Boli provocate de stres

STRESUL medicilor si medicina stresului

Un management defectuos al stresului se poate transforma intr-o viata de cosmar. Semnele sunt destul de vizibile, dar abia dupa ce criza se declanseaza: insomnie, cefalee, anxietate, teama de a merge la locul de munca. De fapt, aici este cel mai vizibil. Oamenii stresati profesional nu mai au nici cea mai mica placere de a merge la munca. Sunt ritati tot timpul,se simt marginalizati,nu au energie si tragere de inima catre nimic,sunt foarte preocupati doar de propria persoana si intra mereu in conflict cu cei din jur. Sa ne imaginam ce inseamna aceste lucruri pentru un medic:lipsa de comunicare cu pacientii, pentru care fiecare cuvant sau gest al lui inseamna foarte mult.O gluma poate insemna ca lucrurile merg bine;o privire trista,pierduta in ganduri misterioase,poate fi tradusa de pacient in ve sti proaste referitoare la sanatatea lui. Exista totusi in aceasta profesie si un gen de stres care nu este daunator. Acel stres care motiveaza, care scoate la veala calitatile in variantele lor extreme.Situatiile de criza cer solutii de criza,creativitate si,de foarte multe ori,improvizatii care salveaza vieti."Sa te simti in priza"este tot un fel de stres,care inseamna insa mplicare,dorinta de a rezolva probleme si,in final,satisfactia lucrului bine facut. Pentru ca toate sa se desfa soare in aceasta varianta optimista,trebuie sa existe indeplinite mai multe conditii,care tin de organizarea interna a spitalului sau a clinicii,de stadiul de dezvoltare al profesiei in tara respectiva,de gradul de dezvoltare sociala. Principalele cauze ale stresului profesional: probleme organizationale program de lucru prelungit mediu social neprietenos statut personal inadecvat salarizare proasta nesiguranta si insecuritate perspective de promovare putine Principalele cauze ale stresului de la locul de munca: specificatii neclare referitoare la indatoriri asteptari personale mai mari dect cele posibile neputinta de a influenta deciziile dispute dese cu superiorii conflicte cu colegii lipsa varietatii activitatilor comunicare defectuoasa inabilitatea de a duce la capat sarcinile primite Efectele unui nivel ridicat de stres scaderea puterii de concentrare si a atentiei, deteriorarea memoriei, viteza de raspuns la diferite sarcini greu de prezis, cresterea ratei erorilor, lipsa de organizare eficienta a obligatiilor zilnice, tensiuni psihice sau dureri fizice, cresterea ipohondriei, depresie, diminuarea interesului si a entuziasmului, probleme in vorbirea curenta, consumarea de medicamente in exces, ignorarea informatiei noi, cinism la adresa colegilor sau a pacientilor. Stres de femeie, stres de barbat Conform unui studiu recent, s-a demonstrat ca femeile medic au de infruntat un stres mai mare dect cel al barbatilor medici. Ele lucreaza, de cele mai multe ori, dupa metode concepute de barbati si au de invins de multe ori neincrederea pacientilor. Studiul a fost condus de cercetatori de la Universitatea din Wisconsin si a implicat chestionarea a 6.100 de medici din specialitati diferite. Concluziile au fost foarte interesante. Att barbatii, ct si femeile au admis ca simt o acuta tensiune legata de timpul foarte scurt in care trebuie sa rezolve diverse lucruri, dar femeile au admis ca ele au scurtat cu 5 minute timpul alocat fiecarui pacient. Au resimtit totusi aceasta decizie ca pe un element de compromis, astfel inct le-a produs de fiecare data stres. Doctoritele cu specializarea medicina interna au declarat ca 36 de procente dintre pacienti au probleme psihologice sau depresii mari consumatoare de timp si, prin urmare, stresante. Medicii au raportat o cifra cu 10 procente mai mica a acestor cazuri. "Lucrul la spital se traduce prin stresul de a vedea cti mai multi pacienti intr-un interval de timp ct mai scurt. Aceasta se transpune intr-un fel de cursa psihologica creata de asteptarile pacientilor, de a petrece ct mai mult timp alaturi de ei, si celelalte sarcini profesionale necesare unui oarecare randament profesional. Cteva dintre concluziile acestui studiu sunt sistematizate astfel: "Cea mai importanta descoperire este ca faptul de a nu avea suficient timp corespunde principalei frustrari a acestei profesii. Mai ales femeile medic se gasesc sub o enorma presiune din cauza faptului ca ele incearca sa atraga pacientii cu probleme psihologice mai complexe, care au nevoie de o abordare mai personala. Tot mai mult le cerem medicilor sa desfasoare o munca de medicina preventiva, dar acest gen de serviciu pentru comunitate este mare consumator de timp. Iar, de cele mai multe ori, medicii nu dispun de acest timp." Alte concluzii importante: presiunea timpului a fost cel mai important factor considerat relevant pentru satisfactia medicilor. Femeile au declarat ca sunt mai putin stapne pe chestiunile referitoare la respectarea programului, contacte si spitalizarea pacientilor. Femeile medic au declarat ca se simt mai putin sanatoase dect colegii lor barbati. Sunt medic tnar, dar ma tratez O problema speciala este reflectata in cadrul medicilor debutanti, pentru ca de la ei se asteapta astazi mai mult dect oricnd. Perioada de acomodare trece repede, asa ca se trezesc aproape pe nerasuflate in fata cazurilor concrete pe care trebuie sa le rezolve. Cam un sfert dintre tinerii medici gasesc o cauza importanta de stres in indeciziile referitoare la propria cariera. Mai precis, in directia pe care ar trebui sa o urmeze. O a doua cauza este echilibrul foarte fragil dintre viata profesionala si viata privata. Fiind la inceputul carierei, medicii tineri au tendinta de a exagera realitatea, de a se implica excesiv in activitati colaterale si de a continua, in buna masura, ritmul unei vieti private agitate. O noapte pierduta cu prietenii se va vedea in randamentul de a doua zi, de a treia zi si, astfel, o saptamna intreaga ar putea fi complet ratata att timp ct vorbim despre viata unor pacienti. Orarul complicat al rotatiilor, schimbarea continua a programului si a ritmului de lucru ii pot face pe multi sa considere ca si-au ales gresit cariera. Daca vorbim si despre necesitatea de a face naveta catre spitale din alte localitati sau aflate in orice caz la mare distanta fata de domiciliu, este foarte probabil ca starea de oboseala si de lehamite sa devina covrsitoare. In Romnia, totul devine si mai complicat atunci cnd, pentru a obtine venituri suplimentare, medicii tineri apeleaza la plusuri de norme sau chiar la alte slujbe part-time. Se poate spune ca, fara o organizare foarte buna si un program strict, ratarea profesionala poate surveni in orice moment. Urcarea pe scara ierarhica este destul de anevoioasa in sistemul medical, astfel inct tnarul medic trebuie sa-si dozeze rabdarea, resursele si increderea in fortele proprii. Cel mai des se intmpla ca el sa devina prea ocupat pentru a mnca sau pentru a dormi. Chiar daca tineretea il ajuta, in timp, resursele vor scadea, astfel inct organismul va deveni tot mai slabit, tot mai putin rezistent. Stresul se va manifesta in acest caz mai ales pe latura fizica: raceli dese care se vindeca foarte greu, stari de oboseala si dureri musculare, lipsa poftei de mncare, stare de apatie. Apelarea la medicamente, suplimente alimentare sau alcool pare a rezolva problema, dar, de fapt, reusesc doar sa prelungeasca agonia. Secretul sta in propriile forte, in analizarea rationala a problemelor si luarea deciziilor corecte, care functioneaza bine pe termen lung. Usor de zis, uneori aproape imposibil de realizat. Din fericire, se contata ca majoritatea doctorilor tineri reusesc sa treaca peste acest prim prag de stres. Entuziasmul si motivatia, atunci cnd o gasesc in profesie, le este de mare ajutor. Probabil ca la fel de importanta ar fi si o salarizare care sa le mai arunce din grijile zilnice si sa le apropie perspectiva unei slujbe din care se poate trai. De fapt, daca este sa fim foarte sinceri, situatia se potriveste de minune la intregul sistem medical din Romnia, la oricare dintre medicii de care, la un moment dat, oricare dintre noi putem avea nevoie. Dragos TudorStres? Uita de el!

Alina Bleaja

Asa cum ti-am promis data trecuta, astazi vom aprofunda cele mai eficiente metode de gestionare a stresului. Nu putine sunt zilele in care ni se pare ca nu avem la dispozitie suficiente ore pentru a face fata tuturor provocarilor: serviciu, un sef care iti cere sa duci la indeplinire din ce in ce mai multe sarcini, colegi care vor ceva de la tine, probleme de sanatate, copilul tau este racit si nu te-a lasat sa dormi de cateva nopti incoace, nici in relatia cu sotul lucrurile nu sunt foarte roz... Cum faci fata acestor factori stresanti?... Speram ca metodele de mai jos vor veni in sprijinul tau.

Redu pericolul pe care il presupun temerile tale

Data viitoare cand te vei afla intr-o situatie stresanta, analizeaza-ti cu foarte mare atentie gandurile, pentru a vedea daca situatia in sine merita tot stresul pe care i-l asociezi tu. Raspunde la aceste intrebari:

Care este cel mai rau lucru care se poate intampla?Care este cel mai probabil rezultat negativ la care se poate ajunge? Daca nu are ce sa iasa bun de aici, cat de probabil este sa se intample ceva grav?Cum ar putea acest rezultat negativ sa iti modifice viata?Exista ceva ce poti face si care sa influenteze in sens pozitiv acest rezultat sau ai facut tot ceea ce iti statea in puteri?

Faptul ca analizezi in profunzime situatia in care esti pusa, adresandu-ti aceste intrebari care te aduc mai usor cu "picioarele pe pamant", reprezinta o metoda care va reduce semnificativ stresul, pana la un nivel acceptabil. De cele mai multe ori, avem tendinta de a exagera situatiile, astfel incat nu este exclus ca si de aceasta data sa se intample acest lucru. O data ce iti vei canaliza energia spre intelegerea situatiei la adevarata sa valoare, stresul isi va reduce in mod simtitor efectele.

Indeparteaza factorii stresanti

Esti genul de persoana care raspunde afirmativ in clipa in care seful sau un alt coleg "ii arunca in spate" un nou proiect, de data aceasta de o si mai mare amploare? Si, imediat dupa ce ai fost de acord, simti cum ti s-a pus un nod in stomac?... Ai deja mai multe responsabilitati decat poti duce? Daca acesta este cazul tau, atunci ai nevoie de putin ajutor si sa inveti sa iti impui anumite limite...

Primul pas: renunta sa te inhami la mai multe sarcini decat simti ca esti capabila sa duci la indeplinire intr-un anumit moment. Fii politicoasa atunci cand ti se ofera un nou proiect si o noua sansa de afirmare (dar de care nu ai nevoie, pentru ca te afirmi si asa suficient in cadrul departamentului in care activezi...) si spune: "Nu. Cu responsabilitatile pe care le am in acest moment, nu pot prelua mai multe sarcini."

Fii receptiva la observatiile pe care colegii si seful ti le fac in legatura cu volumul tau de munca. Daca acestia iti spun ca ai prea mult de lucru, incearca sa accepti punctul lor de vedere, fara sa te enervezi si fara sa intri in polemici. Incearca sa iti dai seama cu exactitate ce anume inseamna feedback-ul lor.

