+ All Categories
Home > Documents > Grile anatomie

Grile anatomie

Date post: 18-Dec-2014
Category:
Upload: elena-daf
View: 229 times
Download: 17 times
Share this document with a friend
44
Grile anatomie An 2 Semestrul 1 Grila 14 Preluare dupa Anatomie – FMVB 1. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine, b) ovine; c) caprine; d) suine; e) carnivore. 2. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu; b) înaintea venei digitale; c) înapoia nervului digital posterior; d) înaintea nervului digital mijlociu; e) înapoia venei digitale. 3. La ovine artera gastro – epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. gastrică dreaptă; b) a. gastro-duodenală; c) a. pancreatico- duodenală cranială; d) a. pancreatico-duodenală caudală; e) a. ruminală stângă. 4. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine; b) canide; c) leporide; d) suine; e) la nici una din speciile enumerate. 5. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena emisară a fisurii orbitare? a) v. bucală; b) v. facială; c) v. maxilară; d) vena profunda a feţei; e) vena occipitală. 6. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. infraorbitară şi v. sfeno-palatină; b) v. infraorbitară şi v. profundă a feţei; c) vv. labio-maxilară şi labio-mandibulară; d) vv. pterigoidiene; e) vv. occipitală şi temporală profundă. 7. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară; b) v. colaterală ulnară şi v. cefalică brahială; c) v. cefalică brahială şi v. mediană; d) v. axilară şi brahială; e) v. brahială şi v. cefalică brahială. 8. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară; b) vv. mediane şi palmară; c) vv. mediane şi ulnară; d) v. ulnară şi radiară; e) v. cefalică accesorie şi mediane.
Transcript
Page 1: Grile anatomie

Grile anatomie

An 2 Semestrul 1Grila 14Preluare dupa Anatomie – FMVB1. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine, b) ovine; c) caprine; d) suine; e) carnivore.2. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu; b) înaintea venei digitale; c) înapoia nervului digital posterior; d) înaintea nervului digital mijlociu; e) înapoia venei digitale.

3. La ovine artera gastro – epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. gastrică dreaptă; b) a. gastro-duodenală; c) a. pancreatico-duodenală cranială; d) a. pancreatico-duodenală caudală; e) a. ruminală stângă.4. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine; b) canide; c) leporide; d) suine; e) la nici una din speciile enumerate.5. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena emisară a fisurii orbitare? a) v. bucală; b) v. facială; c) v. maxilară; d) vena profunda a feţei; e) vena occipitală.

6. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. infraorbitară şi v. sfeno-palatină; b) v. infraorbitară şi v. profundă a feţei; c) vv. labio-maxilară şi labio-mandibulară; d) vv. pterigoidiene; e) vv. occipitală şi temporală profundă.

7. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară; b) v. colaterală ulnară şi v. cefalică brahială; c) v. cefalică brahială şi v. mediană; d) v. axilară şi brahială; e) v. brahială şi v. cefalică brahială.8. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară; b) vv. mediane şi palmară; c) vv. mediane şi ulnară; d) v. ulnară şi radiară; e) v. cefalică accesorie şi mediane.9. La ecvine vena safenă medială se caracterizează prin următoarea particularitate: a) este mai redusă decât safena laterală; b) se descarcă în vena femurală profundă; c) este dispusă subfascial, d) prezintă două rădăcini; e) are un calibru mai redus ca artera omonimă.

Page 2: Grile anatomie

10. Arterele coronare îşi au originea: a) în atriul drept; b) în artera pulmonară; c) în artera aortă; d) în ventriculul stâng; e) în ventriculul drept.

11. Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. VI de nervi cranieni b. IX de nervi cranieni c. XII de nervi cranieni d. VII de nervi cranieni e. VIII de nervi cranieni.

12. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros, b) pericardul fibros şipericardul seros, c) epicard şi miocard, d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard e) epicard şi endocard.13. Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află în atriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este corect.(preluare dupa ghidulpacientului.ro)

14. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului venei cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului atrioventricular drept e) la nivelul orificiilor atrioventriculare drept şi stâng.

15. Cordajele tendinoase de la nivelul ventriculului drept nu sunt prezente la: a) suine b) păsări c) rumegătoare d) leporide e) ecvine.

16. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical profund, lc. celiac b) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. mediastinal c) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. cevical profund d) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. axilar e) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. cervical superficial, lc. cevical profund, lc. axilar.17. Limfocentrul parotidian este reprezentat de 6 – 10 limfonoduri extrem de reduse şi diseminate printre acinii glandei parotide la : a. suine, b. rumegătoare, c. carnivore, d. numai la ecvine, e. leporide.

Page 3: Grile anatomie

18. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. axilare proprii, b. cubitale, c. axilare ale primei coaste, d. toracoaortice, e. cervicale profunde caudale.19. Limfocentrul toracal ventral este format din limfonodurile sternale craniale, sternale caudale, xifoidiene şi frenice, constant prezente la toate speciile fiind limfonodurile: a. sternale caudale, b. sternale craniale, c. frenice, d. xifoidiene, e. sternale caudale şi xifoidiene.20. A. pudendă externă la armăsar se termină prin: a) a. epigastrică cranială şi a. cranială a penisului; b) a. epigastrică cranială şi a. epigastrică caudală superficială, c) a. cranială şi a. mijlocie a penisului; d) a. peniană cranială şi a. subcutanată abdominală; e) a. peniană cranială şi a. epigastrică caudală.21. Una din venele ce pot fi folosite la ecvine pentru puncţie (în vederea recoltării de sânge de exemplu) este: a) v. profundă a feţei; b) v. metatarsică dorso-laterală; c) v. safenă laterală; d) v. cefalică antebrahială; e) v. pudendă accesorie.

22. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală; b) safenă medială; c) reflexă; d) colaterală ulnară; e) brahială.

23. Artera vertebrală se anastomozează sub aripa atlasului cu o ramură din: a) a. carotidă externă; b) a. occipitală; c) a. carotidă internă; d) a. cervicală profundă; e) a. cervicală superficială.

24. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. portă; b) v. cavă caudală, c) v. azigos; d) v. toracică internă; e) v. musculo-frenică.

25. În duplicătura durei-mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos; b) sinusul longitudinal dorsal; c) sinusul pietros ventral; d) sinusul transvers; e) sinusul pietros dorsal.26. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii vasculare a mandibulei? a) a.facială, v. facială, canal parotidian; b) canal, arteră, venă, c) arteră, canal, venă, d) venă, arteră, canal; e) venă, canal, arteră.

27. La traiectul arterei circumflexe iliace profunde – ramură ventrală se află dispuse limfonodurile: a. ingvinale superficiale b. precrurale (subiliace) c. ingvinale profunde d. ischiatic e. coxale.

28. N. median are traiect printre radius şi: a. m. extensor carpo – radial b. m. extensor carpo – ulnar c. m. flexor carpo – radial d. m. extensor digital lateral e. m. extensor digital comun.

29. N. dorsal al mâinii: a. provine din n. radial b. provine din n. ulnar c. provine din n. palmar medial d. provine din n. musculo-cutanat e. este motor.

Page 4: Grile anatomie

30. N. safen: a. provine din n. femural şi este senzitiv b. provine din n. femural şi este mixt c. provine din n. obturator şi este senzitiv d. provine din n. obturator şi este mixt e. este ramură din plexul lombo-cranial.

31. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. corpului calos b. trigonului cerebral c. fornixului d. corpului striat e. corpului geniculat lateral.

32. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială caudală; b) metatarsice dorso-laterale; c) tibiale craniale; d) interosoase comune; e) tarsice perforante.33. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. iliacă externă; b) v. iliacă internă; c) vena cavă caudală; d) v. portă; e) venele pudende.

34. Artera safenă este o colaterală a: a) a. femurală profundă; b) a. femurală caudală; c) a. poplitee, d) a. femurale; e) a. tibiale craniale.35. Aripa cenuşie este dispusă : a. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a XII b. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a IX şi X c. la nivelul trigonului pontin şi corespunde nucleului incert d. pe faţa ventrală a bulbului c. lateral de nucleul caudal.

36. Aria perforată anterioară corespunde : a. trigonului bulbar b. trigonului olfactiv c. trigonului pontin d. talamusului e. nervilor olfactivi.

37. Şanţul basilar este plasat: a. pe faţa ventrală a măduvei b. pe faţa ventrală a bulbului c. pe faţa dorsală a bulbului d. pe faţa ventrală a punţii e. pe faţa ventrală a emisferelor cerebrale.

38. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. gloso-faringian b. intermedio-facial c. trigemen d. facial e. vestibulo-cohlear.39. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. doar cavităţile intranevraxiale b. cavităţile intranevraxiale şi spaţiul leptomeningic c. doar spaţiul subarahnoidian d. spaţiul supradural e. spaţiul subdural.40. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a. parasimpatice presinaptice b. ortosimpatice presinaptice c. parasimaptice postsinaptice d. fibre senzitive e. fibre senzoriale.

41. Ganglionul ciliar are structură: a. senzitivă b. parasimpatică c. ortosimpatică d. mixtă e. senzitivă.

42. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. intraosoasă b. subparotidiană c. subcutanată d. intracraniană e. subbazală.43. N. lingual: a. provine din ramura maxilară a perechii a V-a de nervi cranieni. b. vehiculează fibre parasimpatice presinaptice din nucleul salivator anterior c. culege sensibilitatea din treimea posterioară a limbii d. inervează m. extrinseci ai limbii e. are structură mixtă.

Page 5: Grile anatomie

44. Trunchiurile vagale au structură: a. parasimpatică presinaptică b. parasimpatică postsinaptică c. ortosimpatică d. motorii şi ortosimpatice e. mixtă.

45. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. metencefalului b. mezencefalului c. diencefalului d. metatalamusului e. hipotalamusului.

46. Ganglionul geniculat reprezentat: a. originea aparentă a n. trigemen b. originea rebelă a n. VII c. ganglion parasimpatic d. originea reală a n. glosofaringian e. ganglion ortosimpatic.

47. Ansa axilară este realizată cu participarea : a. n. median şi musculo-ctanat b. n. radial şi ulnar c. n. median şi axilar d. n. axilar şi radial e. n. axilar şi ulnar.

48. N. laringic cranial vehiculează : a. fibre parasimpatice postsinaptice din plexul carotidian b. fibre ortosimpatice presinaptice pentru ganglionul laringian c. fibre parasinaptice postsinaptice vagale d. fibre parasimpatice presinaptice e. doar fibre somatice.

49. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. a. maxilare? a) a. meningică medie, a. temporală profundă rostrală, a. timpanică rostrală; b) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală; c) a. meningică caudală; a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală, d) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică aborală, e) a. meningică rostrală, a. temporală profundă aborală, a. sigmoidiană.

50. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coraco-brahial? a) a. circumflexă a spetei; b) a. circumflexă humerală caudală; c) a. circumflexă humerală cranială; d) a. musculo-cutanată; e) a. brahială.

51. Schematizaţi mezencefalul.52. Schematizaţi configuraţia interioară a ventriculelor.

53. Schematizaţi ortosimpaticul cervico-toracic.

54. Schematizaţi artera mezenterică cranială la ecvine şi canide.

55. Schematizaţi limfocentrii membrului toracic la ecvine.

56. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului pelvin la ecvine.

57. Schematizaţi artera carotidă internă la ecvine.58. Schematizaţi nervul spinal.59. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat).

60. Schematizaţi arterele iliacă externă şi femurală: origine, colaterale, terminale la ecvine.

Page 6: Grile anatomie

An 2 Semestrul 1Grila 11Preluare dupa Anatomie – FMVB1. Ramurile colaterale ale plexului brahial: a. au structură motrică şi inervează muşchii de legătură dintre membrul toracic şi trunchi b. au structură mixtă şi se distribuie m. toracic şi pielii de pe faţa cranială a braţului c. inervează m. mediali ai spetei d. inervează m. din regiunea greabănului e. au structură senzitivă.2. Ramura senzitivă a n. musculo-cutanat este : a. n. cutanat cranial al antebraţului b. n. cutanat medial al antebraţului c. n. cutanat cranial al braţului d. n. palmar medial e. n. palmar lateral.

3. N. spermatici externi : a. provin din ilio-inghinal şi inervează m. cremaster extern şi scrotul b. au structură vegetativă şi inervează testicolul c. se distribuie căilor spermatice extratesticulare d. are structură senzitivă şi inervează pielea ugerului e. inervează testicolul şi epididimul.4. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. corpului calos b. trigonului cerebral c. fornixului d. corpului striat e. corpului geniculat lateral.

5. Originea reală a nervilor olfactivi este reprezentată prin: a. bulbii olfactivi b. pedunculii olfactivi c. trigonul olfactiv d. celule epiteliale bipolare din mucoasa olfactivă e. cellule epiteliale multipolare din mucoasa olfactivă.6. Conectivul subbazal reprezintă: a. fibre parasimpatice din ganglionul pterigo-palatin b. fibre parasimpatice din ganglionul otic c. fibre ortosimpatice presinaptice ce vor da naştere plexului subsfenoidal d. fibre ortosimpatice de distribuţie e. fibre senzitive date de n. X.

Page 7: Grile anatomie

7. La rumegătoare n. digitali dorsali provin din : a. n. dorsal al mâinii b. n. cutanat medial al antebraţului c. n. cutanat lateral al antebraţului d. n. median şi axilar e. n. musculo-cutanat.

8. Pericardul fibros derivă din: a) fascia cervicală profundă; b) fascia transversă a abdomenului; c) fascia endotoracică; d) fascia cervicală superficială; e) fascia gluteenă.

9. Cisterna limfatică se formează prin reunirea : a) trunchiurilor lombare, intestinale şi celiac b) marii vene limfatice cu conductul toracic c) trunchiurilor traheale d) trunchiului intestinal şi trunchiurilor traheale e) nici un răspuns corect.

10. Limfocentrul parotidian, situat superficial, reprezentat de două pachete limfonodulare (oral şi aboral) este prezent la: a. suine, b. leporide, c. ecvine, d. carnivore, e. rumegătoare.

11. Lama plexului brahial se evidenţiază: a) la marginea ventrală a m. dinţat ventral cervical; b) în spaţiul dintre m. dinţat ventral cervical şi scalen; c) între cele două porţiuni ale m. scalen; d) între m. scalen şi iliocostal cervical; e) între muşchiul cleido-brahial şi cleido-transvers.12. Corpul trapezoid este plasat : a. pe faţa ventrală a punţii b. la nivelul trigonului bulbar c. pe faţa ventrală a bulbului d. pe faţa dorsală a bulbului e. la nivelul trigonului pontin.

13. Recesusul tectal reprezintă : a. comunicarea ventriculului IV cu spaţiul leptomeningic b. recesus al ventriculului IV c. comunicarea ventriculului III cu ventriculul lateral d. recesus ventral al ventriculului III e. recesus dorsal al ventriculului III.14. Aria perforată anterioară corespunde : a. trigonului bulbar b. trigonului olfactiv c. trigonului pontin d. talamusului e. nervilor olfactivi.

15. În grosimea ligamentului larg se pot remarca limfonodurile uterine la: a. rumegătoare, b. ecvine, c. ecvine şi suine, d. carnivore, e. leporide.16. Pe partea medială a flexorilor digitali, în regiunea metacarpiană, la ecvine formaţiunile vasculo-nervoase sunt dispuse astfel în sens dorso-palmar (dinainte- înapoi): a) n. digital comun palmar medial, v. digitală palmară comună medială, a. digitală comună palmară medială; b) a. digitală comună palmară medial, n. digital comun palmar medial, v. digitală palmară comună medială c) a. digitală comună palmară medială, v. digitală palmară comună medială, n. digital comun palmar medial; d) v. digitală palmară comună medială, n. digital comun palmar medial, a. digitală comună palmară medială; e) v. digitală palmară comună medială, a. digitală comună palmară medială, n. digital comun palmar medial.

17. Coliculii acustici aparţin : a. mielencefalului b. diencefalului c. mezencefalului d. metatalamusului e. metencefalului.

Page 8: Grile anatomie

18. N. cutanat sural plantar: a) este emis de n. fibular comun; b) este emis de n. tibial în regiunea tarsiană; c) acompaniază artera safenă; d) acomaniază vena safenă laterală; e) acompaniază vena safenă medială.

19. Fasciculul drept al a. mezenterice craniale la ecvine este reprezentat de: a) a. jejunale; b) a. pancreatico-duodenală cranială; c) a. pancreatico-duodenală caudală; d) a. ileo-ceco-colică; e) a. hepatică.20. N. cutanat sural plantar: a) este emis de n. fibular comun; b) este emis de n. tibial în regiunea tarsiană; c) acompaniază artera safenă; d) acomaniază vena safenă laterală; e) acompaniază vena safenă medială.

21. M. extensor carpo-radiar este inervat de: a) n. axilar, b) n. musculo-cutanat; c) n. ulnar; d) n. median; e) acelaşi n. ca şi m. extensor carpo-ulnar.

22. Viscerele pelvine au inervaţia ortosimpatică asigurată prin: a) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric cranial; b) ramuri de distribuţie din măduva sacrală; c) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric caudal, d) ramuri din nervul vag; e) n. pudend.

23. La formarea plexului intercosto-brahial participă: a) ramuri senzitive din nervul toracal lung; b) nervul toracal ventral; c) n. intercostali prin perforantele distale; d) n. toracal lateral; e) n. dorsal al spetei şi ramuri perforante.

24. Care din următoarele vene nu are satelit arterial? a) venele mediane; b) vena colaterală ulnară; c) vena digitală palmară comună III; d) v. axilară; e) v. toraco-dorsală.

25. Care din următoarele vene este plasată în cavitatea toracică, între lobul diafragmatic al pulmonului drept şi lobul azigos? a) vena cavă cranială; b) v. azigos; c) v. cavă caudală; d) v. portă; e) nici un răspuns nu este corect.

26. Vena mezenterică caudală este rădăcină a venei: a) cave caudale; b) azigos; c) porte; d) iliace; e) mezenterice craniale.

27. Orificiul atrioventricular stâng al cordului de pasăre beneficiază de: a) valvă bicuspidă b) valvă tricuspidă c) valvule sigmoide d) valvă simplă lamelară e) sfincter.28. Ţesutul nodal se consideră a face parte din miocard şi se caracterizează prin conservarea proprietăţilor embrionare şi anume : a) numai excitabilitatea b) numai prin contracţie automată c) numai prin ritmicitate d) contracţie automată şi ritmică e) toate răspunsurile sunt incorecte.

29. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. a. maxilare? a) a. meningică medie, a. temporală profundă rostrală, a. timpanică rostrală; b) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală; c) a. meningică caudală; a. temporală profundă aborală, a.

Page 9: Grile anatomie

timpanică rostrală, d) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică aborală, e) a. meningică rostrală, a. temporală profundă aborală, a. sigmoidiană.

30. A. maxilară la ecvine emite în traiectul ei intraosos: a) două colaterale; b) cinci colaterale; c) o singură colaterală; d) trei colaterale; e) nu emite colaterale.

31. Care din următoarele artere participă prin colaterale la formarea reţelelor admirabile epidurale la rumegătoare? a) a. cerebrală rostrală; b) a. cerebrală aborală; c) a. alveolomandibulară; d) a. maxilară; e) a. temporală profundă.

32. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coraco-brahial? a) a. circumflexă a spetei; b) a. circumflexă humerală caudală; c) a. circumflexă humerală cranială; d) a. musculo-cutanată; e) a. brahială.

33. A. palmară este însoţită în marea teacă postcarpiană de: a) v. mediană; b)n. palmar lateral; c) n. palmar medial; d) n. palmar profund; e) n. radiar.

34. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu; b) înaintea venei digitale; c) înapoia nervului digital posterior; d) înaintea nervului digital mijlociu; e) înapoia venei digitale.

35. Ganglionul pterigopalatin este plasat: a) nivelul hiatusului orbitar; b) la nivelul hiatusului maxilar; c) în profunzimea hiatusului maxilar; d) în spaţiul dintre hiatusul orbitar şi maxilar; e) la nivelul găurii ovale.36. Prin palpare transcutană limfocentrul mandibular poate fi confundat cu glanda mandibulară la: a. ecvine, b. rumegătoare, c. suine, d. carnivore, e. leporide.

37. La care din următoarele specii arterele gastrice stângă şi dreaptă nu se anastomozează pe mica curbură a stomacului? a) ecvine, b) ovine; c) caprine; d) taurine; e) canide.

38. Colonul transvers este irigat de: a) a colică ventrală; b) a colică dorsală (dreaptă); c) a. mezenterică caudală; d) a. colică medie; e) a. colică stângă.

39. Care din următoarele artere participă la formarea unei anastomoze transversale la ecvine? a) a. transversă a feţei cu temporala profundă rostrală; b) a. carotide interne între ele; c) aa. temporale profundă rostrală cu cea aborală, d) a. maxilară cu a. facială; e) a. maxilară cu v. profundă a feţei.

40. Vena bucală face conexiune între: a) v. maxilară şi v. profundă a feţei; b) v. maxilară şi infraorbitară; c) v. profundă a feţei şi v. linguală; d) v. linguo-facială şi v. maxilară; e) v. maxilară şi v. facială.

Page 10: Grile anatomie

41. Care din următoarele formaţiuni vasculare trec prin inelul muşchiului graţios la ecvine? a) a. pudendă externă; b) v. pudendă accesorie; c) v. safenă; d) a. pudendă accesorie; e) vena pudendă externă.

42. Ce formaţiune însoţeşte artera pudendă externă în traiectul ingvinal la rumegătoare? a) vena safenă; b) vena pudendă internă; c) v. pudendă accesorie; d) v. pudendă externă; e) v. femurală.

43. Pe care din următoarele formaţiuni vasculare se poate aprecia calităţile pulsului la ecvine? a) a. digitală palmară comună III; b) a. metatarsică dorsală II; c) a. metatarsică dorsală III; d) a. metacarpiană dorsală II; e) a. metacarpiană dorsală III.

44. Nervul cutanat femural lateral etste însoţit la marginea anterioară a tensorului fasciei lata de: a) a. şi v. cu acelaşi nume; b) a. şi v. circumfelxă femurală profundă; c) a. şi v. circumflexă iliacă profundă; d) a. şi v. circumflexă femurală medială; e) numai de artera circumflexă femurală profundă.

45. În duplicătura durei-mater denumită „cortul cerebelului” este plasat: a) sinusul cavernos; b) sinusul longitudinal dorsal; c) sinusul longitudinal ventral; d) sinusul transvers; e) sinusul pietros dorsal.46. Diafragmul prezintă orificiul arterei aorte situat între: a) pilierii laterali; b) pilierul lateral stâng şi intermediar stâng; c) pilierii intermediari; d) pilierii lateral drept şi intermediar drept; e) la extremitatea pilierului lateral drept.

47. În sens opus detaşării arterei maseterine aborale, la ecvine se desprinde: a) trunchiul linguo-facial; b) a. maseterină orală; c) a. auriculară rostrală; d) a. auriculară aborală; e) a. maxilară.

48. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală; b) safenă medială; c) tibială cranială; d) reflexă; e) tibială caudală.

49. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. portă; b) v. cavă caudală, c) v. azigos; d) v. toracică internă; e) v. musculo-frenică.

50. Între piramidele bulbare se delimitează: a. şanţul lateral – dorsal bulbar b. şanţul median ventral bulbar c. şanţul lateral ventral bulbar d. şanţul colateral ventral bulbar e. şanţul colateral dorsal bulbar.

51. Schematizaţi mielencefalul şi metencefalul.

52. Schematizaţi configuraţia exterioară şi interioară a ventriculelor.

53. Schematizaţi meningele rahidiene.

54. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului toracic la ecvine.55. Schematizaţi venele autopodiului pelvin la ecvine.

Page 11: Grile anatomie

56. Schematizaţi artera celiacă la ecvine şi carnivore.

57. Schematizaţi plexul brahial – ramuri colaterale şi laterale.

58. Schematizaţi limfocentrii membrului pelvin la ecvine.

59.Schematizaţi plexul sacrat (diagramă).

60.Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat).

An 2 Semestrul 1Grila 10Preluare dupa Anatomie – FMVB1. A. pudendă externă la armăsar se termină prin: a) a. epigastrică cranială şi a. cranială a penisului; b) a. epigastrică cranială şi a. epigastrică caudală

Page 12: Grile anatomie

superficială, c) a. cranială şi a. mijlocie a penisului; d) a. peniană cranială şi a. subcutanată abdominală; e) a. peniană cranială şi a. epigastrică caudală.2. Una din venele ce pot fi folosite la ecvine pentru puncţie (în vederea recoltării de sânge de exemplu) este: a) v. profundă a feţei; b) v. metatarsică dorso-laterală; c) v. safenă laterală; d) v. cefalică antebrahială; e) v. pudendă accesorie.3. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală; b) safenă medială; c) reflexă; d) colaterală ulnară; e) brahială.

4. Artera vertebrală se anastomozează sub aripa atlasului cu o ramură din: a) a. carotidă externă; b) a. occipitală; c) a. carotidă internă; d) a. cervicală profundă; e) a. cervicală superficială.

5. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. portă; b) v. cavă caudală, c) v. azigos; d) v. toracică internă; e) v. musculo-frenică.

6. În duplicătura durei-mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos; b) sinusul longitudinal dorsal; c) sinusul pietros ventral; d) sinusul transvers; e) sinusul pietros dorsal.

7. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii vasculare a mandibulei? a) a.facială, v. facială, canal parotidian; b) canal, arteră, venă, c) arteră, canal, venă, d) venă, arteră, canal; e) venă, canal, arteră.

8. Arterele coronare îşi au originea: a) în atriul drept; b) în artera pulmonară; c) în artera aortă; d) în ventriculul stâng; e) în ventriculul drept.

9. Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. VI de nervi cranieni b. IX de nervi cranieni c. XII de nervi cranieni d. VII de nervi cranieni e. VIII de nervi cranieni.

10. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros, b) pericardul fibros şi pericardul seros, c) epicard şi miocard, d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard e) epicard şi endocard.11. Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află în atriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este corect.

12. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului venei cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului atrioventricular drept e) la nivelul orificiilor atrioventriculare drept şi stâng.

13. Cordajele tendinoase de la nivelul ventriculului drept nu sunt prezente la: a) suine b) păsări c) rumegătoare d) leporide e) ecvine.

Page 13: Grile anatomie

14. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical profund, lc. celiac b) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. mediastinal c) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. cevical profund d) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. axilar e) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. cervical superficial, lc. cevical profund, lc. axilar.15. Limfocentrul parotidian este reprezentat de 6 – 10 limfonoduri extrem de reduse şi diseminate printre acinii glandei parotide la : a. suine, b. rumegătoare, c. carnivore, d. numai la ecvine, e. leporide.

16. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. axilare proprii, b. cubitale, c. axilare ale primei coaste, d. toracoaortice, e. cervicale profunde caudale.

17. Limfocentrul toracal ventral este format din limfonodurile sternale craniale, sternale caudale, xifoidiene şi frenice, constant prezente la toate speciile fiind limfonodurile: a. sternale caudale, b. sternale craniale, c. frenice, d. xifoidiene, e. sternale caudale şi xifoidiene.

18. La traiectul arterei circumflexe iliace profunde – ramură ventrală se află dispuse limfonodurile: a. ingvinale superficiale b. precrurale (subiliace) c. ingvinale profunde d. ischiatic e. coxale.

19. N. median are traiect printre radius şi: a. m. extensor carpo – radial b. m. extensor carpo – ulnar c. m. flexor carpo – radial d. m. extensor digital lateral e. m. extensor digital comun.

20. N. dorsal al mâinii: a. provine din n. radial b. provine din n. ulnar c. provine din n. palmar medial d. provine din n. musculo-cutanat e. este motor.

21. N. safen: a. provine din n. femural şi este senzitiv b. provine din n. femural şi este mixt c. provine din n. obturator şi este senzitiv d. provine din n. obturator şi este mixt e. este ramură din plexul lombo-cranial.

22. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. corpului calos b. trigonului cerebral c. fornixului d. corpului striat e. corpului geniculat lateral.

23. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. metencefalului b. mezencefalului c. diencefalului d. metatalamusului e. hipotalamusului.24. Ganglionul geniculat reprezentat: a. originea aparentă a n. trigemen b. originea rebelă a n. VII c. ganglion parasimpatic d. originea reală a n. glosofaringian e. ganglion ortosimpatic.25. Ansa axilară este realizată cu participarea : a. n. median şi musculo-ctanat b. n. radial şi ulnar c. n. median şi axilar d. n. axilar şi radial e. n. axilar şi ulnar.

Page 14: Grile anatomie

26. N. laringic cranial vehiculează : a. fibre parasimpatice postsinaptice din plexul carotidian b. fibre ortosimpatice presinaptice pentru ganglionul laringian c. fibre parasinaptice postsinaptice vagale d. fibre parasimpatice presinaptice e. doar fibre somatice.

27. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. a. maxilare? a) a. meningică medie, a. temporală profundă rostrală, a. timpanică rostrală; b) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală; c) a. meningică caudală; a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală, d) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică aborală, e) a. meningică rostrală, a. temporală profundă aborală, a. sigmoidiană.

28. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coraco-brahial? a) a. circumflexă a spetei; b) a. circumflexă humerală caudală; c) a. circumflexă humerală cranială; d) a. musculo-cutanată; e) a. brahială.

29. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine, b) ovine; c) caprine; d) suine; e) carnivore.

30. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu; b) înaintea venei digitale; c) înapoia nervului digital posterior; d) înaintea nervului digital mijlociu; e) înapoia venei digitale.

31. La ovine artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. gastrică dreaptă; b) a. gastro-duodenală; c) a. pancreatico-duodenală cranială; d) a. pancreatico-duodenală caudală; e) a. ruminală stângă.

32. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine; b) canide; c) leporide; d) suine; e) la nici una din speciile enumerate.33. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena emisară a fisurii orbitare? a) v. bucală; b) v. facială; c) v. maxilară; d) vena profunda a feţei; e) vena occipitală.

34. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. infraorbitară şi v. sfeno-palatină; b) v. infraorbitară şi v. profundă a feţei; c) vv. labio-maxilară şi labio-mandibulară; d) vv. pterigoidiene; e) vv. occipitală şi temporală profundă.

35. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară; b) v. colaterală ulnară şi v. cefalică brahială; c) v. cefalică brahială şi v. mediană; d) v. axilară şi brahială; e) v. brahială şi v. cefalică brahială.

Page 15: Grile anatomie

36. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară; b) vv. mediane şi palmară; c) vv. mediane şi ulnară; d) v. ulnară şi radiară; e) v. cefalică accesorie şi mediane.

37. La ecvine vena safenă medială se caracterizează prin următoarea particularitate: a) este mai redusă decât safena laterală; b) se descarcă în vena femurală profundă; c) este dispusă subfascial, d) prezintă două rădăcini; e) are un calibru mai redus ca artera omonimă.38. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială caudală; b) metatarsice dorso-laterale; c) tibiale craniale; d) interosoase comune; e) tarsice perforante.

39. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. iliacă externă; b) v. iliacă internă; c) vena cavă caudală; d) v. portă; e) venele pudende.

40. Artera safenă este o colaterală a: a) a. femurală profundă; b) a. femurală caudală; c) a. poplitee, d) a. femurale; e) a. tibiale craniale.

41. Aripa cenuşie este dispusă : a. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a XII b. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a IX şi X c. la nivelul trigonului pontin şi corespunde nucleului incert d. pe faţa ventrală a bulbului c. lateral de nucleul caudal.

42. Aria perforată anterioară corespunde : a. trigonului bulbar b. trigonului olfactiv c. trigonului pontin d. talamusului e. nervilor olfactivi.43. Şanţul basilar este plasat: a. pe faţa ventrală a măduvei b. pe faţa ventrală a bulbului c. pe faţa dorsală a bulbului d. pe faţa ventrală a punţii e. pe faţa ventrală a emisferelor cerebrale.44. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. gloso-faringian b. intermedio-facial c. trigemen d. facial e. vestibulo-cohlear.

45. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. doar cavităţile intranevraxiale b. cavităţile intranevraxiale şi spaţiul leptomeningic c. doar spaţiul subarahnoidian d. spaţiul supradural e. spaţiul subdural.46. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a. parasimpatice presinaptice b. ortosimpatice presinaptice c. parasimaptice postsinaptice d. fibre senzitive e. fibre senzoriale.47. Ganglionul ciliar are structură: a. senzitivă b. parasimpatică c. ortosimpatică d. mixtă e. senzitivă.

48. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. intraosoasă b. subparotidiană c. subcutanată d. intracraniană e. subbazală.

49. N. lingual: a. provine din ramura maxilară a perechii a V-a de nervi cranieni. b. vehiculează fibre parasimpatice presinaptice din nucleul salivator anterior c. culege sensibilitatea din treimea posterioară a limbii d. inervează m. extrinseci ai limbii e. are structură mixtă.

Page 16: Grile anatomie

50. Trunchiurile vagale au structură: a. parasimpatică presinaptică b. parasimpatică postsinaptică c. ortosimpatică d. motorii şi ortosimpatice e. mixtă.

51. Schematizaţi mezencefalul.

52. Schematizaţi configuraţia interioară a ventriculelor.

53. Schematizaţi ortosimpaticul cervico-toracic.

54. Schematizaţi artera mezenterică cranială la ecvine şi canide.

55. Schematizaţi limfocentrii membrului toracic la ecvine.

56. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului pelvin la ecvine.

57. Schematizaţi artera carotidă internă la ecvine.

58. Schematizaţi nervul spinal.

59. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat).

60. Schematizaţi arterele iliacă externă şi femurală: origine, colaterale, terminale la ecvine.

Page 17: Grile anatomie

Anatomia animalelor domesticeAn 2 Semestrul 1Grila 8Preluare dupa Anatomie – FMVB1. Corpul trapezoid este plasat : a. pe faţa ventrală a punţii b. la nivelul trigonului bulbar c. pe faţa ventrală a bulbului d. pe faţa dorsală a bulbului e. la nivelul trigonului pontin.2. Recesusul tectal reprezintă : a. comunicarea ventriculului IV cu spaţiul leptomeningic b. recesus al ventriculului IV c. comunicarea ventriculului III cu ventriculul lateral d. recesus ventral al ventriculului III e. recesus dorsal al ventriculului III.

3. Aria perforată anterioară corespunde : a. trigonului bulbar b. trigonului olfactiv c. trigonului pontin d.talamusului e. nervilor olfactivi.4. În grosimea ligamentului larg se pot remarca limfonodurile uterine la: a. rumegătoare, b. ecvine, c. ecvine şi suine, d. carnivore, e. leporide.

5. Pe partea medială a flexorilor digitali, în regiunea metacarpiană, la ecvine formaţiunile vasculo-nervoase sunt dispuse astfel în sens dorso-palmar (dinainte- înapoi): a) n. digital comun palmar medial, v. digitală palmară comună medială, a. digitală comună palmară medială; b) a. digitală comună palmară medial, n. digital comun palmar medial, v. digitală palmară comună medială c) a. digitală comună palmară medială, v. digitală palmară comună medială, n. digital comun palmar medial; d) v. digitală palmară comună medială, n. digital comun palmar medial, a. digitală comună palmară medială; e) v. digitală palmară comună medială, a. digitală comună palmară medială, n. digital comun palmar medial.6. Coliculii acustici aparţin : a. mielencefalului b. diencefalului c. mezencefalului d. metatalamusului e.metencefalului.7. N. cutanat sural plantar: a) este emis de n. fibular comun; b) este emis de n. tibial în regiunea tarsiană; c) acompaniază artera safenă; d) acomaniază vena safenă laterală; e) acompaniază vena safenă medială.

8. Fasciculul drept al a. mezenterice craniale la ecvine este reprezentat de: a) a. jejunale; b) a. pancreatico-duodenală cranială; c) a. pancreatico-duodenală caudală; d) a. ileo-ceco-colică; e) a. hepatică.

Page 18: Grile anatomie

9. Ramurile colaterale ale plexului brahial: a. au structură motrică şi inervează muşchii de legătură dintre membrul toracic şi trunchi b. au structură mixtă şi se distribuie m. toracic şi pielii de pe faţa cranială a braţului c. inervează m. mediali ai spetei d. inervează m. din regiunea greabănului e. au structură senzitivă.

10. Ramura senzitivă a n. musculo-cutanat este : a. n. cutanat cranial al antebraţului b. n. cutanat medial al antebraţului c. n. cutanat cranial al braţului d. n. palmar medial e. n. palmar lateral.

11. N. spermatici externi : a. provin din ilio-inghinal şi inervează m. cremaster extern şi scrotul b. au structură vegetativă şi inervează testicolul c. se distribuie căilor spermatice extratesticulare d. are structură senzitivă şi inervează pielea ugerului e. inervează testicolul şi epididimul.

12. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. corpului calos b. trigonului cerebral c. fornixului d. corpului striat e. corpului geniculat lateral.

13. Originea reală a nervilor olfactivi este reprezentată prin: a. bulbii olfactivi b. pedunculii olfactivi c.trigonul olfactiv d. celule epiteliale bipolare din mucoasa olfactivă e. cellule epiteliale multipolare din mucoasa olfactivă.14. Conectivul subbazal reprezintă: a. fibre parasimpatice din ganglionul pterigo-palatin b. fibre parasimpatice din ganglionul otic c. fibre ortosimpatice presinaptice ce vor da naştere plexului subsfenoidal d. fibre ortosimpatice de distribuţie e. fibre senzitive date de n. X.

15. La rumegătoare n. digitali dorsali provin din : a. n. dorsal al mâinii b. n. cutanat medial al antebraţului c. n. cutanat lateral al antebraţului d. n. median şi axilar e. n. musculo-cutanat.

16. Pericardul fibros derivă din: a) fascia cervicală profundă; b) fascia transversă a abdomenului; c) fascia endotoracică; d) fascia cervicală superficială; e) fascia gluteenă.17. Cisterna limfatică se formează prin reunirea : a) trunchiurilor lombare, intestinale şi celiac b) marii vene limfatice cu conductul toracic c) trunchiurilor traheale d) trunchiului intestinal şi trunchiurilor traheale e) nici un răspuns corect.

18. Limfocentrul parotidian, situat superficial, reprezentat de două pachete limfonodulare (oral şi aboral) este prezent la: a. suine, b. leporide, c. ecvine, d. carnivore, e. rumegătoare.

19. Lama plexului brahial se evidenţiază: a) la marginea ventrală a m. dinţat ventral cervical; b) în spaţiul dintre m. dinţat ventral cervical şi scalen; c) între cele două porţiuni ale m. scalen; d) între m. scalen şi iliocostal cervical; e) între muşchiul cleido-brahial şi cleido-transvers.

Page 19: Grile anatomie

20. N. cutanat sural plantar: a) este emis de n. fibular comun; b) este emis de n. tibial în regiunea tarsiană; c) acompaniază artera safenă; d) acompaniază vena safenă laterală; e) acompaniază vena safenă medială.21. M. extensor carpo-radiar este inervat de: a) n. axilar, b) n. musculo-cutanat; c) n. ulnar; d) n. median; e) acelaşi n. ca şi m. extensor carpo-ulnar.

