----

Introdusă de Walras încădin 1874, noŃiunea de echili-bru general în condiŃii deconcurenŃă perfectă a fostprecizată ulterior de numeroşiautori şi a găsit o expresiematematică rigu roasă în lu -crările lui Kenneth Arrow şiGerard Debreu, care au iden-tificat, în 1954, o serie decondiŃii precise care asigurăexistenŃa unui echilibru. Ast -fel, formularea matematică a

teoriei echilibrului general este cunoscută sub titulatura de modelul Arrow-Debreu,după numele celor doi economişti care au reali zat această formulare: Kenneth J.Arrow şi Gerard Debreu.

Există multe instru -mente care ajută oa -menii să îndeplineas -că mai uşor o sarcinăsau o activitate în via -Ńa de zi cu zi; o hartăeste folosită pentru aindica oamenilor direc-Ńiile şi să îi ajute săaleagă drumul cel maibun; cuptorul cu micro -unde este un instru-

ment important într-o bucătărie deoarece re -duce timpul de încălzire sau gătire al mân -cării; poşta electronică este o inovaŃie impor-tantă în tehnologia informaŃiei deoarece per-mite oamenilor să rămână în contact cuoamenii care trăiesc la mari distanŃe de ei.În acelaşi mod biologii utilizează modele alecorpului uman ca instrumente pentru a expli-ca modul în care funcŃionează organele in -terne; inginerii construiesc modele pentru avedea cum funcŃionează sistemul; de aseme-nea economiştii folosesc modele ca instru-mente pentru ai ajuta să facă faŃă proble -melor sau datelor din economie.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Noi nu suntem stăpâniilimbii, ci limba e stăpâ-na noastră.”

Mihai Eminescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 365 anul VIII vineri, 9 noiembrie 2012 1 RON

Pe ce se uită mai întâi oricepolitician versat care Ńinteşte unloc în Parlamentul României? Pestatistici. Pe care statistici? Evi -dent, pe cele la care românul searată a fi cel mai sensibil: nivelulde trai, pentru că aici a rămasloc de promisiuni cât încape.

Fără intenŃia de a-i agita pecandidaŃii noştri locali să ocupemult-râvnitele fotolii parlamenta -re, vom dezvolta şi noi astăzi

această temă veche de când tranziŃia şi mereu nouă lafiecare patru ani, când se dezleagă băierile sacilor depromisiuni electorale, mereu aceleaşi şi mereu sortiteuitării pentru că nicio boală nu e mai fără leac decâtamnezia la români.• Să privim mai întâi un „top mondial al prosperităŃii”,fie doar şi pentru a afla din start unde ne-au dus 22de ani de tranziŃie.

Interviu cu Irina Podu, absolven -tă a FacultăŃii de ŞtiinŃe Econo -mice, laureată a unei burse de20.000 de euro în FranŃa

Ambasada FranŃei, Institutul Fran-cez din România, AgenŃia Uni -versitară a Francofoniei, Univer -sitatea «Lucian Blaga» din Sibiu– FacultăŃile de ŞtiinŃe Econo -mice, Litere şi de Arte, Istorie şiPatrimoniu - coordonate de către

Lectoratul Francez din cadrul ULBS (dl. Pierre Guiol) auavut iniŃiativa creării unui curs de limbă franceză spe-cializată, având ca principale teme turismul şi valorifica-rea patrimoniului. Printre partenerii care au sus Ńinut acestproiect se numără AsociaŃia judeŃeană pentru turism,AsociaŃia de prietenie Ille-et-Vilaine/Sibiu şi Hotelul Ibis.

PUNCTULPE EUROPA

„Lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi”

Mihai Eminescu

... Împrejurările au făcut ca la o lună de la ConferinŃaEconomică InternaŃională a ASEM – Chişinău să fiuinvitat tot aici să susŃin o amplă prezentare a celui de„Al XVI-lea Congres Mondial de Istorie Economică”, dela Stellenbosch, Africa de Sud, 9 – 13 iulie a.c. Să facaceastă prezentare pentru profesorii şi studenŃii ASEM– Chişinău în calitatea mea de participant român laCongres, de preşedinte de secŃiune, de reprezentant al

României, al Comisiei de Istorie Economică şi Istoria Gândirii Economice aAcademiei Române la IEHA („International Economic History Association”). Datapropusă şi acceptată a fost miercuri 31 octombrie a.c.

Barack Obama, reales preşedinte al Statelor Unite ale Americi

Dan POPESCU

Emil DAVID

Vom fi ce-am fost, }imai pu]in decât atât!

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pag. 7

continuare ^n pag. 2

Curs de limb@ francez@ specializat@, având ca

principale teme turismul }ivalorificarea patrimoniului– un demers sus]inut dec@tre Lectoratul Francezdin cadrul Universit@]ii„Lucian Blaga” din Sibiu

Arhitectura religioas@de ,,tranzi]ie” (II)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Rennes - FranŃa

Chişinău

dr. Eduard STOICA,ULBS

continuare ^n pag. 6

Contribu]ii la dezvoltarea teoriei echilibrului ale unor laurea]i ai premiului Nobel

Importan]a modelelorîn economie

pag. 8

asistent univ. drd.Alin OPREANA,ULBS

„Responsabilit@]i universale”?– Chi}in@u }i Bucure}ti în octombrie/noiembrie –

Stockholm

dr. Lucian BELAŞCU,ULBS

Biserica Ortodoxă din Gura Rîului

CERCETARE2 VINERI 9 NOIEMBRIE 2012

urmare din pagina 1Economia este o ramură a şti-

inŃelor sociale care se ocupă cu fluxu -rile de bani, activităŃile comerciale şisistemele industriale din societate. Eco-nomiştii folosesc abordarea ştiinŃificăpentru dezvoltarea teoriilor economi -ce. Având în vedere modul de a testao teorie, în economie nu e la fel deuşor cum e în lumea ştiinŃifică. Oa -menii de ştiinŃă pot face un experi-ment într-un mediu controlat sau încondiŃiile date pentru a-şi testa teori-ile. Cum fac economiştii un experi-ment real în sistemul economic careeste într-o directă relaŃie cu societa -tea reală? În acest caz ei au nevoiede instrumente specifice, de exem-plu, modele şi date, pentru a-şi în -deplini demersul lor.

Vom discuta despre modelele eco -nomice, ce reprezintă modelele în eco -nomie, cum se deosebesc ele unelede altele, unde şi când le folosesceconomiştii. Şi cea mai importantăîntrebare – de ce au ei nevoie demodele în economie? Răspunsurile laaceste întrebări vor oferi o mai bunăînŃelegere a rolului şi importanŃeimodelelor în economie.

CE ESTE UN “MODEL”?În primul rând este mai bine să

începem cu ce înŃelegem printr-un mo -del. În dicŃionarul Oxford AdvancedLearner al lui Hornby este explicatunul din sensurile termenului de model: • “un model este descrierea simplăa unui sistem utilizat pentru explica -rea modului în care ceva funcŃio -nează sau calculează, previzioneazăceea ce s-ar putea întâmpla, etc.”

Această definiŃie a modelului aratămodul general de gândire asupra aces-tui termen; un model poate fi folositpentru mai multe scopuri, cum ar fiexplicarea unui sistem sau un procesde calcul. MulŃi economişti au pro-priile lor definiŃii ale unui model îneconomie. Următoarele definiŃii au fostpreluate din unele manuale de eco -nomie.• şi mai târziu au dat definiŃia unuimodel ca fiind un cadru formal pen-tru reprezentarea caracteristicilor debază ale unui sistem complex prin câ -teva relaŃii centrale. Modelele iau for -ma unor grafice, ecuaŃii matematiceşi programe de calculator. • au constatat că un model sau teo -rie reprezintă o serie de simplificăridin care putem deduce modul de com-portament al oamenilor. Este o sim-plificare deliberată a realităŃii.

