TrădareînPartidul National Liberal VALER CHIOREANU T i ; oată lumea ştie că Valeriu Stoica a fost cel mai înfocat adept al fuziunii partidului pe care (încă) îl conduce cu ApR. Este adevărat, eforturile sale au fost uşurate de faptul că pentru Teodor Meleşcanu şi ai săi contopirea cu PNL ajunsese să fie unica soluţie de supravieţuire politică. Dacă nu s-ar fi topit în apele tulburi ale partidului odinioară condus de Brătieni, ApR ar fi dispărut pentru totdeauna din peisajul politic românesc. Şi aşa a dispărut, dar nu du totul: au rămas cîteva posturi bune de ocupat pentru.liderii de la Centra şi din judeţe. Dacă e să completăm imaginea acestui eveniment, trebuie să spunem câ o seamă dintre membrii de frunte ai PNL ' s-au împotrivit din toate puterile cooptării în organizaţia “lor” a unor social- democraţi care nu-şi găsiseră locul propriu, pe motivul că ar fi fost diluată, dacă nu alterată complet doctrina liberală prin acest amestec forţat de principii. Era, evident, o atitudine populistă, «prin care promotorii ei încercau să-şi creeze faima unor lideri intransigenţi, preocupaţi de păstrarea purităţii ideologice a liberalismului românesc. Puritate care era; în fapt, alterată de ingerinţele “comerciale” ale intereselor personale sau de grup care i-au minat în luptă pe majoritatea covîrşitoare a liderilor liberali în ultimii 12 ani. Dovadă concludentă sînt nenumăratele divorţuri politice, însoţite de scandalurile de rigoare, şi formarea mai multor partide liberale, conduse, fiecare, de cîte un asemenea grup de interese sau lideri intransigenţi, Să menţionăm că fuziunea cu ApR n-a fost digerată complet nici'pînâ acum, câ grupul din jurul lui Meleşcanu s-a păstrat mereu în rezervă, care să-i ofere şansa de a profita la maximum de războiul care n-a încetat niciodată în PNL. Valeriu Stoica, omul care la-a dus pe Meleşcanu în partid, oferindu-i un post înalt, s-a trezit acum, cînd se pune acut problema înlocuirii sale de la conducerea PNL, trădat de aperiştii pentru a căror aducere în partid s-a luptat cu multă îndîrjire. în toiul luptei între gruparea Stoica şi gruparea Patriciu, Meleşcanu a refuzat să-şi declare sprijinul pentru cel care i-a salvat cariera politică, preferind să aştepte deznodămîntul care nu va întîrzia să se producă. Mai mult, fostul lider ApR dă semne că-i poartă pică lui Stoica din cauza refuzului acestuia de a o sprijini pe Felicia Meleşcanu pentru ocuparea unui post în consiliul de administraţie al TVR. Greşeală pe care cealaltă grupare din PNL nu a facut-o, ea propunînd-o pe soţia lui Meleşcanu pentru postul respectiv într-o perioadă în care preşedintele partidului era plecat din ţară. Şi uite aşa, din cauza ambiţiilor unei femei şi a refuzului de a ţine seama de- ele, Stoica a pierdut-un număr considerabil de locuri ale' susţinătorilor lui Meleşcanu, situaţie care s-ar putea concretiza într-o înfrîngere usturătoare la Congresul extraordinar ce- va avea loc într-un viitor apropiat. O trădare urîtă, care nu are nimic a face cu ideologia iinui partid, ea înscriindu-se, dacă se va produce, în seria de acţiuni continuare în pagina a 16-a Importurile realizate de agenţii economici clujeni au depăşit cu 20 la sută exporturile Direcţia Regională de Statistică Regională Cluj a comunicat ieri că, în ceea ce priveşte activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj» în primul trimestru al acestui an s-a realizat un volum de export în valoare de 73,4 milioane dolari, cu 0,7 la sută mai mare decît în primul trimestru al anului precedent. Importurile realizate de agenţii economici din judeţul Cluj âu depăşit cu mult exporturile, atingînd valoarea de 92,1 milioane dolari. Creşterea importurilor este mult mai semnificativă decît cea a exporturilor, situîndu-se cu puţin peste 7 procente faţă' de perioada corespunzătoare a anului trecut. Cele mai cerute produse ale industriei clujene la export au fost, în ' trimestrul I 2002, cele aparţinînd industriei chimice, produsele farmaceutice, materialele plastice, lemnul, hîrtia, confecţiile, încălţămintea şi mobilierul. în schimb, au fost importate cantităţi însemnate de produse minerale, chimice şi farmaceutice, piei brute, 'articole din lemn, hîrtie şi carton, filamente sintetice, fibre sintetice, ţesături speciale, articole şi accesorii de îmbrăcăminte, încălţăminte, produse din fontă, maşini, aparate şi echipamente electronice, precum şi automobile. Trebuie precizat că în cursul anului trecut, în judeţul Cluj, s-a realizat un export în valoare de 281,8 milioane .dolari,’cu 17,4 la sută mai mare decît în anul 2000. Volumul importului a fost de 386,2 milioane dolari, mai mare decît cifra înregistrată în anul precedent cu 26,8 la sută. Structura comerţului exterior efectuat de agenţii economici clujeni a rămas aproape neschimbată, grupele de produse amintite mai sus rămînînd printre favorite, atît ja export, cît şi.Ia import. Anca BLAGA Municipalitatea va depune pentru finanţare, în data de 12 iulie a.c., Ia Agenţia de Dezvoltare Regională de Nord* Vest, un proiect prin care va solicita cofinanţare din fondurile Programului Phare. „Dorim să îmbunătăţim calitatea serviciilor oferite de către angajaţii Primăriei către cetăţenii municipiului. Prin acest program vom oferi posibilitatea tuturor angajaţilor noştri, indiferent de vîrstâ, de a participa Ia cursuri de administraţie publică, de informatici aplicate,'de relaţii cu publicul”, a declarat Cristina Codreanu, şeful Biroului Integrare Europeană. Ea a precizat că aceste cursuri vor fi susţinute de profesorii de la UBB şi nu de profesori străini, pentru câ este vorba de administraţia publică din România, care deţine specificul eî. Linia de finanţare este deschisă prin Programul’ Phare şi beneficiază de finanţare pentru micro şi macro proiecte, cererea primăriei clujene (50.000 USD) fiind încadrată la capitolul microproiecte. Sorin CÂLIN j i! -rwftil .»(:• ' î ;-!?!.'?1' M iri.».!'I j L ’ ' •>’ ‘ -■ f'Tî -llj jlfî-U j Consilierul IoanDeac(PHD s-arelras i * i Consilierul judeţean Ioan Deac (PNL), membra în Delegaţia Permanentă a CJ, s-a retras din delegaţia judeţeană care pleacă în Germania, la Passau, oferind locul său unui consilier PRM. Gestul lui Deac reprezintă “un semn de protest faţă de modul în care PSD a înţeles să ducă bătălia în campania electorală pentru funcţia de primar al comunei Frata”. PNL impută PSD că “s-a folosit în campanie exclusiv şi abuziv de resursele bugetare, mobilizînd toate regiile şi serviciile descentralizate ale statului în mod ilegal”, în acelaşi context, liberalii arată că “deşi viceprimarul Vasile Trif (candidatul PNL) era angajat în ample lucrări privind alimentarea cu gaz, amenajarea dramurilor şi a terenurilor de fotbal încă dinainte de începerea campaniei, în mod abuziv şi împotriva intereselor comunei Frata, şefii PSD ai judeţului au dispus întreruperea acestor lucrări”. In opinia liberalilor, însă, cel mai grav fapt îl constituie “tirul de intimidări" la care a fost supus candidatul lor din partea diverselor servicii de control care l-au amendat, atît pe el, cît şi pe radele sale. Retragerea Iui Deac din delegaţia .care urmează să meargă la Passau are încă o justificare şi anume faptul că “PSD a încălcat înţelegerea de la începutul mandatului de a colabora administrativ, lăsînd la o parte disputele politice”. Titus CRĂCIUN Preşedintele american Woodrow / Wilson are un bust la Cluj-Napoca Ieri, în prezenţa unui public numeros, a fost dezvelit, în curtea Institutului dc Sănătate Publică prof.dr. „luliu Moldovan” din municipiul Cluj-Napoca, monumentul închinat lui Woodrow Wilson, unul dintre preşedinţii SUA. La acest eveniment au participat primarul municipiului Cluj- Napoca, preşedintele PRM, senatorul C.V. Tudor, membri, simpatizanţi şi parlamentari din partea acestei formaţiuni pojitice. în cadrul manifestărilor a fost organizată şi o ceremonie dc depuneri de coroane de flori, ocazie cu care a fost semnalată absenţa reprezentanţilor Ambasadei SUA la Bucureşti, ai PSD, PD, PNL şi UDMR, precum şi ai Prefecturii judeţului Cluj şi ai Consiliului Judeţean. In discursul său. senatorul C.V. Tudor a subliniat lipsa guvernanţilor români de la acest eveniment prin faptul că aceştia, probabil, îşi îneacă simpatia faţă de SUA într-un pahar de whiskey cu gheaţă. Ioan Stclian Bocşan, directorul Institutului dc Sănătate Publică prof.dr. „luliu Moldovan” din municipiul Cluj-Napoca, a declarat că ridicarea monumentului închinat lui Woodrow Wilson în curtea acestei instituţii este o onoare pentru toţi cei care lucrează acolo. Ioan Silviu Nistor si Raoul Sorban au subliniat RtlT-WJ, importanţa personalităţii şi a activităţii lui Woodrow Wilson. In altă ordine dc idei, reprezentanţii US Information Office au remis un comunicat redacţiei în care precizau câ nu pot lua parte la evenimentul organizat dc municipalitatea clujeană. Mihaela LĂPUSAN UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” CLUJ-NAPOCA ^ IV E R S IT A T £4 “BOGDAN VODĂ” Organizează concurs de admitere pentru anul universitar 2002-2003 la următoarele specializări: MANAGEMENT; FINANŢE şi BĂNCI, INFORMATICĂ ECONOMICĂ, CONTABILITATE Şl INFORMATICĂ DE GESTIUNE, ŞTIINŢE POLITICE, DREPT. înscrierea: 8 iulie - 29 iulie 2002 şi 1 septembrie -13 septembrie 2002 pe baza Dosarului de Concurs (Clasificarea candidaţilor se face luând în considerare media generală la examenul de bacalaureat) se va face la specializarea “dorită”, învăţământ de zi sau frecvenţă redusă Actele necesare: sunt prezentate în Broşura de admitere 2002-2003, informaţii suplimentare se pot obţine de la secretariatul universităţii zilnic între orele 11“ -14“ Taxa de admitere: 200.000 Iei ’ “ Afişarea rezultatelor concursului de admitere: 31 iulie 2002, respectiv 14 septembrie 2002 INFORMAŢII la Sediut Universităţii “Bogdan Vodă”, str. Moţilor nr.119, Cluj-Napoca telefon: 0264-191830,0264-198787, fax: 0264-431628 ► MW* îiiî* •i&!j i î ^ aţi iiilîlf Jd l IŢI î ţlld i lî f MltJ L ..... ... . KiiLiFvMil Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog (BCCOA) Cluj în colaborare cu lucrătorii unităţii de informaţii a poliţiei UM 0962 şi agenţi FBI au reuşit să anihileze una dintre cele mai mari reţele de traficanţi de persoane ce avea ramificaţii în New York. Procurorii Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Cluj au dispus arestarea lui Carol Gabor, în vîrstâ de 50 de ani, Martocian Petra, de 36 de ani şi Ţicudean Agustina, zisă “Vandana”, de 26 de ani, sub acuzaţia de trafic de persoane. Cei trei au racolat, în perioada 2001-2002, din-România mai multe femei vîrstnice şi alte persoane cu handicap pe care le-au dus în America, unde au fost oblicate să cerşească. ‘fîmânanfe în V
Transcript
Trădare în Partidul National LiberalV A L E R C H IO R E A N U
Ti; oată lumea ştie că Valeriu Stoica a fost cel mai înfocat adept al fuziunii partidului pe care (încă) îl
conduce cu ApR. Este adevărat, eforturile sale au fost uşurate de faptul că pentru Teodor Meleşcanu şi ai săi contopirea cu PNL ajunsese să fie unica soluţie de supravieţuire politică. Dacă nu s-ar fi topit în apele tulburi ale partidului odinioară condus de Brătieni, ApR ar fi dispărut pentru totdeauna din peisajul politic românesc. Şi aşa a dispărut, dar nu du totul: au rămas cîteva posturi bune de ocupat pentru.liderii de la Centra şi din judeţe. Dacă e să completăm imaginea acestui eveniment, trebuie să spunem câ o seamă dintre membrii de frunte ai PNL
' s-au împotrivit din toate puterile cooptării în organizaţia “ lor” a unor social- dem ocraţi care nu-şi găsiseră locul propriu, pe motivul că ar fi fost diluată, dacă nu alterată complet doctrina liberală prin acest amestec forţat de principii. Era, evident, o atitudine populistă, «prin care promotorii ei încercau să-şi creeze faima unor lideri intransigenţi, preocupaţi de păstrarea purităţii ideologice a liberalismului românesc. Puritate care era; în fapt, alterată de ingerinţele “comerciale” ale intereselor personale sau de grup care i-au minat în luptă pe majoritatea covîrşitoare a liderilor liberali în ultimii 12 ani. Dovadă concludentă sînt nenumăratele divorţuri politice, însoţite de scandalurile de rigoare, şi formarea mai multor partide liberale, conduse, fiecare, de cîte un asemenea grup de interese sau lideri intransigenţi,
Să menţionăm că fuziunea cu ApR n-a fost digerată complet nici'pînâ acum, câ grupul din jurul lui Meleşcanu s-a păstrat mereu în rezervă, care să-i ofere şansa de a profita la maximum de războiul care n-a încetat niciodată în PNL. Valeriu Stoica, omul care la-a dus pe Meleşcanu în partid, oferindu-i un post înalt, s-a trezit acum, cînd se pune acut problema înlocuirii sale de la conducerea PNL, trădat de aperiştii pentru a căror aducere în partid s-a luptat cu multă îndîrjire. în toiul luptei între gruparea Stoica şi gruparea Patriciu, Meleşcanu a refuzat să-şi declare sprijinul pentru cel care i-a salvat cariera politică, preferind să aştepte deznodămîntul care nu va întîrzia să se producă. Mai mult, fostul lider ApR dă semne că-i poartă pică lui Stoica din cauza refuzului acestuia de a o sprijini pe Felicia Meleşcanu pentru ocuparea unui post în consiliul de adm inistraţie al TVR. Greşeală pe care cealaltă grupare din PNL nu a facut-o, ea propunînd-o pe soţia lui Meleşcanu pentru postul respectiv într-o perioadă în care preşedintele partidului era plecat din ţară. Şi uite aşa, din cauza ambiţiilor unei femei şi a refuzului de a ţine seama de- ele, Stoica a pierdut-un num ăr considerabil de locuri ale ' susţinătorilor lui Meleşcanu, situaţie care s-ar putea concretiza într-o înfrîngere usturătoare la Congresul extraordinar ceva avea loc într-un viitor apropiat. O trădare urîtă, care nu are nimic a face cu ideologia iinui partid, ea înscriindu-se, dacă se va produce, în seria de acţiuni
continuare în pagina a 16-a
Importurile realizate de agenţii economici clujeni au depăşit cu 20 la sută exporturile
Direcţia Regională de Statistică Regională Cluj a comunicat ieri că, în ceea ce priveşte activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj» în primul trimestru al acestui an s-a realizat un volum de export în valoare de 73,4 milioane dolari, cu 0,7 la sută mai mare decît în primul trimestru al anului precedent. Importurile realizate de agenţii economici din judeţul Cluj âu depăşit cu mult exporturile, atingînd valoarea de 92,1 milioane dolari. Creşterea importurilor este mult mai semnificativă decît cea a exporturilor, situîndu-se cu puţin peste 7 procente faţă' de perioada
corespunzătoare a anului trecut.Cele mai cerute produse ale
industriei clujene la export au fost, în ' trimestrul I 2002, cele aparţinînd
industriei chimice, produsele farmaceutice, materialele plastice, lemnul, hîrtia, confecţiile, încălţămintea şi mobilierul. în schimb, au fost importate cantităţi însemnate de produse minerale, chimice şi farmaceutice, piei brute, 'articole din lemn, hîrtie şi carton, filamente sintetice, fibre sintetice, ţesături speciale, articole şi accesorii de îmbrăcăminte, încălţăminte, produse din fontă, maşini, aparate şi
echipamente electronice, precum şi automobile.
Trebuie precizat că în cursul anului trecut, în judeţul Cluj, s-a realizat un export în valoare de 281,8 milioane
.dolari,’cu 17,4 la sută mai mare decît în anul 2000. Volumul importului a fost de 386,2 milioane dolari, mai mare decît cifra înregistrată în anul precedent cu 26,8 la sută. Structura comerţului exterior efectuat de agenţii economici clujeni a rămas aproape neschimbată, grupele de produse amintite mai sus rămînînd printre favorite, atît ja export, cît şi.Ia import.
Anca BLAGA
Municipalitatea va depune pentru finanţare, în data de 12 iulie a.c., Ia A genţia de Dezvoltare Regională de Nord* Vest, un proiect prin care va solicita cofinanţare din fondurile Programului Phare. „Dorim să îmbunătăţim calitatea serviciilor oferite de către angajaţii Primăriei către cetăţenii municipiului. Prin acest program vom oferi posibilitatea tuturor angajaţilor noştri, indiferent de vîrstâ, de a participa Ia cursuri de administraţie publică, de informatici aplicate,'de relaţii cu publicul”, a declarat Cristina Codreanu, şeful B iroului Integrare Europeană. Ea a precizat că aceste cursuri vor fi susţinute de profesorii de la UBB şi nu de profesori străini, pentru câ este vorba de administraţia publică din România, care deţine specificul eî. Linia de finanţare este deschisă prin Programul’ Phare şi beneficiază de finanţare pentru micro şi macro proiecte, cererea primăriei clujene (50.000 USD) fiind încadrată la capitolul microproiecte.
Sorin CÂLIN
j i ! - r w f t i l .» ( :• ' î ; - ! ? ! . '? 1 ' M ir i .» . ! ' I j
L ’ ' •>’ ‘ -■ f'T î - l l j jlfî-U j
Consilierul Ioan Deac (PHD s-a relrasi * i
Consilierul judeţean Ioan Deac (PNL), membra în Delegaţia Permanentă a CJ, s-a retras din delegaţia judeţeană care pleacă în Germania, la Passau, oferind locul său unui consilier PRM. Gestul lui Deac reprezintă “un semn de protest faţă de modul în care PSD a înţeles să ducă bătălia în campania electorală pentru funcţia de primar al comunei Frata”.
PNL impută PSD că “s-a folosit în campanie exclusiv şi abuziv de resursele bugetare, mobilizînd toate regiile şi serviciile descentralizate ale statului în mod ilegal”, în acelaşi context, liberalii arată că “deşi viceprimarul Vasile Trif (candidatul PNL) era angajat în ample lucrări privind alim entarea cu gaz, amenajarea dramurilor şi a terenurilor de fotbal încă dinainte de începerea campaniei, în mod abuziv şi împotriva intereselor comunei Frata, şefii PSD ai judeţului au dispus întreruperea acestor lucrări”.
In opinia liberalilor, însă, cel mai grav fapt îl constituie “tirul de intimidări" la care a fost supus candidatul lor din partea diverselor servicii de control care l-au amendat, atît pe el, cît şi pe radele sale.
Retragerea Iui Deac din delegaţia .care urmează să meargă la Passau are încă o justificare şi anume faptul că “PSD a încălcat înţelegerea de la începutul mandatului de a colabora administrativ, lăsînd la o parte disputele politice”.
Titus CRĂCIUN
Preşedintele american Woodrow/
Wilson are un bust la Cluj-NapocaIeri, în prezenţa unui public numeros, a
fost dezvelit, în curtea Institutului dc Sănătate Publică prof.dr. „luliu Moldovan” din municipiul Cluj-Napoca, monumentul închinat lui Woodrow Wilson, unul dintre preşedinţii SUA. La acest eveniment au participat prim arul municipiului Cluj- Napoca, p reşedintele PRM, senatorul C.V. Tudor, m em bri, sim patizanţi şi parlamentari din partea acestei formaţiuni pojitice.
în cadrul manifestărilor a fost organizată şi o ceremonie dc depuneri de coroane de flori, ocazie cu care a fost semnalată absenţa reprezentanţilor Am basadei SUA la Bucureşti, ai PSD, PD, PNL şi UDMR, precum şi ai Prefecturii judeţului Cluj şi ai Consiliului Judeţean. In discursul său. senatorul C.V. Tudor a subliniat lipsa guvernanţilor români de la acest eveniment prin faptul că aceştia, probabil, îşi îneacă simpatia faţă de SUA într-un pahar de whiskey cu gheaţă. Ioan Stclian Bocşan, directorul Institutului dc Sănătate Publică prof.dr. „luliu Moldovan” din municipiul Cluj-Napoca, a declarat că ridicarea monumentului închinat lui Woodrow Wilson în curtea acestei instituţii este o onoare pentru toţi cei care lucrează acolo. Ioan Silviu Nistor si Raoul Sorban au subliniat
R t lT - W J ,
importanţa personalităţii şi a activităţii lui Woodrow Wilson.
In altă ordine dc idei, reprezentanţii US Information Office au remis un comunicat redacţiei în care precizau câ nu pot lua parte la evenimentul organizat dc municipalitatea clujeană.
Mihaela LĂPUSAN
UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” CLUJ-NAPOCA^ I V E R S I T A T £ 4
“ B O G D A N V O D Ă ”
Organizează concurs de admitere pentru anul universitar 2002-2003 la următoarele specializări: MANAGEMENT; FINANŢE şi BĂNCI, INFORMATICĂ ECONOMICĂ, CONTABILITATE Şl INFORMATICĂ DE GESTIUNE, ŞTIINŢE POLITICE, DREPT.
înscrierea:8 iulie - 29 iulie 2002 şi 1 septembrie -13 septembrie 2002 pe baza Dosarului de Concurs (Clasificarea candidaţilor se face luând în considerare media generală la examenul de bacalaureat) se va face la specializarea “dorită”, învăţământ de zi sau frecvenţă redusă
Actele necesare:sunt prezentate în Broşura de admitere 2002-2003, informaţii suplimentare se pot obţine de la secretariatul universităţii zilnic între orele 11“ -14“Taxa de admitere: 200.000 Iei ’ “Afişarea rezultatelor concursului de admitere: 31 iulie 2002, respectiv 14 septembrie 2002INFORMAŢII la Sediut Universităţii “Bogdan Vodă”, str. Moţilor nr.119,Cluj-Napoca telefon: 0264-191830,0264-198787, fax: 0264-431628
►
MW* îiiî* •i&!ji î aţi i i i l î l f J d l IŢI î ţ l l d i l î f MltJ
L ......... K iiL iF v M il
Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog (BCCOA) Cluj în colaborare cu lucrătorii unităţii de informaţii a poliţiei UM 0962 şi agenţi FBI au reuşit să anihileze una dintre cele mai mari reţele de traficanţi de persoane ce avea ramificaţii în New York. Procurorii Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Cluj au dispus arestarea lui Carol Gabor, în vîrstâ de 50 de ani, Martocian Petra, de 36 de ani şi Ţicudean Agustina, zisă “Vandana”, de 26 de ani, sub acuzaţia de trafic de persoane. Cei trei au racolat, în perioada 2001-2002, din-România mai multe femei vîrstnice şi alte persoane cu handicap pe care le-au dus în America, unde au fost oblicate să cerşească.
‘fîmânanfe înV
• • /P V J
s î i* I i i li? % -:«
• ?XH:-?CTVXA.C0\$!UL1..“ . r- ■ ukv 19-64-ie.
• ??J\! « I \ aa-NA?OCAr IWO-V)• ??.tMUUA DEJ. 21-17-<SO•FILVUŞJa TVSDV JI-îl-60• T5.1M K7.1K dV?U TUÎtZIl.• r?.:v « ukvtdin. : m m *• ??J\t\X!A CHERLV Ji-H-’ o ■• M i î l \ CU'.'A \.;>X'V
5 ii -5507-27• K'IITIA FE?.0\1AS.Â
CIL,'SAXCA' 15-5*5-7(5• Tc'lIîlA DL.' 21-21-',î• XLITUTIÎOV 5 E-71-21• X UTUCM-Ik TVRZt! ÎNO-"• X.'U7:Vl--n):N. 25.1 J-îs• ÎV l tT H C K H Î tL A : :5 U - 1 4• "'''*1:1; $<1• "■pTa'TuaMLv ?>:• u vxi' \ j \ w : i \?.\ cll ;
i~!_ ;?v• l i - . - C Ti 5 GENES ALA A M IN C H SI
' ' : . '7 : -XTÎT' M A LA LE IV? !2<• î '.X axa• ALV A ' : A CER. :«.A<-91• :<\ArO'>AL: V'l• IN T - y - iO A N 94:• !v vATTI sm ■• r: 5 a',: amenit cu• • •• A • \ • . T A 9'<• 'V Tr7.A!l':;C.A?.!‘ î -Ş~-55• LA A? A CA'. AL. 15.14-5-5• R A G I -sz . ■-■ ? -T ’ ..- 19-5-555• ?. A T l ' C -5 5 .* o. | -• 5C •<Ai??.lir S.A 19-55-2;• ' 'L'-AL. I«-.'M:• 2:i:5"ivnAC.A7: io*
au ic ale • ivirAVi-vin c,.a7l-5 A5-Î2J
• rw u su : <**>>• i-VxA»*1.' V.^vî *55• ^ \ ; î u ;? -u-ro-oi.
Tri*. î m x rvp.'i-ra;:• m : \VT \ \m;v, ’v::> 19-i*-r• : • v.a «,iv r.7) n v j*ct*onem
t ' • r r . f ; r.»c : : r: vm. j: oi-:*.• a' v.r. \ r n t * K v m r a ios tu i*
’.rX., Ai'."I 19 55-15• <-.*A A PF t i v a ; C V I O !-'-. 17. t » . m :• :w :r ir* rv n ::. t f stTuRt al nr
’.rx.r a > «i si a:;.aki vum. \ la
REPUBLICA • P ro fe ţiile omului-molie - premieră (13. 15.30. 18, 20.30. 23). zilnic specl.icolo cu t.inf redus do la ora 23 * ARTA-EURIMAGES - Tangou in fum de ţ ig ă r i - Ungaria. premieri (16. 18.15; 20.30). vinen. sîmbătă. duminici spectacole cu tarii redus de la ora 22.30 * VICTORIA - Belea marc in Miaml. SUA -premieri (15. 17: 19. 21) * FAVORIT - Barul „Coyote Ualy". SUA (15; 17. 19) • MÂRAŞTI - Harry Pottcr ţ i piatra filozofală. SUA (16. 19).’ luni - inclus.
TURDA FOX - S tâpinu l inelelor: Frăţia inelului. SUA (16: 19): vineri, sîmbătă. duminici- spectacole cu tarif redus de la ora 22.
DEJ ARTA - K-Pax. SUA (15; 17. 19): vineri, sim biti, duminici- spectacole cu t3 r if redus de la ora 22.
GHERLA: PACEA - Politia in direct. SUA (vineri, s im b iti. duminici: 17; 19: 22); spectacole cu tarif redus de la ora 22; joi -inchiS.
TELE 7 a b cf / .
Astăzi, 18.00: TELE 7 ACTUAL; 1830: VITRINA;
22.00: TELE 7 ACTUAL
E X iM T U RAGENŢIE 05 TURISM Şl BILETE DE AVION
v ă o f o r â :
ORARUL CURSELOR INTERNE luni
Cluj -» Otopeni 7 .0 0 .1 6 ,0 0 şi 18,50 Otopeni -Ş Cluj 7.30, 12,15 şi 20,00
marţiCluj -» Otopeni 7 .00 şi 15.15 ~ ’openi -» cluj 8,25 şi 20,00
joiCluj -> Otopeni 7.00 şi 15.15 'ri'.openi -» Cluj 8,25 şi 20.00
yineriCluj -> Otopeni .7,00, 20,10 şi 21.05 Otopeni -» Cluj 11.00, 14,30 şi 20,00
sîmbătă Cluj -» Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8.25 şi 20.00
duminică Cluj -Ş Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8 .25 şi 20.00
ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj •> FrankfurtMarţi, jo i, sîm bătă şl dum inică 9,40 Frankfurt -> ClujM arţi, jo i, sîm bătă şi dum inică 11,50 Cluj -> Vienaluni, m iercuri - 9,45, vineri • 15,10 Viena -> Clujluni, m iercuri -1 1 ,1 5 , vineri 17,05 Cluj •> Bolognaluni, m iercuri -1 3 ,3 0 , vineri - 15,45 Bologna •> Clujluni, m iercuri -1 5 ,2 5 , vineri 17,40.
Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei:
EXIMTUR. str. A Şaguna 34-35 tel/fax: 064-433.569; 193.442 S
c-mail: travclgeximtur.ro
FARMACII 1Farmacii cu serviciu permanent r ,v m n c M "C Y N A R A ", C a lea flo rcş ti
n r 75 , le i 42 .C 2 .72 . o ra r non -s top . F .vm n o n “ REMEDUJMFARM*. tnJul 21 D e ce m b re nr. 1 3 1 . tel. 41-29-01. orar non s to p . Farm acie i “ V IS C U M *. str. F in tine le nr 7, tc! 0264-307.039, orar non stop
Farmacii cu serviciu prelungit.F a 'm ac a "D A P H N E ". str. Plopilor nr.
50. tc»c*on 429 405. orar 6-20. Farmacia "IN T E R P H A R M -. str. Pnm âvoni nr. 5. tc lc 'o n 42-71-95. orar 8*22. Farmacia "C U E M A T IS F A R M ", Pvaţa Unin i nr. 10. le lo 'o n 19-13-63. o ra r 8-22.
Garcfa de n o a p teF a rm a c ia nr. 4 . s t r . ’ G h. D o ja nr. 3.
te le îon 13-00-77. orar 20*8.
■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogâlniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Biblioman (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int.. 177): luni - vineri: 9,00-16,00. ’
■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vincri: 10-19, sîmbătă: 10-13.
■ Biblioteca Centrului Cultural German ’'Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
Dispensarul | Policlinic cu Plată Ş
oferii consu lta ţii dc toate specialităţile, tratamente de reumatologie, nticâ chirurgie, ecografic, analize dc laharator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Slcfan Ludtvig Rotii nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.
POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"• 1 - 5 iu lie •
IfoJ idn* g«neralj. OrJ. Bctfâ • 2 .3 ,5 (11-13). 1 (15-17). dr. R. Colâriâ - 3 (10-12). dr. S. loga ♦ 1 (9-11). dr. D. O'.îcai • 1 (14-16). dr. A Pâuncscu - 2 (16-18). 3 (15-17). dr. O. Platon -1 (9- 11). 4 (18-18). dr L Rasa -1 (15-17). dr. M. Suau - 4 (10-12). dr. V. Tâlaru • 5 (10-12). dr. C. Tmea - 2. 4 (9-11). dr. C. Vlacu - t (11-13); Homeopatic. Dr. L. Barbâalbâ - 3. 5 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanouc - 2. 4 (12-13). dr. I. Paţiu • 3 (11.30*13). dr. T. Popcscu • 3 (9-11); Interne Cr G. RMiicscu - 2 (9-11); Ginecologie. Dr. A Mahmoud -1 (14-16). dr. 0. Rotaru - 4 (15-17); Chirurgie. Dr. D Chir.lâ • 4 (17-18). dr. C. Cosma - 3 (11-13). dr. P. Pilea - 4 (9-11). dr. M. Smvu ♦ 5 (11-12); Chirurgie plastică. Dr. N. Saeid • 1 (17-18). Pediatrie. Dr. M. Fritea - 3 (12-13). dr. L Toma - 4 (11-13); Psihiatrie. Dr. M. Gheorghiu • 3 (16-18). dr. L. Glodan -1 (15.30-17)- Endocrinologie. Dr. E. Popcscu - 3 (9-11): Dermatologie. Dr. O. Roşea -1 (16-17). dr. I. S&îxj - 1 (11.30-12.30). dr. M. Teleaga • 2 (9-11): O.R.L Dr. E. Plâtan - 4 (9-11); Neurologie. Dr. M Abnxîan • 4 (12-13): Ecografie. Dr. E. Fazakas-1 (12-13). dr. S. Fiiimon -4 (10-12). dr. L Ned'u • 3 (15-17). dr. C. fonca * 2 (11-13): Pneumo-ftizlologie. Dr. M. Man - 2 (14-16); Balneologie. Dr C. Becca • 1 (15-16); Urologie. Dr. L Popa - 4 (12-13); Hematologie. Dr. A. Boan - 2 (17-18) dr C. Mconci • 1 (10-11): Oncologie. Dr. LD. Ciule -4(15-16); Oftalmologie. Dr M. Ga-.^vChe^cs ♦ 1 (16-17). dr. I. Horge - 2 (14-15). dr M. Nassiri - 4 (16.30-17.30). dr. R. Pop • 1 (11-13). dr. E. Sandowa * 2 (16-17); Neuro-psihiatrle Infantilă. Dr. E. Vâfean • 1 (14- 15): O rt^edie. Dr. Z Popa - 4 (12-13): Laborator. Ch. pr. Ş. Mcşoigo - 1, 2. 3. 4. 5 (9^11).
in cad*u! pend-noi se fac tralamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize nedcaie a re p ’c fi de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pinâ vineri, intre orele 9-11. Rezutîate'e se e^bereazâ în aceeaşi zi. după ora 14. Trimiterile sint valabile şi de ia medicii din afara policlinicii. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bazâ de reoomA'dare de la med»ai din po!<ci;n.;ca noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi efcamen endoscoprc se fac de către di eonf. d r Sâmpeiean Donjjn zilele de marţi şi joi. între orele 10.00- 11.00. numai cu Met de trimitere de la Pc ichnica ’Familfa Sfântă*. Planificarea bolnavilor se face la sed'ut PoWmicji. str. Wot.tor nr..39 şi Sa tel. 199.345, între orele 16-17. de luni pînă vineri. Donaţie se fac la sediu! Polîciinidi. la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cu>Napoca.
C t e l e s p e c ta to r » DMiercuri, 3 iulie
«OMA.HAA |
7,00 Jurnalul de ’ ■ta dimineaţă; 7,30 Oraşul
îngerilor (s/r); 8,30 Dragă, am micşorat copiii (sO; 9,20 Cine T.V.D. (r); 10,20 Indianul (f/r);12.15 TVR Cluj; 13,15 Pasiuni (s); 14;00 Jurnalul de prînz. Meteo. Sport; 14,15 Corect!; 14,30 Oameni ca noi; 15,00 Bucuriile muzicii; 16,00 Panorama (magazin); 17,00 Gradul zero (f.SUA 2000); 18,45 Corect! (r);19.00 Avanpremieră Ştiri; 19,05 Careul de Aur; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,45 Curat Caragiale! Parol!; 20,50 Oraşul îngerilor (s); 21,50 Cine T.V.D.;22.50 Jurnalul de noapte; 23,05 Infernul (f.SUA 1999); 0,45 Bucuriile muzicii (r).
t u i iC j 7,00,Tonomatul DP i V l f ? 2 (r); 8,00 Desene animate (r); 9,00 Prietenii lui Piticot (r); 9,45 Dimineţile unui bărbat cuminte; 12,10 Drumul spre Avonlea (ş); 13,10 Wishbone (s); 13,45 Desene animate (r);15.00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună;15.50 Mit şi istorie; 16,20 Destine (do); 17,00 Tonomatul DP 2;18.00 Din goana trenului (do); 18,30 Telejurnal; 19,00 Mercury (s); 20,00 Autopsii (do); 21,00 Zona crepusculară (s); 21,30 Cinematograful de artă: 247 (co.Anglia 1997); 23,05 Club-Art (mag. de artă); 23,35 Clepsidra cu imagini; 0,10 Autopsii ( do/r); 1,05 Tată, am încurcat-o! (s); 1,30 Mit şi istorie (r).
• 7,00 Observator. Ştiri sportive; 8,00
’Neaţa în epoca de piatră; 10,00 Soledad (s/r); 12,00 Te voi iubi mereu (s); 13,00 Ştirile zmiezii;13.15 Detectivii Hart(s); 14,00 Din dragoste (r); 17,00 Ştiri; 17,20 Soledad (s); 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Un bacşiş de milioane (co.romantică SUA 1994); 22,00 Observator. Sport. Meteo; 22,30 Thelma şi Louise (dramă SUA 1991); 0,30 Poveştile . oraşului (dramă SUA/Anglia/ Canada 1998, ultima parte); 2,30 Observator (r); 3,30 Zile din viaţa noastră (s); 5,00 Te voi iubi mereu (s/r); 6,00 ispita (s/r).
7,00 Teo (div./r); SE.jk-J=r* 8,00 Ştirile Pro TV; 9,15 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,15 Lumi diferite (s); 10,45 Bucătăria lui Radu (r); 11,30 Familia Bundy (s/ r); 12,00 Secolul 20 (do/r); 13,00 13-14 Cu A.Gheorghe; 14,00 în spatele uşilor închise (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 18,00 Tînăr şi neliniştit (s); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,40 Lupta cu secundele (dramă Canada/SUA 2002); 21,30 Rîdeţi cu oameni ca noi (div./r); 22,00
Ştirile Pro TV; 22,45 Familia Bundy (s); 23,15 Furtuna (dramă
■ SUA ’98); 1,15 Ştirile Pro TV.
7,00 Lună sălbatică z p flW J * (s/r); 8,00 Zid - em. muzicală; 12,40 Clip Art; 12,45 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 13,45 Morcoveaţă (d.a.); 14,15 între viată şi moarte (r); 15,30 Lună sălbatică (s); 16,30 M.A.S.H. (sj; 17,00 Real TV; 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Prietene şi rivale (s); 20,00 Vărul Vinny (co.SUA 1992); 22,00 Vînătoarea comorilor (s); 23,00 Focus Plus; 23,45 M.A.S.H. (s/r); 0,15,Camera de rîs (div./r); 0,45 Real TV (r); 1,20 Focus - em. de
. Ştiri (r).
TL
(C 151).
“ jC 6 h ^ J lN â ! f f î^ |2 0 0
Oferă publicului larg, de luni pînă sîmbătă, intre orele 10-20:
- fi-ness asistat de instructor specializat ■
- aparatură complexă de v body-building şi recuperare -■masaj şi kir.ctoterapie- aplicaţii de parafină '- saurră ' :■> , ; ■- hidroterapîe în bazin încălzit- aerobic ■ X- recuperare medicală : :Totul sub strictă supraveghere şj
control medical. 1Acces individual sau pe bază.de
abonament. jInformaţii şi programări: i094-578429; 184176.________ |
7,35 Ştiri (r); 7,50 a to c videoclipuri; 11,00
Tentaţii (r); 12,00 Documentar DW; 13,00 Videoclipuri; 15,00 Hoţul de la miezul nopţii: Un tunet îndepărtat (f/r); 17,30 Reportaj 7 abc; 18,00 Germania astăzi; 18,30 Telejurnal; 19,00 Destinaţia Germania; 19,30 As show (r);20.30 Drum în penumbră (dramă România 1972); 22,15 Concert simfonic (r); 23,10 Documentar DW; 23,35 Sinteza zilei; 23,50 Videoclipuri; 1,00 Activ FM 72,9.
7,15 Vei fi a mea, Paiomal (s/r); 8,15
Poveştiri adevărate (r); 9,00 Maria Belen (s/r); 10,15 Dreptul la viaţă (s/r); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,15 Dragoste şi putere (s/r); 12,45 Salome (s/r); 13,40 Micuţgle doamne (s); 15,00 Muzica de acasă; 15,15 Căsuţa poveştilor (d.a.); 15,30 Dreptul la viaţă (s);16.30 Maria Belen (s); 17,30 Vei. fi a mea, Paloma! (s); 18,30 Betty cea urîtă (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Taina din adîncuri (s); 21,00 De 3 x.femeie; 22,00 Salome (s); 22,55 Dragoste şi putere (s); 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Betty cea urîtă (s/r); 0,45 Micuţele doamne (s/r);1.30 De 3 x femeie (r).
NCN: 9,00 0:9 dimineaţa; 10:00 La porţile dorului (r); 11,00 Formula magică (r); 18,30 Express NCN; 19,00 Oameni şi necazuri; 20,00 Express NCN;20.30 Daniela, prietena ta; 21,45 Express NCN.
iJSZoL 18.00-19.30 Chemarea cVascZ* pămîntului - realizator Nicoleta Ţâranu; 19.30-20.00 în trafic - Realizator Dan Duma; 20.00-20.30 Miercuri de la 8 (dedicaţii muzicale).
’ Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE •
Calea Molilor nr. 106, ap, 5 Dr. Socolov Gelu - medic prtmar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
Linia telefonică de intervenţie în c r iză şi prevenţie a suicidului iniţiată d e
liiinamiRii de siviT.m; u im ii n ustă la dispoziţia dvs. de luni plnă v in e ri, în tre orele 8 - 22. Vă aţteptăm 'apelurile la numărul 186864._________
î *.s— _ Miercuri, 3 iulieBBC 6,00. 11,00, 18,00. Meteo 6,40, 7,40. S titi 7,00,.
C D 8,00, 9,00, 10,00. Curs valutar 7,15, 8,15. Horoscop r.Dio 7 25 3 25 . Meteo-sport 8,40. Ce Mai Crede Lumea9.20,15,20. Actualitatea Culturală 10,20. Filmelesăptămînii11.30. Spectacolele zilei 12,00, 16,20. Evenimentele zilei12.30, 14,20. Ştiri-m eteo 13,00, 14,00, 15,00, 16,00. Radiojumal-meteo 17,00. CD Sport 17,40. Flash informativ21,00.23,00,01.00.
_ ___— Miercuri, 3 iulie{ { ( T ))) ŞTIRI: 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; BBC -
_______ 06.00. 11.00, 14.00, 18.00; 6.30-9.00 Supermatinal: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Punctul de vedere (7.45), Linfuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); 9.00-12.00 Patrula de servictr. 9.30-Revista presei. Punctul de vedere (10.15); Concursuri (10.30, 12.30);12.45 - Sport pe mapamond; 12.00-18.00 Caleidoscop fm:13.20 Musca (limba maghiară) 20.00 - Top Ten - DJ Sebi; ■22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde Magice.
ii} iii
UNIPLUS Radio ProgramM iercuri, 3 iulie in fo rm a tiv BBC : 6,00-
6,30;8,00-8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Inform aţii culturale.10,00, 12,00, 13,00, 15,00, 16,00, 17,00 Ş tiri naţionale ţ i locale. 10,00-14,00 Punct... s i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune.19,00 Ştiri foca(e. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.
Miercuri, 3 iulie~.-v- -- -■*- Bună dim ineaţa. O emisiune dersttKr actualităţi, dar şi antren matinal prezentată de
Doina Borgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară; 10,00 De zece ori România; 11,05 Emisiunea redacţiei sociale: Exclusiv magazin. Prezintă Lucia Ţibre & loan Vasile Vanea; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,30 Microfonul ascultătorului; 13,00 Radiojurnal Bucureşti; 13,15 Paralele muzicale cu Marius Merca 13,55 Buletin efe ştiri. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte - 9’5,6 MHz. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 1 8 ,0 0 Radiofax - prezintă Dan Moşoiu. 18,30 Atheneu- prezintă Dora Pavel. 19,00 Radiojurnal Bucureşti,20 00 Ştiri. 20,05 Mileniul III, cu Constantin Mustaţă; 21,00 Ştiri;21 05 Cruda realitate-cu Florin Zaharescu; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului; 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz
Paralele muzicale.
RADIO FIR 96,2 FM DEJ J : S o , o ,horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: F iru 'n zece paişpe, 10.00-14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power plây, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00-18.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zile i; Firul roşu, 17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalu l BBC - 7.00, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30; Ştiri sportive, 16.45; P e Someş în sus şi-n jos, 19.00-19.30, dedicaţii de muzică populară, realizator Nelu Dordoi; Club Dance, 21.00-24.00, muzică dance, house, realizator Ciprian Muncelean.
Miercuri, 3 iulie 06:00-06:30 Radio Europa Liberă; 06:30-
7* 10:00 Isteria dim ineţii cu Claudia Pop" şi Cosmin Dima’ncescu; 10:00-18:00 Hit player - cele mai celebre hituri din anii ’80 pînă în prezent; 18:00-18:30 Radio Europa < Liberă; 18:30-21:00 Emisiunea în limba maghiară cu Levente Orban; 21:00-21:15 Crema Mix cu DJ Alexis7*21:15-23:00 Serile cu Dan, realizate de Dan Mihu; 23:00-06:00 N igh t Player - muzica nopţii la Radio Impuls.
MTE H LA OMEZITAT
-"UPI" •
Populara practică a “supradimensionării”, întîlnită în restaurantele fast-food, adică a măririi porţiei de mîncare în schimbul unei sume cu doar cîţiva cenţi mai mare, adaugă mult mai multe.calorii la hrana oamenilor şi contribuie la “epidem ia” de obezitate înregistrată în rîndul americanilor, au relevat unele grupuri de consumatori din Statele Unite ale Americii la data de 18 iunie. In cursul unei conferinţe de presă, Alianţa Naţională pentru Nutriţie şi Activitate (NANA) o “coaliţie” alcătuită din peste 200 de organizaţii din domeniul sanitar, a pus în discuţie riscurile pe care le prezintă pentru sănătate porţiile supradim ensionate, semnalînd că această practică (a supradimensionării porţiilor de mîncare) s-a extins şi în alte m agazine care comercializează produse alimentare la preţuri accesibile, precum şi în cinematografe.
Supradimensionarea porţiilor produselor alimentare “încurajează mîncatul peste măsură şi contribuie la creşterea vertiginoasă a ratei obezităţii în rîndul adulţilor şi copiilor, a declarat Margo Wootan, directorul politicii nutriţionale în cadrul Centrului de utilizare a Ştiinţei în Interesul Public. “Pur şi simplu ne săpăm groapa mîncînd”, a spus Carol Tucker Forman, directorul Institutului de Politică Alimentară ţinînd de Federaţia Consumatorilor din America. Ea a adăugat că obezitatea este asociată cu riscuri sporite în domeniul bolilor de inimă, cancerului, de infarct, hipertensiune şi diabet. Raportul NANA relevă faptul că o mărire a porţiilor
de mîncare costă relativ puţin, dar duce la o creştere semnificativă a numărului de calorii. De exemplu, unei creşteri cu 42 la sută a preţului achitat pentru a cumpăra o cutie de băutură răcoritoare de dimensiuni mai mari, îi revine un conţinut suplimentar de 450 de calorii, ceea ce înseamnă o creştere de 300 la sută a aportului caloric. Dacă, la cinematograf, în loc de o pungă mică de floricele de porumb (popcom) se cumpără una de dimensiuni medii, costul suplimentar este de doar 71 de cenţi, în timp ce diferenţa de mărime înseamnă un aport suplimentar de 500 de calorii.
Practica adiţionării unei porţii de cartofi prăjiţi şi a unei băuturi răcoritoare la un sandviş de la fast-food, pentru alcătuirea “unui meniu cu valoare calorică mare”, duce la unele dintre cele mai mari creşteri ale numărului de calorii, se adaugă în raportul amintit. Un burger mare cu brînză dintr-un meniu McDonald’s cu valoare calorică foarte mare conţine cu 490 de calorii mai mult decît un sandviş obişnuit cu o porţie mică de cartofi prăjiţi şi alta, de aceeaşi dimensiune, de Coca Cola, iar meniul mai sărac în calorii costă cu 8 cenţi mai mult.
“Porţiile mai mici costă mai mult”, spune Melanie Polk, director de educaţie nutriţională în cadrul Institutului American de Cercetări Oncologice. “Este un lucru greşit. Este ceva nefiresc, şi nociv pentru sănătatea noastră”. Asociaţia Naţională a Restaurantelor a respins cererile grupurilor de consumatori. “Este ceva exagerat de simplist să se pună obezitatea pe seama dimensiunii porţiilor de mîncare..., cînd, de fapt, trebuie adoptat în general un stil de viaţă sănătos” pentru a ne menţine
greutatea corporală, a declarat Agenţiei United Press International, Sheil.a Cohn, dietetician şi coordonator în domeniul nutriţiei al asociaţiei sus-menţionate. “Dar. nici să-i faci pe oameni să se simtă prost din cauza a ceea ce mănîncă nu reprezintă o modalitate de a promova stiluri de viaţă sănătoase”, a adăugat ea.
în ultimii cîţiva ani, consumul caloric pe persoană nu s-a mărit (în Statele Unite ale Americii), dar activitatea fizică s-a redus în aceeaşi perioadă, lucru ce constitu ie principalul factor ce stă la baza creşterii ratei obezităţii, a mai spus d-na Cohn. Pentru a combate efectele supradimensionării porţiilor de hrană asupra creşterii în greutate, consumatorii pot “să ceară porţii mai mici, jumătate de porţie şi să împartă cu alţii”, a propus d-na Polk. “Comandaţi întotdeauna cea mai mică porţie care există acolo unde luaţi masa... Veţi vedea că va fi mai mult decît m are”. Ea le-a recom andat consum atorilor să refuze oferta de supradimensionare a porţiilor, iar în cazul în care optează pentru unele mai mari, să le împartă cu un prieten. “Atîta vreme cît nu vom mînca un pic mai puţin şi nu vom face mai m ultă mişcare, nu vom reduce proporţiile acestei "epidemii" de obezitate”, a spus ea. Pentru a-i face pe consumatori mai conştienţi de numărul de calorii pe care le conţin porţiile supradimensionate, grupurile de consumatori le cer autorităţilor legislative federale, statale şi locale din SUA să le impună restaurantelor fast-food să afişeze la vedere liste cu conţinutul caloric al preparatelor din meniul lor, a mai spus d-na Wootan.
-"NEZAVISIIVIAIA GAZETA"
(Articol semnat de Serghei Şişkariov, vicepreşedintele Comisiei pentru probleme internaţionale, a Dumei de Stat, expert în ştiinţe juridice)
Kaliningradul devine punctul fierbinte al democraţiei europene. Deocamdată, colegii europeni insistă în mod ferm tocmai asupra unei comunicări “prin viză” între teritoriile ruseşti, separate unul de celălalt de spaţiul Schengen. Este evident că, pînă şi prin cea mai liberală metodă de acordare a vizelor de tranzit, această schemă reprezintă, de fapt, o “procedură permisivă”. însă, cetăţenii unei ţâri libere trebuie să aibă dreptul să se deplaseze pe propriul teritoriu după bunul lor plac, la orice oră din zi sau din noapte, indiferent de orarul de activitate al serviciilor consulare, indiferent de cheful de muncă al acestora, de penele de calculator sau de condiţiile meteo, care, toate la un loc, ar putea stopa banda rulantă a ştampilelor de pe paşapoarte. O asemenea experienţă există deja în lume: de exemplu, Confederaţia Elveţiană nu este membră a UE, însă, pe baza unor acorduri bilaterale, cetăţenii ei beneficiază de dreptul liberei circulaţii pe teritoriul Uniunii. Este de menţionat că şi tranzitul între Republica Federală Germania şi secfoarele vestice ale Berlinului (zone ocupate de SUA, Marea Britanie şi Franţa) se făcea fără vize, în conformitate cu acordul cvadrilateral privind Berlinul de Est.
Dovezile funcţionarilor europeni cu privire la faptul că o tranzitare fără vize este periculoasă din cauza posibilităţii pătrunderii în UE a unor imigranţi ilegali ruşi reprezintă, pentru Rusia, încă o dovadă a făţărniciei europene: infractorii care se află pe teritoriul Rusiei în urmărire generală primesc oficial vize Schenghen emise de către consulatele europene. Şi apoi, precum Lenin, călătoresc în mod liber prin Europa, jefuiesc conturi bancare, cheltuiesc în Rusia banii furaţi în
afară şi, Ia prima încercare de a-i prinde, se declară “deţinuţi ai conştiinţei”. Această zonă Schenghen care, la vrem ea sa, era o incontestabilă reuşită a Europei, devine din ce în ce mai mult o zonă a standardelofduble. Iar asemenea standarde duble, prezentate drept “veritabile norme europene”, nu sînt demult o noutate pentru Rusia.
Se ştie că UE se extinde, iar reprezentantele democraţiei europene par a nu observa faptul evident că statele baltice nu corespund nici pe departe standardelor democratice şi celor privind drepturile omului. Iar, în două dintre aceste ţări, circa o treime din populaţie nu beneficiază de drepturi politice şi civile! Este greu să ne imaginăm cum este posibil ca în secolul XXI, într-o Europă luminată, să existe o ţară sau un grup de ţări în care cîteva milioane de oameni nu numai că niţ au dreptul de a fi aleşi în organismele de conducere şi de a lucra în cele executive, dar nici măcar nu au dreptul să vorbească limba maternă! De altfel, a-ţi manifesta astăzi indignarea faţă de standardele duble ale politicii internaţionale reprezintă un lucru ingrat. Şi, prin urmare, dacă ruşilor li se trasează astfel de reguli ale jocului, este nevoie ca ei să înveţe să se folosească în mod ceva mai îndrăzneţ de mecanisme politice în vederea unei soluţionări civilizate a contradicţiilor.
