MARINVOICU
STAREA JUSTITIEICulegere de articole, studii gi note
20L4-2017
I. Teme constitugionale gi de drept parlamentarII. Jurispruden{a CEDO in materii relevanteIII. Puterea judecitoreasci Ei infrptuirea justilieiIV. Arbitrajul institugional in Rorniniav. starea Romaniei in viziunea lui Mihai Eminescu, petre fu{ea giCilin Georgescu
Universul JuridicBucuregti
-2017-
Tabla de rnaterii
I. Teme de drept constitulional si parlamentar
1. Preeminenta dreptului ?ntr-o societate democratic5 ............92. Raportul dintre dreptul european gi dreptul nalional al statelor membre.RomAnia la l0 ani de la aderarea la UE..... ..........195. Imunitatea parlamentari. Drept comparat european gi jurisprudenfa CEDO ........324. Limbajul oficial constitupional gi confuziile induse in societate. .............52
4.1. Defecliuni de exprimare sau erori intenlionate in limbajul oficialal Ministerului Justiliei, CSM."n ICCJ? .........................524.2. Erorr de exprimare in limbajul oficial constitugional: ,,$eful statului",,,magistralii" si ,,serviciile secrete", termeni absenqi din C,onstitufia RomAniei .......55
5. Unele sugestii pentru Proiectul de Lege de revizuire a Constituliei.infbptuirea justiliei. Locul gi rolul constitulional al Ministerului PubIic.......................63
II. Jurisprrrdenfa CEDO. Semnificafia gi efectul hotirf,rilor CEDOin afirmarea ordinii europene a drepturilor omului in dreptul intern
al statelor membre
1. Din experienla de judec5tor la CEDO. inceputurile participirii RomAniei laConven{ie.. ......................702. CEDO - 50 de ani de func;ionare (1959-2009) .................745. CEDO - RomAniain cei 20 de ani de jurisdiclie CEDO (1996-2016)..................1184. CEDO - Hotf,rArile-pilot pronuntate in perioada 2004-2016 ............1285. CEDO - Jurisprudenf5" selectivi privind dreptul la viafi privatl (art. B dinConvenlie) 9i libertfiile de exprimare (art. 10 din Convenfle) ...............1396. CEDO - Jurisprudenti relevanti privind partidele politice (art. I I -libertatea de intrunire gi de asociere) 9i societifile comerciale ....................................159Z. CEDO - Jurisprudenfi relevanti in materie de fiscalitate.................. ....................129B. CEDO - Jurisprudenfi selectivf, privind interzicerea discriminirir (art. 14din C,onvenfie ;i art. I din Protocolul 12) cu referire speciali la rromi ......................2Cl69. CEDO 9i CJUE - Jurisprudenta privind avocatura in spafiul juridiceuropean. Statutul, cariera, limiterile gi ingr5dirile exercitlrii profesiei liberalede avocat .............,,,,......21410. Procedura executSrii silite in jurisprudenfa Curfii Europene a DrepturilorOmului - CEDO .........259
6tuIarin VOfCa
III. Puterea judecitoreasci Ei infrptuirea justiqiei
1. Puterea judiciari in Europa. Rolul Curqilor Supreme in asigurarea eficacititiiEi a bunei funclioniri a justifiei (Buletinul Casaliei nr. Z/2005) ...............2S82. Reformele judiciare in statele Europei (ID............. ...........2685. Reforma justitiei in statele Europei - Franfa un exemplu de voinfi politic5- gide stat modern pentru refbrma fustiliei - Legea din 18 noiembrie 2016 demodernizare a justitiei pentru secolul XXI. Privire succinti ...................2804. Cronici succinti a ,,reformirii" instanlei supreme de citre puterea executiv5.......2B55. Funcfionu.."' iccJ 9i a secflilor sale poate fi un exemplu pozitiv pentrucelelalte instanfe judecf,toregti? ! ............. ............2g06. Cadrul infi.ptuirii justiliei in RomAnia ............295