Gestioneaza-ti timpul

Gandeste in perspectiva pentru a reduce stresul. Cu alte cuvinte, a sti ceea ce se intampla este mai bine decat sa ramai in intuneric si nestiinta, a avea o strategie sau un mod de aparare este mai bine decat sa fii luata pe nepregatite, iar a fi capabila sa eviti sau sa elimini stresul este mai bine decat sa stai pur si simplu si sa suferi.

Unul dintre cele mai eficiente moduri de a elimina stresul este de a-ti gestiona cat mai bine timpul si de a-ti fixa prioritati. Pune la punct o lista cu ceea ce trebuie sa faci si un program care sa cuprinda cele mai presante sarcini pe care le ai de indeplinit. Acest lucru te ajuta sa "scapi" in primul rand de cele mai importante task-uri si, in acelasi timp, sa controlezi nivelul de stres la care te supun acestea.

O dieta sanatoasa, un punct in plus!

Foarte multe persoane se "refugiaza" in mancare atunci cand trec prin perioade foarte stresante - cum ar fi sesiunile, un proiect de anvergura la serviciu, o situatie familiala complicata etc. La fel ca aceste persoane, probabil ca si tu ai un aliment preferat si "confortabil", spre care te indrepti atunci cand simti ca nu mai faci fata problemelor de zi cu zi.

Fie ca este vorba despre ciocolata, inghetata, chips-uri sau hamburgeri, mai mult ca sigur ca aceste produse au niste dezavantaje vizibile: sunt fie bogate in grasimi, fie in zahar sau sare... O alegere cat se poate de proasta pentru organismul tau care are nevoie de cat mai multa energie in aceste situatii, uneori, de limita. Din perspectiva medicala, acest aliment care te "linisteste" nu este sanatos pentru tine.

Mai multe studii indica faptul ca o dieta buna si sanatoasa, adecvata tipului tau de organism, poate reduce in mod semnificativ stresul. Si, desi este dificil sa renunti la aceste alimente preferate, care ti-au fost "alaturi" in perioadele grele din viata ta, aceste gustari si dulciuri pot avea un efect de bumerang asupra ta, ajungand sa te faca sa te simti mai rau. Mai putine alimente "confortabile" duc, de fapt, la o stare de spirit "confortabila", o stare de spirit in care tu ajungi sa te simti bine in pielea ta.

Exercitiile fizice, modalitate de evadare si de relaxare

De asemenea, foarte multe studii indica faptul ca nu poti separa o dieta sanatoasa de efectuarea, in mod regulat, a unor exercitii fizice. Aceste doua aspecte garanteaza un stil de viata mai bun, o calitate superioara a vietii. Si mare dreptate a avut cine a spus ca sportul este sanatate curata!... Nici macar nu iti va "manca" foarte mult timp.

Efortul fizic si exercitiile de acest tip ajuta la reducerea stresului, relaxand organismul si scotandu-l din starea de excitatie nervoasa, asa numita stare "ca din priza"... Pentru un efect maxim, incearca timp de 20 de minute sau mai mult aerobicul, jogging-ul, inotul sau o plimbare cu pas "hotarat". Daca ti se pare o perioada de timp cam mare, chiar si o plimbare de 10 minute isi poate dovedi utilitatea. Yoga si miscarile care nu tin de aerobic, cum ar fi stretching-ul, pot ajuta si ele la reducerea stresului, inducand o stare de spirit calma si meditativa.

Te intrebi cum anume reuseste sportul sa te deconecteze? Este foarte simplu: in primul rand, iti indeparteaza atentia de la factorii care ti-au declansat stresul. Are un efect calmant, ajutand la detensionarea suferintei si a starii emotionale si accentuand puterea de concentrare. Sportul este o activitate care te face sa te simti mandra de tine, pentru ca reusesti sa iti rezervi timp si pentru acest lucru, ca atare iti va imbunatati si parerea despre propria persoana.

De asemenea, practicarea unui sport (chiar daca nu la nivel profesionist...) ajuta la combaterea unor boli si afectiuni care sunt agravate de stresul cronic, asa cum se intampla in cazul bolilor de inima.

Este dificil sa incepi si apoi sa mentii o rutina in acest sens, mai ales daca deprimarea isi face simtita prezenta in viata ta... In orice caz, fa un efort si vei vedea ca exercitiile fizice te ajuta sa diminuezi stresul si sunt extrem de benefice pentru starea ta generala de sanatate.

Socializarea, prietenii, intalnirile... egal... mai putin stres!

Un prieten bun valoreaza mai mult decat ai putea crede. Si acest lucru nu este valabil doar in situatiile si experientele grele prin care treci si pe care le traiesti, ci si in momentele bune si frumoase ale vietii. Nimic mai frumos decat sa ai un prieten care sa iti fie alaturi, si cand iti este bine, si cand iti este greu.

In plus, a discuta despre probleme cu o persoana in care ai incredere deplina si care iti poate oferi sfaturi si ajutor competente, te ajuta sa indepartezi o mare parte din tensiunea acumulata si chiar iti poate furniza solutii la unele dintre cele mai spinoase intrebari si framantari ale tale.

Daca te simti mai in largul tau intr-un grup mai mare de prieteni sau chiar in sanul unei comunitati, cum ar fi un grup spiritual, unul coagulat in jurul unui hobby comun sau o echipa de sport, atunci indreapta-te spre acesta. Desi majoritatea oamenilor prefera un grup mic de prieteni sau chiar o singura persoana careia sa i se confeseze, asupra ta este posibil sa aiba efect adunarile largi, vii, amuzante, in care te pierzi putin si uiti de tine si de problemele tale.

Ai grija la aceste intalniri cu prietenii, in oras. Intrarea libera intr-un club, in perioada happy hour, s-ar putea sa nu fie cea mai buna varianta pentru a te deconecta, pentru ca atunci vor veni foarte multi clienti. De asemenea, un pahar de vin, la cina, are efecte benefice asupra sanatatii, dar alcoolul consumat in cantitati exagerate poate inrautati lucrurile.

Alege cu grija grupul de prieteni alaturi de care iti petreci seara. Stai departe de situatiile care nu te fac sa te simti in largul tau sau care te stanjenesc. In plus, fii atenta la iesirile care te pot determina sa te reapuci de anumite obiceiuri nesanatoase, cum ar fi fumatul, pentru ca acestea pot accentua stresul.

Apeleaza la terapie

Daca ai incercat o mare parte dintre aceste tehnici de reducere a stresului, dar nu au avut efectul scontat, este cazul sa apelezi la ajutorul unui terapeut, care te va invata mai multe lucruri despre tine:

Cum sa iti imbunatatesti abilitatea de a face fata stresului.Cum sa gestionezi mai bine conflictele, mania si cum sa comunici mai eficient cu ceilalti.Cum sa abordezi problemele si situatiile care iti declanseaza stresul.

Un terapeut te poate ajuta sa intelegi mai bine felul in care gandurile tale iti influenteaza nivelul de stres. Poti invata sa iti modifici aceste ganduri si experienta stresului. Terapia comportamentului cognitiv este una dintre abordarile cele mai populare si ale carei efecte s-au dovedit a fi eficiente.

Acest tip de terapie incearca sa controleze gandurile negative si le incurajeaza pe cele pozitive. Imaginatia sau jocul de rol te poate ajuta sa repeti pentru situatiile in care stresul isi va face simtita prezenta, invatandu-te la ce sa te astepti si cum sa reactionezi atunci cand vei fi pusa in fata unei situatii-limita.

Daca furia acumulata reprezinta o problema, un terapeut descopera, impreuna cu tine, care este cauza acestei manii si te ajuta sa iti exprimi emotiile negative si supararea intr-un mod constructiv.

Daca principala si majora ta sursa de stres o reprezinta o relatie sau viata de acasa/familie, incearca terapia de cuplu sau de familie. Un terapeut poate ridica la fileu probleme sexuale despre care nici macar nu stiai cat de mult te afecteaza sau te poate ajuta sa faci fata stresului aparut o data cu sosirea pe lume a unui copil sau cu pierderea unui parinte. De asemenea, terapia se poate dovedi a fi extrem de eficienta in gestionarea relatiei cu un fiu adolescent rebel sau a problemelor emotionale ale unui membru al familiei.

stres ocupational, asistenta medicala (AM), coping, suport social, satisfactia in muncaSTRESUL PROFESIONAL LA ASISTENTELE MEDICALEEmil Doru Steopan asistent medical

Cuvinte cheie: stres ocupational, asistenta medicala (AM), coping, suport social, satisfactia in munca

Acest studiu este un prim pas in evaluarea stresului ocupational in cadrul aceleasi categorii profesionale - asistenta medicala (AM) si a modului in care:

In cadrul aceleiasi profesii, specificitatea locului de munca duce la diferentiere in perceperea nivelului de stres psihic si a stresorilor responsabili de acesta.

Caracteristicile mediului de lucru influenteaza satisfactia in munca si modul de a selecta strategiile de coping, cu efect asupra perceperii stresului.

S-a lucrat cu indicatorul stresului ocupational O.S.I., pe un lot de 75 de asistente medicale, 25 dintre ele lucrand in sectie de chirurgie terapie intensiva, 25 in sectie de laborator, iar 25 in sectie de medicala interna.

Prelucrarile statistice asupra datelor (t test, care a permis evidentierea diferentelor semnificative a mediilor obtinute de cele trei loturi si ecuatia de regresie), au permis formularea concluziilor urmatoare:

Stresorul interfata munca / familie este mai acut pentru asistentele medicale care lucreaza in tura. (diferenta semnificativa intre scorurile obtinute de lotul asistentelor medicale de laborator si cel al asistentelor din sectia de medicala de t = - 1,656 la p = 0,01; iar pentru asistentele care lucreaza intr-un singur schimb si asistentele ce lucreaza in ture, am obtinut t = + 1,764 la p = 0,1, semnificativ).

Pentru asistentele medicale terapie intensiva climatul organizational este un veritabil stres (t test semnificativ: t = - 3,116 la p = 0,01 la comparatia cu asistentele de laborator sau cu cele din medicala t = - 2,629 la p = 0,02). Relatiile interpersonale sunt mai importante pentru asistentele care lucreaza in echipa (Comparand mediile obtinute de AM din sectia de laborator si cele ale AM de terapie s-a obtinut la p = 0,1, t = - 1,687.)

Pentru AM de laborator comparativ cu AM de medicala interna avem o diferenta semnificativa la aceasta variabila: supraincarcarea/solicitari mari din partea slujbei iar t = - 1,751 si p = 0,1, ceea ce arata ca in sectia de medicala interna cerintele psihologice si fizice din partea slujbei sunt percepute de AM ca fiind mai solicitante, obositoare (datele coreleaza cu datele culese in urma interviului si a observatiei). Am comparat lotul de AM de laborator cu cele din sectia de chirurgie si am obtinut t = - 2,602 la p = 0,02, deci mediul de munca in chirurgie este mult mai solicitant, AM fiind efectiv inecata intr-o mare de sarcini carora trebuie sa le faca fata.

Studiind modul in care sursele de tensiune se rasfrang asupra starii de sanatate a asistentelor, am comparat diferentele dintre aceste loturi de asistente medicale, in privinta starii de sanatate. Rezultate semnificative am gasit comparand sectia de laborator si sectia de medicala pentru scala gradul perceput de oboseala fizica, AM de medicala prezinta mai multe simptome de oboseala. Pentru grupul de AM de medicala si AM de terapie am obtinut o diferenta semnificativa intre mediile la scala de sanatate fizica t = 3,538, p = 0,01, deci AM din terapie intensiva resimte oboseala in si mai mare masura decat AM din medicala. Diferenta semnificativa la scala de stare de oboseala psihica (t = - 2,262 la p = 0,1) demonstreaza ca AM de chirurgie resimt in mai mare masura oboseala psihica decat AM de laborator.

