (multiplicatorul Capital propriu capitalului) Pr ofit net 6. Rata rentabilitii financiare Capital propriu (Return of Equity) Sursa : Prelucrare proprie dup www.scritube.com/economie/INDICATORI-AIMARIMII-SI-DINAM1CII55411243.php

Tabelul nr.4 Situatia principalilor indicatori ai profitabilittii -1 000 Ron -

DENUMIREA INDICATORULU I

FORMULA DE CALCUL 1

VALORI ANUALE RELATIVE 2009 2505 .818 = 4.56 % 11 .105 .441 290 .117 = 9.50 % 3.053 .692 3.053 .692 = 15 .03 % 20 .317 .855 290 .117 = 1.43 % 20 .317 .855 20 .317 .855 = 9.27 % 2.191 .795 290 .117 = 13 .24 % 2.191 .795

2008 3917 .363 = 8.11 % 11 .320 .521 614 .005 = 2.13 % 2.874 .652 2.874 .652 = 14 .84 % 19 .369 .055 614 .005 = 3.17 % 19 .369 .055 19 .369 .055 = 9.05 % 2.140 .354 614 .005 = 28 .69 % 2.140 .354

0 Indicatorii profitabilittii: RMD RPN RUA RRE EP RRF

VD CD AP PN VT VT AT PN AT AT C P PN C P

Sursa:Prelucrare proprie dup formule. 3.3 Analiza comparativ a acestor indicatori Pentru vedea corectitudinea calculrii indicatorilor de performant bancar, putem ntocmi si analiza corelatia ntre indicatorii de rentabilitate bancar. Corelatia ntre indicatorii de rentabilitate este urmtoarea: RRF = RRE EP ; 13,24% = 1,43% 9,27% ; pentru anul 2009. 28,69% = 3,17% 9,05% ; pentru anul 2008. RRE = RPN RUA ; 1,43% = 9,50% 15,03% ; pentru anul 2009. 3,17% = 2,13% 14,84 % ; pentru anul 2008. Pentru o mai bun exemplificare a evalurii indicatorilor profitabilittii am ntocmit fig.1.

1. Rata rentabilittii financiare este un indicator a crei marje normale se situeaz ntre pragurile semnificative de 10% si respectiv 30%. n cazul Raiffeisen Bank, rata nregistrat n anul 2008 de 28.69% nu a depsit valoarea considerat optim pentru acest indicator. Pentru anul 2009 valoarea ratei nregistrat a fost de 13,24%, se cunoaste c a sczut semnificativ din cauza efectului crizei care ncepe s se simt si la noi n tar. Pe seama indicatorilor calculati si lund n considerare relatia dintre acestia: RRF = RRE x EP, putem concluziona urmtoarele: n cazul n care eficiena reprezentat de rata rentabilittii economice scade,

banca trebuie s-i asume riscul de ndatorare n aa fel nct s-i mulumeasc acionarii; cu ct efectul de prghie este mai mare, datorat creterii activelor profitabile, cu att rata rentabilittii financiare este mai mare.

2. Efectul de prghie (EP) nregistreaz niveluri de peste 20% pentru bncile mari, n vreme ce bncile mici le este caracteristic nivelul de 10 20% al levierului. n cazul de fat, nivelul multiplicatorul capitalului se ncadreaz aproape la limita nivelului minim optim (9,05% n 2008 si n 9,27% n 2009). Pentru a putea ajunge la nivelul optim considerat pentru bncile mari, se impune atragerea de clienti si poate cresterea numrului de unitti teritoriale. Acest indicator nregistreaz valori optime, ca urmare a faptului c bncile opereaz n principal pe seama resurselor atrase. Cu ct gradul de ndatorare a bncii este mai mare, cu att rentabilitatea capitalului propriu este mai mare. 3. Rata rentabilitii economice (Return of Assets) reprezint cea mai cuprinztoare i perfect msur contabil a performanei globale a unei bnci. Ea msoar pentru Raiffeisen Bank profitabilitatea cu care sunt folosite toate activele din patrimoniu. Pragul de variaie a indicatorului este de 0,5 1,6%. Bncile de dimensiuni foarte mari nregistreaz rate mai mici de 1%. 4. Rata utilizrii activelor (RUA) Mrimea acestui indicator depinde de mrimea dobnzii active pe pia i de structura activelor bancare. Indicatorul arat veniturile totale ce se obin din utilizarea activelor (venituri din dobnzi, comisioane, taxe). Rata utilizrii activelor calcult pe baza rezultatelor obinute la finele anilor analizai este n crestere 2009 comparativ cu anul 2008, ca urmare a creterii activelor totale cu n ultimul an. 5. Rata profitului net (RPN) reprezint principalul indicator de analiz cnd se are n vedere reducerea costurilor cu activitatea bncii. Pentru anul 2008, rata profitului se ncadreaz sub valoarea minim normal (3050%), datorit profitului minim realizat (cheltuieli mari de funcionare, investiii n infrastructur). n anul 2009, rata profitului crete cu 7,37 %. 6. Rata marjei nete de dobnd (Net Interest Margin) Recurgnd la exemplificare, bncile de detaliu nregistreaz marje nete de dobnzi mai ridicate, n timp ce bncile mari unele mai sczute, datorit costurilor mari ale fondurilor.

