Home >Documents >Boli Provocate de Stres 1

Boli Provocate de Stres 1

Date post:10-Jan-2016
Category:
View:243 times
Download:3 times
Share this document with a friend
Description:
gf
Transcript:

Boli provocate de stres

STRESUL medicilor si medicina stresului

Un management defectuos al stresului se poate transforma intr-o viata de cosmar. Semnele sunt destul de vizibile, dar abia dupa ce criza se declanseaza: insomnie, cefalee, anxietate, teama de a merge la locul de munca. De fapt, aici este cel mai vizibil. Oamenii stresati profesional nu mai au nici cea mai mica placere de a merge la munca. Sunt ritati tot timpul,se simt marginalizati,nu au energie si tragere de inima catre nimic,sunt foarte preocupati doar de propria persoana si intra mereu in conflict cu cei din jur. Sa ne imaginam ce inseamna aceste lucruri pentru un medic:lipsa de comunicare cu pacientii, pentru care fiecare cuvant sau gest al lui inseamna foarte mult.O gluma poate insemna ca lucrurile merg bine;o privire trista,pierduta in ganduri misterioase,poate fi tradusa de pacient in ve sti proaste referitoare la sanatatea lui. Exista totusi in aceasta profesie si un gen de stres care nu este daunator. Acel stres care motiveaza, care scoate la veala calitatile in variantele lor extreme.Situatiile de criza cer solutii de criza,creativitate si,de foarte multe ori,improvizatii care salveaza vieti."Sa te simti in priza"este tot un fel de stres,care inseamna insa mplicare,dorinta de a rezolva probleme si,in final,satisfactia lucrului bine facut. Pentru ca toate sa se desfa soare in aceasta varianta optimista,trebuie sa existe indeplinite mai multe conditii,care tin de organizarea interna a spitalului sau a clinicii,de stadiul de dezvoltare al profesiei in tara respectiva,de gradul de dezvoltare sociala. Principalele cauze ale stresului profesional: probleme organizationale program de lucru prelungit mediu social neprietenos statut personal inadecvat salarizare proasta nesiguranta si insecuritate perspective de promovare putine Principalele cauze ale stresului de la locul de munca: specificatii neclare referitoare la indatoriri asteptari personale mai mari dect cele posibile neputinta de a influenta deciziile dispute dese cu superiorii conflicte cu colegii lipsa varietatii activitatilor comunicare defectuoasa inabilitatea de a duce la capat sarcinile primite Efectele unui nivel ridicat de stres scaderea puterii de concentrare si a atentiei, deteriorarea memoriei, viteza de raspuns la diferite sarcini greu de prezis, cresterea ratei erorilor, lipsa de organizare eficienta a obligatiilor zilnice, tensiuni psihice sau dureri fizice, cresterea ipohondriei, depresie, diminuarea interesului si a entuziasmului, probleme in vorbirea curenta, consumarea de medicamente in exces, ignorarea informatiei noi, cinism la adresa colegilor sau a pacientilor. Stres de femeie, stres de barbat Conform unui studiu recent, s-a demonstrat ca femeile medic au de infruntat un stres mai mare dect cel al barbatilor medici. Ele lucreaza, de cele mai multe ori, dupa metode concepute de barbati si au de invins de multe ori neincrederea pacientilor. Studiul a fost condus de cercetatori de la Universitatea din Wisconsin si a implicat chestionarea a 6.100 de medici din specialitati diferite. Concluziile au fost foarte interesante. Att barbatii, ct si femeile au admis ca simt o acuta tensiune legata de timpul foarte scurt in care trebuie sa rezolve diverse lucruri, dar femeile au admis ca ele au scurtat cu 5 minute timpul alocat fiecarui pacient. Au resimtit totusi aceasta decizie ca pe un element de compromis, astfel inct le-a produs de fiecare data stres. Doctoritele cu specializarea medicina interna au declarat ca 36 de procente dintre pacienti au probleme psihologice sau depresii mari consumatoare de timp si, prin urmare, stresante. Medicii au raportat o cifra cu 10 procente mai mica a acestor cazuri. "Lucrul la spital se traduce prin stresul de a vedea cti mai multi pacienti intr-un interval de timp ct mai scurt. Aceasta se transpune intr-un fel de cursa psihologica creata de asteptarile pacientilor, de a petrece ct mai mult timp alaturi de ei, si celelalte sarcini profesionale necesare unui oarecare randament profesional. Cteva dintre concluziile acestui studiu sunt sistematizate astfel: "Cea mai importanta descoperire este ca faptul de a nu avea suficient timp corespunde principalei frustrari a acestei profesii. Mai ales femeile medic se gasesc sub o enorma presiune din cauza faptului ca ele incearca sa atraga pacientii cu probleme psihologice mai complexe, care au nevoie de o abordare mai personala. Tot mai mult le cerem medicilor sa desfasoare o munca de medicina preventiva, dar acest gen de serviciu pentru comunitate este mare consumator de timp. Iar, de cele mai multe ori, medicii nu dispun de acest timp." Alte concluzii importante: presiunea timpului a fost cel mai important factor considerat relevant pentru satisfactia medicilor. Femeile au declarat ca sunt mai putin stapne pe chestiunile referitoare la respectarea programului, contacte si spitalizarea pacientilor. Femeile medic au declarat ca se simt mai putin sanatoase dect colegii lor barbati. Sunt medic tnar, dar ma tratez O problema speciala este reflectata in cadrul medicilor debutanti, pentru ca de la ei se asteapta astazi mai mult dect oricnd. Perioada de acomodare trece repede, asa ca se trezesc aproape pe nerasuflate in fata cazurilor concrete pe care trebuie sa le rezolve. Cam un sfert dintre tinerii medici gasesc o cauza importanta de stres in indeciziile referitoare la propria cariera. Mai precis, in directia pe care ar trebui sa o urmeze. O a doua cauza este echilibrul foarte fragil dintre viata profesionala si viata privata. Fiind la inceputul carierei, medicii tineri au tendinta de a exagera realitatea, de a se implica excesiv in activitati colaterale si de a continua, in buna masura, ritmul unei vieti private agitate. O noapte pierduta cu prietenii se va vedea in randamentul de a doua zi, de a treia zi si, astfel, o saptamna intreaga ar putea fi complet ratata att timp ct vorbim despre viata unor pacienti. Orarul complicat al rotatiilor, schimbarea continua a programului si a ritmului de lucru ii pot face pe multi sa considere ca si-au ales gresit cariera. Daca vorbim si despre necesitatea de a face naveta catre spitale din alte localitati sau aflate in orice caz la mare distanta fata de domiciliu, este foarte probabil ca starea de oboseala si de lehamite sa devina covrsitoare. In Romnia, totul devine si mai complicat atunci cnd, pentru a obtine venituri suplimentare, medicii tineri apeleaza la plusuri de norme sau chiar la alte slujbe part-time. Se poate spune ca, fara o organizare foarte buna si un program strict, ratarea profesionala poate surveni in orice moment. Urcarea pe scara ierarhica este destul de anevoioasa in sistemul medical, astfel inct tnarul medic trebuie sa-si dozeze rabdarea, resursele si increderea in fortele proprii. Cel mai des se intmpla ca el sa devina prea ocupat pentru a mnca sau pentru a dormi. Chiar daca tineretea il ajuta, in timp, resursele vor scadea, astfel inct organismul va deveni tot mai slabit, tot mai putin rezistent. Stresul se va manifesta in acest caz mai ales pe latura fizica: raceli dese care se vindeca foarte greu, stari de oboseala si dureri musculare, lipsa poftei de mncare, stare de apatie. Apelarea la medicamente, suplimente alimentare sau alcool pare a rezolva problema, dar, de fapt, reusesc doar sa prelungeasca agonia. Secretul sta in propriile forte, in analizarea rationala a problemelor si luarea deciziilor corecte, care functioneaza bine pe termen lung. Usor de zis, uneori aproape imposibil de realizat. Din fericire, se contata ca majoritatea doctorilor tineri reusesc sa treaca peste acest prim prag de stres. Entuziasmul si motivatia, atunci cnd o gasesc in profesie, le este de mare ajutor. Probabil ca la fel de importanta ar fi si o salarizare care sa le mai arunce din grijile zilnice si sa le apropie perspectiva unei slujbe din care se poate trai. De fapt, daca este sa fim foarte sinceri, situatia se potriveste de minune la intregul sistem medical din Romnia, la oricare dintre medicii de care, la un moment dat, oricare dintre noi putem avea nevoie. Dragos TudorStres? Uita de el!