6.1. ,,Reformele" din ultimii 20 de ani pentru a menfine gi adAnci crizainl}.ptuirii justiliei .......................2956.2. ,,Reformele" judiciare Hri schimbari. Independenfa puterii judecitoreEtidependenti de puterea executivf, ..................2986.5. Respectarea termenelor procedurale in procedurile speciale, in pricinileurgente, potrivit legii, 9i in procedura de filtru la iCC.l .....................f086.4. Lisagi-i pe judecStori si judece! ............514
Z. Stilul 9i calitatea hotirArilor judecitores.ti si arbitrale ................. .........522B. Judecitorul gi misiunea lui sacri ...................5279. Impactul judiciar al unora dintre noile institutii 9i prevederi ale Codului deproceduri civili in perspectiva simplificirii procesului civil. Necesitateadezbaterii gi a sugestiilor ?e leqe feren?a ............... .........,..........54110. Recursul in casalie in procesul civil. Traditie gi actualitate....................................5s8
10.1. Curteade Casalie in Europa giin RomAnia................. ................fb810.2. Recursul in casalie, dupi c. Hamangiu (I) - (in Buletinul casalieinr.l/2006) ...............57010.5. Recursul in casaqie in perioada interbelicS (II) - (in Buletinul Casatieinr.2/2006) ...............57910.4. Recurtu/ t',1 recurtu/tn ca,rafie in NCPC .......................5gT
I1. Corupfia judiciarS. in statele Europei. Principalele instrumente juridiceinternafionale in materie. Opinia Comisiei de la Venefia privind rSspundereapenali a judecitorilor .............. ........40112. Divergenfe jurisprudenfiale sau/gi abateri disciplinare ............... .......41g15. Discurs in cadrul evenimentului de lansare a. volumelor,,Noul Cod de procedurS civil5 comentat gi adnotat", vol. I gi II ............ .....................420
fV. Arbitrajul cornercial in RomAnia gi in Europa
l. CAteva sugestii pentru reformarea Cu$i de Arbitraj Comercial Internafionalde pe lAnsi CCIR......... ....................4222. Curtea de Arbitraj Comercial Internafional de pe langf, CCIR. obiective,misuri, acfiuni -2014-2015 ...........424
7Cuprint
5. Validitatea;i eficacitatea limitati a Convenliei Arbitrale, in raport cu uneleproceduri speciale, cu referire la ordonanla de platS ...........4294. SintezS de jurisprudenli a Cu4ii de Arbitraj Comercial International de pelAng5. CCIR. Procedura arbitrali ......................4585. Extinderea jurisdicfiei arbitrajului institulionahzat .........4676. Medierea 9i arbitrajul. Raportul Consiliului Europei .......4717. Dezbateri asupra perfecfionirii arbitrajului comercial in Europa ICC Pariscabinet Altana - ,,Wake up (with) Arbitration" .................. ......................4768. HotirArea arbitrali a ICC Paris. Acliune in anulare la Curtea de Apel dinParis. Chestiune prejudicial5. Sesizarea CJUE in procedura trimiteriipreliminare ..........,........482
V. Alte texte publicate online
l. Starea RomAniei. Privire succinti in sec. XIX - ultimul petrar, XX al doileapitrar 9i XXI primul pitrar - Mihai Eminescu, Petre lufea 9i Cnlin Georgescu. .....4842. Mihai Eminescu despre starea RomAniei in a doua jumltate a sec. al XIXJeo.......4B95. Petre lufea despre starea RomAniei in al doilea pitrar al sec. XX - recurs lamemoria istoriei ...........4984. Memoria stradali a istoriei noastre. Mihai Eminescu .....5045. Profesorul Deleanu 9i ,,ficfunile sale juridice". Remember ....................50,7
Io'q
S1, :,.
1. PRpEMINENTA DREpruLUr ixrn-o SocIETATEDEMOCnarrCAl
I. Evoluliaconceptului
1.1. Carta de la Paris pentru o Noui Europf, - 2l noiembrie 1990 - prevede ci,irepturile omului, ?emttalia yi dmtul ?e ?rept" sunt condifii ale ,,libertd.tii, jtutilizi yi pfuii"gi constituie cheia de boltil a,,noii Europe".
Dupf, J. Ch6vallier2, statul de drept este atAt un mecanism de protecgie adrepturilor omului, dar gi un mijloc de realizare a cerinfelor democratice, astfel c5acest concept are confinut numai in relafie cu celelalte doui dimensiuni - drepturileomului gi democralia.
Conventia European5 a Drepturilor Omului, adoptatl in 1950, de ConsiliulEuropei, nu are nicio referire la conceptul ,,stat de drept", dar in Preambul se arati ci,,Gut'ernele dtatelor europene, tn tuflt;ite )e arcla/ ,tpirit yi po,te?6n? un patrimoniu conzun )ei)ea/uri 7i tra7itii politice, )e re"tpectarea /ilrertdfii li ?e dupremafia. ?reptulai, dunt hotdrilte ,tdia primele mdturi menite ,td a,tigure garantarea colzctivd. A unortt ?in ?repturile enuntate tnDecla ra
1 ia Un iverda ld's.
Statutul C,onsiliului Europei, adoptat la 5 mai 1949la Londra, prevede in art. 5 ci,,Orice mzmbru a/ Contiliului Europei recunotryte principiul preemitunlei)reptuluiTi principiul invirtutea cdruia orice peraoand afktd dub jurb?)b;ia aa trebuie td. ae btrcure 7e ?repturile omu/u.i yi)e litr ert d.;ilt fun)amr ntale ".
Expresia ,preeminenfa dreptului" s-a consacrat in doctrina constitufional5 gi adrepturilor omului, precum gi in jurisprudenfa CEDO4, 9i ne infblgeazi un consens
I Revista de drept public nr.212017,juridice.ro - 08 mai 2017 9i universuljuridic.ro, 9 mai 2012.2 J. Chevallier, L'Etat rb )roit, ed. 4, Montchrestien, Paris, 2005, p. 45.5 D. Courien, Intro)rcere hz Conpentia Europeand a Drephu"ilor Ornului, Ed. All, Bucuregti, 1996, p. 13,
apd C. Gilia, in Teoriartatu.hi)e)rcpt, Ed. C.H. Beck, Bucuregti, 2007, p. 109.a De altfel, potrivit DEX - 1998, ,,suprematie" inseamni superioritate absoluti (p. 1046), iar
,,preeminenta" inseamnS superioritate, izvorAnd din termenul francez,pr6eminence", care este explicat in,,te Ma-xidic", 1998, p. 879, ca fiind ,,suprema1ie, predominance" prin expresiile: ,,preeminenla dreptului,intAietatea dreptului, domnia dreptului, principiul de legalitate sau chiar domnia legii".
IOfuIarinVOICa
,aproape general'4 asupra echivalenlei expresiilor ,,Rule of Law" gi ,,Etat de Droit", catgi in prMnfa accentuirii conceptului ,,stat de drept" prin expresia ,,preeminenfadreptului"2.
1.2. in tratatele fondatoare ale Comunitifilor Europene nu exist5 expresiile,,zfaf)e )rept" on ,,,ruprcmafut )reptului", prima dati fiind i.r."..i principiul statulu'i d" d..ft i1Preambulul Tratatului de la Maastricht (7 februarie Ig92), proclamAnd ci statelemembre confirm5,,a ta1am^entul Ltr k principilr tibertd+ii democra;ii 7i re,tpectd.rii ?repturiloromului / lilterti|{ilor fun)anuntale yi al atatului ?e )rep{ iar in art. ,,F" se afirmi expresprincipiul preeminentei dreptului.
Textul art. 6 alin. (l) din Tratatul UE, modificat prin Tratatul de la Amsterdam(2 octombri e 1997), inlocuiegte expresra ,,preeminenfa ?reptului" cu principiul ,,,ttatului ?e?.ry7* ,,(/niunea ette fon?atd pe principiile, ?emota[iet, al reqectririi ?repturilor omulu.i gilibertd'filnrfun?amentale, precum di pe ce/ a/,ttatului?e ?rept, prircipii comune ttate/or membre".
in Preambulul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Nisa 2000),inclus5, cu valoare juridicS", in Tratatul de la Lisabona (adoptat in decembrie 2002) seafirma ci: ,,... lJniunea se fbndeazi pe valorile indivizibile gi universale ale demnifi"liiumane, ale libertilii, ale egalitefii gi ale solidaritelii; ea se baze azb, pe principiuldemocraliei gi pe principiul statului de drept gi plaseazi persoana in centrul acliuniisale, instituind cetS.lenia Uniunii gi creAnd un spatiu de libertate, de securitate 9i dejustilie".
Acest text este preluat integral si.in art. l-2 alTratatului cu privire Ia instituireaunei Constitulii pentru Europa si in Tratatul de la Lisabona, accentuAndu-se oanumiti calitate a conceptului in sensul ci statul de drept este privit in primul rAnd cao valoares a Uniunii gi, apoi, ca un principiu fundamental intr-o societate democratici.
Drept urmare, [Jniunea Europeani se infbtigeaz[ ca un sistem de valori juridicefundamentale, care includ valorile universale, precum si pe cele europene
"o,.'r.rr"statelor membre, situAnd in centrul lor statul de drept, democratia gii respect.readrepturilor omului.
1.5. Adoptarea noilor constitulii in statele din Europa CentralS gi de Est, in anii1990, a impus modelul statului de drept sub monitortzareaOonsiliului Europei. Uneledintre acestea au prevbzut doar expresia ,,,ttat ?e drep(', iar altele au adaugat gi,, )emocratic'A sau/ Ei,Tociat'
5.
i.t art. I alin. (5) din Constitulia RomAniei se prevede ci: ,,Romdnia este stat dedrept democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile 9i liberdlile cetifenilor,
I J. Chevallier , o4. cit., p. 49 9i C. Gilia, op. ctt., p. 171 .2 E. C"rpano, Etat r)i )rott et )ruitt y'*:opie,r,. L'y'polution )u mfiile )e /'Etat )e ?rott ?atu /z ,n)re ?ey'uropeenuation)et,ty,ttimt jurilulutt, Frl. L'Harrnattan, paris,2005, p. b6.5 O. Duhamel , La con ttittttion 6ut'opdznne, Dalloz, Paris, 2005, up. cit. de C. Gilia, op, ctt., p. lZS.a Polonia, Cehia Slovenia, Ungaria 9.a.5 RomAnia, Slovenia, Bulgaria 9.a.
Preeminenfa ?reptuluitn t r - o,t oc irtate ?e moc rat bii.
libera dezvoltare a personalititii umane, dreptatea ;i pluralismul politic reprezintSvalori supreme gi sunt garantate", iar conform art. 20 alin. (1) din ConstitugiaGermaniei, ,,Republica federal[ a Germaniei este un stat federal, democratic gi social".
Dispoziliile aft. 752 alin. (2) din Constitufla RomAniei fixeazi limitele revizuiriiacesteia 9i stabilesc,, cd reuizuirea nu poate fi fdcutd )acd are ca reztltat tuprimarea ?repturilor,,i /ibertdtilor fun?amentale alz cetdfeni/or Jau a qarantiilor ace^ttora", care constituie unul dincei doi ,,stilpi de rezistenfi" ai statului de drept (democralia, respectarea drepturiloromuiui).
C,onstitulia Republicii Cehe este mai directi;i clari, in art. 9 alin. (2) interzicAnde>.pres revizuirea,,,ttatului3e?rept?emocratic"l inelementele sale esenliale.
1.4. Caraclerul obiectiv al C,onvenfiei Europene a Drepturilor Omului a fost inmod constant afirmat in doctrina2 si in jurisprudenla CEDOs, ?n scopul de a seinstaura o ordine publicl a democraliilor europene pentru a proteja patrimoniul lorcomun de traditii politice, de idealuri, de libertate gi a preeminenlei dreptului.
J.V. R6nucci include ?n preeminenfa dreptului analiza ,,principiului legalitSlii"a,?nscris in art. Z din Convenlie ca fundament al legalitalii delictelor gi pedepselor, iarM. Delmas-Marty realizeaz| o pertinenti cercetare in acest sens, sub tttlul ,,Le4alitateap e na/d.,t i p ree mine n fa ? re p t ulai in j urit p r uAe n ta C ED O' 5 .
Doctrina6, ca 9i jurisprudenta CEDO7 au statuat c5, in interpretarea si aplicareaart. 7 drn Conventie, judec5torul european trebuie si afirme preeminenfa dreptului gic5 aceasta include si principiul securitf,lii juridice.
J. Rideau arita ci importanfa dreptului Ia un judecltor 9i a principiuluifirndamental al accesului liber la justilie, care este gi un instrument al statului de drept,este realizati numai in m5-sura ?n care este o consecinfi a preeminentei dreptului8.
,,Or, aceantd pretminentd. a ?reptului implicd un control efbace alupra oricd.rei inqerinp artatului tn ?repturilr in?iu?ului cu toate .qaranfii/e oferite 7e puterea ju?icinrd'8 .
II. Preeminenla dreptului si securitatea iuridici2.1. Statul de drept si ideologia drepturilor omuluiNofiunea ,,stat de drept" apare in a doua jumitate a sec. XIX la jurigtii germani,
pentru a justifica exigenla politicS. a statului insusi, in sensul c5 puterea este supusi
I Att. 9 alin. (2) din Constitulia Republicii C,ehe ,,zl4ilt/icarea atriiutelor e.ten[nlz alz ,ttatului ?e )rept)e moc ra t it e.t te inte rzi,t ti ",
2 J.F. Rer.tucci, Droit luropizn ?a ?roitt 2e l'homme, ed. a 2-a, LGDJ, 2001, p. 28.3 CEDO - Hot. din 1l ianuarie 196t, in carza Auttria c. Italbi, p. 159 9.a., crr. de V. Berger in
Jurisprudence de la Cnnvention Europ6enne des droits de l'homme, Sireg, 2000.a J.F. Renucci, op. cit,, p. 172-173.5 M. Deimas-Marty, Legalitd pinale et prleminence )e ?roit rclon la Cour y'uropiene ?e,t )roit"t ?e I'hommt, in
Melange a L6vaseur, Gaz.ette, 1995, Paris, p. 195.5 J.F. REnr-,."i, op. cit, p. 773, care sustine cd precminenla ?rcptului e,tte un principitt.fodator a/ ttatuhi. i)e
?rept.z CEDO - Hot. din 22 noiembrie 1995, in cauza S, W.R..... A-335P., Grands Arr6ts nr. 56,p.34.8 J. Ride;.,,,, Ie )roit au juge: conqulte et irutrumznt ?e l'Etat )e )rott, LCDJ,2001, p. 178.e CEDO - Hot. din 6 noiembrie 1978, in cauza KLu,t c. Au'ttriei, in Les grands arrets de CEDH,
vol. )i p.256.
TI
12I[arinVOICa
dreptului s-i ci, astfel, arbitrarul este exclusl. Ideea s-a rispAndit larg dupl cel de-alDoilea Rizboi Mondial, in special, ca ideologie a drepturilor omului gi prin intro-ducerea unui ,,contro/ ?e conrtitulionalitate al juril?i,:tiilor izternafiona/e tn aceutd. materiz"(CEDO, CJCE e.a.)2.