n cazul de fa, marja net de dobnd a sczut n anul 2009,comparativ cu 2008, cu 3,55% este expresia managementul putin defectuos n cadrul elementelor de activ i pasiv, dar poate fi i expresia unui plasament n active foarte riscante.

Cap.4 Alegerea metodelor de evaluaren general nu exist reguli specific pentru alegerea metodelor de evaluare si nici nu se poate utilize o metod universal. Metodele de evaluare se diferentiaz n general prin importanta care se d unor elemente ca: patrimoniul ntreprinderii, rentabilitatea, cifra de afaceri .Valoarea unei societti poate fi dat de relatia: V Px + Ry + CAz , unde x, y, z sunt coeficienti de pondere. Ponderea alocat fiecrui element determin metoda de evaluare aleas, dar ponderea este diferit de la un caz la altul, n functie de conditiile specifice ale ntreprinderii evaluate. n cazul nostru este vorba despre metoda activului net corectat(ANC) care este o metod patrimonial si de metoda discounted Cash-Flow(DCF) care este o metod bazat pe venit. De asemenea se poate aplica si metoda patrimonial a activului net contabil care este considerat de specialisti ca fiind cea mai usoar metod patrimonial de evaluare. 4.1 Activul net contabil Reprezint metoda cea mai rapid de estimare a valorii unei entitti. Determinarea activului net contabil, n optica evalurii rapide a sociattilor comerciale pe baza unui raport de evaluare simplificat, se face pe baza relatiilor dintre indicatorii ultimului bilant contabil. Calcularea activului net contabil, presupune efectuarea unor corectii care afecteaz cteva din elementele activului si pasivul bilantului. 4.2 Activul net corectat Necesitatea corectrii bilantului contabil si constituirii unui bilant economic, care s reflecte mai aproape de realitate patrimoniul net al unei societti, rezult din necesitatea depsirii inconvenientele metodei activului contabil. Activul net corectat reprezint mrimea capitalului necesar pentru a reconstrui patrimonialul existent al societtii la nivelul valorii reale de utilitate al acestuia.

Metoda activului net corectat reprezint o fotografie clar a patrimoniului net al unei ntreprinderi la data evalurii, dar nu exprim pretul la care poate fi cumprat o societate, n mod direct pentru c aceast valoare trebuie corectat cu o alt valoare calculat la o alt metod de evaluare. Elementele de activ sunt corectate dup cum urmeaz: Activele considerate non-valori nu sunt luate n considerare; Pltile anticipate nu se includ n evaluare; Avansurile primite si nici cele acordate nu sunt luate n calcul; Disponibilittile bnesti sunt evaluate la valoarea lor contabil, iar cele exprimate n valut sunt convertite n lei la cursul BNR din ziua evalurii. Ajustarea creantelor se corecteaz dup cum urmeaz: cele mai vechi de un an cu probabilitatea mare de nencasare si de vechimea lor; Creantele a cror lichiditate depseste 1 an nu sunt luate n considerare; Creantele cu o lichiditate cuprins ntre 6 luni si 1 an se diminueaz cu 2530% n functie de riscul de nencasare si de rata dobnzii practicat la creditul comercial; Creantele exprimate n valute se evalueaz la cursul BNR din ziua evalurii.

Imobilizrile corporale sunt evaluate n functie de natura lor: terenurile se evalueaz la pretul pietei; cldirile, constructiile speciale si mijloace fixe se evalueaz, n mod specific fr a se tine cont de amplasarea lor,uzura lor fizic si moral; investitiile n curs se evalueaz dup aceleasi metode ca si investitiile.

Imobilizri necorporale sunt formate din titluri de participare, titluri imobilizate ale activittii de portofoliu, alte titluri imobilizate si creante imobilizate.