Oamenii de ştiinŃă şi matemati-cienii folosesc modelele lor în rezol -varea problemelor şi în procesul deanaliză al acestora. În acelaşi fel, eco -nomiştii folosesc un model în eco -nomie pentru a analiza şi vizualizaproblemele economice. O ramură amatematicii în ceea ce priveşte pro-cesul de rezolvare al problemelor senumeşte modelare matematică, în acestdomeniu matematicienii încearcă săconstruiască şi să simplifice un mo -del (un set de ecuaŃii matematice)pentru a explica modul în care funcŃio-nează întregul sistem şi folosesc mo -delul pentru a calcula şi anticipa, încazul în care sistemul continuă sălucreze în aceleaşi condiŃii date. Ase -menea modelării matematice, econo -metria este o ramură a economieicare utilizează metode de statisticăpentru a măsura şi estima relaŃiileeconomice cantitative. S-a dat urmă-toarea definiŃie pentru modelul eco -nometric:

“Un model econometric este unset de ecuaŃii reprezentând compor-tamentul economiei care a fost esti-mat pe baza datelor istorice.”

În prezent, există o întreagă indus-trie de econometrişti care estimeazămodelele macroeconomice şi previzio -nează viitorul economiei. MulŃi dintreei au dezvoltat programul de calcula-tor în scopul de a calcula sistemelecomplicate de ecuaŃii matematice.

DE CE AU ECONOMIŞTII NEVOIE DEUN “MODEL”?

Pentru a răspunde la această în -trebare este mai bine să înŃelegemmodul pe care îl utilizează econo -miştii pentru a analiza, soluŃiona şiprevede un anumit aspect economic.Aşa cum am menŃionat anterior fap-tul că economiştii utilizează aborda -rea ştiinŃifică pentru a rezolva pro -blemele economice, abordarea ştiinŃi-fică începe de la observarea ştiinŃi-fică, după care vor construi o ipotezăapoi vor folosi experimentul ştiinŃificsau teoriile existente pentru a-şi de -monstra ipotezele şi vor ajunge la oconcluzie care poate fi adevărată saufalsă (depinde de rezultatul experimen -tului lor). Economiştii folosesc acestmod de abordare când au în vedereo problemă particulară în economie.Ei încearcă să simplifice o problemăeconomică în aşa fel încât toată lu -mea să înŃeleagă acest lucru şi să fiecapabilă să le urmărească demersul.Aceştia încearcă să găsească o for-mulă sau un program care să îi ajuteîn calculele lor numerice. De aseme-nea, ei încearcă să dezvolte o nouăteorie economică pentru a explicacomportamentul economic din lumeareală. De ce au ei nevoie pentru a în-deplini aceste abordări? Cu siguran -Ńă, au nevoie de un instrument caresă îi ajute, iar în acest caz acesta senu meşte “model”. Modurile în careeconomiştii utilizează modelele pot ficlasificate în trei clase: • explicarea unui proces economic• examinarea unei probleme economice• dezvoltarea unei noi teorii economice

EXPLICAREA UNUI PROCES ECONOMICConform unui proverb chinezesc

“O imagine valorează mai mult decâtde 1000 de cuvinte”, este adevăratcă o imagine poate exprima o idee maibine decât cuvintele sau ecuaŃiile. Gra-ficele îi ajută pe economişti în maimulte scopuri specifice: unele aratărelaŃionările dintre datele studiate; une-le arată cum funcŃionează procesuleconomic; unele arată tendinŃa pebaza datelor istorice. Graficele şi dia-gramele de flux joacă un rol princi-pal, având acest scop de a folosi mo -delele. Există câteva exemple în acestsens: frontiera posibilităŃilor de pro-ducŃie arată relaŃia dintre factorii deproducŃie disponibili şi tehnologia deproducŃie disponibilă; diagramele deflux circular al veniturilor arată mo -dul în care banii sunt tranzacŃionaŃipe piaŃă între populaŃie şi firme; şifaimoasa diagramă cerere-ofertă aratărelaŃia dintre cerere şi curbele deaprovizionare în acelaşi cadru. Acestetipuri de modele îi ajută (pe econo -mişti) să vadă imaginea procesului,să ştie cum relaŃionează datele întreele şi să le ofere o imagine clarăasupra problemei. Aceste tipuri demodele vor fi folosite în combinaŃiecu modelele matematice şi aplicate înscopuri diverse.

EXAMINAREA UNEI PROBLEME ECO-NOMICE

Ce doresc economiştii să afle dela datele analizate? Ei nu doresc doarsă vadă felul în care sistemul aratăsau relaŃiile reprezentate într-un modgrafic, ei doresc de asemenea să va -dă tendinŃa sau schimbările din date -le analizate. Economiştii folosesc gamalargă de modele matematice pentru aexamina problemele economice: unele

formule simple sunt folosite pentru acalcula o valoare nouă din dateleprimite sau analizate; unele modelematematice sunt folosite în proceselede rezolvare a proble melor; uneleecuaŃii sunt utilizate pentru a estimaşi prognoza schimbarea în economie.

În primul rând, cel mai bun mod,este de a începe cu o ecuaŃie mate -matică simplă folosită pentru a cal-cula şi măsura schimbările în eco -nomie, cum ar fi modificările procen-tuale şi rata de creştere.

Modificarea procentuală este mod-ificarea absolută împărŃită la valoareainiŃială apoi înmulŃită cu 100. Destulde des observăm date economiceprezentate în rapoarte sub formă deprocente. Atunci când sunt studiatedatele pe o perioadă de timp, se vadefini ca rată de creştere modifica reaprocentuală pe acea perioadă (deobicei pe an). Economiştii folosescde obicei creşterea economică (modi -ficarea procentajului anual al venituluinaŃional al unei Ńări sau grup de Ńări),pentru a vedea, analiza şi prognozatendinŃa şi situaŃia economică a Ńăriiobservate.

În al doilea rând, un model este ne -cesar în procesul rezolvării probleme -lor. Acest proces, poate fi împărŃit înpatru etape: definirea problemei, mo -delul ma tematic, numeric sau rezulta -tul grafic şi implementarea. Nu esteutilizat doar un model matematic înprocesul de rezolvare al problemelor,sunt utili zate de asemenea şi grafice,statistici, etc, ca instrumente de re -zolvare a problemelor.

Problema rezolvării proceselor

Nu în ultimul rând, unele modelesunt folosite pentru a estima şi prog-noza tendinŃele viitoare. Economiştiiau dezvoltat instrumente de prognozăcare să îi ajute să prevadă schimbă -rile în economie. Modelele de progno -ză sunt construite din combinaŃia mo -delelor matematice cu datele istoricesub forma unui sistem de ecuaŃii. Înzilele noastre sistemele de prognozăsunt foarte mari conŃinând de la câ -teva sute până la 10.000 de variabile.Acesta este scopul principal al eco -nometriei şi nu e un lucru uşor săse facă o prognoză. Un exemplu deprognoză importantă este prognoza -rea PIB-ului. Rezultatul prognozei nupoate fi 100% adevărat, pot avea locunele erori, depinde de cât de buneste sistemul de ecuaŃii pe care l-austabilit şi de câte variabile au intro-

dus în modelul lor.

DEZVOLTAREA UNEI NOI TEORIIECONOMICE

Teoriile bune ajută economiştii îna măsura schimbările, vezi noul trend,şi de a prezice noile rezultate în eco -nomie. Cum dezvoltăm o nouă teoriea economiei? Trebuie să combinămabordarea ştiinŃifică, împreună cu cu -noştinŃele matematice şi datele eco-nomice din istorie. După care ne vomfolosi de procesul de rezolvare a pro -blemelor pentru a găsi un model po -trivit pentru o problemă particulară,după care modelul trebuie testat şidacă este adevărat, atunci îl putemfolosi ca o nouă teorie. Sună ca şicum ar fi o teorie uşor de procesat,dar nu este uşor să se simplifice rea -litatea la un model. Majoritatea teoriiloreconomice sunt dezvoltate bazându-sepe teorii sau modele deja existente.

Unele din formulele simple folositeîn economie, ca de exemplu regula“celor 70”, provin din metodele com-plexe matematice. Partea care urmea -ză arată cum regula “celor 70” a fostdezvoltată.

EcuaŃia (2) este numită “modelulde creştere exponenŃială”. O cantitatese spune că ar avea un model decreştere exponenŃială în cazul în carela fiecare moment de timp, rata decreştere este proporŃională cu canti-tatea calităŃii prezente.

y(t) = y0 ekt (2)

unde y(t) este cantitatea prezentăîn timpul t; y0 este cantitatea prezen-ta la timpul iniŃial t = 0; şi constan-ta k (k > 0) este rata de creştere.

Modelele de creştere exponenŃialăs-au dovedit a fi folositoare în studiilecreşterii populaŃiei (în scopul previzio -nării). O aplicare a modelului de creş -tere exponenŃială este dublarea timpului.

Dacă o cantitate y are la bază unmodel de creştere exponenŃială, atun-ci timpul necesar pentru a se dubladimensiunea se numeşte “dublarea tim-pului”. Dublarea timpului depinde numaide rata de creştere, şi nu de cantita -tea prezentă iniŃial. Prin folosirea mo -delului matematic, putem deriva ecua-Ńia (3) prin a presupune că, cantita -tea y are la baza un model de creş -tere exponenŃial.

T = 1/k ln 2 (3)

unde T este timpul necesar pen-tru y, pentru a-şi dubla dimensiunea;

constanta k (k>0) este rata de creş -tere; şi ln 2 ≈ 0,6931. În economie,folosim această metodă aplicată şi onumim ca regula “celor 70”. În timpce valoarea lui ln 2 este 70, dacă re -gula “celor 70” e divizată de schim-bul procentual, este cerută o perioa -dă de timp necesară ca suma iniŃialăsă se dubleze în dimensiune.

Din originea regulei “celor 70”, afost prezentat faptul că dezvoltareaunei formule nu este uşoară, cu toateca formula însăşi arată a fi foartesimplă.

Aceste idei dau o mai înŃeleaptăşi mai bună viziune asupra roluluimodelelor în economie. Dacă econo -miştii nu ar avea modele, cum şi-arputea ei exprima ideile pentru a facepopulaŃia să le urmeze şi să le înŃe-leagă ideile? Nu e uşor să explici pro-bleme economice fără a folosi grafu-ri, diagrame sau ecuaŃii.

Aceste modele sunt unelte esen -Ńiale pentru economist. Principalulmotiv pentru folosirea lor este de asimplifica realitatea. Problemele eco-nomice sunt mult mai uşor de înŃelesdacă acestea sunt reprezentate prinmodele. În economie, modelele au unrol important în calcularea pro bleme -lor numerice, arătând varianta vizualăa datelor şi explicarea procesului.

Econometria e o ramură a eco -nomiei pentru a prezice schimbări îneconomie şi dezvoltarea de noi teoriieconomice. Econometriştii aplică unnivel înalt de cunoştinŃe matematicepentru a explica şi prezice problemeeconomice. Există critici în privinŃamodelelor în economie; de exemplu,o diferenŃă între modele şi rolul fo -losirii lor, modelele sunt folosite pen-tru a simplifica realitatea, dar multedin ele sunt greu de înŃeles şi întot-deauna sunt explicate folosind sis-teme complicate de ecuaŃii. În acestsens nu există argument adevărat saufals; nu numai că este adevărat cămodelele ar trebui să fie simple şiuşor de înŃeles, dar este totuşi impor-tant să includă toŃi factorii care influen -Ńează modelul pentru a reduce erorile.

Modele sunt utilizate pe scară largăîn rapoartele şi cercetările economi ce.ImportanŃa modelelor în econo mie estecă nu sunt numai unelte pentru econo -mişti, ci cum sunt folo site acesteunelte, cum să-l alegi pe cel bun.Econometria a fost separată ca o ra -mură a economiei pentru stu dierea mo -delelor. Din aceste discuŃii conclu -zionăm că modelele sunt ex trem deutilizate şi importante în economie.

Importan]a modelelor în economiedr. Eduard STOICA,ULBS SUA. Universitatea Harvard

3EVOLU[IIVINERI 9 NOIEMBRIE 2012

urmare din pagina 1Aşadar, la capitolul „prosperitate”

România se plasează pe locul 60 din142 de Ńări analizate. Pe podium sesituează, în ordine, aşa cum era deaşteptat, popoarele din nordul Euro -pei, acelea care vorbesc puŃin şi facfoarte mult: Norvegia, Danemarca şiSuedia. Din punctul nostru de vede -re, reŃine atenŃia faptul că, din grupulfostelor Ńări comuniste, ocupă locurirezonabile şi oricum superioare pozi -Ńiei noastre, Cehia (locul 28), Polonia(32), Ungaria (39), Bulgaria (48).Până să ajungem la locul rezervatnouă (60), constatăm cu stupoare căpe locul 59 se situează... Mongolia!Fără comentarii...

Problema e că top-ul respectivvizează şi alte domenii tangente cubunăstarea materială propriu-zisă, încare lipsa noastră de performanŃăeste şi mai vădită. De pildă, în ceeace priveşte dezvoltarea economică sun -tem aşezaŃi pe locul 94, iar la capi-tolul „libertăŃi cetăŃeneşti” ni s-a rezer -vat un penibil loc 98, ceea ce dove -deşte până la urmă că o nenorocirenu vine niciodată singură.• Alte clasamente şi statistici de -monstrează că prăbuşirea nivelului detrai şi a calităŃii vieŃii este un procescu evidente tendinŃe de agravare, maiales pe fondul crizei economico – fi -nanciare care zguduie Europa şi în -treaga lume. Datele furnizate de BancaNaŃională a României arată că avereafinanciară netă a populaŃiei – adicădiferenŃa între plasamentele financia-re şi datoriile la bănci – a scăzut dra-matic în ultimii cinci ani. Mai exact,fiecărui român îi revenea la fineleanului trecut o avere financiară netăde 2700 de euro, cu 25 la sută maipuŃin decât în anul „de vârf” 2007.Aşadar, un sfert din averea populaŃieia fost erodată în acest răstimp prinscăderea valorii plasamentelor în ac -Ńiuni ca urmare a volatilităŃii pieŃelorde capital, prin creşterea datoriilorfaŃă de bănci şi prin deprecierea leu-lui cu aproape 30 la sută în faŃaeuro în perioada de criză.

De reŃinut, pentru o analiză com-parativă edificatoare, că România, cu2700 de euro pe locuitor, este ori -cum departe de averea financiară ne -

tă a Cehiei (8000 de euro), Poloniei(5000 euro) sau Ungariei (4000 euro).• Alte statistici, alte motive de îngri-jorare... Pierderea a peste 600.000de locuri de muncă în perioada crizeişi scăderea remiterilor trimise în Ńarăde către românii plecaŃi la muncă înstrăinătate au condus, în ultimii treiani, la un declin de 20 la sută a con-sumului, evidenŃiat în cifra de afaceridin comerŃul cu amănuntul. Şi cifraaceasta nu este întrutotul reală, pen-tru că ea înglobează şi influenŃa creş-terilor de preŃ prin inflaŃia care a „muş-cat” puternic din salariile românilor.

Un studiu al Erste Bank arată, înacelaşi context, că mai mult decâtorice, criza din ultimii ani a modifi-cat profilul psihologic şi a influenŃatcomportamentul de consum al româ -nilor. Se constată că 80 la sută din-tre români se gândesc acum să-şiasigure resursele necesare în situaŃiide urgenŃă atunci când decid să eco -nomisească şi mai puŃin de o treimeîşi planifică economiile pentru a mer -ge în concediu. Oricum, având în ve -dere decalajele dintre venituri în ŃărileUE, un român îşi poate permite să

economisească lunar o sumă de 5ori mai mică decât un neamŃ. Expli -caŃie vine şi dinspre Biroul statistical UE (Eurostat) care ne confirmăceea ce noi ştiam demult: suntemŃara în care mâncarea reprezintă 30la sută din cheltuielile unei gospo -dării, cu 126 la sută peste mediaeuropeană. În Luxemburg, de pildă,care stă cel mai bine la acest capi-tol, mâncarea, apa, băuturile răcori-toare, cafeaua şi ceaiul nu reprezintădecât 9 procente din cheltuielile uneifamilii. Şi asta nu pentru că luxem-burghezii flămânzesc sau se bucurăde preŃuri foarte mici, ci pentru căacolo salariul minim garantat este depeste 10 ori mai mare decât cel dinRomânia.

Săracii Europei fiind, nu avem cumsă ne facem mari speranŃe. Ştim şice ne vor răspunde specialiştii în ma -cro economie şi mondializare. Nu sun-teŃi competitivi, nu aveŃi productivi-tate. Sau, vorba unui milionar auto-hton: vreŃi să munciŃi ca în Turcia şisă câştigaŃi ca în Germania?

Din nefericire, statisticile nu ne suntnici în această privinŃă favorabile.

Productivitatea muncii în România –calculată ca valoare adăugată brutăpe angajat – se situează abia la ju -mătatea mediei europene, în vremece Ungaria, Cehia, Polonia şi Estoniagenerează trei sferturi din productivi -tatea comunitară.

De aici încolo poate începe o altădiscuŃie şi se poate dezvolta un altsubiect: cum trebuie să se efectuezereglajele de productivitate?

În practica tuturor Ńărilor dezvol -tate, acestea se fac prin aport tehno-logic şi aport managerial. La noi, in -dicatorii tehnologici se reduc la ma -ni pulări prin şomaj. Adică, disponibi-lizăm personalul, reducem salariile lacei rămaşi şi aşteptăm ca, pe ansam-blu, să obŃinem o valoare adăugatăla fel de mare ca aceea obŃinută cunumărul iniŃial de lucrători.

Cât priveşte aportul managerial,acesta se măsoară în numărul cres -când al companiilor aflate în insol-venŃă şi faliment, în risipa banilorpublici dirijaŃi de regulă spre reŃeleclientelare care oferă apoi bunuri şiservicii la preŃuri triple pentru cădintr-acolo se alimentează cu fonduri

competiŃiile politice, în dauna celoreconomice. Nu întâmplător străinii aughicit substratul contraperformanŃeloreconomiei româneşti. Urmarea: ne pla-sează pe locul 136 (din 142 de Ńări)la transparenŃa actului de guvernare.

Binomul consacrat – „românii, ulti -mii la competitivitate, ultimii la nivelulde trai” – este ilustrativ şi elocventpentru ceea ce se cheamă gândire petermen scurt. Adică, foloase persona -le imediate ale clasei politice, în de -trimentul interesului naŃional.

Aşa încât nimic nu ne va mai pu -tea mira în apropiata campanie elec-torală. Va ploua peste Ńară cu promi-siuni de creşteri salariale, de pensiişi ajutoare sociale, cu taxe şi impo -zite scăzute până la absurd, se vorrevărsa în casele românilor torentede binefaceri şi cadouri, ne vom ex -tazia din nou în faŃa tabloului uneiRomânii prospere. Spectacol garantatpână în 10 decembrie a.c. După, ale -şii noştri aşezaŃi confortabil, pentru 4ani, în scaunele parlamentare, vorschimba radical decorul şi discur-surile politice. Vom fi adică tot ce-am fost, şi mai puŃin decât atât...

Vom fi ce-am fost, }i mai pu]in decât atât!Emil DAVID

Bucureşti. Palatul Cotroceni. Camera DeputaŃilor

Barack Obama

Vedere din Washington

RESPONSABILIT~[I VINERI 9 NOIEMBRIE 20124

c my bc my b

c my b c my b

urmare din pagina 1Aşa că – marŃi în 30 octombrie

dimineaŃa, împreună cu colegul conf.univ. dr. Paul Lucian, care mi-a fostde un real folos profesional şi înaceastă nouă vizită în Moldova de„peste Prut”, plecăm din Sibiu, „cap-compas” Huşi, pe urmă AlbiŃa, Leu -şeni, în sfârşit Chişinău.

... Drumul a fost relativ conforta-bil, odată mai mult remarcând îm -bunătăŃiri aduse reŃelei de şosele –din păcate, nu de autostrăzi, careîncă nu există –de la noi. Este drept,căile „înguste” în raport cu cerinŃeletraficului au fost peste tot, ne-amobişnuit însă cu aşa ceva. Dar aufost şi nu puŃini km. care arătau cadupă război, mai ales după Oneşti,spre Adjud şi Bârlad. În „echilibru”însă cu o şosea impecabilă de laBârlad spre Crasna şi pe urmă Huşi.Din oraşul care i-a dat României,chiar Europei, printre alŃii, pe Alexan -dru Ioan Cuza şi pe filozoful MihaiRalea, îl luăm pe părintele Ioan Radu– nu doar un excepŃional slujitor albisericii, ci şi un fierbinte iubitor alMoldovei, doctor în economie de-almeu, deja cu vechime, cu cercetărifrumoase pe linia economie – religie –,să ne fie alături în scurtul şi inte -resantul nostru periplu – aşa spe ramşi aşa a fost – de la Chişinău. Spreseară, deci, ajungem în capitala Re -publicii Moldova şi mergem la ho -telul ASEM, unde suntem cazaŃi.

DimineaŃa, miercuri, revizităm fru-mosul centru al Chişinăului, revedembasorelieful regretatului şi bunului meuprieten, Paul Bran, primul rector alASEM-ului şi cel care i-a pus bazele.Iar la 14,30, în sala „Eugen Hrişcev”,după numele tot regretatului fost rec-tor al ASEM – Chişinău şi în faŃaunei foarte numeroase asistenŃe deprofesori şi studenŃi, decanul Du -mitru Moldovan, membru corespon-dent al Academiei de ŞtiinŃe a Mol -dovei, deschide reuniunea. Nu voiintra în detaliile conferinŃei. Şi în„Euroeconomia XXI” şi în emisiunide TV am prezentat această foarteimportantă manifestare ştiinŃifică denivel mondial. łin însă să relev in -

teresul vizibil al sălii pentru proble -mele respective, pentru faptul că nute poŃi ocupa corect de prezent şiviitor, fără elucubaŃiile posibile, dacănu stăpâneşti cel puŃin coordonateesenŃiale ale trecutului economic alEuropei, al lumii. Iar în acest sens,din păcate, mai marile, mai multele şidramaticile adevăruri pe care cei deastăzi nici nu le desluşim şi nici nule întâmpinăm cum trebuie. Adevăruripotrivit cărora, de exemplu, noiletehnologii promovate, firesc, în lumemai mult licenŃiază forŃă de muncădecât absorb. Deci, mereu şi în ge -ne ral un segment deloc neglijabil deforŃă de muncă tânără nu va aflaniciodată, pe întregul parcurs al vie -Ńii, de lucru. Desigur, mai ales în sta -tele cu economii dezvoltate, dar nunumai. Ce se întâmplă, ce se va în -tâmpla cu asemenea persoane? CesoluŃii alternative pregătim? Pe urmă,actualul model de dezvoltare în lume,care o împarte în câteva zeci de mili -oane de superbogaŃi şi peste 6 mili -

arde de oameni săraci şi supersăraci,nu va putea, fără măsuri de îndrep -tare, să menŃină o dezvoltare lipsităde brutalităŃi, de violenŃe ample, demari bulversări sociale. Sigur că do -rim cu toŃii să avem cât mai mulŃisuper bogaŃi, desigur, pentru oamenicu calităŃi deosebite. Şi nu ca urmarea furtului şi corupŃiei – aceştia dinurmă trebuie, vor trebui pedepsiŃi cuseveritate, potrivit chiar legilor exis-tente şi care nu se aplică precum şi„săpând adânc” în trecutul apropiat.Însă tot cu toŃii dorim ca, printr-o evo-luŃie adecvată, prin implicarea efec -tivă a fiecărui individ, să se dimi -nueze să răcia lucie, umilinŃele astfel,lipsa de şanse şi de speranŃe. „Ex -comuni carea” multor producŃii de se -rie mare şi mijlocie şi devenirea unormari economii mai ales „specu lative”nu cred că poate reprezenta un im -puls astfel. Discutăm deja, ală turi deres ponsabilităŃi naŃionale, ală turi deres ponsabilităŃi comunitare, despre„responsabilităŃi universale”. Nu răz -

boaie, ci evoluŃii, dezvoltare... Au fostmai multe întrebări şi răspunsuri însală, nu puŃine în astfel de sensuri...Luăm, apoi, cina, deloc planturoasăînsă, dar în restaurantul atât deromânesc „Vatra neamului”, ce arepereŃii de co raŃi cu măiestrie cu scenedin istoria atât de frământată aRomâniei şi Moldovei. Iar bucatele,foarte gustoase. Bravo patronilor şislujitorilor acestui local...

Trebuie să spun că la Chişinăuam mai fost purtătorii unui mesaj:cel din partea academicianului românIulian Văcărel, întemeietor al şcoliinoastre de finanŃe şi care, printrealŃii, l-a condus la doctorat chiar pePaul Bran. Profesorul Văcărel a do -nat ASEM – Chişinău mai multe exem-plare ale tuturor cărŃilor scrise de el,cât şi ale publicaŃiilor Academiei Ro -mâne pe care le coordonează. Do -naŃia a fost primită cu respect şimulŃumiri de prof. univ. dr. hab. Gri -gore Belostecinic, membru corespon-dent al Academiei de ŞtiinŃe a Re -

publicii Moldova, Rectorul actual alASEM – Chişinău. În discuŃiile pur-tate cu Domnia Sa, am remarcat fru-moasele intenŃii ale ASEM – Chişinăude a menŃine sus ştacheta de cali-tate, mai ales în condiŃiile în care în -văŃământul cu profit tehnic este ofen-siv şi, printre altele, a înfiinŃat şi înfi-inŃează secŃii de... contabilitate, etc.,respectiv „segmente” care nu se aflăîn profilul lor oficial de studiu. „Lupta”pentru studenŃi... I-am împărtăşit darcâte ceva din experienŃa mea de fostdecan şi prorector (3 legislaturi) laUniversitatea „Lucian Blaga” din Si -biu, când, în dorinŃa de a afirma pedeplin justificat învăŃământul de pro-fil economic, am fost deseori con-fruntat cu astfel de probleme... Searane uităm la programele TV de la Chi -şinău şi vedem că aici au fost exclu-siv preferate programele româneştiB1, Realitatea şi PROTV. Desigur,însă, că gama de programe româ -neşti este mult mai largă şi mai bineechilibrată, nu doar artistic, ci şi so -

„Responsabilit@]i universale”?– Chi}in@u }i Bucure}ti în octombrie/noiembrie –

Academia de Studii Economice a Moldovei - Chişinău

Vedere din Chişinău

Dan POPESCU

VINERI 9 NOIEMBRIE 2012 5

c my bc my b

c my b

RESPONSABILIT~[I

c my b

cial – politic. Ar putea fi promovat şialtceva...

Joi seara, destul de târziu, reve -nim la Sibiu. O întoarcere, aş puteaspune, „impecabilă”. Iar eu, vineri dimi -neaŃa, devreme, plec la Bucureşti cu„615 ”, deoarece după amiaza am câ -teva cursuri ale mele la Univer sitateadin Bucureşti, cu formaŃiuni mas-terale. Găsesc Bucureştiul, cel puŃinde la Gară la Universitate, dar şi pestr. Regina Elisabeta, cu multe lucrăriedilitare în desfăşurare – par că preamulte deodată. Aproape pe fiecaretrotuar este săpat un şanŃ. Deopotri -vă, şi ca urmare a acestui fapt, gu -noaie, murdărie „cât încape”: resturi dela lucrări, pământ înnoroit, resturi debetoane cu sârme care te pot tăia,etc. Este greu să mergi pe jos fărăsă nu te împiedici, să cazi şi să terăneşti. Mă rog, din maşinile dirigui -torilor de Bucureşti nu simŃi... Temai confrunŃi şi cu veritabilul „bor-del” de circulaŃie care este în Ca -pitală: imens de multe maşini pe otramă stradală foarte redusă. Asta e.Şi la Paris sunt situaŃii asemănătoa -re, ar putea spune cineva, dar dacăcineva-ul ăla sunt eu, spun sus şitare, cu „subiect şi predicat”, cum seafirmă deseori la TV, că la Parislucrurile sunt mult mai în ordine.Oricum, la noi, edilii Capitalei se con-fruntă cu o situaŃie dificilă din carele doresc să iasă cu bine. Ceea ceînseamnă, totodată, şi mai puŃinăpolitică, şi mai puŃine vorbe şi de -claraŃii, şi mai multe fapte...

... Masteranzii mei de la marea uni-versitate bucureşteană vin la cursuriîntr-o bună proporŃie. Şi sunt intere-saŃi. Au avut de făcut un referatpornind de la un studiu al meu –„Universul tumultos al datoriilor su -ve rane” şi l-au întocmit foarte bine,nu puŃine idei şi comentarii proprii,de anvergură chiar. Ei sunt, de fapt,cei care vor trebui să plăteascădatoriile contractate de alŃii şi consu-mate fără efectele aşteptate... Îmiaduc aminte de cuvintele unui cântecauzit la radioul maşinii colegului PaulLucian – anume „Din cocoş, nu facigăină/Nici din mândră gospodină/Dingăină, nu faci raŃă/Nici din mândrăom de casă”... Şi mă gândesc la cereflectare, mai mult sau mai puŃin

concretă, pot avea astfel de consid-eraŃii în economie, în cea naŃională,în cea locală, în cea comunitară şi încea globală. Le propun această temăpentru referatul următor iar maste -ranzii o primesc cu mult interes. Mărog, vom vedea ce va ieşi...

Sâmbătă, 3 noiembrie, în trenulde întoarcere la Sibiu, citesc un nu -măr special al revistei franceze „His -toire”, dedicat Chinei: „De la un impe-riu la altul”. Este mare şi diversălumea, câte nu s-au întâmplat şi nuse întâmplă. Imperiul chinez deman-telat (practic automantelat) în 1911şi readus în actualitate de Mao-Tze-Dun la sfârşitul anilor 1940,în debu-tul anilor 1950. Este foarte greu săgestionezi mereu peste 1,2 – 1,3 mi -liarde de oameni. O Chină modernă,acum, este localizată cu precădere înaria, gesturile şi viaŃa a circa 500milioane de oameni. Ei vor mai multşi este bine. China, astăzi, este ceera Anglia de după primele deceniiale secolului XVIII şi de mai apoi,respectiv „Atelierul industrial al lu -

mii”. Este bine pentru ei. Anglia apierdut acest rol spre 1890 – 1900în favoarea Statelor Unite şi a Ger -maniei, care au depăşit-o în ce pri -veşte parametri însemnaŃi ai pro-ducŃiei. China se va menŃine oaremai mult, şi cum, în ce fel, cu atâtmai particular şi notabil în condiŃiileunei economii globale a lumii? Euînclin să cred – doar înclin să cred– că da, cu atât mai mult cu cât „is-au asociat” astfel şi alte state – dincelebrul „BRIC” (Brazilia, Rusia, India,China). Or să mai fie şi altele. Arrămâne întrebarea „cu ce efecte”...Pot să spun, după cum am simŃitrecent în Africa, că tradiŃionalul „euro-pocentrism” atât de afirmat până nudemult, nu prea mai funcŃioneazăacum. Ce este, ce va urma, rămânesă vedem. Oricum, este simptomaticăîn acest sens tema celui de al XVII-lea Congres Mondial de Istorie Eco -nomică, ce se va desfăşura la Kyoto,în Japonia, şi care este „Diversitate îndezvoltare şi dezvoltarea în diversitate”...

Şi încă. Am cumpărat la Bucu -

reşti, de la un „chioşc pretenŃios”din Gara de Nord, spre ieşire, desig-ur oficial, nu contrafăcute, 3 DVD-urila o sumă modică. Printre ele, „JohnAdams”, un miniserial, 7 părŃi, bazatpe romanul omonim, câştigător al Pre-miului Pulitzer, scris de David Mc -Cullough. Interpretare excepŃională,Paul Giamatti, în rolul titular, LauraLinney, soŃia Abigail Adams, TomHooper, regizor, adaptare pentru ecranKirk Ellis, împreună cu MichelleAshford, etc. Nu am putut să măabŃin şi am văzut la Sibiu, duminicăseara, primele episoade. Ideile suntcele care te impresionează cel maimult şi converg toate spre ceea ceeste vital în lumea de astăzi: dreptulla libertate, dreptul la dezvoltare şiprogres, dreptul de a munci, egali-tatea de şanse, dreptul la democraŃie,dreptul la demnitate, ş.a. Este epo -peea impresionantă pe drumul şi înspiritul valorilor care au dus la fău -rirea Americii libere pe care JohnAdams, unul dintre primii fondatoriai Statelor Unite ale Americii şi cel

