Sufocarea curiozitii Studiasem deja i ceva fizic teoretic cnd am intrat, la aptesprezece ani, n Institutul Politehnic din Zurich, ca student la matematic i fizic. Acolo am avut profesori extraordinari, de exemplu Hurwitz, Minkowski, astfel nct a fi putut realmente s-mi formez o cultur matematic profund. Eu ns lucram majoritatea timpului n laboratorul de fizic, fascinat de contactul direct cu experiena. Restul timpului l foloseam n primul rnd pentru a studia acas lucrrile lui Kirchhoff, Helmholtz, Hertz .a. Dac am neglijat ntr-o anumit msur matematica, aceasta se datora nu numai faptului c m interesau mai mult tiinele naturii dect matematica, ci i urmtoarei experiene mai deosebite: mi-am dat seama c matematica se compunea din multe domenii speciale, fiecare din ele putnd s ne cear aceast scurt viaa care ne-a fost hrzit. M-am vzut astfel n situaia mgarului lui Buridan, care nu se putea hotr pentru o anumit cpi de fn. Aceasta se datora evident faptului c intuiia mea in domeniul matematicii nu era destul de puternic pentru a-mi permite s disting n mod sigur ceea ce era fundamental important, de baz, de restul erudiiei care era mai mult sau mai puin de prisos. n afar de asta, i interesul meu pentru cunoaterea naturii era necondiionat mai mare. i nu mi-a fost clar, pe cnd eram nc student, c accesul la principii mai profunde ale cunoaterii fizice se lega de stpnirea celor mai complicate metode matematice. Am nceput s pricep acest lucru abia treptat, dup ani de munc tiinific independent. Desigur, fizica era i ea mprit n domenii speciale, dintre care fiecare putea s nghit o via scurt de munc fr ca setea de cunoatere mai profund s fie astmprat. Masa faptelor experimentale, insuficient legate ntre ele, era i aici copleitoare. Am nvat ns curnd s dau de urma cii care putea duce spre profunzimi, lsnd la o parte restul, multitudinea de lucruri care umplu spiritul i l abat de la ceea ce este esenial. Partea proast era desigur c, pentru examene, toate acestea trebuiau s fie nghiite, de voie sau de nevoie. Aceast constrngere a avut un efect att de descurajator nct, dup examenul final, interesul pentru problemele tiinifice mi-a pierit pentru un an ntreg. La aceasta trebuie s adaug c noi n Elveia am avut mai puin de suferit dect n multe alte locuri de pe urma acestei constrngeri care nbu adevratul instinct tiinific. Nu erau, n total, dect dou examene: n rest puteai s-i iroseti timpul cum credeai de cuviin. Aa se intmpla ndeosebi atunci cnd aveai, cum am avut eu, un prieten bun care frecventa cu regularitate prelegerile i prelucra contiincios coninutul acestora. Mi se oferea astfel libertatea n alegerea ocupaiilor pn cu puine luni naintea examenului, o libertate de care m-am bucurat din plin, acceptnd cu plcere, ca pe rul de departe cel mai mic, remucrile ce o nsoeau. Este pur si simplu un miracol c metodele moderne de nvmnt nu au sugrumat nc pe de-a-ntregul curiozitatea sfnt a cercetrii; cci aceast plant firav cere, n afar de ncurajare, n primul rnd libertate; fr aceasta ea piere

negreit. Este o mare greeala s se cread c bucuria de a privi i de a cuta poate fi stimulat prin constrngere i prin apel la simul datoriei. mi nchipui c pn i un animal de prad sntos ar putea fi lecuit de lcomie, dac ar fi silit, cu ajutorul biciului, s mnnce n continuare cnd nu i mai este foame, n special dac hrana care i se ofer n aceste condiii de constrngere ar fi aleas n mod corespunztor. Curiozitatea omului: premisa evoluiei sale Lucrul cel mai frumos pe care l putem tri este tainicul. Este simmntul ce st la leagnul adevratei arte si tiine. Cine nu l cunoate, cel care nu se mai poate mira, nu se mai poate minuna, acela este, pentru a spune aa, mort, iar ochii si sunt nchii. Trirea tainicului, chiar dac amestecat cu frica, a produs i religia. Cunoaterea existenei a ceva de neptruns pentru noi, a manifestrilor celei mai adnci raiuni i a celei mai luminoase frumusei, ce sunt accesibile raiunii noastre numai n formele lor cele mai primitive, aceast cunoatere i acest simmnt constituie adevrata religiozitate. Creativitatea sntoas Am trit n singurtate la ar i am observat cum monotonia unei viei linitite stimuleaz spiritul creator. Exist anumite profesii n organizarea noastr modern care implic o asemenea via izolat fr a reclama prea mult efort fizic si intelectual. M gndesc la ocupaii cum sunt serviciul la farurile de pe coast i din largul mrilor. N-ar putea fi angajai n astfel de slujbe tineri dornici s reflecteze la problemele tiinifice, ndeosebi de natur matematic sau filosofic? Foarte puini asemenea oameni au ansa ca, n cea mai fecund perioad din viaa lor, s se consacre netulburai, orict de mult, problemelor tiinifice. Educaia Mie mi se pare c pentru o coal lucrul cel mai ru este s lucreze n principal cu metodele fricii, forei i autoritii artificiale. Un asemenea tratament distruge sentimentele sntoase, sinceritatea i ncrederea n sine ale tnrului. El produce supusul umil. Dai n mna educatorului ct mai puine msuri coercitive cu putin, astfel nct singura surs a respectului tinerilor fa de el s fie calitile lui umane si intelectuale. Dorina de a fi aprobat i recunoscut este un mobil sntos; ns dorina de a fi recunoscut drept mai bun, mai puternic sau mai inteligent dect semenul tu sau dect colegul tu de coal duce uor la o conformaie psihologic excesiv de egoist, ce poate deveni pgubitoare pentru individ i pentru

comunitate. De aceea, coala i educatorul trebuie s se fereasc de a folosi metoda facil a arii ambiiei individuale spre a-i face pe copii silitori la nvtura. Valoarea unui om trebuie vzut ns n ceea ce d, i nu n ceea ce e capabil s primeasc. Imboldul cel mai important pentru munca n coal i n via este plcerea de a munci, plcerea produs de rezultatul muncii i contiina valorii acestui rezultat pentru comunitate. Dac un tnr i-a exersat muchii i rezistena fizic prin gimnastic i mers, mai trziu el va fi apt pentru orice munc fizic. Analog stau lucrurile i cu exersarea minii i a aptitudinilor intelectuale i manuale. Nu a greit htrul care a spus Educaia e ceea ce ii rmne dup ce ai uitat tot ce ai nvat la coala. coala trebuie s urmreasc tot timpul ca tnrul s prseasc bncile ei nu ca specialist, ci ca o personalitate armonioas. Pe primul plan trebuie pus totdeauna dezvoltarea capacitii generale de gndire i de judecat independent, i nu dobndirea de cunotinte de specialitate. Omul religios tiinta fr religie este chioap, religia fr tiina este oarb. Dei e adevrat c scopul tiinei este s descopere reguli care s permit corelarea i predicia faptelor, acesta nu este singurul ei scop. Ea mai urmrete s reduc conexiunile descoperite la un numr ct mai mic cu putin de elemente conceptuale independente. n aceast nzuin a ei spre unificarea raional a diversului ea dobndete succesele ei cele mai mari, dei tocmai aceast ncercare o expune riscului de a cdea prad iluziilor. Oricine a fcut ns experiena intens a progreselor realizate cu succes n acest domeniu este ptruns de o reveren profund pentru raionalitatea care se dezvluie n existen. Pe calea nelegerii, el dobndete o larg emancipare din ctuele speranelor i dorinelor personale i ajunge astfel la acea atitudine de spirit umil fa de grandoarea raiunii ncarnate n existen care, n ultimile ei profunzimi, este inaccesibil omului. Mie ins aceast atitudine mi pare a fi religioas n sensul cel mai nalt al cuvntului. Este un privilegiu al geniului moral al omului, personificat de indivizi inspirai, de a avansa axiome etice att de cuprinztoare i de bine fundamentate, nct oamenii le accept ca fiind intemeiate pe imensa mas a experienelor lor emoionale individuale. Modul n care se fundamenteaz i se testeaz axiomele etice nu difer foarte mult de modul de fundamentare i testare a

axiomelor tiinei. Adevrul este ceea ce rezist la proba experienei Societatea Am ajuns acum la un punct de vedere n care pot s indic pe scurt n ce const , dup mine, esena crizei epocii noastre. Ea privete raportul individului cu societatea. Individul a devenit mai contient ca oricnd de dependena sa fa de societate. El nu simte ns aceast dependen ca pe un lucru pozitiv, ca o legtur organic, ca o for ocrotitoare, ci mai degrab ca pe o ameninare a drepturilor lui naturale sau chiar a existenei sale economice. n plus, poziia lui n societate este de aa natur nct imboldurile sale egoiste se accentueaz continuu, n timp ce tendinele lui sociale, care sunt prin firea lucrurilor mai slabe, se deterioreaz progresiv. Toate fiinele umane, oricare ar fi poziia lor n societate, sufer de pe urma acestui proces de deteriorare. ... Concurena care nu e ngrdit duce la o uria irosire a muncii i la acea schilodire a contiinei sociale a indivizilor, la care m-am referit mai nainte. Aceat schilodire a indivizilor o consider cea mai mare plag a capitalismului.

2 E=mc

Perioada Berna

Un om de geniu, poate cel mai mare geniu pe care l-a avut omenirea, cel putin pe taramul cercetarii stiintifice. Prin lucrarile sale a pus noi baze in fizica atomica si cuantica Teoria relativitatii restranse si teoria relativitatii generalizate au adus la inceputul sec XX o alta abordare a realitatii fizice care a rasturnat conceptele clasice Newtoniene . Aceste teori care s-au confirmat de nenumarate ori pe parcursul sec XX au schimbat profund felul in care oamenii se raporteaza la univers ,modul de intelegere al acestuia . Datorita faptului ca aceste teori au fost intens mediatizate ,ele au ajuns sa fie foarte cunoscute si sa aibe si conotatii de ordin filozofic.

A.E s-a nascut in data de 14 martie 1879 in localitatea Ulm din Germania si a murit in data de 18 aprilie 1955 in localitatea Princeton din S.U.A. In anul 1866 incepe scoala primara in Munchen Ger. Tot atunci incepe sa studieze vioara, pe car o abandoneaza la varsta de 13 ani. Primeste si o educatie religioasa in famile. A inceput sa studieze matamatica in anul 1891 In 1894 famila sa se muta in Italia dar el ramane in la Munchen. In 1895 nu promoveaza examenul de admitere la Scoala Tehnica din Zurich (Elvetia) Renunta la cetatenia germana in 1896 si pana in 1901 cand primeste cetatenia Elvetiana este apatrid. Se inscrie la gimnaziul din Aarau ca apoi sa poata fi admis la ETH in Zurich.

In aceasta perioada scrie:Daca o sa am norocul sa trec examenul voi merge la Zurich. Voi studia acola patru ani matematica si fizica.Ma imaginez devenind un profesor in aceste discipline si o sa aleg partea teoretica.Voi face acest lucru avand in vedere dispozitia mea pt gandirea abstracta si lipsa mea de imaginatie si abilitati practice. Absolva in 1900 ETH si incearca fara succes sa obtina postul de asistent la aceasta universitate. In 1901 se sustrage stagiului militar pe motiv ca ar avea platfus La mijlocul lui 1901 obtine un post de profesor la gimnaziul Winterthur. Tatal unui coleg de al sau Grossman il ajuta sa obtina un post de inspector la oficiul de brevete din Berna . In perioada 1902-1909 lucreaza la aceast oficiu de brevete si tot atunci incepe sa scrie uimitoare articole de fizica teoretica in publicatii de specialitate. Primeste si titlul de doctor al universitatii din Zurich in 1905 cu o lucrare despre determinare marimii moleculelor.

Tot in 1905 incepe sa studieze postulatele lui Max Plank. Aceste postulate enuntau ca radiatia electromagnetica nu poate fi eliberata in orice cantitate ci numai in cantitati prestabilite numite cuante a caror marime este direct proportionala cu frecventa radiatiei. Acest lucru contravenea teoriei electromagnetismului clasic stabilit de ecuatiile Maxwell si legilor termodinamicii. Se intrezarea ipoteza dualitatii corpuscul-unda Einstein postuleaza in teoria restransa a relativitatii constanta vitezei luminii in toate sistemele ceea ce contravenea teoriei relativitatii clasice care admitea ca viteza este relativa . Admitand constanta vitezei luminii se intrevede posibilitate ca timpul sa devina relativ. In 1907 Einstein stipuleaza echivalenta masei gravitationale cu cea inertiala.

Ca urmare a acestor lucrari in 1908 devine asistent iar in 1909 profesor de fizica la universitatea din Berna iar in 1911 si a universitatii din Praga,

Manuscris 1913-schita cu devierea luminii

In 1911 prezice ca o raza de lumina care trece aproape de un camp gravitational puternic ar trebui sa fie curbata catre acel camp. Observarea unui atare fenomen insemna o davada experimentala a validitatii teoriilor lui. Astfel el pune bazele teoriei continului spatiu-timp si prefigureaza existenta singularitatilor. In 1912 incepe sa lucreze la teoria relativitatii generalizate In 1914 se reintoarce in Germania pt a prelua un post de profesor cercetator la Academia Prusaca de Stiinta si Universitatea din Berlin. I se ofera si conducera Institutului de Fizica Kaiser Wilhelm care se pare ca a fost creat special pt Einstein. In 1915 publica teoria relativitatii generalizate. Confirmare urma sa vina in 1919 cand o expeditie britanica studiaza o eclipsa totala de soare si observa curbare razelor de lumina in preajma soarelui.

Din acest moment Einstein devine extem de curtat ,si este invitat atat de mediile academice cat si pt a sustine conferinte de popularizare in SUA Franta Japonia. Pe masura ce faima sa creste in toata lumea in Germania unde nationalismul antisemit era in crestere devine tot mai contestat. In 1921 primeste premiul Nobel in fizica dar nu pt teoria relativitatii ci pentru studiul din 1905 asupra fenomenului fotovoltaic.Nici macar nu se prezinta pt a-si ridica premiul. Einstein a fost contemporan cu o pleiada stralucita de fizicieni de diverse nationalitati: Max Planck, Niels Bohr, Louis de Broglie, Heisenberg, Schrdinger si Dirac. Cu acesti avea adesa aprige controverse pe teme de fizica fundamentala. La un congres de fizica in 1927 refuza sa tina vreo prelegere . Pt Einstein incepe o perioada dificila care va tine pana in 1932. In 1932 in SUA i se ofera postul de profesor la universitatea Princeton. In decembrie 1933 alege sa ramana in SUA definitiv. La mai putin de o luna in Germania ajung la putere nazistii si Einstein nu va mai reveni niciodata in tara sa. La Princeton a inceput sa lucreze la teoria unificata a campurilor. Din pacate pana la sfarsitul vietii el nu a reusit sa rezolve aceasta problema . Inte timp izbucneste cel de al doilea razboi mondial.

Einstein a trimis o scrisoare presedintelui american Rooseveld in care ii atragea atentia ,sa demareze programul de cercetare al bombei nucleare pt a o lua inaintea nemtilor care erau destul de avansati in acest proiect.

In proiectul Manhatan Einstein nu a fost practic direct implicat. Pt a contribui la efortul de razboi al patrie sale adoptive scoate la licitatie in 1944 manuscrisele din 1905 cu teoria relativitatii restranse. Pretul de adjudecare e fabulos pt acea perioada: 6 milioane de $ Toata viata Einstein a militat pt pace. Intrebat daca poate prevedea cu ce arme se va purta al treilea razboi mondial a spus ca nu este sigur care vor fii acele arme dar cu siguranta al patrulea razboi mondial se va purta cu bate si pumnale de silex. Ultimul sau act public cu doar o saptamana inaintea mortii este o scrisoare catre Bertrand Russell (militant pacifist) prin carea accepta ca numele sau sa fie folosit intr-un manifest international prin care se cerea tuturor natiunilor renuntarea la armele atomice.

In 1952 statul Israel il invita sa devina presedinte,dar el era deja prea batran, bolnav si refuza. Dupa moarte in aceasi zi este incinerat iar cenusa a fost imprastiata intr-un loc necunoscut

Inapoi la Cuprins

Viata si opera lui Albert EinsteinAtunci cand unei persoane i se cere sa numeasca un fizician, aproape intotdeauna numele care ii vine in gand este cel al lui Albert Einstein, cel mai celebru om de stiinta al secolului 20. Cunoscut pentru crearea si dezvoltarea teoriei speciale si generalizate a relativitatii, ca si pentru indrazneata sa ipoteza cu privire la natura luminii, Einstein a fost fara indoiala una din cele mai stralucite minti stiinfice ale umanitatii.Albert Einstein - Cursuri disponibile online:

Fizician american de origine germana, Einstein s-a nascut pe 14 martie 1879 la Ulm. Tineretea si-a petrecut-o la Munchen, unde familia sa avea un mic magazin care producea aparate electrice. Desi nu a vorbit pana la varsta de 3 ani, inca de tanar a aratat o curiozitate vie pentru natura si o abilitate inascuta in intelegerea conceptelor matematice dificile. La 12 ani a invatat singur geometrie euclidiana. Einstein ura rutina si spiritul lipsit de imaginatie al scolii din Munchen. Atunci cand falimentul repetat al afacerii a determinat familia sa plece din Germania catre Milano, in Italia, Einstein, care avea 15 ani, a folosit ocazia ca sa se retraga de la scoala. A petrecut un an cu parintii sai la Milano si, atunci cand i-a fost clar ca va trebui sa-si croiasca propriul drum in viata, a terminat liceul la Arrau, in Elvetia, si s-a inscris la Politehnica din Zurich. Tanarului nu-i placeau metodele de instruire de aici, de aceea lipsea adesea de la ore, folosindu-si intregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a canta la iubita sa vioara. Si-a dat examenele si a absolvit in 1900 studiind lucrarea unui coleg de clasa. Profesorii sai nu aveau o parere buna despre el si nu l-au recomandat pentru un post universitar. Urmatorii doi ani Einstein a lucrat ca meditator si suplinitor. In 1902 si-a asigurat un post de examinator la Biroul de Patente din Berna. In 1903 s-a casatorit cu Mileva Maric, cu care fusese coleg la Politehnica. Au avut doi fii, dar in cele din urma au divortat. Einstein s-a recasatorit mai tarziu. Primele lucrari stiintifice

Principles of Theoretical Physics address by Albert Einstein (1914) (Prussian Academy of Sciences) Principles of Theoretical Physics address by Albert Einstein (1918) (Physical Society, Berlin, for Max Planck's sixtieth birtday) What is the Theory of Relativity? article by Albert Einstein (1919) (The London Times, November 28) Geometry and Experience address by Albert Einstein (1921), expanded (Prussian Academy of Sciences, Jan 27th) The General Theory of Relativity (extract) part of a lecture by Albert Einstein (1921) (Princeton University, May)

In 1905 Einstein si-a sustinut doctoratul la Universitatea din Zurich cu o dizertatie teoretica asupra dimeniunii moleculelor, publicand de asemenea trei articole

stiintifice care au avut o mare importanta pentru dezvoltarea ulterioara a fizicii secolului 20. In primul dintre aceste articole, cu titlul "Miscarea Browniana", a facut predictii semnificative asupra miscarii particulelor raspandite aleatoriu intr-un fluid. Aceste previziuni au fost confirmate experimental mai tarziu. Cea de-a doua lucrare, dedicata efectului fotoelectric, continea o ipoteza revolutionara privitoare la natura luminii. Einstein considera ca lumina poate fi privita ca o suma de particule in anumite conditii si pe langa aceasta emitea ipoteza ca energia purtata de orice particula luminoasa, numita foton, este proportionala cu frecventa radiatiei. Formula care exprima aceasta este E=hn, unde E este energia radiatiei si h este o constanta universala cunoscuta sub denumirea de constanta lui Planck. Ipoteza sa -si anume ca energia continuta de o unda luminoasa se transfera in unitati -sau cuantecontrazicea o traditie de 100 de ani care considera emiterea energiei luminoase ca pe un proces continuu. Aproape nimeni nu a acceptat teoria lui Einstein. In consecinta, fizicianul american Robert Andrews Millikan care a confirmat experimental teoria un deceniu mai tarziu a fost el insusi descumpanit de rezultat. Einstein, a carui principala preocupare era sa inteleaga natura radiatiei electromagnetice, a urgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care sa reflecte dualismul particula-unda al luminii. Din nou, foarte putini fizicieni intelegeau sau erau de acord cu ideile sale. Teoria speciala a relativitatii Cea de-a treia lucrare importanta publicata de Einstein in 1905, "Asupra electrodinamicii corpurilor in miscare", continea ceea ce avea sa fie cunoscuta mai tarziu ca teoria relativitatii. Inca de la Newton, filosofii naturali (denumirea sub care erau cunoscuti fizicienii si chimistii) incercasera sa inteleaga natura materiei si a radiatiei, precum si felul in care interactionau intr-o imagine unificata a lumii. Ideea ca legile mecanicii sunt fundamentale era cunoscuta drept conceptia mecanicista asupra lumii, in timp ce ideea ca legile electricitatii sunt fundamentale era cunoscuta drept conceptia electromagnetica asupra lumii. Totusi, nici una dintre idei nu era capabila sa ofere o explicatie coerenta asupra felului cum radiatia (de exemplu lumina) si materia interactioneaza atunci cand sunt vazute din sisteme de referinta inertiale diferite, adica interactiile sunt urmarite simultan de un observator in repaus si un observator care se misca cu o viteza constanta. In primavara anului 1905, dupa ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani, Einstein si-a dat seama ca esenta problemei consta nu intr-o teorie a materiei, ci intr-o teorie a masurarii. Esenta acestei teorii speciale a relativitatii era constatarea ca toate masuratorile timpului si spatiului depind de judecati asupra simultaneitatii a doua evenimente diferite. Aceasta l-a condus la dezvoltarea unei teorii bazate pe doua postulate: principiul relativitatii, care afirma ca legile fizicii sunt aceleasi in toate sistemele de referinta inertiale, si principiul invariabilitatii vitezei luminii, care arata ca viteza luminii in vid este o constanta universala. Prin aceasta a fost capabil sa ofere o descriere consistenta si corecta a evenimentelor fizice din diverse sisteme de referinta inertiale fara a face presupuneri speciale cu privire la natura materiei sau a radiatiei, sau a felului cum ele interactioneaza. Aproape nimeni nu a inteles demonstratia lui Einstein. Primele reactii Greutatile pe care ceilalti savanti le aveau cu teoriile lui Einstein nu se datoreaza faptului ca teoriile sale sunt complexe din punct de vedere matematic sau obscure tehnic; problema decurge mai degraba din convingerile lui Einstein asupra naturii teoriilor valabile si asupra relatiei dintre experiment si teorie. Desi credea in continuare ca singura sursa de cunoastere este experienta, era convins de asemenea de faptul ca teoriile stiintifice sunt creatiile libere ale unei intuitii fizice bine formate si ca premisele pe care se bazeaza teoriile nu pot fi asociate logic experimentului. De aceea, o teorie buna este teoria care necesita un numar minim de postulate pentru verificarea ei practica. Aceasta economie de postulate -care este o caracteristica a intregii sale opere stiintifice este si ceea ce a facut ca opera sa sa fie inteleasa atat de greu de colegii sai. Totusi Einstein a avut si sustinatori importanti. Primul care l-a sprijinit a fost fizicianul german Max Planck. Einstein a ramas la Biroul de Patente patru ani dupa ce steaua sa a inceput sa se ridice in comunitatea fizicienilor. Apoi s-a indreptat rapid catre lumea academica de limba germana. Primul sau post academic a fost in 1909 la Universitatea din Zurich. In 1911 s-a mutat la Universitatea de limba germana din Praga si in 1912 s-a intors la Politehnica din Zurich. In sfarsit, in 1913, a fost numit director

al Institului de Fizica din Berlin "Kaiser Wilhelm". Teoria generalizata a relativitatii Chiar inainte de a parasi in 1907 Biroul de Patente, Einstein si-a inceput munca pentru extinderea si generalizarea teoriei relativitatii pentru toate sistemele de coordonate. A inceput prin enuntarea principiului echivalentei, un postulat prin care campurile gravitationale sunt echivalente cu acceleratiile sistemelor de referinta. De exemplu, oamenii care calatoresc intr-un lift nu pot, in principiu, sa decida daca forta care actioneaza asupra lor este cauzata de gravitatie sau de o acceleratie constanta a liftului. Teoria generalizata a relativitatii nu a fost publicata in forma ei completa pana in 1916. In aceasta teorie, interactiunile corpurilor, care pana atunci fusesera circumscrise fortelor gravitationale, sunt explicate ca fiind o consecinta a influentei corpurilor asupra geometriei spatio-timpului (spatiul cvadrimensional, o abstractie matematica, avand cele trei dimensiuni ale spatiului euclidian si timpul a patra dimensiune). Pe baza teoriei generalizate a relativitatii Einstein a justificat variatiile neexplicate ale miscarii pe orbita a planetelor si a prezis curbarea luminii stelare in vecinatea unui corp masiv-ca de exemplu Soarele. Confirmarea acestui din urma fenomen in timpul eclipsei de soare din 1919 a devenit un eveniment mediatic, si faima lui Einstein s-a raspandit in intreaga lume. Restul vietii Einstein l-a dedicat pentru a-si generaliza teoria chiar mai mult. Ultimul sau efort, de realizare a unei teorii unificate a campurilor, care nu s-a dovedit reusit intrutotul, s-a bazat pe incercarea de a intelege toate interactiile fizice-incluzand interactiunile electromagnetice si interactiunile nucleara tare si slaba-ca pe modificari ale geometriei spatio-timpului intre entitati care interactioneaza. Parerea celor mai multi dintre colegii lui Einstein este ca eforturile sale nu au fost indreptate intr-o directie buna. Intre 1915 si 1930 principala tendinta a fizicii era dezvoltarea unei noi conceptii cu privire la caracterul fundamental al materiei, cunoscuta si ca teoria cuantica Aceasta teorie continea principiul dualismului unda-particula (lumina prezinta atat proprietatile unei particule, cat si pe cele ale unei unde) pe care Einstein il considerase anterior ca necesarm ca si principiul de incertitudine, care afirma ca precizia in masurarea proceselor este limitata. In plus promova o respingere la nivel fundamental a notiunii de cauzalitate stricta. Einstein nu putea totusi sa accepte asemenea notiuni si a criticat aceste teorii pana la sfarsitul vietii sale: "Dumnezeu", a spus odata Einstein, "nu joaca zaruri cu lumea". Cetatean al lumii Dupa 1919 Einstein a devenit renumit international. A dobandit medalii si premii, inclusiv Premiul Nobel in 1921, din partea a diverse societati stiintifice internationale. Vizita sa in orice parte a lumii devenea un eveniment national; fotografi si reporteri il urmau pretutindeni. Desi regreta pierderea intimitatii, Einstein si-a capitalizat faima spre a-si impune opiniile politice Cele doua miscari sociale care au primit intregul sau sprijin au fost pacifismul si sionismul. In timpul primului razboi mondial a fost unul din putinii savanti germani care au deplans implicarea Germaniei in razboi. Dupa razboi sprijinul sau pentru scopurile pacifismului si sionismului l-a facut tinta unor atacuri din partea elementelor antisemite si de extrema dreapta din Germania. Chiar si teoriile sale stiintifice au fost ridiculizate public, in special teoria relativitatii. Cand Hitler a venit la putere in Germania in 1933, Einstein a decis imediat sa emigreze in Statele Unite. A obtinut un post la Institutul de studii avansate din Princeton, New Jersey. In timp ce si-a continuat eforturile pentru cauza sionismului mondial, Einstein a renuntat la fosta sa pozitie pacifista in fata teribilei amenintari asupra umanitatii puse de regimul nazist din Germania. In 1939 Einstein a colaborat cu alti cativa fizicieni la redactarea unei scrisori catre presedintele Franklin Delano Roosevelt, in care aratau posibilitatea producerii unei bombe atomice si probabilitatea ca guvernul german sa se fi angajat in aceasta directie. Scrisoarea, care era semnata numai de Einstein, a determinat sporirea eforturilor de construire a unei bombe atomice de catre Statele Unite, dar savantul nu a jucat nici un rol in lucrare si nu a stiut nimic privitor la aceasta la momentul respectiv. Dupa razboi Einstein a activat pentru cauza dezarmarii internationale si a guvernarii mondiale. Si-a continuat sprijinul activ pentru sionism, dar a respins oferta facuta de conducatorii statului Israel de a

deveni presedinte al tarii. In Statele Unite, la sfarsitul anilor '40 si la inceputul anilor '50 a vorbit de necesitatea ca intelectualii natiunii sa faca orice sacrificiu necesar pentru a pastra libertatea politica. Einstein a murit la Princeton pe 18 aprilie 1955. Eforturile lui Einstein in sprijinul cauzelor sociale au fost vazute uneori ca nerealiste. De fapt, propunerile sale erau intotdeauna atent analizate. La fel ca teoriile sale stiintifice, ele erau motivate de o intuitie ascutita bazata pe o evaluare precisa a dovezilor si observatiilor, Desi Einstein s-a dedicat mult cauzelor politice si sociale, stiinta a fost intotdeauna pe planul intai, pentru ca, spunea el adesea, numai descoperirea naturii universului ar avea un inteles de durata. Scrierile sale include: "Relativitatea: teoria speciala si generalizata"(1916), "Despre sionism"(1931), "Constructori ai universului"(1932), "De ce razboi?"(scrisa impreuna cu Sigmund Freud), "Lumea asa cum o vad eu"(1934), "Evolutia fizicii"(1938), si "Din ultimii mei ani"(1950). Documentele adunate ale lui Einstein sunt publicate intr-o opera de mai multe volume incepand din 1987.

Devenita simbol al stiintei, mai mult, simbol al unei intelepciuni care depaseste frontierele stiintei, ajungand la intrebarile esentiale despre ordinea universului si rostul nostru pe pamant, figura lui Einstein continua sa exercite o fascinatie fara egal, atat asupra oamenilor de stiinta, cat si asupra profanilor, cuceriti de clarviziunea, nonconformismul si umorul sau. Cum vad eu lumea reuneste articole si conferinte ale lui Einstein, definitorii pentru calea urmata in cercetarile sale stiintifice, pentru personalitatea si viziunea lui asupra lumii, texte prin care savantul a urmarit sa se apropie de publicul larg, fara a lasa in umbra rigoarea fizicianului. La un secol de la descoperirea teoriei relativitatii, problemele puse aici de Einstein sunt inca in actualitate, iar perspectiva lui e un model pentru fizicienii care incearca sa ajunga la o teorie unificata, o teorie " tot ce exista"- ideal caruia Einstein i-a inchinat intreaga viata.

Albert EinsteinThe Nobel Prize in Physics 1921

Biography

Albert Einstein was born at Ulm, in Wrttemberg, Germany, on March 14, 1879. Six weeks later the family moved to Munich, where he later on began his schooling at the Luitpold Gymnasium. Later, they moved to Italy and Albert continued his education at Aarau, Switzerland and in 1896 he entered the Swiss Federal Polytechnic School in Zurich to be trained as a teacher in physics and mathematics. In 1901, the year he gained his diploma, he acquired Swiss citizenship and, as he was unable to find a teaching post, he accepted a position as technical assistant in the Swiss Patent Office. In 1905 he obtained his doctor's degree. During his stay at the Patent Office, and in his spare time, he produced much of his remarkable work and in 1908 he was appointed Privatdozent in Berne. In 1909 he became Professor Extraordinary at Zurich, in 1911 Professor of Theoretical Physics at Prague, returning to Zurich in the following year to fill a similar post. In 1914 he was appointed Director of the Kaiser Wilhelm Physical Institute and Professor in the University of Berlin. He became a German citizen in 1914 and remained in Berlin until 1933 when he renounced his citizenship for political reasons and emigrated to America to take the position of Professor of Theoretical Physics at Princeton*. He became a United States citizen in 1940 and retired from his post in 1945. After World War II, Einstein was a leading figure in the World Government Movement, he was offered the Presidency of the State of Israel, which he declined, and he collaborated with Dr. Chaim Weizmann in establishing the Hebrew University of Jerusalem. Einstein always appeared to have a clear view of the problems of physics and the determination to solve them. He had a strategy of his own and was able to visualize the main stages on the way to his goal. He regarded his major achievements as mere stepping-stones for the next advance. At the start of his scientific work, Einstein realized the inadequacies of Newtonian mechanics and his special theory of relativity stemmed from an attempt to reconcile the laws of mechanics with the laws of the electromagnetic field. He dealt with classical problems of statistical mechanics and problems in which they were merged with quantum theory: this led to an explanation of the Brownian movement of molecules. He investigated the thermal properties of light with a low radiation density and his

observations laid the foundation of the photon theory of light. In his early days in Berlin, Einstein postulated that the correct interpretation of the special theory of relativity must also furnish a theory of gravitation and in 1916 he published his paper on the general theory of relativity. During this time he also contributed to the problems of the theory of radiation and statistical mechanics. In the 1920's, Einstein embarked on the construction of unified field theories, although he continued to work on the probabilistic interpretation of quantum theory, and he persevered with this work in America. He contributed to statistical mechanics by his development of the quantum theory of a monatomic gas and he has also accomplished valuable work in connection with atomic transition probabilities and relativistic cosmology. After his retirement he continued to work towards the unification of the basic concepts of physics, taking the opposite approach, geometrisation, to the majority of physicists. Einstein's researches are, of course, well chronicled and his more important works include Special Theory of Relativity (1905), Relativity (English translations, 1920 and 1950), General Theory of Relativity (1916), Investigations on Theory of Brownian Movement (1926), and The Evolution of Physics (1938). Among his non-scientific works, About Zionism (1930), Why War? (1933), My Philosophy (1934), and Out of My Later Years (1950) are perhaps the most important. Albert Einstein received honorary doctorate degrees in science, medicine and philosophy from many European and American universities. During the 1920's he lectured in Europe, America and the Far East and he was awarded Fellowships or Memberships of all the leading scientific academies throughout the world. He gained numerous awards in recognition of his work, including the Copley Medal of the Royal Society of London in 1925, and the Franklin Medal of the Franklin Institute in 1935. Einstein's gifts inevitably resulted in his dwelling much in intellectual solitude and, for relaxation, music played an important part in his life. He married Mileva Maric in 1903 and they had a daughter and two sons; their marriage was dissolved in 1919 and in the same year he married his cousin, Elsa Lwenthal, who died in 1936. He died on April 18, 1955 at Princeton, New Jersey.

Albert Einstein Albert EinsteinThe Nobel Prize in Physics 1921 Premiul Nobel pentru Fizic n 1921

Biography Biografie

Albert Einstein was born at Ulm, in Wrttemberg, Germany, on March 14, 1879. Albert Einstein sa nascut la Ulm, n Wrttemberg, Germania, pe 14 martie 1879. Six weeks later the family moved to Munich, where he later on began his schooling at the Luitpold Gymnasium. ase sptmni mai trziu, familia sa mutat la Mnchen, unde a inceput sa mai trziu la coal la gimnaziul Luitpold. Later, they moved to Italy and Albert continued his education at Aarau, Switzerland and in 1896 he entered the Swiss Federal Polytechnic School in Zurich to be trained as a teacher in physics and mathematics. Mai tarziu, au mutat n Italia i Albert continuat educaie la Aarau, Elveia i n 1896 a intrat federal elveian de Scoala Politehnica din Zurich pentru a fi instruii n calitate de profesor in fizica si matematica. In 1901, the year he gained his diploma, he acquired Swiss citizenship and, as he was unable to find a teaching post, he accepted a position as technical assistant in the Swiss Patent Office. n 1901, anul acesta sa dobndit diplome, a dobndit cetenia elveian i, aa cum a fost n imposibilitatea de a gsi un post de predare, el a acceptat-o poziie ca asistent tehnic n elveian Patent Office. In 1905 he obtained his doctor's degree. n 1905 a obinut gradul de medic. During his stay at the Patent Office, and in his spare time, he produced much of his remarkable work and in 1908 he was appointed Privatdozent in Berne. n timpul ederii sale la Patent Office, i n timpul liber, el a produs o mare parte din munca sa remarcat i n 1908 a fost numit Privatdozent la Berna. In 1909 he became Professor Extraordinary at Zurich, in 1911 Professor of Theoretical Physics at Prague, returning to Zurich in the following year to fill a similar post. In 1914 he was appointed Director of the Kaiser Wilhelm Physical Institute and Professor in the University of Berlin. n 1909 a devenit profesor extraordinar la Zurich, in 1911 profesor de Fizica Teoretica de la Praga, revenind la Zurich n anul urmtor, pentru a umple un post similar. n 1914 a fost numit director al Institutului Kaiser Wilhelm fizic i profesor la Universitatea din Berlin . He became a German citizen in 1914 and remained in Berlin until 1933 when he renounced his citizenship for political reasons and emigrated to America to take the position of Professor of Theoretical Physics at Princeton * . El a devenit un cetean german, n 1914 i a rmas pn la Berlin n 1933, cnd a renunat la cetenie su pe motive politice i a emigrat n America s ia poziia de profesor de Fizica Teoretica de la Princeton *. He became a United States citizen in 1940 and retired from his post in 1945. El a devenit un

cetean Statele Unite n 1940 i sa retras de la post, n 1945. After World War II, Einstein was a leading figure in the World Government Movement, he was offered the Presidency of the State of Israel, which he declined, and he collaborated with Dr. Chaim Weizmann in establishing the Hebrew University of Jerusalem. Dup al doilea rzboi mondial, Einstein a fost un loc de frunte n lume cifra Guvernul circulaie, i sa oferit funcia de Preedinte al Statului Israel, pe care a refuzat, i a colaborat cu Dr. Chaim Weizmann n stabilirea Universitatea Ebraic din Ierusalim. Einstein always appeared to have a clear view of the problems of physics and the determination to solve them. Einstein ntotdeauna prea s aib o vedere clar a problemelor de fizica si de determinare pentru a le rezolva. He had a strategy of his own and was able to visualize the main stages on the way to his goal. El a avut o strategie de a sa i a fost capabil de a vizualiza principalele etape pe cale de a su obiectiv. He regarded his major achievements as mere stepping-stones for the next advance. El a considerat sale realizri importante ca simpla pit-pietre pentru urmtoarea avans. At the start of his scientific work, Einstein realized the inadequacies of Newtonian mechanics and his special theory of relativity stemmed from an attempt to reconcile the laws of mechanics with the laws of the electromagnetic field. La nceputul lui activiti tiinifice, Einstein a dat seama de inadequacies mecanicii newtoniene i lui speciale teoria relativitii a derivat dintr-o ncercare de a reconcilia legile de Mecanica cu legile de cmp electromagnetic. He dealt with classical problems of statistical mechanics and problems in which they were merged with quantum theory: this led to an explanation of the Brownian movement of molecules. El a confruntat cu probleme clasice ale mecanicii statistice i probleme n care au fost combinate cu teoria cuantelor: Aceasta a condus la o explicaie a Brownian circulaie a moleculelor. He investigated the thermal properties of light with a low radiation density and his observations laid the foundation of the photon theory of light. El a investigat termice proprieti de lumin cu o densitate sczut de radiaii i de observaiile menionate bazele de fotoni teoria de lumin. In his early days in Berlin, Einstein postulated that the correct interpretation of the special theory of relativity must also furnish a theory of gravitation and in 1916 he published his paper on the general theory of relativity. n devreme de zile de la Berlin, Einstein a postulat faptul c interpretarea corect a special de teoria relativitii trebuie, de asemenea, s furnizeze o teorie de gravitaie i n 1916 a publicat lucrarea lui cu privire la teoria general a relativitii. During this time he also contributed to the problems of the theory of radiation and statistical mechanics. n acest timp el a contribuit de asemenea la problemele de teoria radiaiilor i statistice mecanica. In the 1920's, Einstein embarked on the construction of unified field theories, although he continued to work on the probabilistic interpretation of quantum theory, and he persevered with this work in America. n 1920 a, Einstein angajat n construcia de domeniul teorii unificate, dei a continuat s lucreze pe probabilistic interpretare a teoriei cuantice, i el persevered cu acest lucru n America. He contributed to statistical mechanics by his development of the quantum theory of a monatomic gas and he has also

accomplished valuable work in connection with atomic transition probabilities and relativistic cosmology. El a contribuit la mecanicii statistice de ctre sale de dezvoltare a teoriei cuantice a unui monatomic de gaz i de asemenea, el a realizat valoros lucru n legtur cu atomic probabiliti de tranziie i relativistic cosmologiei. After his retirement he continued to work towards the unification of the basic concepts of physics, taking the opposite approach, geometrisation, to the majority of physicists. Dupa pensionare a continuat s lucreze pentru unificarea din conceptele de baz ale fizicii, innd opusul abordare, geometrisation, pentru marea majoritate a fizicienilor. Einstein's researches are, of course, well chronicled and his more important works include Special Theory of Relativity (1905), Relativity (English translations, 1920 and 1950), General Theory of Relativity (1916), Investigations on Theory of Brownian Movement (1926), and The Evolution of Physics (1938). Einstein's cercetri sunt, desigur, bine chronicled si sa mai importante lucrari speciale includ teoria relativitii (1905), relativitii (traduceri n englez, 1920 i 1950), teoria general a relativitii (1916), de anchet cu privire la teoria Brownian Miscarea (1926) , precum i evoluia de Fizic (1938). Among his non-scientific works, About Zionism (1930), Why War? (1933), My Philosophy (1934), and Out of My Later Years (1950) are perhaps the most important. Printre lui non-lucrri tiinifice, Despre sionism (1930), ce rzboi? (1933), My Filosofie (1934), i s-mi mai dau ultimii ani (1950) sunt probabil cele mai importante. Albert Einstein received honorary doctorate degrees in science, medicine and philosophy from many European and American universities. Albert Einstein a primit diplome de onoare doctoratul in stiinta, medicina si filosofie de la mai multe universitati europene si americane. During the 1920's he lectured in Europe, America and the Far East and he was awarded Fellowships or Memberships of all the leading scientific academies throughout the world. Pe parcursul lui 1920 a conferentiat in Europa, America si Extremul Orient i, el a fost atribuit Fellowships sau Memberships de toate duc tiinifice academii din ntreaga lume. He gained numerous awards in recognition of his work, including the Copley Medal of the Royal Society of London in 1925, and the Franklin Medal of the Franklin Institute in 1935. El a ctigat numeroase premii n recunoatere a operei sale, inclusiv Medalia Copley a Societatii Regale din Londra n 1925, i Franklin Medalia de Institutul Franklin n 1935. Einstein's gifts inevitably resulted in his dwelling much in intellectual solitude and, for relaxation, music played an important part in his life. Einstein's cadouri n mod inevitabil, a dus la locuina sa de mult n singurtate i intelectuale, pentru relaxare, muzica a jucat un rol important n viaa sa. He married Mileva Maric in 1903 and they had a daughter and two sons; their marriage was dissolved in 1919 and in the same year he married his cousin, Elsa Lwenthal, who died in 1936. S-a maritat cu Mileva Mari n 1903 i au avut o fiic i doi fii; lor de cstorie a fost dizolvat n 1919 i, n acelai an, el sa casatorit cu verisoara, Elsa Lwenthal, care a murit n 1936. He died on April 18, 1955 at Princeton, New Jersey. A murit pe 18 aprilie 1955, la Princeton, New Jersey.

Albert Einstein

Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm - d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost fizician evreu german, apoi apatrid (1896), elveian (1899), emigrat n 1933 n SUA, naturalizat elveiano-american n 1940, profesor universitar la Berlin i Princeton. Celebritatea sa se datoreaz n special formulrii teoriei relativitii. n 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizic.[1] Cele mai multe dintre contribuiile sale n fizic sunt legate de teoria relativitii restrnse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, i de teoria relativitii generalizate (1915) care extinde principiul relativitii micrii neuniforme, elabornd o nou teorie a gravitaiei. Alte contribuii ale sale includ cosmologia relativist, teoria capilaritii, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicaii n mecanica cuantic, explicarea micrii browniene a moleculelor, probabilitatea tranziiei atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietile termice al luminii (al cror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiaiei (ce include emisia stimulat), teoria cmpurilor unitar i geometrizarea fizicii. Una din formulele sale celebre este E=mc, care cuantific energia disponibil a materiei. Cercetrile sale au contribuit (nu n mod direct aa cum se crede) la realizarea bombei atomice i la evoluia studiului energiei nucleare. Einstein nu s-a manifestat doar n domeniul tiinei. A fost un activ militant al pcii i susintor al cauzei etniei evreieti creia i aparinea. Einstein a publicat peste 300 de lucrri tiinifice i peste 150 n alte domenii.

Copilria

1879, 14 martie (orele 11:30 AM): In Ulm, Germania, se nate Albert Einstein, ntr-o familie evreiasc,[4] ca fiu al Hermann i Pauline Einstein. 1880: Familia lui Einstein se mut la Mnchen. Aici, Einstein i va petrece copilria. n marele ora german, familia (de fapt, tatl i bunicul su) i deschide un mic atelier de produse electrice.

nc de mic, Albert se manifest ca un biat neobinuit. Nu a vorbit pn la trei ani, dnd chiar impresia c are probleme mintale. Era un copil retras, preocupat de anumite subiecte, pe care cei de vrsta lui nu le nelegeau, astfel c ceilali copii l dispreuiau. Datorit dificultii cu care se adapta la coal, profesorii l-au considerat un copilproblem, ndrtnic i diferit, care nu vrea s nvee.

1884:o

o

Micul Albert primete de la tatl sau o busol care l fascineaz n mod deosebit, producndu-i, cum avea mai trziu s declare, "o impresie adnc i de durat", inspirndu-i dorina de a cerceta misterele naturii, dorin care l va urmri toat viaa, .[5] La insistenele mamei, la 6 ani, Albert ia lecii de vioar. Dei nu era prea pasionat, interpreta cu mare plcere lucrri ca Sonata pentru vioar a lui Mozart.

Pe msur ce cretea, se manifesta tot mai clar nclinaia sa ctre dispozitive mecanice, modele fizice i pasiunea sa pentru matematic, abilitatea n a nelege conceptele sale dificile.

1885 - 1888: Albert este trimis la coala elementar din Mnchen, coal catolic dei prinii sunt evrei (e drept c nu erau adepi ferveni ai iudaismului).[6]

Tnrul ia lecii de iudaism acas.

[modific] Mnchen

1888 - 1894: Frecventeaz gimnaziul Luitpold din Mnchen[7] (tatl su dorea s-l ndrume ctre electrotehnic).

Dei aici erau promovate ideile progresiste ale pedagogiei,[8] Einstein ura disciplina, rutina i modelul militar pe baza cruia funcionau colile n acea perioad, unde profesorii, fcnd abuz de putere, impuneau elevilor respect i supunere absolut. Mai trziu, n scrierile sale, sublinia faptul c, aici, gndirea creatoare era eliminat prin nvarea bazat pe memorare mecanic i lipsit de imaginaie.

1889: Un prieten de familie, Max Talmud, student la medicin,[9] l iniiaz pe micul Einstein (10 ani) n domeniul cunoaterii, mprumutndu-i crile sale tiinifice i filozofice i prezentndu-i, printre altele, filozofia lui Immanuel Kant (Critica raiunii pure) i Elementele lui Euclid.

Aceast ultim lucrare l impresioneaz n mod deosebit (ulterior o va denumi "cartea sacr a geometriei").[10]. De la Euclid, viitorul mare savant va nelege raionamentul deductiv, ajungnd ca la 12 ani s nvee singur ntreaga geometrie euclidian. La scurt timp va continua cu studiul calculului infinitezimal. Autodidact, Einstein nva mai mult acas dect la coal.

1889: La numai 10 ani, Albert ncepe s studieze singur matematica i tiinele naturii. nc de mic copil artase interes pentru natur precum i abilitate n a nelege concepte matematice dificile.[11]

Era capabil s nvee mai mult de unul singur dect la coal. Metoda autodidact, dezvoltat nc din copilrie, a continuat s i foloseasc pe toat durata anilor de coal. n timp ce interesul su pentru anumite materii plictisitoare era simulat, acest lucru nu se ntmpla cnd era vorba despre fizic i filozofie, materii care l-au captivat n mod real.

1891: La vrsta de 12 ani a nvat geometria euclidian. 1894: La 15 ani, rmne la Mnchen pentru a-i ncheia anul colar, n timp ce familia se mut la Pavia, Italia datorit eecurilor repetate ale afacerii. Dar dup primul trimestru, i urmeaz familia la Pavia.

[modific] Elveia

1895:o

o

Albert vrea s urmeze nvmntul superior dar rateaz examenul de admitere la Universitatea Politehnic elveian, ETH (Eidgenssische Technische Hochschule),[12] dei avea note excepionale la matematic i la fizic. Aceste rezultate au fost remarcate de unii profesori care i-au promis c va fi admis la facultate n urmtorul an, pe baza notelor obinute la examenul de maturitate. Familia l trimite tot n Elveia, dar la Aarau, pentru a-i completa studiile liceale i pentru a-i lua diploma necesar.

Spre deosebire de ceea ce se ntmpla n Germania, la aceast coal elveian, profesorii nu abuzau de putere, respectau personalitatea elevilor i stimulau libertatea de gndire. Acest lucru a fost remarcat de Einstein, pentru care, anii petrecui n Elveia au contribuit la socializarea i la exteriorizarea sa (dei avea un caracter introvertit i singuratic) Aici ia contact cu teoria electromagnetic a lui Maxwell. Einstein ncepe s viseze i s se piard n teoriile sale, formulnd una din primele sale ntrebri teoretice:"Cum ar fi dac am putea s controlm lumina i s cltorim prin intermediul acesteia?"

1896: La 17 ani, dup ncheierea studiilor la Aarau, se nscrie la Universitatea Federal Politehnic (ETH) din Zrich.

Dei era una dintre instituiile de nvmnt de elit din Europa i dispunea de unul dintre cele mai dotate laboratoare, Einstein era dezamgit deoarece nu-i plceau metodele de instruire de aici. Majoritatea profesorilor nu erau la curent cu noile descoperiri ale epocii i predau dup vechile principii ale fizicii. Albert urmrea cursurile cu un interes sczut, iar la orele de laborator citea reviste tinifice, n care erau publicate cele mai recente descoperiri i teorii. Lipsea adesea de la ore, folosindu-i intregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a cnta la vioar.

1898: Mileva Mari, o coleg srboaic de la ETH (singura femeie de acolo, student la matematici), atrage atenia lui Einstein i acesta se ndrgostete de ea. 1899: La 20 de ani, Albert i ncheie cea mai mare parte a studiilor i cercetrilor care vor sta la baza teoriilor sale. 1900: Einstein este absolvent al ETH, devenind profesor de matematic i fizic.[13]

Totui nu fusese un student prea strlucit, cel puin din punctul de vedere la profesorilor care aveau o prere negativ despre Einstein (nu i recomandaser nici continuarea studiilor).

[modific] Cariera[modific] Elveia

[14]

1901: omer fiind, caut de lucru. Gsete de lucru ca tutore, meditator i apoi ca profesor la o coal privat n Schaffhausen. 1902: Einstein primete o slujb la Institutul de Patente din Elveia (expert tehnic, clasa a III-a).[15] 1905: Einstein primete titlul Doctor n Fizic n cadrul Universitii din Zrich, n urma unei dizertaii privind determinarea dimensiunilor moleculare. 1906: Einstein avanseaz profesional ajungnd examinator (expert tehnic, clasa a II-a) la Biroul de Patente. 1908: Obine un post de lector la Universitatea din Berna. 1909: Prsete postul de la Oficiul de Patente deoarece este numit profesor asociat de fizic teoretic la Universitatea din Zrich. 1911: Einstein se mut cu familia la Praga i este numit profesor titular la Universitatea German de acolo (unde rmne pn n 1912). 1912 - 1914: Einstein se mut la Zrich i obine postul de profesor de fizic teoretic la Universitatea ETH. Aici gseste un mediu favorabil studiilor i cercetrilor sale: i se permite s efectueze orice experiment dorete.

[modific] Berlin

Einstein innd un curs la Viena (1921)

1914: Devine director la Institutul Kaiser Wilhelm din Berlin (secia de cercetare n cadrul Academiei Prusiene), dar i profesor de fizic teoretic la Universitatea din Berlin, toate acestea la recomandarea fizicianului german Max Planck. 1917: Este numit director la Institutul Kaiser Wilhelm din Berlin 1920: Einstein este numit profesor-invitat la Universitatea din Leiden. 1921: 5 mai: este ales membru strin al Royal Society

[modific] Princeton

1932: Numit profesor la The Institute for Advanced Study, Princeton. 1943: Primete funcia de consultant la Divizia de Cercetare i Dezvoltare, secia Muniii i Explozibili n cadrul Armatei americane.

[modific] Contribuii tiinificePrima sa lucrare tiinific o scrie de la vrsta de 16 ani (1894 sau 1895).[16] n anul 1901, Einstein trimite, la revista de fizic Annalen der Physik, o lucrare avnd ca subiect capilaritatea.

[modific] "Annus mirabilis"Acesta a fost anul miraculos al lui Einstein, cnd se nate Teoria Relativitii. n acest an, Einstein i d doctoratul la Universitatea din Zrich cu o tez asupra determinrii dimensiunilor moleculare. Dar ceea ce face ca acest an s fie un adevrat annus mirabilis sunt cele cinci scrieri trimise de Einstein la anuarul de fizic german Annalen der Physik:[17]

17 martie: Einstein trimite spre publicare articolul Un punct de vedere euristic privind producerea i transformarea luminii, n care sugereaz (din considerente termodinamice) c lumina poate fi considerat ca fiind compus din cuante de energie independente. Articolul avea s apar la sfritul lunii mai; 30 aprilie: Einstein trimite al doilea articol, n care arat cum se pot calcula Numrul lui Avogadro i dimensiunea moleculelor, studiind micarea lor ntr-o soluie. Acest articol a fost acceptat i ca teza de doctorat, aparnd n Annalen der Physik doar n ianuarie 1906. Este pe locul trei ca celebritate, dar pe unul din primele locuri privind numrul de citri de care s-a bucurat n acei ani. Einstein dedic teza de doctorat prietenului su Marcel Grosmann, fost coleg la ETH. 11 mai: Einstein trimite spre publicare articolul su despre micarea brownian Despre micarea particulelor mici suspendate n lichide staionare, conform cerinelor teoriei cinetico-moleculare a cldurii; 30 iunie: Marele articol Asupra electrodinamicii corpurilor n micare, n care sunt expuse bazele teoriei speciale a relativitii; 27 septembrie: Articolul trimis de data aceasta are doar trei pagini i se intituleaz Depinde ineria unui corp de coninutul su energetic? (Ist die Trgheit eines Krpers von seinem Energiegehalt abhngig?).

Articolul conine conform unui obicei care avea sa se ntlneasca frecvent la Einstein - gndurile sale de dup publicarea marelui articol despre relativitatea special. 19 decembrie: al doilea articol dedicat micrii browniene (va aprea n ianuarie 1906).

[modific] Teoria Relativitii RestrnseCea de-a patra lucrare important publicat de Einstein n 1905, "Asupra electrodinamicii corpurilor n micare", coninea ceea ce avea s fie cunoscut mai trziu ca Teoria relativitii restrnse, una dintre cele mai celebre contribuii ale sale, n care demonstreaz c teoretic nu este posibil s se decid dac dou evenimente care se petrec n locuri diferite, au loc n acelai moment sau nu. Ideile de baz au fost formulate de Einstein nc de cnd avea 16 ani (deci cu 10 ani n urm). nc de la Newton, filozofii naturali (denumirea sub care erau cunoscui fizicienii i chimitii) ncercaser s neleag natura materiei i a radiaiei, precum i felul n care interacionau ntr-o imagine unificata a lumii. Ideea c legile mecanicii sunt fundamentale era cunoscut drept concepia mecanicist asupra lumii, n timp ce ideea c legile electricitii sunt fundamentale era cunoscut drept concepia electromagnetic asupra lumii. Totui, nici una dintre idei nu era capabil s ofere o explicaie coerent asupra felului cum radiaia (de exemplu lumina) i materia interactioneaz atunci cnd sunt vzute din sisteme de referin ineriale diferite, adic interaciile sunt urmrite simultan de un observator n repaus i un observator care se mic cu o vitez constant. n primavara anului 1905, dup ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani, Einstein i-a dat seama ca esena problemei const nu ntr-o teorie a materiei, ci ntr-o teorie a msurrii. Esena acestei teorii speciale a relativitii era constatarea c toate msurtorile timpului i spaiului depind de judeci asupra simultaneitii a dou evenimente diferite. Aceasta l-a condus la dezvoltarea unei teorii bazate pe dou postulate:

Principiul relativitii, care afirm c legile fizicii sunt aceleai n toate sistemele de referin ineriale Principiul invariabilitii vitezei luminii, care arat c viteza luminii n vid este o constant universal.