Pltile anticipate nu se includ n evaluare. Avansurile primite de la furnizori nu se includ n evaluare. Disponibilittile bnesti n lei se preiau la valoarea lor iar cele n valut sunt transformate n lei la cursul de referint al BNR la data evalurii. Cheltuielile de repartizat pe mai multe pe mai multe perioade nu se includ n evluare. Corectarea pasivelor: datoriile se evalueaz la valoarea probabil de piat; creditele pe termen lung se evalueaz dup aceleasi principii ca si imobilizrile financiare acordate de ntreprindere; includerea n datoriile totale a sumelor de natura provizioanelor a cror estimare este posibil. 4.3 Discounted Cash-Flow (DCF) Aceast metod este cea mai evoluat dintre metodele de evaluare. Metoda DCF sau metoda fluxurilor nete de trezorerie sau metoda fluxurilor financiare are ca baz teoretic determinarea eficientei economice a investitiilor. Din punct de vedere cantitativ notiunea de cash- flow se ntlneste sub dou forme si anume: cash- flow brut format din: profitul net corectat -amortizare -provizioanele cu caracter de rezerv. Cash- flow net disponibil care se compune din trei agregate clasice: -cash- flow operational(sau de exploatare); -cash- flow pentru activitatea de investitii; -cash- flow din activitatea de finantare. Etapele obligatorii pentru asigurarea unei abordri corecte a principiilor si ipotezelor specifice metodei DCF sunt:

Proiectia profitului net pe baza evolutiei previzibile a veniturilor si cheltuielilor(ct.CPP);

Estimarea evolutiei necesarului de fond de rulment(NFR); Stabilirea valorii investitiei necesare pentru functionarea eficient a societtii si a impactului lor economic asupra evolutiei CA(cifrei de afaceri) si elementelor de ch.

Calcularea valorii reziduale; Stabilirea ratei de actualizare; Calcularea valorii financiare a ntreprinderii; Corectarea valorii finale cu prima de control si cu diminuarea pentru lipsa de lichiditate.

Tabelul nr.5 Situatia activelor si datoriilor la Raiffeisen Bank 2009 Elemente patrimonialeNumerar si echivalent de numerar Active financiare detinute Credite si avansuri acordate bncilor Credite si avansuri acordate clientilor Titluri de valoare Participatii Imobilizri corporale

Valoare contabil Ron0004.738.926 159.104 505.818 10.599.623 3.578.080 50.356 337.399

Corectii Ron000 +60.000;-35.000

Valoare corectat Ron0004.738.926 159.104 505.818 10.599.623 3.578.080 50.356 362.399

Imobilizari necorporale: -cheltuieli de dezvoltare -alte imob.necorporale Creante privind impozitul amnat Creante privind impozitul pe profitul curent Alte active

102.746 4.650 70.438 170.715

-10.000

-

92.746 4.650 70.438 170.715

TOTAL ACTIVEDatorii financiare detinute

20.317.85527.995 2.455.175 14.386.296 440.745 380.262 40.494 4.204 165 390.724

+15.000 -700

20.332.85527.995 2.455.175 14.386.296 440.745 380.262 40.494 4.204 165 390.024

Depozite de la bnci Depozite de la clientiCredite de la bnci si alte institutii financiare Datorii subordonate Provizioane Datorie privind impozitul amnat Datorie privind impozitul pe profit Alte datorii TOTAL DATORII

18.126.060 -700 18.125.360 Sursa: Prelucrare proprie cu date din Situatiile Financiare ale Raiffeisen Bank

Activul net contabil 20.317.855 lei 18.126.060 lei 2.207.495 lei Activul net corectat se calculeaz ca diferent dintre activul contabil corectat si datoriile totale corectate (pe termen scurt, mediu si lung).ACTIVUL NET CORECTAT ACTIVUL CONTABIL CORECTAT DATORII TOTALE CORECTATE

Activul net corectat 20.332.855 lei 18.125.360 lei 2.207.495lei

Informatii suplimentare privind evaluarea prin metoda activului corectat, acestea sunt urmatoarele: 1. n categoria altor imobilizri necorporale este inclus un program informatic pentru baza de date a bncii, achizitionndu-se n urm cu 2 ani la pretul de 10.000 lei, care nu mai este utilizat n prezent n societate si pentru care aceasta nu detine licent de vnzare. 2. Valoarea contabil a unui teren intravilan detinut de banc, este de 56.000 lei, iar suprafata de teren detinut este de 800 m.p. Pretul de tranzactionare pentru terenuri similare la data raportului este de 145 lei/ m.p.