de al doilea preşedinte al ei – alăturide alte mari personalităŃi ale Ńării,generalul George Washington, deve -nit primul preşedinte al Statelor Uni -te, Benjamin Franklin, Thomas Jeffer -son, ş.a. – o visase. Anglia îi exploa-ta, îi robea, nu puteau fabrica nicimăcar o potcoavă. Nu aveau cum săse emancipeze sub tirania Angliei.Am scris şi eu astfel. Iar aceştioameni s-au ridicat hotărât împotrivatiraniei. Aproape din nimic la început,pornind doar cu sentimente, patrio -tism şi decizie au înfrânt un imperiu.Libertatea a fost şi era visul acestoroameni, înfăptuit în mare măsură înpractică, şi aproape integral ca sis-tem. De altfel, libertatea a fost şieste visul, Ńinta măreaŃă a oricăruiindivid al universului. Ce înŃelegem,însă, prin „libertate” necesită pre-cizări. „Libertatea” de a muri de foa -me, de a fi umilit, este oare o „liber -tate”? Sunt sigur că nu. Ceea ce măface să cred că această chestiune a„responsabilităŃii universale” – careexclude umilirile indivi duale, locale,naŃionale, comunitare, globale – adevenit şi devine din ce în ce maireală... Mai este acolo, în film, înprima parte, o replică care te face săreflectezi la geneza practic a politicii.Adams îi spune soŃiei sale că femeilenu prea au de ce, nu prea au ghessă se implice în politică. DoamnaAdams îi răspunde: oare fe meile cânddeschid cămara şi văd că este goală,când nu au ce pune în cratiŃe, nu audreptul la reacŃie şi asta nu este po -litică? Cum să nu fie. Pe baza drep-tului la muncă, a muncii efective, prin„sforŃarea fiecărui individ de a-şiîmbunătăŃi condiŃia” – cum scria AdamSmith - şi o implicare pozitivă ainstituŃiilor – fie care om este necesarşi posibil să aibă cât de cât un traiacceptabil şi speranŃe. Este acesta unvis? Un vis, atunci când visele suntdefinite de realitate -, este drept,deseori fantastică - iar realităŃile suntcenzurate de vise?... Nu este uşor,vor fi şi mai departe confruntări,conflicte, competiŃie acerbă, lupte deun fel sau altul. În fond, nevoileoamenilor sunt infinite şi concurente.În acest sens instituŃiile, la toatenivelurile, ar putea avea, trebuie săaibe un cuvânt mai greu de spus...

Bucureşti. Universitatea

George Washington John Adams

CERCETARE VINERI 9 NOIEMBRIE 20126

urmare din pagina 1Pentru contribuŃiile lor, celor doi

li s-a decernat premiul Nobel, Ken -neth J. Arrow (în 1972, împreună cuJohn Richard Hicks) pentru „con-tribuŃiile deschizătoare de drumuri înteoria echilibrului general şi în teoriabunăstări, precum şi pentru a fi ela -bo rat şi aplicat modele dinamice aleproceselor economice”, iar Gerard De-breu (în 1983) pentru „introducereanoilor metode de analiză în teoriaeconomică şi pentru formularea rigu -roasă a teoriei echilibrului general”.

ContribuŃia majoră a lui Kennet J.Arrow şi Gerard Debreu pentru şti-inŃa economică a fost articolul, din1954, în care este tratată existenŃaunui echilibru general. Puternic mate -matizată, această lucrare caracterizea -ză un echilibru general cu ajutorul unuinumăr restrâns de ipoteze asupra ra -ŃionalităŃii consumatorilor şi întreprin -derilor. DemonstraŃia lor este maielaborată decât cea a lui Walras careconstă doar în numărarea ecuaŃiilornecesare pentru a se asigura că echi-librul general există. Astfel, pentruKenneth J. Arrow şi Gerard Debreu,echilibrul general este o situaŃie Pa -reto-optimală şi, invers, că orice situa -Ńie Pareto-optimală este un echilibrugeneral.

În afară de Kenneth J. Arrow (în1972) şi Gerard Debreu (în 1983), pre-miul Nobel a mai fost acordat şialtor economişti importanŃi, care auavut ca obiect de studiu şi de cerce -tare teoria echilibrului general: Paul Sa-muelson (în 1970), John Richard Hicks(în 1972), Maurice Allais (în 1988),John C. Harsany, John F. Nash şiReinhard Selten (în 1994).

Paul Samuelson este economistulcare a influenŃat decisiv macroecono-mia la mijlocul secolului XX şi s-aimpus ca teoretician al sintezei neo-clasico-keynesiste. Numeroasele salecercetări acoperă o arie foarte largădată fiind varietatea centrelor de in -teres, numărul ridicat al contribuŃiilorsale originale, precum şi diversitateaactivităŃilor sale. Din poziŃiile de pro-fesor, cercetător şi consilier pe po -litică economică, Samuelson a îndepli -nit cu succes aceste trei funcŃii, ceeace i-a adus o notorietate internaŃiona -lă care a depăşit ştiinŃa economică.

Din poziŃia de profesor la Massa -chusetts Institute of Technology ade venit cunoscut ca o notorietatemondială redactând, în 1947, lucra -rea Foundations of Economic Ana -lysis, iar în 1948 Economics: an In -troductive Analysis, în care Samuel -son a prezentat o sinteză neoclasicăfondată pe o apreciere subiectivă avalorii bunurilor asociată cu teoriaechilibrului general a lui Leon Walrasşi în care a adoptat şi o seamă decontribuŃii ale lui Keynes.

Din poziŃia de cercetător a publi-cat nu mai puŃin de 400 de articoleştiinŃifice în reviste de specialitate,care au reprezentat contribuŃii origi-nale la dezvoltarea teoriei consuma-torului şi a producătorului, la teoriacapitalului, la studiul dinamicii econo -mice, la cercetarea echilibrului econo -mic, la teoria comerŃului internaŃional,la studiul finanŃelor publice şi la ana -liza politicii economice aplicate.

În ceea ce priveşte studiul dinami -cii economice şi cercetarea condiŃiilorde echilibru economic, Samuelson,împreună cu Hansen, a fost la origi -nea modelelor de oscilatoare ce figu -rează în continuarea studiilor asupra

capitalului. Acest tip de modele puneîn evidenŃă legăturile ce se stabilescîntre investiŃii (respectiv variaŃia capi -talului pe unitate de timp) şi consumprin intermediul venitului naŃional.

În ceea ce priveşte cariera deconsilier pe politică economică, ceeace i-a adus notorietatea a fost relaŃiacu John F. Kennedy şi faptul că po li -tica economică a administraŃiei Kennedypoartă amprenta concepŃiilor sale.

Consacrarea definitvă a obŃinut-oîn momentul în care i-a fost decer-nat premiul Nobel, în 1970, pentru „lu -crările ştiinŃifice care i-au permis săelaboreze teoria economică dinamicăşi statică, precum şi pentru a fi con-tribuit la ameliorarea nivelului de ana-liză în ştiinŃele economice”, juriul in -sistând asupra „meritelor sale în pre -zentarea matematică a legilor funda-mentale ale economiei de piaŃă”.

John Richard Hicks a fost un eco-nomist eclectic pentru că opera saeste tributară mai multor curente degândire, atât neoclasic, cât şi neokeyne-sist, iar uneori lucrările sale aparŃinteoriei dezechilibrului.

Cu ajutorul concepŃiei sale a „in -venŃiilor induse”, prima sa lucrare(1932) arată cum, în situaŃia de şo -maj, întreprinzătorii, prin comporta-mentul lor perturbator, refuză să ino -veze sau să pună în practică noi ino-vaŃii tehnice, punând frână în proce-sul de obŃinerea a ocupării depline aforŃei de muncă. Această lucrareoscilează între viziunea lui Hayek şicea a lui Keynes asupra explicăriifluctuaŃiilor economice şi a crizelor.

John R. Hicks pare un precursoral lui Keynes prin articolul său din1935, A Suggestion for Simplifyingthe Theory of Money, dar mai impor-tant, el este fondatorul sintezei celeagă clasicii de keynesişti (1937), încare Hicks elimină caracterul de ne -determinare al teoriilor keynesiste pri -vind dobânda şi introduce în ecuaŃiipropunerile lui Keynes, cu ajutorulcurbelor IS şi LM, care au devenitmai târziu instrumente de analiză încadrul modelul IS-LM.

Hicks a abordat pe parcursul cer -cetărilor sale teme variate ca salari-ile şi diverse aspecte ale echilibruluieconomic, teoria bunăstării ale căreicontribuŃii au fost reunite într-o lu -

crare în 1981, teoria ciclurilor eco-nomice (1950), economia internaŃion-ală (1959), teoria capitalului (1973),creşterea (1965 şi 1977), cauzalitateaîn economie (1979), istoria gândirii(1969 şi 1989), la care se adaugă nu -meroase intervenŃii în domeniul eco -nomiei aplicate şi al politicii economice.

