Stres Grecu

Stres-ulStres-ul

Hippocrate din Cos460-370

Avicena980-1037

Hipocrate – importanța mediului Hipocrate – importanța mediului fizic și social în apariția bolilor, și fizic și social în apariția bolilor, și rolul naturii în vindecarea acestorarolul naturii în vindecarea acestora Natura = ambianța (mediu geografic, Natura = ambianța (mediu geografic,

climă, vegetație, faună, grupul social, climă, vegetație, faună, grupul social, intelectual) și mediul comunitarintelectual) și mediul comunitar

Avicena – influența psihicului asupra Avicena – influența psihicului asupra bolilor și rolul sentimentelor în bolilor și rolul sentimentelor în menținerea stării de sănătate menținerea stării de sănătate mentalămentală

Hans Hugo Bruno Selye1973

Stress-ul

Reacţia nespecifică a întregu- lui organism în cursul unor

momente de ameninţare a ho-meostaziei somatice şi psihice

(concept introdus în 1936)

Homeostazie = echilibrul în constantele unui organism, cu alte cuvinte un echilibru fiziologic şi psihologic al acelui organism, pentru buna şi fireasca existenţă a acestuia.

W.B.Cannon

În engleză, cuvântul stress = încordare, În engleză, cuvântul stress = încordare, opresiune, povară, forță, efort, opresiune, povară, forță, efort, solicitare, tensiune, constrângeresolicitare, tensiune, constrângere

Sănătatea unei persoane depinde de Sănătatea unei persoane depinde de capacitatea sa de capacitatea sa de adaptareadaptare la stress la stress individul face față unor cerințe dictate individul face față unor cerințe dictate de factori interni și externide factori interni și externi

Adaptarea = proces dinamic, ce durează Adaptarea = proces dinamic, ce durează toată viațatoată viața

= diferenţa intre „Ce se dă”, aptitudinile noastre, şi „Ce se cere”, solicitările profesionale sau personale.

În acest context, există un nivel optim de stres, care are drept efect cresterea, dezvoltarea noastra ca fiinţe umane si profesionişti.

Absenţa completă a stresului duce la rutina si plafo- nare, iar niveluri exagerat de ridicate ale acestuia duc la epuizare fizică, mentală si afectivă.

Stresul reprezintă o reacție a Stresul reprezintă o reacție a organismului (în mare măsură organismului (în mare măsură nespecifică) și nu trebuie confundată nespecifică) și nu trebuie confundată cu agentul cauzal, numit agent cu agentul cauzal, numit agent stresor.stresor.

AAgenţi stresorigenţi stresori

FiziciFizici: traumatisme, arsuri, frig, zgomot: traumatisme, arsuri, frig, zgomot

ChimiciChimici: acizi, baze: acizi, baze

BiologiciBiologici: infecţii, tulburări metabolice: infecţii, tulburări metabolice

PsihiciPsihici: stimuli verbali, emoţii puternice: stimuli verbali, emoţii puternice

Tipuri de stresTipuri de stres

în funcţie de agentul stresor, stresul poate fi: în funcţie de agentul stresor, stresul poate fi: psihic, fizic, chimic şi biologicpsihic, fizic, chimic şi biologic

În funcţie de numărul persoanelor afectate, În funcţie de numărul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectivstresul poate fi individual sau colectiv

Ca parametri de apreciere a efectului Ca parametri de apreciere a efectului agentului stresor folosim intensitatea, agentului stresor folosim intensitatea, durata, repetitivitateadurata, repetitivitatea

Stresul poate avea multicauzalitate – Stresul poate avea multicauzalitate – sumarea agenților stresori sau prin sumarea agenților stresori sau prin interferarea acțiunilor succesive asupra interferarea acțiunilor succesive asupra organismuluiorganismului

Ex: agent stresor fizic + agent stresor Ex: agent stresor fizic + agent stresor psihic (ecoul psihic cu rol stresant al psihic (ecoul psihic cu rol stresant al traumei fizice inițiale)traumei fizice inițiale)

Teorii corelate cu stresulTeorii corelate cu stresul

1.1. Teoria adaptării ( sindromul general de Teoria adaptării ( sindromul general de adaptare – S.G.A.) – adaptare – S.G.A.) – Hans SelyeHans Selye, , 19521952

2.2. Teoria evenimentelor de viaţă – Teoria evenimentelor de viaţă – HolmesHolmes && RaheRahe, , 19671967

3.3. Teoria cognitivă – Teoria cognitivă – Lazarus & FolkmanLazarus & Folkman, , 19841984

Sindromul general de adaptareH. Selye 1952

- asigurarea, cu ajutorul mecanismelor nespecifice, a mobilizării resurselor adaptative ale organismului în faţa agresiunii

- răspunsul general al organismului la stresori este de adaptare:

- fiziologic- psihologic- cultural

Răspunsul fiziologicRăspunsul fiziologic

Selye a demonstrat experimental că Selye a demonstrat experimental că agenții stresori produc modificări la agenții stresori produc modificări la nivelul axului hipotalamo – hipofizo – nivelul axului hipotalamo – hipofizo – suprarenal – care duc la creșterea suprarenal – care duc la creșterea hormonilor de stres : adrenalina și hormonilor de stres : adrenalina și noradrenalina, ACTH (secretat de noradrenalina, ACTH (secretat de hipofiză) și cortizol (secretat de hipofiză) și cortizol (secretat de suprarenală)suprarenală)

Răspunsul fiziologicRăspunsul fiziologic

Apare hipersecreție de insulină Apare hipersecreție de insulină (pancreas), de beta – endorfină), (pancreas), de beta – endorfină), dopamină (secretată de SNC și dopamină (secretată de SNC și suprarenale)suprarenale)

Cresc leucocitele (leucocitoză) scad Cresc leucocitele (leucocitoză) scad limfocitele și eozinofilele (celule limfocitele și eozinofilele (celule implicate în imunitate)implicate în imunitate)

Se prăbușesc reacțiile de apărare Se prăbușesc reacțiile de apărare imunitară.imunitară.

Sindromul general de adaptareH. Selye 1952

- 3 stadii:- reacţia de alarmă – 2 etape:

- etapa de şoc- etapa de contraşoc

- stadiul de rezistenţă specifică (de revenire)

- stadiul de epuizare

Reacția de alarmăReacția de alarmă Funcțiile vitale sunt activate pentru Funcțiile vitale sunt activate pentru

neutralizarea efectului nociv al agentului neutralizarea efectului nociv al agentului stresorstresor

ETAPA DE ȘOC – hipotermie, hipotensiune, ETAPA DE ȘOC – hipotermie, hipotensiune, creșterea concentrației sangvine și a creșterea concentrației sangvine și a permeabilității vascularepermeabilității vasculare

ETAPA DE CONTRAȘOC – hipersecreție de ETAPA DE CONTRAȘOC – hipersecreție de adrenalină, cortizol și ACTH și determină adrenalină, cortizol și ACTH și determină clinic – hipertensiune arterială, tahicardie, clinic – hipertensiune arterială, tahicardie, tahipnee, paloare, piloerecție, hiperglicemie, tahipnee, paloare, piloerecție, hiperglicemie, leucocitoză cu limfopenie și eozinofilieleucocitoză cu limfopenie și eozinofilie

Stadiul de revenireStadiul de revenire (de rezistență specifică)(de rezistență specifică)

Organismul s-a adaptat la situația Organismul s-a adaptat la situația generată de stresorgenerată de stresor

Comportament normalComportament normal Persistă în parte modificările din Persistă în parte modificările din

contrașoc, datorită persistenței contrașoc, datorită persistenței agentului stresoragentului stresor

Dacă durează dincolo de limite, Dacă durează dincolo de limite, energia de rezistență se epuizează și energia de rezistență se epuizează și se intră în al treilea stadiuse intră în al treilea stadiu

Stadiul de epuizareStadiul de epuizare

Adaptarea nu mai poate fi menținutăAdaptarea nu mai poate fi menținută Mecanismele neuro – vegetative, Mecanismele neuro – vegetative,

endocrine și imunitare sunt sfârșiteendocrine și imunitare sunt sfârșite Apare riscul de boli fizice și psihice Apare riscul de boli fizice și psihice

(când modificările funcționale devin (când modificările funcționale devin ireversibile, organice)ireversibile, organice)

Epuizarea apare în condiții de stress Epuizarea apare în condiții de stress foarte intens sau prelungitfoarte intens sau prelungit

Răspunsul psihologicRăspunsul psihologic

Se măsoară prin anxietatea (psihică) Se măsoară prin anxietatea (psihică) ce însoțește reacțiile la agenții stresorice însoțește reacțiile la agenții stresori

Faza 1 – anxietate ușoară: crește Faza 1 – anxietate ușoară: crește atenția, memoria, capacitatea de atenția, memoria, capacitatea de învățare, persoana trăiește o senzație învățare, persoana trăiește o senzație subiectivă de neliniște; subiectul poate subiectivă de neliniște; subiectul poate diminua anxietatea prin mâncat sau diminua anxietatea prin mâncat sau fumat mai mult, reacții de râs, plâns, fumat mai mult, reacții de râs, plâns, roaderea unghiilorroaderea unghiilor

Răspunsul psihologicRăspunsul psihologic

Faza 2 – anxietate moderată – persoana Faza 2 – anxietate moderată – persoana recurge la mecanisme de apărare cum recurge la mecanisme de apărare cum sunt compensarea sau raționalizareasunt compensarea sau raționalizarea

Faza 3 – anxietate severă – pacientul nu Faza 3 – anxietate severă – pacientul nu mai este atent, nu se concentrează, mai este atent, nu se concentrează, trăiește un disconfort extrem, se simte trăiește un disconfort extrem, se simte inutil, se autoînvinuiește; pot apare boli inutil, se autoînvinuiește; pot apare boli psihice (depresii, psihoze) sau psihice (depresii, psihoze) sau psihosomatice (astm bronșic, ulcer, etc.)psihosomatice (astm bronșic, ulcer, etc.)