22. Viscerele pelvine au inervaţia ortosimpatică asigurată prin: a) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric cranial; b) ramuri de distribuţie din măduva sacrală; c) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric caudal, d) ramuri din nervul vag; e) n. pudend.

23. La formarea plexului intercosto-brahial participă: a) ramuri senzitive din nervul toracal lung; b) nervul toracal ventral; c) n. intercostali prin perforantele distale; d) n. toracal lateral; e) n. dorsal al spetei şi ramuri perforante.

24. Ganglionul pterigopalatin este plasat: a) nivelul hiatusului orbitar; b) la nivelul hiatusului maxilar; c) în profunzimea hiatusului maxilar; d) în spaţiul dintre hiatusul orbitar şi maxilar; e) la nivelul găurii ovale.25. Prin palpare transcutană limfocentrul mandibular poate fi confundat cu glanda mandibulară la: a. ecvine, b. rumegătoare, c. suine, d. carnivore, e. leporide.26. La care din următoarele specii arterele gastrice stângă şi dreaptă nu se anastomozează pe mica curbură a stomacului? a) ecvine, b) ovine; c) caprine; d) taurine; e) canide.

27. Colonul transvers este irigat de: a) a colică ventrală; b) a colică dorsală (dreaptă); c) a. mezenterică caudală; d) a. colică medie; e) a. colică stângă.

28. Care din următoarele artere participă la formarea unei anastomoze transversale la ecvine? a) a. transversă a feţei cu temporala profundă rostrală; b) a. carotide interne între ele; c) aa. temporale profundă rostrală cu cea aborală, d) a. maxilară cu a. facială; e) a. maxilară cu v. profundă a feţei.

29. Vena bucală face conexiune între: a) v. maxilară şi v. profundă a feţei; b) v. maxilară şi infraorbitară; c) v. profundă a feţei şi v. linguală; d) v. linguo-facială şi v. maxilară; e) v. maxilară şi v. facială.

30. Care din următoarele vene nu are satelit arterial? a) venele mediane; b) vena colaterală ulnară; c) vena digitală palmară comună III; d) v. axilară; e) v. toraco-dorsală.

31. Care din următoarele vene este plasată în cavitatea toracică, între lobul diafragmatic al pulmonului drept şi lobul azigos? a) vena cavă cranială; b) v. azigos; c) v. cavă caudală; d) v. portă; e) nici un răspuns nu este corect.

32. Vena mezenterică caudală este rădăcină a venei: a) cave caudale; b) azigos; c) porte; d) iliace; e) mezenterice craniale.

Page 20: Grile anatomie

33. Orificiul atrioventricular stâng al cordului de pasăre beneficiază de: a) valvă bicuspidă b) valvă tricuspidă c) valvule sigmoide d) valvă simplă lamelară e) sfincter.

34. Ţesutul nodal se consideră a face parte din miocard şi se caracterizează prin conservarea proprietăţilor embrionare şi anume : a) numai excitabilitatea b) numai prin contracţie automată c) numai prin ritmicitate d) contracţie automată şi ritmică e) toate răspunsurile sunt incorecte.

35. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. a. maxilare? a) a. meningică medie, a. temporală profundă rostrală, a. timpanică rostrală; b) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală; c) a. meningică caudală; a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală, d) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică aborală, e) a. meningică rostrală, a. temporală profundă aborală, a. sigmoidiană.

36. A. maxilară la ecvine emite în traiectul ei intraosos: a) două colaterale; b) cinci colaterale; c) o singură colaterală; d) trei colaterale; e) nu emite colaterale.

37. Care din următoarele artere participă prin colaterale la formarea reţelelor admirabile epidurale la rumegătoare? a) a. cerebrală rostrală; b) a. cerebrală aborală; c) a. alveolomandibulară; d) a. maxilară; e) a. temporală profundă.38. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coraco-brahial? a) a. circumflexă a spetei; b) a. circumflexă humerală caudală; c) a. circumflexă humerală cranială; d) a. musculo-cutanată; e) a. brahială.

39. A. palmară este însoţită în marea teacă postcarpiană de: a) v. mediană; b)n. palmar lateral; c) n. palmar medial; d) n. palmar profund; e) n. radiar.

40. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu; b) înaintea venei digitale; c) înapoia nervului digital posterior; d) înaintea nervului digital mijlociu; e) înapoia venei digitale.

41. Care din următoarele formaţiuni vasculare trec prin inelul muşchiului graţios la ecvine? a) a. pudendă externă; b) v. pudendă accesorie; c) v. safenă; d) a. pudendă accesorie; e) vena pudendă externă.42. Ce formaţiune însoţeşte artera pudendă externă în traiectul ingvinal la rumegătoare? a) vena safenă; b) vena pudendă internă; c) v. pudendă accesorie; d) v. pudendă externă; e) v. femurală.

43. Pe care din următoarele formaţiuni vasculare se poate aprecia calităţile pulsului la ecvine? a) a. digitală palmară comună III; b) a. metatarsică dorsală II; c) a. metatarsică dorsală III; d) a. metacarpiană dorsală II; e) a. metacarpiană dorsală III.

Page 21: Grile anatomie

44. Nervul cutanat femural lateral etste însoţit la marginea anterioară a tensorului fasciei lata de: a) a. şi v. cu acelaşi nume; b) a. şi v. circumfelxă femurală profundă; c) a. şi v. circumflexă iliacă profundă; d) a. şi v. circumflexă femurală medială; e) numai de artera circumflexă femurală profundă.45. În duplicătura durei-mater denumită „cortul cerebelului” este plasat: a) sinusul cavernos; b) sinusul longitudinal dorsal; c) sinusul longitudinal ventral; d) sinusul transvers; e) sinusul pietros dorsal.

46. Diafragmul prezintă orificiul arterei aorte situat între: a) pilierii laterali; b) pilierul lateral stâng şi intermediar stâng; c) pilierii intermediari; d) pilierii lateral drept şi intermediar drept; e) la extremitatea pilierului lateral drept.

47. În sens opus detaşării arterei maseterine aborale, la ecvine se desprinde: a) trunchiul linguo-facial; b) a. maseterină orală; c) a. auriculară rostrală; d) a. auriculară aborală; e) a. maxilară.

48. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală; b) safenă medială; c) tibială cranială; d) reflexă; e) tibială caudală.

49. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. portă; b) v. cavă caudală, c) v. azigos; d) v. toracică internă; e) v. musculo-frenică.

50. Între piramidele bulbare se delimitează: a. şanţul lateral – dorsal bulbar b. şanţul median ventral bulbar c. şanţul lateral ventral bulbar d. şanţul colateral ventral bulbar e. şanţul colateral dorsal bulbar.

51. Schematizaţi ventriculul III.52. Schematizaţi configuraţia exterioară şi interioară a atriilor.

53. Schematizaţi meningele rahidiene.

54. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului pelvin la ecvine.

55. Schematizaţi venele autopodiului pelvin la ecvine.

56. Schematizaţi şi precizaţi structura ramurii maxilare a perechii a V-a de nervi cranieni.

57. Schematizaţi plexul brahial – ramuri colaterale.58. Schematizaţi vena portă.

59.Schematizaţi plexul sacrat (diagramă).

60. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat).

Page 22: Grile anatomie

An 2 Semestrul 1Grila 7Preluaredupa Anatomie – FMVB

1. Orificiul atrioventricular stâng al cordului de pasăre beneficiază de: a) valvă bicuspidă b) valvă tricuspidă c) valvule sigmoide d) valvă simplă lamelară e) sfincter.2. Ţesutul nodal se consideră a face parte din miocard şi se caracterizează prin conservarea proprietăţilor embrionare şi anume : a) numai excitabilitatea b) numai prin contracţie automată c) numai prin ritmicitate d) contracţie automată şi ritmică e) toate răspunsurile sunt incorecte.3. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. a. maxilare? a) a. meningică medie, a. temporală profundă rostrală, a. timpanică rostrală; b) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală; c) a. meningică caudală; a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală, d) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică aborală, e) a. meningică rostrală, a. temporală profundă aborală, a. sigmoidiană.

Page 23: Grile anatomie

4. A. maxilară la ecvine emite în traiectul ei intraosos: a) două colaterale; b) cinci colaterale; c) o singură colaterală; d) trei colaterale; e) nu emite colaterale.

5. Care din următoarele artere participă prin colaterale la formarea reţelelor admirabile epidurale la rumegătoare? a) a. cerebrală rostrală; b) a. cerebrală aborală; c) a. alveolomandibulară; d) a. maxilară; e) a. temporală profundă.6. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coraco-brahial? a) a. circumflexă a spetei; b) a. circumflexă humerală caudală; c) a. circumflexă humerală cranială; d) a. musculo-cutanată; e) a. brahială.

7. A. palmară este însoţită în marea teacă postcarpiană de: a) v. mediană; b)n. palmar lateral; c) n. palmar medial; d) n. palmar profund; e) n. radiar.

8. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu; b) înaintea venei digitale; c) înapoia nervului digital posterior; d) înaintea nervului digital mijlociu; e) înapoia venei digitale.

9. Fasciculul drept al a. mezenterice craniale la ecvine este reprezentat de: a) a. jejunale; b) a. pancreatico-duodenală cranială; c) a. pancreatico-duodenală caudală; d) a. ileo-ceco-colică; e) a. hepatică.

10. Ramurile colaterale ale plexului brahial: a. au structură motrică şi inervează muşchii de legătură dintre membrul toracic şi trunchi b. au structură mixtă şi se distribuie m. toracic şi pielii de pe faţa cranială a braţului c. inervează m. mediali ai spetei d. inervează m. din regiunea greabănului e. au structură senzitivă.

11. Ramura senzitivă a n. musculo-cutanat este : a. n. cutanat cranial al antebraţului b. n. cutanat medial al antebraţului c. n. cutanat cranial al braţului d. n. palmar medial e. n. palmar lateral.

