APARATUL CARDIOVASCULAR

Bratu Andra și Munteanu Mihaela Georgiana

ANUL I A

Inima este localizata în cavitatea toracică, în etajul inferior sau

cardiac al mediastinului anterior

Inima este invelita la exterior de doi saci pericardici:

Pericardul fibros, aşezat la exterior. Are consistenţă fibroasă, este rezistent şi inextensibil. El formează stratul extern al pericardului şi este legat de formaţiunile vecine prin ligamente: sternopericardice, frenopericardice (care îl leagă de diafragmă) şi vertebropericardice.

Pericardul seros are o structură asemănătoare cu pleura şi peritoneul şi este format dintr-o foiţă sau lamă parietală şi o altă viscerală. Foiţa parietală înveleşte suprafaţa internă a pericardului fibros şi se continuă la baza inimii cu cea viscerală, care formează stratul extern al peretelui cardiac, denumit şi epicard.

Între foiţe există o lamă fină de lichid care facilitează mişcările cordului, numit lichid pericardic. Cele două foiţe delimitează cavitatea pericardului.

Inima are forma unui con turtit, culcat pe diafragmă, cu axul longitudinal dispus oblic în torace şi are o greutate de 250-300g, iar volumul asemănător pumnului drept.

Pe lângă bază şi vârf, inima prezintă feţe şi margini: Faţa sternocostală este orientată anterior şi prezintă în părţile

laterale şanţul coronar, care desparte atriile de ventricule şi este perpendicular pe axul longitudinal

Faţa plană (diafragmatică) priveşte inferior spre muşchiul diafragm. La nivelul său se găsesc şanţul interventricular posterior şi şanţul coronar, care-l continuă pe cel de pe faţa sternocostală.

Baza inimii aparţine atriilor şi în special atriului stâng. Ea priveşte înapoi (spre esofag şi coloana vertebrală) şi la dreapta; de la nivelul ei pleacă arterele mari ale inimii (aorta şi trunchiul pulmonar) şi sosesc venele mari (cele două vene cave şi cele patru vene pulmonare)

Varful inimii este situat pe stanga.

Vasele mari de la baza inimii

Alcatuirea interna

Inima este un organ musculo - cavitar este formată din 4 compartimente

Atriul (AD) şi ventriculul drept (VD) Atriul (AS) şi ventriculul stâng (VS

Atriul stang are cinci orificii

orificiul venei cave inferioare prevăzut cu valvula Eustachio

orificiul venei cave superioare orificiul sinusului coronar, prevăzut cu valvula

Thebesius orificiul auriculului drept orificiul atrioventricular drept, prevăzut cu valvula

tricuspidă

Atriului stang are sase orificii

patru vene pulmonare – două vene pulmonare drepte şi două stângi – care aduc de la plămâni sânge încărcat cu O2

orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida

orificiul de deschidere a auriculului stang

Ventriculele

au formă piramidală triunghiulară, cu baza spre orificiul atrioventricular

peretii sunt mai grosi decat cel al atriilor, cel stang are are peretele de trei ori mai gros

pereţii lor nu sunt netezi, ei prezintă pe faţa internă nişte muschi papilari, trabecule cărnoase si cordaje tendinoase

musculatura peretilor este formata din fibre musculare cu dispozitie spiralat-radiara ce dau aspectul mai multor straturi

capacitatea lor este mai mare decat a atriilor, cea a ventriculului drept este mai mare decat a celui stang

Structura histologica

endocard miocard epicard

Vascularizaţia inimii Inima este un organ bogat vascularizat, aspect condiţionat de activitatea

ritmică, neîntreruptă, a miocardului, care într-o oră pompează în circulaţie aproximativ 400 litri sânge, iar în decurs de o zi 10.000 litri sânge.

Activitatea metabolică crescută a miocardului necesită deci un aport ridicat de sânge, care se realizează prin arterele coronare dreaptă şi stângă.

Sângele venos al inimii este colectat de vene, şi anume: vena mare a inimii, care urcă prin şanţul interventricular anterior, vena mijlocie a inimii, care urcă prin şanţul interventricular posterior şi vena mică a inimii, care străbate şanţul coronar drept.

Sângele colectat de aceste vene ajunge în colectorul venos principal al inimii, sinusul coronar, care se află în şanţul atrioventricular stâng. Sinusul coronar se deschide în atriul drept

printr-un orificiu prevăzut cu valvula Thebesius

Inervaţia inimii

Inervaţia inimii este realizată de ramuri simpatice şi parasimpatice ale plexului cardiac.

Fibrele simpatice provin din nervii cardiaci superior, mijlociu şi inferior, care vin din ganglionii simpatici cervicali si au efecte stimulatoare asupra miocardului.

Fibrele parasimpatice, din nervul vag. Care inerveaza predominant nodulul sinoatrial si atrioventricular, avand ca efect diminuarea activitatii inimii.

Sistemul vascular

Este format din artere – vase care transportă sângele de la inimă spre

ţesuturi vene – vasele care transportă sângele de la ţesuturi spre

inimă capilare – la nivelul cărora se realizează schimburile

dintre sânge şi ţesuturi.

Structura vaselor sanguine

Peretele format din trei straturi principale: intimă, formată dintr-un strat de celule turtite endoteliale,

aşezate pe o membrană bazală sub care se gaseste un tesut conjunctiv subendotelial;

medie are o structură foarte variată potrivită diverselor tipuri de vase. Astfel, la arterele mari (de tip elastic) ea este formată din lamele concentrice de fibre elastice, iar în spaţiile dintre lamele se află puţine fibre musculare netede şi ţesut conjunctiv. Media venelor este în general mai subţire şi este formată din fibre musculare şi elastice în venule şi venele mijlocii, fiind foarte puţin dezvoltată la venele mari;

adventicea stratul cel mai extern al peretelui vascular, este formată din ţesut conjunctiv cu fibre colagene, de regulă orientate longitudinal şi fibre elastice. Adventicea este mai subţire la artere şi foarte groasă la venele mijlocii şi mari.

Structura capilarelor

Capilarele sanguine formează reţeaua în care se termină arteriolele şi de la care pornesc venulele.

Peretele capilar este alcătuit din: Endoteliul capilar se continuă cu endoteliul arterelor şi

venelor, fiind format dintr-un strat de celule turtite cu nuclei ovalari, orientaţi în lungul capilarului.

Membrana bazală Periteliul este stratul subţire din jurul peretelui capilar format

din ţesutul conjunctiv cu fibre colagene şi reticulină, dispuse în substanţa fundamentală şi cu celule conjunctive ca: fibroblaşti, celule reticulare, macrofage, celule adipoase şi mastocite. Tot în periteliu se află fibre nervoase vegetative, iar printre celulele periteliului se găsesc celule pericapilare sau pericite, de formă stelată, care prin contracţie, micşorează calibrul acestuia.

Arterele

Peretele lor mai contin doua membrane elastice bogate in mucopolizaharide Clasificarea

aorta şi arterele mari: artere elastice arterele mici şi arteriolele: de tip muscular arteriole: vase cu peretele foarte subtire raspandit in tot corpul, media

contine un strat muscular subtire

Venele Au peretii mai peretii mmai subtiri, care se deschid cu usurinta si

lumenul mai larg Nu exista o delimitare neta intre cele trei tunici Media este mai subtire iar adventicea este mult mai groasa Calibrul lor creste de la periferie spre inima Clasificare

vene mari vene mijlocii si mici

fibroase fibroelastice fibro-musculare musculo-fibroase

Capilare

Sunt interpuse intre arteriole si venule in toate tesuturile si organele

Dupa structura peretelui capilar este adaptata realiyarii schimburilor dintre sange si tesuturi.

Capilare tipice atipice

endoteliu discontinuitati in endoteliu

membrana bazala discontinuitati in membr. bazala

periteliu absenta periteliulu

Clasificarea capilarelor atipice

sinusoidale fenestrate