Răspunsul culturalRăspunsul cultural

Răspunsul la stres variază funcție de Răspunsul la stres variază funcție de mediul socio – cultural, de stilul de viață, mediul socio – cultural, de stilul de viață, de sistemul de relații cu cei din jurde sistemul de relații cu cei din jur

Agenții stresori variază de la o cultură la Agenții stresori variază de la o cultură la altaalta

Răspunsul la un stresor depinde de Răspunsul la un stresor depinde de individ: experiențele anterioare, individ: experiențele anterioare, autoaprecierea propriilor capacități, autoaprecierea propriilor capacități, motivația care influențează procesul activ motivația care influențează procesul activ de adaptarede adaptare

Teoria evenimentelor de viaţăTeoria evenimentelor de viaţă

evenimentele de viaţă, pozitive sau negative, evenimentele de viaţă, pozitive sau negative, determină un anumit grad de stresdetermină un anumit grad de stres

scală de apreciere a evenimentelor de viaţă – scală de apreciere a evenimentelor de viaţă – Holmes și RaheHolmes și Rahe

scorurile obţinute de o persoană pe un an de scorurile obţinute de o persoană pe un an de zile sunt predictoare pentru probabilitatea de zile sunt predictoare pentru probabilitatea de producere a bolilor somatice şi psihiceproducere a bolilor somatice şi psihice

aplicabilitate maximă la vârsta presenes-aplicabilitate maximă la vârsta presenes-cenţei sau senecenţei, la indivizi cu suport cenţei sau senecenţei, la indivizi cu suport social scăzut şi cu uzură biologică maresocial scăzut şi cu uzură biologică mare

Teoria cognitivăTeoria cognitivă

răspunsul la stres este mediat de proceselerăspunsul la stres este mediat de procesele

cognitivecognitive importanţa şi înţelegerea unui eveniment importanţa şi înţelegerea unui eveniment

variază în funcţie de individ, precum şi de variază în funcţie de individ, precum şi de diferitele momente ale vieţii unei persoanediferitele momente ale vieţii unei persoane

În momente diferite din viață, o persoană În momente diferite din viață, o persoană poate exprima o variantă în înțelegerea poate exprima o variantă în înțelegerea aceluiași fenomenaceluiași fenomen

Teoria cognitivăTeoria cognitivă

factorii care influenţează răspunsul la stresfactorii care influenţează răspunsul la stres

- motivaţia, şansele de reuşită sau eşec, - motivaţia, şansele de reuşită sau eşec, disponibilitatea răspunsului care este disponibilitatea răspunsului care este influențată de vârstă, nivelul de dezvoltare influențată de vârstă, nivelul de dezvoltare intelectuală, starea generală de sănătate – intelectuală, starea generală de sănătate – somnul, exerciții fizice, petrecerea timpului somnul, exerciții fizice, petrecerea timpului liber, gradul de optimism și speranțăliber, gradul de optimism și speranță

Stresul psihicStresul psihic Caz particular de stres, generat de agenţi stresori psihici Caz particular de stres, generat de agenţi stresori psihici

dotaţi cu semnificaţie negativă (distres) sau pozitivă dotaţi cu semnificaţie negativă (distres) sau pozitivă (eustres)(eustres)

Paul FraissePaul Fraisse:: totalitatea conflictelor personale sau sociale totalitatea conflictelor personale sau sociale ale individului care nu-şi găsesc soluţia pe momentale individului care nu-şi găsesc soluţia pe moment

„„stresul psihic reprezintă o stare de tensiune, încordare şi stresul psihic reprezintă o stare de tensiune, încordare şi disconfort determinată de agenţi afectogeni cu disconfort determinată de agenţi afectogeni cu semnificaţie negativă, de frustrarea sau reprimarea unor semnificaţie negativă, de frustrarea sau reprimarea unor stări de motivaţie (trebuinţe, dorinţe, aspiraţii), de stări de motivaţie (trebuinţe, dorinţe, aspiraţii), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme”.dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme”. M. GoluM. Golu

Balzac Louis Boulanger 1838

“Spaima este un sentiment care te îmbolnăveşte pe jumătate,

care atacă atât de violent maşina omenească încât facultăţile acesteia sunt dintr-o dată

împinse fie la cel mai înalt grad al forţei lor, fie la ultimul grad al

destrămării.”

Particularităţi şi caractere generale Particularităţi şi caractere generale ale agenţilor stresori psihiciale agenţilor stresori psihici

Marea majoritate sunt stimuli verbali (incluzând şi Marea majoritate sunt stimuli verbali (incluzând şi limbajul interior) care au o semnificaţie importantă limbajul interior) care au o semnificaţie importantă pentru subiectpentru subiect

Au caracter potenţial stresant, Au caracter potenţial stresant, caracter de ameninţare caracter de ameninţare permanentă pentru individ şi caracter negativ al permanentă pentru individ şi caracter negativ al consecinţelor agenţilor stresoriconsecinţelor agenţilor stresori

Pot deveni stresori psihici şi stimulii senzoriali externi Pot deveni stresori psihici şi stimulii senzoriali externi precum şi excitaţiile interoceptive, dacă influenţează precum şi excitaţiile interoceptive, dacă influenţează scoarţa cerebrală timp îndelungat sau dacă au o scoarţa cerebrală timp îndelungat sau dacă au o anumită semnificaţie pentru subiectanumită semnificaţie pentru subiect

Parametrii de acţiune ai unui agent stresor: intenParametrii de acţiune ai unui agent stresor: inten- -

sitate, durată, repetabilitate, noutate şi bruscheţesitate, durată, repetabilitate, noutate şi bruscheţe

Situaţii generatoare de stres psihicSituaţii generatoare de stres psihic

existenţa unor circumstanţe neobişnuite pentru individ care îl existenţa unor circumstanţe neobişnuite pentru individ care îl surprind pe acesta nepregătit pentru a le face faţă. surprind pe acesta nepregătit pentru a le face faţă.

semnificaţia unui eveniment. semnificaţia unui eveniment. particularităţile contextului social. particularităţile contextului social. lipsa condiţiilor interne. lipsa condiţiilor interne. modul subiectiv de a percepe solicitările mediului. modul subiectiv de a percepe solicitările mediului. subsolicitare / suprasolicitare. subsolicitare / suprasolicitare. situaţiile conflictuale existente în familie, profesie sau la nivel situaţiile conflictuale existente în familie, profesie sau la nivel

intelectual. intelectual. criza de timp. criza de timp. izolarea. izolarea. apariţia unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop care duce la apariţia unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop care duce la

frustrare. frustrare. situaţii perturbatoare cauzate de agenţi fizici (zgomote, vibraţii, situaţii perturbatoare cauzate de agenţi fizici (zgomote, vibraţii,

fluctuaţii de temperatură)fluctuaţii de temperatură)

DistresDistres

Termen ce defineşte stresul cu potenţial nociv Termen ce defineşte stresul cu potenţial nociv pentru organismpentru organism

Neconcordanţă între resursele, abilităţile şi capacită- Neconcordanţă între resursele, abilităţile şi capacită- ţile individului şi cerinţele sau necesităţile acestuiaţile individului şi cerinţele sau necesităţile acestuia

EEste o reacţie de lungă durată, în care se constată o ste o reacţie de lungă durată, în care se constată o eliberare mare de catecolamine şi cortizol care eliberare mare de catecolamine şi cortizol care determină modificări fiziologice şi fiziopatologice şi determină modificări fiziologice şi fiziopatologice şi au efect de încordare, tensionare şi dezadaptare.au efect de încordare, tensionare şi dezadaptare.

Scade rezistenţa faţă de infecţii, cancer şi poate Scade rezistenţa faţă de infecţii, cancer şi poate favoriza apariţia bolilor cardiovasculare.favoriza apariţia bolilor cardiovasculare.

Exemple de situaţii cu semnificaţie stresantă (după Sells)

ameninţarea şi / sau anticiparea unui pericolinterpunerea unui obstacol în realizarea unui scop anume, generând frustraresituaţia de conflict, creată de interferenţa a două sau mai multe solicitări cu motivaţii opuse, ce realizează competiţieunele circumstanţe care surprind individul nepregătit pentru a le face faţă – incapacitate fizică, psihică sau intelectuală

Exemple de situaţii cu semnificaţie stresantă (după Sells)

teama de eşec în cazul unei mize foarte maripersistenţa unor stări afective negative sub acţiunea unor stimuli condiţionali sau circumstanţialisuprasolicitarea peste limita capacităţii intelectuale (gândire, atenţie, memorie, etc.)sub-solicitarea – monotonia activităţii, lipsa de activitate şi informaţie, deprivarea senzorială.