Comparand mediile obtinute la scala de satisfactie pentru munca insati intre sectia de laborator si cea de medicala interna am obtinut t semnificativ t = - 2,591 la p = 0,01. Deci AM de medicala manifesta un grad mai mare de satisfactie decat AM de laborator.

Intre lotul de AM de laborator si AM de terapie intensiva am gasit diferenta semnificativa intre mediile obtinute la scalele satisfactia pentru munca insasi si satisfactia pentru munca in organizatie.

AM de terapie intensiva fiind atat de solicitate de munca pe care o desfasoara, sunt motivate de aceasta, gasind satisfactie intrinseca in munca, spre deosebire de AM de laborator care manifesta satisfactii pentru munca in organizatie.

Am selectionat subiectii in doua loturi: un grup care lucreaza in ture si un grup care lucreaza intr-un singur schimb, comparand apoi mediile celor doua grupuri obtinute la scala de satisfactie intrinseca a muncii. (Diferenta intre medii este semnificativa t = 2,767 la p = 0,010).

DISCUTII:Rezultatele obtinute par paradoxale: asistentele medicale de terapie intensiva lucreaza in mediu cu cele mai multe solicitari psihice si fizice, percep aceste solicitari ca fiind surse de tensiune si manifesta simptome de oboseala fizica si psihica, si cu toate acestea este lotul la care s-a gasit un nivel mare de satisfactie in munca (comparativ cu AM din celelalte sectii).

Calculand ecuatiile de regresie pentru variabilele implicate in studiu s-a pus in legatura satisfactia in munca cu sursele de tensiune de la locul de munca (climatul organizational, aprecierea in cadrul colectivului, supraincarcarea) si valorile pe care le promoveaza individul orientarea pe termen lung in cadrul organizatiei; dar si stresul perceput de acesta, respectiv starea de oboseala pe care o resimte, precum si mecanismul de coping cu care se face fata stresului..

Pentru lotul cercetat, satisfactia in munca intrinseca are predictori anumite surse de tensiune de la locul de munca: climatul organizational, supraincarcarea muncii, aprecierea in cadrul colectivului, valorile pe care le promoveaza individul, dar si nivelul de stres perceput de subiect si nivelul de control prin care subiectul isi poate reduce starea de stres.

Pentru asistenta medicala din sectia de chirurgie terapie intensiva are mai mare importanta suportul social decat pentru asistentele din celelalte sectii. Rezultate asemanatoare am obtinut cand am comparat grupul de AM din sectie de laborator cu AM din sectie de chirurgie si respectiv din sectia de medicala. Nu se constata diferente intre sectia de chirurgie si cea de medicala, dar nu putem afirma ca doar munca in ture face sa fie perceput suportul social si relatiile interpersonale ca puternic moderator al stresului sau veritabil stresor.

Adoptarea suportului social ca mecanism de coping e dictata si de cerintele locului de munca, respectiv munca in ture si e legata si de interfata serviciu / casa

Acest studiu poate fi punct de plecare pentru un program de management al stresului

Stresul si Sanatatea...

Cauzele bolilor - perpectiva traditionala si moderna

Medicina Traditionala Chineza (TCM) considera drept stare de normalitate echilibrul dintre diferite organe si sisteme ale corpului, dintre corp si emotii, precum si dintre corp si mediul inconjurator. Daca pentru un motiv oarecare echilibrul uneia dintre componente se schimba atunci s-au creat conditii de aparitie ale bolii.

Cauzele de aparitie ale boliii sunt in mod normal clasificate in interne, externe si "altele":

1. Interne: emotii (suparare, bucurii, ingrijorare, tristete, teama, spaima/soc); 2. Externe: vreme (vant, rece, caldura de vara, umezeala, uscaciune, caldura excesiva); 3. Altele: constitutie ereditara, oboseala / efort fizic excesiv, activitatea sexuala excesiva (sau mai corect..cauze legate de activitatea sexuala), alimentatie, traume/accidente, boli contagioase, paraziti si otravuri, tratament medical necorespunzator.

In perioada moderna, avem chiar multe cauze de imbolnaviri care nu existau sau erau rare, in perioada in care s-a dezvoltat Medicina Chineza (de exemplu radiatiile, poluarea mediului si indeosebi a alimentelor).

Daca vom considera pentru o anumita persoana, la un moment dat toate cauze potentiale prezentate mai sus ele vor forma combinatii posibile de o "cauza" sau mai multe. Printr-un simplu calcul vom vedea ca cele 21 de cauze vor rezulta in 51.090.942.171.709.440.000 combinatii posibile. Eliminan din calcul accidentele, bolile contagioase, parazitii si tratamentul necorespunzator, considerand ca din punct de vedere statistic probabilitatea aparitiei acestora este redusa (asa sa fie?) vom obtine 355.687.428.096.000 combinatii posibile care pot genera boala.

Ce dorim sa demonstram prin aceasta?

O concluzie initiala are fi ca suntem unici fiecare dintre noi; unici din punctul de vedere al carcterisiticilor functionale interne precum si in modul in care interactionam cu mediul inconjurator. In consecinta, este indispensabila o abordare holistica a starii de sanatate a unui anumite persoane daca dorim sa stabilim correct cauza aparitiei bolii si a tratamentului acesteia. Mai mult, nici una dintre conditii nu trebuie neglijata.

Putem "complica" chiar mai mult analiza "cauzelor" de mai sus spre a vedea o imagine cat mai completa a existentei noastre:

- Fiintele omenesti sunt sisteme complexe de minte, trup si suflet, sisteme care sunt intr-un echilibru relativ si dinamic cu energii de alte forme si dimensiuni. Aceste energii subtile inzestreaza corpul nostru fizic cu viata si expresie creativa.

- Interfata care regleaza fluxul acestor forme inalte de energie in reteaua corpului nostru fizic (cu expresie in realitatea noastra) este acel sistem binecunoscut de chackre ( mai correct chakra-nadi) si a meridianele de acupunctura. Acestea lucreaza in stransa legatura cu reteaua microcristalina si bioelectronica a corpului omenesc, pana la nivel celular si itracelular.

Putem concluziona ca pentru a stabili cauza efectiva a unei boli sau afectiuni, modul de evaluare trebuie sa fie in mod necesar unul holistic, astfel incat sa fie identificate: " Conexiunile interne dintre sistemele organismului; " Emotiile; " Componenetele spirituale ale existentei noastre.

Factorii de stres

Desi in ultimii 30 de ani medicii au recunoscut gradual efectul stresului psihologic; Desi credem ca stresul se refera la efectul negativ pe care il au emotiile asupra corpului nostru; Desi am preluat fiecare expresia "vai ce stresat/-a sunt, draga !!" gandind la presiunea psihologica la care suntem supusi intr-un moment anume; Desi..toate acestea, realitatea este insa sensibil mai complexa.

Exista multe si diferite tipuri de stres, nesesizabile la prima vedere, dar care sunt postentiale si de cele mai multe ori, efective amenintari ale sanatatii.

In afara de stresul psihologic alte tipuri de stress pot fi: - stresul alimentar, cel cronobiologic (lucrul in schimburi), stresul dat de mediul fizic al vietii pe care o ducem (medicamente, poluanti, substante alergenice, etc. etc.), bacterii si virusi, stresul electro-magnetic, cel geopatic (energii anormale ale magnetismului Pamantului la un anumit moment) si chiar energii psihice negative (ale noastre sau ale semenilor nostril cu care interactionam permanent sau temporar); putem spune ca aceste energii negative au un impact considerabil la toate nivelele finite.

Rezulta ca de cele mai multe ori stresul este generat de cu totul de alti factori decat cel psihologic cum se considera in mod obisnuit pana nu demult.

Fiecare dintre factorii de stres imping trupul sau mintea noastra departe de starea normala de functionare a organismului, iar functie de magnitudine si durata lor in timp, pot rezulta intr-o afectiune minora sau boala.

Chiar daca sunt atat de diferiti, factorii de stres au ceva in comun: afecteaza negativ vitalitatea generala a organismului, sistemul imunitar si a altor functii de autoreglare ale corpului, facand organismul de a fi mult mai susceptibil la atacul cauzelor interne sau externe ce pot cauza boala.

Diferentele de abordare dintre medicina occidentala/alopata si cea alternativa/holistica (mai ales TCM) pot fi subliniate de semnificatia pe care o dau medicii in general, unora sau altora dintre factorii de stress mentionati mai sus in a contribui potential in viata de zi cu zi, la aparitia sau nu a bolii. Multe dintre factorii de stres amintiti mai sus sunt fie neglijati din lipsa de informatie fie desconsiderati cu buna stiinta.

Boala si Sanatate

Este binecunoscut faptul ca medicina moderna alopata se practica din ce in ce mai mult in organizatii din ce in ce mai structurate de asigurare a sanatatii unde timpul acordat unui pacient devine din ce in ce mai limitat. In consecinta, practicienii acestei medicine se orienteaza cu precadere asupra ceea ce este acut sau superficial in acuzele sau in simptomele pacientilor sau bazat exclusiv pe testele medicale.

Organizatiile de asigurare a sanatatii tind sa aloce din ce in ce mai putin timp analizarii simptomelor "minore" care "la prima vedere" nu par asa de importante ca urgenta si semnificatie. O asemenea abordare este mai putin benefica pentru pacient in sensul ca se neglijeaza o componenta subtila care are foarta multa importanta pentru evaluarea "bolii" si a stabilirii planului de tratament.

In acelasi timp diferenta de abordare a actului medical dintre diferiti practicieni in asigurarea sanatatii are de-a face cu diferenta in a defini sanatatea insasi.

In timp ce un medic alopat se concentreaza in a aduce pacientul in starea neutra de a-l face "bine" (starea OK.. in care nu mai esti bolnav, dar nici nu te simti in cea mai buna forma) ca punct terminus al tratamentului, praticienii Medicinei Traditionala Chineze vad "sanatatea" ca tinta a tratamentului.

A fi sanatos inseamna mai mult decat a nu mai fi bolnav, asa cum a fi fericit este mai mult decat a nu fi suparat. Consecintele pe termen lung in a fi preocupati de aducerea la starea de sanatate a pacientului/-ei este ca el/ea va avea mai multe sanse sa pastreze mai mult timp acesta "sanatate" (superioara calitativ vindecarii) si vom reusi sa prevenim cu mai mult succes posibile imbolnaviri.

Ca o conluzie, consideram ca in practica medicala moderna este imperios necesar de a tine seama de aceste noi cauze, rezultand ca necesara integrarea diagnosticului TCM cu metode alopate de test si diagnostic spre identifica sursa bolii, inclusiv natura stresului care de cele mai multe ori o genereaza. Reciproca este valabila, in sensul ca este de dorit ca in viitorul apropiat medicina alopata sa considere integrarea metodelor complementare de diagnostic si tratament cum sunt de exemplu cele ale sistemului Medicinei Traditionale Chineze (TCM).