Numai viteza luminii este constant n orice sistem de referin, lucru preconizat i de teoria lui Maxwell. Tot aici apare pentru prima data celebra sa formul: . (Echivalena mas-energie) Aceast ecuaie exprim cantitate imens de energie ascuns ntr-un corp i care poate fi eliberat att n procesul de fisiune ct i n cel de fuziune nuclear, procese care stau la baza funcionrii bombei atomice. Iat cteva din consecinele relativitii restrnse:[18]

Contracia Lorentz sau contracia lungimilor nsoit de dilatarea timpului: Micorarea aparent a dimensiunilor obiectelor care se deplaseaz fa de observator cu viteze relativiste. Efectul Doppler: n astronomie, const n micorarea frecvenei (deplasarea spre rou) radiaiei emise de corpurile cereti ndeprtate ca urmare a expansiunii Universului. Aberaia luminii: Imaginea unui obiect n micare (cu vitez apropiat de cea a luminii) apare comprimat asemeni unui con cu vrful indicnd sensul deplasrii Masa nu mai este constant i nici timpul nu se mai scurge cu aceeai vitez, mai ales la viteze foarte mari.

Teoria relativitii restrnse aduce o explicaie clar celebrului experiment MichelsonMorley (1887) putnd fi considerat chiar o generalizare a rezultatelor acestuia. Einstein a fost primul care a unit mecanica clasic cu electrodinamica lui Maxwell. Elabornd teoria relativitii restrnse, Einstein a spart tiparele unor concepii geniale, cldite cu peste dou secole n urm, de ctre Isaac Newton n a sa Philosophiae naturalis principia mathematica (1686), dovedind o intuiie i un curaj exemplar. Prin aceasta a fost capabil s ofere o descriere consistent i corect a evenimentelor fizice din diverse sisteme de referin ineriale fr a face presupuneri speciale cu privire la natura materiei sau a radiaiei, sau a felului cum ele interacioneaz.

[modific] Teoria relativitii generalizateTeoria relativitii restrnse explic fenomenele ondulatorii, eliminnd aciunea instantanee de la distan. Electrodinamica lui Faraday i Maxwell este compatibil cu viteza finit de propagare a luminii. Prin generalizarea legilor mecanicii newtoniene i a unor legi ale fizicii, electrodinamica devine relativist. Dar pentru a pune gravitaia in concordan cu relativitatea a fost nevoie de modificri mult mai profunde ceea ce a conds pe Einstein la Teoria relativitii generalizate. n aceasta teorie, orice vitez de propagare, inclusiv a gravitaiei, este finit. Teoria Relativitii Generalizate, asociaz timpului spaiul legnd coordonatele evenimentelor de timp i sudndu-le n mod unitar, iar gravitaia devine o proprietate a acestui reper spaiu-timp, devenind de fapt o deformare a spaiului i a timpului. Einstein nu desfiineaz concepia newtonian, ci o inlocuiete cu una mai extins, valabil pentru viteze apropiate de cea a luminii. Teoria Relativitii Generalizate a revoluionat gndirea tiinific prin negarea existenei unui timp absolut, strnind un ecou uria n toat lumea, fiind discutat n contradictoriu n cele mai prestigioase centre tiintifice ca i n cercuri mondene sau n sli de conferine pentru marele public. A fost combtut cu vehemen de unii, dndu-se dovad de cunoatere superficial. Epoca ce a urmat a fost marcat de interesul pentru aceast teorie, considerat ca rsturnatoare a tuturor legilor micrilor i fenomenelor fizice admise ca fundamentale.

[modific] Mecanica statisticUnul din subiectele tratate n Annus Mirabilis 1905 se refer la mecanica statistic. Aceasta, spre deosebire de mecanica clasic, se ocup de sisteme cu un numr foarte mare de particule, studiind comportamentul mediu al acestora i reprezint un domeniu care abia fusese studiat de Ludwig Boltzmann i Josiah Willard Gibbs.

[modific] Teoria gravitaieiUna din consecinele teoriei relativitii generalizate o constituie Curbarea spaiului. Sesiznd asemnarea dintre curbarea traiectoriei unui obiect aflat ntr-un sistem de referin care se mic uniform accelerat i curbarea traiectoriei unui obiect lansat n cmpul gravitaional, Einstein trage concluzia c fasciculele luminoase se curbeaz cnd se propag n vecintatea unui corp ceresc cu mas foarte mare, de unde reprezentarea mai greu de neles, cum c spaiul nsui ar fi curb. Pentru a-i susine teoria relativitii generalizate, Einstein a atras atenia c exist fenomene care o confirm. Astfel, el a afirmat c frecvena undelor luminoase se modific atunci cnd acestea parcurg un cmp gravitaional, pentru c orbitele planetelor i sateliilor sufer o rotire suplimentar i c razele de lumin sunt deviate de la linia dreapt n vecintatea Soarelui.

[modific] AstronomieTeoria relativitii generalizate a fost confirmat prin diverse observaii astronomice. Cea mai important dintre ele a fost studierea eclipsei totale de Soare din 29 mai 1919, la care a participat o echip condus de astronomul Sir Arthur Stanley Eddington (care avea s devin unul din susintorii acestei teorii) i care confirm devierea unghiular a razelor de lumin n cmpul gravitaional al Soarelui. Aceasta a confirmat, cu o precizie de 10 % efectul Einstein i, o dat cu aceasta, a dovedit experimental justeea teoriei lui Einstein. O alt confirmare o constiutie deplasarea spre rou (ctre frecvene mai joase) a liniilor spectrale emise de atomi ntr-un cmp gravitaional intens: "efectul Einstein", similar efectului Doppler. Universul configurat de teoriile lui Einstein nu mai este unul cu o metric euclidian. Semnificaia devierii razelor de lumin n cmpuri gravitaionale intense const n acel nou model al Universului nzestrat cu un spaiu cvadridimensional. Contribuiile lui Einstein determin transformarea rapid cosmologiei (mai ales n perioada 1920 - 1970) ntr-o ramur a fizicii.[19] Astronomii Alexander Friedmann i Georges Lematre au demonstrat, prin anii 1920, c ecuaiile lui Einstein conduc la ideea unui Univers aflat n plin expansiune. ncercnd s obin modelul unui Univers staionar, Einstein introdusese, n cadrul celebrelor sale ecuaii de cmp, o constant cosmologic. Ulterior, observaiile lui Edwin Hubble au

dovedit contrariul. Einstein recunoate c a svrit o mare eroare i accept modelul cosmologic al Universului n expansiune, pe care tot el l preconizase.[20] Ulterior, pe la jumtatea secolului al XX-lea, se va admite teoria Big Bang ca explicaie a formrii Universului.

Teoria unitar a cmpuluiTotui teoria relativitii nu este acea teorie fizic universal la care visa autorul ei. Einstein a ncercat s creeze o teorie fizic capabil s lege toate cmpurile fizice care exist n realitate (gravitaional, electromagnetic .a.) i s furnizeze o explicaie ct mai complet i detaliat a imaginii fizice a lumii. El n-a reuit ns s creeze o astfel de teorie.

Ipoteza fotonicEfectul fotoelectric constituie unul din domeniile tratate n 1905. Pentru a explica acest fenomen,care infrima caracterul ondulatoriu al luminii,[21] Einstein explic mecanismul emisiei de electroni utiliznd ideile recente ale lui Max Planck, folosind termenul de cuant (pachet de energie). Pentru aceast lucrare, Einstein va primi Premiul Nobel pentru Fizic. Einstein emite o ipotez revoluionar asupra naturii luminii, afirmnd c, n anumite circumstane determinate, radiaia electromagnetic are o natur corpuscular (material), sugernd c energia transportat de fiecare particul a razei luminoase, pentru care a introdus denumirea de foton, ar fi proporional cu frecvena acelei radiaii. De fapt, primul care a demonstrat teoretic c radiaia electromagnetic este emis n cantiti precis determinate (cuante) a fost Max Planck care, n anul 1900, a descris matematic aa-numita radiaie a corpului negru. Aceast ipotez contrazicea o tradiie un secol (este vorba de teoria electromagnetic a lui Maxwell), care consider emiterea energiei luminoase ca pe un proces continuu. Aproape nimeni nu a acceptat teoria lui Einstein. Fizicianul american Robert Andrews Millikan, care a confirmat experimental teoria un deceniu mai trziu, a fost el nsui descumpnit de rezultat. Einstein, a crui principala preocupare era s neleag natura radiaiei electromagnetice, a urgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care s reflecte dualismul particul - und al luminii.

[modific] Micarea brownianntr-unul din articolele publicate n 1905, cu titlul "Micarea Brownian"[22], a fcut predicii semnificative asupra teoriei emise de botanistul englez Robert Brown privind micarea aleatoare a particulelor suspendate ntr-un fluid. Aceste previziuni au fost confirmate experimental mai trziu.

[modific] Ecuaiile lui EinsteinForma matematic prin care teoria relativitii generalizate descrie fora de gravitaie o constituie un sisteme de zece ecuaii numite ecuaiile de cmp Einstein.[23] Acestea au fost descoperite de Einstein dar i de matematicianul german David Hilbert (1862 - 1943) concomitent n anul 1915. ntre cei doi savani a avut loc un schimb de idei, care a condus la forma final a ecuaiilor de cmp ale Relativitii Generalizate.

[modific] Statistica Bose-Einsteinn 1924, Einstein primete, din partea fizicianului indian Satyendra Nath Bose, o descriere a unui model statistic prin care lumina putea fi asimilat unui gaz. Einstein public acest rezultat, la care ulterior adaug i contribuiile sale, la revista Zeitschrift fr Physik. Toate acestea conduc la descrierea fenomenului ce apare la temperaturi sczute, denumit condensatul Bose-Einstein i obinut n laborator abia n 1995.[24] Statistica Bose-Einstein mai este utilizat i pentru explicare comportamentului bosonilor.

[modific] Modelul SchrdingerEinstein propune fizicianului Erwin Schrdinger o aplicaie a teoriei lui Max Planck prin a considera nivelul energetic al uni gaz privit ca un ntreg, fr a lua n considerare fiecare molecul component. Utiliznd distribuia Boltzmann, Schrdinger descrie proprietile gazului ideal semiclasic.

[modific] Efectul Einstein - de-Haasn 1915, Einstein efectueaz, mpreun cu fizicianul olandez Wander Johannes de Haas, un experiment prin care s pun n eviden comportamentul giromagnetic al electronului. Astfel s-a demonstrat c feromagnetismul se datoreaz impulsului unghiular intrinsec al electronului, denumit ulterior spin.

[modific] GirocompasulEinstein a adus mbuntiri girocompasului introducnd suspensia electrodinamic a giroscopului.

De asemenea, Einstein a moderat, ca expert, disputa dintre Hermann Anschtz-Kaempfe i Elmer Ambrose Sperry n privina patentrii girocompasului. n cele din urm, primul dintre ei a obinut dreptul de autor n 1915.

Refrigeratorul Einstein

Refrigeratorul Einstein

Datorit unui accident datorat agentului de rcire din acea perioad, care era toxic, Einstein i colegul su, Le Szilrd au experimentat un alt tipuri de substane, mai puin periculoase. [25] Descoperirea lor a fost patentat pe 11 noiembrie 1930, dar nu a avut prea mare succes deoarece ntre timp, n 1929, a fost introdus freonul ca agent de rcire.

[modific] Laseruln 1917, Einstein public un articol n Physikalische Zeitschrift n care, bazat pe consecinele legilor radiaiei lui Max Planck, preconizeaz pricipiile de funcionare ale laserului. n aceast lucrare introduce conceptele de emisie spontan i emisie stimulat.

[modific] Difuzia luminiin 1910, Einstein a scris o lucrare despre opalescena critic n care trateaz efectul de difuzie al luminii n atmosfer. Este vorba de acel fenomen explicat i de John W. S. Rayleigh, conform cruia bolta cereasc se vede albstruie n timpul zilei i rocat la crepuscul.

[modific] Colaborrimpreun cu Conrad Habicht i Maurice Solovine, Einstein nfiineaz "Akademie Olympia". Studiile i lecturile includeau: Henri Poincar, Ernst Mach, i David Hume, autori care au avut o puternic influen tiinific i filozofic asupra lui Einstein. De asemenea, Einstein particip activ la viaa tiinific internaional.

1911: La Bruxelles are loc prima ediie a Conferinei Solvay a Fizicienilor. Einstein constat cu surprindere c este cel mai tnr dintre invitai (avea numai 32 de ani); 5 mai 1921: Einstein este ales membru strin al Royal Society; 1921: Einstein ine cursuri la Princeton University asupra Teoriei Relativitii; 1922: Cursuri n Japonia i China; 1923: Cursuri inaugurale la viitoarea locaie a Universitii The Hebrew din Ierusalim; 1927: La a cincea Conferin Solvay, discut cu Niels Bohr i pune bazele Mecanicii Cuantice.

[modific] Angajament politico-socialDup 1919 meritele lui Einstein au fost recunoscute pe plan mondial. Vizitele sale n orice parte a Terrei au devenit evenimente naionale; fotografii i reporterii l urmreau peste tot. Einstein i-a folosit renumele pentru a-i propaga propriile sale vederi politice i sociale. Cele dou micri sociale care au primit ntregul su sprijin au fost pacifismul i sionismul. n timpul Primului Rzboi Mondial a fost unul din puinii savani germani care au condamnat public implicarea Germaniei n rzboi.[26] Astfel, chiar n anul declanrii rzboiului, 1914, Einstein semneaz o proclamaie mpotriva acestuia, Manifest ctre europeni. n anul urmtor, 1915, ader la micarea pacifist "New Fatherland League".

La ncheierea marii conflagraii mondiale, n 1918, Einstein susine cauza Republicii de la Weimar. n 1919, articole elogioase n The Times i The New York Times l fac pe Einstein tot mai cunoscut pe plan mondial. Vizitele sale n orice ar[27] devin evenimente naionale. Marele savant nu ezit s-i foloseasc renumele pentru a-i propaga propriile sale vederi politice i sociale. n acelai an, 1919, Einstein poart o discuie asupra sionismului cu Kurt Blumenfeld, lider al Organizaiei Sioniste Mondiale. Pentru vederile sale pacifiste i sioniste,[28] Einstein a fost inta unor numeroase atacuri din partea unor grupri antisemite i extremiste din Germania. Chiar i teoriile sale tiinifice au fost ridiculizate n public, pe nedrept, inclusiv Teoria relativitii ca fiind "negermane". Cnd Hitler a venit la putere in Germania n 1933, se afla n vizit n SUA .Einstein s-a decis imediat s emigreze n Statele Unite. A primit o funcie la Institute for Advanced Study, n Princeton, New Jersey. Continundu-i activitatea n favoarea sionismului, n 1933, Einstein public scrierea Why War? ("De ce rzboi?"), din nou un manifest pacifist. n 1934 public colecia de eseuri The World As I See It ("Lumea aa cum o vd"). n faa imensei ameninri la adresa umanitii venit din partea regimului nazist din Germania, Einstein renun la poziia sa pacifist i, n 1939, mpreun cu ali numeroi fizicieni trimite o scrisoare ctre preedintele Americii Franklin Delano Roosevelt, insistnd asupra necesitii fabricrii bombei atomice, ntruct exista posibilitatea ca i guvernul german s urmeze aceast cale. Scrisoarea, care purta numai semntura lui Einstein, a ajutat la grbirea eforturilor pentru obinerea bombei atomice n Statele Unite, dar Einstein nu a avut nici un rol direct sau personal n fabricarea acesteia. Ca rezultat al celebrei scrisori, n 1944 se iniiaz Proiectul Manhattan de cercetare n domeniul atomic. n 1944, manuscrisele celebrelor sale lucrri scrise n 1905 privind Teoria Relativitii sunt vndute la licitaie, n Kansas City, pentru 6 milioane de dolari, ca o contribuie pentru efortul de rzboi american. n 1945, Einstein i manifest indignarea fa de bombardarea oraelor Hiroshima i Nagasaki. Dup rzboi, Einstein s-a angajat pentru cauza dezarmrii internaionale i a unei guvernri mondiale. A continuat suportul su activ pentru sionism, dar a refuzat oferta fcut de ctre conductorii Israelului de a deveni preedinte[29]

n 1948, Einstein susine crearea statului Israel, iar patru ani mai trziu, n 1952, i se ofer preedinia statului Israel, dar Einstein refuz. n 1955, Einstein semneaz mpreun cu Bertrand Russel, o proclamaie mpotriva ameninrii nucleare.

[modific] Cetenia

Einstein primind actul de cetenie american din partea lui Phillip Forman

De-a lungul vieii sale, fie forat de mprejurri, fie pentru a-i atinge anumite deziderate, Einstein i-a schimbat cetenia n mai multe rnduri:[30]

14 martie 1879: cetenie german n momentul naterii la Ulm (Baden-Wurtenberg) 28 ianuarie 1896: Pentru a evita serviciul militar, renun la cetenia german (cu aprobarea tatlui) timp de 5 ani este apatrid 21 februarie 1901: I se acord cetenia elveian pe care o pastreaz pn la sfritul vieii 1 aprilie 1911 - 30 septembrie 1912: perioada cnd deine funcia de ef al Catedrei de Fizic teoretic la Universitatea German din Praga este asociata cu obinerea ceteniei austriece aprilie 1914 - martie 1933: deine cetenia german, o dat cu deinerea funciilor de membru (cu drepturi depline) al Academiei Prusace de tiine i de profesor la Universitatea din Berlin pn cnd, intrnd n conflict cu noua putere nazist, este nevoit sa prseasca Germania, pierznd cetenia acestui stat 1933 - 1940: cetenie elveian 1 octombrie 1940: Pe langa cetenia elveian, o dobndete i pe cea american.

[modific] Concepii privind religiaProblema determinismului tiinific promovat de teoriile lui Einstein pune sub semnul ntrebrii religiozitatea marelui savant. n 1929, Einstein i mrturisete rabinului Herbert S. Goldstein (1890 - 1970) (militant pentru drepturile evreilor):Cred n acel Dumnezeu al lui Spinoza, care se manifest prin armonia legilor universului, nu ntr-unul care se ocup cu destinele i faptele omenirii[31]

Religiozitatea marelui savant se refer la admiraia pe care acesta o nutrete fa de structura unei lumi, care se reveleaz treptat cu ajutorul tiinei.[32]

[modific] Recompense, distincii i aprecieri

Einstein pe o marc potal german din 2005, Anul Internaional al Fizicii.

Cea mai important apreciere a contribuiei sale n domeniul tiinei o constituie Premiul Nobel pentru Fizic (1921). Motivaia juriului Nobel: "Pentru serviciul oferit Fizicii teoretice i n special pentru descoperirea legii efectului fotoelectric". Fizicianul german Max Born consider teoria relativitii ca fiind cea mai mare realizare a minii umane n ceea ce privete concepiile asupra Universului.[33] Fizicianul P. A. M. Dirac numete teoria relativitii "cea mai mare descoperire tiinific realizat vreodat".[34] n 1999, ziarul Time l denumete personalitatea secolului.[35] n Germania, anul 2005 a fost decretat "Anul Einstein": se mplinesc 100 de ani de la lansarea teoriei relativitii precum i 50 de ani de la moarte. n acest an sunt prevzute o serie de manifestri tiinifice i de popularizare a teoriilor sale. n cinstea sa, elementul cu numrul de ordine 99 n sistemul periodic al elementelor a fost numit Einsteiniu.[36] Deasemenea, un crater lunar i poart numele.[37] Venerat de comunitatea oamenilor de tiin[38], Einstein a fost considerat omul secolului, iar numele su este asociat, n cultura comun, cu ideea de geniu.

[modific] Viaa de familien 1903 s-a cstorit cu srboaica Mileva Mari, care i fusese coleg la Politehnica din Zurich ETH. Aceasta fusese student la matematic iar Einstein o cunoscuse nc din 1898). Au avut trei copii, o fat, Lieserl (n. 1902), i doi biei, Hans Albert (n. 1904) i Eduard (1910).[39] n 1914 cei doi se despart. Einstein se mut la Berlin, iar Mileva i copiii rmn la Zrich.[40]

Dup unii autori, Mileva l-ar fi ajutat pe Einstein n munca sa de cercetare tiinific.[41] n 1919 ncheie divorul cu prima soie i se cstorete cu o verioar, Elsa, cu care a trit pn la moartea acesteia, n 1936. [42] [43] [44]

[modific] Controverse

Einstein discutnd cu Niels Bohr

Teoriile lui Einstein au fost greu de neles, deoarece utilizau concepte foarte abstracte i aduceau o noutate n gndirea tiinific. Acestea au strnit controverse i discuii, ca n cazul teoriilor lui Darwin.

[modific] Bohr versus EinsteinO alt disput pe scena lumii tiinifice a acelei perioade a constituit-o controversa dintre Einstein i Niels Bohr legat de mecanica cuantic. Dei teoria cuantelor constituia una din consecinele imediate ale contribuilor sale tiinifice, Einstein nu a fost niciodat de acord cu interpretarea de la Copenhaga adus acestei teorii de ctre Bohr i Werner Heisenberg.

Einstein a purtat discuii aprinse cu marele fizician Niels Bohr n legtur cu principiul de nedeterminare, ce ar rezulta din caracterul probabilistic al fenomenelor i strilor cuantice. n 1926, ntr-o scrisoare adresat fizicianului Max Born, Einstein, referindu-se la principiul incertitudinii, scria: " Sunt pe deplin convins c Dumnezeu nu se joac cu zarurile". n 1935, mpreun cu Boris Podolski i Nathan Rosen, Einstein a publicat un document, cunoscut mai trziu sub numele Paradoxul Einstein - Podolski - Rosen[45], prin care se arta c ntregul formalism al mecanicii cuantice, mpreun cu ceea ce ei au numit criteriul realitii, implic faptul c teoria cuantic nu poate fi complet. Cu alte cuvinte, exist zone ale realitii care nu pot fi descrise de mecanica cuantic, concluzie care conduce la rezultate paradoxale. Polemica a durat muli ani; de fapt Einstein s-a stins din via fr s accepte teoria cuantic.

[modific] Planck versus EinsteinFizicianul Max Planck a fost printre primii care au recunoscut valoarea Teoriei relativitii. Planck i Einstein s-au cunoscut n 1909 i, dei erau oameni foarte diferii, ntre ei s-a meninut o ndelungat relaie de prietenie, motivat mai ales de faptul c aveau un interes comun: fizica. n ceea ce privete politica, Planck era un conservator i susinea cu fermitate politica militarist a Germaniei anului 1914, n timp ce Einstein se opunea acesteia. n 1933, cnd Einstein forat de naziti, a prsit Germania, Planck i-a reproat lipsa de patriotism i de ncredere n propria ar.

[modific] MoarteaDatorit unei boli netratate de o lung perioad de timp i refuzului de a i se efectua o intervenie chirurgical asupra arterelor cardiace, Einstein se stinge din via n 1955 n urma unui atac de cord. La cererea sa, creierul su este donat n scopuri tiinifice, iar restul rmielor pmnteti sunt incinerate i aruncate ntr-un ru.