Conform statutului UE, în această organizaţie pot fi admise doar ţări democratice, cu economii de piaţă, care nu au probleme, inclusiv teritoriale, cu vecinii. Totuşi, Lituania, de exemplu, are asemenea probleme. în primul rînd, însuşi Seimul (Parlamentul) lituanian a recunoscut existenţa unor asemenea probleme, adoptînd, în iunie 2000, “Legea privind compensarea daunelor aduse Republicii Lituaniene de către ocupaţia sovietică”. în al doilea rînd, Rusia nu a ratificat, deocamdată, acordul cu Lituania privind graniţele de stat Acest lucra este firesc, deoarece există mai multe neclarităţi cu privire mai ales la primul articol ăl acestui acord. Mult timp, Rusia a
închis ochii Ia această “lege”, explicînd capriciile a o parte din elita politică lituaniană prin “circumstanţe medicale”. Dar ce să faci atunci cînd dl Vitautas Landsberghis (fost preşedinte al Lituaniei, actualm ente preşedintele partidului Uniunea Patriei) refuză
• ajutorai medical! La urma urmei, starea sa de sănătate nu poate să reprezinte un obiect de discuţii în cadrul negocierilor internaţionale. Totuşi, la ora actuală “legea privind daunele”'ar putea fi discutată în mod diplomatic, deoarece Rusia are ce să spună cu privire la acest lucra. După al doilea război mondial, pe baza acordurilor de Ia Ialta şi Potsdam, teritoriul Prusiei Orientale a revenit Uniunii Sovietice, în conformitate cu dreptul său de ţară învingătoare. Şi numai după aceea, la decizia conducerii staliniste a URSS, care a “ocupat” Lituania, regiunea Vilensk cu centrul său Vilino )actualmente Vilnius), precum şi regiunea Memelisk, cu centrul său Memeli (actualmente Claipeda) au devenit graniţele administrative ale RSS Lituaniene, formînd peste o treime din teritoriul ei actual...
Ruşii, ca şi viitorii tovarăşi de echipă din cadrul UE, trebuie să înţeleagă ce fel de stat este Lituania şi ce repercusiuni ar putea avea aderarea sa la UE asupra bunăstării altor membri ai săi, plătitori de taxe. Poate că şi tratativele cu UE privind statutul regiunii Kaliningrad şi-ar pierde, în acest caz, actualitatea. Mă voi grăbi să anticipez posibilele reproşuri care i s-ar putea aduce Rusiei cu privire la ambiţiile sale imperiale şi pretenţiile teritoriale: nu ruşii au iniţiat această te m i Tocmai colegii lituanieni sînt cei care, de ceva vreme, strigă sus şi tare necesitatea unei asemenea discuţii. Din partea Rusiei ar fi total nepoliticos dacă ar rămîne surdă J a apelurile disperate ale vecinei sale. în afară de aceasta, Rusia trebuie să înveţe să-şi apere interesele sale pe baza unor documente internaţionale, pe care, după cum se ştie, nimeni nu le-a anulat.
'■"PANORAMÂ"-
Hosni Mubarak revine în centrul conflictului din Orientul Mijlociu. Cu discreţie şi prudenţă, sprijinit de o diplomaţie (a sa), dînd întotdeauna dovadă de mari capacităţi de negociere, preşedintele egiptean a devenit de-acum interpretul acreditat al exigenţelor lumii arabe pentru a se ajunge la o soluţionare a războiului dintre israelieni şi palestinieni. Semnalele sînt clare: începînd din momentul în care conflictul s-a exacerbat, o dată cu multiplicarea atentatelor sinucigaşe, pe de o parte, şi cu reocuparea Cisiordaniei pe de alta, Mubarak a fost prezent la răscrucea tuturor iniţiativelor legate de situaţia din Orientul Mijlociu. A fost consultat, fară excepţie, de toţi liderii arabi: din Siria, Liban, Arabia Saudită, Iordania şi Irak; iar apoi din T un isia şi din M aroc. M ai m ult: vicepreşedintele american Dick Cheney s-a dus la Cairo, urmat de premierul britanic Tony Blair şi de responsabilul cu politica externă europeană Javier Solana. La rîndul său, preşedintele Hosni Mubarak s-a deplasat pentru cîteva zile la Camp David, în compania lui George W. Bush, cu puţin timp înainte ca premierul israelian Ariei Sharon să efectueze o vizită identică.
Prin această multiplicare a iniţiativelor, Egiptul revine la rolul pe care l-a avut, de fapt, timp de decenii, în interiorul lumii arabe. Un rol de călăuză şi de conducere. De ce? Am putea ream inti c îteva particularităţi egiptene. Cu aproape 70 de milioane de locuitori, este vorba dc cea mai populată ţară din Orientul Mijlociu, chiar dacă oamenii trăiesc într-un spaţiu extrem de rcstrîns: 55.000 dc km pătraţi, dintr-o suprafaţă ţoală dc 997.000 km pătraţi, adică pe aproximativ 5 la sută din teritoriu. Dc asemenea, istoria milenară a Egiptului face din această ţară pivotul unei lumi care vrea să aibă aceeaşi demnitate atît faţă dc Occident, cit şi faţă dc Răsărit. Totodată, într-o zonă geografică ce se întinde dc la Atlantic la Oceanul Indian, Egiptul apare ca un far dc culturii. Universitatea Al-Azhar, aflată la periferia capitalei Cairo, este cea mai marc din lumea islamică, cu cei peste 500.000 dc studenţi ai săi. Dincolo dc orizontul intelectual destul dc modest al acestei mari mase dc studenţi, nu este mai puţin adevărat că orice luare dc poziţie teologică a imamilor dc la Al-Az,har are o pondere considerabilă în Islamul contemporan. Există, în fine, un proiect ambiţios, care s-a conturat în ultimele luni şi care s-a bucurat dc sprijin puternic din partea ONU, a UE şi a UNESCO: crearea Bibliotecii alexandrine. Este o revenire la antichitate, cînd Alexandria era centrul dc iradiere a civilizaţiei mediteraneene. Azi s-ar dori reluarea acelui itincrariu. Alexandria ar trebui să devină cel mai important centru pentru studiul civilizaţiilor mediteraneene.
Toate acestea ar avea o importanţă relativă dacă, la începutul anilor '50, Egiptul nu ar fi dus la bun sfirşit revoluţia nasserianâ care avea să confere, pentru prima dată în secolul XX, demnitate şi prestigiu nu numai Egiptului, ci şi majorităţii ţârilor arabe şi în primul rînd Siriei şi Irakului, care au încercat să interpreteze naţionalismul arab şi să aplice învăţăturile lui Gamal Abdel Nasser.
Toate acestea sînt o moştenire care într-un fel “rămîne în ADN-ul acestei ţâri”, spunea recent Alex Buccianti (italian de origine), corespondent “istoric" al ziarului "Le Monde", din Cairo. Totuşi, preciza el, “regimul este învechit: cincizeci de ani sînt mulţi pentru orice model politic. Astfel, socialismul de la origini s-a transformat în populism. Dar acest lucru are şi aspectele sale pozitive, în sensul că Mubarak este foarte atent la reacţiile opiniei publice, de care, într-un anumit sens, se teme”. Potrivit lui Buccianti, problemele lui Mubarak se află în altă parte. însă nu a fost singurul care Ie-a creat, fiindcă le-a hroştenit de la raişii care l-au precedat Nasser şi Anwar el-Sadat. “Pe de o parte se înregistrează o sclerozare a aparatului de stat, extrem de supraîncărcat: aproape 5 milioane de persoane, funcţionari prost plătiţi şi, ca atare, corupţi sau coruptibili. Pe de alta, influenţa cadrelor militare de rang superior asupra întregii vieţi sociale şi economice din ţară. în Egipt, generalii ies la pensie la 51 de ani. Şi, de îndată ce ies din rîndurile armatei, devin antreprenori ai unor societăţi care lucrează pentru stat, sau'la întreprinderi care sub aspect oficial sînt de stat, şi în ale căror domenii de activifite sînt incluse sectoarele cele mai diferite: de la energie la cultivarea cartofilor”. în felul acesta, printr-o reţea invizibilă de acorduri, solidaritate şi ch iar de complicitate, întreaga economie egipteană se află sub control.
Aici ar outea fi / \ v - r r ^ J ^ K • 1883 - S-a născut scriitorulA l '! « v a 1 r r r ^ : . ce
i-'ş »V
^ ş \V t t*"*
V - iA'■> ' t v • ? -v-vt-A ,, v v
M / ; . r
6-. V / '
■ -1 ! , U | - V
/V ft i■a i#
.aîM» f
..3bL- ;jlDevenite, pe parcursul celor cinci ani, o
veritabilă institu ţie . Galele M E D IC IN Ă , .IUTĂ. CULTURĂ - organizate de F ilia la C lu j-N apoca a S o c ie tă ţii de Ş tiin ţe Medicale. Universitatea dc M edicină şi Farmacie “ lu liu Haţieganu" ş i Academia de Muzică “ G. Dima "- ş i-au c îş tiga t nu doar audienţa unu i p u b lic d in e lita i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i clujene, c i şi un bun renume na ţiona l şi ch ia r in te rna ţiona l, p r in ca lita tea programelor propuse cu ocazia f ie c ă re i re u n iu n i, p r in p r e s t a ţ i a am fitrionu lu i, p ro f. un iv . dr. N ico lae Hăncu, diversitatea tematică ş i interesul în tre ţ in u t la cote inaltc, corespunzător u n u i id e a l estetic in d iv id u a l. U ltim a reuniune a stagiunii (in ultima m iercuri a lu n ii iu lie 2002), a l cărei program a fost re s tru c tu ra t ud in m ers ” , d in m otive obiective, a cuprins:
• P oez ia e p id e m io lo g ie i - un foarte in teresant colaj de curs, care a surprins aspecte din intim itatea uneia dintre cele mai f ru m o a se , m a i f a s c in a n te şi m ai spectaculoase specialităţi medicale, prezentat de p ro f. univ. d r . I. B ocşan, în conexiune
* n p s w
prof. univ. dr. ^
C~2;
P I
£yjf
• “Să ne ornamentăm viaţa cu preumblăr
cu m o n u m e n te şi e f ig ii a le c u ltu r ii umanităţii, al căror im pact asupra omului a fost şi este covîrşitor. Aceasta, cu atît mai m ult cu cît epidemiologia - această ştiinţă despre populaţie, care studiază distribuţia şi factorii determinanţi ai stărilor de sănătate - e s te re v o lu ţ io n a ră şi în a c e la ş i tim p contem porană cu Hipocrate, supravieţuind tuturor imperiilor. Am asistat la o expunere m etaforică asupra epidemiologiei, pe fondul “A notim purilor” lui Vivaldi, care a captivat s a la p r in im ag in e , s im b o lu r i , fo rm e arhitectonice, vitralii etc; o prezentare a că u tă rilo r epidem iologiei, a d rum urilo r (supraveghere, investigaţie, evaluare, analiză
ep idem io log ică). ce se ce r term inate, dom eniilor de utilizare a epidemiologie avantajelor şi dezavantajelor acesteia, avem tenacitatea Leului diii Belfort, să fi: credincioşi celor care au încredere în nc consecvenţi ca şi Cromwell, harnici ca e muşuroi de furnici”, pentru ca, la final: dem onstraţiei prin imgine-metaforâ-poezit autorul expunerii să prezinte o admirabil serie de im ag in i din vechea capitală Thailandei.
• E v o c în d u -I pe V ic to r H ugo pri: “Viziunile hugoliene” ale pictorului clujea O ctavian C osm an (titlul expoziţiei deschis:
BICENTENARULAstfel răspundea, cu cîteva decenii în urmă,
Andre Gide, vădit iritat de fecunditatea, elocinţa şi aparenta “lipsă de măsură” a acestui om monumental, care s-a impus epocii atît pe plan literar, cît şi politico-social. Hugo a abordat poezia lirică, satirică şi epică, a fost romancier, istoric, critic literar, dramaturg, desenator, jurnalist, vojajor, deputat, disident şi apoi senator.
Autorul Contemplărilor vine pe lume la Besanţon, în plină epocă napoleoniană, din tată ateu şi fost revoluţionar, ajuns general al Imperiului, şi din mamă fervent catolică şi roialistă. Studiază la liceul Louis-Ie-Grand din Paris, iar Ia 22 de ani iese din anonimat cu primele Odcs. “Voi fi ca Chatcaubriand sau nimica” - proclama el deja la vîrstă de 14 ani! “Nu-1 mai consideram pe C ha tcaub riand destul de rom antic” - povestea mai tîrziu George Sand în Histoire de ma vie, pentru ca însuşi Chateaubriand să constate într-o scrisoare adresată lui Hugo: “Je m'en vais, Monsieur, et vous venez” (“Domnul meu, eu plec, iar dumneavoastră • veniţi”).
La 25 de ani, este şef al Cenaclului şi publică piesa Cromwell, la 28 de ani, Hernani, la 29 de ani, primul său roman, Notre Dame de Paris, precum şi volumul de poezii Les Feuilles d ’automne, la 36 de ani Ruy Blas, la 39 de ani e ales membru al Academiei Franceze şi Pair de France sub Louis Philippe, dar devine apoi republican, alături de poetul Lamartine, iar la 46 de ani, în 1848, e deputat în Adunarea Constituantă, ca în curînd să fie silit la exil pe toată durata domniei lui Napoleon al 111-lea, între 1851 -
^ 1 8 7 0 . La vîrstă de 57 de ani, începe să publice
La legende des sicles, iar la 60 de ani, Le miserables. Revine în ţară la vîrstă de 74 de ar şi devine senator, iar la 80 de ani este în centri unor onoruri naţionale. Se stinge din viaţă 1885, la 83 de ani.
La maliţiozitatea lui Gide, cu care am începi? articolul, un critic francez, Lecompte, răspund; că faima lui Gide pare a fi dispărut o dată cj moartea să, în timp ce Victor Hugo, la cei 20; de ani de la naştere, continuă să fie prezent prinţ::, noi. Nu cred că ar trebui să continuu cu răutăţi!: despre Gide - deşi, conform legislaţiilor actual; referitoare la moravuri, el ar putea să se afiţ după gratii... Adevărul e că nici Hugo n-a fof într-o anumită privinţă uşă de biserică: în ciuc căsătoriei la vîrstă fragedă, ce-i drept, cu Adelţ Foucher, care i-a dăruit cinci copii, el a împart' tot restul vieţii cu o altă frumuseţe, Juliette Drout (ca să nu mai citez şi alte nume). Dar a fost î{ chip dramatic pedepsit de destin: în 1843 îs? pierde fiica, pe Leopoldine, care se îneacă îj Sena, nu departe de Le Havre. (Halal familie: e află despre moartea fiicei, citind ziarul! O a dou: fiică, Adele, înnebuneşte). Am văzut locul; înecului: fluviul este mare, impetuos, aproape] cît Dunărea. Şi să ne mai amintim că Hugo 3 fost şi un mare călător; operele Le Rhin, letre. un ami (1842) şi Voyage vers les Pyrenees ( dovedesc.
Anul comemorativ Victor Hugo a început p;f fundalul unor alegeri prezidenţiale, urmate d:î alegeri legislative, în atmosfera tensionată în car." judecătorii demisionează în serie, iar alţii sîr demarcaţi pentru neglijenţă criminală, în carr conflictele etnice se ţin lanţ, cînd sintagnv Liberte-egalite-fraternile - despre care se spun că i-ar fi aparţinut - e mai goală de conţinut cJorieînd. Mass-media şi omul de rînd, în ace;
f
| Căldura verii sporeşte parcă , de Ia o zi Ia alta cu febra
emoţiilor şcolăreşti cu care ne-am obişnuit de ani şi ani, dar care sin t de neuitat, asem eni p rim elo r iubiri... Examenele sînt în toi. Aproape nu e casă care să nu fie implicată emoţional în această minunată poveste a vieţii de elev. Toate sînt importante la v rem ea asta, d ar parcă examenul de “bac” marchează cel mai bine momentul-prag di» viaţa fiecăruia. Cu tainic fior mi-aduc am inte că, pe vremea mea (şi nu e cine ştie cît de atunci), acestuia i se spunea atît de frumos “examen de maturitate”, exprimînd cu
Elevilor, cu dragoste şi recunoştinţăclaritate pasul mare pe care urma să-l facem, proba de foc pe care urma să o dăm şi măsura cu care ni se cerea şi cu care trebuia să măsurăm din acel moment în viaţă. Cred încă că şi actualul şi modemul “bacalaureat” (lat. bacca lauri/ laurea) închide în el, ca-ntr-o scoică, aceeaşi em oţie şi acelaşi mare înţeles.
în moment în care voi, dragi elevi, conştientizaţi importanţa acestui eveniment şi desluşiţi b ine în ţe lesu l cuvîntului “maturitate” sau “bacalaureat”,
vă simţiţi onoraţi de încrederea ce vi se acordă, deveniţi mai serioşi şi realizaţi brusc ce responsabilităţi apasă pe umerii voştri tineri şi ce mult se aşteaptă de la voi. E o dulce povară ce vă dă un sentirrjent de mîndrie şi vă face mai încrezători în voi înşivă, mai hotărîţi. Entuziaşti, exuberanţi, nonconformişti uneori, aparent lipsiţi de griji, eu vă văd buni şi frumoşi, destoinici, harnici şi cuminţi, în marea voastră majoritate, şi mă văd datoare să-m i exprim , pe lîngă
dragostea ce v-o port, recunoştinţa mea întreagă, căci, văzîndu-vă, încerc un sentiment plăcut de încredere în cele ce vor veni. Voi sînteţi ziua noastră bună de mîine, voi sînteţi puntea ce ne leagă de viitor, voi sînteţi şansa şi speranţa acestui neam. Despre mulţi d intre voi, însă, nu vorbeşte nimeni, bucurîndu-se de mai multă atenţie doar cei care, dintr-o gravă eroare, umbresc aura generaţiei voastre, şi nu e drept...
Sînteti în fata unui mare
examen. Bateţi cu încredere la poarta vieţii, păşiţi hotărîţi, chiar dacă simţiţi că este greu, nu vă lăsaţi copleşiţi de teamă ori de emoţie şi să ieşiţi învingători din această confruntare cu realitate şi cu voi înşivă! Priviţi optimişti spre ziua de mîine, folosiţi toată energia şi ştiinţa voastră în a croi cît se poate de frumos viaţa şi bucuraţi-vă de tot.ceea ce faceţi!
Acum, cînd nopţile şi zilele sînt parcă una, cînd sînteţi în centrul atenţiei, mi-e drag să
vă spun că am încredere în voi, că vă doresc să izbutiţi.
Şi nu uitaţi: oricît de multe încercări aţi înfrunta, oricît de grea vi s-ar părea că este viaţa, merită să luptaţi pentru ea, s-o iubiţi, s-o respectaţi şi s-o trăiţi aşa cum se cuvine! Iar noi să aşezăm pe frunţile voastre tinere, îmbrobodate de sudoarea emoţiei şi a lucrului bine făcut, ■ cununa de lauri binemeritată.
Vom mai păşi apoi o vreme alături pînă cînd, încet-încet, vă vom, lăsa deplina libertate, urîndu-vă drum bun şi numai bine, un zbor constant înalt, cu aripile larg deschise!
luliana SĂVOIU
Aici ar putea fireclama dumneavoastră
1893 - S-a născut Aca de Barbu. cîntăreaţă şi pedagogă (se înscrie printre
fondatorii Operei Române din Cluj) (m.21 martie 1958).
P'
' 1 1 \ \ £ *i! j T Â ■’ îu l J
printr-o lume încărcată de spirit"
la M uzeul Naţional de Artă Cluj şi dedicate Bicentenarului H ugo), criticul şi profesorul dr. Negoiţă L ăp to iu , un obişnuit al Galelor, a făcut apel la valorificarea elem entului sen tim en ta l în a c e a s tă lu m e “ su p u să urgenţelor” şi la tentativa pictorului clujean de echivalare prin culoare a supravieţuirii, a identificării unui refugiu pentru a ne regăsi; aşa cum, determ inante pentru Hugo, rămîn nevoia de dialog şi nevoia de exil. Dialogul în lumea gîndurilor înalte, între zidurile şi cărţile unei biblioteci imaginare, care dă şansa supravieţuirii prin lum ină, cu ltu ră şi p ă s tra re a v e r tic a l ită ţii v ieţii, respectiv exilul, priv it nu ca un surghiun, ci ca o
A
VICTOR HUGO- “Cine este cel mai mare poet francez? ”
- “Din păcate (Helast), Victor Hugo ”.
debjit de mileniu impregnat de probleme şi de conflicte economice şi sociale, îl pomenesc mai mult ca autor al Mizerabililor, decît în calitatea sa de “cel mai mare poet al Franţei” - pentru că proza lui e impregnată de un realism şi de un grad de universalitate care mobilizează şi astăzi: “Hugo şi Voltaire se întîlnesc pe terenul dragostei pentru dreptate şi umanitate” - scria Emerst Renan. Oare este aceasta revanşa lui Gide sau, mai degrabă, clarviziunea lui? N-are importanţă. Mai semnificativ ar fi de remarcat faptul că, trecînd poezia pe plan secundar, romantismul se estompează. Dar nici acest lucru nu este esenţial căci, după cum afirma însuşi Victor Hugo în William Shakespeare, 1864, Istoria veridică, istoria adevărată, istoria definitivă... va reţine mult mai puţin marile lovituri de sabie decît marile idei... P itago ra a rep rezen ta t un eveniment mult mai important decît /faraonul/ Sesostris..., căci a condus la înălţarea spiritului uman, D ante con tează mai m ult decît Charlemagne, iar Shakespeare mai mult decît Carol Quintul”.
Victor Hugo se odihneşte la Pantheon, alături de Emile Zola. Coincidenţa face că tot anul acesta se celebrează şi bicentenarul altui mare scriitor francez, Alexandre Dumas, care, cu acest prilej, va fi deplasat, şi el, la Pantheon-ul care poartă deviza: Aux grands hommes, la Patrie reconnaissante.
Paris, 2002
Horea PORUMB
ALTAGHITARĂ
Cum, spuneau ei trişti, Sub aste vîntrele,
■. Să treci de vardişti?.- Vislili, spuneau ele.
Cum, spuneam apoi,Să uiţi certuri grele,
Primejdii, nevoi?- Dormiţi, spuneau ele.
Cum, inai spuneau ei,: Le-ncîntăm pe cclc
Mai mîndre femei?- Iubiţi, spuneau ele. :
Iulie 1838(Din volumul
Les Raynons et Ies - Ombres).
în româneşte d&Aurel Rău
. ..
"Viziuni hugoliene’’ ; " V■ cu dr.
Negoiţă Lăptoiu ' ^ " T > vnevoie de evadare din contingent, către o lume care dă şansa regăsirii de sine, de înnobilare în m editaţie.
• Precedat de un extraordinar poem în proză despre visul om ului-pasăre - pasărea de un albastru deschis, ca seninul, care trebuie să zboare toată viaţa acolo, în cer, cu aripile-ntinse în bătaia vîntului, şi care nu coboară pe păm înt decît o singură dată, cînd îi vine ceasul m orţii - recitalul lui F lorin P iersic ne-a purtat prin poezia şi poveştile copilăriei şi adolescenţei, prin noianul de amintiri d in anii de început, sub aripa regizoarei M arieta Sadova, a maeştrilor
F in ţi sauGiurchescu, pentru a se în to a rc e în m a tc a p o e z ie i: C o ş b u c , M i n u 1 e s c u , Carianopol, Blaga, E m inescu, Şt. O. Io s if , V lah u ţă , C r â n g u l e a n u , A rg h e z i, Ion Pribeagu. La final, versuri din creaţia lu i A d rianP ău n escu (“ C ine are părinţi/încă nu e pierdut/Cine are părinţi/încă mai are t r e c u t . . .” ) * şi D o m in ic S tan c a (d in v o lu m u l “ Strada care urcă la cer” ): m işcătoare,
patetice uneori, purtind printre rînduri exp lozii de lum ină, v irtua lită ţi in f in i te d c a r m o n i i poetice, har dc actor cc se exprim ă prin cuvinte într-o dăru ire to ta lă . în care convenţia d ispare fâ c în d lo c t r ă i r i i 11 c a t i n s c . n c p r c s c h im b a tc d c s u b ie c tiv ism , cu a tît m ai c r e d ib i le , m a i sincere şi m ai pure. Şi e l, F lo r i n P i e r s i c , a c to ru l a d e v ă ra t , cu im aginaţia şi m em oria debordante, carc aduce, cu f ie c a re n o u ăapariţie, v iaţă, poezie, te a tru la s ta r e a de arm onic prim ord ială .
• A c ă z u t c o r t in a v e r ii p e s te G a le le M E D IC IN Ă , A R T Ă , C U L T U R Ă : doar p înâ în 25 sep tem brie, însă. c înd g o n g u l va b a te p e n tru a m a rc a în c e p u tu l u n u i n o u spectacol al lum ii.
Michaela BOCU Foto: I. PETCU
T e ^ _______
Un nou volum semnat.. Cornel UdreaDe data aceasta, “Salina de cărbuni”
Pe Comei Udrea îl recomandă, în egală măsură, scrisul şi cunoaşterea realităţii, convertite în tot atîtea titluri de succes. Şi mă refer la volumele de teatru apărate pînă în prezent, toate la editura clujeană Napoca Star - Cufărul Pandorei/ 1997, Transsiberianul de Feteşti/ 1998, La pas cu deltaplanul/ 1999, Duminica de luni/ 2001 - mă refer la piesele de teatru puse în scenă la Bacău, Ploieşti, Constanta, Cluj- Napoca, Baia Mare, Galaţi, Iaşi, la faptul că avem în Comei Udrea un
«nwţSSSSS
autor plurivalent, mereu nou şi incitant, mereu surprinzător prin propunerile şi demersurile literare.
Comei Udrea este un cronicar al timpului său, unul acerb, deloc comod, căruia nu-i scapă absolut nimic. Cu luciditate şi inteligenţă supune atenţiei lipsuri, tare morale şi sociale, deziluzii ale vieţii de zi cu zi, tot mai multe şi din sfere variate. Şi multe, foarte multe dintre ele le regăsim şi în acest al cincilea volum de teatru, Salina de cărbuni, în titluri semnificative, cum
sînt R a iu l, p r im a pe d re a p ta , Tomberon excelsior, La cinci minute de in im a ta , Ipo teca pe v iito r, A rm istiţiu cu m orile de v în t şi Recurs la prejudecata de apoi. Sînt titlu ri care pot oricind in tra în repertoriul teatrelor, care pot deveni spectacole de referinţă, graţie unor regizori versaţi.
Salina de cărbuni dovedeşte, ca să-l citez pe Comei Udrea, că “în România sînt foarte mulţi autori de comedie si că există foarte multe
com edii rom âneşti de valoare. Teatrele se feresc însă să le pună în scenă. Nu stau să intru în detaliile aşa-ziselor m otivaţii, pen tru a sublinia faptul câ nu se montează comedie românească despre noi şi pentru noi, că se preferă calea de mijloc, cea a adaptării unor texte bulevardiere de categoria B sau C. Ele prind la publicul românesc, deoarece publicul are nevoie de com edie, de r îs , de zîm betu l inteligent, care înseamnă legătura între scenă şi spectatori”. Recentul volum Salina de că rb u n e face această legătură, o exploatează artistic la maxim, oferă garanţia succesului scenic.
Demostene SOFRON
A . 1 C 1 ar putea fi reclama dumneavoastră i 1995 - Grupurile parlamentare UDMR s-au adresat în scris;-
preşedintelui României, solicitînduri să nu promulge proiectu > Legii învăţămîntului, adoptat de Parlament, considerînd c i '
Legea încalcă drepturile minorităţilor, stabilite prin Constituţie.!
^ * * -ws».! •ss-x**»». a* X*Ss
Grupul ds Iniţiativă pentru Reforma PHL ar putea avea candidaţi proprii la Congresul Extraordinar
m ii
Grupul de Iniţiativă pentru Reforma PNL (G IR ) va dec ide , în 11 iulie, după co n su ltă rile cu m em brii PNL şi cu reprezentanţii filialelor, dacă este necesară tran sfo rm area în tr-u n grup activ la Congresul Extraordinar, cu un proiect şi candidaţi proprii, afirm ă preşedintele Senatului Liberal, Constantin Bălăceanu Stolnici, într-un com unicat remis, ieri, presei.
La întilnirea ce va avea loc în 1 î iulie, va ti propusă constituirea formală a GIR, constituirea unui grup de specialişti, care să analizeze blocajul instituţional şi să tomiuieze un proiect pentru soluţionarea
acestuia, în termen de 7 zile de la data constituirii.
Senatul liberal ar trebui să analizeze motivele pentru care normele deontologice interne nu au fost respectate şi să formuleze un nou cod deontologic al liberalului român, în termen de 14 zile, care să fie propus spre dezbatere membrilor si liderilor PNL
GIR va analiza căile de transformare a iniţiativei într-un grup politic activ - în acest sens fiind aşteptate, în continuare, adeziuni şi scrisori de susţinere din partea membrilor PNL.
Orice sugestie care asociază Grupul de
Iniţiativă pentru reform a PNL cu un exerciţiu m anipulator voluntar sau involuntar este “o jignire nejustificată” la adresa iniţiatorilor şi, în acealşi timp, contravine intereselor PNL, putînd îngreuna relansarea partidului, afirmă Constantin Bălăceanu Stolnici.
Constantin Bălăceanu Stolnici şi Neagu Djuvara, reprezentanţi ai Senatului PNL, au declarat, săptăm îna trecută, într-o conferinţă de presă, că propun tuturor membrilor partidului înfiinţarea unui grup de iniţiativă care să reformeze şi să relanseze politic formaţiunea liberală.
Şevarnadze s-a opus unei intervenţiiI
militare ruse în România în ‘89
Actualul preşedinte al Gcorgiei, Lduard Sevam adze. a respins ferm. in perioada in care era ministru de Externe al L'RS.S, s.ige'tia omologului său american de a interveni militar in timpul revoluţiei din România, din 19S9, a declarat, ieri. preşedintele Ion lliescu. la Universitatea Tehnică dm Tbilisi.
"Intr-un moment de cumpănă pentru destinul nostru istoric con tem poran , din decem brie loxo, cind s-a declanşat revolta populară împotriva regimului şi d ic ta tu rii personale a lui C'cauşescu - si cind au căzut victime mii dc romani (ucişi şi răniţi) - un georgian - pc atunci ministru dc Externe al Uniunii S ov ietice - a răspuns ferm sugestie i p rim ite din partea omologului său american de a interveni militar in România - că URSS a părăsit definitiv •«Doctrina Brcjnev» şi câ nu are intenţia să mai intervină cu forţa in evoluţia interna a altor state”, a afirmat preşedintele lliescu.
Şeful sta tu lu i român a m enţionat faptul câ Eduard Sevamadze a fost unul dintre primii demnitari străini care au vizitat Bucurcstiul chiar in zilele ce au urmat răsturnării regimului, totalitar.
U niversitatea Tehnică din T bilisi i-a conferit, ieri, preşedintelui Ion lliescu titlul de Doctor Hon ori s Causa.
Preşedintele lliescu a evocat, în discursul rostit, personalitatea a doi dintre profesorii săi de la Institutul Energetic din Moscova, unde şi-a făcut studiile în hidroenergetică: profesorul de maşini hidraulice Orahelaşvili şi profesorul de hidroenergetică K artvelaşvili. care i-a fost şi conducăto r ş tiin ţif ic pentru proiectul de diplomă.
Şeful statului român a apreciat, pe de altă parte, că globalizarea nu trebuie să fie echivalentă cu instaurarea unei noi “hegemonii p la n e ta re” , ci şă ducă Ia conjugarea efo rtu rilo r pentru asigurarea unui viitor mai bun pentru întreaga planetă.
Ordonanţa privind simbolurile fasciste va fi aplicată eşalonat e
Ministrul Administraţiei Publice Octav Cozmâncă a explicat, ieri, în conferinţa de presă a PSD, câ Ordonanţa de Urgenţă 31/2002 care prevede redenumirea străzilor ce poartă numele mareşalului Antonescu va fi aplicată eşalonat, acesta fiind motivul pentru care uncie autorităţi locale nu au luat încă măsuri în acest sens. „Nu poate Guvernul să smulgă plăcuţele de pc stradă, aceasta este o atribuţie a autorităţilor locale. Vom monitoriza şi vom interveni pentru respectarea prevederilor legale. Consiliile locale se vor întruni o dată. de două ori şi vor stabili redenumirea acestor străzi. Nu trebuie schimbate peste noapte”, a spus Cozmâncă. Potrivit ministrului Cozmâncă, nu se pune problema ca vreo autoritate publică să respingă ordonanţa, deoarece este obligată să respecte legile tarii. Cozmâncă a explicat că în unele oraşe nu au fost înlăturate simbolurile fascismului, aceasta fiind “o chestiune de timp şi nu de neaplicare a ordonanţei”.
Liberalii c lu jen i pro testează:
"Legea Finanţelor publice încalcă autonomia universitară"
în opinia vicepreşedintelui PNL Cluj, Valentin Naumescu, proiectul guvernului PSD privind Legea finanţelor publice compromite ideea de autonomie financiară şi managerială a universităţilor. “Conform noii legislaţii financiare, universităţile nu vor mai putea să-şi depună veniturile proprii în conturi la bănci comerciale (conturi aducătoare de dobînzi), ci la “nemuritoarea” Trezorerie a Statului (instituţie caducă, învestită cu atribuţii atotcuprinzătoare de către regimul socialist şi resuscitată, acum, de guvernul PSD), vor trebui să trimită statele de funcţii spre aprobare la MEC, vor pierde resursele nefolosite pînă la sfîrşitul anului (acestea vor fi redistribuite universităţilor fără venituri) etc”, se arată în documentul primit la redacţie. Naumescu consideră că proiectul cu pricina “marchează încă un pas înapoi în concepţia privind finanţarea învăţămîntului superior, aducînd prejudicii în special universităţilor performante din România ’.
T.C.
PRM Cluj vrea să meargă în GermaniaDeputatul PRM Cluj Damian Brudaşcu a adresat o scrisoare
deschisă preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Graţian Şerban, prin care solicită ca din delegaţia care va efectua o vizită în Germania în vederea finalizării discuţiilor şi stabilirii profilului colaborării între judeţul Cluj şi Passau să facă parte reprezentanţi ai tuturor partidelor politice, nu numai cei ai PSD. Deputatul clujean a declarat că dacă delegaţia va fi alcătuită la fel ca precedentele - fară reprezentanţi ai altor parţide decît PSD, PRM va considera acest lucru un afront adus acestui partid şi-i va informa pe partenerii germani în legătură cu politica de marginalizare la care este supusă această formaţiune politică. M .L .
Primim* la«redacţief!M l ._t„t,
Legea dizolvării partidelor politiceDizolvat dc două ori în decursul
existenţei sale, în 30 martie 193S şi la 29iulie 1947, Partidul Naţional Ţărănesc a fost reînfiinţat in anul 1990 cu aceeaşi denumire şi principii cu carc a fost fondat în 1926, anume: DEMOCRAŢIE, MORALĂ CREŞTINĂ,NAŢIONALISM şi DREPTATE SOCIALĂ, specifice poporului român, ţinind cont dc actualul stadiu dc dezvoltare socială, economică, politică şi culturală a poporului român şi dc dorinţa sa de integrare în structurile de securitate europene.
PNŢ a fost reînfiinţat dc urmaşii foştilor ţărănişti, pentru apărarea
identităţii şi demnităţii românilor, pentru stăvilirea politicii cercurilor revizioniste interne şi externe, pentru combaterea extremismului de stînga sau dreapta, pentru apărarea ţăranilor cu pămînt puţin şi pentru reîntregirea teritoriului ţării noastre amputat dc statele vecine. PNŢ a fost şi rămîne o formaţiune politică de ccntru-stînga antagonică regimului comunist, carc i-a lichidat liderii în puşcării.
După lovitura dc stat din decembrie 1989, structurile comuniste şi sccuriste s-au organizat consolidîndu-şi prezenţa în Parlamentul României prin PSD, PD, PRM şi asociaţia etnică UDMR.
Arogante şi exclusiviste, aceste închipuiri politice şi-au dat mîna şi au promovat o lege a partidelor politice, 27/ 1996, prin carc a dizolvat două sute dc formaţiuni politice. Dizolvarea partidelor politice în trepte este pe cale să se realizeze în acest an, cînd reprezentanţii la putere PSD şi UDMR, sprijiniţi dc PRM, au promovat în Camera Deputaţilor o nouă lege a partidelor politice, carc le obligă să se reînregistreze cu 50.000 dc membri, încâlcind dreptul constituţional dc liberă asociere a persoanelor. Deoarece numeroase partide politice neparlamcntarc nu au primit nici o subvenţie dc la . bugetul ţârii sau de la Internaţionala socialistă, liberală şi creştin-dcmocratâ,ynu vor putea să se
reînregistreze. Legea 27/1996 şi cea car: | va fi promovată în acest an vor trebui sL> primească titulatura de LEGE .-‘1 DIZOLVĂRII PART1DELOF j POLITICE. Deprins cu suferinţa, PN i va activa din nou în ilegalitatea conferii dc structurile comuniste, revizioniste > j extremiste din legislativul ţârii. j
La scoaterea din scena p o li t ic : ; românească şi-au adus contribuţia > ; reprezentanţii celorlalte op tsp rezece minorităţi etnice care au pătruns î : j Parlamentul României, în timp ce ţa r. ţ noastră nu arc nici un reprezentant ir: parlamentele ţârilor din' care p ro v ir , aceştia. |
Cristinel ŞARPE[preşedintele P A Ţ
Dinu Zamfirescu adresează colegilor de partid un “apel la raţiune nj .
Liberalul Dinu Zamfirescu adresează colegilor săi de partid un “apel la raţiune”, prccizind câ actuala criză a PNL nu poate fi rezolvată dccit în urma unui congres extraordinar, la carc să fie aleasă o nouă conducere “capabilă, colegială, care să promoveze adevăratele valori liberale”.
intr-un comunicat remis, ieri, Zamfirescu susţine câ noua conducere rezultată Ia Congresul Extraordinar trebuie să adopte un program şi o strategie autentic liberale, “nu ambigue, ca pînâ în prezent”: Pînâ atunci, însă, Dinu Zamfirescu îi îndeamnă pe toţi liberalii la “controlul uzului raţiunii şi la stâpînirea izbucnirilor nervoase necontrolate”, care
Lumeaicaimoft
ar putea periclita grav PNL. Dinu Zamfirescu este dc părere că “un mic grup din jurul actualei conduceri a partidului ’ foloseşte un limbaj ce aminteşte de cel al conducerii comuniste, pentru manipularea maselor prin “aşa-zise demascări ale unei pretinse grupări fracţioniste”. Acest gen de abordare denotă existenţa unor automatisme de gîndire “ale unor creiere formate la vremea respectivă”, spune Zamfirescu. Zamfirescu apreciază că partidul a ajuns “într-un soi de blocaj”, care îi afectează grav activitatea şi imaginea. “Din cîte ştiu, nimeni din PNL nu doreşte şi nu preconizează fragmentarea sau vreo ruptură în partid,
gsţspaşsie
aşa cum sc insinuează în diverse declaraţii iresponsabile”, arată liderul liberal, adăugind că PNL şi-a modificat, în ultimii doi ani, din trei în trei luni, programul şi strategia, fără a avea o linie consecventă de acţiune, ci mai degrabă “una ambiguă”.
Dinu Zamfirescu aminteşte şi de “importarea din alte sfere decît ale liberalismului” a unei personalităţi, care are “o anumită charismâ şi un bun simţ înnăscut” şi care a avut uri aport pentru PNL în alegerile parlamentare, dar care nu s-a implicat, de fapt, în viaţa partidului. S-a creat mitul omului providenţial, concepţie cu totul improprie unui partid liberal, subliniază Zamfirescu. EI susţine
câ electoratul a perceput PNL ca ur j complice al actualei puteri, prin “tot soiu ! de acte şi gesturi ncinspirate a h ! conducerii”. j
Interesul românilor este la ani lum in ;! distanţă de frămîntârile din PNL, ia:î atacurile care se succed, dintr-o singurel direcţie şi “fără ripostele altora”, trebui;;: să înceteze, altfel partidul nu va m a ; reprezenta o forţă politică, este de părer; Zamfirescu. I
“Să fim conştienţi că duşmanul nostr. este extremismul, sub toate aspectele, ia adevăraţii adversari ne sînt actuala puter: şi actualul partid majoritar”, se arată ir " finalul comunicatului. '■
UPMMWL
Psihoza telefoanelor!De la revoluţie încoace, problema
interceptării telefoanelor e discutată şi răsdiscutată în public şi întoarsă pe toate feţele. Mulţi sînt înspăimîntaţi câ li se ascultă telefonul. Nu e bine, nu e corect Dar dincolo de toate acestea, asta e oare marea problem ă a României? Telefoanele se ascultă peste tot în lume. Un preşedinte american - Nixon - şi-a pierdut funcţia din această pricină. Comandantul cecen Dudaev a fost interceptat şi neutralizat - aşa zice CIA, cind ucide un duşman! - cu ajutorul celularului. Vom face noi
excepţie? M-aş mira...Să zicem că telefonul ne este
interceptat. De ce avem a ne teme de chestia asta, dacă sîntem oameni civilizaţi şi corecţi? Eu nu m-am temut nici înainte, nici după revoluţie. Şi am vorbit vrute şi nevrute. Să mergem mai departe. “Am probleme strategice de discutat la telefon despre partid” - va zice un ins. Astea e bine să nu se discute la telefon. Se va afla câ înjurăm preşedintele ţă rii, guvernul, parlamentul, că punem de o grevă generală? Dar astea le spunem în gura
mare pe stradă, la TV şi le scriem în ziare; nu e nici o noutate, ca să intereseze pe cineva, ca înainte! Dacă se află prin interceptarea telefonului că se organizează jefuirea unei bănci e rău?! Nu, zic eu, dimpotrivă, e bine să afle cine trebuie la vreme; sau despre o crimă, despre un atentat - lâ fel.
în general, un om precaut ştie ce are de vorbit la telefon, cu cine şi cînd. Dar, repet, nu asta e problema cheie a României acum. Sînt altele mult mai delicate şi mai grave. Că unii datornici sînt iertaţi de mii de miliarde de către statul de drept, nu interesează pe nimeni, deşi asta ne costă pe noi toţi. Ei iartă, dar banii sînt ai noştri, ai
prostim ii! Iar noi ne tem em d ;: telefoane, de interceptarea lor. A tî ţ i : oameni sînt şomeri, pensionarii m c : de foame, mor fabrici şi uzine, c a r ; ieri produceau mult şi bine, dar n o i murim de grija telefoanelor. Pe c a r ;; le-am vîndut, ca pachet m a jo r ita r i străinilor pe un preţ - aflăm acu m -i derizoriu. Asta nu ne nelinişteşte, ru j ne pune pe gînduri, nu ne doare?! N e; lipseşte simţul măsurii şi realismul în: cel mai înalt grad. în schimb, avem o ) , preocupare bolnăvicioasă p e r t t n fleacuri, pentru găinării, crezîndu-n ; mari democraţi. Fals! :
/■., c h i d e u n c o n t$ «i I F i n a n s b a n k s i
V. ! * -
W *> J.41 -
) : f.
SV
& 'mbracă-tei^ntul
n o s t r u .^ 7 ...................
/* * * ' _ U m - ' C d j U M & i
(. s& B zs p £ & -•* V m i ' J J M § â j$ j& îă %
RnaKisb»..., _________; (9758936)
Peugeot 206 1.4 H D i. Irezistibil de economic.
Echipare standard pentru Peugeot 206 X-LINE 1.4 HDi / 70 CP, cu 5 uşi: servodirecţie. geamuri acţionate
electric portiere faţă, închidere centralizată, airbag şofer şi pasager, oglinzi retrovizoare încălzite, tetiere
reglabile în înălţime, scaun şofer reglabil în înălţime, banchetă spate rabatabilă prc-echipare radio cu 2 bo xe
* Consum măsurat în regim extraurban. Ia viteza stabilizată de 90 km/h
începând de la: 9.351* EURO.
Leasing 3 ani: • 182* EURO lunar •2 .783* EURO avans
• 1.855* EURO valoare reziduală
Tu iei maşina, noi îţi dăm gratis de?(
206PEU GEO T. PEN T R U C A A U T O M O B ILU L SÂ FIE ÎN T O T D E A U N A O PLĂ C ER E. PEU G EO T
Cumpără o maşină de spălat ZANUSSI şi primeşti gratis detergent pentru un an de zile.
Cluj, Piaţa Unirii nr. 16, tel.: 0264/190.988
N U M A I ÎN R E Ţ E A U A M A G A Z IN E L O R
VALTEX ZANUSSIMult confort, puţin efort i
a From the Efectrolux Group. The w orid's No. 1 choice.K/TCH EN, CLEA M N G AND OUTDOOR A PPU A N C ES
EURIALTRANS - C O N C E S IO N A R PEU G EO TS tr. A u re l V la icu n r . 2 . T e l: 0 2 6 4 /4 4 7 500
* plus TVA
(F .p .04041
J I.NG Group is » global instinuion o f Dutch Oftgin. naive in thc ficld o f hsnkiilg. mwnince and s.scl management m M coimtric*.J cmploying over 100.000 employetr». INC Bunic Romania »* the thinl IjtjcM hank in Romani», h»\ tng ofTîcc* m Buctutfot. Tot»***?*.
Cluj-Napoc», Oradea. Pitcxti. PUneUi, Uratov. EUcau, Galaţi and Constanta.1
The Bank Is cum ntly lonUng for
A \• Rclationship M anager
lobftroployc4lnourC1»j Dranch.
| The ideal candidate sh)m!d bcTi young and dynamic Ponton, <fclf-*tartcr, xviih a handx*<m mcntalitv. havmg a U n iv m ify degrec, prcferablyin Ecorţomicsandot least 2yc.irscxpcricn<cin thc financial sector. Expcricncc in a client relatcdjob and solid financial
r3UV)lyiis wsillsaremjijir|il. ExccIJcntcomrnunieation slills boih iriRomaman and Lngluh ■mlcoTnpulcTprofictciKy are a must.
ThC^ominec will bc mlinly rv*ponsib!c for initijting. maintaining & dcvcloptng buxincxs rclationship» with corporale client*, offerihgthem crcditTacilities and other corporate hank ing product* within the bank’s policics and procedure*.
— - ■ IT Assfstant
/ io Deempioy'Cd/noifCItij Dranch-.
. Responsibililiestpdudc thc dcvclopmcnt, defînitioh. support and maintcnancc o f the information systcms.The ideal candidate . 7 sftnuld btf a fasr fcanting person, very wcll organised, with very good tcchnical nnd analytica! skills, task oriented. team player,; 'having a Univctsrty degree prcfcrably in a rclated ficld. Prior expcricncc in a similar position is requircd. Good English Icvcl i*
• eorapulsory. Tcchnical skills requircd: very good knowlcdgc of'Windows NT&N ovell; MS OfHcc and othcTdcsktop Application*;, minimalfiardwarc know ledgc. Prior cxpcricncc in a similar position within tlic banking sector i* an advantage.
j The Bank ofTers; ^. • achăllcnging job within a top financial institution; oy’i • .amotiN'atingtcamcnvironmcnLindividualpcrfomianccbcingrccognisedandawarded; P
T : •* -/Mîbrnpctitivc salary, accompanicdby banking bcncfils. ^
■^•Tnicrcsted candidate* should send Curriculom VItar to PO. Bot 2 - 208, Bucbarrst (with an attached phofo -passport format) or * ✓ tobvAvwjngbarings.ro’.notlarerthan Ju ly 3, 2002.
I N G Ă O
REGIA AUTONOM A DE TERM OFICARE CLUJ-NAPOCA
B-dul 21 Decembrie 1989 nr.79 angajează prin concurs
INGINER INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢIICondiţii:- absolvenţi studii superioare tehnice, specialitatea instalaţii
pentru construcţii;-cunoştinţe informatice temeinice;- capacitate de muncă; £- dinamism; - §- cunoaşterea limbii engleze sau germane constituie avantaj. 2 Dosarele de concurs se vor depune'pînă la'data de 12.07.2002. Concursul va avea loc la sediul unitâtii în data de 16 07 2007 ora 8,00.
Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon:430878.
OPERATOR CALCULATORCerinţe: - rapiditate la culegere text în Word.
- cunoştinţe Page Maker 6.5 • Informaţii şi relaţii suplimentare:
s tr . N a p o c a n r. 16. te le fo n 1 97 .418 , _ _ ________ în tr e o re le 10-15 .
S.C. ST IM IN INDUSTRIES S.A.cu sediul în Oradea, str. Tuberozelor nr. 26, cu obiect principal de activitate producerea şi comercializarea maşinilor unelte, angajează cu contract de muncă,
INGINERI- proaspăt absolvenţi - cu următoarele specializări: ~• electronică industrială, automatizări şi electrotehnică;. ‘ |• hidraulică. , înscrieri la sediul firmei pînă în data de 12.07.2002.Relaţii suplimentare Ia telefon 0259-436.000 int. 265 sau 0259- 436.395.
I ’I X D
so ci etate cont ercialâ în funcţiune
- m oară grîu , m oară p o r u m b , c l ă d ir e , te r e n , c în ta r 3 0 t, p o st t r a n s fo r m a r e 450 k w A . §Telefon: £
092-494.496.
i i k n h
Servicii de curăţenie MKDI.INE
CI.EA.MNG SERVICE angajează
bărbaţi pentru muncă necalificată.
Condiţii: _- \1rsta: 20-40 ani SVî- Condiţie fizică 3- Stagiu militar satisfăcut
Informaţii: 199.250;0723-147.570
f â r ă a v a n s , d o b â n d a , g i r a n f i s a u a d e v e r i n f â d e v e n i t
ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Sl TONETE
STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,
CU VAD MARE!INF. LA TEL 064-194.981.
TEL.: 196.858.
SC NICOLA CARM IMPEX SRL
Cluj-Napoca angajează personal calificat în confecţii încălţăminte:- 20 cusătorese -10 manualiste.Se oferă:- 3.500.000 salariu net;- bonuri de masă;- contract de muncă ferm;- premii confidenţiale la fiecare trimestru.Informaţii la sediul societăţii: str. Decebal nr. 59.
poligrupo S^L.(KW*
membru al grupului
CARIONP o l i g r u p o R o m a n i a S R L
C alea Dorobanţilor n r.3A , 3 4 0 0 Cluj-Napoca - telefon:
t m « B Hfearlv'LLJLEXEMPLU DE CALCUL RATE (LEI) i
UNIVERSITATEA CREŞTINAMiwie carnet®Facultatea de Drept Cluj-Napoca
A creditata prin Legea Nr. 238 din 23.04.2002 publicată în M onitorul Oficial Nr. 291 din 30.04.2002.
O rganizează admitere pentru anul universitar 2002-2003
D u ra ta s tu d iilo r :-C u rs d e z i :4 a n i s- Fără frecvenţă: 5 ani 5
«CC o n d iţii d c a d m ite re : 2A dm iterea la F acultate se face pe baza m ediei dc la Bacalaueat, în ordinea dcscrcscîndă a m ediilo r şi în lim ita locurilor.
Taxa dc înscriere este de300.000 Ici
în scr ierile sc fac în perioada 10 iiilic-30scpt. 2002
Înccpînd cu anul universitar 2002-2003, prin darea în folosinţă a b ib lio tecii, care este dotată cu un numărt suficient de cursuri, studenţii au posibilitatea de a studia în cadrul b ib lio tecii la toate m ateriile cuprinse în planul dcînvâţămînt.
Se acordă u rm ătoarele înlesniri:- în taxa dc şcolarizare sînt incluse şi taxele de exam en pentru sesiunea p lanificată şi restanţe, se plăteşte taxa de exam en num ai pen tru sesiunea de reexam inare.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei care p lă tesc integral taxa p înă Ia 1.10.2002.- red u c e rea lax e i de şcolarizare cu 10% pentru: fraţi, soţ şi so ţie, dacă am bii sînt studenţi la facultatea noastră.
in fo rm aţii sup lim entare la secretariatul Facultăţii de D rep t CIu j-N apoca, str. Burebisîa nr. 2 te lefon 0264-432211 ; 0264-432265.
S.C. închiriazăspaţiu pentru depozitareîn suprafaţă de 144 mp, aflat pe B-dttl 21 Decembrie 1989 nr. 146.
Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.
<££ BANC POSTlansează cârdul
In premieră pe piaţa bancară, t a i f u n •.permite efectuarea de plăţi prin Internet, ţf___în conditţii de securitate sporită, prin intermediul cârdului virtual ataşat, t a i f u n - N e t .Emis sub sigla MASTERCARD, t a i f u n este un card în lei ce poate fi folosit în România şi în străinătate, la terminale electronice sau manuale, pentru plăţi sau pentru obţinerea de numerar (valută locală). -
Simplificaţi-vă vacanţa prin ta ifun! 5Informaţii suplimentare la „telefonul clientului” - 19.74.19 c
sau pe internet, la :
LICEUL Ş l ŞCOALA POST LICEALĂ I)E MANA CEMENT ECONOMIC ŞI DREPT
ADMINISTRATIV "VIRGIL MADGEARU"
Prezintă următoarea ofertă educaţională pentru anul şcolar 2002- 2003:• LICEU
• Apartament deosebit, 3 camere, conf. 1, centrală termică, superfinisat, garaj, beci, situat pe Str. Ialomiţei. Preţ 29.000 USD negociabil. Tel. 429.674, 0723-t B983.329. (Ag.i.)
• Vinde apartament 3 camere în Mărâşti, cu multe îmbunătăţiri, centrală termică proprie, garaj, parchet, jaluzele exterioare, pret25.000 USD negociabil. Tel.429.674, 0723-9S3.329. (Ag.i.)
VALUTA F O R T ECertificat d e depozit în valuta USD sau EURO
Dobândă: 5,5% pc an fixă:
Termen: 360 zile;
Suma minimă: 1.000 USD/EURO;
^ Ofertă valabilă numai in ^ perioada 27 măi -29 iunie
B A J T C A C O M C R C I A X A M areşal .! Antonescu. I i i , H I
C A R P A T I C A r T o o ^ T " Nr s
IN ATENŢIA PUBLICULUI CALATOR!Urmare vacanţei de vară a elevilor şi studenţilor, precum şi a plecării masive în concedii de odihnă a personalului productiv, numărul călătorilor a scăzut, motiv pentru care, în lunile iulie şi august 2002, RATUC Cluj-Napoca va reduce în zilele lucrătoare numărul mijloacelor de transport aflate în circulaţie. Programul de transport pentru zilele de sîmbătă şi duminică rămîne nemodificat.Intervalul de succesiune pentru linia 101 de tramvaie va fi de 7 min., iar pentru linia 102 de 9 mln. Programul liniei 100 nu se modifică. Intervalele de succesiune pentru liniile de troleibuze vor fi următoarele:- Linia 1 -10 min. în orele de vîrf şi 15 min. în rest;- Linia 3 şi 4 - 5 min. în orele de vîrf şi 7 min. în rest;- Linia 6-7-8 min.; - •- Linia 9 -16 min.;- Linia 7 -10 min.;- Linia 25-10 min.Numărul mijloacelor de transport fiind mai mic, pe liniile de autobuze, s-au făcut reduceri doar pe unele linii unde s-a constatat scăderea numărului călătorilor, datorită concediilordeodihnăsauaînchiderii activităţii productive. Programul de transport pentru liniile 8,23,27,32,32B, 33,34,37,38,41, 43, 46, 47 şi 52 rămîne nemodificat. Se va circula conform orarelor existente.Pe celelalte linii de autobuze, intervalele vor fi următoarele:- Linia 26 -14 min. dimineaţa şi 20 min. la amiază;- Linia 50 -12 min.;- Linia 48 - 9-10 min. în orele de vîrf;- Linia 24-15 min. în orele de vîrf şi 20 de min. în rest;- Linia 29 - 8-9 min. .;în cartierul Grigorescu, autobuzele liniilor 27, 28 şi 30 de autobuze vor circula la intervale de aprox. 11,8, respectiv 7-8 min. în cartierul Zorilor, autobuzele pe linia 35 se vor succeda la aprox. 6-7 min., iar pe linia 46 la aprox. 8-10 min., funcţie de intervalul de exploatare. Pentru locuitorii din cartierul Gheorgheni, intervalul de succesiune pe liniile 32 şi 33 va fi de aprox. 10 min,, iar pentru linia 32B de 13-15 min. Orarele liniilor preorăşeneşti 42 şi 49 au suferit modificări, prin anularea unor curse, care nu au prezentat interes pentru publicul călător. Menţionăm că intervalele de succesiune prezentate pot suferi modificări, datorită unor perturbaţii în traficul auto general, generate de blocaje sau devieri de circulaţie, pauze de curent sau defecţiuni tehnice accidentale. Asigurăm publicul călător că noul program de transport, valabil în lunile de vacanţă, nu va afecta programul activităţilor zilnice şi va asigura intervale optime de succesiune â mijloacelor de transport pe linii, funcţie de intervalele de exploatare. “ ' ■
REZIDENŢIAL IMOBILIARE I
m i95 .916 fsm i96 .808
• Vinde garsonieră Zorilor, gresie, faianţă, orientare bună. Preţ 14.200 USD negociabil. Tel. 195.916;196.808. (Ag.i.).• Vinde 1.000 mp teren situat în
zonă semicentrală, front la 2 străzi, fundaţie 400 mp, preţ 95.000 USD. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în Mănăştur,
str. Parîng, cf. I, decomandat, 2 balcoane, suprafaţă utilă 52 mp, parchet în stare foarte bună, contoare, zugrăvit, ocupabil imediat, preţ 18.000 USD negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.)r• Vinde casă jn Iris, zonă bună. 3
camere, bucătărie, baie, teren 900 mp, preţ 35.000 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Agi).• Vinde ap. 2 camcrc, situat în Gheorgheni, cf. unic. suprafaţă 48 mp, clibcrabil într-o săptâmînâ, preţ 17.000 USD uşor negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde teren situat în Cluj, str. Dorobanţilor, 2 parcele de 600 mp, preţ 60 USD/mp negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde garsonieră în Mârăşti, cf. I, etaj intermediar, gresie, faianţă, contoare, mobilă, zugrăvită lavabil, preţ 11.000 USD uşor negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde casă în zona Haşfcu, teren
540 mp, 2 camere, bucătărie, baie, preţ.41.000 USD negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.),• Vinde teren în Dîmbul Rotund,
str. P. Ilarian, suprafaţă 400 mp, plan, facilităţi, acces auto, preţ 15 USD/mp negociabil. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.)..• Cumpără garsonieră în Mănăştur, zona Almaşului, Porţile de Fier, Taberei sau Bucegi. Oferim 13.000 USD, în funcţie de finisaje, etaj şi zonă. Tel. 195.9.16,196.808. (Ag.i.).
Grăbeşte-te sâ profiţi de contul BONUS. Creat deRaiffeisen Bank, acest cont îţi oferâ avantaje majore:
• Bonus de loialitate: o dobândă mărită cu 2% pentru fiecare a treia lună de reînnoire a depozitului;
• Bonus de confort: tu sau o persoană aleasă de tine puteţi încasa dobânda în contul curent sau într-un cont de card Raiffeisen Bank.
Deschide-ţi chiar acum un cont BONUS laRaiffeisen Bank!
R a iffe ise n BANK
Banco fa d e încredere.
X 0800 802 OZ 02Număr cu apel gratuit
(F.P.0399)
Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d ir e c t la r e d a c ţia z ia r u lu i, s tr .N a p o c a n r .1 6 .
• T inără sim patică ofer m asaj o rien ta l, com panie, num ai dom nilor civilizaţi, m anieraţi. Tel: 090-08-20-96 orele 9-22. (542813)
• D oresc o re la ţ ie de p r ie te n ie s e r io a s ă cu o doam nă sau dom nişoară 35- 37 ani, frum oasă si foarte b in e . î i o fe r to t ce îsi doreşte. Tel: 091-62-12-88.(543600)
• Doamnă de 46 de ani, caut barba: serios, 46—ÎS ani. pentru că să to rie . .Tel. 1S-5S-07. (546021)
VINZÂRI CUMPĂRĂRI
’ Vînd teren 18.000 mp pe str. Colonia Becaş. Tel: 0740-14-59-12. (544788)
U n d apartam ent de 170 m p. două nivele, în casă fam iliali, curte, g ara j, zonă u ltracentra lă . Inform aţii de m iercuri la tel: 19-69-30 si19-70-87. (543580)
• Persoană fizică, vînd apartam ent 2 cam ere, et. 1, in P iaţa Mihai Vitcazu. Tel:13-26-52. (544802) *
• V înd casă n o u ă în D îm b u l R o tu n d , zonă nepoluată, 4 camere confort, cu în c ă lz ire c e n tr a lă + g rădină 650 mp. Preţ 85000 USD negociabil Tel: 43-04- 91 orele 10-17 sau 43-61-38; 0723-35-27-53. (543332)
• ţ u m p â r ac ţiu n i N a p o la c t, ‘ te le fo n 0722- 947.124. (9758937)
* D au în ch irie apartam ent cu garaj, dotare lux, str. Republicii, pentru pretenţioşi. Preţ 400 USD/ lună. Tel: 0744-21-66-61. (543542)
• Închiriez cabană în zona S ib iu -P ă ltin iş cu toa te dotările. Inform aţii Ia tel: 0269-21-3646 sau 0722-53-47-55. (544776) '
• Dau în ch irie a p a r ta m e n t 2 cam ere , mobilat, în M ănăştur. Plata anticipat pe trei luni. Tel:17-96-28 între orele 17.00-21.00. (544795)
• înch iriez cam ere cu to a te -fac ilită ţile în vilă u ltra m o d e rn ă , s ta ţiu n e a Eforie Nord la 100 metri de p la jă . P re ţ accesibil. Tel: 0766-70-3645/ (544796) '
• 'D au în ch irie a p a r ta m e n t 4 cam ere , ultracentral, finisat, pretabil şi p e n tru b i r o u r i , sediu firm ă. Tel: 0740-14-59-12. (544787)
• Particular, închiriez în M ă râ ş tl c e n tra l, în sens giratoriu, vis-a vis de Poştă, spaţiu com ercial, 700 mp, sp a ţiu desch is p e stîlp i, vitrina la str. Aurel Vlaicu, 30 m. Tel. 094-59-62-66.(546027)
DIVERSE
1 Vînd apartament 3 camere in Grigorescu. Tel: 18-93-86. (543538)
• Vînd casă cu grădină mare, in cartier Gruia. Informaţii la tel:44-91-60 in tre o re le 18-22. (543594)
• Vînd apartament 2 camere decomandate, P-ţa M. Viteazu, bl. E, ultrafinisat, 2 balcoane, telefon, TV cablu, contoare. Tel: 0723-31-57-66. (543604)
• SC A R L S A . Cluj a n g a je a z ă 1 şofer au to m a c a ra g iu p en tru m acara K RA Z 16 tone - autorizat 1SC1R. Informaţii suplimentare la tel: 41-86- 20- Biroul Resurse-Umane. (543602)
. • Em co anga jează confecţioneri încălţăminte, c ro ito r i, cu să to rese , şi personal necalificat pentru cusut. Salarii atrăgătoare. Relaţii suplimentare la tel:43-7042; 43-76-14. (544814)
A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E
CE
oferă tuturor persoanelor juridice - servicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală şi centralăm a i s im p lu
n u se poate!
ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
• Angajez vînzătoare cu ex p e r ie n ţă în m agazin alimentar. Tel: 0745-65-37- 00; 0740-06-19-62, (544819)
• Palatul Copiilor Cluj o rg an izează în perioada vacanţei de-vară a elevilor, cursuri de înot la bazinul cu apă încălz ită d in incinta instituţiei (str. Bilaşcu nr. 23) Preţ curs: 500.000 lei- 12 şed in ţe . In fo rm a ţii suplimentare la tel: 19-57- 65. (544826)
• S. C. K&K Confort Termic S. R. L. şi-a deschis Ia 1 iulie 2002, în sediul din C lu j-N a p o ca , s tr . Baba Novac nr. 32, telefon 19-75- 78, fax 19-87-95, noua sa unitate: Magazin Universal pentru Instalaţii (120 mp), u nde se com ercia lizează p e n tru in s ta la to r i şib en e fic ia r ii acestora m ateriale pentru instalaţii sanitare, încălzire şi gaz, la cele mai mici p reţu ri din oraş. încheiem contracte cu instalatorii pentru punerea în o p eră a m a te ria le lo r v în d u te . P e rso an a decon tact Ia 0744-60-60-34. (546025)
• Angajez dactilografa. Tel:43-11-12.(543565) .
• SC Prodsuin SA Jucu, soc ie ta te în falim ent, cu sediul în corn. Jucu , sat Jucu de Mijloc, f. n . , scoate la lic ita ţie în treg p a tr im o n iu l societăţii constînd în principal din 7 hale industriale crescătorie porcine, teren 5,4 ha, staţie epurare şi alte active a căror liste se pot consulta la sediul so c ie tă ţii. L ic ita ţia se organizează săptămînal, în fiecare vineri, între orele 10- 12. Alte informaţii Ia sediul societăţii sau la tel: 0745-03- 75-93; tel/fax: 026442-07- 58. (543228)
• SC Avicola Gilău SA, unitate în faliment, dosar nr. 1651/1995, Tribunalul Cluj, cu sediul în localitatea Kloreşti, str. Abatorului nr. 1, co n tin u ă lic ita ţia de valorificare a terenului din incinta fermelor situate în corn. G ilău , respectiv terenul aferent puţurilor de a lim e n ta re din corn. F lo reşti. T eren u l este in ta b u la t, ia r lista c u p rin z în d suprafe ţe le , precum şi nr. topo se pot consu lta zilnic, la sediul so c ie tă ţii. L ic ita ţia se desfăşoară în fiecare zi de vineri, între orele 12-14, la sediul societăţii. Informaţii suplimentare la tel: 064-26- 5946. (543279)
• P r im ă r ia C orneşti o rg an iz ea ză lic ita ţie cu strigare în data de 15 iulie 2002, o ra 10,00, la sediul p r im ă rie i, p en tru : 1.Reparaţii-zugrăveli spaţii Ia Şcoala C orneşti şi sediul p r im ă rie i. 2. V înzarea deşeurilor-tabiă zincată 270 mp. 3. Terenuri în folosinţă pe 1 an. R elaţii Ia sediul Prim ăriei Corneşti, tei. 26- 34-69, interior 102. (546016)
• Controlaţi-vă greutatea! Program naturist de control caloric!!! Sunaţi la 0745-63-66-» 21. (544800)
• Societate în lichidare Best Shoes SRL B-dul Muncii nr. 14 A, Cluj-Napoca, jud. Cluj prin lichidatorul desemnat Grigore Popescu anunţă scoaterea la vînzare,' prin licitaţie publică deschisă cu strigare, a unor bunuri (mijloace fixe - utilaje aferente industriei de confecţii încălţăm inte), conform specificaţiei din caietul de .sarcini. ' Operaţiunile de decontare se. fac la cursul de referinţă lei/USD comunicat de BNR pentru ziua în care cîştigâtorul licitaţiei a efectuat plata. Vizionarea / inspectarea peralabilă a bunurilor, pentru constatarea stării lor faptice, se poate face la sediul SC Best Shoes SRL, zilnic, de'luni pînă. vineri,, între orele 10.00-14.00. Prim a lic ita ţie va. avea loc miercuri, 17.07.2002 începînd cu orele 10.00, l a “ sediul lichidatorului Cabinet Individual Grigore Popescu, str. Al. Vaida Voievod nr. 2, camera 64, Cluj- Napoca potrivit regulilor şi condiţiilor stipulate în caietul de sarcini. Pentru bunurile neadjudecate, licitaţia se reia la aceeaşi oră şi în acelaşi loc în fiecare zi de m iercuri. Participarea la licitaţie este condiţionată, potrivit regulilor stipulate în caietul de sarcini, de depunerea unei garanţii reprezentînd 10% din valorile I preţurile de strigare ale bunurilor licitate, de plata unei taxe de participare (500.000 lei) şi. de achiziţionarea caietului de sarcini (2 .000.000 lei). Caietul de sarcini, conţinînd informaţiile de bază privind bunurile (valori, descriei, etc. ) şi regulile de desfăşurare a licitaţiei, se poate achiziţiona / consulta la sediul lichidatorului. . Inform aţii suplimentare se pot obţine de la lichidatorul ( Cabinet Individual Grigore Popescu, str. Alexandru Vaida Voivod nr. 2, clădirea TCI, etaj IV, Cluj-Napoca, tel/ fax 06441-93-16), zilnic între orele 11.00-14.00, (543595)
• Im p o rta to r şi distribuitor de produse de întreţinere auto, angajează agenţi com erciali cu experienţă. Cerinţe: auto p ro p r iu , experien ţă în domeniu. Se oferă salariu + comision motivat şi benzină. Tel. #045-39-63-51. (546011)
• Casa Corpului Didactic Cluj, Aleea învăţătorului n r . 4, an u n ţă concurs pentru ocupar a postului de secretar la Casa Corpului D idactic Cluj. Inform aţii suplimentare la tel. 0264-19- 39-45 sau Ia sediul Casei Corpului Didactic. (546020)
• Rugăm persoanele care au v ăzu t acciden tu l de circulaţie din data de 22 iunie 2002, ora 10.30, din apropierea Prefecturii Cluj, so ld a t cu m oartea biciclistului, să contacteze pe Gocan loan la tel: 13-05- 76. (543520).
• Caut menajeră pentru îngrijirea unui bătrîn. Ofer casă şi masă. Tel. 18-58-07. (546005)
• Societate ro m ân o - m ag h ia ră cau tăco lab o ra to ri (posesori au to tu rism ) p en tru ac tiv ita tea de v înzare a produselor firmei: jaluzele, perde le pang lică ,parasolare. Tel: 0264-2440- 29, d upă ora 18, 0740- 410.479. (7019970)
• Executorul judecătoresc vinde la licitaţie publică casă fam ilială, în com. Călăraşi nr. 315, compusă din: 3 camere şi dependinţe, curte şi grădină în suprafaţă totală de 2.280 mp. Preţul de s tr ig a re ” este de650.000.000 Iei. Participanţii la licitaţie vor face dovada depunerii a 10% din preţul de s tr ig a re la d ispoziţie executorului judecătoresc sau în numerar. Licitaţia va avea Ioc în d a ta de04.07.2002, ora 10, Ia sediul executorului judecătoresc din Turda, str. Republicii nr. 35. Relaţii suplimentare la executorul judecătoresc T u rd a , tel. 31-20-90. (7019969)
• Executorul judecătoresc vinde la licitaţie publică casă familială, în Turda, str. Rîndunicii nr. 46, compusă din: 2 camere, bucătărie, depend in ţe , co rpu l II clădire P+l", curte şi grădină în suprafaţă totală de 1.007 mp. Preţul de strigare este de 1.300.000.000 lei. Participanţii la licitaţie vor face dovada depunerii a 10% din preţul de strigare la dispoziţie executorului ju d ecă to resc sau în num erar. Licitaţia va avea Ioc în data de 04.07.2002, o ra , 10, la sediul executorului judecătoresc din Turda, str. Republicii nr. 35. Relaţii suplimentare la executorul judecătoresc T u rd a , tel. 31-20-90. (7019968)
• Executorul judecătoresc vinde Ia licitaţie publică im obilu l com pus din 3 camere + dependinţe, situat în G herla , s tr . M ihai Viteazu nr. 16, jud . Cluj. P re ţ de s tr ig a re :290.000.000 lei. Participanţii la licitaţie vor depune la CEC 10% din p re ţu l de s tr ig a re , ia r dovada consemnării va fi a taşată o ferte i de cu m p ăra re . Licitaţia va avea Ioc în data de 4 iulie 2002, ora 13,00, la sediul . B irou lu i Executorului judecătoresc din Gherla, str. Armenească nr. 30. Relaţii suplimentare la telefon 24-35-36 Biroul Executorului judecătoresc. (9760511)
• Angajăm director zonal - decoraţiun i in te rio are . Cerinţe: - vîrsta maximă 35 de an i; domiciliu stab il; studii superioare; posesor permis auto categ. B; stagiul militar satisfăcut. Trimiteţi un CV Ia numerele: lei/fax: 0248-630.451 sau 0248- 219.806. (F.P.0414)
• Executorul judecătoresc vinde la lic itaţie publică spaţiu com ercia l (casă familială), în Turda, P-ţa Romană nr. 24 (la şosea), com pusă din 6 în căp e ri (P+l), construite în 1995, suprafaţă 258 mp. Preţ de strigare 491 milioane iei. Licitaţia va avea Ioc Ia data de 04.07.2002, ora 10, ia sediul E xecu to ru lu i ju d ecă to resc din C lu j- Napoca, str. Pavel Roşea nr. 4, ap. 26, tel. 43-11-48.(7019971)
• SC Agroservice Valea- Chintăului SA anunţă Adunarea Generală. Extraordinară a Acţionarilor pentru data d e : 19.07.2002 la sediul societăţii la ora 10.00, cu următoarea ordine de zi: Mărirea capitalului so c ia l'
„prin aport jn natură adus de unii ; acţionari. In cazul în care nu se va întruni cvorumul necesar, a doua Adunare G enerală Extraordinară a Acţionarilor va avea loc în data de 22.07.2002 în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. Informaţii suplimentare la tel: 13.5744; 0740-15-64-58 sau la sediul societăţii. (543603)
PIERDERI• Pierdut contract de închiriere
parcare nr. 10273. îl declar nul. (543587)
• SC “Liana” LAM-Comimpex .SRL pierdut înştinţare .de luare ; în evidenţă ca plăţitor de T V A . Se declară nulă. (543593) .
• P. F. autorizată Sâmpetrearu Adrian pierdut a u to riza ţie sanitară pentru- laborator de tehnică dentară, eliberată ‘de Direcţia Sanitară Cluj. Se declari nulă.'(543597)
• SC Higiti SRL p ie rd u t ştampila rotundă a p a r ţin în c firmei. Tel: 0740-09-72-22 .(543601)
• Pierdut legitim aţie d e serviciu pe numele Pătac L uana Lavinia, eliberată de UMF C luj- Napoca. O declar nulă. (543605) .
• SC Bogdanei Impex SRL , pierdut carte de identitate auto j seria C- 966398. Se declară nulă fi (543606)
• A. F. Regiana Flowers pierdut carte de identitate autc seria B nr. 513458.~Se declari nulă. (544821)
• SC Deus Import Export SRL pierdut certificat de înmatriculare J12/3295/1994. Se declară nul.(544824)
• Pierdut carnet de student pe numele Savin Romeo. îl decla: nul. (546017)
• Pierdut carnet de student pe numele Pop Roxana Ioana. î. declar nul. (546026)
DECESE COMEMORĂRI• Cu durere în s u f le t
anunţăm în c e ta re a d i n viaţă, după 6 grea şî lu n g ă suferinţă, a mult iu b itu lu i nostru sot, ta tă şi b u n ic . SCARLAT EM ILIAN, î n v îrs tă de 65 a n i . Înmormîntarea va avea loc j joi, 4.07.2002, la ora 12.00, k Ia C apela C im i t i r u lu i C en tra l. Dumneze'u s ă - l odihnească în p a c e ! (543589)
PirDEMtafe E c o n o m i a
• Un u ltim omagiu lo ca ta ru lu i nostruSCARLAT EM ILIA N Sincere condoleanţe fam iliei. A socia ţia de proprietari Putna nr. 5, bl, M l. (544829)
• Cu ad în că du rere anunţăm încetarea din viaţă a d o c to ru lu i GIBESCU VASILE la vîrstă de 77 de ani. Inmorm întarea va avea loc jo i 4 iulie 2002, ora11.00, Ia C apela M are a Cimitirului Central. Soţia şi familia îndoliată. (544830)
• Cu adîncă şi profundă durere, anunţăm încetarea din viaţă la vîrstă de 49 de ani a scumpului nostru soţ şi tată FĂRÂGĂU LIVIU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Inmorm întarea va avea loc m iercuri, 3 iulie 2002, ora 12,00 Ia Capela N ouă a C im itiru lu i M ănăştur. Soţia Lenuţa cu copiii L iv iu ţ şi Lavinia. (546013)
• Un ultim omagiu la tre c e re a în e te rn ita te a scum pulu i n o s tru fin, FĂRÂGĂU LIV IU ia r fam iliei îndoliatetransmitem cele mai sincere condoleanţe. Nu te vom uita niciodată. M ircea, Luli şi Laura. (546014)
• Cu durere şi pofund re g re t ne d esp ărţim de d rag u l n o s tru fra te , FĂRÂGĂU LIVIU , care a plecat la cele veşnice după o grea suferinţă. Dumnezeu să te odihnească în pace. Fraţii şi surorile cu familiile. (546015)
• Colegele de ia biblioteca F acu ltă ţii de L ite re sînt alături de Liliana Rusu, în marea ei durere pricinuită de dispariţia mamei dragi. Dumnezeu să o odihnească în pace! (543588)
• Cu nespusă durere ne despărţim de cel pe care 1- am iub it, b u n u l nostru p rie ten şi naş IOAN C ISTE L E C A N . Ne alăturăm durerii familiei lui şi-l rugăm pe bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia Naic Vasile şi Lucreţia, finii Daniel şi Mihăiţă. (543590)
• Un u ltim omagiu bunu lu i p r ie te n IOAN CISTELECAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar familiei îndoliate sincere condoleanţe. Familia prof. Gh. Ardelean. (543591)
• Un ultim omagiu dragei n o as tre m ătuşiC H IN TO A N U ILEANA (tanti TUŢI). Condoleanţe familiei îndoliate. Amintirea ei va răm în e veşnic în sufletele noastre. Dumnezeu s-o od ih n ească în pace! Cornelia, Dan şi Mana cu familiile. (543592)
• Colectivul de cadre d idactice şi personalu l tehnic de la Facultatea de Zootehnie sînt alături de fam ilia P e tru ţ, în aceste momente grele pricinuite de tre c e re a în nefiin ţă a colegului ing. PETRUŢ TEODOR. Dumnezeu să-l odihnească! (543598)
• Sincere condoleanţe fostului nostru coleg ing. Radu Chintoanu, la decesul mamei sale CHINTOANU ILEANA. Dumnezeu să o od ihnească în pace C olectivul IPA CIFA TT Cluj. (543607)
• Cu nespusă durere în suflet ne luăm rămas bun de la cea care a fost draga noastră verişoară şi mătuşă CHINTOANU ELENA. Sincere condoleanţe familiei în d u re ra te . C rengu ţa, C ălin , fam ilia T ău tu şi familia Conon. (544822)
• Un ultim omagiu celui care a fost vecinul nostru, C ISTELEC A N IOAN. T ran sm item sincere condo lean ţe fam iliei în d o lia te . A sociaţia de p ro p r ie ta r i Peana 3(544825)
• Sîntem alături de colega noastră Zsido Andreea, în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei d rag i, doam na dr. KALM AN MARIA CS1LLA. Dumnezeu s-o od ihnească în pace! C olectivu l Secţiei dc Nconatologie din Clinica “Dominic Stanca”. (544827)
• S în tem a lă tu r i de familia Munteanu Teodor la despărţirea de mama iubită (m am a M IA). S incere condo lean ţe . Vecinii familiile Cofariu, Negrea, Nicula şi Muşat. (544828)
• Sincere condoleanţe şi p ro fu n d ă com pasiune familiei Gibescu din partea familiei Văleanu. (544831)
• Cu durere în suflet ne luăm răm as bun de la draga n o a s tră vecină MARIA JO L D O Ş tre c u tă p rea tim puriu la cele veşnice, după o g rea su ferin ţă . Dumnezeu să-l odihnească sufletul, a cărei bunătate şi generozitate am sinţit-o toţi cei ca re am cunoscut-o. Asociaţia de locatari din str. G rigore Alexandrescu nr. 38. (546012)
în aceste momente grele, de mare durere şi suferinţă, sîntem a lă tu ri de familia domnului ing. Mircea Rusu, la d espărţirea de soacra, m am a iub ită .' S incere condo lean ţe fam ilieiîn d o lia te . D irecţiaR adiocom unica ţii C lu j- S erv ic iu l C on tab ilita te .(546018)
• Sînt alături de prietenul şi colaboratorul nostru ing. Mircea Rusu în momentele g rele p rin care trece la despărţirea de soacra-mama iubită. Sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu s-o ierte şi s-o odihnească în pace. G ab rie l C o ţiu -d irec to r adjunct financiar- Direcţia R adiocom unicaţii C luj.(546019)
• Sîntem a lă tu r i de familia îndoliată a celui care a tre c u t în e te rn ita te CISTELECAN IOAN. Un ultim omagiu din partea colegilor din cadrul Biroului Administrativ, S. C. FarmecS. A. (546023) -
• Sincere condoleanţe familiei îndoliate la trecerea în nefiinţă a celui care a fost CISTELECA N IOAN. Consiliul de Administraţie al S. C. Farm ec S. A. (546024)
• Sîntem a lă tu r i de colegul nostru , R adu C h in to an u , în g reaua în c e rc a re p ric in u ită de m oartea mam ei sale, ILEANA CHINTOANU. Dumnezeu s-o ierte! Sincere condoleanţe fam iliei în d o lia te . Colegii de la B ursa T ran silv an ia .(546028)
• Regrete eterne, dragi şi n eş terse am in tir i, la împlinirea a 7 ani de cînd dragul nostru MACAVEI VALICÂ, a plecat d intre noi. Prezent în inimile şi gîndurile noastre eşti mereu a lă tu r i de noi. F lori şi lacrimi îţi veghează somnul. Dumnezeu să te odihnească în pace! Soţia Viorica şi fiul M arius cu familia. (543599)
• S-au scurs 5 ani de cînd scum pa noastră mamă şi soţie ELENA NEAGOŞ ne- a părăsit pentru totdeauna. Chipul ei cald ne va rămîne veşnic în suflet. Parastasul de pomenire va avea loc în 3 iulie 2002, ora 18.30 Ia Biserica “Sf. Petru şi Pavel” din Grigorescu. Mircea şi Ciprian Neagoş. (544823)
• Cu adîncă d u re re anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic SABO ALEXANDRU din Corpadea. Inm orm întarea va avea loc joi, 4 iulie 2002, la ora 13, în satul Corpadea. Nu te vom uita niciodată. Familia îndurerată. (R.V.)
r : n U -
; v f / - ;
A D E V Ă R U Lde Cluj
*
Uleiul comestibil s-a scumpit cu 22 la sutaStatisticienii clujeni au
comunicat ieri că, în luna mai a.c., rata inflaţiei, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum al populaţiei, a fost de 1,9 la sută - comparativ cu luna aprilie 2002 şi de 8 procente faţă de luna decembrie 2001 ( 8,5 la sută la m ărfurile alimentare, 7,1 procente la cele nealimentare şi 8,8 la sută la servicii).