(Rev.2.0 - Mai 16, 2007)

Dan Micu - D. Acupuncturist

335 Sheppard Avenue East (Bayview & Sheppard); www.soothe.ca Tel: 416-805-4997

Stresul, surmenajul si urmarile lor

Nu te ascunde, caci nu poti scapa: cerintele sefului sau glasul soacrei te umplu de adrenalina din zori si pana-n noapte, crescandu-ti tensiunea. Intr-un cuvant, stresandu-te.

Traim intr-o lume nebuna, nebuna. Ceasul suna la prima ora a diminetii, starnind afirmatii mai mult sau mai putin licentioase, drumul spre serviciu e o sursa continua de incertitudini si frustrari rutiere, cat despre sefi si subalterni, numai de bine: cel putin doua cafele sunt necesare pentru a intra in rezonanta cu grupul de lucru.Si mai zici ca nu esti stresata? Da' de unde! Stresul a devenit atat de comun, incat deseori nici nu-i sesizezi prezenta. Stiai ca zgomotul de fond al orasului, mai ales langa o artera circulata, fumul de tigara al colegilor sau simplul zgomot produs de televizorul pe care l-ai lasat pornit in timp ce dormi sunt perceputi de catre organism ca factori de stres? De altfel, factori de stres "deghizati" gasim in nenumarate situatii de viata, iar consecinta cea mai evidenta este starea de oboseala cu care ne confruntam cei mai multi dintre noi. Cum functioneaza stresul?In medicina, stresul este perceput ca dezechilibrul dintre cerintele mediului fizic, biologic, psihic si comportamental si resursele - reale sau percepute - ale omului de a face fata acestor cerinte. Exista doua categorii de stres: distresul, consecinta a unor factori cu semnificatie nociva, si eustresul, consecinta unor factori cu semnificatie intens pozitiva. Ambele evenimente actioneaza pe calea organelor de simt, avand proiectie corticala. Creierul isi activeaza centrii corticali si subcorticali, punand in functiune sistemul simpato-adrenergic si axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal, eliberand hormonii "de stres": catecolamine, ACTH, cortizol, STH, vasopresina. Acesti mediatori ai stresului au receptori specifici la nivelul tesuturilor si organelor, producand tulburari ale functionarii acestora. Ele inceteaza odata cu disparitia factorului de stres.Stii sa faci diferenta?Cele doua tipuri principale de stres au efecte diferite asupra organismului. Stii, insa, care sunt acestea?

Stresul pozitiv Stresul psihic

-are efecte benefice asupra organismului - poate fi asociat si cu activitatile ce necesita un efort fizic moderat - jogging sau act sexual- trebuie sa aiba caracter "acut", temporar - repetarea frecventa a eustresului are consecinte benefice asupra organismului, prin cresterea imunitatii antiinfectioase si antitumorale - are consecinte asupra aparatului cardiovascular, sistemului neuro-endocrino-vegetativ si imun - stresul psihic cronic duce la aparitia unor tulburari psihosomatice- poate declansa aparitia bolilor psihosomatice numai personalitatilor- predispuse la modificari somato-vegetative

La ce poate conduce?La nivelul aparatului respirator, stresul poate declansa obstructie nazala, salve de stranuturi, crize de tuse, dispnee, hiperventilatie. Hiperventilatia poate declansa, prin modificarea pH-ului sangvin, crize tetaniforme datorate deficitului relativ de calciu ionic. La nivelul aparatului cardiovascular, stresul poate declansa tahicardie "emotionala", cresteri sau scaderi tranzitorii ale TA, insotite sau nu de stari lipotimice, crize anginoase cu spasm coronarian functional, tulburari de ritm. Pe piele pot aparea: paloare sau eritem emotional, eruptie urticariana sau angioedem, prurit. La nivelul aparatului genital se constata tulburari de dinamica sexuala. Scade rezistenta la infectii, se altereaza toleranta la glucoza, apar modificari de tipul anorexiei.GENERALITATI

Ne vom opri in cele ce urmeaza la consecintele pe care le poate avea divortul asupra copiilor deoarece acesta este din ce in ce mai frecvent chiar si in societatea romaneasca.Ceea ce afecteaza cel mai mult copilul este stresul psihologic care apare in cadrul conflictelor familiale si mai putin structura familiala sau situatia sociala. Venim in sustinerea acestei afirmatii cu multitudinea de cercetari in domeniul atasamentului care demonstreaza inca o data ca dezvoltarea copilului este dependenta de capacitatea parintilor de a stabili legaturi sanatoase in cadrul familiei, iar o atmosfera conflictuala nu ar face decat sa inabiliteze inca o data parintii in rolul lor de protectori si indrumatori.

EXPERIMENTE

Amintim aici de experimentele lui Bowlby si ale lui Mary Ainsworth care concluzioneaza importanta formarii atasamentului in primele luni de viata pentru evolutia ulterioara a individului, dar si tipul de atasament format: securizant, anxios/evitant sau ambivalent.

La investigarea unor situatii familiale extrem de nefavorabile, de exemplu familii in care exista mari tensiuni, parinti care sunt neglijenti si abuzivi, s-au descoperit deseori probleme serioase. De exemplu s-a constatat ca stresul si depresia parintilor au legatura cu dezvoltarea atasamentului insecurizant la copii (Jarvais si Creasey, 1991, in A. Birch). Putem presupune ca acest tip de atasament va fi la randul sau sursa de stres emotional atat pentru familie cat si pentru viitoarele relatii ale copilului care va avea tendinta sa repete pattern-ul invatat.

Carlson si colab.,1989 (in A. Birch) examinand un esantion de copii neglijati si inadecvat tratati, au evidentiat faptul ca aproximativ 80% dintre ei au dezvoltat un atasament dezorganizat si dezorientat (descris de Main si Soloman, 1986 si adaugat la clasificarea lui Mary Ainsworth).

Este foarte probabil ca regimul stresant si contradictoriu dintr-un cadru familial abuziv sa interfereze cu organizarea unui sistem eficient de atasament. Nu este inca clar care sunt trasaturile cele mai importante ale comportamentului parental in dezvoltare atasamentului securizant, in ce fel influenteaza calitatea relatiei dintre parinti, nivelul de stres din familie, etc.

STUDII

Putem aminti aici cateva dintre studiile care fac legatura dintre atasamentul timpuriu si relatiile ulterioare pe care le stabilesc indivizii.

Rutter & Rutter, 1993, afirmau ca stabilirea unui tip de atasament in copilarie influenteaza capacitatea viitorului adult de a fi parinte eficient.Franz & co., 1991, au efectuat un studiu longitudinal pe o perioada de 36 de ani in care au aratat ca atasamentul format in perioada copilariei era asociat cu o casnicie fericita si relatii cordiale la varsta de 41 de ani. Nu se stie insa cu siguranta daca factorul determinant a fost calitatea atasamentului timpuriu.

Parkes & co., 1991, au aratat ca adultii care au avut relatii dificile cu proprii parintii au copii cu care au stabilit o relatie de atasament insecurizant. Dar si aici apar multe exceptii.Main & co., 1985, concluzionau ca mamele care au avut o copilarie nefericita dar au o buna relatie cu proprii copii erau capabile sa analizeze rational propriile experiente, pe cand cele care au o relatie bazata pe atasament insecurizant cu proprii copii nu erau capabile sa analizeze in mod rational propriile experiente.

Aceste studii ne ofera un posibil raspuns al legaturii dintre stresul emotional existent in familie si care influenteaza nu doar parintii ci si copii, uneori in mod direct, alteori pe cai ocolite, dar nu reprezinta o regula pentru ca existenta multiplelor exceptii indica influenta altor factori determinanti in evolutia individului.

Daca efectele divortului pot fi dezorganizatoare pentru copil, in sensul in care influenteaza calitatea adaptarii ulterioare, putem afirma ca el reprezinta un factor de stres care actioneaza asupra dezvoltarii copilului, pe termen mai scurt sau mai lung, cu efecte mai vizibile sau mai putin vizibile.Trebuie de aceea actionat in consecinta si luate masuri de sustinere psihologica a copilului in timpul unui asemenea eveniment si de consiliere a familiei pentru a actiona cat mai adecvat si cu efecte cat mai putin traumatizante pentru copil.

GENERALITATI

Hans Selye, un expert recunoscut in domeniu, a definit stresul ca fiind un raspuns nespecific al organismului la solicitari.Fara stres, viata ar fi searbada si plictisitoare. Stresul adauga savoare, provocare si sansa vietii noastre. Totusi, prea mult stres poate afecta serios starea nostra de bine, fizic si psihic. O provocare majora in viata noastra actuala dominata de stres este cum sa facem din stres un prieten si nu un dusman. In timpul unei situatii stresante, organismul semnalizeaza eliberarea unor hormoni de stres. Aceste substante chimice declanseaza o serie de raspunsuri ale organismului care cresc nivelul energetic: nivelul glicemiei este mai ridicat, pulsul devine mai rapid si tensiunea arteriala creste. Muschii se incordeaza pentru actiune. Rezerva de sange este redirectionata catre extremitati pentru a ajuta organismul sa se adapteze situatiei date. Stresul ne insoteste permanent. El deriva din activitatea emotionala, cat si din activitatea fizica. Este unic si adaptat fiecarei persoane. Este atat de particular fiecaruia dintre noi, incat ceea ce unii considera relaxant, altii considera stresant. Spre exemplu, pentru o persoana aflata intr-un post de conducere care este permanent ocupata, o zi de pauza patrecuta pe plaja poate parea extrem de frustranta, neproductiva si suparatoare. Poate fi debusolat de faptul ca nu face nimic. Prea mult stres emotional poate cauza boli organice, cum ar fi hipertensiunea arteriala, ulcer gastroduodenal sau boli cardiace. Stresul fizic sau derivat din munca este improbabil sa cauzeze astfel de probleme.Cel mai important aspect este sa invatam cum va reactioneaza organismul la aceste solicitari. Cand stresul este prelungit sau foarte frustrant, poate deveni daunator, putand cauza distres sau stres negativ. Recunoasterea semnelor precoce de distres si apoi actionarea impotriva acestora poate avea o importanta majora in ceea ce priveste calitatea vietii si poate influenta speranta de viata.

Autor: Psiholog drd. Emilia Porfireanu

Sursa: Revista PsihoLife STRESUL SI BOALA

Deoarece raspunsul la stres cupleaza reactiile fiziologice si emotionale, pare probabil faptul ca stres-ul poate traduce frustrarea intr-o boala organica, insa mecanismele precise prin care acest fenomen se produce sun necunoscute. In unele situatii, cum ar fi durerile de cap cauzate de tensiunea psihica sau diareea psihogena, conexiunile par destul de clare. Pe de alta parte, atat durerile de cap, cat si crampele abdominale pot apare fara existenta unei cauze emotionale. Lantul cauzalitatii este si mai neclar in ceea ce priveste conditiile clinice cronice serioase, cum ar fi bolile cardiace, hipertensiunea, diabetul zaharat sau cancerele. Lista bolilor care au legatura cu stres-ul este aproape nesfarsita, cuprinzand astmul bronsic, alergiile, artrita reumatoida, ulcerul gastroduodenal, colita ulcerative si migrenele, pe langa multe altele.O distinctie importanta trebuie facuta aici. Oricare dintre aceste maladii cronice poate fi agravata de o situatie stresanta sau de un raspuns emotional neadecvat al pacientului la situatia respectiva. Pe de alta parte, nu mai este posibila creditarea vechilor teorii, care sustineau ca unele reactii emotionale specifice sunt singurele raspunzatoare de variate maladii. Privind in ansamblu, pare probabil ca stres-ul joaca un rol nespecific in aparitia bolilor prin diminuarea capacitatii naturale a organismului de a se vindeca.

SFATURI UTILE

Cand stres-ul apare, este important sa fie recunoscut si sa fie luata atitudine impotriva sa. Pe masura ce este inteles felul in care stres-ul afecteaza sanatatea, veti gasi singuri rezolvari pentru a va elibera de tensiune. Iata cateva sugestii in acest sens:- Incercati activitatea fizica. Cand sunteti nervos, trist sau furios, eliberati-va de acestea prin exercitiu fizic. Alergarea, mersul, tenisul sau lucrul in gradina sunt cateva dintre activitatile pe care le puteti incerca. Exercitiul fizic va va elibera de sentimental de incorsetare pe care il resimtiti, va va relaxa si va va transforma incruntarea in zambet. Retineti, corpul si mintea dumneavoastra lucreaza impreuna!- Impartasiti-va stresul. Va ajuta daca vorbiti cu cineva despre grijile si preocuparile dumneavoastra. Poate un consilier, un profesor, un prieten sau un membru al familiei va pot ajuta sa vedeti problema intr-o lumina diferita. Daca simtiti ca problema dumneavoastra e serioasa, puteti cauta ajutorul unui specialist: psiholog, psihiatru sau asistent social. Daca stiti cand sa cereti ajutor, va poate feri de probleme mai grave mai tarziu.- Cunoasteti-va limitele. Daca o problema este mai presus de controlul dumneavoastra si nu poate fi schimbata in acel moment, nu va impotriviti situatiei. Invatati sa acceptati situatia pana la momentul in care o puteti schimba.- Aveti grija de propria persoana. Sunteti special, odihniti-va destul si mancati suficient. Daca sunteti iritat si tensionat datorita lipsei somnului sau daca nu mancati correct, veti avea o capacitate mai scazuta de a face fata situatiilor stresante. Daca stres-ul va priveaza in mod repetat de somn, ar trebui sa cautati ajutor medical.- Faceti-va timp pentru distractie, planuiti-va timpul atat pentru munca, cat si pentru distractie. Distractia poate fi la fel de importanta pentru dumneavoastra ca si munca. Aveti nevoie de o pauza de la rutina dumneavoastra zilnica, doar ca sa va relaxati si sa va amuzati.- Participati la diverse activitati sociale. O metoda prin care puteti indeparta plictiseala, tristetea sau singuratatea este sa va implicati in diferite activitati. Sa stai singur poate deveni foarte frustrant. In loc sa va plangeti de mila, implicati-va. Oferiti-va serviciile unei asociatii de voluntari. Ajutati-va prin ajutorul pe care il acordati celorlalti. Implicati-va in lumea care va inconjoara si veti descoperi ca oamenii vor fi atrasi de dumneavoastra. Sunteti pe cale sa va faceti prieteni noi si sa va bucurati de activitati noi.- Ordonati-va insarcinarile. Sa aveti grija de toate deodata poate parea coplesitor si, ca rezultat, puteti sa nu realizati nimic. In loc, puteti face o lista cu ceea ce aveti de facut si sa le faceti pe rand, marcandu-le pe masura ce le indepliniti. Faceti ceea ce aveti mai important intai.- Chiar trebuie sa aveti totdeauna dreptate? Ceilalti va supara, mai ales cand nu fac lucrurile asa cum va doriti dumneavoastra? Incercati cooperarea mai degarba decat confruntarea. E oricum mai buna decat cearta continua. Putin compromis din partea ambelor parti va reduce tensiunea si va va face sa va simtiti mai confortabil. - Este normal sa plangeti. Un plans sanatos poate fi o metoda eficienta sa va reduceti anxietatea si poate preveni o durere de cap sau alta consecinta fizica. Respirati adanc.- Creati-va mediul dumneavoastra personal. Nu puteti pleca oricand, dar puteti visa "visul imposibil". Un peisaj de tara linistit, zugravit mental sau pe panza, va poate purta in afara agitatiei unei situatii stresante. Schimbati peisajul citind o carte buna sau ascultand o muzica frumoasa pantru a crea un sentiment de pace si liniste.- Evitati sa luati medicamente antistres fara a cere paprerea unui specialist. Desi puteti folosi medicamente pentru a va elibera temporar de stres, acestea nu pot indeparta conditiile care au cauzat stres-ul in prima instanta. Medicamentele pot determina dependenta si pot cauza mai mult stres, in loc sa-l indeparteze pe cel preexistent. Ar trebui administrate numai dupa sfatul medicului.Cea mai buna strategie pentru evitarea stres-ului este invatarea metodelor de relaxare. Din nefericire, multi oameni incerca sa se relaxeze in acelasi ritm in care isi desfasoara restul vietii. Pentru o vreme, uitati de grijile legate de timp, productivitate si reusita. Gasiti activitati care va fac placere si care sunt benefice pentru organismul si psihicul dumneavoastra. Uitati de dorinta de a iesi mereu invingator si concentrati-va asupra relaxarii, bucuriei si sanatatii. Fiti bun cu dumneavoastra insiva.

STRESUL SI IMPLICATIILE SALE

Oamenii au avut dintotdeauna intuitia faptului ca starile de neliniste (anxietatea), orele extenuante de munca, nesiguranta unui viitor amenintator, neintelegerile cu cei apropiati pot declansa boli somatice si psihice. Permanent simtim povara presiunilor, a constrangerilor exterioare, resimtim frustrari si tensiuni emotionale ce nu fac altceva decat sa ne tulbure, ajungand chiar sa distruga echilibrul mental si biologic.

In fiecare zi intalnim oameni ce incearca sa reziste atacurilor, sa concilieze dorintele proprii in ecuatia eficientei sociale, cu un consum imens, nu intotdeauna justificat, fiind atrasi in capcana identificarii gresite a adevaratilor agenti stressanti, atat exteriori cat si interiori; de ex: tensiunile din spatiul profesional, ce nu-si gasesc modalitatea de manifestare in acceasi zona, sunt exprimate, uneori in forme abuzive, agresive, fata de persoane considerate apropiate, care ne pot intelege si alina: partener de viata, copii, prieteni.

Psihologii au creionat profilul persoanei dominata de stress, atragand atentia asupra factorului de risc ce-l presupune o viata traita sub semnul unei tensiuni continue: - apatie/agitatie; - somn excesiv/insomnie; - iritabilitate, agresivitate, apetit pentru stari conflictuale/pasivitate, indiferenta; - scaderea capacitatii de concentrare, de retinere a informtiilor, a eficientei personale; - tulburari fiziologice (care nu sunt semne ale unor boli, cronice sau nu): palpitatii, respiratie ingreunata, senzatie de sufocare, scaderea in greutate sau alimentatie excesiva, etc; - plonjarea intr-o lume imaginara, pentru a eluda realitatea, devenita imposibil de controlat; - negarea responsabilitatilor, ce par a fi prea multe si prea sufocante.

O astfel de persoana, dominata de stress, este candidatul perfect pentru: - imposibilitatea stabilirii unor relatii de prietenie, de parteneriat, etc; - perpetuarea starilor conflictuale din familie; - esec in plan profesional; - consum si dependenta de: alcool, tutun, droguri, jocuri de noroc, etc.

Psihologii ne reamintesc duiosia cu care mamele stiu sa netezeasca fruntile copiilor, alungand toate temerile si nelinistile cuibarite intr-un sufletele lor dragostea fiind cea mai directa cale de atenuare a nelinistii, cale al carui principiu activ se rataceste, din nefericire, de multi dintre noi, odata ajunsi la maturitate.

Rasul, plansul, agresivitatea verbala sunt alte modalitati de eliberare a tensiunilor, efectul obtinut fiind restabilirea echilibrului mental.

Retragerea emotionala intr-un somn excesiv pare a fi o cale adoptata de unele persoane pentru a face fata dificultatilor, aceste persoane gasind in repaus inchiderea portilor catre realitate.

A discuta despre starea emotionala dominanta sau a te ruga iata doua retete verificate de eliberare a tensiunilor create de conflictele familiale sau profesionale. Aceasta verbalizare duce la formularea unor noi puncte de vedere sau chiar la disparitia unor tensiuni minore.

Incercarea de a gasi explicatii strict logice la problemele ce ne framanta este un mecanism folosit frecvent, ce poate aduce o anume satisfactie, datorata curajului de a le fi dezbatut. in acest caz, trebuie evitate cel putin doua potentiale pericole: fie sa-ti analizezi si reanalizezi situatia, in asteptarea unor solutii, creionand terenul gandirii obsesionale, fie sa dai o explicatie ce pare satisfacatoare pe moment, eliberandu-te chiar de vina, responsabilitate, in final nesatisfacand realitatea faptica.

Altii dintre noi incearca sa se elibereze de stress printr-un comportament activ joc, munca fizica, sport acestea fiind in fond mecanisme de descarcare a energiei in exces.

Garantia succesului acestor mecanisme este o chestiune relativa, senzatia de disconfort, efortul de concentrare intelectuala si de control personal, mergand pana la izolarea individului, perturbarea relatiilor interpersonale sunt doar cativa indici ai neputintei de a lupta si a iesi invingatori in fata stress-ului.

In zilele noastre important este sa constientizam ce probleme avem si cate dintre ele se datoreaza stress-ului. Dusman recunoscut sau nu, el poate fi invins prin apelarea la o modalitate eficienta care vine in slujba omului contemporan: psihoterapia - stiinta a sufletului, capabila sa descopere in oameni resorturi si mecanisme de a iesi invingatori din orice lupta. Nimic nu poate inlocui echilibrul fizic si psihic care creeaza starea de bine, de fericire pe care toti oamenii o doresc.

Autor: Psiholog Mirela Zivari Sursa: Revista PsihoLife STRESUL EXTREM - O PROBLEMA CE AFECTEAZA 1 DIN 3 ADULTI

PSIHIATRIE 20 Decembrie 2007

SANATATEA SI STRESUL

Stresul este definit ca o stare de tensiune, incordare si disconfort determinat de agenti cu semnificatie negativa, frustrare sau de dificultatea rezolvarii unor probleme. Studiile de specialitate au demonstrat ca exista un pericol real si o corelatie liniara intre expunerea repetata la stres si cresterea riscului de aparitie a tulburarilor cardiovasculare, infarctului sau sindroamelor dislipidemice. Sub efectul stresului cronic creste necesarul vitaminic al organismului, ceea ce determina aparitia sindroamelor carentiale cu rol favorizant in declansarea unor boli sistemice grave.Starea de nervozitate conduce la tensiuni musculare care se vor concretiza prin contracturi pe musculatura trunchiului, coloanei, membrelor, ducand la aparitia crizelor de lombosciatica sau a durerilor cervicale.Majoritatea participantilor la studiu, 82% dintre ei, au afirmat ca au metode destul de eficiente de a face fata stresului, insa exista momente cand sunt depasiti si atunci apar probleme de concentrare, de inter-relationare si chiar probleme acute de sanatate.3 din 4 persoane (75%) au relatat ca in luna precedenta efectuarii studiului au avut probleme de sanatate datorate stresului. Printre aceste probleme se numara: astenie, cefalee, tulburari dispeptice, mialgii, modificari ale apetitului alimentar (anorexie sau bulimie nervoasa), ameteli, tulburari de dinamica sexuala. Printre tulburarile de ordin psihic se afla: anxietatea, iritabilitatea, sentimentul excesiv de vina, modificare de comportament, modificari ale ritmului veghe-somn.Aproape toti participantii, 73%, au prezentat in luna dinaintea studiului acuze de ordin psihic: instabilitate emotionala, nervozitate excesiva, adinamism, depresie excesiva.