[modific] Note1. ^ Premiile Nobel pentru Fizic 2. ^ Paul Arthur Schilpp, Albert Einstein: Philosopher-Scientist, Volume II, Harper and Brothers Publishers (Harper Torchbook edition), New York, pp. 730 - 746. 3. ^ Albert Einstein, Biografie, Fundaia Nobel 4. ^ Strmoii lui Einstein pn la a patra generaie 5. ^ Schilpp (Ed.), P. A. (1979). Albert Einstein Autobiographical Notes. Open Court Publishing Company, p. 89. 6. ^ Ciencia.Astroseti.org 7. ^ Astzi, acest gimanziu i poart numele. 8. ^ Ne aflam n plin conflict ntre adepii nvmntului clasic (n cadrul cruia se studiau greaca i latina) i cel modern (ce avea la baz studiul limbilor moderne). 9. ^ Dudley Herschbach, HarvardChem-Einstein-PDF Despre Max Talmud. 10.^ Dudley Herschbach, "Einstein as a Student," 11.^ Unii vorbesc de sindromul Einstein, identificat cu sindromul Asperger, n care micii pacieni, dei au tulburri de vorbire, de comportament i de integrare social, sunt adevrate genii. 12.^ Conform Mac'Tutor Biography 13.^ SSQQ.com (April 2005). Accesat la 06.11.2007. 14.^ Cariera lui Einstein la About.com 15.^ Swiss Federal Institute of Intellectual Property. 16.^ Lucrarea se numea ber die Untersuchung des Aetherzustandes im magnetischen Felde, "Cercetarea strii de eter n cmp magnetic" i prefigureaz cteva din ideile care l vor conduce ctre teoria relativitii. 17.^ Revista tiin i Tehnic. 18.^ Fourmilab.ch 19.^ Press.Princeton.edu 20.^ MacTutor History of Mathematics Archive 21.^ Acest caracter de und al luminii era confirmat experimental de fenomene ca: interferena, difracia, polarizarea. 22.^ ber die von der molekularkinetischen Theorie der Wrme geforderte Bewegung von in ruhenden Flssigkeiten suspendierten Teilchen. 23.^ Ecuaiile de cmp, Sitzungsberichte der Preussischen Akademie der Wissenschaften zu Berlin. 24.^ National Institute of Standards and Technology 25.^ Refrigeratorul Einstein - Szilard 26.^ Discursul lui Einstein pentru cauza pcii 27.^ Printre astfel de vizite, putem meniona: vizita n SUA din 1921 (mpreun cu Chaim Weizmann), cea de la Paris (1922) (n scopul normalizrii relaiilor franco-germane), n Spania (1923), Palestina (1923), unde este numit cetean de onoare al oraului Tel Aviv, apoi cltoria n America de Sud (1925) (Argentina, Brazilia, Uruguay)

28.^ Einstein este impresionat de extinderea Holocaustului asupra comunitii evreieti din Europa. 29.^ Princetonhistory.org 30.^ Vezi Einstein-Website 31.^ Brian, Dennis (1996), Einstein: A Life, New York: John Wiley & Sons, pp. 127, ISBN 0-471-11459-6. 32.^ Critical Thought and Religious Liberty 33.^ Guardian.co.uk: the greatest feat of human thinking about nature, the 34.^ Schmidhuber, Jrgen. "ALBERT EINSTEIN (18791955) and the 'Greatest Scientific Discovery Ever'." 2006.: ...the greatest scientificdiscovery ever made most amazing combination of philosophical penetration, physical intuition, and mathematical skill.

35.^ Time.com. 36.^ National Research Council Canada 37.^ [1] 38.^ Physics: past, present, future, Physics World, 2007 39.^ Pbs.org 40.^ Pbs.org 41.^ Rosa Luxemburg Institut 42.^ Alberto A Martnez, Controverse privind soia lui Einstein la Physicsweb.org, aprilie 2004. 43.^ Allen Esterson.Mileva Mari: Soia lui Einstein 44.^ John Stachel. Albert Einstein and Mileva Maric. A Collaboration That Failed to Develop in: Creative Couples in the Sciences, H. M. Pycior et al. (ed). 45.^ The Internet Encyclopedia of Philosophy"God doesn't play dice with the universe"

Albert: dumnezeu nu joaca zaruri. Bohr: sa nu-I spui tu lui dumnezeu ce sa faca cu zarurile. 'God doesn't play dice' It came from his fundamental view that everything was in fact predetermined by what has gone before even at the sub-atomic level.

Curiozitatea e o plant mic i delicat care are nevoie, n afar de stimulare, mai ales de libertate. Nu tot ceea ce poate fi numrat conteaz i nu tot ceea ce conteaz poate fi numrat. Cu ct matematicile sunt mai exacte, cu att se desprind de realitate. Coincidena este felul lui Dumnezeu de a rmne anonim.

Dumnezeu este subtil, dar nu si rau. Doar dou lucruri sunt infinite, universul i prostia uman, ns nu sunt sigur despre primul. nelepciunea nu este produsul colarizrii, ci al ncercrii de o via pentru a o cpta. Vreau s cunosc gndurile lui Dumnezeu. Restul sunt detalii. Problemele importante cu care ne confruntm azi nu pot fi rezolvate la acelai nivel de gndire la care eram atunci cnd le-am provocat. Dup mine, cel mai ru lucru ntr-o coal pare s fie n principal aplicarea metodelor bazate pe fric, for i autoritate artificial. Un astfel de tratament distruge sentimentele autentice, sinceritatea i ncrederea elevului. Idealurile care mi-au luminat calea i din cnd n cnd mi-au dat curaj rennoit de a ntmpina viaa cu voioie, au fost Buntatea, Frumuseea i Adevrul. Banalele subiecte ale eforturilor umane, posesiilor, succesului exterior, luxului mi s-au prut ntotdeauna demne de dispre. Cea mai frumoas i mai profund trire omeneasc este misterul. Adevrata valoare a omului se stabilete mai nti, analiznd n ce msur i n ce direcie a reuit s se elibereze de Eu. Cred c paralizia indivizilor e cea mai mare tar a capitalismului. ntregul nostru sistem educaional sufer din cauza acestei tare. Elevului i este insuflat o atitudine competitiv exagerat, el e nvat, ca pregtire pentru viitoarea carier, s glorifice reuita material. E pur i simplu un miracol faptul c metodele moderne de instruire nu au sugrumat nc de tot sfnta curiozitate a ntrebrilor; pentru c planta asta plapand i delicat, pe lnga ncurajri, are nevoie n principal de libertate; fr ea, se ofilete i moare negreit. ncearc nu s fii un om de succes, ci un om de valoare. n mijlocul teoremelor i ecuaiilor, nu uitai omul! Secretul creativitatii consta in a sti cum sa-ti ascunzi sursele. V amintii cum rdeau oamenii de curenii electrici... Cunoaterea fiinei umane este abia n stadiul incipient.

Conduita moral nu nseamn pur i simplu exigena de a renuna anume la plcerile vieii, ci mai degrab interesul plin de solicitudine pe care-l depune cineva ca s fureasc o soart mai bun pentru toi oamenii. Uneori platim mult mai mult pentru lucrurile pe care le primim pe gratis. Tot ce este cu adevrat mre i nltor este creat de omul care poate trudi n libertate. Pune mna pe o sob fierbinte un minut i i se va prea o or. Stai cu o fat frumoas o or i i se va prea un minut. Asta e relativitatea. Timpul exist pentru ca lucrurile s nu se ntmple n acelai timp. Exist lucruri care tim c sunt imposibil de realizat, pn cnd vine cineva care nu tie acest lucru i le realizeaz. Relativitatea se aplic la fizic, nu la etic. Dac cineva nu a greit niciodat, nseamn c nu a ncercat s fac nimic nou. Nu tiu cum se face c toi m iubesc, dar nimeni nu m nelege. Singura modalitate sigur de a nu grei este s nu ai idei noi. S nu te opreti niciodat din a-i pune ntrebri, curiozitatea st la baza existenei. Nu nelegi un lucru pe deplin dect dac poi s i-l explici bunicii. Nu tiu cu ce arme va fi luptat cel de-al treilea rzboi mondial, dar cu siguran cel de-al patrulea va fi luptat cu bee i pietre. Imaginaia este mai important dect cunoaterea. Cunoterea este limitat, imaginaia nconjoar lumea.

Viaa nsi este magie, iar dac nu crezi asta, mcar ncearc s o trieti ca pe ceva magic. Nu m gndesc la viitor. Va veni el oricum Vreau doar s aflu ce principii fundamentale a urmat Dumnezeu n crearea Universului. Altceva nu m intereseaz. O fiin uman este o parte dintr-un ntreg, denumit de noi univers, o parte limitat n timp i spaiu.

E posibil ca totul s fie scris stiinific, dar nu ar avea sens, e ca i cum ai descrie o simfonie de Beethoven ca o variaie ntre presiunile de und. Cum s-ar descrie senzaia unui srut sau "te iubesc" al unui copil? Atunci cnd soluia este simpl, Dumnezeu i rspunde. Totul ar trebui s fie ct mai simplu cu putin, ns nu mai simplu de att. Slbiciunea atitudinii devine slbiciunea caracterului. Nici o problem nu poate fi rezolvat la acelai nivel de gndire la care a fost creat. Important este s nu te opreti din a-i pune ntrebri. i poi tri viaa doar n dou moduri. Sau crezi c nu exist magie, sau crezi c totul e magie. Exist dou moduri de a-i tri viaa: ca i cum nu ar exista miracole sau ca i cum totul ar fi un miracol. Dac oamenii sunt buni doar pentru c se tem de o pedeaps i sper ntr-o rsplata, atunci suntem, ntr-adevr, o aduntur jalnic. Realitatea este doar o iluzie, ns una foarte persistent. Nu v facei griji cu dificultile voastre la matematic. V asigur c ale mele sunt chiar mai mari! Nu poi acuza gravitaia cnd dragostea te doboar. Orice prost poate ti. Scopul este s nelegi. Doar viaa ce-o trim pentru alii este o via ce merit s fie trit. Dac dorim s continum a tri pe aceast planet, este nevoie de o schimbare de atitudine. Privii adnc n propria voastr fiin i apoi vei nelege totul mai bine. Marile spirite intotdeauna au intalnit opozitii violente de la mintile mediocre. Mintea intuitiv este un dar divin, iar mintea raional este servitorul fidel al acesteia. Noi am creat o societate care onoreaz servitorul i a uitat darul. Dai n mna educatorului ct mai puine msuri coercitive cu putin, astfel nct singura surs a respectului tinerilor fa de el s fie calitile lui umane i intelectuale.

Oricine se proclam pe sine nsui judector n Cmpul Adevrului i al Cunoaterii este un naufragiat de care rd Zeii. Ce faci pentru tine, dispare odat cu tine, ce faci pentru alii, rmne pentru eternitate. n gndirea tiinific exist ntotdeauna un element poetic. Imaginaia este totul. Este avanpremiera atraciilor viitoare ale vieii. Viaa este un mister, nu o problem care trebuie rezolvat. Dumnezeu nu joac zaruri cu universul. Dobndirea minunatelor mijloace de producie n-a adus libertatea, ci grija i foametea. Dac ideea nu este absurd de la nceput, atunci nu este nicio speran de a se realiza pentru ea. Este mai dificil s distrugi o prere greit dect un atom. Sunt convins c unele activiti i practici politice i sociale ale organizaiilor catolice sunt n detrimentul comunitii i chiar periculoase pentru aceasta ca ntreg, aici i oriunde. Menionez aici doar lupta mpotriva contracepiei ntrun timp cnd suprapopularea diverselor ri a devenit o ameninare serioas la adresa sntii oamenilor i un grav obstacol n calea oricrei ncercri de a organiza pacea pe aceast planet. Am nvat s respect misterul. Cultura nu este urmare a colii, ci a dorinei de o via de a o dobndi. Cel mai greu lucru de neles pe lume este impozitul pe venit. n veacul nostru materialist, singurii oameni de tiin serioi sunt oamenii profund religioi. E un miracol faptul c i curiozitatea supravieuiete educaiei