12. N. spermatici externi : a. provin din ilio-inghinal şi inervează m. cremaster extern şi scrotul b. au structură vegetativă şi inervează testicolul c. se distribuie căilor spermatice extratesticulare d. are structură senzitivă şi inervează pielea ugerului e. inervează testicolul şi epididimul.

13. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. corpului calos b. trigonului cerebral c. fornixului d. corpului striat e. corpului geniculat lateral.

14. Originea reală a nervilor olfactivi este reprezentată prin: a. bulbii olfactivi b. pedunculii olfactivi c. trigonul olfactiv d. celule epiteliale bipolare din mucoasa olfactivă e. cellule epiteliale multipolare din mucoasa olfactivă.

15. Conectivul subbazal reprezintă: a. fibre parasimpatice din ganglionul pterigo-palatin b. fibre parasimpatice din ganglionul otic c. fibre ortosimpatice

Page 24: Grile anatomie

presinaptice ce vor da naştere plexului subsfenoidal d. fibre ortosimpatice de distribuţie e. fibre senzitive date de n. X.

16. La rumegătoare n. digitali dorsali provin din : a. n. dorsal al mâinii b. n. cutanat medial al antebraţului c. n. cutanat lateral al antebraţului d. n. median şi axilar e. n. musculo-cutanat.

17. Pericardul fibros derivă din: a) fascia cervicală profundă; b) fascia transversă a abdomenului; c) fascia endotoracică; d) fascia cervicală superficială; e) fascia gluteenă.18. Cisterna limfatică se formează prin reunirea : a) trunchiurilor lombare, intestinale şi celiac b) marii vene limfatice cu conductul toracic c) trunchiurilor traheale d) trunchiului intestinal şi trunchiurilor traheale e) nici un răspuns corect.

19. Limfocentrul parotidian, situat superficial, reprezentat de două pachete limfonodulare (oral şi aboral) este prezent la: a. suine, b. leporide, c. ecvine, d. carnivore, e. rumegătoare.20. Lama plexului brahial se evidenţiază: a) la marginea ventrală a m. dinţat ventral cervical; b) în spaţiul dintre m. dinţat ventral cervical şi scalen; c) între cele două porţiuni ale m. scalen; d) între m. scalen şi iliocostal cervical; e) între muşchiul cleido-brahial şi cleido-transvers.

21. N. cutanat sural plantar: a) este emis de n. fibular comun; b) este emis de n. tibial în regiunea tarsiană; c) acompaniază artera safenă; d) acomaniază vena safenă laterală; e) acompaniază vena safenă medială.

22. M. extensor carpo-radiar este inervat de: a) n. axilar, b) n. musculo-cutanat; c) n. ulnar; d) n. median; e) acelaşi n. ca şi m. extensor carpo-ulnar.

23. Viscerele pelvine au inervaţia ortosimpatică asigurată prin: a) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric cranial; b) ramuri de distribuţie din măduva sacrală; c) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric caudal, d) ramuri din nervul vag; e) n. pudend.

24. La formarea plexului intercosto-brahial participă: a) ramuri senzitive din nervul toracal lung; b) nervul toracal ventral; c) n. intercostali prin perforantele distale; d) n. toracal lateral; e) n. dorsal al spetei şi ramuri perforante.

25. Ganglionul pterigopalatin este plasat: a) nivelul hiatusului orbitar; b) la nivelul hiatusului maxilar; c) în profunzimea hiatusului maxilar; d) în spaţiul dintre hiatusul orbitar şi maxilar; e) la nivelul găurii ovale.

26. Prin palpare transcutană limfocentrul mandibular poate fi confundat cu glanda mandibulară la: a. ecvine, b. rumegătoare, c. suine, d. carnivore, e. leporide.

Page 25: Grile anatomie

27. La care din următoarele specii arterele gastrice stângă şi dreaptă nu se anastomozează pe mica curbură a stomacului? a) ecvine, b) ovine; c) caprine; d) taurine; e) canide.28. Colonul transvers este irigat de: a) a colică ventrală; b) a colică dorsală (dreaptă); c) a. mezenterică caudală; d) a. colică medie; e) a. colică stângă.29. Care din următoarele artere participă la formarea unei anastomoze transversale la ecvine? a) a. transversă a feţei cu temporala profundă rostrală; b) a. carotide interne între ele; c) aa. temporale profundă rostrală cu cea aborală, d) a. maxilară cu a. facială; e) a. maxilară cu v. profundă a feţei.

30. Vena bucală face conexiune între: a) v. maxilară şi v. profundă a feţei; b) v. maxilară şi infraorbitară; c) v. profundă a feţei şi v. linguală; d) v. linguo-facială şi v. maxilară; e) v. maxilară şi v. facială.

31. Care din următoarele vene nu are satelit arterial? a) venele mediane; b) vena colaterală ulnară; c) vena digitală palmară comună III; d) v. axilară; e) v. toraco-dorsală.

32. Care din următoarele vene este plasată în cavitatea toracică, între lobul diafragmatic al pulmonului drept şi lobul azigos? a) vena cavă cranială; b) v. azigos; c) v. cavă caudală; d) v. portă; e) nici un răspuns nu este corect.33. Vena mezenterică caudală este rădăcină a venei: a) cave caudale; b) azigos; c) porte; d) iliace; e) mezenterice craniale.

34. Care din următoarele formaţiuni vasculare trec prin inelul muşchiului graţios la ecvine? a) a. pudendă externă; b) v. pudendă accesorie; c) v. safenă; d) a. pudendă accesorie; e) vena pudendă externă.

35. Ce formaţiune însoţeşte artera pudendă externă în traiectul ingvinal la rumegătoare? a) vena safenă; b) vena pudendă internă; c) v. pudendă accesorie; d) v. pudendă externă; e) v. femurală.

36. Pe care din următoarele formaţiuni vasculare se poate aprecia calităţile pulsului la ecvine? a) a. digitală palmară comună III; b) a. metatarsică dorsală II; c) a. metatarsică dorsală III; d) a. metacarpiană dorsală II; e) a. metacarpiană dorsală III.

37. Nervul cutanat femural lateral etste însoţit la marginea anterioară a tensorului fasciei lata de: a) a. şi v. cu acelaşi nume; b) a. şi v. circumfelxă femurală profundă; c) a. şi v. circumflexă iliacă profundă; d) a. şi v. circumflexă femurală medială; e) numai de artera circumflexă femurală profundă.

38. În duplicătura durei-mater denumită „cortul cerebelului” este plasat: a) sinusul cavernos; b) sinusul longitudinal dorsal; c) sinusul longitudinal ventral; d) sinusul transvers; e) sinusul pietros dorsal.

Page 26: Grile anatomie

39. Diafragmul prezintă orificiul arterei aorte situat între: a) pilierii laterali; b) pilierul lateral stâng şi intermediar stâng; c) pilierii intermediari; d) pilierii lateral drept şi intermediar drept; e) la extremitatea pilierului lateral drept.

40. În sens opus detaşării arterei maseterine aborale, la ecvine se desprinde: a) trunchiul linguo-facial; b) a. maseterină orală; c) a. auriculară rostrală; d) a. auriculară aborală; e) a. maxilară.

41. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală; b) safenă medială; c) tibială cranială; d) reflexă; e) tibială caudală.

42. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. portă; b) v. cavă caudală, c) v. azigos; d) v. toracică internă; e) v. musculo-frenică.

43. Între piramidele bulbare se delimitează: a. şanţul lateral – dorsal bulbar b. şanţul median ventral bulbar c. şanţul lateral ventral bulbar d. şanţul colateral ventral bulbar e. şanţul colateral dorsal bulbar.

44. Corpul trapezoid este plasat : a. pe faţa ventrală a punţii b. la nivelul trigonului bulbar c. pe faţa ventrală a bulbului d. pe faţa dorsală a bulbului e. la nivelul trigonului pontin.

45. Recesusul tectal reprezintă : a. comunicarea ventriculului IV cu spaţiul leptomeningic b. recesus al ventriculului IV c. comunicarea ventriculului III cu ventriculul lateral d. recesus ventral al ventriculului III e. recesus dorsal al ventriculului III.

46. Aria perforată anterioară corespunde : a. trigonului bulbar b. trigonului olfactiv c. trigonului pontin d. talamusului e. nervilor olfactivi.

47. În grosimea ligamentului larg se pot remarca limfonodurile uterine la: a. rumegătoare, b. ecvine, c. ecvine şi suine, d. carnivore, e. leporide.

48. Pe partea medială a flexorilor digitali, în regiunea metacarpiană, la ecvine formaţiunile vasculo-nervoase sunt dispuse astfel în sens dorso-palmar (dinainte- înapoi): a) n. digital comun palmar medial, v. digitală palmară comună medială, a. digitală comună palmară medială; b) a. digitală comună palmară medial, n. digital comun palmar medial, v. digitală palmară comună medială c) a. digitală comună palmară medială, v. digitală palmară comună medială, n. digital comun palmar medial; d) v. digitală palmară comună medială, n. digital comun palmar medial, a. digitală comună palmară medială; e) v. digitală palmară comună medială, a. digitală comună palmară medială, n. digital comun palmar medial.

49. Coliculii acustici aparţin : a. mielencefalului b. diencefalului c. mezencefalului d. metatalamusului e. metencefalului.

Page 27: Grile anatomie

50. N. cutanat sural plantar: a) este emis de n. fibular comun; b) este emis de n. tibial în regiunea tarsiană; c) acompaniază artera safenă; d) acomaniază vena safenă laterală; e) acompaniază vena safenă medială.

51. Schematizaţi ventriculul III.

52. Schematizaţi configuraţia exterioară şi interioară a atriilor.53. Schematizaţi meningele rahidiene.

54. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului pelvin la ecvine.

55. Schematizaţi venele autopodiului pelvin la ecvine.

56. Shematizaţi limfocentrii cavităţii abdominale la ecvine.

57. Schematizaţi plexul brahial – ramuri colaterale.

58. Schematizaţi vena portă.

59.Schematizaţi plexul sacrat (diagramă).

60. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat).