Comparativ cu luna octombrie 1990, creşterea preţurilor a fost, în luna mai, de 1.846,6 ori. Cel mai mult au
crescut preţurile la servicii - de peste 3.000 de ori, în timp ce m ărfurile alim entare s-au scumpit de 1.588,8 ori, iar cele nealimentare de peste 1.800 de ori,
în luna mai 2002, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat la ulei comestibil (22 la sută faţă de luna decembrie 2001), unt (9,9 la sută), energie electrică, gaze şi încălzire centrală (10,5 la sută), servicii de apă, canal şi salubritate (16,5 la sută), transportul urban (14,9
, procente) şi cel aerian (23,1 la
sută). In ceea ce p riv eş : preţurile medii p racticate :n p ieţele ag ro a lim en tare d.n m unicipiul C lu j-N apoca , acestea au crescut, în general. Astfel, preţurile cartofilor de toamnă şi al cepei uscate nu urcat cu 58,1 la sută, respectiv 79,3 la sută. Creşteri însemnate de preţuri s-au mai înregistrat la porum b boabe (15,3 procente), griu (9,6 la sută) şi miere de albine (9 procente).
A.BLAGA
Stocurile de produse finite -
în creştereiValorea producţiei livrate
către piaţa internă şi către cea externă s-a ridicat, în luna maia.c., la 1.451,9 miliarde lei. Din această sumă, 350,8 miliarde lei (24,2 la sută) a fost destinată exportului. în ceea ce priveşte
producţia executată cu materialele clientului, aceasta a fost în luna mai de 70 miliarde lei, faţă de 90,9 miliarde lei în luna aprilie. Producţia executată cu m aterialele c lien ţilo r reprezintă 4.8 procente din totalul livrărilor.
Comenzile şi contractele pe care le-au primit, respectiv încheiat, pînă Ia sfîrşitul lunii aprilie a.c. agenţii economici
din judeţul Cluj, erau în valoare de 2.612,5 miliarde lei, din care1.599,8 miliarde pentru piaţa internă.
Stocurile de produse finite aflate Ia producătorii clujeni, la data de 31 mai a.c.. erau in creştere cu 42.4 miliarde Ici fată de existentul de la sfîrşitul lunii aprilie 2002, situ îndu -se la valoarea de 1.013,7 miliarde lei.
Anca BLAGA
în luna aprilie, producţia industrială a scăzutîn ceea ce priveşte valoarea producţiei industriale realizate în judeţul Cluj în luna mai a.c., aceasta
a fost cu 5,4 la sută mai mică decît cca înregistrată în perioada similară a anului trecut, în condiţii comparabile. Faţă de luna aprilie a.c., producţia industrială a scăzut. în volum absolut, cu 3,5 la sută. Producţia industrială cumulată pc primele cinci luni reprezintă 6.845,2 miliarde Ici, mai mare cu 1,2 procente decît cea înregistrată în perioada similară a anului trecut.
Statisticienii clujeni spun că cele mai mari sporuri dc producţie au fost obţinute în ramura extracţiei şi preparării minereurilor metalifere, în industria alimentară şi a băuturilor, industria pielăriei şi a încălţămintei, în industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, precum şi în industria de maşini şi echipamente şi in producţia dc mobilier. Anca BLAGA
Firmele care furnizează ilegal servicii de telefonie prin intermediul Intemetului vor fi sancţionate
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei (MCTI) pregăteşte o seric dc acte ‘ normative pentru a proteja consumatorii împotriva firmelor care furnizează serviciul VolP (Voicc over Internet Protocol) pentm convorbirile internaţionale, ca urmare a calităţii nccorcspunzâtoarc a traficului pc anumite relaţii externe, informează un comunicat al ministerului.
“în prezent, în minister se lucrează la elaborarea unor norme legislative care vor proteja consumatorii împotriva abuzurilor care se pot ivi atunci cînd acestora li sc oferă tară avertizare servicii de telecomunicaţii dc calitate proastă, la tarife care nu reflectă realitatea. Am cerut, dc asemenea, Inspectoratului General pentru Comunicaţii demararea unui control la toţi operatorii de telecomunicaţii şi la firmele pentru care s-au primit sesizări, pentru a constata care dintre aceştia utilizează VolP - Voice pe Protocol Internet”, a declarat ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica. în urma controlului efectuat de Secretariatul de Stat pentru Comunicaţii din MCTI în ultimele două luni, s-a constatat că
sesizările privind calitatea nccorcspunzâtoarc a traficului internaţional pc anumite relaţii, cum ar fi Italia, Germania şi Elveţia, sînt întemeiate şi sc explică prin utilizarea ilegală a tehnologiei VolP. Astfel, clienţii români utilizează aceste servicii fără a deţine toate informaţiile, fără a avea posibilitatea dc a alege în cunoştinţă dc cauză serviciile pc care Ic cumpără. Acest lucra afectează şi modul dc interconectare dintre operatori, care nu respectă normele dc calitate CCITT (Consiliul Consultativ Internaţional dc Telefonic şi Telegrafic).
MCTI a notificat autorităţile dc reglementare competente din ţările europene că, pînă la 1 ianuarie 2003, utilizarea VolP este ilegală şi a sesizat Garda Financiară în vederea demarării dc investigaţii la societăţile comerciale suspectate că desfăşoară astfel de activităţi.
La sfîrşitul lui decembrie 1998, compania elenă OTE a achiziţionat 35% din acţiunile RomTelecom. Conform contractului, RomTelecom are exclusivitate pentru furnizarea serviciului VolP pe teritoriul României pînă la 1 ianuarie 2003.
La Recea Cristur, gospodarii au intrat in posesia pămîntuluiEdilii comunei Recea Cristur acordă o mare atenţie eliberării titlurilor de
proprietate. La sediul Primăriei, aproape zilnic, se perindă oameni cu această problemă. Primarul loan Mureşan şi viceprimarul Alexandra Rusu stau mereu la dispoziţia gospodarilor, deţinătorii de suprafeţe agricole fiind mulţumiţi de promptitudinea cu care se rezolvă cererile. Pînă acum, în această mare comună din împrejurimile municipiului Dej au fost eliberate 1.150 de titluri de proprietate, iar suprafaţa acordată proprietarilor este de 3.480 hectare. Primăria are mare noroc cu cei trei ingineri topografi, din care doi lucrează în satul Ciubanca. Datorită activităţii lor s-a reuşit împroprietărirea majorităţii deţinătorilor de suprafeţe arabile’din împrejurimile comunei Recea Cristur. în acest an, Consiliul local Recea Cristur a alocat pentru punerea în posesie a cetăţenilor 52.783.000 Iei, o sumă suficientă pentru buna organizare a muncii de teren şi pentru întocmirea formularelor tipizate in vederea eliberării titlurilor de proprietate. La Recea Cristur trăiesc oameni harnici, buni agricultori, care îşi pot lucra pămîntul liniştiţi, ca adevaraţi propnetari ai terenurilor agricole din hotarul celor nouă’ sate componente ale comunei. SZEKEL Y Csaba
Guvernul intenţionează să ia
masuri de temperare a creşterilor
preţurilorGuvernul intenţionează să
ia măsuri dc temperare a creşterilor picturilor prin metode economice şi dc subvenţionare a energiei termice pentru cctâtcnii cu venituri mici în iarna carc urmează, a declarat, ieri. la o conferinţă dc presă a PSD, ministrul Adm inistraţiei Publice Octav Cozmâncă.
Cozmâncâ a precizat că la reuniunea premierului Adrian Nâstasc cu m iniştrii economici s-a stabilit necesitatea elaborării, in acest sens. a unui program dc protecţie socială. El a arătat că în şedinţa dc Guvern dc astăzi sc va stabili dacă acest program va fi unul pe termen iung, pînă în anul 2004, sau pe termen scurt, numai pentru iama care urmează.
Potrivit lui Cozmâncă, temperarea creşterii preţurilor se va realiza prin măsuri economico-financiare, nu administrative, pentru a nu “brusca piaţa", iar cetăţenii vor fi sprijiniţi, in mod diferenţiat, in funcţie de venituri, astfel incit “factura la întreţinere să nu fie o povară pentru cei cu venituri mici”. Cozmâncâ a precizat că persoanele care ar putea beneficia de aceste subvenţii ar fi şomerii, pensionarii, cele cu salariul puţin peste salariu mediu pe economie. El a adăugat că există şi varianta de a reactualiza Ordonanţa 6 din 2001 de subvenţionare a energiei termice.
A j o ia v i n ar putea fi
reclama dumneavoastră ) a u t
filţi trei "U"-işti au ajuns Ia CFR Ecomax!
^ '.■ ^ 5 '^ -comax este cea de-a doua echipă din Divizia “B”, uupă FC Bihor Oradea, care şi-a reluat pregătirile. Sub comanda trioului George Ciorceri (principal), Octavian Albu (secund) şi H em Cirlan (responsabil de pregătirea portarilor), s-au prezentat la lei, electuind primul antrenament, următorii jucători: Nădăban, -iCt, Hudusan (portari). Cazan, Lazăr, Baci, Ervvin Kormos, Veltan, Nicula. Tudor Dobrâu, Becea, Ghiorma, Pop Alin, Sergiu David, Manus Marian, Lucian Pasca. Mircea. Bartoş, Turcu, Rus, Neferoiu si Mateut din vechea "gardă”. Petrescu (nerefacut în totalitate) s-a prezentat Ja lo t dar nu a efectuat antrenamentul, în timp ce Giurgiu s-a pregătit după un program special.
Au fost prezenţi 10 din cei 12 jucători transferaţi zilele trecute: Szekely, Văsîie, Manea, Axinte, Dulcea, Gorga II, Bâcnean, Toma, Paşca II şi Budeanu, în timp ce Mircea Rus şi Oncică au fost învoiţi pentru susţinerea unor examene. în probe se află Doru Ilieş (portar), Blînd (fundaş), Nap (libero), Negruşa (vîrf), Baciu (mijlocaş) - toţi de la Gloria B-ţa, Coman (mijlocaş) de la Sportul Studenţesc şi Ştefan Kormoş (fratele mai mic al lui Erwin).
în conducerea tehnică a echipei au fost cooptaţi Cristian Romanul (se va ocupa de pregătirea fizică), Eugen Jaşcău (fost la “U”) şi Barta Gabor (maseuri). Nicolae Doluţă (fost “U”) se va ocupa de îngrijirea stadionului, iar Nicolae Szabaszlay (fost “U”), decanul de vîrstâ al antrenorilor clujeni va activa, alături de Marius Bretan, în cadrul Centrului de Copii şi Juniori. în numărul de mîine vom reveni cu programul partidelor amicale pe care le va susţine CFR Ecomax pînă la începerea campionatului, perioada de cantonament şi, evident, locul de desfăşurare, precum şi cu alte amănunte privind noul echipament al echipei (marca “NIKE”), obiectivul pentru noul sezon şi alte posibile achiziţii de marcă!
Cristian FOCSANU
VtJ II
Pseudo-lurneu de tenis cu tot ce a avut şi are m ai bun tenisul clujean -
Luni după-amia/a. pe terenurile dc lingă S tadionul “ Ion Moina", r.tr-un anonimat parcă anume regizat
pentru a defini starea tenisului clujean, s-a petrecut un adevărat
racol. D intr-o data. cei trei spcctatcr: ocazionali, precum si două perechi dc jucători dc pc un teren alăturat, au putut savura timp dc două orc un regal al sportului alb.
Pc tind . "adversa ri" au fost Ciprian Porumb. Râul Bălaie. Anca şi Adriana Bama. adică tot cc a avut si mai arc valoros acest oraş in materie dc tenis.
C iprian Porum b, fost “Davis- Cup' -man al României, multiplu cam pion naţional in anii '90. ciştigâtor al turneelor satelit din Egipt. Maroc. Cehia, învingător in proba dc dublu împotriva cuplului Goran Jvamscvic-.Saşa Hirzon.
Anca Barna. locul 70 in lume la ora actuală, campioana Germanici cn-titrc. finalista in acest an la Estoril ( turneu dc 170.000 S ) şi prezentă in 2002 pc tabloul principal la Australian Opcn. Roland Garros şi Wimblcdon.
A driana Bam a, locul 220 WTA, vicccampioană a Germanici, in plină ascensiune in topul mondial.
Râul Bălaie, unul dintre cei mai talcntati tineri tenismeni clujeni şi, cu voia dumneavoastră, Ciprian P o ru m b j r . marca speranţă a tenisului nostru juvenil, în calitate dc arbitru.
Un gust amar mi-a rămas, însă, gindindu-mâ la cc prezent ambiguu avem in tenisul clujean, pornind dc la criteriile dc selecţie, continuînd cu lipsa bazelor materiale şi cu slaba organizare, dacă socotim câ oraşul nostru nu este in stare să fie gazda nici măcar a unui turneu naţional de copii. Pentru comparaţie, pot să vă spun câ Zalâul, ca să nu nc îndepărtăm prea mult, organizează anual 14 astfel dc turnee, unde copiii din întreaga ţară îşi pot măsura, intr-un cadru oficial, forţele.
Am profitat de prezenţa surorilor Bama pentru a afla citc ceva despre planurile lor imediate. .Astfel, Anca va fi prezentă în sâptâminile viitoare pe tablourile principale ale turneelor de la Bruxelles şi Sopot, iar Adriana de asemenea, cu diferenţa că ea va accede pe tablou doar in cazul in care va reuşi să treacă de calificări. După dirzenia cu care s-au pregătit, ambele parcurgind cîţiva zeci de kilom etri ziln ic , plus orele de antrenament de pe teren, succesul nu poate să Ie stea deoparte. O ultimă precizare se impune, dar şi defineşte profesionalismul la care aceste doua fete au ajuns: ele au zăbovit în Cluj doar 3 zile, pentru a-şi revedea familia, practic o minivacanţă, timp in care s-au antrenat totuşi, 5-6 ore zilnic.
Ovidiu BLAG
T U R DE ORIZONT STA TISTIC A SU PRA E D IŢ IE I 2 0 0 1 -2 0 0 2
*
înainte de a continua investigaţia în seria a U-a. o foarte scurtă revenire în prima serie, consfinţind ierarhia pe care am publicat-o, în sensul că. în ciuda contestaţiei, Poiana Cimpina a rămas retrogradată în “C”. Să continuăm, deci. cu “turul de orizont” în scria a ll-a, in conformitate cu clasamentul final dc după ultima etapă.
5. INTERNAŢIONAL PITEŞTI. Un loc cinci peste aşteptările celor din conducerea echipei şi ale suporterilor ei, în primul an de după promovarea din “C" în “B‘ . Dintre cclc patru promovate, "internaţionalii” piteşteni au ocupat cel mai bun loc, meritul revenind atît Iotului, cit şi antrenorului Nicolae Ungurcanu. B ilan ţu l echipei piteştene: 46 puncte, acumulate din 13 victorii şi 7 egaluri (10 au fost partidele pierdute). Cele 45 de goluri marcate plasează echipa piteşteanâ pe locul6-9 în ierarhia atacurilor din scrie, iar cele 35 primite pc locul 7 în clasamentul apărărilor. Bilanţul sc încheie cu două plusuri: +10 la diferenţă golaveraj şi +1 la “adevăr”. Un bilanţ peste aşteptări.
6. C.S.M. REŞIŢA. O linie de clasament identică, într-un anumit fel, celei anterioare: tot 46 de puncte adunate din 13 victorii şi 7 egaluri (10 înfringeri). Diferenţele faţă de piteşteni intervin în continuare: atacul reşiţenilor a marcat doar 38 dc goluri (locul 11 la eficacitate), iar apărarea a primit 37 de goluri (locul 8 în clasamentul defensivelor. Bilanţul sc încheie cu cîte un +1 la diferenţă golaveraj şi “ adevăr”. Pentru o fostă divizionară “A”, care în ediţia anterioară a emis chiar pretenţii la promovare, actualul bilanţ este unul modest.
7. APULLUM ALBA IULIA. O echipă care a cunoscut dubla ipostază: a ascensiunii promiţătoare spre podiumul premiantelor, dar şi căderea în golul retrogradant, după o penalizare de 7 puncte, de care apoi a fost iertată, aşa câ bilanţul final i-a găsit pe alba- iulieni pe treapta a şaptea a clasamentului cu un total de 44 de puncte “colectate” din 12 victorii şi 8 egaluri (înfrîngerile au fost în număr de 10). Atacul a marcat 46 de goluri (locul 4-5 la eficacitate), iar defensiva a încasat tot 46 de goluri (locul 12 în ierarhia apărărilor). Zero, deci, la diferenţă golaveraj, iar Ia “adevăr” -1. Un bilanţ mulţumitor pentru o formaţie care mai are în componenţă foşti jucători de “A”.
.8. MINAUR ZLATNA. Pentru o nou promovată în “B”, un loc peste aşteptări, mai ales că primul obiectiv al zlătnenilor a fost menţinerea în eşalonul secund. Acest loc opt, după cc zlătnenii au orbecăit multe etape în subsolul retrogradant al clasamentului, a fost ca un premiu pentru bătăliile purtate în returul ediţiei, cînd incertitudinea rămînerii în “B” înclina tot mai tare spre “C”. Dar a avut loc şi o restructurare a lotului, cu mercenari cu experienţă (destul să-l nominalizăm pe ex-divizionarul “A” Ovidiu Maier, fost “U”-ist şi rapidist), care s-au bătut pentru salvarea de la retrogradare a echipei şi au reuşit, ba chiar s-o plaseze pe locul opt, ultimul al primei jumătăţi a clasamentului final. Bilanţul a însemnat 41 de puncte din 11 victorii şi 8 egaluri (11 au fost şi înfrîngerile). Atac modest cu 37 de goluri date (locul 12 în ierarhia eficacităţii) şi o defensivă ceva mai bună în retur, cu un total de 38 goluri încasate (locul 9 în ierarhia apărărilor). Bilanţul se încheie cu un -1 la diferenţa de golaveraj şi -4 la “adevăr”. Ca încheiere: dacă n-ar fi fost returul, diferit de bilanţul toamnei, zlătnenii ar fi fost acum în “ C”. întrebarea ce se pune: cîţi dintre mercenarii prim ăverii vor rămîne în continuare la Minaur?
Victor E. ROMAN
în vipia lui "Cuptor”,cu LIVIU JURCĂ,
LA UMBRA... INCERTITUDINILOR
• "Ursus" şi-a dat "acordul" (350 de Euro) pentru înscrierea formaţiei în Challenge
Cup. • Gata cu vacanţa, Iuni, 8 iulie, sună adunarea! • Ana Maria liyeş - la Selmont
Baia Mare, ionica Munteanu şi Alina Ariton în stand-by • Ce alt finanţator vine lîngă "Ursus"?! • Mater Napocensis - o mamă
protectoare? • Indisponibilele au terminat-ocu infirmeria!
Vacanţa handbalistelor e pe sfirşite, luni, 8 iulie, urmînd să sune clopoţelul pentru noul sezon. Unul mult mai încărcat şi mai dificil, din moment ce "U" Ursus urmează să evolueze în Challenge Cup. Altfel, acordul pentru abordarea cupei continentale constituia şi singura certitudine pe care antrenorul şi totodată directorul sportiv Liviu Jurcă o avea ieri, la ora întîlnirii noastre. încolo, numai semne de întrebare: 1. Pleacă ori nu Ionica Munteanu şi Alina Ariton - jucătoarele devenite libere de contract (cealaltă "eliberată", Ana Maria Uyeş, aflîndu-se deja în tabăra Selmontului Baia Mare); 2. Ce valoare va avea şi de unde va proveni "fondul" menit să acopere contractele jucătoarelor şi să asigure buna funcţionare a echipei; 3. Cine va antrena/manageria echipa, întrucît el, Liviu Jurcă, nu mai poate gira ambele funcţii (aşa cum â facut- o în ultimele luni); 4. Cum se va încheia "conflictul" cu CSS Viitorul ("conflict" generat de vînzarea, la Selmont Baia Mare, a junioarelor Oana Herman şi Kinga Deutsch, fară ca "Viitorul" să fi avut acordul Ursus-ului, după cum stipula protocolul încheiat între părţi anul trecut. Şi, implicit, vor reveni sus-numitele în tabăra clujeană?). Iar întrebările (incertitudinile) nu se opresc aici. Ne oprim însă noi, impulsionaţi de acceptul Ursus-ului (prin chiar preşedintele companiei Mr. Steve Woodward) de-a înscrie echipa în competiţia continentală. Accept în care citim - sperăm că nu ne pripim cu concluziile - intenţia Ursus-ului de-a rămîne, pe mai departe, principalul finanţator al echipei. Lîngă care ar fi de dorit să mai urce unul - doi sponsori. Plus... oficialităţile. Care, altfel, nici nu vor putea rămîne detaşate, din moment ce "U" Ursus a devenit o ... marcă europeană. Altfel spus, chemată să n e promoveze imaginea.
în plus, zilele viitoare urmează să-şi comunice strategia în domeniu şi patronul de iure, UBB, iar Mater Napocensis nu poate avansa decît o viziune integratoare şi europenizată. Aşa că nu ne îndoim că multe dintre incertitudinile de astăzi vor fi alungate în cel mai scurt timp. Aşa incit echipa şi cel (cei) chemat(i) s-o pregătească să poată aborda noul sezon cu moral şi determinare.
Precizăm totodată că marile indisponibile de anul trecut: Alina Ariton, Mihaela Urcan, Alina Petrache şi Marilena Novac sînt refăcute în procente ce urcă spre 100%, iar noua ediţie a Ligii debutează în 24 august, o săptămînă mai tîrziu team-ul clujean urmînd să primească vizita campioanei, Oltchim Rm. Vilcea. Aşadar, totul se precipită! Rămîneţi pe recepţie, revenim cu tot ce vibrează în vipia acestui Cuptor.
Nusa DEMIAN
L'<LTENIS i f l M B L E D O N 2 0 0 2
MASCULINA ustralianul Lleyton H ew itt,
principalul favorit al turneului, a obţinut fară probleme calificarea în “optimile” de finală, după izbînda repurtată în trei seturi în dauna rusului Juschni.
Hewitt a reuşit să-şi depăşească cea mai bună performanţă realizată la “AII England Tennis Lawn” şi urmează să-l întîlnească, în antepenultimul act al celebrei întreceri, pe olandezul Siend Schalken (cap de serie numărul 18), ju c ă to r pe care australianul din Canberra l-a bătut în două rinduri, Ia “ R oland-G arros” şi la “London Queen’s Club”. Prietenul belgiencei Kim Clijters (deja eliminată din turneul fem inin) a prim it din partea organizatorilor un cec în valoare de 60.500 de lire sterline si 50 de puncte ATP.
Favoritul gazdelor, englezul Tim Henman (cap de serie numărul 4) şi-a onoraL cu emoţii, cartea de vizită în faţa elveţianului Michel Kratochvil (jucător pregătit de Jakob Hlaşek),
obţinînd pentru al treilea an consecutiv accesul în “sferturile” competiţiei.
Adversarul jucătorului din Oxford va fi brazilianul Andres Sa (învingătorul ultimului reprezentant al “arm adei” rămas în com petiţie, Femando Lopez).
Partidele disputate luni au fost întrerupte, timp de 15 minute, de primele picături de ploaie ce şi-au făcut apariţia la Wimbledon de la începutul turneului şi se pare că previziunile m eteorologilor nu sînt tocm ai îmbucurătoare pentru zilele care vor urma.
D in cauza v iz ib ilită ţii reduse, confruntarea dintre Greg Rusedski şi Xavier Malisse a fost întreruptă la scorul de 2-2 la seturi (6-3, 3-6, 6-3, 3-6).
Jennifer Capriati (SUA, favorita 3) - Eleni Daniilidou (Grecia) 6-1, 3-6, meci întrerupt din cauza ploii.
Asistăm la un “clasic”, în ca re favoritele au rămas în competiţie în majoritate.
Singurele oarecum intruse s în t Hantuchova şi Likhovtseva. Să nu uităm însă că slovaca a fost mai mereu în prim-planul întrecerilor din acest an şi a urcat pe 12 WTA, iar rusoaica, deşi pe 48 WTA, reprezintă o şcoală aflată în plină ascensiune. Hantuchova a cîştigat în 2002 la Indian Wells şi, la doar 19 ani, se numără printre marile figuri ale Sanex WTA T o u r . Likhovtseva, 27 de ani, născută la Alma-Ata (Kazahstan) are în palmares 2 turnee’cîştigate, contînd în circuitul Sanex, Gold Coast 1997 respecţiv Montpellier 1993. La Roland G arros a pierdut doar în turul 3, dovedind o vitalitate de invidiat. Rămîne de văzut dacă în disputele Venus Williams - L ikhovtseva, M onica Seleş Hantuchova, cele două out-side-re vo r confirma.
Ovidiu BLAG
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
c c
H 'i (.';() i ) ] ) LC)'IULU<tl:ufi« S f O R T / J * ■Ici; TS.2I.Z7 V '
- \
1 " ' ♦ • V ' v :*fcf t . v* - i < t < . \ 'V * t I - ■ - / “ r . - ' .« i , -4
\ > - /■. :>V1 s .v.-.T* w - A'*-V'_‘. * • •'*«'••
CARTE DE VIZITĂ:
Una dintre cele mai interesante mărturisiri pe care le-am auzit din partea interlocutorului \ meu în timp ce lucram împreună la acest material, a fost aceea că fiul său, Tudor, fotbalist şi el, este şi nu prea informat despre trecutul de fotbalist al tatălui său. De aici se desprind
cel puţin două lucruri: unul ar fi acela câ Vasile Dobrău nu şi-a “îndopat băiatul cu poveştidespre cariera sa, iar al doilea că Vasile Dobrău nu a tăcut rabat de la unul dintre principiile ţâre îl călăuzesc şi care spune că în viaţă nu contează atît de mult ceea ce ai fost, ci ceea ce reprezinţi în momentul de faţă.
în ceea ce ne priveşte, ne vom referi la activitatea de sportiv, antrenor şi director sportiv a invitatului nostru, dar înainte de aceste lucruri, v-aş mai oferi douâ teme de reflecţie : în 1979 Vasile Dobrău s-a hotărît să susţină examenul de facultate la Cluj. în urma reuşitei, intenţia sa declarată a fost aceea de a se transfera la “Universitatea”. Clubul Dinamo Bucureşti nu a agreat ideea, nu i*a acordat dezlegarea şi l-a suspendat pe o perioadă de un an şi jumătate. Cu toate că se putea răzgîndi, avea doar 26 de ani si viitorul în fată, el nu a facut-o, a aşteptat pînă cînd a putut intra în teren si a jucat apoi 4 ani pentru “U”.
Al doilea episod, mult mai recent în timp, s-a petrecut în finalul campionatului 1996-1997 al Diviziei "A", cînd situaţia tensionată de la “Universitatea ’ impunea un şoc. Atunci, Vasile Dobrău, împreună cu preşedintele de pe atunci al “Universităţii” Cluj, Sorin Bagiu, au demisionat.
Sînt elemente care, coroborate cu un trecut de internaţional remarcabil, pot cîntâri mult în imaginea de ansamblu asupra personalităţii lui Vasile Dobrău. y
Data naşterii: 14.06.1953, Bucureşti Zodia: GemeniStudii: Liceul Ministerului de Interne Bucureşti, promoţia
1972IEFS Cluj, promoţia 1983
Activitate sportivă:a început să joace pentru Dinamo Bucureşti încă din 1965,
parcurgînd traseul copii, cădeţi, juniori primii antrenori: Gheorghe Timar, Petre Steinbach component al echipei naţionale de juniori, în perioada
1969-1971, unde a fost coleg cu Sătmăreanu II, S. Gabriel, Boloni, M. Sandu, Nâstase ş.a.
calificat cu echipa naţională de juniori a României Ta Turneul Final din Scoţia
cîştigător cu echipa naţională de juniori Ia Turneul Prietenia în 1970
a debutat în prima echipă la Dinamo Bucureşti în 1972, la 19 ani, la un meci cu AS A Tîrgu-Mureş
tot la 19 ani debutează şi în echipa naţională, contra Finlandei
Palmares:peste 250 de meciuri în Divizia "A"15 goluri marcate în Divizia "A"35 de partide disputate cu echipa naţională de' juniori 15 partide cu lotul olimpic şi de tineret a jucat 7 meciuri sub culorile echipei naţionale de seniori
a Românieide 4 ori campion naţional cu Dinamo Bucureşti în anii
1971,1973, 1975 şi 1977, coleg de echipă cu Dinu, S. Gabriel, Deleanu, Cheran, Nunweiller VI, Al. Moldovan, Dumitrache, Lucescu, I. Marin, Custov, Dudu Georgescu, I. Moldovan
de 2 ori finalist al Cupei României, cu Dinamo Bucureşti
Cîteva dintre partidele importante ale carierei sale Ia echipa naţională:
Helsinki 1972, Finlanda-România 1-1 în meci din preliminariile Campionatului Mondial din 1974
Milano, 1976, Italia-România 4-2, meci amical, cu prezenţele în echipa italiană ale celebrilor Zoff, Fachetti, Graziani, Bettega, Antognioni
Bucureşti, 1977, România-Iugoslavia 4-6, partidă disputată în preliminariile Campionatului Mondial din 1978
1973, Bucureşti şi Madrid, Dinamo-Atletico Madrid 0-2 şi 2-2 ( Cupa Campionilor Europeni, turul 2)
1974, Bucureşti şi Koln, Dinamo - FC Koln, 1-1 şi 2-3(Cupa UEFA, turul 2)
1975, Madrid şi Bucureşti, Real Madrid-Dinamo 4-1 şi0-1 ( Cupa Campionilor Europeni, turul 1)
1976, Bucureşti şi Milano, Dinamo-AC Milan 0-0 şi 1-2(Cupa UEFA, turul 1, adversarul său direct fiind nimeni altul decît Fabio Capcllo, celebrul antrenor de astăzi)
A jucat pentru echipele:Dinamo Bucureşti, între 1972-1979 Universitatea Cluj, între 1979-1983 A rm ătura Zalău, 1983-1984 Dacia Orăştie, între 1984-1989
Activitate profesională:Antrenor principal Ia Dacia Orăştie, Divizia "C", un an,
apoi "B", între 1984-1989 Antrenor principal la Unirea Slobozia, 1989-1990, pe care
o promovează din "C" în "B" şi reuşeşte un “sfert” de Cupa României, Unirea fiind eliminată de Steaua-M axim a (în teren cu Piţurcă, Ilie Dumitrescu, Lung, Iovan, Bărbulescu, Lăcătuş, Pistol, Bărbulescu)
Antrenor principal la Metalurgistul Cugir, 1990-1991, Divizia "B" şi 1999-2000, Divizia "C"
Observator federal, între 1991-1993, şi administrator la firma Trading & Consulting
Antrenor principal la Rocar Bucureşti, 1993-1994, Divizia "B"
Director sportiv Ta Universitatea Cluj, între 1994-1997, Divizia "A"
Antrenor principal la CFR Cluj, 1997-1998, retrogradată din "B" în "C"
Antrenor principal la Armătura Zalău, 1998-1999, Divizia "C"
R eprezentant International Sport M anagement pe Transilvania, axat pe probleme de juniori, în special
Antrenor secund la FC Bihor, decembrie 2001 - aprilie 2002, demis după doar 4 etape, în urma meciului ISC Turzii - FC Bihor 3-2
Maestru al sportuluiOfiţer, căpitan în rezervă, Ministerul de Interne Vasile Dobrău este căsătorit cu doamna Livia Ioana, care
a practicat atletismul la CSS Cluj (probele de lungime şi 200 m plat) şi tatăl lui Tudor loan, un tînăr fotbalist de un real talent
Rcp: întrebarea dc acum clasică, se referă la primii paşi spre sport, în speţă spre fotbal. Cum a fost în cazul lui Vasile Dobrău ?
V.D.: Am fost încurajat foarte mult de tatăl meu, el însuşi un marc amator de fotbal şi suporter fervent al echipei Dinamo Bucureşti. Mergeam împreună la stadion, în calitate dc spectatori şi îmi amintesc cu plăcere de cuplajele interbucurcştcne carc făceau deliciul a zeci de mii de iubitori ai sportului.
în 1965, am participat la o selecţie pentru Dinamo, citind un simplu afiş. Idolul meu de atunci era Pîrcâlab, un fotbalist la marc modă, şi poate tocmai de aceea visam să devin extremă dreaptă. Primul meu antrenor, Petre
Steinbach. avea să aibă o viziune nemaipomenită şi nti-a recomandat postul de libero, pc carc dc altfel aveam să mă consacru mai tîr/.iu. Detenta, viteza şi disciplina de carc am dat dovadă au fost atuurilc carc m-au recomandat într-un timp relativ scurt şi am parcurs oarecum firesc drumul dc la copiii lui Dinamo pînă la echipa dc juniori a aceluiaşi club.
Despre cum a fost prim it Vasile D obrău în m a rc a ec h ip ă a lui Dinamo, despre p resta ţiile sale la lotul naţional al Rom âniei, despre cupele europene şi despre adversarii celebri carc i-au s ta t în fa ţă , în numărul nostru din 10 iulie 2002.
Ovidiu BLAG
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI431.357. o ni
1898 - Joschua Slocum devine primul nav igate i solitar care realizează înconjurul complet a 1
- PămîntUlDi-
, ,JT"?»
O idee extraordinara. O şansă dată copiilo r care nu au posib ilita tea materială pentru a-şi petrece vacanţa undeva in afara oraşului sau măcar undeva în aer liber, departe de "lumea dezlănţuita". Asa poate fi caracterizată iniţiativa apartinînd "Fundaţiei Române pentru Copii. Comunitate şi Familie", Consiliului Local Cluj cu sprijinul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Astfel, pe întreaga perioadă a verii, în seni de cile două sâptămîni, copiii vor beneficia de o "tabără" ale cărei costuri sîn t aco p erite dc ce i m ai sus menţionaţi. O “tabără” cu program redus (de la 9 dimineaţa pînă la orele prinzului), in cadrul căreia micuţii au şansa dc a învăţa arta picturii pe sticlă şi pc lemn. olăritul, ţesutul, precum şi încondeierea ouălor. O astfel de acţiune nu poate fi uşor trecută cu vederea, aşa că am mers la fata locului. Pentru a-i vedea pc micuţii din prima seric în “acţiune”, pentru a mă conv inge că trăiesc o experienţă deosebită din care au dc învăţat doar lucruri bune!
Parcul E tn o g rafic N aţional “Romulus Vuia”. Situat in imediata vecinătate a Pădurii Hoia, intr-un lan dc verdeaţă şi arbori stufoşi, un loc plin dc linişte şi istoric. Am ajuns acolo d im ineaţa, cînd încă acrul răcoros domnea. Linişte. M-am pornit pc aleea pietruită, printre casele vechi, in cău tarea co p iilo r, m usafirii muzeului. La citcva sute dc metri dc intrarea principală, o "ciupcrcuţâ” din lemn. Citcva voci si risctc. Am urcat cclc trei scări şi am încercat să-mi fac simtită prezenta. In pofida încercării mele. doar citcva priv iri, puţin curioase, s-au îndreptat către mine. Toţi cei prezenţi erau adinciţi în lucru.
— —— ■ — - -i-xi v V V
F 7 a v
Picturi pe sticlă sau pe lemn, vopsea şi pensule. Alexandra Pintea are 15 ani şi este elevă la Colegiul Pedagogic. îi citesc îneîntarea pe faţă cînd o pun să-mi arate picturile făcute de ea. Rîde într-una, vorbeşte şi-mi explică procedeele pe care le-a aplicat în făurirea icoanelor. Lîngă ea, Tabita Groza, o fetişcană cu privire albastră, ca marea. Curioasă foc, mă iscodeşte, vrea să vadă tot ce notez eu. E elevă la Liceul de Arte Plastice, în clasa a Vll-a. Nu stă locului nici o secundă, povesteşte, îmi arată tot ce a făcut pînă acum. La o altă masă, trei fetiţe, priviri timide, zîmbete reţinute. Două dintre ele se bucură de prima zi în tabără, de prima întîlnire cu pensula şi culoarea. Stau aplecate peste lucrările începute şi povestesc încet... se simt bine în tabără, se bucură de vacanţă şi dc şansa pe care o au. Să înveţe lucruri noi, să se “joace” cu materiale şi culori. Cristian Micu şi D ragoş Drăgan sînt cei care coordonează atelierul de pictură. Unul aşterne imagini şi culori, nuanţe, pe sticlă, celălalt pe lemn. Şi copiii se bucură dc talentul şi îndemînarca lor. Privesc si învaţă. Laura Pop e angajata muzeului şi lucrează cu cei din atelierul dc textile, dar e prezentă şi la pictură. Fuge dintr-o parte în alta, vrea să fie sigură că totul iese aşa cum trebuie. îmi povesteşte de copiii din prim a serie. Primii care au beneficia t de această iniţiativă remarcabila, elevi la licee şi şcoli din Cluj, Şcoala Liviu Rebrcanu. Şcoala pentru Deficienţi dc Auz numărul 1, Şcoala dc Ncvăzători, Liceul Onisifor G liibu, Şcoala Generală 20 şi Generală 14, Liceul Pedagogic, Liceul
de Arte Plastice. în total 34 de copii, talentaţi şi dornici să înveţe ceva deosebit. I-am lăsat să-şi continue treaba începută de dimineaţă, să pună ultimele culori pe sticlă sau pe lemn şi m-am îndreptat către atelierul de textile şi ţesut. O casă de ţară, o doamnă între două vîrste, Ana Bufnea, angajata muzeului, o femeie cu voce caldă şi cu multă răbdare. E înconjurată de patru fetiţe care o privesc. Ochi curioşi, mînuţe dibace. Doamna le învaţă să coase, să pună pe pînză modele din aţă colorată, să depene fire lungi, să facă covoraşe la războiul de ţesut. Oana Rusu, o fetiţă cu ochii mari şi verzi, are doar opt ani. De-abia a terminat clasa a Il-a şi deja ştie despre ţesut mai multe decît alte fete mai în vîrstă. La fel şi sora ei, Florina. Cornelia Hodiş lucreză la un covoraş. Roşu şi negru, iar, din loc în loc, picături luminoase de alb. Cît am stat acolo, nu şi-a ridicat ochii de pe aţa colorată. Şi covorul “creşte'!... Toate se bucură de vacanţă şi de joaca cu acul şi aţa. Au fost şi la atelierul de pictură, dar cel mai mult le place aici. E răcoare pe prispa casei şi, cînd am ieşit în curte, gîndul meu s-a îndreptat către poveştile copilăriei, către satul de demult şi bunica cu pârul alb ca neaua. Acolo, alt atelier, unde copiii se joacă, tot cu culori, dar pe alt suport, ouăle. Ouă încondeiate şi o maestră în domeniu: Dorina Cepil, creator popular din Suceava. Locul unde arta încondeierii este la loc de cinste şi trece de la o generaţie la alta. Talentul se îm pleteşte cu migala şi atenţia maximă. Orice liniuţă trasă în direcţia greşită poate strica munca de o zi.
Dar copiii se bucură de cele învăţate, îmi arată ouăle pictate şi îmi dau seama că Ia mijloc e vorba de muncă serioasă. M-am uitat cu mirare la micuţele “opere” de artă şi nu-mi venea să cred că nişte copii au putut crea aşa ceva. De ei se ocupă atît creatoarea venită tocmai din nordul Moldovei, cît şi o angajată a muzeului, Dana Orga Şerdan. Dar nu doar de cei mici, ci şi de două profesoare de la Şcoala Specială numărul 1, Cristina Zdroba şi Bianca Oarga. Două. persoane care vin aici pentru a putea duce mai departe cele învăţate de ele. Pentru a da şansa şi copiilor cărora ele le oferă educaţia la şcoală, să ia cunoştinţă de lucruri noi, de pictură cu metode modeme, de încondeiat ouă sau de joaca cu mîinile în lut moale. Şi că tot veni vorba de lut moale, în final, după ce am văzut despre ce e vorba la celelalte ateliere, m-am îndreptat către “olari”. Puţin mai departe de atelierele pe care le-am vizitat, într-un luminiş... Voci mai groase, “bărbăteşti”. Ascunşi de privirile curioşilor, departe de cei ce i-ar putea deranja din munca lor cu lutul moale şi cleios, patru băieţi şi coordonatorul lor, Dragoş Ciupe, de la Şcoala Populară de Artă. Vase de lut, puse pe nişte grinzi de lemn să se usuce. Să fie numai bune pentru munca migăloasă de mîine: pictarea şi încrustarea cu modele tradiţionale. Profesorul, un om mic de statură, cu ochelari. începe să povestească despre lut şi modele, despre arta de a crea vase minunate din pămînt moale, despre culori şi modele şi, dintr-o dată, privirea i se luminează. Vorbeşte cu pasiune şi pune pasiune în tot ceea
ce face, în tot ceea ce-i învaţă p e “ucenicii” lui. Andrei Copaci are 15 ani şi se “joacă” la roata de olărit. De sub degetele sale iese întîi un vas diform , cu un unduiri nefireş ti. Incet-încet forma i se conturează, se echilibrează, cu ajutorul m îin ilor dibace ale “învăţătorului”. Prietenul lui, Vlad Gogonea, stă pe margine şi priveşte. S-au cunoscut şi s -a u îm prietenit în tabără. Acum s în t nedespărţiţi, mereu la atelierul de olărit Andrei îl priveşte triumfător: vasul e gata^ Un zîmbet îi apare în colţul gurii. în alt colţ, lîngă o masă plină de praf şi noroi moale, Tudor Jula bate lutul. “Pentru că trebuie să-l întăresc”, îmi explică el şi începe să-mi povestească despre vasele pe care le-a făcut pînă acum. “Trei le-am făcut la roată şi alte trei prin modelare... Numai aici am stat de cînd am venit! Cusutul e pentru fete...” şi zîmbeşte timid. Am părăsit scena olarilor... nici nu au băgat bine de seamă cînd am plecat. Pentru că le place ceea ce fac şi nu au nici timp de stat Ia poveşti întinse pentru că tim pul îi grăbeşte. La ora 13 programul e gata şi mai au treabă, mai ales că vineri e ultima zi în care se mai pot “juca” cu lutul şi culorile, cu aţa, fuiorul şi coloratul ouălor. Şi, în plus, toate obiectele trebuie să fie gata pînă atunci, pentru că, la sfîrşitul verii, toţi participanţii la program, din toate seriile, îşi vor expune lucrările în cadrul unei expoziţii. Specială, doar pentru ei şi creaţiile lori
Am părăsit muzeul, lăsîndu-i pe copii să se bucure de ultimele zile de tabără, în cea mai potrivită locaţie.
Alexandra PINTEA
l EE 0Cine nu cunoaîtc scandalul
“Roşia Montana"? Să rezumăm: “Gabricl Resources Limited" (F.urogold) cu sediul, cînd în Canada, cînd in insulele Canalului Minccii, sc asociază cuS.A. Minivcst Deva pentru a exploata zâcâmintul dc aur dc la Bucium - Roşia Montană. Să precizăm dc Ia bun început că, deşi este o societate cvasinccunoscută în lumea “aurarilor”, guvernul o primeşte cu braţele deschise, acordindu-i un larg set de facilităţi, printre altele, cu încălcarea flagrantă a Legii minelor, suprafaţa luată în concesiune este de 750 ha, care ar urma să fie exploatată prin cea mai gigantică carieră din Europa, în decurs de 4 ani, cu viteza de20-150 milioane tone pe an. O cifra din domeniul irealului. Şi aceasta cu a tît m ai puţin justificată, cu cît cererea de aur, de metal galben, pe plan mondial, este în scădere, piaţa fiind suprasaturată. Ce dovadă mai palpabilă xTeti decît aceea că BNR refuză să mai cumpere aurul m inelor din A puseni, aducîndu-le in pragul falimentului?! La urma urmelor, nu ne-ar in teresa această problemă, nici nu ne-am obosi să scriem aceste rinduri, dacă acest perimetru minier s-ar afla rndeva in creierul m unţilor,
intr-o zonă nclocuitâ. (Cum a fost, dc exemplu, exploatarea păguboasă a sulfului din Munţii Qlimani). Din nefericire, însă, zâcâmintul, sau presupusul zăcâmînt, sc găseşte în jurai şi sub oraşul Roşia Montana, fosta capitală a exploatărilor romane, fosta Alburnum major, cea cunoscută prin documente de la anul 131. Nu e nici o problemă, au spus aceşti venetici, care se cred într-o oarecare ţară bananieră. Mutăm oraşul în altă parte, mutăm cele 8 biserici, mutăm cele două cimitire, mutăm cele 872 de case, să nu râmînâ nimic, nici măcar acele faimoase galerii romane săpate în stîncâ dură cu ciocanul şi dalta, nu cu perforatorul de azi, o adevărată operă de artă! Cele scrise mai sus nu sînt nici pe departe scenariul unui film S.F. Ele au fost gîndite la rece de oameni pentru care doar banul contează şi, din nefericire, secondaţi de alţii, pentru că istoria ţării este apă de ploaie. S-ar părea totuşi că, în ultima clipă, oamenii s-au mai dezumflat, au revenit cu picioarele pe pămînt Ce este un oraş nou? Un oraş fără istorie, fără trecut în schimb, la Roşia Montana, fiecare piatră, fiecare cărămidă îşi are istoria ei, am intirile ei ce păstrează parfumul trecutului.
Dar asta nu e totul. Cantitatea aceasta uriaşă de m aterial excavat trebuie şi prelucrată şi aceasta se va face prin cianură. Mai exact, s-a ales metoda “cianurării prin recirculare (a cianurii) în circuit închis şi în mediu deschis", “o metodă cu desăvîrşire interzisă în toată Uniunea Europeană. Adică, şi mai concret, în loc să neutralizeze cianura după operaţia de cianurare, la deversarea în lacul de decantare ea este deversată ca atare şi refolosită, ajungîndu-se astfel la o concentrare de cianură incredibilă. Numai că cianura aceasta are un punct de fierbere la 26,8 grade Celsius şi, cum iazurile de decantare vor ocupa suprafeţe uriaşe, închipuiţi-vă ce se va întîm pla în zilele călduroase de vară. Un adevărat nor de cianură va pluti peste localităţile limitrofe, dus de vînt, şi va otrăvi absolut tot ce îi va ieşi în cale. Rezultatul acestei exploatări va fi un supraatentat la mediul înconjurător, ce în urm a exploatării va fi un peisaj selenar în cel mai adevărat înţeles al cuvîntului. Faţă de inconştienţa de aici, accidentul ecologic, cel cu deversarea cianurii neutralizate, de la Baia Mare, apare ca o joacă de copil.
Dar ce contează, bani să iasă! Şi acest profit va fi estimativ la cele 450 tone de aur şi 1.700 tone de argint de numai 2,5-3,5 miliarde de dolari, în timp ce statului român îi va reveni o bagatelă de doar 40 de milioane de dolari. Dacă!...
Adică ei cu foloasele (aurul, dolarii - fără Ardeleni), noi cu ponoasele, adică mii de tone de steril (munţi, cu alte cuvinte), pînză de apă freatică infiltrată cu cianuri, lacu ri supracianurate, pline cu metale grele - plumb, zinc şi altele. Deşi nu au fost concesionate decît 750 de ha, vor rămîne definitiv pierdute 2.000 ha. Plus un oraş sfârtecat. Rezultatele acestei afaceri se vor vedea peste ani şi ani, şi dacă ar fi să îe com parăm, ar fi ca un Cemobîl minier.
N u am terminat: această societate ce-şi dă aere nu a re bani! Simplu, căci cei 150 de milioane de dolari pe care îi are în cont nu-i ajung, ca să spunem aşa, nici pe o măsea. La planurile gigantice ce şi le-a făcut, ar trebui cel puţin de trei ori atîta! Se porneşte, deci, ca în orice afacere încheiată de statul român şi bine gîndită de un investitor pus pe înşelat, cu stîngul. Că aşa sîntem noi - afacerişti păguboşi.
Răzvan GIVULESCU
POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981
Pandemoniu
slM1928 - Englezul John Logie
Baird a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în
culori.
evărul de CI
m A S TA E S O L U Ţ IA !Cîrpăceli. ' Bonusuri.
Indemnizaţii pentru... Cam asta se face de şase decenii în România. Ba zice că ai fost comunist, ai luptat în ilegalitate şi primeşti lei, ba ai suferit că ai şters-o din cauza securiştilor- torţinari şi ţi se dau facilităţi la repatriere, ba ai fost în scutec, te-a dus mămica la Turda şi. primeşti Leuţi ca refugiat. Asta ca să nu mai vorbim de “ajutorul” pentru copii, din care nu poţi să-ţi cumperi un caiet mai acătări, “lipeala” pentru foştii ceapişti, care au furat pe vremea colectivului ca să supravieţuiască, dar n-au nici o haznă de ce “feliuţă” li s-a rezervat acu’, în tranziţie. Nu-s mulţumiţi nici militarii, care primesc bani pentru apărarea ţă rii.în timp de pace, nici
femeile gravide, stimulate să nască tripleţi, numai să poată încasa o jumătăţică de coş... săptămînal.
Repet: nu asta-i soluţia! Să ciopîrţeşti banii (mulţi, cînd e vorba de suma globală şi infim cînd ajunge la... favoritul sorţii), să faci tot felul de gesturi" populiste care, între noi fie vorba, se răzbună, tocmai pentru că omului nu-i pasă cîtuşi de puţin că.Guvemui cheltuieşte cu refugiaţii din Ardeal sute şi sute de miliarde, iar în portmoneul lui n-ajung decît fîrfîrigi cît să- şi cumpere un ziar.
Nu văd de ce să plătesc eu, contribuabilul, sporul de noapte. al unui gunoier, ce-şi hîrşîie măturoiul prin faţa geamului în ritmul vodcii pe care o gîlgîie pînă spre orele dimineţii, după
cum nu pot să pricep de ce trebuie prădaţi miliarde pentm alocaţie (= 150.000 lei/copil), alte miliarde pentm tot felul de intendenţi ce au distribuit hrană şi au umblat după gagici în timpul unor conflicte şi alte miliarde pentm o .ciupeală sau alta.
Am un mare respect pentm cei care, din varii motive,-au avut de suferit dintr-un motiv sau altul. Şi, zic, într-o societate normală, asemenea disfuncţii trecute sau prezente, chiar trebuie compensate. Dar, noi vorbim de România, nu? Aşadar, picăturile din oceanul neputinţei nu-şi au rostul. Ba, mai mult, dau naştere la cîrcoteli: ba că-i micărecompensa acordată, ba câ-i generatoare de cozi, de
Freonul neecologic duce la subţierea stratului de ozon şi, implicit, la apariţia cancerului
Gaura de ozon aflată deasupra Antarcticii, care în anul 2000 egala ca întindere suprafaţa Europei, precum şi efectele acestui fenomen asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului înconjurător constituie subiecte intens mediatizate în întreaga lume. Consecinţele negative ale subţierii stratului de ozon, respectiv radiaţiile ultraviolete, riscul crescut al îmbolnăvirilor de cancer de piele şi cataractă, deteriorarea ecosistemelor şi a materialelor etc., au constituit motive suficiente pentru ca organisme abilitate din lume să ia o serie de măsuri de stopare a acestui fenomen, să investească muncă şi bani în scopul salvării planetei de la un eventual dezastru ecologic. "Protogolul de la Montrâal” este uri exemplu edificator în acest sens. Concluziile studiului "Costuri şi beneficii globale ale protocolului de la Montreal”, iniţiat de Environment Canada, arată că, costurile măsurilor luate în vederea protecţiei stratului de ozon, estimate la 237 de miliarde de dolari S.U.A., nu constituie nici jumătate din valoarea pagubelor pe care le-ar produce subţierea^stratului de ozon la nivel global. Începînd cu anul 2000, şi România s-a implicat în această problemă, derulînd proiectul: "Planul naţional de gestionare a agenţilor frigorifici", care are ca scop implementarea Protocolului de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon. A treia şi ultima parte a acestui proiect constă
într-un seminar ce se derulează, astăzi şi mîine, la complexul turistic Beliş-Fîntînele, avînd ca subiect controlul comerţului cu substanţe care distrug stratul de ozon. Organizatori^ acestui eveniment sînt: Organizaţia Naţiunilor Unite pentruDezvoltare Industrială(O.N.U.D.I), Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Industria Alimentară şi Frigorifică (I.C.P.I.A.F) din Cluj-Napoca. Mai multe amănunte despre acest proiect şi, implicit, despre efectele freonului neecologic asupra stratului do ozon, ne-a oferit ing. Gheorghe LĂZANU, director general I.C.P.I.A.F.
• Problema pro te jă rii stratului de ozon este una mondială. în România există preocupări în acest sens?
-Distrugerea stratului de ozon este o consecinţă directă a dezvoltării industriale din întreaga lume. Astfel că, în anul 1987, la Montreal, s-a încheiat un protocol în vederea reducerii şi chiar a eliminării din industrie a substanţelor care dăunează stratului de ozon, precum substanţele halogenate, cum ar fi freonul, şi solvenţii. De cîţiva ani încoace, România a devenit parte acestui.protocol, aflat sub egida O.N.U. şi derulat prin intermediul I.C.P.I.A.F. Primele două etapa ale acestuia, care' au vizat construirea unui centru naţional de instruire şi certificare a tehnicienilor frigotehnişti, în cadrul I.C.P.I.A.F., înfiinţarea a şapte centre regionale de recuperare şi reciclare a
agenţilor frigorifici, precum şi dotarea cu aparatură performantă a 350 de unităţi specializate în asigurarea service-ului, au fost realizate. în condiţiile în care România nu a participat financiar, ci doar cu iniţiative legislative, O.N.U. a investit în acest proiect în jur de 500 de mii de dolari S.U.A.
• Ce este freonul şi în ce domenii se' mai utilizează, pe lîngă industria frigorifică?
-Freonul este un gaz sintetic, utilizat de vreo 60 de ani, ptît în industria frigorifică, cît şi în cea cosmetică sau farmaceutică, însă numai în ultima perioadă de timp s-au descoperit efectele negative ale acestuia asupra mediului.
• Practic frigiderele cu freon au un e fect nociv asupra stratului de ozon. Există vreo so lu ţie pentru remedierea acestei situaţii?
-în prezent se depun eforturi serioase în vederea eliminării din industrie a freonului neecologic şi înlocuirea lui cu cel ecologic, care nu afectează ozonul. Firmele care produc frigidere, din România şi din străinătate, folosesc de cîţiva ani freonul ecologic.
însă, nu toată lumea îşi permite un frigider nou, ecologic, ce poate fi recunoscut după bulina verde lipită pe el, majoritatea populaţiei avînd încă frigidere cu freon neecologic, însă, s-au g; sit soluţii şi în acest caz: în momentul în carp se repară frigiderele vechij se folosesc utilaje de recuperare, care împiedică împrăştierea
R e ţe a d e tra f ic a n ţi d e p e r s o a n e c u ra m if ic a ţi i In N ew , York a n ih i la tă la C iul
în urma investigaţiilor întreprinse de poliţiştii BCCOA şi agenţii FBI s-a stabilit că reţeaua era condusă de Gabor Carol. Bărbatul a ajuns în New York în urmă cu şapte ani, iar ulterior a obţinut calitatea de rezident în.SUA. După un an de la stabilirea sa în New York, Gabor a reuşit să-şi ducă acolo şi cele trei fete ale sale şi băiatul pe care i-a pus să cerşească pe străzile marii metropole americane. Potrivit şefului BCCOA, locotenent colonelul Toma Rus, în cursul anului 2001, Gabor împreună cu fiica sa Ţicudean Augustina şi cu cea a cumnatului său Mariocian Petru au venit în România
pentru a găsi femei, în special de peste 60 de ani şi persoane cu handicap pe care să le ducă în Statele Unite la cerşit. Femeilor racolate li se promiteau munci în SUA, cum ar fi menajul sau îngrijirea copiilor, iar persoanelor cu handicap li se spuneau că vor putea să-şi facă intervenţiile chirurgicale de care au nevoie. Cei trei au reuşit să ducă, în-acest scop la New York, opt persoane. Alte 16 persoane, racolate în România pentru a cere milă peste ocean, nu au primit viza. Lt. col. Toma Rus a declarat că cerşetorii români cîştigau zilnic pe străzile' New York-ului, între 300 şi 1.000 de dolari SUA. Din estimările
făcute de poliţişti, cei trei membri ai reţelei de traficanţi de came vie au cîştigat în perioada 2001- 2002 peste 50.000 de dolari din procentul ce le .revenea d in . cerşit. Şeful BCCOA a mai spus că una dintre femeile vîrstnice pusă să ceară milă, Imre -Tereza, a decedat la întoarcere, din cauza unui astm bronşic cronic de care s-a îmbolnăvit în
.timp ce cerşea pe frig şi ploaie.Cercetările cu privire la
-reţeaua de traficanţi de persoane vor fi continuate de o echipă compusă din'procurori, poliţişti şi agenţi FBI, care în zilele următoare se vor deplasa în acest scop lâ New York. Anchetatorii vo r încerca să
identifice notarii care îi furnizau lui Gabor Carol invitaţiile şi alte acte în alb, autentificate, cu care se puteau obţine vizele1 de la Ambasada SUA din Bucureşti. Martodan, Ţicudean şi Gabor au ’ negat în faţa anchetatorilor acuzaţiile aduse, susţinînd că nu au făcut altceva decît să ajute persoanele cu probleme sociale. Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Cluj a emis pe numele lui Gabor Carol, . Ţicudean Augustina şi Martocian Petru cîte un mandat de arestare preventivă de 5 zile, iar dacă instanţa îi va găsi vinovaţi, cei trei pot primi o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 3 şi 15 ani. Cosmin PURIŞ
întîrzieri, de şpagă etc. Aşadar, nu că am fi noi atotştiutori,-dar, soluţia pentru o bunăstare generală e investirea banilor în proiecte valabile, în producerea de către societate a unor bunuri şi valori ce se întorc sub formă de pensii mai bune, salarii adevărate, o redistribuire care să perm ită realizarea unui învăţămînt performant, a unei culturi competitive şi susţinerea unor activităţi neproductive, dar care marchează speţa umană.
Sigur, veţi spune, e uşor de dat sfaturi. O logică elementară spune însă că risipa nu-i bună la nimic. A goniseala şi demararea unor investiţii private i-au dus pe alţii la împlinire socială. Noi de ce nu putem lua exemplul lor?
Radu VIDA
freonului neecologic îri atmosferă. Părerea mea este că eliminarea totală a frigiderelor neecologice nu se va produce mai repede de anul 2015. De asemenea, pericolul aducerii în ţară de frigidere neecologice, vîrldute second-hand, nu este deloc neglijabil. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care la seminarul de la Beliş-Fîntînele participă vameşi de la aproape toate vămile din ţară; aceştia vor fi îivâţaţi să depisteze şi să stopeze importurile de substanţe neadmise.
• Mal există în ţara noastră fabrici care produc freonl?
-Bicapa Tîmâveni şi Oltchim erau fabrici care, pînâ de curînd, produceau freoni, insă neecologici. Acum se află în fază de reconversie, în cadrul unui program finanţat de O.N.U.D.I., iar pînă cînd se vor finaliza lucrările, freonul ecologic este adus din import.
• Cum stau lucrurile în ceea ce priveşte legislaţia în acest domeniu?
-Din punctul de vedere al protecţiei mediului, România se înscrie în rîndul ţărilor "responsabile", dacă ne gindim numai la faptul că în ţara noastră consumul de freon neecologic se reduce anual cu mii de tone. în ceea ce priveşte legislaţia, există .reglementări destul de stricte în domeniul mediului, legile noastre fiind aliniate, în mare parte,'celor din U.E.
A consemnat Viorica GAJI
*■>«*
j i, ' X w w / SW ' W ' ✓ Ţ
. M m ii # ) ? , îBerbec (20 martie - 18 aprilie) încearcă Să-ţi controlezi emoţiile,
întrucît vei avea parte de o săptămînă [ destul de încordată. Nu te încărca emoţional cu mai mult decît poţi duce.
i Cel mai indicat pentru tine ar fi să-ţi canalizezi întreaga ^energie înspre profesie, întrucît capacitatea ta de
relaţionare lasă de dorit. Lucrurile vor reveni la normal mai repede decît te aştepţi.
Taur (19 aprilie - 19 mai)A' venit momentul să-ţi rezolvi nişte I
probleme vechi, ce nu mai suferă amînare. Acum eşti capabil să găseşti | cea mai bună soluţie. Felul tău optimist, de a privi lucrurile îi va îneînta, cu siguranţă, pe cei din jurul tău. In acest | interval de timp, zeiţa Fortuna va fi de partea ta. .
Gemeni (20 mal - 19 iunie)Săptămînă aceasta te găseşte uşor
I obosit, aşa că ar fi mai rezonabil să o laşi mai moale cu munca. Indecizia şi
l abandonul vor domni în viaţa ta, dar 7yi numai pentru cîteva zile. Este momentul ' - J să te gîndeşti la o vacanţă bine -
■■•y A, :•-( meritată. ‘Rac (20 iunie - 21 iulie)Vei fi în centrul atenţiei toată
săptămînă. Evenimentele te vor prinde în vîrtejul lor şi te vor ţine acolo mult timp de acum înainte.-Autoritatea ta va fi oarecum îngrădită, dar nu deveni suspicios. Prietenii sînt gata să te ajute în orice moment.
Leu (22 iulio • 21 aucfust)Este timpul să pui punct la serviciu şi
să pleci în vacanţă. Dar nu înainte de o- ţi rezolva toate problemele ivite la locul de muncă; altfel nu vei putea avea un sejur liniştit. încearcă să eviţi confiictelo şi neînţelegenle de orice fel.
Fecioară (22 august - 21 soptembrlo)Săptămînă aceasta va fi una de criză
pentru tine. Soluţionarea numeroaselor probleme cu care te confrunţi de ceva £ vreme te va suprasolicita. Pentru a face J
Lfaţâ situaţiei, apelează la prieteni, iţi poţi l 1
crea bazele unui viitor mai bun din punct * de vedere material.
Balanţă(22 septembrie - 21 octombrio)Astrele spun câ în cursul acestei
sâptămîni va trebui să toi cîteva decizii deosebit do importante. încearcă să rămîi calm în orice situaţie şi succesul nu va întîrzia prea mult. In relaţia do cuplu totul o O.K.
Scorpion(22 octombrio - 21 noiembrie)N-ai parte de o viaţă prea liniştită. Eşti
plin de energie şi forţă, poţi face faţă oricărei situaţii. încearcă să nu comiţi acte iraţionale, care le-ar putea provoca suferinţe celor dragi.
Săgetător 1(22 noiembrie - 20 decembrie) CVei avea parte de clipe deosebit de t
plăcute, alături de o persoană dragă ţie. ) încearcă însă să nu-ţi_ neglijezi nici afacerile. Bazează-te pe propriile tale forţe şi totul va ieşi aşa cum. îţi doreşti.
Capricorn(21 decembrie - 19 ianuarie)Un dialog interesant îţi va da noi idei şi
te va determina să iei cîteva decizii importante pentru tine. Şeful te va lăuda pentru punctualitatea şi capacitatea de muncă de care dai dovadă în ultimul timp. încearcă să te mai şi odihneşti, pentru câ o meriţi.
Vărsător (20 ianuarie -18 februarie)Eşti plin de forţă şi curaj, însă
încearcă să nu depăşeşti măsura în explozia de entuziasm creativ. Te poţi baza numai pe forţele tale. Necazurile sînt departe de tine. în dragoste lucrurile stagnează de ceva vreme şi nu se întrevăd prea multe noutăţi..
Peşti (19 februarie - 19 martie)îţi vei regăsi sentimentul de siguranţă
numai stînd de vorbă cu prietenii şi familia. Dacă ai încredere în tine, stresul, teama şi tensiunile vor rămîne undeva în spate. Cu puţin efort, - vei reuşi să-ţi rezolvi afacerile înainte de a pleca în vacantă.
Administraţia americană pentru Securitatea Transporturilor (ATS) a testat. în ultima lună. sistemele de secunde de pe aeroporturile din Statele Unite. într-unul din ratru cazun reuşind să treacă de filtre cu arme şi explozibili aişi, relatează, ediţia electronică a cotidianului ‘USA Today".
Comisia Europeană a anunţat, ieri, că va consacre suma de 1,58 de miliarde de euro combaterii “exodulu oamenilor de ştiinţă” din Uniunea Europeană spre alte .<
regiuni ale lumii, relatează AFP. ,
! ! i • i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i 111 1 • • * > i i i i 1 i i i i M i i i i i i i i i | . |
■ ' ■ ■ • ■ ' ■ .................. r . i i i i; 1 • 1 ' ' ' i i i ! ! !1 1 1 1 1 1 1 1 i i i i i i i i i. i i i i i i i i i
! î ! ! ! ! ! J 1 1 1 1 1 1 • 1 i i ...................L J-4 -L -U 1 *L-1—M I I i m I I i i i i
f ' ' ' 11' ' M ( V- 'M I I I I
• •
i
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat negativ, ieri, proiectul de lege iniţiat de senatorul PSD George Pruteanu privind protecţia limbii române şi folosirea acesteia în instituţiile publice, considerînd, printre altele, că acest proiect “are mai mult accente poetice, decît juridice”, a declarat Emil Boc (PD), vicepreşedinte al Comisiei. Boc a spus că, sub aspectul rigorii juridice, textul pro iectu lu i de lege “nu corespunde exigenţelor
redacţionale”, deoarece foarte mulţi termeni sînt definiţi cu “o imprecizie semantică”.
Un alt Tnotiv care a determinat comisia să avizeze negativ acest proiect de lege este acela că, aşa cum a sesizat şi Guvernul, unele texte din propunerea legislativă a lui Pruteanu se regăsesc în alte acte normative în vigoare, a adăugat Emil Boc. El a dat ca exemplu, în acest sens, faptul că obligativitatea traducerii în limba română a denumirilor si
instrucţiunilor înscrise pe produsele com erciale din proiectul lui Pruteanu este prevăzută şi de Ordonanţa 21/1992 privind protecţia consumatorului.
Avizul Comisiei juridice este consultativ, asupra proiectului de lege iniţiat de Pruteanu urmînd să se pronunţe Comisia pentru cultură şi apoi plenul Camerei Deputaţilor. •
Proiectul de lege privind protecţia limbii române a fost votat de Senat.
Trădare în Partidul National Liberal
urmare din pagina 1
specifice politicienilor români. în acest caz, previziunile lui Stoica nu s-au adeverit. Fuziunea cu ApR nu a adus o cotă sporită de popularitate liberalilor, iar lui Stoica în nici un caz prietenii pe carc era normal sâ-i aştepte. Dimpotrivă, a crescut numărul contcstatarilor săi. carcase vor orienta spre gruparea duşmanilor actualului preşedinte. Spre deosebire de Theodor Stolojan. si el adus in partid dc Stoica, dar care a rămas fidel acestuia, rcfuzind să sc înroleze in cohorta duşmanilor. Şi nu îndemnat dc- un posibil sentiment dc recunoştinţă faţă de ce a făcut liderul liberal pentru el. Stolojan crede sincer că actualul preşedinte liberal este un politician mai bun (şi mai onest) dccit detractorii săi. Părerea lui despre Stoica nu-1 determina însă să sc instaleze definitiv în tabăra acestuia, deoarece nu mai crede că proiectul liberal, aşa cum se prezintă cl acum. este cel mai bun pentru ţara noastră.
Centralele de apartament vor trebui să respecte normele europene privind poluarea
Ministrul Administraţiei Publice Octav Co^mâncă a declarat, ieri, că nu va fi interzisă montarea microcentralelor de apartament, dar că acestea vor trebui să respecte normele europene în privinţa poluării. “Nu este vorba de nici o interdicţie, dacă acest proces va avea loc cu respectarea normelor europene. Microcentralele deja montate vor funcţiona, iar cele care vor fi aduse vor trebui să respecte normele europene care vor fi adoptate printr-o hotărîre de Guvern” a precizat Cozmâncâ. El a mai spus că varianta iniţială a unei ordonanţe care prevedea interzicerea montării microcentralelor de apartament a fost elaborată în ianuarie 2001 de către nişte experţi sau funcţionari. “Această variantă a supărat multă lume, dar mai mult s-au supărat cei care aduc astfel de microceritrale pentru câ le afectau afacerile”, a adăugat Cozmâncă.
9 9 LANŢUL VIEŢII 9 9
• ! ; : ii' •; 1 i • : ţ i ;: • > I i r : ‘ I i'j i • j» ) (;» V!7:_.
în data de 6 iulie, între orele1 8 -2 1 , sute sau poate mii de oameni vor forma un lanţ în centrul oraşului, demonstrînd, în tăcere, pentru viaţă. Departe de a fi o demonstraţie în sensul
0 dată cu vara au început si măsurătorile sonometriceLuna trecută, ca uţmarc a
sesizărilor venite din partea cclâienilor privind tulburarea liniştii publice, inspectorii din cadrul Direcţiei Control a municipalităţii clujene au verificat 20 dc localuri, intre orele 22:00- 24 00. Astfel, „au fost depistate depăşiri ale nivelului dc zgomot la un număr dc 6 unitâti. intre carc Restaurant Bulevard dc pe str. Eroilor - depăşirea nivelului dc zgomot este provocată de utilajele fnconfice. Extnzv-Bar de
pc str. Titulcscu nr.2 etc", sc arată intr-o informare semnată dc directoarea Minodora Fritca. Cele 6 procese verbale dc constatare a contravenţiei sc ridică la valoarea dc 110 milioane lei. Un caz special îl constituie funcţionarea S.C. ARAGON SRL, situată pc str. Dîmboviţei nr.45 unde, la începutul lunii iunie, au fost efectuate măsurători sonometrice urmate de o sancţiune contravenţională pentru depăşirea nivelului dc zcomot. La sfîrsitul
săptâmînii, cetăţenii ce locuiesc în zonă au reclamat din nou ofiţerului dc serviciu tulburarea liniştii publice. în conformitate cu prevederile Legii 61/1991, a fost solicitată intervenţia poliţiei. „Avem informaţii câ lucrurile nu s-au rezolvat, astfel că am solicitat sistarea activităţii îndcpînd cu 1 iulie 2002 piriă la remedierea deficienţelor”, a declarat Minodora Fritea.
Sorin CĂLIN
politic al cuvîntului, cu vorbitori, cu argumentări sau confruntări neplăcute, departe şi de a fi o acţiune de condamnare a celor ce au recurs deja la avort', evenimentul - iniţiat de Asociaţia Tineri pentru Misiune- este menit să atragă atenţia asupra avortului ca „problemă naţională”.
Participanţii vor forma un „lanţ", stînd unul lîngă altul pe marginea trotuarelor, pe B-dul 21 Decembrie - B-dul Eroilor - Str. Napoca - Str. Petru Maior- Str. Memorandumului - Piaţa Avram lancu. La ora 19, în Piaţa Avram lancu vă avea loc un concert de muzică creştină, urmat de discursul despre avort al unui medic ginecolog şi de predica unui pastor pe tema
sacralităţii vieţii. în opinia, reprezentanţilor Asociaţiei Tineri pentru Misiune, „avortul este expresia cea mai evidentă a prăbuşirii morale^a unui popor, întrucît este un act de agresiune îndreptat împotriva fiinţei celei mai nevinovate şi mai lipsite de apărare, a unei fiinţe care simte şi reacţionează la fel ca şi noi. Singura diferenţă dintre un copil născut şi unul nenăscut este locul unde se află. Avortul loveşte în copil, în mamă, în cuplu, în societate, loveşte în Dumnezeu”.
Sînt invitaţi să participe la eveniment toţi cei care cred în dreptul la viaţă al copilului 'nenăscut.
M.TRIPON
D u p ă 11 an i d e te rg iversări,
VICTORIE PENTRU PRINŢUL PAUL UE ROMÂNIA SI PENTRU TATĂL SĂU, PRINŢUL CARUL MIRCEA7 i
Prinţul Paul de România a anunţat ieri dupâ-amiazâ câ în sfirşit. după 11 ani de la începerea procesului de exequator, s-a dat sentinţa în dosarul care i-a pus în contradictoriu pe tatăl său. Prinţul Carol Mircea de România şi pe fostul rege Mihai I al-României. Tribunalul din Alexandria a hotârît în favoarea Prinţului Carol Mircea, recunoscînd din nou, în acest fel, deciziile instanţelor portugheză şi francezi, prin care s-a statuat că Prinţul Carol Mircea este primul născut şi fiu legitim al regelui Carol al Il-lea al României, născut dintr-o căsătorie leeitimă, care a fost anulată ilecal si abuziv.
M.TRIPON
■ i f e i t fe ’J j s i l i t e
Turiştii care îşi petrec concediul în staţiunile de pe litoral cu bilet de odihnă trebuie să plătească o serie de taxe locale, cum sînt taxa de staţiune, taxa de parcare şi cea de salubrizare, informează un comunicat al Federaţiei Patronale din Turism. Astfel, pentru turiştii din Mamaia sînt prevăzute trei tipuri de taxe, dintre care două se adresează’ doar posesorilor de autoturisme. Taxa de intrare în staţiune, care are valoarea de20.000 lei, trebuie pjătită, la fiecare intrare în Mamaia, de cei care călătoresc cu maşina
personală. Pentru parcare, taxa variază între 20.000 lei şi 240.000 lei pe zi, în funcţie de loc. A treia taxă care trebuie achitată de turişti în Mamaia este taxa de staţiune, care reprezintă 3%-5% din valoarea sejurului, în funcţie de categoria hotelului, ceea ce echivalează cu o sumă cuprinsă între 35.000 Iei şi 350.000 lei, pentru o persoană Care petrece şase zile" pe litoral, precizează Federaţia Patronală din Turism.
în Eforie. Nord şi Eforie Sud, taxa de staţiune plătită de un turist pentru întregul sejur are valoarea
de 65.415 lei, în timp ce pentm staţionarea maşinii într-una din parcările administraţiei locale trebuie achitată suma de 20.000 lei pe zi.
Turiştii care îşi petrec concediul în Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn sau Mangalia plătesc o taxă- de staţiune de 65.415 lei pentru un sejur mai lung de două zile. în plus, fiecare dintre persoanele cazate în hotelurile din aceste staţiuni trebuie să achite o taxă de salubrizare de 28.046 lei pentm întregul sejur, în timp ce parcarea maşinii costă 20.000 lei pe zi.
Cele două avioane care au intrat în coliziune, în noaptea de luni spre marţi, în sudul Germaniei, au redus altitudinea pentru a evita impactul, dar au
■ ajuns, în urma manevrelor, la aceeaşi înălţim e, a anunţat compania elveţiană de ghidare ae riană Skyguide, citată de AFP.
Skyguide a precizat că a declanşat corect o procedură norm ală de evitare.
Purtătorul de cuvînt-al companiei, Patrick Herr, a afirm at că Skyguide preluase de la Ziirich controlul asupra celor două aparate în momentul accidentului.
Un avion Tupolev 154 aparţinînd com paniei Bashkirian Airlines, cu 69 de persoane la bord, a intrat în coliziune, în zona Lacului Constanţa, cu un Boeing care transporta marfa. La bordul avionului rpşesc se aflau 50 de copii, dintre care opt aveau vîrste sub 12 ani, precum şi şapte adulţi şi 12 membri ai echipajului, în timp ce în avionul Boeing se aflau numai pilotul şi copilotul.
Echipele de salvare au reuşit să recupereze, în cursul d im ineţii,15 cadavre, dar continuă căutările într-un perimetru de circa 35 de kilometri, unde au căzut fragmente ale celor două aparate.
După producereaaccidentului, preşedintele rus, Vladimir Puţin, .şi omologul său german, Johannes Rau, au transmis condoleanţe fam iliilor victimelor, în timp ce poşta germană, acţionar majoritar al companiei care închiriase aparatul Boeing, a anunţat că va acorda ajutor rudelor victimelor, în Republica Başkortostan, de unde proveneau victim ele, preşedintele M urtaza Rahimov a decretat trei zile de doliu.
Avionul Tupolev venea de la Moscova şi se îndrepta spre Barcelona, în Spania, unde copiii urmau să îşi petreacă vacanţa. în ju ru l orei locale 23.43 (00.43, ora Rom âniei), aparatul a intrat în coliziune cu un Boeing 757 închiriat de DHL Aviation Bahrein, care transporta marfă. Aparatul Boeing venea de la Bergamo, din nordul Italiei, îndreptîndu- se spre Bruxelles.
- - S.C. r - ',=DCZ3. '-rrsr-.yJs tă fa ;j : sz . v Cu,, sub r.- J / t uscs' - 2C -44S 3
1 2 3 /1 3 3 1 , jjs s s s to n a G uj- OFciu! p s u s s v u : C o m e m /iii 2 / 3 C 3 S:n 2 2 .C 3 .1 S 3 1 cod
Tel/fax:Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ 19.74.18
REDACŢIA: Cluj-Napoca, s tr. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA1 BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: fc TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21.27. - CODIN SAMOILĂ; E - PU BLIC ITA TE:. TE L./FAX:19.73.04; DIFUZARE MICA F PU BLIC ITA TE: T E L :.. 19.49.81. - STELA PETCU; | CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL ./FAX: 21.60.75_________ ’
tip unii K\i:riT\T l \ Garamond i, U, ■*">,■v’-. -: ;r '--Vi .ifaîto f
![Gerard de Villiers - [SAS] - Trădare în CIA](https://static.documente.net/doc/80x56/557200f14979599169a0643c/gerard-de-villiers-sas-tradare-in-cia.jpg)