ACTIVUL NET CORECTAT 2.207.495lei LEI ACTIVUL NET CONTABIL 2.207.495

Evaluarea terenului se realizeaz prin comparatie cu valoarea de piat si anume: Valoarea de piat 80 m.p. 145 lei/m.p. 116.000 lei; Valoarea contabil Diferenta de pret este urmtoarea 56.000 lei + 60.000 lei

3. Pe parcursul anului, n sedinta AGA, s-a hotrt la achizitionarea unei case de vacant din lemn, n valoare de 35.000 lei. Fiindc asemenea case sunt achizitionate numai pentru protocol, acestea nu se evalueaz. includerea n datorii a provizioanelor.

Cap.5 Diagnosticul strii viitoareO societate poate fi evaluat prin lichidittile pe care urmeaz s le genereze n viitor. Valoarea ei este dat de fluxurile de trezorerie(cash flow-ul) previzionale susceptibile a fi obtinute n urmtorii ani. Pentru un astfel de demers, n primul rnd, trebuie s definim metoda de msurare a fluxurilor de trezorerie. Cele dou metode, cea direct si cea indirect care pot fi utilizate cu acest scop, fac distinctia ntre fluxurile din activitti de exploatare, activitti de investitii, activitti de finantare. Metoda indirect porneste de la profitul net nainte de impozitare la care se adaug amortizrile, cheltuielile si pierderile financiare si se scad veniturile din investitii financiare, se ajusteaz (+/-) stocuri si datorii sau creante pentru obtinerea fluxului din activitti de exploatare la care se adaug sau scade fluxul din activittile de investitii si finantare. Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda direct se bazeaz pe ncasrile de la clienti din care se scad pltile ctre furnizori, angajati, comisioane bancare, impozit pe profit la care se adaug sau scade numerarul rezultat din activitti de investitii (achizitia de cldiri, echipamente sau vnzarea lor) numerarul rezultat din activitti de finantare( emisiuni de actiuni). Dup alegerea metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie ncepe munca de constructie a unei proiectii a activittii societtii n urmtorii ani pe care dorim s-i previzionm. Prin realizarea unei astfel de situatii, se ncearc s se estimeze nevoia viitoare de investitii(corporale, necorporale), posibilittile operatiunilor financiare(achizitii sau vnzri de actiuni, operatiuni de leasing), necesarul pentru

asigurarea functionrii curente a societtii care s asigure o dezvoltare constant a activittilor. Metoda discounted Cash- Flow (DCF) Estimarea valorii societtii prin metoda DCF se bazeaz pe urmtoarea relatie:

V

, unde

a rata de actualizare; i numrul de ani ai perioadei de previziune explicit; VR valoarea rezidual; CFi cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicit. Ipotez de lucru: 1. Profitul net(PN) estimat se stabilizeaz la 24,5% din cifra de afaceri(CA). 2. Necesarul de fond de rulment (NFR) se estimeaz stabil ca mrime relativ la 35% din cifra de afaceri (CA). 3. Investitiile se estimeaz la 11.500 lei /an. 4. Amortizarea se consider stabil la 6.600 lei/an. 5. n perioada de previziune explicit (3 ani) are loc rambursarea unui credit cu rate egale de 12.500 lei /an. 6. Necesarul de fond de rulment(NFR) anul de baz(anul n care ncepem calculele) este de 1.068.792 lei.

Tabelul nr.5 Dinamica cifrei de afaceri(CA) pentru 3 ani

Indicatori 1Cifra de afaceri Cresterea CA Profitul net(24.5% din CA) NFR(35% din CA) NFR

Anul de baz2009(1000 Ron) 2 3.053.692

2010 (1000 Ron) 3 3.206.378 5% 785.562 1.122.232 53.440

2011 (1000 Ron) 4 3.527.016 10% 864.119 1.234.455 112.223

2012 (1000Ron) 5 4.056.068 15% 993.736 1.419.623 185.168

1.068.792

Tabelul nr.5 Dinamica cifrei de afaceri(CA) pentru 3 ani Sursa: Prelucrare proprie dup ipoteza de lucru si CCP Tabelul nr.6 Ipotez de lucru pentru perioada de previziune explicit(2010,2011,2012) Agregate clasice Cash-flow operational profit net + amortizarea crest/descrest.NFR Cash-flow investitii achizitii mijloace fixe +vnzri de mijl.fixe 2010 (1.000 Ron) 738.722 785.562 + 6.600 53.440 11.500 11.500 0 2011 (1.000 Ron) 758.496 864.119 + 6.600 112.223 11.500 11.500 0 2012 (1.000 Ron) 815.168 993.736 +6.600 185.168 11.500 11.500 0