SOMNUL, ALIMENTATIA SI STRESUL

48% dintre cei inclusi in studiu au afirmat ca nu pot dormi din cauza stresului, unii indivizi ajungand sa piarda chiar si 21 de ore de somn in cursul unei luni calendaristice. Aproximativ 43% dintre participanti au spus ca si-au modificat obiceiurile alimentare: au mancat mult mai mult decat de obicei si au consumat produse hipercalorice in exces (dulciuri - ciocolata si bomboane, mancare de la fast-food, junk-foods). 2/3 dintre fumatori au precizat ca in perioadele stresante au fumat mai mult ca de obicei, iar 17% dintre consumatorii de alcool au raportat aceeasi tendinta la hiperconsumul bauturilor alcoolice.

SURSE DE STRES

Cele mai frecvente surse de stres sunt reprezentate de locul de munca si situatia financiara (aproximativ dintre participanti le-au numit pe acestea 2, spre deosebire de cei 59% din anul precedent). 51% din indivizi au indicat drept sursa de stres major creditele imobiliare si ipotecile.Iata in continuare care au fost considerate cele mai importante surse de stres (participantilor li s-a permis sa aleaga mai mult de o sursa majora de stres):- locul de munca 74%- banii 73%- sarcini si volumul efectiv de munca 66%- copii 64%- responsabilitatile familiale si domestice 60%- problemele de sanatate 55%- problemele de sanatate ce afecteaza partenerul sau copii 55%- probleme de sanatate ce afecteaza parintii sau alti membri ai familiei 53%- creditele imobiliare, chiriile, ipotecile, alte tipuri de credite 51%- relatiile de cuplu 47%.Exista anumite categorii de persoane care resimt stresul si implicatiile lui nefavorabile asupra vietii cotidiene mai acut decat altele, si anume: femeile, adultii de varsta medie, adultii necasatoriti, profesorii, medicii, persoanele cu venituri mici.Studiul a inclus 1848 adulti si are o marja de eroare de 2%.

STRATEGII DE COPING

Copingul reprezinta termenul introdus de psihologi pentru a descrie totalitatea eforturilor cognitive si comportamentale ale unui individ canalizate spre a rezolva o situatie care il depaseste la un moment dat in existenta si care reprezinta un factor generator de stres. In acest sens, specialistii au introdus mai multe tipuri de coping: coping axat pe problema, cand individul recunoaste factorul stresant si face eforturi de a-i face fata, si coping centrat pe evitare, mai putin agresiv, in care persoana alege sa evite confruntarea activa cu factorul de stres sau reduce din tensiunea emotionala asociata instinctiv cu aceasta.Aproximativ 7 din 10 participanti au recunoscut ca daca ar beneficia de ajutorul unui psiholog ar reusi sa se descurce mai usor in situatii stresante si ar avea un alt randament la locul de munca, insa doar 7 % au admis ca au si cautat un astfel de ajutor.Printre strategiile cognitive se afla: cresterea increderii in fortele proprii, compararea cu indivizi care se descurca mai rau, reanalizarea intr-un mod mai optimist a problemei ce trebuie infruntata, precum si constientizarea consecintelor unei gandiri negativiste.Strategiile comportamentale includ rezolvarea activa a problemei sau evitarea ei, precum si apelarea la ajutor specializat si relaxare.

Specialistii considera utile si urmatoarele metode practice de a face fata stresului:- identificarea sursei exacte de stres si a felului in care individul raspunde la ea;- descoperirea propriilor ticuri sau modificari de comportament cu caracter premonitor legate de accentuarea nivelului de stres la care este supus organismul: iritabilitate crescuta, apatie, tulburari de concentrare, cefalee, tensiune musculara;- identificarea felului in care fiecare individ raspunde la stres - daca recurge la metode ce ii pot afecta sanatatea- gasirea unor metode sanatoase de a face fata stresului, de exemplu: practicarea unui sport, dedicarea timpului liber familiei si prietenilor sau gasirea unui hobby relaxant- dezvoltarea unor obiceiuri sanatoase legate de somn, alimentatie (incluzand aici si consumul corespunzator de apa care sa confere organismului o hidratare corespunzatoare) si sport- apelarea la un ajutor specializat sau macar la prieteni si familie cand stresul devine coplesitor.

Politia spaniola a detectat 400 de site-uri care incita la anorexie sau bulimiePolitia spaniola a detectat circa 400 de site-uri de internet in limba spaniola a caror continut poate incita la anorexie sau la bulimie, a informat cotidianul ABC, relateaza AFP.

Aceste site-uri si bloguri, consultate mai ales de tinere cu varste intre 12 si 28 de ani, au fost descoperite in cursul unei anchete ce a fost efectuata de o brigada a politiei nationale. Un raport a fost intocmit si predat Parchetului general al statului spaniol, care va decide daca va lua sau nu masuri. Cu siguranta se va deschide o dezbatere juridica, pentru ca este dificil de definit carui tip de delict corespunde aceasta conduita, potrivit cotidianului.

Site-urile in limba spaniola, tinute de persoane "care fac din bulimie sau anorexie un stil de viata", contin, de exemplu, sfaturi practice pentru slabit la extrem, ascuzand in acelasi timp acest proces sau idei de "regimuri rapide", care pot fi periculoase pentru cei care le consulta, explica ziarul.

Politistii au detectat si organizarea de concursuri, ca o cursa "de pierdut kilograme intr-un timp dat". Multe dintre aceste site-uri sunt tinute de tinere din America Latina.

Site-uri care incitau la anorexie sau bulimie au fost deja inchise in Spania. in noiembrie, patru site-uri au fost inchise la cererea Agentiei catalane pentrru calitatea internetului, iar la inceputul lui 2007 un alt site a fost inchis, in urma protestelor autoritatilor sanitare spaniole. Acesta se pregatea sa lanseze un concurs prin care erau recompensate tinerele care pierdeau cel mai mare numar de kilograme in 14 zile, gratie unui barem de puncte care atribuia pana la zece puncte celei care nu manca deloc timp de 24 de ore.

ANOREXIE NERVOASA

Subiecte conexe: bulimie nervoasa tratament anorexie anorexie bulimie anorexia mintala tratament constipatie anorexia tratament bulimie bulimie

Refuzul mai mult sau mai putin sistematic de a se alimenta. Anorexia mintala, care apare cel mai des in timpul adolescentei, atinge in majoritate sexul feminin (80% dintre cazuri). Anorexica, numita si anorectica, este adesea sclipitoare si foarte activa putand fi perfect integrata in viata profesionala, daca uneori ii este foame, ea neaga ca i-ar fi. Obsedata de greutatea sa corporala, ea poate abuza de laxative sau de diuretice cu intentia de a slabi si poate avea perioade de bulimie mai mult sau mai putin asociate cu voma provocata.

Cauze -Acestea sunt controversate. Anorexia mintala traduce aproape intotdeauna conflicte afective, familiale (cel mai adesea cu mama) sau profesionale. Se pare, de asemenea, ca postind cu obstinatie, pacienta se straduie sa-si controleze modificarile fizice si fiziologice legate de feminitate si de viata sexuala (pubertate, ciclu, legatura amoroasa, sarcina). Alti cercetatori explica anorexia mintala printr-o fobie fata de implinire a trupului sau printr-o dereglare a hipotalamusului.

Simptome si semne -In afara pierderii de greutate care poate ajunge pana la o slabire extrema, adesea negata de catre bolnava, amenoreea (oprirea ciclului) este un simptom caracteristic al anorexiei. Ea se asociaza foarte des cu o constipatie rebela si cu tulburari biochimice consecutive privatiunilor.

Tratament -Trebuie sa fie flexibil si bine adaptat. Ei impune o separare de familie, cu scopul de a nu dramatiza situatia, cu spitalizare intr-un serviciu specializat care asociaza psihiatri, psihologi si nutritionisti. Reluarea in greutate, care nu este un scop in sine, depinde de reusita.Sinonim: anorexie mintala.

DEPRESIE LA ADOLESCENT

Subiecte conexe: depresie mascata depresie anxietate depresie depresie simptome anorexie bulimie anxiolitic psihoza bulimie antidepresive

Depresia adolescentului, apropiata ca manifestari de cea a adultului (anxietate, sentiment de inferioritate, stare de spirit trista), difera de aceasta printr-o mai mica inhibitie, printr-o atitudine mai mult distanta decat umila, un sentiment de gol si de abandon mai curand decat de decadere. De altfel, o stare depresiva se poate ascunde sub niste simptome inselatoare (depresie mascata): tulburari de comportament (fuga, manie, gust morbid pentru risc), anorexie, bulimie; adolescentul se plange de dureri (curbaturi, dureri de cap, de stomac), are probleme la invatatura. Principalele complicatii ale depresiunilor adolescentului sunt psihoza (schizofrenia, psihoza maniaeodepresiva) si, mai ales trecerea la actiune (delincventa, toxicomanie, sinucidere) Acesta nu va trebui sa se limiteze la administrarea de substante psihotrope (antidepresive, anxiolitice), care risca sa provoace o dependenta. In majoritatea cazurilor, psihoterapia va aduce adolescentului aprofundarea a ceea ce el cauta, ajutandu-l in mod eficace in maturizarea lui si in a se accepta pe sine.

BULIMIA NERVOASA - HIPERFAGIE

PSIHIATRIE 02 Martie 2006

Pe aceeasi tema: bulimie nervoasa depresie nervoasa obsesiv compulsiv alimentatie sanatoasa alimentatie sanatoasa copii diuretice alimente diuretice tulburari comportament adolescenti alimentatie ulcer anorexie bulimie tratament bulimie abuz alimentatie tratament varsaturi medicamente anxietate varsaturi copii

Cauta alte teme: Top of Form

Bottom of Form

Generalitati

Cauze

Simptome

Factori de risc

Consult de specialitate

Medici specialisti recomandati

Investigatii

Tratament

Profilaxie

Evolutie

GENERALITATI

Bulimia este tulburare de alimentatie, caracterizata de un consum alimentar excesiv. O persoana cu bulimie mananca o cantitate mare de alimente intr-o perioada scurta de timp, pentru ca apoi sa-si provoace varsaturi, sa se supuna unui exercitiu fizic exagerat, sa consume laxative, diuretice sau alte medicamente in scopul unei eliminari fortate a alimentelor. Persoanele afectate de bulimie sunt obsedate de propriul aspect fizic si nu au respect de sine. Persoana afectata de bulimie pierde controlul alimentar in timpul unui astfel de episod de infulecare; apoi este cuprins de rusine, vinovatie si frica intensa de ingrasare si reia comportamentul excesiv, realizand un cerc vicios. Nediagnosticata si netratata, boala conduce la probleme serioase de sanatate. Etiologia bulimiei este neclara, dar se pare ca apare ca rezultat al asocierii unui istoric familial (genetic) cu anumite influentele sociale precum admirarea unei siluete longiline, dar si a unui tip de personalitate care tinde la perfectionism. Evenimentele stresante ale vietii de zi cu zi pot declansa bulimia in cazul persoanele predispuse sa dezvolte boala.

