Home >Documents >The Cardiovascular System

The Cardiovascular System

Date post:06-Jan-2016
Category:
View:27 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Description:
Histologia sistemului cardiovascular
Transcript:

Sistemul cardiovascular1.Prezentare generala a sistemului cardiovascular-sistemul cardiovascular este un sistem de transport care poarta sangele si limfa catre si de la tesuturile corpului; componentele constitutive ale acestor fluide sunt : celule, nutrienti, hormoni, produsi de excretie si anticorpi-SCV include inima, vase de sange si vase limfatice-in capilare, un schimb bidirectional de fluid se produce intre sange si tesuturi Sangele este filtrat, iar fluidul rezultat, care poarta oxigen si nutrienti, trece prin peretele capilarului; in tesut aceste molecule sunt schimbate pentru CO2 si produsi de excretie Mare parte din fluid reintra in capilar la nivelul capatului venos Fluidul ramas intra in capilarele limfatice, formand limfa.-leucocitele parasesc vasele de sange pt a intra in tesuturi la nivelul venulelor postcapilare-cele mai mici artere s.n arteriole si sunt asociate, functional, cu retele de capilare; arteriolele regleaza fluxul de sange care patrunde in retelele de capilare2.Cordul-miocard contractil-scheletul fibros al inimii este alcatuit din urmatoarele: 4 inele fibroase care inconjoara orificiile corespunzatoare valvelor-alcatuite din tesut conjunctiv dens semiordonat;inconjoara baza arterelor mari si orificiile A-V 2 trigoane fibroase care unesc inelele Partea membranoasa a septului interventricular-este lipsite de muschi cardiac-este alcatuit din TC, continand prima portiune a fasciculului A-V Septul interatrial-sistem excito-conductor alcatuit din celule musculare cardiace modificate (fibre Purkinje)-vascularizatia coronara alcatuita din 2 artere coronare si vene cardiace; iau nastere in portiunea initiala a aortei ascendente si inconjoara baza inimii-peretele cardiac este alcatuit din 3 straturi: Epicard -stratul visceral al pericardului seros-vasele de sange si nervii care se distribuie inimii se gasesc in epicard sunt inconjurate de o atmosfera de tesut adipos Miocard Endocard alcatuit din- strat intern: endoteliu si tesut conjunctiv lax subendotelial- strat mijlociu: tesut conjunctiv dens si fibre musculare netede- stratul cel mai profund de tesut conjunctiv (strat subendocardic) care se afla in continuitate cu tesutul conjuntiv al miocardului; sistemul excito-conductor al inimii este localizat in stratul subendocardic al endocardului-valvele cordului sunt alcatuite din tesut conjunctiv si sunt acoperite de endocard-valvele cardiace sunt atasate scheletului complex de tesut conjuntiv dens semiordonat , care formeaza inelele fibroase si inconjoara orificiile care contin valvele-fiecare valva este alcatuita din 3 straturi: Partea fibrosa formeaza miezul valvei si contine extensii fibroase din tesutul conjunctiv dens semiordonat al inelelor fibroase ale scheletului fibros al inimii Partea spongiosa este alcatuita din tesut conjuntiv lax asezat pe fata atriala sau arteriala a fiecarei valve; fibre de colagen si elastina rasfirate si un nr. mare de proteoglicani;-partea spongiosa functioneaza ca un absorbant al socurilor, reducand vibratiile asociate inchiderii valvelor-confera fexibilitate si plasticitate cuspelor-partea spongiosa a valvelor arteriale s.n arterialis-partea spongiosa a valvelor A-V s.n auricularis Partea ventricularis este imediat adiacenta suprafetei ventriculare sau atriale a fiecarei valve si este acoperita cu endoteliu-este alcatuita din TCDsemiordonat cu multe straturi de fibre elastice-in valvele A-V ventricularis se continua in structura cordajelor tendinoase, cordaje fibroase care se extind de la marginea libera cuspelor pana la proeminentele musculare ale peretilor ventriculari numite muschi papilari-valvele sunt , de obicei, avasculare; mici vase sange si fibre musculare netede pot fi intalnite numai la baza cuspelor;-suprafetele cuspelor sunt expuse sangelui si sunt destul de subtiri, astfel incat sa permita difuziunea nutrientilor si a O2 din sangeReglarea intrinseca a frecventei cardiace

-nodul SA initiaza un impuls care se raspandeste de-a lungul fibrelor musculare cardiace si de-a lungul tracturilor internodale alcatuite din celule musculare cardiace modificate-celulele musculare caridace nodale, atat din nodulul SA, cat si din cel AV , sunt fibre musculare cardiace modificate mai mici decat miocitele de lucru; nu prezinta discuri intercalare si prezinta putine miofibrile-fasciculul His , ramurile si retaua Purkinje sunt alcatuite din celule modificate de dimensiuni mai mari decat cele ale miocardului ventricular inconjurator; ramificatiile terminale ale sistemului excito-conductor alcatuiesc fibrele Purkinje-celulele de conducere care alcatuiesc fasciculul His, isi au originea in portiunea inferioara a NAV, trec prin scheletul fibros al inimii, mergand prin portiunea membranoasa a septului interventricular, terminandu-se, dupa imapatirea in ramura dreapta, respectiv stanga, cu reteaua Purkinje din miocardul ventricular-fibrele Purkinje sunt mai mari decat miocitele de lucru inconjuratoare: Miofibrilele sunt asezate la periferie Nuclei sunt rotunzi si mai mari decat cei ai celulelor miocardice ventriculare Datorita dimensiunilor mari celulare nucleii nu apar de obicei in planul de sectiune Discurile intercalare sunt prezente in fibrele Purkinje, dar ele sunt variabile ca numar si pozitie in functie de localizare Fibrele Purkinje dau reactie PAS+, datorita continutului mare de glicogen In coloratia H&E, portiunea bogata in glicogen apare omogena si palid colorata Datorita depozitelor de glicogen, fibrele Purkinje sunt mai rezistente la hipoxie decat celule musculare ventriculare