Cash-flow finantare +majorare cap.social rambursri credite

37.500 +50.000 12.500

12.500 0 12.500

12.500 0 12.500

CASH-FLOW TOTAL

764.722

734.496

791.168

TOTAL GENERAL = 2.290.386 Sursa: Prelucrare proprie Estimarea valorii societtii prin metoda DCF se bazeaz pe urmtoarea relatie: (1.000 Ron)

V

, unde

a rata de actualizare; i numrul de ani ai perioadei de previziune explicit; VR valoarea rezidual; CFi cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicit. Din formula valorii calculm mai nti al doilea termen adic: , mai departe din

acest termen calculm VR(valoarea rezidual) si atunci vom avea: VR , unde (a) este rata de actualizare si( g ) este rata de crestere, atunci VR ,

Deci,

159.586, acest rezultat reprezint al doilea termen.

Acum vom calcula CFi (cash-flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicit.

CF1(2010) CF2(2011)

415.338 ; 216.947 ;

CF3(20 12)

126.996 ;

CF1+ CF2 + CF3 415.338 + 216.947 + 126.996 759.291.

V

deci, cu ajutorul acestei formule vom calcula valoarea

societtii si va fi n felul urmtor: V 759.291 + 159.586 918.867, deci V 918.867 si reprezint valoarea societtii prin metoda fluxului de trezorerie redus.

Cap.6 Concluzii- cu privire la utilizarea metodelor de evaluare pentru o societate cu obiect de activitate bancarMetoda DCF Societatea comercial cu obiect de activitate bancar este o societate comercial pe acsiuni al crei obiect de activitate este acla de finantare a activittilor economice, de a mijloci circulatia fluxurilor de bani n economie, de a sprijini financiar att pe agentii economici productori, ct si pe cei consumatori (populatia), prin oferirea de credite si constituirea de depozite, alte activitti ntreprinse de o societate bancar tin de domeniul pietei de capital, mai precis pe piata primar, prin plasarea pe piat a titlurile financiare(actiuni si obligatiuni). ntr-un cuvnt, activitatea inei societti bancare presupuse exclusiv circulatia fluxurilor de bani n economie. Metoda DF este cea mai complex metod de evaluare, ce presupune actualizarea fluxurilor viitoare de venituri. Alegerea acestei metode de evaluare pentru o societate bancar presupune scoaterea n evident a eficientei a unei investitii indiferent de naturaei. La nivel global, prin luarea n considerare a tuturor investitiilot efectuate de agentii economici, se poate, determina gradul de eficient a investitiile la nivelul ntregii economii. Metoda activului net contabil Ca orice metod de evaluare patrimonial, aplicarea ei presupune efectuarea unor corectii la nivelul indicatorilor din ultimul bilant ncheiat, att n cazul activelor ct si n

cazul pasivelor unei societti. Ajustrile efectuate la nivelul bilantului au ca scop aducerea la zi a unei valorii unei ntreprinderi. Ajustarea acestei metode de evaluare patrimonial are ca scop scoaterea n evident a unei valori ct mai actuale a societtii, prin: Ajustarea valorii activelor prin eliminarea unor active asa-zise nonvalori, cum ar fi cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare- dezvoltare ce au sanse minime de a se transforma n inovatii. Toate aceste ajustri au scopul de scoate n evidenta valoarea ntreprinderii prin prisma capacittilor sale de eficientizare a investitiilor( faptul c s-au efectuat cheltuieli de cercetare- dezvoltare, dar sansele acestora de a se concretiza n inovatii sunt minime, nu garanteaz dezvoltarea entittii economice si deci, nu putem vorbi de o eficient a unor investitii n produse noi. Luarea n considerare a cldirilor, a terenurilor si a altor constructii la valoarea lor de piat, fr a se tine cont de amplasarea lor, implic ignorarea caracterului speculativ n functie de zon, al valorii imobilizrilor.

BIBLIOGRAFIE 1. Mitic Pepi, Evaluarea afacerii, Editura Ex Ponto, Constanta, 2006. 2. Marin Preda, Initiere n evoluarea ntreprinderilor ,Editura Ceccar, Bucuresti, 2009.3.

Basno Cezar, Nicolae Dardac, Management bancar, Editura Economic, Bucureti, 2002; Gust Marius, Management bancar, Editura Independent, Bucuresti, 2004. Manolescu Gheorghe, Management bancar Analiza rezultatelor financiare, Editura Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 2001; Rapoartele anuale 2007, 2008, 2009 ale Raiffeisen Bank; www. Raiffeisen.ro; www.bnr.ro;

4. 5.

;

.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate