BILET 1:

1.Muschii masticatori

2.Subsanta cenusie medulara

3.Analizatorul cutanat si kinestezic

1. Muschii masticatori

muschi masticatori - mobilizeaz articulatia temporomandibulara

-impreun asigur masticaia, deglutiia, fonaia, respiraia i funcionarea unor

organe de sim.

Muchii masticatori se mpart n:

- muschi ridictori ai mandibulei: temporal, maseter, pterigoidian intern

- muschi cobortori:

propriu-zii: milohioidian, geniohioidian, burta anterioara a digastricului

indireci: burta posterioara a digastricului, stilohioidian, muschii subhioidieni(sterno-hioidian, omohioidian, tiro-hioidian)

- propulsori: pterigoidian extern

- retropulsori: fasciculul posterior al muschiului temporal

- diductori(miscari de lateralitate a mandibulei)

Micrile mandibulei

- ridicare:

temporal: poziionarea mandibulei

maseter i pterigoidian intern: nchiderea gurii

- coborre:

burta anterioara a digastricului

+ muchii supra/subhioidieni (milohioidian, geniohioidian, platysma)

+ greutatea mandibulei

- retropulsia: - fibrele posterioare ale temporalului i burta anterioara digastric

- propulsia: - pterigoidian extern: drept i sting simultan

- diducia (lateralitate): - pterigoidian extern de partea opus

2. Subsanta cenusie medulara

- pe sectiune orizontala se prezinta sub forma a doua bare ventro-dorsale, reunite printr-o punte transversala numita comisura cenusie a maduvei

- in centrul comisurii cenusii se afla canalul ependimar

canalul ependimar se intinde in tot lungul maduvei si se deschide superior, in unghiul inferior al ventriculului IV, si se termina printr-o portiune dilatata numita ventricul terminal a lui Krause

lumenul canalului ependimar contine lichid cefalo-rahidian

un plan frontal conventional dus prin canalul ependimar imparte comisura cenusie intr-o portiune preependimara si o portiune retroependimara

acelasi plan frontal conventional imparte bratele H-lui substantei cenusii in cite 2 coarne: cornul ventral si cornul dorsal

cornul ventral este mare, cu conturul zimtat si distantat de suprafata exterioara a maduvei; prezinta o portiune anterioara numita cap si o portiune posterioara numita baza

cornul dorsal este subtire si aproape atinge suprafata maduvei, de care ramine separat printr-o zona subtire de substanta alba, numita zona marginala a lui Lissauer; cornul dorsal este impartit de gitul cornului dorsal in : o portiune periferica(posterioara), numita capul cornului dorsal, si o portiune anterioara, numita baza cornului dorsal

capul cornului dorsal prezinta dinspre periferie spre baza cornului mai multe zone:

o zona periferica stratul zonal a lui Waldayer

substanta gelatinoasa a lui Rolando bogata in celule gliale si neuroni de asociatie intercalari

nucleul capului

baza cornului dorsal prezinta pe ambele margini proeminente corespunzatoare fiecare unei coloane neuronale:

o coloana interna = coloana lui Clarke

o coloana externa = coloana lui Bechterev

la limita dintre cornul ventral si cornul dorsal se desprinde un corn lateral, care este mai bine reprezentat in regiunea toracala superioara

Structura functionala a substantei cenusii

din punct de vedere morfo-functional substanta cenusie se imparte in 4 zone:

1. zona somato-motorie - cuprinde capetele coarnelor ventral

2. zona somato-senzitiva cuprinde capetele si bazele coarnelor dorsale

(comisura cenusie, bazele coarnelor ventral si coarnele laterale formeaza zona vegetativa (pars intermedia)) *un plan frontal dus prin canalul ependimar separa zona vegetativa in:

3. zona viscero-motorie situata anterior de acest plan

4. zona viscero-senzitiva situata posterior de acest plan

3. Analizatorul cutanat si kinestezic

Pielea este un imens camp receptor datorita numeroaselor si variatelor terminatii ale analizatorului cutanat, care informeaza centrii nervosi superiori asupra proprietatii obiectelor si fenomenelor cu care organismul vine in contact.

Pielea este alcatuita din trei straturi principale: epidermul, dermul si hipodermul.

Epidermul, stratul superficial al pielii, avand grosime variabila, este un epiteliu stratificat de tip cornos. Epidermul este strabatut de fire de par, canale excretoare ale glandelor sudoripare si terminatii nervoase receptoare.

Dermul. Situat sub epiderm, este format din tesut conjunctiv dens. In derm se gasesc glande sebacee, canale de excretie ale glandelor sudoripare, foliculi pilosi, muschii firului de par, reteaua vasculara si receptori nervosi.

Hipodermul stratul profund al pielii este format din tesut conjunctiv lax, bogat in celule adipoase, constituind un depozit de lipide al organismului0 si, in acelasi timp, contribuie la termoreglare prin limitarea termolizei.

Prin numeroasele si variatele tipuri de receptori, pielea deserveste mai multe sensibilitati: tactila, termica si dureroasa.

Sensibilitatea tactila terminatiile nervoase libere, raspandite atat in epiderm cat si in derm, sunt receptori ai tactului si presiunii, dar si ai durerii. Corpusculii Meissner sunt prezenti in numar mare in derm, in special in regiunile caracterizate printr-o capacitate crescuta de a diferentia caracte-rele spatiale ale obiectelor (degete, buze), in schimb sunt rari in pielea trunchiului si absenti in tegu-mentul cu par. Deoarece se adapteaza foarte rapid, se presupune ca sunt sensibili in special la atingeri foarte fine si vibratii cu frecventa joasa.

Sensibilitatea termica percepe temperaturi superioare sau inferioare celei a organismului (cald si rece); deci, este declansata de grade diferite de caldura, deoarece frigul nu este o forma de energie. Repartitia receptorilor termici este variabila, acestia fiind mai numerosi la nivelul tegumentelor mainii si fetei si mai putin la membrele inferioare.

Sensibilitatea dureroasa, spre deosebire de celelalte sensibilitati, nu are un stimul adecvat, dure-rea putand fi declansata de orice stimul foarte puternic care produce leziuni celulare. Senzatia de dure-re are uneori o importanta deosebita, deoarece semnalizeaza prezenta unor boli si ajuta la diagnostica-rea lor. Receptorii durerii sunt terminatiile nervoase libere, prezente in tegumente si in alte structuri (tendoane, muschi, submucoasa viscerelor etc.). La nivelul tegumentului, densitatea acestor terminatii este mai mare decat in viscere, ceea ce explica posibilitatea localizarii precise a durerii cutanate si ca-racterul vag al durerii viscerale.

Stimulii care declanseaza durerea sunt reprezentati la nivelul tegumentului de agenti mecanici, termici, electrici, chimici etc., iar la nivelul organelor interne de distensia brusca sau spasmelor visce-relor cavitare, tractiunea mecanica sau compresiunea, inflamatiile etc.

BILET 2:

1.Articulatia temporo-mandibulara

2.Substanta alba maduva spinarii

3.Caile sensibilitatii cutanate si kinestezice

1. Articulatia temporo-mandibulara

Este o articulatie bilaterala, singura mobila de la niv.capului, stabilind leg intre mandibula si baza craniului reprez de cele 2 oase temporale. Este o diartroza bicondiliana

2. Substanta alba maduva spinarii

inconjoara la exterior substanta cenusie

este impartita in 3 cordoane de fiecare parte:

a. cordonul ventral

b. cordonul lateral

c. cordonul dorsal

- cele 2 cordoane ventrale comunica intre ele printr-o banda transversala de substanta alba , numita comisura alba a maduvei;

- cornul ventral si cornul lateral comunica intre ele, putind fi inglobate sub numele de cordon ventro-lateral

- cordoanele dorsale sunt despartite intre ele de septul median dorsal

in structura tuturor cordoanelor intra fibre nervoase mielinizate:

1.fibrele provenite din ganglionii nervilor spinali sau din centrii nervosi supra-medulari ai encefalului , reprezinta majoritatea fibrelor din fibrele nervoase mielinizate; aceste fibre iau parte la alcatuirea cailor nervoase ascendente si descendente fibre exogene

2. fibre cu origine in substanta cenusie reprezinta axonii neuronilor cordonali ; se numesc fibre endogene (intersegmentare)

3. Caile sensibilitatii cutanate si kinestezice

BILET 3:

1.Muschii mimicii

2.Trunchiul cerebral conformatie externa

3.Urechea externa

1. Muschii mimicii

Muchii capului se impart in:

muschi ai mimicii(pielosi) - determin expresia feei

muschi masticatori - mobilizeaz articulatia temporomandibulara

-impreun asigur masticaia, deglutiia, fonaia, respiraia i funcionarea unor organe de sim.

Caractere generale:

- se inser cu o extremitate pe faa profund a dermului = m. cutanai = m. pieloi

- inervai motor de nervul facial

- rol n definitivarea fizionomiei, exteriorizarea strilor emoionale

- particip la masticaie, deglutiie, fonaie, respiraie

- se mpart n:

muchii neurocraniului: frontal, occipital i ai pavilionului urechii

muchii viscerocraniului: n jurul orificiilor orbitare, nazale, bucale.

A. Muchii neurocraniului: Muschiul occipital, Muschiul frontal, Muschii pavilionului urechii.

B. Muchii cutanai ai viscerocraniului:

-Muschii orificiului palpebral (Muschiul orbicularul pleoapelor, Muschiul sprncenos )

-Muchii piramidei nazale (Muschiul piramidalul nasului, Muschiul transversul nasului, Muschiul dilatatorul nrilor, Muschiul mirtiform )

- Muchii orificiului bucal :

- constrictori:

orbicularul buzelor

compresorul buzelor

- dilatatori:

profunzi: canin, buccinator, ptratul brbiei i moul brbiei

superficiali: ridictorul comun al aripii nasului i buzei sup., ridictorul propriu al buzei sup., marele i micul zigomatic, rizorius al lui Santorini, triunghiularul buzelor i pielosul gtului (platysma)

Trunchiul cerebral conformatie externa

alcatuit de jos in sus din:

bulbul rahidian

puntea lui Varolio

pedunculii cerebrali

lama cvadrigeminala

este strabatut de caile motricitatii, caile sensibilitatii, o parte din caile senzoriale si caile cerebeloase

prelungeste maduva si se intinde cranial pina la diencefal

situate sub cortul cerebelului, in fosa cerebeloasa; posterior se gaseste cerebelul, de care este separat prin ventriculul IV cerebral

Trunchiul cerebral are forma de trunchi de con, cu baza in sus; inaltime de 9-10 cm

prezinta 4 fete:

Fata anterioara:

1. etajul bulbar 2. etajul pontin 3. etajul mezencefalic

Fata posterioara

1.etajul bulbar:

- cuprinde o parte inferioara extraventriculara si o parte superioara intraventriculara

2.etajul pontin

- corespunde segmentului superior al plafonului ventriculului IV

- este marginit de cei 2 pedunculi cerebelosi superiori; intre ei se gaseste valvula lui Vieussens

3.etajul mezencefalic

- este reprezentat de lama cvadrigeminala(tectala) sau tuberculii cvadrigemeni anteriori(superiori) si tuberculii cvadrigemeni posteriori(inferiori)

- intre tuberculii cvadrigemeni se gaseste santul cruciform

Fetele laterale

1.etajul bulbar

- este delimitat de cele 2 santuri colaterale, ventral si dorsal

- inapoia santului colateral ventral se gaseste oliva bulbara; in profunzimea olivei se geseste nucleul olivar

- superior se afla foseta supra-olivara, unde isi au originea aparenta nervii VII(facial) si VII bis(intermediarul lui Wrisberg)

- posterior de foseta supra-olivara se gaseste gropita lateral a bulbului, ce prezinta originea aparenta a nervului acustico-vestibular(VIII)

- inferior se gaseste tuberculul cenusiu al lui Rolando

- fetele laterale ale bulbului mai vin in raport cu amigdalele cerebeloase

b.etajul pontin

- se continua cu pedunculul cerebelos mijlociu

c.etajul mezencefalic

- fata laterala a pedunculului cerebral prezinta santul lateral al istmului, ce imparte fata lateral in 2 regiuni: superioara(dorsal) si inferioara(ventral)

- regiunea superioara triunghiul lui Reil

- regiunea inferioara piciorul pedunculului cerebral

3. Urechea externa

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR (Organul vestibulo-cochlear)

Este organul auzului i echilibrului i la fel ca ceilali analizatori este format din trei segmente:

- segmentul receptor periferic, reprezentat de ureche;

- segmentul intermediar, de transmisie - calea acustico vestibulara

-segmentul central sau cortical de integrare

SEGMENTUL receptor periferic - urechea - prezint trei pari:

urechea externa, urechea medie, urechea intern

I. Urechea externa(auris externa) - cuprinde la rndul ei dou pri :

- o parte externa sub forma unei pilnii cu aspect neregulat numit pavilionul urechii i,

- o parte intern de forma unui canal ce o continu pe precedenta i care se numete conductul auditiv extern

Pavilionul urechii (auricula) - este o expansiune lamelar situata de o parte i de alta a capului, aderent prin 1/3 sa anterioar i liber prin 2/3 posterioar, formnd cu capul un unghi cu deschiderea posterioar numit unghiul cefalo-auricular.

Este aezat naintea apofizei mastoide, ndrtul articulaiei temporo-mandibulare, iar limitele superioar i inferioara fiind fixate convenional prin dou paralele, una dus prin coada sprncenii, iar cealalt prin baza septului nazal.

BILET 4:

1.Nervul mandibular

2.Subsanta cenusie bulb rahidian

3.Urechea medie

1. Nervul mandibular

Nervul trigemen da 3 ramuri terminale:

- nervul oftalmic al lui Willis cu ggl. oftalmic

- nervul maxilar cu ggl. sfenopalatin Meckel

- nervul mandibular cu ggl. otic (Arnold)

Nervul mandibular

- este un nerv mixt: senzitiv si motor

- este cel mai voluminos ram al trigemenului

- rezulta din unirea a 2 rdcini:

1. senzitiv, se desprinde din partea ant-ext a ggl. Gasser

2. motorie, subtire, situata sub radacina senzitiva - reprezinta axonii neuronilor din nucleul masticator

Traiect: gaura oval - fosa zigomatic da ramuri terminale:

1. nv. temporal profund mijlociu (V-3-1) pe faa prof. a muschiului temporal

2. nv. temporobucal (V-3-2) se mparte n: nv. temporal profund anterior si nv. bucal: pielea si mucoasa obrajilor

3. nv. temporomaseterin (V-3-3)- la nivelul crestei sfenotemporale da 2 ramuri:

nv. maseterin: m. maseter

nv. temporal (temporal prof. posterior): pentru muschiul temporal

4. nv. auriculotemporal (V-3-4): - in traiectul sau da filete:

senzitive: articulatia temporo-mandibulara(ATM), conductul auditiv extern(CAE), timpan, pavilion ureche

parasimpatice: parotida

5.nv. dentar inf. (V-3-5), cel mai voluminos, merge mpreun cu artera dentar inferioara - canalul mandibular - gaura mentonier, unde da 2 ramuri terminale:

ram incisiv: incisivi, canin, gingie

ram mentonier: mucoasa i pielea buzei inf., pielea brbiei

Din nervul mandibular se desprind si ramuri colaterle:

nv. milohioidian: muschiul omohioidian,muschiul burta ant. digastric

rr. dentare: premolari, molari si gingia mandibulei

6. nv lingual (V-3-6): mucoasa lingual naintea "V"-ului lingual

7. trunchi comun (V-3-7) - pentru muschii pterigoidian int., peristafilin ext. si muschiul ciocanului

2.Subsanta cenusie bulb rahidian

3. Urechea medie

Urechea medie

Este o cavitate spat n stinca temporalului, fiind cuprins ntre conductul auditiv extern l urechea intern.

Se numete n mod obinuit casa timpanului i prezint pentru descriere 6 perei, un coninut i dou comunicrii una cu faringele si cealalt eu antrul mastoidian.

Coninutul urechii medii

Este reprezentat de oscioarele urechii, ligamente,muchi, nervi i mucoasa urechii medii.

BILET 5:

1.Nervul maxilar

2.Substanta cenusie a puntii

3.Urechea interna analizator vestibular

1. Nervul maxilar

Nervul trigemen da 3 ramuri terminale:

- nervul oftalmic al lui Willis cu ggl. oftalmic

- nervul maxilar cu ggl. sfenopalatin Meckel

- nervul mandibular cu ggl. otic (Arnold)

Nervul maxilar (V-2)

- este un nerv senzitiv

Traiect: ggl Gasser (poriunea mijlocie) - gaura mare rotund aripa mare sfenoid - fosa pterigomaxilar - fanta sfenomaxilar - anul suborbitar - canalul suborbitar - gaura suborbitar(de unde devine nervul suborbitar)

Colateralele nervului maxilar:

- nv. meningeal mijlociu

- nv. orbitar (zigomatic):

ram palpebral (pleoapa inf.)

ram temporo-malar

ram temporal

ram malar

- nervul sfenopalatin - d urmatoarele ramuri terminale:

nv. nazali sup.

nv. nazopalatin - canalul palatin ant.

nervii palatini:

- nervul palatin anterior: canalul palatin post.

- nervul palatin mijlociu: canalul palatin accesor

- nervul palatin posterior: mucoasa valului palatin(ramul anterior) si muschii valului palatin(ramul posterior)

- nv. dentari sup. post. (alveolari post): tuberozitate maxilar - plex alveolar i peridentar - molarii i premolarii sup.

- nv. dentar sup. ant. (alveolar ant.): canal suborbitar - perete ant. sinus maxilar (canalul dentar ant.) - incisivi sup. i canini

Nervii dentari post. si ant. se anastomozeaz ntre ei formnd plexul dentar sup. ce d filete dentare, osteo-periostice i alveolare pt. maxilar i filete mucoase pt. gingie.

2. Substanta cenusie a puntii

3. Urechea interna analizator vestibular

BILET 6:

1.Nervul facial

2.Cerebelul

3.Urechea interna analizator acustic

1. Nevul facial

- este un nerv complex ce prezint fibre: motorii, senzitive, senzoriale si parasimpatice

- are 2 rdcini:

- motorie (nervul facial propriu-zis)

- senzitivo-senzoriala (intermediarul lui Wriesberg)

OR:

- fibrele motorii - nucleul somatomotor al facialului (calota puntii)

- fibrele senzitivo-senzoriale -ggl. geniculat (apeduct Fallope)

- fibrele parasimpatice:

nucleul lacrimomuconazal

nucleul salivar superior

OA:

- santul bulboprotuberantial

Traiect:

- de la originea aparent - conduct auditiv intern - apeductul lui Fallope - gaura stilomastoidian - patrulaterul facialului - loja parotidian

Rapoarte:

- prezinta 3 poriuni:

a) intracranian -n loja cerebeloas

b) intrapietroas prezinta 3 poriuni: labirintic, timpanic si mastoidian

c) extracranian

Dupa ce iese din apeductul lui Fallope nervul facial patrunde in patrulaterul facialului.

Ramurile terminale: temporal,zigomatic,bucal, mandibular si cervical

Ramuri colaterale:

a)Ramuri intrapietroase:

- marele nv. pietros superficial, micul nv. pietros superficial, nv. muchiului scriei, nv. coarda timpanului si ram senzitiv al conductului auditiv extern(CAE)

b)Ramuri extrapietroase: ram auricular post., nv. stilo-hioidian, nv. pentru burta post a muschiului digastric, nv. lingual din nervul facial

Anastomoze nervul facial face anastomoze cu:

- nervii cranieni - nervul auditiv

- nv. glosofaringian cu care formeaza ansa lui Haller

- nv. trigemen

- nv. pneumogastric

- plexul cervical superficial

- simpaticul cervical

Vascularizatie:

- artera auditiv intern

- artera stilomastoidian

Inervatie:

a). motorie:

muschii pielosi ai capului si gtului

muschii pavilionului urechii i muschii scriei

orbicularul pleoapelor, frontal, sprncenos

b). senzitivo-senzorial: - impresii exteroceptive din zona senzitiv a facialului

- gustul n 2/3 ant. ale limbii

c).parasimpatica: - gl. lacrimal, glandele mucoasei nazale, glandele submaxilare, glandele sublinguale

2. Cerebelul

este asezat posterior de trunchiul cerebral si este despartit de fata dorsala a bulbului si puntii prin cavitatea ventriculului IV

superior vine in raport cu lobii occipital ai emisferelor cerebrale, de care este separat printr-o prelungire a durei mater, numita cortul cerebelului

inferior se sprijina pe fata endocraniana a solzului occipitalului; impreuna cu cortul cerebelului inched loja cerebeloasa; loja cerebeloasa comunica cu loja cerebrala prin orificiul lui Pacchioni

cerebelul este situate posterior de trunchiul cerebral, si este legat de acesta prin 3 perechi de pedunculi cerebelosi:

a. doi pedunculi cerebelosi inferiori

b.doi pedunculi cerebelosi mijlocii

c.doi peduncului cerebelosi superiori

Configuratie externa

cerebelul are forma unui ovoid cu axul mare transversal de 8-10 cm, diametrul antero-posterior si diametrul vertical de 5 cm, si greutatea de 150-200 gr.

cerebelul prezinta: a. o portiune mediana, numita vermisul cerebelos

b. doua parti laterale, numite emisfere cerebeloase

Structura interna

este format din substanta cenusie(dispusa la exterior), ce formeaza cortexul cerebelos si substanta alba(dispusa central)

substanta cenusie ce se gaseste in substanta alba alcatuieste nuclei cerebelosi(centrali ai cerebelului)

Scoarta cerebelului

grosimea ei este de aprox.1-2 cm

este alcatuita din 3 straturi neuronale(dinspre exterior spre interior):

stratul molecular

stratul ganglionar

stratul granular

3. Urechea

BILET 7:

1.Nervul glosofaringian

2.Pedunculii cerebrali : subsanta alba, subsanta cenusie

3.Calea vestibulara, calea acustica

1. Nervul glosofaringian (IX)

- este un nerv complex cu fibre:

motorii somatice (muschii faringelui i a limbii)

vegetative parasimpatice (parotida)

senzitive exteroceptive:

somatice: conductul auditiv extern(CAE), partea post. a urechii externe

viscerale: orofaringe, palat moale, arc palato-glos, amigdala palatin, 1/3 post. a feei dorsale a limbii, tuba auditiv i urechea medie, presoreceptorii sinusului carotidian i chemoreceptorii corpusculului carotidian), senzoriale.

OR:

- fibrele somatomotorii: nucleul ambiguu (bulb)

- fibrele senzitivo-senzoriale:

- fibrele secretomotorii parasimpatice: nucleul salivar inferior (bulb)

OA:

- sanul lateral posterior al bulbului

Traiect:

- gaura jugular (rupt post.) - loja retrostilian (raporturi cu ACI, VJI, nervii

X, XI, XII, ggl. simpatic cervical sup.) - regiunea amigdalian - palatul moale -

baza limbii

Ramuri colaterale:

- nv. timpanic Jacobson - reintr n craniu prin orificiul inf. al canalului timpanic -iese prin orificiul sup. - urechea medie da 6 ramuri terminale:

2 rr. posterioare: casa timpanului

2 rr. anterioare: ram tubar si ram carotico-timpanic

2 rr. superioare:

- marele nv. pietros profund (mpreun cu marele nv. pietros superf. din nervul facial formeaz nv. vidian se termina in ggl. pterigo-palatin)

- micul nv. pietros profund (se anastomozeaz cu micul nv. pietros superf., duc fibre secretorii de la nucleul salivar inf. la ggl. otic)

rr. carotidiene - formeaz mpreun cu X i simpaticul cervical plexul intercarotidian - sinusul carotidian

rr. faringiene - formeaz plexul faringian cu X i simpaticul cervical - faringe

rr. amigdaliene - plexul amigdalian Andersch - amigdala palatin i pilierii vlului palatin

nv. stilofaringianului

nv. stiloglosului

Ramuri terminale:

- la baza limbii formeaz plexul coronar al gurii oarbe al lui Valentin din care pornesc fibre:

simpatice: gl mucoasei linguale, vasomotricitatea

ale sensibilitii generale: posterior de V-ul lingual

2. Pedunculii cerebrali: subsanta alba, subsanta cenusie

Trunchiul cerebral este alcatuit de jos in sus din:

bulbul rahidian

puntea lui Varolio

pedunculii cerebrali

lama cvadrigeminala

3. Calea vestibulara, calea acustica

BILET 8:

1.Nervul vag

2.Talamusul

3.Receptorii analizatorului gustative

1. Nervul vag (pneumogastric) (X)

- este cel mai lung nerv cranian, traverseaz regiunile cervical, toracal, abdominal

- contine:

fibre eferente viscerale motorii (palatul moale, faringe, laringe)

fibre eferente viscerale parasimpatice (inima, m netezi i glandele viscerelor toracice i abdominale)

fibre senzitive aferente viscerale (faringe, esofag, stomac, intestin pn la flexura colic dr., ficat, pancreas, laringe, bronhii, plmn, presoreceptorii arcului aortic, atriilor i ventriculelor, arborelui bronic, chemoreceptori arteriali)

fibre senzoriale aferente (sensibilitatea gustativ la nivelul epiglotei)

OR:

- fibre somatomotorii: nucleul ambiguu

- fibre parasimpatice: nucleul dorsal al vagului

- fibre senzitivo-senzoriale: ggl.jugular(sup) i ggl. plexiform(inf)

OA:

- anul lateral post. al bulbului, prin 8-10 fascicule

Traiect:

- etajul post. al craniului, merge paralel cu nervul IX - gaura jugular loja retrostilian (unde are raporturi cu: nervii IX, XI, XII, simpaticul cervical) - regiunea carotidian (unde are raporturi cu: ACI, apoi ACP si VJI

a. in torace:

vagul drept - fata dreapt a traheei - posterior de bronhia dr. - latura dr. esofag - fata posterioara a esofagului;

vagul stg.: crosa arterei aorta - faa post. pedicul pulmonar stg. - latura stg. apoi faa ant. esofag

b. in abdomen(intra mpreun cu esofagul)

vagul dr: faa post. esofag abdominal ia parte la formarea plexului solar;

vagul stg: faa ant. esofag abdominal - da filete gastrice pe faa ant. stomac , si filete hepatice

Ramuri colaterale:

1. ramuri cervicale:

ram meningeal

nv. auricular

rr. carotidiene

rr. faringiene

rr. cardiace superioare

ramul anastomotic al fosei jugulare(Curveilhier)

nv. laringeu superior: laringeu int. si laringeu ext.

2. Talamusul

este un nucleu voluminos situate pe peretele lateral al ventriculului III si inglobat partial in emisferul cerebral

are forma ovoidala

cei 2 nuclei talamici sunt mai apropiati la polul anterior si mai distantati posterior

are lungimea de 4 cm, largimea de 2 cm si grosimea de 2cm

Configuratie exterioara

se descriu 4 fete si 2 poli (anterior si posterior)

Structura interna

este constituit din peste 150 de nuclei

nuclei sunt delimitati prin lame de substanta alba; sunt 2 lame de substanta alba:

lama medulara externa

lama medulara interna

lama medulara externa imparte talamusul in 4 grupe nucleare:

1. grupul anterior

2. grupul posterior

3. grupul medial

4. grupul lateral

3. Receptorii analizatorului gustative

BILET 9:

1.Nervul 11

2.Hipotalamusul

3.Calea gustativa

1.Nervul accesor al lui Willis (XI)

- este un nerv exclusiv motor

OR:

- rdcina medular: cornul anterior al mduvei intre mielomerii(segment medular) cervicali C1-C5

- rdcina bulbar: nucleul ambiguu (bulb)

OA:

- rdcina medular: fata lateral a maduva spinarii(MS)

- rdcina bulbar: santul lateral post. al bulbului

Traiect: gaura mare a occipitalului (pentru rdcina medular) - gaura jugular(rupt posterioara) dupa ce iese prin gaura rupta posterioara da 2 ramuri terminale:

ram intern (fibre bulbare) - ggl. plexiform (inf.) al vagului

ram extern (fibre medulare) muschii sternocleidomastoidian(SCM), si trapez

2.Hipotalamusul

reprezinta portiunea bazala a diencefalului

nu este acoperit de telencefal

formeaza planseul ventriculului III

este o regiune vegetativa si neurosecretorie

anterior este delimitat de lamela supraoptica, posterior formeaza fasciculul retro-reflex ce il separa de trunchiul cerebral; lateral hipotalamusul se continua cu regiunile subtalamica si sublenticulara

Configuratie exterioara

prezinta 2 fete:

fata posterioara priveste spre cavitatea ventriculului III, caruia ii formeaza planseul

fata inferioara este singura care se vede si poate fi vazuta la baza creierului

Structura interna

este format din nuclei si fibre:

A. In hipotalamusul anterior: nucleul supraoptic, nucleul paraventricular, nucleul preoptic

B. In hipotalamusul mijlociu: nucleul dorsal al tuberului, nucleul ventral al tuberului, nucleul arcuat, nucleul hipotalamic posterior

C. In hipotalamusul posterior: nucleul mamilar medial,nucleul mamilar lateral, nucleul premamilar(intermediar), nucleul supramamilar

D.Partile laterale ale hipotalamusului cuprind cate un nucleu lateral

Fibrele hipotalamusului

sunt fibre aferente si fibre eferente si alcatuiesc conexiunile hipotalamusului;

Exista 4 zone functionale distincte hipotalamice:

Zona trofogena

Zona dinamogena

Zona sexuala

Zona mnezica

3. Calea gustativa

BILET 10:

1.Nervul 12

2.Fata externa a emisferului cerebral

3.Invelisurile globului ocular

1. Nervul hipoglos XII

- este un nerv motor al muchilor limbii (cu exceptia palatoglosului, ram din plexul faringian , ram din nervul vag)

OR:

- nucleul hipoglosului (bulb)

OA:

santul preolivar, prin 10-15 filete radiculare.

2. Fata externa a emisferului cerebral

3. Invelisurile globului ocular

BILET 11:

1.Limba

2.Fata interna a emisferului cerebral

3.Mediile transparente glob ocular

1. Limba

2. Fata interna a emisferului cerebral

3. Mediile transparente glob ocular

BILET 12:

1.Glanda parotida

2.Fata inferioara a emisferului cerebral

3.Retina, calea optica

1. Glanda parotida

Glandele salivare

- glandele salivare se impart in 2 categorii: glande salivare mari si glande salivare mici

1. Glandele salivare mici

- sunt situate in grosimea mucoasei cavitatii bucale

-se deschid direct sau prin canale foarte scurte

- glandele salivare mici se impart in 4 grupe: palatine, labiale, jugale si linguale

2. Glandele salivare mari sunt in numar de 3 perechi: parotide, submaxilare si sublinguale.

- se gasesc in forma de potcoav de-a lungul marginii inferioare a mandibulei

Glanda parotida

-este cea mai voluminoasa glanda salivara

-cintareste 25-30 g la adult

-are culoare galben-cenusie si consistenta ferma

-glanda parotida este formata din:

- un corp

- 3 prelungiri: - prelungirea maseterina (la nivelul ei se deschide canalul lui Stenon)

- prelungirea faringiana este situata intern si se gaseste in loja prestiliana

- prelungirea sternocleidomastoidiana

-glanda parotida este asezata in loja parotidiana (situata inapoia ramurii mandibulei); loja parotidiana este de forma triunghiulara, si prezinta 3 pereti:extern, anterior si posterior.

- canalul excretor al glandei parotide se numeste canalul lui Stenon; are o lungime de 5 cm si un diametru de 5 mm

Vascularizatia

-vascularizatia arteriala este data de ramuri provenite din artera carotida externa si artera auriculara posterioara

- venele se varsa in vena jugulara externa

- limfaticele merg la ganglionii parotidieni

Inervatia

-provine din nucleul salivar inferior din bulb

- fibrele nervoase vegetative pleaca de la nucleul salivar inferior din bulb si merg mai intii pe nervul glosofaringian(IX), apoi pe nervul lui Jacobson, micul nerv pietros profund, pina la ganglionul otic unde fac sinapsa; filetele postganglionare merg pe nervul auriculotemporal pina la glanda parotida

2. Fata inferioara a emisferului cerebral

3. Retina, calea optica

BILET 13:

1.Glandele submandibulare si sublinguale

2.Nucleii centrali a emisferei cerebrale

3.Anexe glob ocular

1. Glandele submandibulare si sublinguale

Glandele salivare

- glandele salivare se impart in 2 categorii: glande salivare mari si glande salivare mici

1. Glandele salivare mici

- sunt situate in grosimea mucoasei cavitatii bucale

-se deschid direct sau prin canale foarte scurte

- glandele salivare mici se impart in 4 grupe: palatine, labiale, jugale si linguale

2. Glandele salivare mari sunt in numar de 3 perechi: parotide, submaxilare si sublinguale.

- se gasesc in forma de potcoav de-a lungul marginii inferioare a mandibulei

Glanda submandibulara

-cintareste aproximativ 7 g

- este situata in partea laterala a regiunii hioidiene intr-o loja numita loja submandibulara

- se gaseste sub planseul bucal, in partea laterala a regiunii suprahioidiene, de-a lungul marginii inferioare a corpului mandibulei

- glanda submaxilara este formata din 2 portiuni:

- o portiune superficiala

- o portiune profunda este prelungirea anterioara a glandei, ce inconjura marginea posterioara a muschiului milohioidian

- canalul excretor al glandei submaxilare se numeste canalul lui Wharton; are o lungime de 5 cm si un diametru de 3 mm

Vascularizatie:

-vascularizatia arteriala este data de artere ce provin din artera submentala si artera faciala

- venele se varsa in vena faciala

- limfaticele merg la ganglionii submaxilari(submandibulari) si la ganglionii superiori ai lantului jugular intern

Inervatia

-parasimpatica: vine de la nucleul salivar superior din punte; si - simpatica - din ganglionii cervical superiori

Glanda sublinguala

-este situata in grosimea planseului bucal, in loja sublinguala

- cintareste 3-4 g, are o lungime de 3 cm, o inaltime de 15 mm si o largime de 7-8 mm

- glanda sublinguala este formata dintr-o aglomerare de glande mai mici, ce elimina prin 15-30 de canale excretoare, care se deschid pe planseul cavitatii bucale

- dintre aceste 15-30 de canale excretoare, un canal este mai mare si se desprinde din portiunea mijlocie a fetei interne a glandei; acest canal principal poarta numele de canalul lui Bartholin, care impreuna cu canalele accesorii ale lui Rivinus si canalul lui Wahrton se deschid in cavitatea bucala in lungul plicii sublinguale

Vascularizatia

-vascularizatia arteriala este asigurata de artera sublinguala (ram din artera linguala, ram din artera carotida externa) si artera submentala (ram din artera faciala, ram din artera carotida externa)

- vascularizatia venoasa venele se varsa in vena linguala profunda, ce se varsa in vena jugulara interna

- limfaticele merg la ganglionii submaxilari (submandibulari) si la ganglionii jugulari interni superiori

Inervatia

-parasimpatica - vine de la nucleul salivar superior din punte pe traiectul nervului facial si nervul coarda timpanului, la ganglionul sublingual, de la care pornesc apoi filete postganglionare, ce ajung la glanda sublinguala

- simpatica este asigurata de lantul simpatic cervical

2. Nucleii centrali a emisferei cerebrale

3. Anexe glob ocular

BILET 14:

1.Faringele

2.Scoarta emisferului cerebral

3.Muschii globului ocuar (3, 4, 5)

1. Faringele

este al doilea segment al tubului digestiv

este un conduct musculo-membranos, comun al aparatului digestiv si respirator

reprezinta locul unde traseul bolului alimentar se intersecteaza cu caile aeriene

prezinta urmatoarele raporturi:

posterior - coloana vertebrala

anterior fosele nazale, cavitatea bucala si laringele

superior - baza craniului

inferior esofagul

-faringele are o directie verticala si se prezinta sub forma de jgheab, ce priveste cu concavitatea anterior

- scheletotopic se intinde de la baza craniului pina la nivelul C6-C7 si are o lungime de 13-14 cm

faringele se imparte in:

rinofaringele - 5 cm

orofaringele 4 cm

laringofaringele 4 cm

- peretii faringelui sunt constituiti din 3 tunici asezate concentric:

- tunica externa formata din muschii faringelui

- tunica mijlocie (fibroasa) formeaza aponevroza intra-faringiana

- tunica interna - formeaza mucoasa faringiana

2. Scoarta emisferului cerebral

3. Muschii globului ocuar (3, 4, 5)

BILET 15:

1.Laringele

2.Ventriculii laterali

3.Analizatorul olfactiv

1. Laringele ?

Laringele

este in acelasi timp un conduct aerifer si organul in care se produc sunetele

este situat in portiunea mediana si anterioara a gitului, anterior de faringe, inferior de osul hioid, superior de trahee si posterior de glanda tiroida

scheletotopic se intinde intre vertebrele C4-C6

este un organ mobil, se ridica in timpul fiecarei deglutitii, sau cind sunt emise sunete inalte, si se coboara cind sunt emise sunete joase

laringele este format din:

cartilaje care formeaza scheletul laringelui

ligamente unesc cartilajele

muschi mobilizeaza cartilajele

mucoasa/submucoasa captuseste suprafata interioara a acestui organ

A. Cartilajele laringelui

sunt in numar de 11, perechi si neperechi:

cartilajele neperechi sunt: cartilajul cricoid, cartilajul tiroid, cartilajul epiglotic

cartilajele perechi sunt: cartilajele aritenoide, cartilajele corniculate ale lui Santorini, cartilajele cuneiforme ale lui Morgagni, cartilajele sesamoide anterioare

mai exista inca 3 cartilaje inconstante: cartilajul inter-aritenoidian si cartilajele sesamoide posterioare.

B. Ligamentele laringelui se impart in 2 grupe:ligamente intrinseci si ligament extrinseci.

2. Ventriculii laterali

fiecare emisfer prezinta in interiorul sau cite o cavitate neregulata, dispusa in jurul corpului striat, denumita ventricul lateral

are forma de potcoava cu deschiderea anterioare

ii putem descrie:

1. o prelungire frontala cornul frontal

2. o prelungire occipitala cornul occipital

3. raspintia ventriculara locul de intilnire a celor 3 prelungiri:

Prelungirea frontala incepe la 3 cm de polul frontal si tine pina la raspintia ventriculara.

Prelungirea occipitala este in grosimea lobului occipital.

Prelungirea temporala(sfenoidala) este situata in grosimea lobului temporal.

Raspintia ventriculara este portiunea cea mai larga a ventriculului lateral, unde se intilnesc cele 3 prelungiri.

3. Analizatorul olfactiv

BILET 16:

1.Cavitatea bucala

2.Ventriculul 3

3.Calea olfactiva

1. Cavitatea bucala

2. Ventriculul 3

este situat median intre cei 2 nuclei talamici, inferior de trigonul cerebral si superior de hipotalamus

comunica cu ventriculii laterali prin orificiile lui Monro, iar cu ventriculul IV prin apeductul lui Sylvius

are forma de pilnie turtita lateral si cu baza orientate in sus

prezinta 2 pereti laterali, o baza(plafon) si un planseu(format din 2 versante, una anterioara si una posterioara ce se unesc si formeaza virful ventriculului III (infundibulul))

peretii laterali prezinta un sant antero-posterior numit santul lui Monro; acest sant imparte peretele lateral in 2 etaje: etajul superior (talamic) si etajul inferior (hipotalamic)

etajul talamic este delimitat superior de plafon prin habena (pedunculul anterior al epifizei); este format de fata interna a talamusului

etajul hipotalamic este constituit din regiunea infundibulo-tuberiana a hipotalamusului

plafonul este format de sus in jos de: membrana tectoria, valul coroidian superior

membrana tectoria se intinde de la un talamus la altul si se rasfringe pe fetele interne ale nucleilor talamici cu membrane ependimara a ventriculului III; superior adera de fata inferioara a valului coronoidian superior

planseul prezinta un versant anterior si un versant posterior; locul de intilnire al versantilor reprezinta virful ventriculului III

versantul anterior este alcatuit din mai multe formatiuni: anterior si superior sunt stilpii anteriori ai trigonului cerebral, ce delimiteaza un spatiu numit vulva, cu baza in jos spre comisura alba anterioara; sub comisura alba se gaseste lama terminala(supraoptica)

versantul posterior este alcatuit de la virful ventricului III spre indarat din: versantul posterior al tuber cinereumului, spatial perforat posterior, substanta alba a pedunculilor cerebrali, orificiul superior al apeductului lui Sylvius

virful ventriculului III se continua descendent cu tija pituitara sau tulpina hipofizei

cavitatea ventriculului III este captusita de membrane ependimara si contine LCR

3. Calea olfactiva

BILET 17:

1.Muschii suprahioidieni si subhioidieni

2.Ventriculul 4

3.Trahtul ureal (corp cilar. Iris)

1. Muschii suprahioidieni si subhioidieni

Muchii gtului: muchii regiunii anterolaterale si muchii cefei

A. Muchii regiunii anterolaterale

- sunt 6 grupuri: superficial (supraaponevrotic), antero-lateral,suprahioidian,subhioidian,profund lateral si profund median (prevertebral)

Grupul muchii suprahioidieni

- dispui n 3 planuri:

superficial:

- stilohioidian

- digastric

mijlociu - milohioidian

profund - geniohioidian

Grupul muchilor subhioidieni

- situai anterior de viscerele gtului

- sunt asezati pe 2 planuri:

superficial

- omohioidianul

- sterno-cleido-hioidianul (SCH)

profund

- sternotiroidianul

- tirohioidianul

2. Ventriculul 4

este delimitat anterior de fata posterioara a bulbului si puntii; posterior de cerebel; si pe partile laterale de pedunculii cerebelosi superiori si inferiori

are forma rombica, cu marele ax longitudinal de 30-35 mm si cu micul ax transversal de 16-20 mm

prezinta 2 pereti, 4 laturi si 4 unghiuri:

a. peretele anterior bulbo-protuberantial

b. peretele posterior cerebelo-tectorial

Marginile ventriculului IV sunt:

2 margini supero-externe

2 margini infero-externe

Unghiurile ventriculului IV:

unghiul superior se continuna cu apectul lui Sylvius

unghiul inferior se continua cu canalul ependimar

unghiurile laterale se prelungesc lateral cu recesurile laterale

Prin orificiile lui Magendie si Luschka, LCR se scurge din sistemnul ventricular in spatiul subarahnoidian.

3. Trahtul ureal (corp cilar. Iris)

BILET 18:

1.Artera carotida primitiva

2.Dura matter

3.Moarea apoasa

1. Artera carotida primitiva

Vascularizaia arterial a extremitii cefalice este asigurat de cele dou artere

carotide primitive (ACP) i ramurile lor terminale: artera carotid externa (ACE) i artera carotid intern (ACI) precum i de cele dou artere subclaviculare.

Artera carotida primitiva(ACP)

- cele dou ACP au origini diferite:

cea stg. se desprinde din crosa Ao

cea dr: din trunchiul arterial brahiocefalic

- n poriunea cervical, cele dou ACP au rapoarte cu:

ant: tiroida

ext: vena jugulara interna(VJI)

int: faringe, laringe, esofag, trahee

post: muschii prevertebrali i aponevroza cervical profund

- sunt cuprinse ntr-o teac vascular mpreun cu vena jugulara interna VJI i nervul vag

- la 1 cm deasupra cartilajului tiroid ACP se imparte n cele dou ramuri terminale: ACE, ACI; posterior de bifurcarea ACP se gsete ggl. intercarotidian cu rol de chemoreceptor ce produce adaptri ale ritmului cardiac n funcie de variaiile compoziiei chimice sangvine.

2. Dura mater

BILET 19:

1. Artera carotida externa ramuri anterioare

2. Arahnoida, pia matter

3. Vestibulul osos

1. Artera carotida externa ramuri anterioare

Vascularizaia arterial a extremitii cefalice este asigurat de cele dou artere

carotide primitive (ACP) i ramurile lor terminale: artera carotid externa (ACE) i artera carotid intern (ACI) precum i de cele dou artere subclaviculare.

Colaterale ACE:

a) de pe faa anterioara: tiroidian superioara, lingual, facial

1. Artera tiroidiana sup. - d 5 ramuri colaterale: subhioidian, sternocleidomastoidian mijlocie, pentru muchii subhioidieni, laringiana sup., laringiana inf.