În anul 1972 John Richard Hicksa primit premiul Nobel (împreuna cuKenneth J. Arrow) pentru „contribuŃi-ile lor deschizătoare de drumuri înteoria echilibrului general şi în teoriabunăstării”. La acordarea premiuluiNobel, i-a fost menŃionată lucrareaValue and Capital (1939) privind teo-ria echilibrului general în faŃa şocu -rilor externe şi lucrarea Welfare Eco -nomics despre problema indicilor şireinterpretarea conceptului de surplusal consumatorului.

Maurice Allais a dat o nouă între-

buinŃare analizei amtematice în studi-ul echilibrului economic şi o aplicătuturor problemelor de alegere indi-viduală, de decizie aîntreprinderii, deformare a preŃurilor şi de optim.Allais a fost interesat de teoria capi -talului (1962) şi a încercat să sinte-tizeze cele două explicaŃii aparentcontradictorii ale clasicilor şi keyne-siştilor. Acest demers l-a determinatsă propună, la fel ca Solow şi Sa -muelson, că rata dobânzii cea maifavorabilă investiŃiei este cea care ecel mai aproape posibil de rata creş-terii economice.

Una din marile teme de cercetareale lui Maurice Allais a fost surplu -sul, el propunând o nouă definiŃie asurplusului prin intermediul concep -telor de surplus distribuibil şi depierdere analizată care scapă acestoobiecŃii majore. De asemenea, Mau -rice Allais arată, în cadrul unui co -locviu din 1952, că alegerea raŃiona -lă nu este în mod necesar cea careoferă cea mai mare probabilitate decâştig, deoarece alegerea trebuie săŃină cont şi de reacŃiile celorlalŃi agen-Ńi economici.

În 1988, Maurice Allais a devenitprimul francez care a primi premiulNobel pentru ştiinŃe economice, pen-tru „lucrările sale de pionierat la teo-ria pieŃelor şi la utilizarea eficare aresurselor”.

John C Harsany, John F. Nash şi

Reinhart Selten au primit premiul No-bel pentru „munca lor de pionerat înanaliza echilibrelor în teoria jocurilornecooperative”. De asemenea, la JohnF. Nash se menŃionează contribuŃiaacestuia la introducerea coceptului deechilibru care îi poartă numele, iar laReinhart Selten se menŃionează con-tribuŃia adusă introducerii conceptuluide subjoc perfect şi de echilibru perfectcare reduce considerabil ansamblulechilibrelor lui Nash prin excludereaameninŃărilor care nu sunt credibile.

John C. Harsany a arătat că aproa-pe toate echilibrele lui Nash în stra -tegie mixtă pot fi reinterpretate cafiind echilibre de strategie pură şistrictă ale unui joc convenabil ales,cu funcŃii de câştiguri fluctuante înmod aleatoriu. Pornind de aici, el apublicat patru lucrări majore în carea încercat să unifice teoria jocurilor

prin extinderea utilizării modelelor denegociere la jocurile cooperative şinon cooperative, a regrupat articolelesale publicate în revistele de speciali -tate şi în final a abordat teoria gene -rală a echilibrelor de selecŃie în teo-ria jocurilor.

John F. Nash s-a făcut remarcatîncă din tinereŃe, prin contribuŃiile adu -se în cadrul tezei sale de docto rat,care au un enorm şi durabil im pactasupra gândirii în economie da toritădemonstraŃiei existenŃei unui echi libruîntr-un joc strategic necooperativ. Încontinuare, în 1953, Nash intro duce con -ceptul de negociere pentru rezolvareaunui joc cooperativ cu ju cători.

Pentru economişti el este cel carea generalizat problema lui AugustinCournot, care şi-a propus să descrieşi să explice ce se întâmplă cânddouă întreprinderi mari se înfruntă pepiaŃă. Conceptul de rezolvare a unuijoc necooperativ cu n persoane pe careNash l-a formulat şi l-a rezolvat estecunoscut sub numele de echilibrul luiCournot-Nash. Aspectul important laaportul teoretic al lui Nash este fap-tul că nu mai e necesar să se facăreferinŃă la o terŃă persoană pentrucare jucătorii să aplice strategia pecare au decis să o aplice, regulilejocului fiind determinate în prealabilşi acceptate de către toŃi jucătorii.

Reinhart Selten este cel care încadrul tezei sale de doctorat asupra

teoriei jocurilor a abordat axiomati-zarea valorii unui joc cu n persoane,sub forma extensivă. Aprofundândaceastă temă, el şi-a adus o con-tribuŃie remarcabilă (care i-a adus şipremiul Nobel) prin care a arătat căeste necesară restrângerea la studiuljocurilor perfecte dintre jocurile careau echilibrul lui Nash.

ReferinŃe bibliografice:

Allais, Maurice (1962), Générali -sation du test de Schuster au cas deséries temporelles auto corrélées dansl’hypothèse d’un processus de per-turbations aléatoires d’un système sta -ble, publicat în „Bulletin de l’Institutinternational de statistique”, vol. 39,p.143-194

Arrow, Kenneth J. (1951), An Ex -tension of the Basic Theorems ofClassical Welfare Economics, publicatîn Proceedings of the Second Berke -ley Symposium on Mathematical Sta -tistics and Probability, p.507-532

Arrow, Kenneth J. şi Debreu, Ge -rard (1954), Existence of an Equi -librium for a Competitive Economy,publicat în „Econometrica”, vol. 22,nr.3, iulie 1954, p.265-290

Debreu, Gerard (1951), The Coeff-cient of Resource Utilization, publicatîn „Econometrica”, Vol.19, nr.3, iulie1951, p.273-292

Debreu, Gerard (1959), Theory ofValue. An axiomatic Analysis of Eco -nomic Equilibrium, Yale UniversityPress, 1959

Harsany, John C. (1977), RationalBehavior and Bargaining Equilibriumin Games and Social Situations, Cam-bridge University Press

Harsany John C. (1976), Essayson Ethics, Social Behavior and Scien -tific Explanation, Dordrecht, Reidel

Harsany John C. (1982), Papersin Game Theory, MIT Press

Harsany, John C. şi Selten, Rein -hart (1988), A General Theory of Equi-librium Selection in Games, MIT Press

Hicks, John R. (1932), Theory ofWages, Macmillan, 1932

Hicks, John Richard (1937), Mr Key -nes and the classics: a suggested in -terpretation, publicat în „Econometri -ca”, vol. 5, aprilie 1937, p. 147-159

Hicks, John Richard (1981), Wealthand Welfare: Collected Essays on Eco-nomic Theory, Oxford, Blackwell, 1981

Hicks, John Richard (1959), Essaysin World Economics, Oxford, Claren -don Press

Hicks, John Richard (1973), Capitaland Time: A Neo Austrian Theory,Oxford, Clarendon Press

Hicks, John Richard (1965), Capitaland Growth, Oxford, Clarendon Press

Hicks, John Richard (1979), Eco -nomic Perspectives: Further Essayson Money and Growth, Oxford, Cla -rendon Press, 1977

Hicks, John Richard (1967), Causa-lity in Economics, Blackwell „Basic Books”

Hicks, John Richard (1969), ATheory of Economic History, Oxford,Clarendon Press

Hicks, John Richard (1989), AMar ket Theory of Money, Oxford, Cla-rendon Press

Jessua Claude, Labrousse Christian,Vitry Daniel şi Gaumont Damien (2006),DicŃionar de ŞtiinŃe Economice, PresseUniversitaires de France, 2001, pub-licat în limba română de Editura Arc

Nash, John F. (1953), The two-person cooperative games, publicat în„Econometrica”, vol. 21, p.128-140

Sava, Sorica (1999), coord., Dic -Ńionar Macmillan de Economie Mo -dernă, Editura Codecs

Contribu]ii la dezvoltarea teoriei echilibrului ale unor laurea]i ai premiului Nobel

asistent univ. drd.Alin OPREANA, ULBS

Gérard DebreuKenneth J. Arrow

BURSE DE STUDIIVINERI 9 NOIEMBRIE 2012 7

urmare din pagina 1Prezentul demers reprezintă de -

ma rarea noului program de burse alAmbasadei FranŃei (notabil pentru Uni -versitatea „Lucian Blaga” din Sibiueste faptul că este prima instituŃie deînvăŃământ superior şi unica – pânăîn acest moment – selecŃionată pen-tru a se testa un nou tip comple-mentar de acordare de burse de stu-dii de către Guvernul FranŃei – orien-tat spre anumite universităŃi şi petematici specifice) şi corespunde uneistrategii de adaptare a ofertei la rea-lităŃile din piaŃă, în cazul acesta fiindvorba de regiunea Sibiului ce prezin-tă un puternic potenŃial turistic, ceimplică punerea în valoare a patrimo-niului. Această alegere are o legătu-ră intrinsecă cu identitatea patrimo-nială şi culturală a oraşului Sibiu,capitală europeană a culturii în 2007.ActivităŃile economice din Sibiu, fap-tul că adesea este considerat ca ora-şul din România cu cel mai bineconservat patrimoniu, de asemenea oadevărată capitală gastronomică, îm -prejurimile oraşului cu regiunea mun-toasă, cea mai dezvoltată zonă ca şipotenŃial turistic (13 oficii de turism,staŃiune de ski, ape termale, activităŃiîn natură), toate aceste elemente co -respund perfect cu obiectivele cursului.