În distres se produce o mare În distres se produce o mare eliberare de catecolamine și cortizol eliberare de catecolamine și cortizol – duc la modificări fiziologice și – duc la modificări fiziologice și fiziopatologice – efect de încordare, fiziopatologice – efect de încordare, tensionare și dezadaptaretensionare și dezadaptare

Scade rezistența față de infecții, Scade rezistența față de infecții, cancer și poate favoriza apariția cancer și poate favoriza apariția bolilor cardiovascularebolilor cardiovasculare

Stresuri zilnice minore Stresuri zilnice minore (după Kanner)(după Kanner)

Prea multe lucruri de făcutPrea multe lucruri de făcut Timp insuficientTimp insuficient Prea multe responsabilitățiPrea multe responsabilități Gânduri deranjante (nu-ți dau pace)Gânduri deranjante (nu-ți dau pace) Obligații socialeObligații sociale Stabilirea prioritățilorStabilirea priorităților

Stresuri zilnice minore Stresuri zilnice minore (după Kanner)(după Kanner)

Rătăcirea sau pierderea lucrurilorRătăcirea sau pierderea lucrurilor Timp insuficient pentru somnTimp insuficient pentru somn Probleme cu copiiProbleme cu copii Supraîncărcarea cu responsabilități Supraîncărcarea cu responsabilități

familialefamiliale Neplăceri la serviciuNeplăceri la serviciu

EustresEustres

stare de stres generată de stimuli cu semnificaţie benefică stare de stres generată de stimuli cu semnificaţie benefică pentru individ, caracterizată printr-o reacţie pentru individ, caracterizată printr-o reacţie catecolaminică şi mai rar cortizolică, moderate, şi frecvent catecolaminică şi mai rar cortizolică, moderate, şi frecvent prin creşterea nivelului endorfinelor cerebrale, ca prin creşterea nivelului endorfinelor cerebrale, ca neuromodulatori ai durerii.neuromodulatori ai durerii.

Eustresul are efecte stimulatoare pentru echilibrul fizic şi Eustresul are efecte stimulatoare pentru echilibrul fizic şi psihic, existând opinii că repetarea frecventă a eustres - psihic, existând opinii că repetarea frecventă a eustres - urilor ar determina creşterea imunităţii şi ar fi o premisă a urilor ar determina creşterea imunităţii şi ar fi o premisă a longevităţii.longevităţii.

Are adesea în componenţa sa şi elemente de stres fizic : Are adesea în componenţa sa şi elemente de stres fizic : râsul, dansul, actul sexualrâsul, dansul, actul sexual

Exemple de eustresExemple de eustres

Sentimentul de dragoste împărtăşită, care Sentimentul de dragoste împărtăşită, care constituie un eustres cu rol dinamizator constituie un eustres cu rol dinamizator asupra conduitei, creativităţii şi mai ales asupra conduitei, creativităţii şi mai ales asupra funcţiilor organelor interneasupra funcţiilor organelor interne

Revederea unei persoane foarte dragiRevederea unei persoane foarte dragi

Extazul creat de audiţia unei opere Extazul creat de audiţia unei opere muzicale, o expoziţie de artă, etcmuzicale, o expoziţie de artă, etc

Exemple de eustresExemple de eustres

Stările de excitaţie sexualăStările de excitaţie sexuală

Capacitatea de a face faţă unei provocăriCapacitatea de a face faţă unei provocări

Cumpărarea unei case noiCumpărarea unei case noi

Obţinerea unei promovări sau a locului Obţinerea unei promovări sau a locului întâi într-o competiţieîntâi într-o competiţie

Vulnerabilitatea psihică la stresVulnerabilitatea psihică la stres

SelyeSelye, , 19681968: „Nu contează ce ţi se întâmplă, ci cum : „Nu contează ce ţi se întâmplă, ci cum reacţionezi la ce ţi se întâmplă”reacţionezi la ce ţi se întâmplă”

Vulnerabilitatea poate fi definită ca un răspuns Vulnerabilitatea poate fi definită ca un răspuns adaptativ insuficient sau neadecvat al persoanei la adaptativ insuficient sau neadecvat al persoanei la solicitările psihice sau fizice obişnuitesolicitările psihice sau fizice obişnuite

Dacă vulnerabilitatea la stres este crescută, individul Dacă vulnerabilitatea la stres este crescută, individul are un „prag de toleranţă” mic, răspunsul la stres nu are un „prag de toleranţă” mic, răspunsul la stres nu este pe măsura aşteptării, acest lucru manifestându-este pe măsura aşteptării, acest lucru manifestându-se prin tulburări în sfera psihicului şi a se prin tulburări în sfera psihicului şi a comportamentuluicomportamentului

Determinismul vulnerabilităţii Determinismul vulnerabilităţii la stresla stres

Date fixeDate fixe: genetice, biologice, factori familiali, rasa, : genetice, biologice, factori familiali, rasa, factori perinatali, limba maternă, defecte înnăscutefactori perinatali, limba maternă, defecte înnăscute

Aspecte structuraleAspecte structurale: capacităţi, abilităţi, nevoi, : capacităţi, abilităţi, nevoi, inteligenţă, trăsături morale, trăsături de caracterinteligenţă, trăsături morale, trăsături de caracter

Ciclurile dezvoltăriiCiclurile dezvoltării: psihologice, familiale, instructiv : psihologice, familiale, instructiv profesionale, ale activităţilor şi relaţiilor sociale, profesionale, ale activităţilor şi relaţiilor sociale, funcţionalitatea socială, solicitări / satisfacţiifuncţionalitatea socială, solicitări / satisfacţii

IIndici ndici dede vulnerabilit vulnerabilitateate la stresul la stresul psihicpsihic

tendinţe interpretative şi susceptibilitate tendinţe interpretative şi susceptibilitate crescută;crescută;

rigiditate şi încăpăţânarerigiditate şi încăpăţânare tendinţe egocentrice pronunţate, de auto-tendinţe egocentrice pronunţate, de auto-

afirmareafirmare tendinţe obsesivo – fobicetendinţe obsesivo – fobice impulsivitate, emotivitate crescutăimpulsivitate, emotivitate crescută agresivitate, înclinaţie câtre violenţăagresivitate, înclinaţie câtre violenţă

Diagnosticul clinic şi de laborator al Diagnosticul clinic şi de laborator al stresului psihicstresului psihic

Markeri ai stresului psihicMarkeri ai stresului psihic

AA.. Date de observaţie clinicăDate de observaţie clinică

1.1. Mimica - crispatăMimica - crispată

- anxioasă- anxioasă

- depresivă - depresivă

2.2. Tensiunea musculară Tensiunea musculară - - hipertonie (încordare) hipertonie (încordare)

- - hipotonie/atonie („leşin”) hipotonie/atonie („leşin”)

3.3. ComportamentComportament

a.a. Activ Activ - - euforie (logoree) euforie (logoree)

- excitaţie – furie- excitaţie – furie

- agitaţie motorie- agitaţie motorie

b.b. Pasiv Pasiv - - „blocaj” – groază „blocaj” – groază

- vertij, ameţeli- vertij, ameţeli

c.c. Paradoxal = a + bParadoxal = a + b

4.4. Constante cardio – respiratoriiConstante cardio – respiratorii

a.a. frecvenţa respiraţiei (hiperventilaţie, frecvenţa respiraţiei (hiperventilaţie, apnee)apnee)

b.b. puls – tahicardie, bradicardie, puls – tahicardie, bradicardie, extrasistoleextrasistole

c.c. TA – creşteri, colapsTA – creşteri, colaps

B.B. Constante umorale în stresul psihicConstante umorale în stresul psihic

1.1. Hormonii de stres – catecolaminele, cortizolul, Hormonii de stres – catecolaminele, cortizolul, alţi hormoni (GH, Aalţi hormoni (GH, ADDH, etc.), opioideleH, etc.), opioidele

2.2. GlicemiaGlicemia

3.3. Acizii graşi liberi, colesterolAcizii graşi liberi, colesterol

C.C. Indicatori psihofiziologici în stresul psihicIndicatori psihofiziologici în stresul psihic

1.1. ECG – segmentul ST, tulburări de ritmECG – segmentul ST, tulburări de ritm

2.2. Galvanometrie cutanatăGalvanometrie cutanată

3.3. PletismografiePletismografie

4.4. Timpi de reacţieTimpi de reacţie

Principalele tulburări fiziopatologice declanşate de stimulii psihici

•• RespiratoriiRespiratorii

-- blocaj nazal sau strănuturi în blocaj nazal sau strănuturi în salve + rinoreesalve + rinoree

-- crize de astmcrize de astm

-- hiperventilaţiehiperventilaţie

-- crize de tetanie (+ simptome crize de tetanie (+ simptome musculare)musculare)

Principalele tulburări fiziopatologice declanşate de stimulii psihici

•• CardiovasculareCardiovasculare

-- tahicardietahicardie

-- hipertensiunehipertensiune

-- crize anginoase sau lipotimiicrize anginoase sau lipotimii

-- tulburări vasomotorii tulburări vasomotorii - - constricţie – paloareconstricţie – paloare cutanatăcutanată

- dilataţie – eritem - dilataţie – eritem cutanatcutanat

-- tulburări de ritmtulburări de ritm

-- tulburări de conduceretulburări de conducere

-- spasme coronariene – infarct miocardicspasme coronariene – infarct miocardic

•• DigestiveDigestive

-- cardiospasm, pilorospasm, duodenospasmcardiospasm, pilorospasm, duodenospasm

-- dischinezii hipertone biliaredischinezii hipertone biliare

-- hipersecreţie HClhipersecreţie HCl

-- hiperperistaltismhiperperistaltism

•• UrogenitaleUrogenitale

-- colici reno-ureteralecolici reno-ureterale

-- tulburări de dinamică sexualătulburări de dinamică sexuală

•• CutanateCutanate

-- flash, prurit, erupţieflash, prurit, erupţie

•• MetaboliceMetabolice

-- anorexie mentalăanorexie mentală

-- hiperglicemie (diabet)hiperglicemie (diabet)

-- obezitateobezitate

•• ImunologiceImunologice

-- VSH crescutVSH crescut

-- limfocite (număr scăzut)limfocite (număr scăzut)

-- fagocitoză scăzutăfagocitoză scăzută

-- Ig A secretor scăzutIg A secretor scăzut

-- oncogenezăoncogeneză

Boli cu participare etiologicăBoli cu participare etiologică prioritară a stresului psihicprioritară a stresului psihic

•• Bolile psihiceBolile psihice – în primul rând psihogeniile, unde există o – în primul rând psihogeniile, unde există o declanşare exogenă prin stres psihic, aproape exclusivă a declanşare exogenă prin stres psihic, aproape exclusivă a bolii)bolii)

•• Boli endocrineBoli endocrine – boala Basedow, amenoreea de stres, nanismul – boala Basedow, amenoreea de stres, nanismul psihosocial, hipocorticismul cronic la cei cu stres psihic cronicpsihosocial, hipocorticismul cronic la cei cu stres psihic cronic

•• Bolile psihosomaticeBolile psihosomatice – cu pondere crescută a etiologiei – cu pondere crescută a etiologiei psihogene cât şi existenţa unui anume tip de personalitate a psihogene cât şi existenţa unui anume tip de personalitate a bolnavuluibolnavului

•• Unele boli infecţioaseUnele boli infecţioase cu componentă psihogenă importantă: cu componentă psihogenă importantă: tuberculoza, hepatitatuberculoza, hepatita

•• Boli metaboliceBoli metabolice: diabet zaharat, obezitatea, anorexia nervoasă: diabet zaharat, obezitatea, anorexia nervoasă

•• AAnumite cazurinumite cazuri de neoplasm sau în diseminarea metastatică de neoplasm sau în diseminarea metastatică fulgerătoarefulgerătoare

Răsunetul stresului psihic asupra organismului

1. Modificările reacţiilor endocrine1. Modificările reacţiilor endocrine

Disjuncţie de secreţie a hormonilor de stresDisjuncţie de secreţie a hormonilor de stres

- în stresul psihic care solicită atenţie, vigilenţă sau care - în stresul psihic care solicită atenţie, vigilenţă sau care generează anxietate creşte secreţia de catecolaminegenerează anxietate creşte secreţia de catecolamine

- în situaţii ce pun viaţa în pericol creşte raportul - în situaţii ce pun viaţa în pericol creşte raportul noradrenalină/ cortizol (rată mare de sinucideri )noradrenalină/ cortizol (rată mare de sinucideri )

- scade secreţia hormonilor secretaţi de gonade - - scade secreţia hormonilor secretaţi de gonade - amenoree de stres, impotenţă psihogenăamenoree de stres, impotenţă psihogenă

- adrenalina stimulează secreţia de - adrenalina stimulează secreţia de ββ-endorfină şi ACTH-endorfină şi ACTH

- hormonii tiroidieni scad dramatic- hormonii tiroidieni scad dramatic

2. Modificări nervoase2. Modificări nervoase

Sistemul limbic este un ansamblu de structuri corticale Sistemul limbic este un ansamblu de structuri corticale si subcorticale, îndeplinind 3 funcţii:si subcorticale, îndeplinind 3 funcţii:

- reglarea emoţiilor, la nivelul amigdalei- reglarea emoţiilor, la nivelul amigdalei

- memorie şi afectivitate, la nivelul hipocampului- memorie şi afectivitate, la nivelul hipocampului

-reglarea comportamentului, la nivel orbito--reglarea comportamentului, la nivel orbito-frontalfrontal

Determină tipul de reacţie pe care subiectul o va Determină tipul de reacţie pe care subiectul o va adopta în faţa unei situaţii noiadopta în faţa unei situaţii noi

În stres puternic şi prelungit, urmat de regulă de În stres puternic şi prelungit, urmat de regulă de depresie, s-a constatat:depresie, s-a constatat:

- o reducere în volum a hipocampului- o reducere în volum a hipocampului

- atrofia celulară la nivelul amigdaleiatrofia celulară la nivelul amigdalei

- intensificarea procesului de apoptoză- intensificarea procesului de apoptoză

hipocamphipocampamigdalaamigdala

3. Modificări imunitare3. Modificări imunitare

Celulele N.K., dotate cu proprietCelulele N.K., dotate cu proprietăţi citotoxice împotriva ăţi citotoxice împotriva celulelor canceroase, au o activitate diminuată în stres celulelor canceroase, au o activitate diminuată în stres → rol în dezvoltarea/ regresarea TBC sau a unor → rol în dezvoltarea/ regresarea TBC sau a unor cancere ( cancere ( R. Dubois 1951R. Dubois 1951))

Conflictele conjugale, decesul partenerului de viaţă sau Conflictele conjugale, decesul partenerului de viaţă sau al unui membru de familie = factori stresori potenţiali al unui membru de familie = factori stresori potenţiali pentru apariţia de boli cronice pentru apariţia de boli cronice

La studenţii aflaţi sub stres în timpul examenelor, La studenţii aflaţi sub stres în timpul examenelor, ↑ ↑ titrul anticorpilor pentru virusul Epstein-Barr şi pot avea titrul anticorpilor pentru virusul Epstein-Barr şi pot avea loc reactivări tranzitorii ale infecţiilor microbiene loc reactivări tranzitorii ale infecţiilor microbiene latente.latente.

Stimulii din mediul înconjurător ( zgomot puternic, Stimulii din mediul înconjurător ( zgomot puternic, lumină slabă, aglomeraţiile, cazarea proastă) pot inhiba lumină slabă, aglomeraţiile, cazarea proastă) pot inhiba sinteza anticorpilor de răspuns imun.sinteza anticorpilor de răspuns imun.

Sindromul de epuizare Sindromul de epuizare profesionalaprofesionala

SINDROMUL DE EPUIZARE SINDROMUL DE EPUIZARE PROFESIONALĂPROFESIONALĂ

= = sindrom burnoutsindrom burnout poate fi definit ca eşuarea, uzura şi epuizarea energiei, poate fi definit ca eşuarea, uzura şi epuizarea energiei,

forţelor sau resurselor individuale care îi provoacă forţelor sau resurselor individuale care îi provoacă individului o scădere globală a întregului potenţial de individului o scădere globală a întregului potenţial de acţiune.acţiune.

o categorie profesională frecvent afectată de acest o categorie profesională frecvent afectată de acest sindrom este sindrom este corpul medicalcorpul medical

factoriifactorii care contribuie la instalarea acestui sindrom pot care contribuie la instalarea acestui sindrom pot fi: nerecunoaşterea calităţii activităţii, munca neurmată fi: nerecunoaşterea calităţii activităţii, munca neurmată de rezultate imediate, lipsa încurajării şi recompenselor de rezultate imediate, lipsa încurajării şi recompenselor moralemorale

sindromul de burnout este caracterizat prin epuizare sindromul de burnout este caracterizat prin epuizare fizică şi /sau psihică, depersonalizare profesională şi fizică şi /sau psihică, depersonalizare profesională şi atitudine negativă faţă de propriile împliniriatitudine negativă faţă de propriile împliniri

simptomele apar progresiv şi sunt accentuate de simptomele apar progresiv şi sunt accentuate de

perioadele de aşteptare excesivă a unor schimbări, de perioadele de aşteptare excesivă a unor schimbări, de numărul prea mare de concursuri având drept rezultat numărul prea mare de concursuri având drept rezultat doar un grad mic de promovare profesională, de doar un grad mic de promovare profesională, de surmenajul socio – profesional ca şi de dificultăţile surmenajul socio – profesional ca şi de dificultăţile financiare majorefinanciare majore

tablou clinic cu:tablou clinic cu:

-- semne şi simptome somaticesemne şi simptome somatice: : cefalee, tulburări gastro – intestinale, astenie şi cefalee, tulburări gastro – intestinale, astenie şi fatigabilitatefatigabilitate

-- comportament neobişnuit pentru comportament neobişnuit pentru subiectsubiect: iritabilitate, intoleranţă, incapacitatea empatiei, : iritabilitate, intoleranţă, incapacitatea empatiei, criticism nejustificat, lipsa încrederii, atitudine de supe- criticism nejustificat, lipsa încrederii, atitudine de supe- rioritate faţă de ceilalţi, rigiditate, negativism, pseudo- rioritate faţă de ceilalţi, rigiditate, negativism, pseudo- activism – subiectul petrece tot mai multe ore la locul activism – subiectul petrece tot mai multe ore la locul de muncă dar realizează tot mai puţin din ceea ce îşi de muncă dar realizează tot mai puţin din ceea ce îşi propune fără să fie pe deplin conştient de acest lucru.propune fără să fie pe deplin conştient de acest lucru.

BurnoutBurnout

EVALUAREA SINDROMULUI DE BURNOUTEVALUAREA SINDROMULUI DE BURNOUTLA MEDICI ŞI PERSONALUL MEDICALLA MEDICI ŞI PERSONALUL MEDICAL

(după Tudose F., 2000)(după Tudose F., 2000)

Fiecare item este cotat de la 0 la 2 (0 pentru “nu”, 1 Fiecare item este cotat de la 0 la 2 (0 pentru “nu”, 1 pentru “uneori” şi respectiv 2 pentru “frecvent”). pentru “uneori” şi respectiv 2 pentru “frecvent”).

Un scor Un scor mai mare de 15mai mare de 15 arată probabilitatea ca arată probabilitatea ca sindromul de epuizare profesională să fie prezentsindromul de epuizare profesională să fie prezent

Unul Unul peste 25peste 25 indică faptul că acesta este deja indică faptul că acesta este deja manifest. manifest.

EVALUAREA SINDROMULUI DE BURNOUTEVALUAREA SINDROMULUI DE BURNOUTLA MEDICI ŞI PERSONALUL MEDICALLA MEDICI ŞI PERSONALUL MEDICAL

(după Tudose F., 2000)(după Tudose F., 2000)

1.1. Vă este greu să vă treziţi dimineaţa şi să plecaţi la Vă este greu să vă treziţi dimineaţa şi să plecaţi la spital? spital?

2.2. Vă gândiţi cu groază că zi de zi trebuie să mergeţi la Vă gândiţi cu groază că zi de zi trebuie să mergeţi la spital?spital?

3.3. La spital, aşteptaţi cu nerăbdare sfârşitul programului? La spital, aşteptaţi cu nerăbdare sfârşitul programului?

4.4. Amânaţi efectuarea anumitor sarcini de serviciu astfel Amânaţi efectuarea anumitor sarcini de serviciu astfel încât la un moment dat vă simţiţi depăşiţi de numărul încât la un moment dat vă simţiţi depăşiţi de numărul mare de probleme pe care le aveţi de rezolvat?mare de probleme pe care le aveţi de rezolvat?

5.5. Vă prelungiţi cât de mult puteţi pauza de masă, de cafea Vă prelungiţi cât de mult puteţi pauza de masă, de cafea sau timpul de ţigară?sau timpul de ţigară?

6.6. Absentaţi nemotivat de la activităţile la care sunteţi Absentaţi nemotivat de la activităţile la care sunteţi programat?programat?

7.7. Întârziaţi la program? Întârziaţi la program?

8.8. Aşteptaţi cu nerăbdare sfârşitul de săptămână? Aşteptaţi cu nerăbdare sfârşitul de săptămână?

9.9. Duminica, vă îngrozeşte ideea că de a doua zi începe o Duminica, vă îngrozeşte ideea că de a doua zi începe o nouă săptămână de muncă?nouă săptămână de muncă?

10.10. Simţiţi că v-a scăzut puterea de muncă, în aşa măsură Simţiţi că v-a scăzut puterea de muncă, în aşa măsură încât efectuarea unei activităţi necesită timp mai înde- încât efectuarea unei activităţi necesită timp mai înde- lungat decât de obicei?lungat decât de obicei?

11.11. Aţi devenit mai intolerant faţă de pacienţi? Aţi devenit mai intolerant faţă de pacienţi?

12.12. Munca dumneavoastră a devenit atât de stereotipă Munca dumneavoastră a devenit atât de stereotipă încât nu mai reuşiţi să vă concentraţi asupra fiecărui încât nu mai reuşiţi să vă concentraţi asupra fiecărui pacient în parte?pacient în parte?

13.13. Aţi devenit mai iritabil? Vă certaţi cu prietenii, cu cole- Aţi devenit mai iritabil? Vă certaţi cu prietenii, cu colegii sau cu familia mai des în ultimul timp?gii sau cu familia mai des în ultimul timp?

14.14. Vă simţiţi singur sau izolat la locul de muncă? Vă simţiţi singur sau izolat la locul de muncă?

15.15. În ultimul timp consumaţi mai mult alcool, cafea sau În ultimul timp consumaţi mai mult alcool, cafea sau fumaţi mai mult decât de obicei?fumaţi mai mult decât de obicei?

16.16. Adormiţi mai greu? Aveţi nevoie de un somnifer? Adormiţi mai greu? Aveţi nevoie de un somnifer?

17.17. Comportamentul dumneavoastră sexual este Comportamentul dumneavoastră sexual este modificat?modificat?

18.18. Aţi devenit mai sedentar? Aţi devenit mai sedentar?

19.19. Vă simţiţi oboist, epuizat? Vă simţiţi oboist, epuizat?

20.20. V-aţi îngrăşat sau aţi slăbit fără să ţineţi dieta în acest V-aţi îngrăşat sau aţi slăbit fără să ţineţi dieta în acest scop?scop?

21.21. Activităţile obişnuite vă plictisesc? Activităţile obişnuite vă plictisesc?

22.22. Creativitatea dumneavoastră a scăzut? Creativitatea dumneavoastră a scăzut?

23.23. Simţiţi nevoia unui nou anturaj? Simţiţi nevoia unui nou anturaj?

24.24. Vă simţiţi exploatat de ceilalţi? Vă simţiţi exploatat de ceilalţi?

25.25. Vi se pare că viaţa nu are sens? Vi se pare că viaţa nu are sens?

EvaluareEvaluare

Fiecare item este cotat de la 0 la 2 (0 pentru “nu”, 1 Fiecare item este cotat de la 0 la 2 (0 pentru “nu”, 1 pentru “uneori” şi respectiv 2 pentru “frecvent”). pentru “uneori” şi respectiv 2 pentru “frecvent”).

Un scor Un scor mai mare de 15mai mare de 15 arată probabilitatea ca arată probabilitatea ca sindromul de epuizare profesională să fie prezentsindromul de epuizare profesională să fie prezent

Unul Unul peste 25peste 25 indică faptul că acesta este deja indică faptul că acesta este deja manifest. manifest.

Mecanisme de copingMecanisme de coping

LaLazarus & Launier (1978)zarus & Launier (1978) introduc termenul de introduc termenul de “coping”, înţelegând prin acesta o serie de strategii “coping”, înţelegând prin acesta o serie de strategii conştiente de ajustare cognitivă şi comportamentală, conştiente de ajustare cognitivă şi comportamentală, elaborate de individ, pentru a putea tolera o tensiune elaborate de individ, pentru a putea tolera o tensiune interioară indusă de o situaţie potrivnicăinterioară indusă de o situaţie potrivnică

Coping = modul de a face faţă unei situaţii stresante şi Coping = modul de a face faţă unei situaţii stresante şi de a o stăpânide a o stăpâni

Este un mecanism de ordin psihologic, care influenţea-Este un mecanism de ordin psihologic, care influenţea-ză răspunsurile sistemului nervos şi ale celui endocrin ză răspunsurile sistemului nervos şi ale celui endocrin şi care se poate perfecţiona prin învăţareşi care se poate perfecţiona prin învăţare

Există 3 feluri de mecanisme de adaptare:Există 3 feluri de mecanisme de adaptare:

1.1. Coping centrat pe problemă ( vigilent)Coping centrat pe problemă ( vigilent)

- în stresul psihic cu potenţial reversibil- în stresul psihic cu potenţial reversibil

- sunt evocate experienţe anterioare; solicitare - sunt evocate experienţe anterioare; solicitare de informaţii; bazarea pe suportul socialde informaţii; bazarea pe suportul social

2.2. Coping centrat pe emoţii ( evitant)Coping centrat pe emoţii ( evitant)

- generat de situaţii ireparabile, fără ieşire- generat de situaţii ireparabile, fără ieşire

- strategie pasivă de uitare, de evitare- strategie pasivă de uitare, de evitare

- strategii adoptate = defensive: negare, - strategii adoptate = defensive: negare, resemnare, fatalism, agresivitate ( revoltă contra resemnare, fatalism, agresivitate ( revoltă contra destinului)destinului)

3.3. Reevaluarea problemeiReevaluarea problemei

- reducerea diferenţei între gradul ameninţării şi - reducerea diferenţei între gradul ameninţării şi propriile resursepropriile resurse

- situaţia stresantă este percepută ca fiind mai - situaţia stresantă este percepută ca fiind mai tole-rabilătole-rabilă

Principii de conduită Principii de conduită antistresantistres

Principii generale de Principii generale de conduită antistresconduită antistres

Reglarea optimă între nivelul aspirațiilor și Reglarea optimă între nivelul aspirațiilor și nivelul posibilitățilornivelul posibilităților

Asigurarea a trei nevoi psihologice fundamentale:Asigurarea a trei nevoi psihologice fundamentale: Nevoia de afiliere – familie, prieteni, cluburi, asociații Nevoia de afiliere – familie, prieteni, cluburi, asociații

– suport social pozitiv– suport social pozitiv Securitatea pe termen lung – alegerea profesiei, Securitatea pe termen lung – alegerea profesiei,

partenerului, evaluarea sănătății, stabilitate partenerului, evaluarea sănătății, stabilitate emoțională – credință, cultivarea frumosului, arteiemoțională – credință, cultivarea frumosului, artei

Noutatea experienței – lărgirea orizontului spiritual și Noutatea experienței – lărgirea orizontului spiritual și afectiv, combaterea rigidității gândirii, evadarea spre afectiv, combaterea rigidității gândirii, evadarea spre locuri necunoscute (excursii)locuri necunoscute (excursii)

Principii de conduită antistresPrincipii de conduită antistres

Ierarhizarea obiectivelor într-o Ierarhizarea obiectivelor într-o perioadă limitată, în obiective perioadă limitată, în obiective majore şi minore, care să fie majore şi minore, care să fie realizate într-un mod compensatorrealizate într-un mod compensator


Planificarea eficientă a timpuluiPlanificarea eficientă a timpului


Rezervarea în fiecare zi a unui Rezervarea în fiecare zi a unui moment de liniştemoment de linişte


Faceți ceva din plăcere o dată pe zi Faceți ceva din plăcere o dată pe zi sau pe săptămânăsau pe săptămână


Echilibru între muncă şi recreaţieEchilibru între muncă şi recreaţie


Somn suficient peste noapteSomn suficient peste noapte


Folosiți procedee de relaxareFolosiți procedee de relaxare


Oferiți şi primiți cu regularitate Oferiți şi primiți cu regularitate afecţiuneafecţiune


Discutați dificultăţile cu alţii ( ex. Discutați dificultăţile cu alţii ( ex. prieteni apropiaţi)prieteni apropiaţi)


Cultivați şi practicați umorulCultivați şi practicați umorul


Efectuați exerciţii fiziceEfectuați exerciţii fizice


Depăşiți momentul de stres, făcând Depăşiți momentul de stres, făcând altceva altceva


1.1. Ierarhizarea obiectivelor într-o perioadă limitată, în obiective Ierarhizarea obiectivelor într-o perioadă limitată, în obiective majore şi minore, care să fie realizate într-un mod compensatormajore şi minore, care să fie realizate într-un mod compensator

2.2. Planificarea eficientă a timpuluiPlanificarea eficientă a timpului

3.3. Rezervarea în fiecare zi a unui moment de linişteRezervarea în fiecare zi a unui moment de linişte

4.4. Faceți ceva din plăcere o dată pe zi sau pe săptămânăFaceți ceva din plăcere o dată pe zi sau pe săptămână

5.5. Echilibru între muncă şi recreaţieEchilibru între muncă şi recreaţie

6.6. Somn suficient peste noapteSomn suficient peste noapte

7.7. Folosiți procedee de relaxareFolosiți procedee de relaxare

8.8. Oferiți şi primiți cu regularitate afecţiuneOferiți şi primiți cu regularitate afecţiune

9.9. Discutați dificultăţile cu alţii ( ex. prieteni apropiaţi)Discutați dificultăţile cu alţii ( ex. prieteni apropiaţi)

10.10. Cultivați şi practicați umorulCultivați şi practicați umorul

11.11. Efectuați exerciţii fiziceEfectuați exerciţii fizice

12.12. Depăşiți momentul de stres, făcând altceva Depăşiți momentul de stres, făcând altceva

Teste de evaluare a stresuluiTeste de evaluare a stresului

CHESTIONAR DE EVALUARE A STRESULUICHESTIONAR DE EVALUARE A STRESULUI(bazat pe scala Holmes şi Rahe)(bazat pe scala Holmes şi Rahe)

EVENIMENTEEVENIMENTE PUNCTAJPUNCTAJ

1. 1. Decesul unuia dintre soţiDecesul unuia dintre soţi 100100

2. 2. Pierderea credinţei religioasePierderea credinţei religioase 100100

3. 3. DivorţDivorţ 7575

4. 4. Separarea soţilorSepararea soţilor 6565

5. 5. ÎnchisoareÎnchisoare 6565

6. 6. Pierderea reputaţieiPierderea reputaţiei 6060

7. 7. Moartea unui membru apropiat al familiei (afară de soţi)Moartea unui membru apropiat al familiei (afară de soţi) 6060


8. 8. Pierderea încrederii de sinePierderea încrederii de sine 6060

9. 9. Vătămarea fizică sau boalăVătămarea fizică sau boală 5050

10. 10. Reîmpăcarea soţilorReîmpăcarea soţilor 5050

11. 11. PensionarePensionare 5050

12. 12. Schimbarea sănătăţii unui membru al familieiSchimbarea sănătăţii unui membru al familiei 4545

13. 13. GraviditateGraviditate 4040

14. 14. Dificultăţi sexualeDificultăţi sexuale 4040

15. 15. Creşterea numărului membrilor familieiCreşterea numărului membrilor familiei 4040

16. 16. Modificări în afaceri sau serviciuModificări în afaceri sau serviciu 4040

17. 17. Schimbarea reşedinţeiSchimbarea reşedinţei 4040

18. 18. Schimbare în starea financiarăSchimbare în starea financiară 3535


19. 19. Moartea unui prieten apropiatMoartea unui prieten apropiat 3535

20. 20. Schimbarea profesieiSchimbarea profesiei 3535

21. 21. Exacerbarea tensiunilor conjugaleExacerbarea tensiunilor conjugale 3535

22. 22. Pierderea unor împrumuturi sau garanţiiPierderea unor împrumuturi sau garanţii 3030

23. 23. Preluarea unor răspunderi financiare majorePreluarea unor răspunderi financiare majore 3030

24. 24. Schimbare în responsabilităţile de serviciuSchimbare în responsabilităţile de serviciu 3030

25. 25. Fiul sau fiica părăseşte căminulFiul sau fiica părăseşte căminul 3030

26. 26. Conflicte cu rudeleConflicte cu rudele 3030

27. 27. Realizări personale ieşite din comunRealizări personale ieşite din comun 3030

28. 28. Schimbare în condiţiile de viaţăSchimbare în condiţiile de viaţă 2525

29. 29. Probleme cu şefulProbleme cu şeful 2525


30. 30. Schimbare în activităţile de bisericăSchimbare în activităţile de biserică 2020

31. 31. Schimbarea orelor de serviciu sau a condiţiilor de lucruSchimbarea orelor de serviciu sau a condiţiilor de lucru 2020

32. 32. Schimbări în programul şi condiţiile de somnSchimbări în programul şi condiţiile de somn 1515

33. 33. Schimbări în activităţile socialeSchimbări în activităţile sociale 1515

34. 34. ConcediuConcediu 1515

35. 35. Crăciun, Anul NouCrăciun, Anul Nou 1515

36. 36. Mici conflicte cu legeaMici conflicte cu legea 1515

37. 37. AlteleAltele --

Scor finalScor final ??

CRITERII GENERALE DE EVALUARE CRITERII GENERALE DE EVALUARE A REZULTATELORA REZULTATELOR

0 – 1500 – 150 Fără probleme semnificativeFără probleme semnificative

151 – 200151 – 200 Uşoară criză în viaţăUşoară criză în viaţă

201 – 300201 – 300 Criză medie în viaţăCriză medie în viaţă

301 – şi peste301 – şi peste Criză majoră în viaţăCriză majoră în viaţă

Professional Life Stress Scale Professional Life Stress Scale adaptată din Managing Stress, The British Psychological Society and adaptată din Managing Stress, The British Psychological Society and

Routledge Ltd., 1989Routledge Ltd., 1989

1.1. Două persoane care vă cunosc bine discută despre dvs. Două persoane care vă cunosc bine discută despre dvs. Care dintre următoarele afirmaţii credeţi că vor fi Care dintre următoarele afirmaţii credeţi că vor fi folosite în discuţie?folosite în discuţie?

a.a. „X este foarte stăpân pe sine. Nimic nu pare să-l „X este foarte stăpân pe sine. Nimic nu pare să-l afecteze”.afecteze”.

b.b. „X este grozav. Dar trebuie să fii atent câteodată ce-i „X este grozav. Dar trebuie să fii atent câteodată ce-i spui”.spui”.

c.c. „Se pare că întotdeauna este ceva care nu merge bine „Se pare că întotdeauna este ceva care nu merge bine în viaţa lui X”.în viaţa lui X”.

d.d. Cred că X este foarte schimbător şi imprevizibil”.Cred că X este foarte schimbător şi imprevizibil”.

e.e. „Cu cât îl văd mai puţin pe X cu atât mai bine”.„Cu cât îl văd mai puţin pe X cu atât mai bine”.



2.2. Care dintre afirmaţiile de mai jos pot fi considerate ca Care dintre afirmaţiile de mai jos pot fi considerate ca fiind parte a vieţii dvs.?fiind parte a vieţii dvs.?

a.a. Sentimentul că rar puteţi face ceva bine.Sentimentul că rar puteţi face ceva bine.

b.b. Sentimentul că sunteţi prinSentimentul că sunteţi prinss în capcană, hăituit, încolţit în capcană, hăituit, încolţit

c.c. IndigestieIndigestie

d.d. Apetit scăzutApetit scăzut

e.e. Dificultate în a adormiDificultate în a adormi



f.f. Senzaţie de ameţeală sau palpitaţiiSenzaţie de ameţeală sau palpitaţii

g.g. Transpiraţie fără a se datora exerciţiului fizic intens sau Transpiraţie fără a se datora exerciţiului fizic intens sau temperaturii ridicatetemperaturii ridicate

h.h. Sentimente de panică în mijlocul unei mulţimi sau în Sentimente de panică în mijlocul unei mulţimi sau în spaţii închisespaţii închise

i.i. Oboseală şi lipsă de energieOboseală şi lipsă de energie

j.j. Sentimente de inutilitate (What’s the use of anything?)Sentimente de inutilitate (What’s the use of anything?)

k.k. Senzaţie de leşin sau greaţă / vomă fără cauze somaticeSenzaţie de leşin sau greaţă / vomă fără cauze somatice



l.l. Iritabilitate extremă chiar din cauze minoreIritabilitate extremă chiar din cauze minore

m.m. Incapacitatea de a te relaxa în timpul seriiIncapacitatea de a te relaxa în timpul serii

n.n. Treziri frecvente în timpul nopţii sau foarte devreme Treziri frecvente în timpul nopţii sau foarte devreme dimineaţadimineaţa

o.o. Dificultăţi în luarea deciziilorDificultăţi în luarea deciziilor

p.p. Incapacitatea de a vă opri în a vă gândi la problemele şi Incapacitatea de a vă opri în a vă gândi la problemele şi evenimentele de peste zievenimentele de peste zi

q.q. Plâns facilPlâns facil



r.r. Convingerea că pur şi simplu nu puteţi face faţă Convingerea că pur şi simplu nu puteţi face faţă situaţieisituaţiei

s.s. Lipsă de entuziasm chiar şi pentru lucruri altă dată de Lipsă de entuziasm chiar şi pentru lucruri altă dată de mare interes pentru dvs.mare interes pentru dvs.

t.t. Reţineri în a cunoaşte persoane noi şi de a încerca noi Reţineri în a cunoaşte persoane noi şi de a încerca noi experienţeexperienţe

u.u. Incapacitatea de spune „nu” când sunteţi rugat să faceţi Incapacitatea de spune „nu” când sunteţi rugat să faceţi cevaceva

v.v. Sentimentul că aveţi mai multe responsabilităţi decât Sentimentul că aveţi mai multe responsabilităţi decât puteţi gestiona puteţi gestiona



3.3. Sunteţi mai mult sau mai puţin optimist decât eraţi (sau Sunteţi mai mult sau mai puţin optimist decât eraţi (sau cam la fel)?cam la fel)?

a.a. Mai multMai mult

b.b. Cam la felCam la fel

c.c. Mai puţinMai puţin

4.4. Vă place să vă uitaţi la sport?Vă place să vă uitaţi la sport?

a.a. DaDa

b.b. NuNu



5.5. Puteţi să vă treziţi, dacă doriţi, târziu în weekend, fără Puteţi să vă treziţi, dacă doriţi, târziu în weekend, fără să vă simţiţi vinovat?să vă simţiţi vinovat?

a.a. DaDa

b.b. NuNu

6.6. În limite rezonabile, atât profesional cât şi personale, În limite rezonabile, atât profesional cât şi personale, puteţi să vă destăinuiţi şefului dvs.?puteţi să vă destăinuiţi şefului dvs.?

a.a. DaDa

b.b. NuNu



7.7. Puteţi să vă destăinuiţi colegilor dvs.?Puteţi să vă destăinuiţi colegilor dvs.?

a.a. DaDa

b.b. NuNu

8.8. Puteţi să vă destăinuiţi membrilor familiei dvs.?Puteţi să vă destăinuiţi membrilor familiei dvs.?

a.a. DaDa

b.b. NuNu

9.9. Cine consideraţi că este responsabil pentru luarea celor Cine consideraţi că este responsabil pentru luarea celor mai importante decizii din viaţa dvs.?mai importante decizii din viaţa dvs.?

a.a. DumneavoastrăDumneavoastră

b.b. AltcinevaAltcineva



10.10. Când sunteţi criticat de superiori la locul de Când sunteţi criticat de superiori la locul de muncă, de obicei sunteţi:muncă, de obicei sunteţi:

a.a. Foarte supăratFoarte supărat

b.b. SupăratSupărat

c.c. Puţin supăratPuţin supărat

11.11. Terminaţi ziua de lucru satisfăcut de ceea ce aţi Terminaţi ziua de lucru satisfăcut de ceea ce aţi realizat?realizat?

a.a. De obiceiDe obicei

b.b. UneoriUneori

c.c. Numai ocazionalNumai ocazional



12.12. Simţiţi în majoritatea timpului că aveţi probleme Simţiţi în majoritatea timpului că aveţi probleme nerezolvate cu colegii?nerezolvate cu colegii?

a.a. DaDa

b.b. NuNu

13.13. Volumul de muncă pe care trebuie să-l îndepliniţi Volumul de muncă pe care trebuie să-l îndepliniţi depăşeşte timpul disponibil?depăşeşte timpul disponibil?

a.a. De obiceiDe obicei

b.b. UneoriUneori

c.c. Numai în rare situaţiiNumai în rare situaţii



14.14. Aveţi o idee clară asupra a ceea ce se aşteaptă de Aveţi o idee clară asupra a ceea ce se aşteaptă de la dvs. din punct de vedere profesional?la dvs. din punct de vedere profesional?

a.a. În cele mai multe situaţiiÎn cele mai multe situaţii

b.b. UneoriUneori

c.c. Foarte rarFoarte rar

15.15. Aţi spune că în general aveţi suficient timp pentru Aţi spune că în general aveţi suficient timp pentru dvs. personal?dvs. personal?

a.a. DaDa

b.b. Nu Nu



16.16. Dacă doriţi să discutaţi problemele dvs., găsiţi în Dacă doriţi să discutaţi problemele dvs., găsiţi în general pe cineva care să vă asculte?general pe cineva care să vă asculte?

a.a. DaDa

b.b. Nu Nu

17.17. Consideraţi că „drumul” pe care l-aţi ales vă va Consideraţi că „drumul” pe care l-aţi ales vă va ajuta să vă atingeţi obiectivele majore în viaţă?ajuta să vă atingeţi obiectivele majore în viaţă?

a.a. DaDa

b.b. Nu Nu



18.18. Sunteţi plictisit la locul de muncă?Sunteţi plictisit la locul de muncă?

a.a. FrecventFrecvent

b.b. UneoriUneori

c.c. Foarte rarFoarte rar

19.19. Aşteptaţi cu nerăbdare să ajungeţi la locul de Aşteptaţi cu nerăbdare să ajungeţi la locul de muncă?muncă?

a.a. În cele mai multe zileÎn cele mai multe zile

b.b. În unele zileÎn unele zile

c.c. Aproape niciodatăAproape niciodată



20.20. Vă simţiţi „valorizat” adecvat pentru calităţile dvs. Vă simţiţi „valorizat” adecvat pentru calităţile dvs. profesionale şi devotamentul dvs. la locul de muncă?profesionale şi devotamentul dvs. la locul de muncă?

a.a. DaDab.b. Nu Nu 21.21. Vă simţiţi „răsplătit” adecvat cu un statut anume Vă simţiţi „răsplătit” adecvat cu un statut anume

şi promovat pentru calităţile profesionale şi şi promovat pentru calităţile profesionale şi devotamentul dvs. la locul de muncă?devotamentul dvs. la locul de muncă?

a.a. DaDab.b. Nu Nu 22.22. Simţiţi că superiorii dumneavoastră vă pun Simţiţi că superiorii dumneavoastră vă pun

piedici în desfăşurarea activităţii? Sau vă sprijină activ piedici în desfăşurarea activităţii? Sau vă sprijină activ în munca dvs.?în munca dvs.?

a.a. Mă împiedicăMă împiedicăb.b. Mă ajutăMă ajută



23.23. Dacă acum 10 ani aţi fi putut vedea unde sunteţi Dacă acum 10 ani aţi fi putut vedea unde sunteţi acum din punct de vedere profesional, aţi fi considerat acum din punct de vedere profesional, aţi fi considerat că:că:

a.a. V-aţi depăşit aşteptărileV-aţi depăşit aşteptările

b.b. V-aţi îndeplinit aşteptărileV-aţi îndeplinit aşteptările

c.c. Aţi evoluat mult sub aşteptăriAţi evoluat mult sub aşteptări



24.24. Dacă ar trebui să cuantificaţi cât de mult vă place Dacă ar trebui să cuantificaţi cât de mult vă place propria persoană pe o scală de la 1 (îmi place cel mai propria persoană pe o scală de la 1 (îmi place cel mai puţin) la 5 (îmi place cel mai mult) care ar fi scorul dvs.?puţin) la 5 (îmi place cel mai mult) care ar fi scorul dvs.?

a.a. 11

b.b. 22

c.c. 33

d.d. 44

e.e. 55

Interpretarea rezultatelor testuluiInterpretarea rezultatelor testului

Pentru fiecare întrebare, acordaţi următorul punctaj Pentru fiecare întrebare, acordaţi următorul punctaj conform indicaţiilor:conform indicaţiilor:

1.1. (a) 0, (b) 1, (c) 2, (d) 3, (e) 4(a) 0, (b) 1, (c) 2, (d) 3, (e) 4

2.2. Acordaţi 1 pentru fiecare răspuns „da”Acordaţi 1 pentru fiecare răspuns „da”

3.3. Acordaţi 0 pentru a, 1 pentru b şi 2 pentru cAcordaţi 0 pentru a, 1 pentru b şi 2 pentru c

4.4. Acordaţi 0 pentru a (da) şi 1 pentru b (nu)Acordaţi 0 pentru a (da) şi 1 pentru b (nu)






9.9. Acordaţi 0 pentru a şi 1 pentru bAcordaţi 0 pentru a şi 1 pentru b

10. Acordaţi 2 pentru a, 1 pentru b şi 0 pentru c10. Acordaţi 2 pentru a, 1 pentru b şi 0 pentru c


12. Acordaţi 0 pentru a şi 1 pentru b12. Acordaţi 0 pentru a şi 1 pentru b













24. Acordaţi 4 pentru a, 3 pentru b, 2 pentru c, 1 pentru d 24. Acordaţi 4 pentru a, 3 pentru b, 2 pentru c, 1 pentru d şi 0 pentru e.şi 0 pentru e.


Scor = 15Scor = 15: Stresul nu constituie o problemă în viaţa dvs. : Stresul nu constituie o problemă în viaţa dvs. Aceasta nu înseamnă că dvs. simţiţi lipsa „factorilor Aceasta nu înseamnă că dvs. simţiţi lipsa „factorilor stresori” care să vă menţină ocupat, dar şi împlinit.stresori” care să vă menţină ocupat, dar şi împlinit.

Scor = 16 – 30Scor = 16 – 30: Este un nivel moderat de stres, adecvat : Este un nivel moderat de stres, adecvat unei persoane cu o viaţă profesională activă, chiar unei persoane cu o viaţă profesională activă, chiar suprasolicitantă. Este un semn că este momentul găsirii suprasolicitantă. Este un semn că este momentul găsirii unor posibilităţi de reducere a stresului la un nivel unor posibilităţi de reducere a stresului la un nivel rezonabil.rezonabil.


Scor = 31 – 45Scor = 31 – 45: Stresul a devenit în mod clar o problemă, : Stresul a devenit în mod clar o problemă, necesitatea unei acţiuni devine imediată. Cu cât veţi necesitatea unei acţiuni devine imediată. Cu cât veţi lucra mai mult timp sub acest nivel de stres, cu atât va lucra mai mult timp sub acest nivel de stres, cu atât va fi mai greu să faceţi ceva pentru a remedia situaţia. fi mai greu să faceţi ceva pentru a remedia situaţia. Viaţa dvs. profesională trebuie reorganizată.Viaţa dvs. profesională trebuie reorganizată.

Scor = 45 – 60Scor = 45 – 60: La acest nivel, stresul este o problemă : La acest nivel, stresul este o problemă majoră şi ar trebui întreprins ceva fără amânare. La majoră şi ar trebui întreprins ceva fără amânare. La aceste scoruri persoana ajunge aproape de stadiul de aceste scoruri persoana ajunge aproape de stadiul de epuizare din sindromul general de adaptare, dacă nu se epuizare din sindromul general de adaptare, dacă nu se iau măsuri rapide de reducere a stresului.iau măsuri rapide de reducere a stresului.