Bulimia debuteaza cel mai frecvent in adolescenta tarzie sau la adultul tanar, in special la femei de rasa alba, baieti adolescenti, insa poate aparea chiar si la adulti. Deoarece este o boala cronica, aceasta persista si pe parcursul vietii adulte. La fiecare 10 femei cu bulimie, un barbat dezvolta aceasta boala. Sportivii, in general sau persoane cu anumite profesii care necesita o constitutie fizica cu greutate mica, precum balerine, manechine, gimnasti, au un risc crescut de a dezvolta bulimie. Anumite tipuri de personalitate cu control inadecvat al impulsivitatii sau acceselor maniacale (comportament obsesiv compulsiv) au de asemenea, un risc crescut de a dezvolta boala. Majoritatea persoanelor cu bulimie apartin unui statut socio-economic mediu sau superior, cu toate ca boala nu are legatura cu statutul socio economic, rasa sau originea etnica.

Simptome

O persoana cu bulimie : - prezinta episoade recurente de excese alimentare (infulecare), consumand cantitati mari de mancare intr-un timp scurt, pierzand controlul asupra cantitatii de alimente consumate - recurge la autoinducerea varsaturilor, a efortului fizic excesiv, folosirea neterapeutica a laxativelor, diureticelor, emeticelor (medicamente care provoaca varsatura) - prezinta episoade de apetit exagerat de cel putin 2 ori pe saptamana timp de cateva luni - se autoevalueaza in raport cu greutatea si aspectul fizic - nu toate persoanele care sufera de bulimie isi provoaca varsaturi, dar, apeleaza la alte metode de eliminare fortata ca raspuns la excesele alimentare anterioare.

Tratament

Tratamentul bulimiei include consiliere psihologica si cateodata medicatie adjuvanta (medicatie antidepresiva). Tratamentul precoce reduce riscul aparitiei complicatiilor legate de boala. Daca bulimia este insotita de alte simptome precum depresia, tratamentul adjuvant medicamentos poate fi necesar si durata recuperarii poate fi mai lunga.

ANOREXIA NERVOASA

PSIHIATRIE 19 Septembrie 2006

GENERALITATI

Anorexia nervoasa consta intr-o tulburare de alimentare cu implicatii fizice si emotionale. O persoana cu anorexie prezinta o greutate mult sub limita greutatii standard, impunandu-si limite foarte drastice pentru cantitatea de alimente care are voie sa o consume, deoarece prezinta o imagine distorsionata a corpului, neputand sa-si mentina greutatea corpului in limite normale, temandu-se de castigul in greutate. Anorexia pe termen lung sau formele grave pot duce la infometare, alterarea importanta a starii de sanatate si chiar la deces. Anorexia poate deveni o boala cronica, chiar daca este posibila recuperarea completa cu un tratament adecvat.

GENERALITATI

Stresul provocat la locul de munca se poate prezenta sub forme diferite, cu efecte diferite asupra corpului uman. Surse minore ale acestuia pot fi echipamente care nu functioneaza sau telefoane ce nu se opresc din sunat. Sursele majore pot fi volumul excesiv de munca, volumul prea mic de munca, prestarea unor activitati nedorite, teama de a-si pierde locul de munca sau teama unor posibile neintelegeri cu superiorii. De obicei, sursele majore de stres sunt cele care duc la epuizare, depresie si scaderea productivitatii muncii. Stresul provocat de locul de munca poate influenta sanatatea si viata individului inafara serviciului. Nivele scazute de stres pot trece nedectabile, nivele usor mai mari pot avea un efect pozitiv, ajutand individul sa devina mai eficient si mai creativ, nivelele mari pot fi daunatoare ducand uneori la boli cronice.

Sursele majore ale acestui tip de stres se impart in sapte categorii:

- controlul - acest factor este cel mai stans legat de aparitia stresului. Exista studii care demonstreaza ca cei ce cred ca au o mare responsabilitate, dar o putere de decizie redusa la locul de munca, au un risc crescut pentru boli cardio-vasculare si alte afectiuni in care stresul poate fi implicat - competenta - teama de a nu se ridica la standardele cerute, de a nu avea o provocare suficienta sau insecuritatea locului de munca sunt factori declansatori importanti - claritatea - neintelegerea indatoririlor, modul in care acestea se pot schimba sau care sunt obiectivele departamentului sau organizatiei pentru care lucreaza contribuie la stres - comunicare - atmosfera tensionata la locul de munca apare de multe ori ca urmare a lipsei de comunicare care treptat poate amplifica stresul. Incapacitatea de a isi exprima temerile, frustrarile sau alte emotii pot cauza stres - sprijinul - lipsa sprijinului colegilor poate ingreuna rezolvarea unor probleme la locul de munca - importanta - stresul poate apare si ca urmare a faptului ca unele persoane nu se simt implinite sau mandre de serviciul lor - responsabilitati crescute - stresul poate apare si ca urmare a asumarii unor responsabilitati aditionale.

Stresul poate fi scazut prin:

- intrevederi cu superiori cel putin o data pe an (o data la 3 sau 6 luni este si mai bine) pentru a discuta despre performante si responsabilitati, daca evaluarea performantelor este cuprinsa in descrierea slujbei respective, trebuie tratata ca o sansa de a clarifica problemele ce pot cauza stresul. Trebuie avute in vedere probleme ca asteptarile sefilor legate de postul respectiv, obiectivele companiei si contributia angajatului la obtinerea lor, capacitatile, limitele si modul de perfectionare al salariatului, sprijinul pe care acestia il primesc din partea firmei si posibilitatile de recompensa in cazul unor reusite

- managementul eficient al timpului - este foarte important ca activitatile prestate la locul de munca sa nu fie continuate la domiciliu, chiar si in cazul in care biroul este in interiorul locuintei. Daca timpul liber este redus pentru a face loc unor activitati legate de serviciu, simptomele stresului pot apare rapid. Daca angajatorul ofera un program de lucru flexibil, angajatul trebuie sa profite de aceasta, de exemplu inceperea zilei de lucru mai devreme pentru a avea o pauza de pranz mai lunga sau pentru a avea timp pentru o sedinta de yoga sau aerobic

- izolarea - tehnologiile actuale, cum sunt telefoanele mobile si internetul, fac posibila comunicarea cu oricine, inclusiv colegi si clienti, oricand si oriunde. Nu trebuie permis ca tehnologia sa anuleze granitele dintre timpul petrecut la serviciu si timpul liber. Este indicat ca atunci cand nu este absolut necesar telefonul de serviciu sa fie inchis si este bine ca in aceste perioade sa se evite verificarea mail-ului de serviciu

- cunoasterea limitelor - daca cele de mai sus nu au avut nici un efect si daca stresul provocat de locul de munca induce angajatului o stare de nefericire, trebuie luat in considerare schimbarea locului de munca. Acest lucru trebuie incercat numai dupa ce s-a stabilit cu siguranta daca problema este legata de angajat ca persoana sau de munca in sine. Inainte de a renunta este bine sa se caute alte oferte de munca, deoarece somajul este o alta cauza de stres. Obtinerea unei slujbe noi inainte de a renunta este ideala, dar nu este posibila intotdeauna si de aceea trebuie ca angajatul sa decida care din cele doua situatii este mai putin stresant.

Stresul poate afecta creierul copiilor

05 Martie 2007

Pe aceeasi tema: stres posttraumatic stresul cortizol crescut anxietate stres emotional abuz emotional

Cauta alte teme: Top of Form

Bottom of Form

Un nivel ridicat de stres la care sunt supusi copiii poate afecta creierul acestora, sugereaza un studiu. Cercetatorii americani au descoperit o structura a creierului implicata in memorie si emotie care a aparut la copiii ce au suferit de tulburarea de stres posttraumatica. Daca o anumita regiune a creierului unui copil este afectata, acesta poate face fata cu greu stresului si poate sa aibe o stare de anxietate crescuta.Copiii care au participat la studiu au avut si un nivel crescut al cortizonului in sange, hormon care, la animale, s-a arata ca distruge celule ale creierului.Astfel, se poate ajunge la un cerc vicios in care nivelul crescut de cortizol poate afecta creierul, care la randul lui sporeste starea de anxietate.Daca stresul afecteaza arii ale creierului care sunt responsabile cu procesarea informatiei, tratamentul normal pentru astfel de situatii poate sa nu aiba efect.Se spune totusi ca stresul trebuie sa fie extrem pentru a cauza prejudicii. Nu este vorba despre stresul provocat de facerea temelor, ci de cel provocat de violenta, abuz emotional sau sexual. Mediul si genele mostenite de la parinti au un rol important in cazul stresului care afecteaza viata copiilor. Cercetatorii estimeaza ca una din 10 persoane au suferit pe parcursul vietii, la un moment dat, de tulburarea de stres posttraumatica.Copiii sunt insa sensibili si pot ramane cu traume daca nivelul de stres si de disconfort psihic este crescut.

Stresul omoara celulele creierului si ne face depresivi

14 Martie 2007

Pe aceeasi tema: creierul uman cauze stres stresul depresie tratament depresie

Cauta alte teme: Top of Form

Bottom of Form

Un singur episod stresant poate fi de ajuns pentru ca celule nervoase din creier sa moara, sustin specialistii.Cercetatori de la Universitatea Rosalind Franklin au facut descoperiri interesante despre depresie si celulele distruse ale creierului.In cazul cercetarilor facute pe soareci, medicii au descoperit ca celulele distruse in situatii de stres se aflau hipocampus, zona a creierului care controleaza invatatrea, memorarea si emotia.Cercetatorii au descoperit ca soarecii cu varste mai mici au fost stresati in situatii de agresivitate, dar cei mai mari au produs in continuare celule nervoase in hipocampus.Hipocampusul este una dintre cele doua regiuni ale creierului care continua sa produca noi celule nervoase pe timpul intregii vieti, atat in cazul soarecilor, dar si in cazul oamenilor.Pe baza acestui studiu cercetatorii cred ca pierderea celulelor nervoase poate fi una dintre cauzele depresiilor. Aceste rezultate cresc speranta de descoperire a noi tratamente pentru a opri influenta stresului asupra starii generale a psihicului uman.In cadrul experimentului celulele nu mureau imediat dupa situatia stresanta, ci la un interval de 24 de ore sau chiar mai mult, fapt care i-a determinat pe medici sa se gandeasca la gasirea si administrarea unui tratament in intervalul de timp respectiv.Celule nervoase au fost produse in continuare de hipocampus, insa problema era ca o mare parte dintre acestea mureau dupa episoadele stresante. Supravietuirea pe termen lung a celulelor nervoase era deci compromisa.Cercetarile urmatoare se vor axa pe intelegerea modului in care stresul reduce supravietuirea celulelor nervoase de la nivelul creierului

Stresul creste riscul aparitiei cancerului de san

01 Octombrie 2007

Pe aceeasi tema: stresul locul munca stresul

Cauta alte teme: Top of Form

Bottom of Form

Un nou studiu sugereaza ca femeile care sunt supuse unui nivel ridicat de stres la locul de munca au cu pana la 30% mai multe sanse de a dezvolta cancer de san. Studiul a fost realizat pe un lot de 36.000 de femei.

Anual, mai mult de 44.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de san, iar dintre acestea 12.000 mor din aceasta cauza. Desi ratele de supravietuire sunt in continua crestere, si numarul de imbolnaviri de cancer de san este in continua crestere. Aceasta crestere a numarului de imbolnaviri a fost pusa pe seama stilului de viata si a factorilor din medicul inconjurator, precum obezitatea, consumul de alcool, optiunea mamelor de a nu-si hrani la san copii si de a face un copil la o vasta cat mai inaintata.