Page 28: Grile anatomie

An 2 Semestrul 1Grila 6Preluare dupa Anatomie – FMVB1. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine; b) canide; c) leporide; d) suine; e) la nici una din speciile enumerate.2. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena emisară a fisurii orbitare? a) v. bucală; b) v. facială; c) v. maxilară; d) vena profunda a feţei; e) vena occipitală.

3. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. infraorbitară şi v. sfeno-palatină; b) v. infraorbitară şi v. profundă a feţei; c) vv. labio-maxilară şi labio-mandibulară; d) vv. pterigoidiene; e) vv. occipitală şi temporală profundă.4. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară; b) v. colaterală ulnară şi v. cefalică brahială; c) v. cefalică brahială şi v. mediană; d) v. axilară şi brahială; e) v. brahială şi v. cefalică brahială.5. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară; b) vv. mediane şi palmară; c) vv. mediane şi ulnară; d) v. ulnară şi radiară; e) v. cefalică accesorie şi mediane.

6. La ecvine vena safenă medială se caracterizează prin următoarea particularitate: a) este mai redusă decât safena laterală; b) se descarcă în vena femurală profundă; c) este dispusă subfascial, d) prezintă două rădăcini; e) are un calibru mai redus ca artera omonimă.

7. Trunchiurile vagale au structură: a. parasimpatică presinaptică b. parasimpatică postsinaptică c. ortosimpatică d. motorii şi ortosimpatice e. mixtă.

8. N. median are traiect printre radius şi: a. m. extensor carpo – radial b. m. extensor carpo – ulnar c. m. flexor carpo – radial d. m. extensor digital lateral e. m. extensor digital comun.

9. N. dorsal al mâinii: a. provine din n. radial b. provine din n. ulnar c. provine din n. palmar medial d. provine din n. musculo-cutanat e. este motor.

10. N. safen: a. provine din n. femural şi este senzitiv b. provine din n. femural şi este mixt c. provine din n. obturator şi este senzitiv d. provine din n. obturator şi este mixt e. este ramură din plexul lombo-cranial.

11. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. corpului calos b. trigonului cerebral c. fornixului d. corpului striat e. corpului geniculat lateral.

12. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. metencefalului b. mezencefalului c. diencefalului d. metatalamusului e. hipotalamusului.

Page 29: Grile anatomie

13. Ganglionul geniculat reprezentat: a. originea aparentă a n. trigemen b. originea rebelă a n. VII c. ganglion parasimpatic d. originea reală a n. glosofaringian e. ganglion ortosimpatic.

14. Ansa axilară este realizată cu participarea : a. n. median şi musculo-ctanat b. n. radial şi ulnar c. n. median şi axilar d. n. axilar şi radial e. n. axilar şi ulnar.

15. N. laringic cranial vehiculează : a. fibre parasimpatice postsinaptice din plexul carotidian b. fibre ortosimpatice presinaptice pentru ganglionul laringian c. fibre parasinaptice postsinaptice vagale d. fibre parasimpatice presinaptice e. doar fibre somatice.16. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială caudală; b) metatarsice dorso-laterale; c) tibiale craniale; d) interosoase comune; e) tarsice perforante.17. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. iliacă externă; b) v. iliacă internă; c) vena cavă caudală; d) v. portă; e) venele pudende.

18. Artera safenă este o colaterală a: a) a. femurală profundă; b) a. femurală caudală;  c) a. poplitee, d) a. femurale; e) a. tibiale craniale.19. A. pudendă externă la armăsar se termină prin:a) a. epigastrică cranială şi a. cranială a penisului; b) a. epigastrică cranială şi a. epigastrică caudală superficială, c) a. cranială şi a. mijlocie a penisului; d) a. peniană cranială şi a. subcutanată abdominală; e) a. peniană cranială şi a. epigastrică caudală.20. Una din venele ce pot fi folosite la ecvine pentru puncţie (în vederea recoltării de sânge de exemplu) este: a) v. profundă a feţei; b) v. metatarsică dorso-laterală; c) v. safenă laterală; d) v. cefalică antebrahială; e) v. pudendă accesorie.

21. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală; b) safenă medială; c) reflexă; d) colaterală ulnară; e) brahială.

22. Artera vertebrală se anastomozează sub aripa atlasului cu o ramură din: a) a. carotidă externă; b) a. occipitală; c) a. carotidă internă; d) a. cervicală profundă; e) a. cervicală superficială.

23. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros, b) pericardul fibros şi pericardul seros, c) epicard şi miocard, d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard e) epicard şi endocard.24. Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află în atriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este corect.

25. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului venei cave craniale c) numai la

Page 30: Grile anatomie

nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului atrioventricular drept e) la nivelul orificiilor atrioventriculare drept şi stâng.26. Cordajele tendinoase de la nivelul ventriculului drept nu sunt prezente la: a) suine b) păsări c) rumegătoare d) leporide e) ecvine.27. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical profund, lc. celiac b) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. mediastinal c) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. cevical profund d) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. axilar e) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. cervical superficial, lc. cevical profund, lc. axilar.

28. Limfocentrul parotidian este reprezentat de 6 – 10 limfonoduri extrem de reduse şi diseminate printre acinii glandei parotide la : a. suine, b. rumegătoare, c. carnivore, d. numai la ecvine, e. leporide.

29. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. axilare proprii, b. cubitale, c. axilare ale primei coaste, d. toracoaortice, e. cervicale profunde caudale.

30. Limfocentrul toracal ventral este format din limfonodurile sternale craniale, sternale caudale, xifoidiene şi frenice, constant prezente la toate speciile fiind limfonodurile: a. sternale caudale, b. sternale craniale, c. frenice, d. xifoidiene, e. sternale caudale şi xifoidiene.

31. La traiectul arterei circumflexe iliace profunde – ramură ventrală se află dispuse limfonodurile: a. ingvinale superficiale b. precrurale (subiliace) c. ingvinale profunde d. ischiatic e. coxale.

32. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. a. maxilare? a) a. meningică medie, a. temporală profundă rostrală, a. timpanică rostrală; b) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală; c) a. meningică caudală; a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală, d) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică aborală, e) artera meningică rostrală, a. temporală profundă aborală, a. sigmoidiană.33. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coraco-brahial? a) a. circumflexă a spetei; b) a. circumflexă humerală caudală; c) a. circumflexă humerală cranială; d) a. musculo-cutanată; e) a. brahială.

34. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine, b) ovine; c) caprine; d) suine; e) carnivore.

35. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi

Page 31: Grile anatomie

mijlociu; b) înaintea venei digitale; c) înapoia nervului digital posterior; d) înaintea nervului digital mijlociu; e) înapoia venei digitale.

36. La ovine artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. gastrică dreaptă; b) a. gastro-duodenală; c) a. pancreatico-duodenală cranială; d) a. pancreatico-duodenală caudală; e) a. ruminală stângă.

37. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. portă; b) v. cavă caudală, c) v. azigos; d) v. toracică internă; e) v. musculo-frenică.38. În duplicătura durei-mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos; b) sinusul longitudinal dorsal; c) sinusul pietros ventral; d) sinusul transvers; e) sinusul pietros dorsal.

39. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii vasculare a mandibulei? a) a.facială, v. facială, canal parotidian; b) canal, arteră, venă, c) arteră, canal, venă, d) venă, arteră, canal; e) venă, canal, arteră.

40. Arterele coronare îşi au originea: a) în atriul drept; b) în artera pulmonară; c) în artera aortă; d) în ventriculul stâng; e) în ventriculul drept.

41. Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. VI de nervi cranieni b. IX de nervi cranieni c. XII de nervi cranieni d. VII de nervi cranieni e. VIII de nervi cranieni.

42. Aripa cenuşie este dispusă : a. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a XII b. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a IX şi X c. la nivelul trigonului pontin şi corespunde nucleului incert d. pe faţa ventrală a bulbului c. lateral de nucleul caudal.

43. Aria perforată anterioară corespunde : a. trigonului bulbar b. trigonului olfactiv c. trigonului pontin d. talamusului e. nervilor olfactivi.

44. Şanţul basilar este plasat: a. pe faţa ventrală a măduvei b. pe faţa ventrală a bulbului c. pe faţa dorsală a bulbului d. pe faţa ventrală a punţii e. pe faţa ventrală a emisferelor cerebrale.

45. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. gloso-faringian b. intermedio-facial c. trigemen d. facial e. vestibulo-cohlear.

46. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. doar cavităţile intranevraxiale b. cavităţile intranevraxiale şi spaţiul leptomeningic c. doar spaţiul subarahnoidian d. spaţiul supradural e. spaţiul subdural.47. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a. parasimpatice presinaptice b. ortosimpatice presinaptice c. parasimaptice postsinaptice d. fibre senzitive e. fibre senzoriale.

Page 32: Grile anatomie

48. Ganglionul ciliar are structură: a. senzitivă b. parasimpatică c. ortosimpatică d. mixtă e. senzitivă.

49. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. intraosoasă b. subparotidiană c. subcutanată d. intracraniană e. subbazală.

50. N. lingual: a. provine din ramura maxilară a perechii a V-a de nervi cranieni. b. vehiculează fibre parasimpatice presinaptice din nucleul salivator anterior c. culege sensibilitatea din treimea posterioară a limbii d. inervează m. extrinseci ai limbii e. are structură mixtă.

51. Schematizaţi conformaţia exterioară a cordului.52. Schematizaţi ansa memorabilă Wrisberg.53. Schematizaţi perechea a III-a de nervi cranieni şi raporturile cu parasimpaticul ocular.

54. Schematizaţi vena cavă cranială la rumegătoare şi suine.55. Schematizaţi limfocentrii capului la ecvine.

56. Schematizaţi artera femurală la ecvine.57. Schematizaţi reţeaua admirabilă epidurală la rumegătoare.

58. Schematizaţi plexul brahial – ramuri laterale şi colaterale (diagramă).

59. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat).