Alina Bleaja

Asa cum ti-am promis data trecuta, astazi vom aprofunda cele mai eficiente metode de gestionare a stresului. Nu putine sunt zilele in care ni se pare ca nu avem la dispozitie suficiente ore pentru a face fata tuturor provocarilor: serviciu, un sef care iti cere sa duci la indeplinire din ce in ce mai multe sarcini, colegi care vor ceva de la tine, probleme de sanatate, copilul tau este racit si nu te-a lasat sa dormi de cateva nopti incoace, nici in relatia cu sotul lucrurile nu sunt foarte roz... Cum faci fata acestor factori stresanti?... Speram ca metodele de mai jos vor veni in sprijinul tau.

Redu pericolul pe care il presupun temerile tale

Data viitoare cand te vei afla intr-o situatie stresanta, analizeaza-ti cu foarte mare atentie gandurile, pentru a vedea daca situatia in sine merita tot stresul pe care i-l asociezi tu. Raspunde la aceste intrebari:

Care este cel mai rau lucru care se poate intampla?Care este cel mai probabil rezultat negativ la care se poate ajunge? Daca nu are ce sa iasa bun de aici, cat de probabil este sa se intample ceva grav?Cum ar putea acest rezultat negativ sa iti modifice viata?Exista ceva ce poti face si care sa influenteze in sens pozitiv acest rezultat sau ai facut tot ceea ce iti statea in puteri?

Faptul ca analizezi in profunzime situatia in care esti pusa, adresandu-ti aceste intrebari care te aduc mai usor cu "picioarele pe pamant", reprezinta o metoda care va reduce semnificativ stresul, pana la un nivel acceptabil. De cele mai multe ori, avem tendinta de a exagera situatiile, astfel incat nu este exclus ca si de aceasta data sa se intample acest lucru. O data ce iti vei canaliza energia spre intelegerea situatiei la adevarata sa valoare, stresul isi va reduce in mod simtitor efectele.

Indeparteaza factorii stresanti

Esti genul

Embed Size (px)
Recommended