Prin ,,stat de drept" doctrina europeani constitulionalSs desemn eaz; ,,un ,ri,ttemj uru) ic p rezt ntd.n) urmd.tottre /e p ro1, rie td;i:I) /ormukrea unor norme juri)tce auficbnt de precite pentru a puteafi aplicabi/e:a) d permitd o orientare ckrd a )etinatarilor;b) dd nu Lue /oc poilril pentru arbttrar yic) fi. poatd.fi uerificntd. conformitatea aplicdrii /or cu norme )e referhfd, hr2) proce?uri/e fi. permitd. controlu/ efectiu al conformitd.;ii nortnelor aplicate cu ce/e )e rang
,t uperior" (controlul de constitutionalitate).Statul de drept, astfel definit, presupune o structurS. clar5 si bine articulati a
ierarhiei normelor, printr-o incadrare determinat5" precis a lor in ordineaconstitulionalS, prin legi precise si care previd limitele exacte ale acliunii pentruorganele de execufie, cu jurisdictii competente de control al conformitSfii normelorindividuale si generale s.a.
,,Aya?ar, cotutittttionalumu/ qaranteazd. i)eea ?e ,ttat )e ?rept, futtrucdt integrcazd, tn.qeneral, oi)inea ltatulai ?e ?rept, afirmd tuprematia Corutitu;itia 7i re.tpectarea ?repturilorfun?amenta/e", generalizeazi controlul jurisdicfional al aplicS.rii lor ef'ective ;i concrete,ceea ce ilustreaz5, in mod expresiv, preeminenfa dreptului, in raport cu cele dou5" maridimensiuni - democratia si respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
Statul de drept nu se confundi cu principiul legalit[1ii, el este mai mult decAt atAts.Prin Decizi a nr. 234/19996, Cur-tea Constitulionali a RomAniei afirma c5 ,,intr-un
stat de drept repararea unui act injust se poate realiza numai prin recurgerea laprocedura legal5, care s5. nu contravini dispoziliilor constitufionale ;i obligaliilor pecare statul romAn gi le-a asumat prin tratatele internafionale, a ciror respectare esteobligatorie, conform art. 11 9i 20 din Constitulie".
,,Statul de drept" are un conlinut complex, definit prin mai multe elemente:domnia dreptului este evidenti, conlinutul acestui drept valorifici la dimensiunile lorreale drepturile gi libert5file cetilenegti, se reahzeazl echilibrul, colaborarea sicontrolul reciproc al puterilor publice si se realizeazi accesul liber la justilie"z.
I L. Favoreu, Droit con,ttitutionnel, Dalloz,2008, p. 86 9i ur"m-2 I)em.3 f-o Ha-ou, L'L)tat )e t)rott et.ton e"trenct,in RFDC nr. 4 I 1990, p. 669.a Co.,fbr- art. I alin. (5) din Constitu;ia RomAniei, ,,in RomAnia,
suprematiei sale gi a legilor este obligatorie".5 I. Muraru, E.S. Tinb.sesc.., Conrtitutia Ronfinizl ()onznturiu. pe articob,
2008, p. 8-9.
I Dukitl" Cu-fii Corutttulionalz a Rontinier, vol. II, 2002, p. 2ZB.
7 I. Mrrr".u, E.S. Tinisescu, Con.rtituyia Rotnilnbi ConuntarLt pe articole,2008, p. 9.
respectarea C-onstitutiei, a
Ld. C.H. Beck, Bucuresti,
Ed. C.H. Beck, Bucuresri,
Preeminenta ?reptaluiln t r- o t oc ie tate ?e moc rat ic d.
I5
2.2. Securitatea juridici - principiu fundamental al,,statului de drept"a) Conceptul de securitate juridicf, are o acceptiune strict formalS, relevati in
doctrina constitutionalil, desemnAnd acea ,,proprietate a unui sistem juridic de ainstitui pentru toli destinatarii un cadru normativ relativ determinat care si permitb oorientare precisi gi clari a acestora la un moment dat".