Reglarea sistemica a functiei cardiace-ANS nu initiaza contractia cordului, dar regleza frecventa cardiaca conform nevoilor organismului-fibrele parasimpatice provenite din nervul vag se termina in special la nivelul nodurilor SA & AV, dar se extind si la nivelul arterelor coronare-fibrele simpatice se termina la nodurile SA&AV se extind la miocard si trec prin epicard pt a se distribui arterelor coronare-glomusul carotic este alcatuit din cordoane si grupuri neregulate de celule epitelioide; prezinta o inervatie bogata ata aferenta, cat si eferenta3.Caracteristici generale ale arterelor si venelor3.a.Straturile peretelui vascular-peretii arterelor si venelor sunt alcatuiti din trei straturi numite tunici: Tunica intima:-stratul intern al vasului-este alcatuita din 3 componente: Endoteliu Lamina bazala (un strat subtire extracelular compus din colagen, PG, glicoproteine) Stratul subendotelial alcatuit din tesut conjuntiv lax; ocazional fibre musculare netede pot fi intalnite in tesutul conjuntiv lax; stratul subendotelial al intimei arterelor si arteriolelor contine un strat lamelar fenestrat alcatuit din material elastic limitanta elastica interna-fenestratiile permit substatelor sa difuzeze cu usurinta si sa ajunga la celule situate mai profund in peretele vasului Tunica medie:-stratul mijlociu al vasului-este alcatuita in principal din straturi de celule musculare netede dispuse circumferential-acest strat este relativ gros si se extinde de la limitanat elastica interna la limitanta elastica externa (LEE=un strat de elastina care separa tunica medie de adventitie)-cantitati variabile de elastina, fibre reticulare si PG sunt intercalate printre fibrele musculare netede-lamelele de elastina sunt fenestrate si dispuse in straturi circulare concentrice-toate componentele extracelulare ale tunicii medii sunt produse de celule musculare netede Tunica adventitia:-stratul cel mai exterior al peretelul vascular-este alcatuita din tesut conjuntiv compus in principal din fibre de colagen dispuse longitudinal si in mai mica masura din fibre de elastina-este relativ subtire pentru sistemul arterial, dar mai groasa in venule si vene unde reprezinta componentul principal al peretelui vascular-pentru arterele si venele mari contine un sistem de vase numit vasa vasorum, precum si o retea de fibre nervoase care controleaza contractia muschiului neted vascular*Histologic, diversele tipuri de artere si vene se deosebesc unele de altele prin grosimea peretelui vascular si prin diferentele in ceea ce priveste compozitia straturilor.

3.b.Endoteliu vascular-epiteliu simplu pavimentos care captuseste toate vasele-endoteliul este format dintr-un start continuu de celule turtite, alungite, poligonale numite celule endoteliale aliniate cu axele lor lungi in directia curgerii sangelui-pe suprafata luminala ele exprima o serie de recceptori si de molecule de adeziune (ex. repectori pt LDL, insulina,histamina)-celulele endoteliale joaca un rol important in homeostazia sangelui; proprietatile functionale ale acestor celule se schimba ca raspuns la actiunea diversilor stimuli; acest proces s.n activare endoteliala si este responsabil pt patogeneza multor boli cardiovasculare (ex. Ateroscleroza)-inductori ai activarii endoteliale sunt: antigene virale/ bacteriene;citotoxine; produsii ai complementului; lipidele; hipoxia; celulele endoteliale activate exprima pe suprafata lor noi molecule de adeziune si produc diverse clase de citokine, limfokine, factori de crestere, molecule de vasoconstrictoare si vasodilatatoare, precum si molecule care controleaza coagularea sangelui-celulele endoteliale participa in mod activ intr-o varietate de interactiuni intre sange si TC subiacent si sunt responsabile pt multe proprietati ale vaselor: Mentinerea unei bariere selectiv permeabile asigura deplasarea moleculelor mici si mari dinspre sange inspre tesuturi si invers; aceasta deplasare depinde de marimea si sarcina electrica a moleculelor;-endoteliul este permeabil pt moleculele mici hidrofobe (solubile in lipide; ex.O2, CO2) care trec prin bistratul lipidic al membranei celulelor endotelialedifuzie simpla-apa si moleculele hidrofile (glu, aa, electroliti) nu pot difuza prin membrana celulelor endoteliale; aceste molecule si solvati trebuie transportate fie activ prin membrana plasmatica si eliberate in spatiul extracelular (calea transcelulara) , fie

Embed Size (px)
Recommended