Studiul a fost realizat pe un lot de 36.000 de femei cu varste cuprinse intre 30 si 50 de ani. Cercetarile au inceput in anul 1990 - cand toate femeile participante erau active profesional si s-a incheiat in 2004. Femeile au fost monitorizate pe toata perioada studiului si pana la finalul acestuia 767 dintre acestea au fost dignosticate cu cancer de san. Riscul dezvoltarii cancerului de san a inregistrat o crestere de pana la 30% la femeile care erau supuse unui nivel foarte ridicat de stres la locul de munca, alti factori care au determinanti pentru aceasta crestere au fost consumul de alcool, numarul copiilor, greutatea si varsta.

Oamenii de stiinta sustin ca motivul principal pentru care stresul duce la marirea sanselor de dezvoltare a cancerului de san, il reprezinta cresterea nivelurilor de estrogen. O alta teorie sugereaza ca stresul afecteaza comportamentul femeilor, determinandu-le sa adopte obiceiuri nesanatoase precum fumatul.

Cercetatorii de la "London School of Hygiene and Tropical Medicine" sustin ca stresul poate de asemenea, sa slabesca sistemul imunitar. Studii recente au descoperit ca un program de lucru prelungit si stresul pot determina instalarea prematura a menopauzei, iar la femeile insarcinate poate favoriza pierderea sarcinii.

Legatura dintre stres si hormonul care regleaza apetitul

28 Septembrie 2007

Pe aceeasi tema: apetit tratament hormon crestere medicamente stres hormonul stresului apetit alimentar

Cauta alte teme: Top of Form

Bottom of Form

Concluziile unui studiu recent arata ca un receptor hormonal - CRF 2 (corticotropin-releasing factor tip 2) care pana acum se stia ca este implicat in reducerea aportului alimentar actioneaza si prin cresterea comportamentului legat de stres.Odata cu cresterea interesului pentru tratarea obezitatii, oamenii sunt interesati in depistarea de noi tinte care pot fi folosite pentru a produce medicamente care sa reduca apetitul si consumul de alimente fara insa a avea efecte adverse.

Studiile anterioare au aratat ca activarea acestui receptor scade aportul alimentar la soarecii infometati, efect denumit anorexie. Aceasta descoperire a facut ca unii cercetatori sa sugereza ca receptorul CRF 2 poate fi utilizat in tratarea obezitatii.Cu toate acestea, studiul a aratat ca receptorul CRF 2 dintr-o zona a cortexului (septul lateral) mediaza atat obiceiurile alimentare cat si pe cele legate de stres, sugerand ca aceasta proteina s-ar putea sa nu fie tinta terapeutica ideala.

Prin stimularea selectiva a acestor receptori, cercetatorii au descoperit ca soarecii supusi acestui tip de tratament au consumat per total mai putine alimente, aproximativ jumatate din cantitatea de alimente consumata de soarecii netratati, pentru ca petreceau mai putin timp mancand. Motivul pentru care soarecii tratati mancau mai putin dupa stimularea receptorului CRF 2 a fost ca soarecii in loc sa manance petreceau mai mult timp manifestand un comportament asemanator celui din situatiile de stres.In plus, supresia alimentatiei poate fi secundara efectului de inductie a stresului generata de stimularea acestui receptor. S-au depistat raspunsuri asemanatoare anxietatii la doze chiar mai mici de medicamente decat cele necesare pentru reducerea alimentatiei. Asadar este probabil ca acest tip de medicamente sa induca mai intai stresul apoi la doza mai mare sa apare si reducerea apetitului alimentar.

STRESUL SI AURA CORPULUI UMAN

MEDICINA ALTERNATIVA 16 Octombrie 2007

Pe aceeasi tema: stresul bioelectric cauze stres bolile stresului

Cauta alte teme: Top of Form

Bottom of Form

Generalitati

Situatii de stres intens

GENERALITATI

Inca din anii '80 am incercat sa stabilesc diferentierea intre bolile psihice si fizice si situatiile de stres. Unele cauze ale stresului studiat de mine erau diverse neintelegeri in familie, divortul sau problemele la serviciu. Am constatat ca stresul este individual. Ceea ce pentru un individ poate sa fie stres, pentru altul poate fi un fapt cotidian, obisnuit, nestresant. Stresul este adesea asociat cu oboseala. Una obisnuita trebuie sa treaca dupa o noapte de somn sau dupa o perioada de cateva zile de pauza. Daca oboseala nu trece, atunci putem vorbi de stres. Oboseala cauzeaza dezorganizari electrice in aura noastra, vizibile in amprenta electrografica pe care noi o inregistram in Laboratorul de antropologie a individului. In studiile pe sute de indivizi am observat ca exista dezorganizari in campul bioelectric al organismului care nu se corectau dupa o perioada de somn bun. Stresul se poate acumula si de-a lungul anilor, ceea ce duce la perturbari mai mari in echilibrul bioelectric al organismului. Aceeasi dezorganizare se produce si in situatiile de boala: suferinte gastrice, pulmonare, cardio-vasculare, pe fond nervos sau endocrin. Noi am reusit sa identificam trasaturile bioelectrice ale acestor boli, precum si unele caracteristici specifice stresului.

STRESUL SI AURA CORPULUI UMAN

MEDICINA ALTERNATIVA 16 Octombrie 2007

SITUATII DE STRES INTENS

In situatiile intense de stres, campul bioelectric se blocheaza. In mod obisnuit, simetria imaginii electrografice (bioelectrice) intre cele doua palme, stanga si dreapta, este de aproximativ 70%. La majoritatea oamenilor sanatosi, in amprenta aurei se regasesc aceleasi elemente, atat la mana stanga, cat si la mana dreapta, simetric repartizate. In situatiile de stres scade aceasta simetrie, uneori pana la 10%. Iar in situatiile intense de stres, campul bioelectric se blocheaza. Pur si simplu nu mai exista descarcari in aura! Intreaga activitate obisnuita de opreste, iar omul nu mai poate reactiona la stimuli! Daca acest stimul inceteaza, dupa 10-15 minute campul bioelectric revine la normal. Dar atentie, noi nu studiem aura, ci doar descarcarile electrice care se produc in acest camp pe care noi il numim generic aura.

de Cornelia Guja, Prof. univ. dr., coordonatoarea Laboratorului de antropologie a individului din cadrul Institutului de Antropologie al Academiei Romane.Sursa: revista stresul

STRESUL SI PERSONALITATEATestul de personalitate DISC ofera o analiza detaliata asupra celor mai probabile reactii pe care le poti avea sub influenta stresului. Denumirea DISC vine de la initialele tendintelor pe care oamenii le pot etala in cadrul unui grup sau intr-o organizatie: Dominanta (D), Influenta (I), Stabilitate (S), respectiv Conformare (C). Aceste patru tendinte exista la fiecare persoana, dar in proportii diferite.

D" - DOMINANTUL

Extravertit si orientat catre sarcina, este perceput adesea ca autoritar. Problemele tale, tinand de managementul stresului, sunt adesea cauzate de increderea ca poti controla numeroase situatii, astfel ca tinzi sa-ti asumi prea multe responsabilitati.Factori de stres: Lipsa de autoritate, contramandarea, absenta provocarilor, absenta resurselor care sa-ti permita sa obtii rezultate, persoane pe care nu te poti baza. Simptome ale stresului negativ: Reactii de panica, incapacitatea de a te concentra, hei-rup-isme", atitudine pompieristica", sarcini nefinalizate, hiperiritabilitate, combativitate.Simptome psihosomatice posibile: Hipertensiune arteriala, infarcturi, migrene.Secretul diminuarii stresului negativ: Finalizeaza inaintea unui nou inceput! Intelege ca nu totul depinde de tine si invata sa delegi responsabilitatea!

I" - INFLUENTUL

Extravertit si orientat spre oameni, creeaza impresia de mare adaptabilitate la mediul social/organizational.Factori de stres: Reactii neprietenoase, structurare excesiva (prea multe reguli si norme), criticism ostil, rutina, management conservator rigid.Simptome ale stresului negativ: Te apleci dupa cum bate vantul, schimbari in exces, preocupare exagerata pentru reputatie si pozitie detinuta, sentimentul ca esti desconsiderat.Simptome psihosomatice posibile: Predispozitie spre accidente.Secretul diminuarii stresului negativ: Concentreaza-te asupra obiectivelor!

S" - STABILUL

Introvertit si orientat catre oameni, este perceput adesea ca suportiv, gata sa-i ajute pe ceilalti si sa lase de la sine.Factori de stres: Activitati nesemnificative, tratament incorect sau necinstit, desconsiderarea valorilor personale, critici, ridiculizare.Simptome ale stresului negativ: Nemultumire permanenta, deprimare, autoacuzare sau culpabilizarea altora, dependenta exagerata de altiiSimptome psihosomatice posibile: Dermatite, ulcer, probleme digestive.Secretul diminuarii stresului negativ: Fii constient de faptul ca perfectiunea poate fi inamicul binelui!

C" - CONFORMISTUL

Introvertit, rezervat si dispus sa se conformeze regulilor. Factori de stres: Dezordinea si dezorganizarea, modificarea regulilor, riscurile, fortarea deciziei, solicitari irationale, izbucnirile emotionale ale altora.Simptome ale stresului negativ: Pierderea in detalii, analiza excesiva, evitarea deciziilor riscante, inchidere in sine, necomunicativitate, criticism.Simptome psihosomatice posibile: Colite, astm, migrene.Secretul diminuarii stresului negativ: Nu crezi ca exagerezi cu prudenta?

SINDROMUL DE STRES POSTTRAUMATICSindromul de stres posttraumatic se instaleaza atunci cand pacientul este agresat cel putin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, viol, etc.).

SIMPTOME

Acestea sunt indiferenta fata de viata cotidiana, lipsa reactiei, dificultati de concentrare, inexistenta activitatilor uzuale, retrairea evenimentului traumatizant, emotii exagerate, iritabilitate, accese de manie, tulburari ale somnului. Alaturi de aceste manifestari clinice apar si o serie de "reactii" concretizate in: depresii, anxietate accentuata mergand pana la atac de panica, halucinatii, folosirea drogurilor si alcoolului, intentia de izolare.

TRATAMENT

Cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea a doua tipuri de tratament: psihoterapie si tratamentul medicamentos (in multe cazuri fiind necesara o combinatie intre cele doua). Psihoterapia este eficienta in situatiile de gravitate medie sau in situatiile in care starea individului nu permite administrarea de medicamente (sarcina, refuz de a lua medicamente, etc.). Psihoterapia acopera domeniul terapiei cognitive, terapia de abandonare, managementul anxietatii, etc. Tratamentul medicamentos presupune prescrierea de catre medicul psihiatru a medicamentelor antidepresive, anxiolitice sau alte tipuri de medicamente, in functie de caz.

PROFILAXIE

In cele mai multe cazuri se poate evita instalarea sindromului de stres posttraumatic prin comunicarea problemei stresante unui specialist (dar si unor simple persoane) si respectarea sfaturilor acestuia (inclusiv urmarea unui tratament). In alte situatii informarea in legatura cu boala, manifestarile acesteia, atitudinea optimista si dorinta de a rezolva problema stresanta sunt suficiente pentru a depasi situatia de stres.

_1291186812.unknown

_1291187052.unknown

_1291187089.unknown

_1291187128.unknown

_1291186901.unknown

_1291186599.unknown