,,Securitatea juridici" nu comportS nicio garanfie relativS" la stabilitatea unuianumit confinut normativ, ci implici obligalia ca normele sb fie aplicate gi modificatede o manieri explicit5, accesibilb- 9i previzibil5.
b) Conceptul de ,,,tecuritate juri)icd" s-a afirmat in jurisprudenla CEDO sub formaunui principiu fundamental al drepturilor omului, cu ref'erire speciali la stabilitatea 9iirevocabilitatea drepturilor, consacrate definitiv prin hotirAri judecitoregti, cu titlu deiege, care nu mai pot face obiectul unor ingerinle legislative sau juridice, Hri a goli deconfinut un alt principiu clasic al dreptului, si anume autoritatea de lucru judecat.
Astfel, fiind, principiul securititii juridice, sub aspectul insugirii esenfiale date atAtsistemului juridic, cAt ;i jurisprudenlei, face si se afirme si mai evident principiulfundamental al preeminenfei dreptului, in jurul cSrui a graviteazi toate celelalteprincipii ;i garangii intr-o societate democraficl.
PreluAnd ,,crea1iile" CEDO, instanla suprem5 din Romania2 a statuat c5: ,,Unuldintre elementele f'undamentale ale preeminenfei &eptului este principiul securitefi juri-dice, care inseamnS, intre altele, c5 o solutie definitiv5. a oricirui litigiu nu trebuierediscutati (Cauza Brumirescu, 1998, par. 6l). Din cauza inconsecvenfei gi deficien-gelor legislative, precum si a eventualelor litigii anterioare solufionate, nu este exclus ca,intr-o astfel de actiune in revendicare, ambele p5"rfi s5 se poat5 prevala de existenfa unuibun in sensul conventiei, instan,tele fiind puse in situagia de a da preferabilitate unuia indetrimentul celuilalt, cu observarea, in acelagi timp, a principiului securitSfi juridice".
De altfel, ;i doctrina de specialitates a anut o contribuf e majorl la fundamentareaacestei solulii a Secliilor Unite, afirmAnd de asemenea, intr-un mod elaborat 9i deinalti fnut5., principiul fundamental al preeminenlei dreptului gi unul din elementelesale esenqiale principiului securitilii juridice - ca un corolar al statului de drept 9i alrespectS"rii drepturilor omului intr-o societate democratici.
Recent, prin doui deciziia Curtea Constituqionalf, a statuat c5 ,,Dispozifia de legecriticatS. pentru neconstitulionalitate nu pune in pericol securitatea juridicS gistabilitatea raporturilor juridice, ci, dimpotriv5-, un asemenea efect l-ar avea tocmaimodifi carea hotirArilor defi nitive si irevocabil e ".
I M. Troper, Le concept )e I'Etut )e )roit, in Droits rrr. lE/7992, p. Sl.2 Decizia nr' 55 din 9 iunie 2008 a SU, publicati in M. Of. .r.. t OS din 25 februarie 2008, p. 1b.3 Cottf. univ. dr. M. Nicolae, Problenr Je drept h'arzzitoru. I4tea aplbabik nuLtdgii attului jurDic, ln
RIDP nr. 1/2008, p. 127-136' par.23. in acelagi sens, mai dezvoltat, a se vedea studiul elaborat de prof.univ. dr. V.M. Gobanu, conf. univ. dr. M. Nicolae gi conL univ. dr- Fl. Baias 9i publicat ir RRDPnr. 2/2008, p. 1 05, I 05- 1 06, 17 3, l7B, 186-187, I 89- 190, I 9 l.
a Decizia nr. 1551 din t0 decembrie 2008 si decizia nr. 56 din 14 ianuarie 2009, publicatd in M. Oflnr. 46 din 27 ianuarie 2009, p. 7.