60. Schematizaţi terminalele arterei aorte abdominale la ecvine, rumegătoare, suine, carnivore.

Page 33: Grile anatomie

An 2 Semestrul 1Grila 4Preluare dupa Anatomie – FMVB1. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros, b) pericardul fibros şi pericardul seros, c) epicard şi miocard, d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard e) epicard şi endocard.2. Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află înatriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este corect.3. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului venei cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului atrioventricular drept e) la nivelul orificiilor atrioventriculare drept şi stâng.4. Cordajele tendinoase de la nivelul ventriculului drept nu sunt prezente la: a) suine b) păsări c) rumegătoare d) leporide e) ecvine.

5. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical profund, lc. celiac b) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. mediastinal c) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. cevical profund d) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. axilar e) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. cervical superficial, lc. cevical profund, lc. axilar.

Page 34: Grile anatomie

6. Limfocentrul parotidian este reprezentat de 6 – 10 limfonoduri extrem de reduse şi diseminate printre acinii glandei parotide la : a. suine, b. rumegătoare, c. carnivore, d. numai la ecvine, e. leporide.

7. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. axilare proprii, b. cubitale, c. axilare ale primei coaste, d. toracoaortice, e. cervicale profunde caudale.

8. Limfocentrul toracal ventral este format din limfonodurile sternale craniale, sternale caudale, xifoidiene şi frenice, constant prezente la toate speciile fiind limfonodurile: a. sternale caudale, b. sternale craniale, c. frenice, d. xifoidiene, e. sternale caudale şi xifoidiene.

9. La traiectul arterei circumflexe iliace profunde – ramură ventrală se află dispuse limfonodurile: a. ingvinale superficiale b. precrurale (subiliace) c. ingvinale profunde d. ischiatic e. coxale.

10. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. a. maxilare? a) a. meningică medie, a. temporală profundă rostrală, a. timpanică rostrală; b) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală; c) a. meningică caudală; a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală, d) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică aborală, e) a. meningică rostrală, a. temporală profundă aborală, a. sigmoidiană.

11. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coraco-brahial? a) a. circumflexă a spetei; b) a. circumflexă humerală caudală; c) a. circumflexă humerală cranială; d) a. musculo-cutanată; e) a. brahială.

12. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine, b) ovine; c) caprine; d) suine; e) carnivore.

13. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu; b) înaintea venei digitale; c) înapoia nervului digital posterior; d) înaintea nervului digital mijlociu; e) înapoia venei digitale.

14. La ovine artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. gastrică dreaptă; b) a. gastro-duodenală; c) a. pancreatico-duodenală cranială; d) a. pancreatico-duodenală caudală; e) a. ruminală stângă.

15. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine; b) canide; c) leporide; d) suine; e) la nici una din speciile enumerate.

Page 35: Grile anatomie

16. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena emisară a fisurii orbitare? a) v. bucală; b) v. facială; c) v. maxilară; d) vena profunda a feţei; e) vena occipitală.

17. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. infraorbitară şi v. sfeno-palatină; b) v. infraorbitară şi v. profundă a feţei; c) vv. labio-maxilară şi labio-mandibulară; d) vv. pterigoidiene; e) vv. occipitală şi temporală profundă.18. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară; b) v. colaterală ulnară şi v. cefalică brahială; c) v. cefalică brahială şi v. mediană; d) v. axilară şi brahială; e) v. brahială şi v. cefalică brahială.19. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară; b) vv. mediane şi palmară; c) vv. mediane şi ulnară; d) v. ulnară şi radiară; e) v. cefalică accesorie şi mediane.20. La ecvine vena safenă medială se caracterizează prin următoarea particularitate: a) este mai redusă decât safena laterală; b) se descarcă în vena femurală profundă; c) este dispusă subfascial, d) prezintă două rădăcini; e) are un calibru mai redus ca artera omonimă.

21. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială caudală; b) metatarsice dorso-laterale; c) tibiale craniale; d) interosoase comune; e) tarsice perforante.

22. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. iliacă externă; b) v. iliacă internă; c) vena cavă caudală; d) v. portă; e) venele pudende.

23. Artera safenă este o colaterală a: a) a. femurală profundă; b) a. femurală caudală; c) a. poplitee, d) a. femurale; e) a. tibiale craniale.24. A. pudendă externă la armăsar se termină prin:a) a. epigastrică cranială şi a. cranială a penisului; b) a. epigastrică cranială şi a. epigastrică caudală superficială, c) a. cranială şi a. mijlocie a penisului; d) a. peniană cranială şi a. subcutanată abdominală; e) a. peniană cranială şi a. epigastrică caudală.25. Una din venele ce pot fi folosite la ecvine pentru puncţie (în vederea recoltării de sânge de exemplu) este: a) v. profundă a feţei; b) v. metatarsică dorso-laterală; c) v. safenă laterală; d) v. cefalică antebrahială; e) v. pudendă accesorie.26. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală; b) safenă medială; c) reflexă; d) colaterală ulnară; e) brahială.

27. Artera vertebrală se anastomozează sub aripa atlasului cu o ramură din: a) a. carotidă externă; b) a. occipitală; c) a. carotidă internă; d) a. cervicală profundă; e) a. cervicală superficială.

Page 36: Grile anatomie

28. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. portă; b) v. cavă caudală, c) v. azigos; d) v. toracică internă; e) v. musculo-frenică.

29. În duplicătura durei-mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos; b) sinusul longitudinal dorsal; c) sinusul pietros ventral; d) sinusul transvers; e) sinusul pietros dorsal.

30. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii vasculare a mandibulei? a) a.facială, v. facială, canal parotidian; b) canal, arteră, venă, c) arteră, canal, venă, d) venă, arteră, canal; e) venă, canal, arteră.

31. Arterele coronare îşi au originea: a) în atriul drept; b) în artera pulmonară; c) în artera aortă; d) în ventriculul stâng; e) în ventriculul drept.

32. Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. VI de nervi cranieni b. IX de nervi cranieni c. XII de nervi cranieni d. VII de nervi cranieni e. VIII de nervi cranieni.

33. Aripa cenuşie este dispusă : a. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a XII b. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a IX şi X c. la nivelul trigonului pontin şi corespunde nucleului incert d. pe faţa ventrală a bulbului c. lateral de nucleul caudal.34. Aria perforată anterioară corespunde : a. trigonului bulbar b. trigonului olfactiv c. trigonului pontin d. talamusului e. nervilor olfactivi.

35. Şanţul basilar este plasat: a. pe faţa ventrală a măduvei b. pe faţa ventrală a bulbului c. pe faţa dorsală a bulbului d. pe faţa ventrală a punţii e. pe faţa ventrală a emisferelor cerebrale.

36. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. gloso-faringian b. intermedio-facial c. trigemen d. facial e. vestibulo-cohlear.

37. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. doar cavităţile intranevraxiale b. cavităţile intranevraxiale şi spaţiul leptomeningic c. doar spaţiul subarahnoidian d. spaţiul supradural e. spaţiul subdural.

38. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a. parasimpatice presinaptice b. ortosimpatice presinaptice c. parasimaptice postsinaptice d. fibre senzitive e. fibre senzoriale.

Page 37: Grile anatomie

(preluare dupa escoala.ro)39. Ganglionul ciliar are structură: a. senzitivă b. parasimpatică c. ortosimpatică d. mixtă e. senzitivă.

40. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. intraosoasă b. subparotidiană c. subcutanată d. intracraniană e. subbazală.

41. N. lingual: a. provine din ramura maxilară a perechii a V-a de nervi cranieni. b. vehiculează fibre parasimpatice presinaptice din nucleul

salivator anterior c. culege sensibilitatea din treimea posterioară a limbii d.  inervează m. extrinseci ai limbii e. are structură mixtă.

42. Trunchiurile vagale au structură: a. parasimpatică presinaptică b. parasimpatică postsinaptică c. ortosimpatică d. motorii şi ortosimpatice e. mixtă.43. N. median are traiect printre radius şi: a. m. extensor carpo – radial b. m. extensor carpo – ulnar c. m. flexor carpo – radial d. m. extensor digital lateral e. m. extensor digital comun.

44. N. dorsal al mâinii: a. provine din n. radial b. provine din n. ulnar c. provine din n. palmar medial d. provine din n. musculo-cutanat e. este motor.

45. N. safen: a. provine din n. femural şi este senzitiv b. provine din n. femural şi este mixt c. provine din n. obturator şi este senzitiv d. provine din n. obturator şi este mixt e. este ramură din plexul lombo-cranial.

46. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. corpului calos b. trigonului cerebral c. fornixului d. corpului striat e. corpului geniculat lateral.

47. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. metencefalului b. mezencefalului c. diencefalului d. metatalamusului e. hipotalamusului.48. Ganglionul geniculat reprezentat: a. originea aparentă a n. trigemen b. originea rebelă a n. VII c. ganglion parasimpatic d. originea reală a n. glosofaringian e. ganglion ortosimpatic.

49. Ansa axilară este realizată cu participarea : a. n. median şi musculo-ctanat b. n. radial şi ulnar c. n. median şi axilar d. n. axilar şi radial e. n. axilar şi ulnar.

Page 38: Grile anatomie

50. N. laringic cranial vehiculează : a. fibre parasimpatice postsinaptice din plexul carotidian b. fibre ortosimpatice presinaptice pentru ganglionul laringian c. fibre parasinaptice postsinaptice vagale d. fibre parasimpatice presinaptice e. doar fibre somatice.

51. Schematizaţi sistemul nodal52. Schematizaţi ansa memorabilă Wrisberg.

53. Schematizaţi ortosimpaticul cervico-toracic.

54. Schematizaţi vena cavă cranială la ecvine şi suine.

55. Schematizaţi limfocentrii cavităţii toracice la ecvine.

56. Schematizaţi arterele tibiale şi ale autopodiului la ecvine.57. Schematizaţi reţeaua admirabilă epidurală la rumegătoare.

58. Schematizaţi plexul sacrat (diagramă).

59. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat).60. Schematizaţi artera carotidă externă: origine, colaterale, terminale la ecvine.

Page 39: Grile anatomie

Recommended