2. Artera linguala

- se gsete n aria triunghiului lui Beclard (delimitat de marg. post.muschi hioglos, burta post. digastric i cornul mare hioid) i n aria triunghiului lui Pirogoff (ntre nv. hipoglos, marginea post. a milohioidianului i tendonul intermediar al digastricului)

Colaterale ale arterei linguale: suprahioidian, dorsala limbii, sublingual

3.Artera faciala

- la origine se gsete n triunghiul lui Farabeuf

- prezinta 2 poiuni: cervical si facial

- 8 colaterale, cte 4 din fiecare poriune: palatina ascendent, pterigoidian, artera principal a glandei submaxilare,submental, maseterin inf., artera labiala superioara, artera labiala inferioara, artera aripei nasului

- ramul terminal: a angular care prin anastomoza cu a. nazal din a. oftalmic, la nivelul unghiului intern al orbitei, realizeaz o legtur ntre sistemul carotidian extern i cel intern.

2. Arahnoida, pia mater

Meningele

SNC este invelit de 3 membrane concentrice ce il separa de peretele osos cranio-spinal(meningele)

cele 3 membrane sunt(din exterior spre interior): dura mater, arahnoida, si pia mater

Arahnoida

este subtire si elastica

este aplicata pe fata interna a durei mater

este formata din 2 foite: parietala si viscerala

intre fata viscerala a arahnoidei si pia mater este spatiul subarahnoidian

Pia mater

inveleste intim toata suprafata exterioara a nevraxului

Arahnoida, spatiul subarahnoidan si pia mater alcatuiesc meningele moale.

3. Vestibulul osos

BILET 20:

1. Artera carotida externa ramuri posterioare

2. Vascularizatia arteriala a encefalului

3. Melcul osos

1. Artera carotida externa ramuri posterioare

Vascularizaia arterial a extremitii cefalice este asigurat de cele dou artere

carotide primitive (ACP) i ramurile lor terminale: artera carotid externa (ACE) i artera carotid intern (ACI) precum i de cele dou artere subclaviculare.

Colaterale ACE de pe faa posterioara: occipital si auricular post.

Artera occipital

Colaterale:

- sternocleidomastoidiana sup.

- ramuri musculare pt. muchii vecini

- artera stilomastoidian

- artera meningee

- 2 ramuri terminale

Artera auriculara posterioara

- colaterale musculare, glandulare i tegumentare

- 2 ramuri terminale

ant: auricular

post: mastoidian

2. Vascularizatia arteriala a encefalului

3. Melcul osos

BILET 21:

1. Artera carotida externa- ramuri terminale

2. Sinusurile osoase ale durei matter

3. Melcul membranos

1. Artera carotida externa- ramuri terminale

Vascularizaia arterial a extremitii cefalice este asigurat de cele dou artere

carotide primitive (ACP) i ramurile lor terminale: artera carotid externa (ACE) i artera carotid intern (ACI) precum i de cele dou artere subclaviculare.

Ramurile terminale ale ACE:

- artera temporala superficiala (ATS)

- artera maxilara interna

a.Artera temporala superficiala (ATS)

- este ramul extern i superficial al ACE

- iese din loja parotidian mpreun cu nv. auriculotemporal, trece ant. de tragus i ncrucieaz perpendicular rdcina post. a apofizei zigomatice.

b.Artera maxilar intern

- este ramul cel mai voluminos al ACE, intern i profund

- ine din regiunea parotidian pn n fundul fosei pterigomaxilare unde se termin prin a. sfenopalatin.

2. Sinusurile osoase ale durei matter

3. Melcul membranos

BILET 22:

1. Arteara carotida interna ramuri colaterale si terminale

2. Formatiuni interemisferice

3. Vestibulul membranos

1. Arteara carotida interna ramuri colaterale si terminale

Vascularizaia arterial a extremitii cefalice este asigurat de cele dou artere

carotide primitive (ACP) i ramurile lor terminale: artera carotid externa (ACE) i artera carotid intern (ACI) precum i de cele dou artere subclaviculare.

Ramuri colaterale:

cervicale: o arter occipital

n canalul carotidian: ramul caroticotimpanic

n sinusul cavernos: ramuri mici pt ganglionul Gasser, pt. pereii sinusului i ramuri trigeminale

n cavitatea cranian: a oftalmic care iese prin gaura optic mpreun cu nv. optic, ajunge n cavitatea orbitar iar n unghiul intern al orbitei se mparte n 2 ramuri

Ramurile terminale ACI:

- a. cerebral ant., se anastomozeaz cu cea opus prin comunicanta ant.

- a. cerebral mijl. intr n fisura lateral a emisferelor = a. sylvian

- a. comunicant post. se anastomozeaz cu a. cerebral post. (din trunchiul bazilar), ia parte la formarea poligonului arterial Willis

- a coroidian ant. se ndreapt ctre ventriculii laterali

2. Formatiuni interemisferice

sunt reprezentate de: corpul calos, trigonul cerebral, comisura alba anterioara

Corpul calos

cea mai larga formatiune comisurala, are forma de lama patrulatera si este situata in portiunea mijlocie a scizurii interemisferice

are lungime de 8-10 cm, latime de 1 cm(anterior) si 2 cm(posterior)

grosime de 1 cm

corpul calos prezinta un corp(trunchi), care are: 2 fete (superioara si inferioara) si 2 margini laterale

Trigonul cerebral(fornixul)

este numit si bolta cu patru stilpi a lui Winslow

are forma triunghiulara, cu baza posterior

este situat sub corpul calos si superior de talamus si ventriculul III

are lungime de 4-4,2 cm, si o latime la baza de 3,8-4 cm

prezinta:

2 fete (superioara si inferioara)

3 margini(dreapta, stinga si posterioara)

3 unghiuri (unul anterior si 2 postero-laterale)

2 extremitati (anterioara si posterioara)

Comisura alba anterioara

este reprezentata de un cordon compact situat pe peretele anterior al ventriculului III, sub ciocul corpului calos

prezinta 3 portiuni:

mijlocie corespunde ventriculului III

laterala trece inferior de nucleul lenticular

terminala are aspectul unui evantai de fibre spre nucleul amigdalian

contine fibre ce fac legatura intre nucleii amigdalieni, reprezentind o comisura interemisferica ce apartine rinencefalului

3. Vestibulul membranos

BILET 23:

1. Vena jugulara interna

2. Corpul callos

3. Osisoarele urechii medii

1. Vena jugulara interna

2. Corpul callos

3. Osisoarele urechii medii