Scala de evaluare a anxietăţii în Scala de evaluare a anxietăţii în

stomatologiestomatologie (Dental Anxiety Scale – adaptată din Managing Stress, The British (Dental Anxiety Scale – adaptată din Managing Stress, The British

Psychological Society and Routledge Ltd., 1989)Psychological Society and Routledge Ltd., 1989)

1. Dacă ar trebui să mergeţi mâine la medicul stomatolog, cum v-aţi 1. Dacă ar trebui să mergeţi mâine la medicul stomatolog, cum v-aţi simţi?simţi?

a.a. Puţin speriat, agitatPuţin speriat, agitat

b.b. Speriat, încât aproape m-aş simţi bolnav fizicSperiat, încât aproape m-aş simţi bolnav fizic

c.c. Încep să mă gândesc la modalităţi prin care să-mi contramandez Încep să mă gândesc la modalităţi prin care să-mi contramandez programareaprogramarea

2. Când aşteptaţi pe sală să intraţi în cabinetul stomatologic, cum vă 2. Când aşteptaţi pe sală să intraţi în cabinetul stomatologic, cum vă simţiţi?simţiţi?



c.c. Încep să mă gândesc la modalităţi prin care să-mi contramandez Încep să mă gândesc la modalităţi prin care să-mi contramandez programarea sau să plecprogramarea sau să plec

3. Când sunteţi pe scaunul stomatologic şi aşteptaţi ca medicul să vă facă 3. Când sunteţi pe scaunul stomatologic şi aşteptaţi ca medicul să vă facă o injecţie, cum vă simţiţi?o injecţie, cum vă simţiţi?




4. Când sunteţi pe scaunul stomatologic în timp ce medicul îşi 4. Când sunteţi pe scaunul stomatologic în timp ce medicul îşi pregăteşte instrumentarul, cum vă simţiţi?pregăteşte instrumentarul, cum vă simţiţi?


b.b. Speriat, dar aproape m-aş simţi bolnav fizicSperiat, dar aproape m-aş simţi bolnav fizic


5. Când sunteţi pe scaunul stomatologic în timp ce stomatologul 5. Când sunteţi pe scaunul stomatologic în timp ce stomatologul lucrează la dantura dumneavoastră, cum vă simţiţi?lucrează la dantura dumneavoastră, cum vă simţiţi?


b.b. Speriat, dar aproape m-aş simţi bolnav fizicSperiat, dar aproape m-aş simţi bolnav fizic


6. Câte experienţe traumatizante aţi avut până acum la stomatolog?6. Câte experienţe traumatizante aţi avut până acum la stomatolog?

a.a. Foarte puţineFoarte puţine

b.b. CâtevaCâteva

c.c. Aproape toateAproape toate

7. Când aţi fost ultima dată la stomatolog?7. Când aţi fost ultima dată la stomatolog?

a.a. In urmă cu mai puţin de doi aniIn urmă cu mai puţin de doi ani

b.b. Cu 2 – 5 ani în urmăCu 2 – 5 ani în urmă

c.c. În urmă cu mai mult de 5 aniÎn urmă cu mai mult de 5 ani

8. Simt că medicul stomatolog nu apreciază pozitiv dacă îmi spun 8. Simt că medicul stomatolog nu apreciază pozitiv dacă îmi spun părerea.părerea.

a.a. Nu sunt de acordNu sunt de acord

b.b. Parţial de acordParţial de acord

c.c. Sunt de acordSunt de acord

9. Stomatologii sunt eficienţi, dar par foarte des a fi grăbiţi9. Stomatologii sunt eficienţi, dar par foarte des a fi grăbiţi




10. Cred că medicii stomatologi nu îmi oferă explicaţii clare10. Cred că medicii stomatologi nu îmi oferă explicaţii clare




11. Cred că medicii stomatologi de fapt nu ascultă ce spun eu11. Cred că medicii stomatologi de fapt nu ascultă ce spun eu




12. Cred că stomatologul va face ceea ce vrea el să facă, indiferent de 12. Cred că stomatologul va face ceea ce vrea el să facă, indiferent de ce îi spun euce îi spun eu




13. Medicii stomatologi spun lucruri care mă fac să mă simt vinovat 13. Medicii stomatologi spun lucruri care mă fac să mă simt vinovat de felul în care îmi îngrijesc danturade felul în care îmi îngrijesc dantura




14. Nu sunt sigur că voi crede ce îmi spune medicul stomatolog 14. Nu sunt sigur că voi crede ce îmi spune medicul stomatolog referitor la ceea ce am nevoie ca tratament dentarreferitor la ceea ce am nevoie ca tratament dentar




15. Cred că medicii stomatologi îmi spun lucruri prin care încearcă şi 15. Cred că medicii stomatologi îmi spun lucruri prin care încearcă şi vor să mă păcăleascăvor să mă păcălească




16. Cred că stomatologul nu îmi ia în serios temerile şi frica de 16. Cred că stomatologul nu îmi ia în serios temerile şi frica de tratamentul dentartratamentul dentar




17. Cred că stomatologul neglijează intenţionat frica mea de 17. Cred că stomatologul neglijează intenţionat frica mea de tratamentul dentartratamentul dentar




18. Îmi fac griji pentru controlul eficient al infecţiilor transmise prin 18. Îmi fac griji pentru controlul eficient al infecţiilor transmise prin aparatura dentarăaparatura dentară




19. Dacă aş arăta în timpul tratamentului dentar că mă doare, nu cred 19. Dacă aş arăta în timpul tratamentului dentar că mă doare, nu cred că stomatologul se va opri şi va încerca să corecteze problemacă stomatologul se va opri şi va încerca să corecteze problema




20. Când sunt pe scaunul stomatologic, simt că nu am cum să opresc 20. Când sunt pe scaunul stomatologic, simt că nu am cum să opresc tratamentul pentru o pauză, dacă aş avea nevoie.tratamentul pentru o pauză, dacă aş avea nevoie.




EvaluareEvaluare

a.a. 1 punct1 punct

b.b. 2 puncte2 puncte

c.c. 3 puncte3 puncte

20 puncte20 puncte - nivel de anxietate minim- nivel de anxietate minim

21 – 40 puncte21 – 40 puncte - nivel mediu de anxietate- nivel mediu de anxietate

41 – 60 puncte41 – 60 puncte - nivel maxim de anxietate- nivel maxim de anxietate

Mount Sinai Dental Fear InventoryMount Sinai Dental Fear Inventory(adaptată din Managing Stress, The British Psychological Society (adaptată din Managing Stress, The British Psychological Society

and Routledge Ltd., 1989)and Routledge Ltd., 1989)

Pacientul este rugat să acorde un punctaj în Pacientul este rugat să acorde un punctaj în funcţie de starea psihică în care se află în anumite funcţie de starea psihică în care se află în anumite situaţii. Pe o scală de la 1 la 100, în care 1 ar reprezenta situaţii. Pe o scală de la 1 la 100, în care 1 ar reprezenta situaţia în care pacientul ar fi atât de relaxat încât ar situaţia în care pacientul ar fi atât de relaxat încât ar putea adormi şi 100, care este punctul în care simte că putea adormi şi 100, care este punctul în care simte că atât de frică încât ar putea să i se facă rău sau chiar să atât de frică încât ar putea să i se facă rău sau chiar să leşine, acesta este rugat să evalueze cu câte un punctaj leşine, acesta este rugat să evalueze cu câte un punctaj următoarele situaţiiurmătoarele situaţii de mai jos de mai jos

1.1. Stând în sala de aşteptare a cabinetului stomatologic Stând în sala de aşteptare a cabinetului stomatologic

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

2.2. Simţind mirosul specific din cabinetul stomatologicSimţind mirosul specific din cabinetul stomatologic

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

3.3. Stând în scaunul stomatologicStând în scaunul stomatologic

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

4.4. Văzând acul şi seringa pentru efectuarea anestezieiVăzând acul şi seringa pentru efectuarea anesteziei

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

5.5. În timpul anesteziei dentareÎn timpul anesteziei dentare

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

6.6. Auzind zgomotul frezei dentareAuzind zgomotul frezei dentare

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

7.7. În timpul preparării unui dinteÎn timpul preparării unui dinte

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

8.8. Văzând instrumentele stomatologiceVăzând instrumentele stomatologice

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

9.9. În timp ce stomatologul examinează cu instrumentele dinţii În timp ce stomatologul examinează cu instrumentele dinţii dumneavoastrădumneavoastră

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

10.10. Auzind paşii medicului prin cabinetul stomatologicAuzind paşii medicului prin cabinetul stomatologic

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

11.11. În timp ce stomatologul vă tratează o carieÎn timp ce stomatologul vă tratează o carie

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

12.12. În timpul efectuării unei radiografii dentareÎn timpul efectuării unei radiografii dentare

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

EvaluareEvaluare

Dacă aţi răspuns Dacă aţi răspuns mai mult de 50mai mult de 50 de puncte la de puncte la fiecare întrebare, ar trebui să luaţi în consideraţie fiecare întrebare, ar trebui să luaţi în consideraţie efectuarea unui tratament pentru anxietatea efectuarea unui tratament pentru anxietatea dumneavoastră.dumneavoastră.

0 – 500 – 50 puncte: nivel mediu de anxietate sau preocupare puncte: nivel mediu de anxietate sau preocupare50 – 8050 – 80 puncte: nivel ridicat de anxietate puncte: nivel ridicat de anxietate80 – 10080 – 100 puncte: nivel extrem al anxietăţii puncte: nivel extrem al anxietăţii

Date post:	09-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	alexandra22
View:	46 times
Download:	2 times

Stres Grecu

Documents