În plină lună a Francofoniei (lunamartie 2012 – anul universitar 2011-2012), noul curs de limbă franceză,cu un pronunŃat caracter profesional,a debutat la Universitatea din Sibiu.Cel mai bun student a avut oportu-nitatea de a primi o bursă în valoa-re de 20.000 de euro, pentru a stu-dia timp de 10 luni în cadrul ŞcoliiSuperioare de ComerŃ de la Toulouse(ESC Toulouse) – instituŃie cotată cafiind clasată pe locul 3 în clasamen-tul şcolilor de comerŃ din FranŃa, bene-

ficiind de una dintre cele mai buneformări de cadre turistice.

Cursul se adresează studenŃilorFacultăŃilor de ŞtiinŃe Economice /Istorie şi Patrimoniu / Litere şi de Arte.StudenŃii selectaŃi pentru a participala curs au avut parte de cursuri in -tensive cu o durată de 3 ore pe săp-tămână, având ca suport de curs ma-teriale tematice din domeniul turis-mului şi al patrimoniului. Cursul a fostextrem de interactiv şi în conformita-te cu cerinŃele universitare din FranŃa,în ideea de a-i pregăti cât mai binepe studenŃi pentru plecarea la studiiîn FranŃa. În acest sens, profesioniştifrancezi din domeniul turismului s-audeplasat la Sibiu pentru conferinŃe şiseminarii tematice. ToŃi studenŃii careau urmat cu asiduitate acest curs şicare au participat şi la alte activităŃifrancofone, au primit o adeverinŃăpentru efortul şi implicarea lor.

În continuare, dorim să-i dăm cu-vântul Irinei Podu, tânăra care a ur -mat acest curs şi care beneficiazăactualmente de această bursă.

Pentru început, vă rugăm să văprezentaŃi şi să ne spuneŃi câtevacuvinte despre parcursul dumnea-voastră academic.

Am terminat liceul în Agnita,oraşul în care m-am născut, iar apoiam urmat Facultatea de ŞtiinŃe Eco -nomice din Sibiu, Specializarea Eco -nomia ComerŃului, Turismului şi Ser -viciilor, absolvind atât liceul cât şifacultatea ca şefă de promoŃie.

Însă în acest parcurs îmi lipseş-te ceva, experienŃa profesională. Nuam lucrat niciodată, am făcut doardouă stagii de câte trei săptămâni,ceea ce este foarte puŃin, nu poŃi săacumulezi prea multe abilităŃi practi-ce într-un timp atât de scurt. Primulstagiu l-am făcut la Golden Tulip Ana

Tower Sibiu, iar al doilea la StylIn -vest Timişoara, prin programul „Prac -tica ta” de la Adecco, program finan-Ńat cu fonduri europene (POSDRU).

Cum aŃi aflat despre aceastabursă şi de ce aŃi ales să studiaŃi înFranŃa?

Lectoratul Francez din Sibiu a or -ganizat un curs de limbă franceză deturism şi punerea în valoare a patri-moniului, la finalul căruia se desfă-şura un concurs pentru a câştiga obursă de 20 000 de euro pentru astudia la Ecole Supérieure de Com -merce de Toulouse (Toulouse Bu -siness School).

Domnul Pierre Guiol s-a ocupatde informarea studenŃilor vizaŃi, iar laFacultatea de ŞtiinŃe Economice dom-nul Lucian Belaşcu l-a susŃinut înacest demers şi ne-a încurajat săparticipăm la curs, el fiind un maresusŃinător al cauzei francofoniei.

De ce FranŃa? Pentru că ocupăprimul loc ca şi Ńară importatoare deturişti. Evident, învăŃământul superiorîn domeniul turismului este cel maidezvoltat în această Ńară.

Care este programul de studiipe care îl urmaŃi în FranŃa şi cereprezintă această bursă pentru voi?

În prezent, urmez un master spe-cializat în management şi marketingîn sectoarele călătorie, hotelărie, tu -rism (Mastère Spécialisé des Sec -teurs Voyage, Hôtellerie, Tourisme).Această bursă înseamnă foarte multpentru mine, având în vedere câŃi ab -solvenŃi sunt în fiecare an, numai îndomeniul turismului. Faptul că amcâştigat această bursă şi că pot săurmez acest program mă va ajuta sămă diferenŃiez de ceilalŃi absolvenŃi,îmi va oferi un mare avantaj pe piaŃaforŃei de muncă.

Cum a fost sosirea în FranŃa?Cum este oraşul în care locuiŃi?

Sosirea în FranŃa a fost exact

cum am planuit-o împreună cu De -legaŃia Campus France din Toulouse.Înainte de plecare, am primit un Pass’Campus cu toate informaŃiile necesa-re, apoi am completat pe site-ul Cam -pus France, în spaŃiul dedicat fiecă-rui bursier, data sosirii mele în Fran -Ńa, am solicitat o cameră într-o reziden -Ńă universitară, iar Campus France s-aocupat de restul.

Cum este oraşul Toulouse?I se spune „la ville rose”. Nu

ştiu dacă totul e „roz” aici, încă maiam multe de descoperit. Însă amobservat că este un oraş foarte dina-mic, având mulŃi studenŃi.

Care sunt perspectivele dumnea-voastră după terminarea sejurului destudii?

Programul pe care îl urmez in -clude şi un stagiu. Astfel, eu am luatîn considerare posibilitatea ca dupăterminarea stagiului să mă angajez larespectiva firmă, deşi mi-ar plăcea sărevin în România şi să aplic ceea ceam învăŃat, evident dacă mi se vaoferi ocazia şi dacă munca mea va firecunoscută ca şi aici.

Ce sfaturi aŃi avea pentru stu-denŃii interesaŃi de acest tip debursă, respectiv de studiile în FranŃaîn general?

Sfatul meu, pentru studenŃii inte -resaŃi de acest tip de bursă şi destudiile în FranŃa în general, este săiasă din zona lor de confort, să numai invoce diferite scuze pentru a nuface acest pas. Da, este foarte co -mod să rămâi în Ńara ta, să faci cevaasemănător cu ceea ce ai făcut pânăacum, dar în acest ritm este dificilsă progresezi. Trebuie să îşi stabi-lească foarte clar un obiectiv şi, apoi,să facă tot posibilul pentru a-l atin-ge. Oricum, nu sunt singuri în acestdemers. Lectoratul Francez din Sibiu,Campus France şi alte instituŃii dinFranŃa îi vor sprijini pe tot parcursul.

Curs de limb@ francez@ specializat@, având ca principale teme turismul}i valorificarea patrimoniului – un demers sus]inut de c@tre Lectoratul

Francez din cadrul Universit@]ii „Lucian Blaga” din Sibiu- Interviu cu Irina Podu, absolven tă a FacultăŃii de ŞtiinŃe Econo mice, laureată a unei burse de 20.000 de euro în FranŃa -

Irina Podu

dr. Lucian BELAŞCU, ULBS

Vedere din Toulouse

Este arhicunoscut faptul că pic-tura religioasă ortodoxă, este subor -donată conceptual şi funcŃional, arhi-tecturii de origine bizantină. Planularhiectural al unei biserici ortodoxeîn majoritatea cazurilor a fost cel înformă de cruce grecească, orientatăcu absida altarului spre est, (răsărit).Timp de peste două secole aceastăpoziŃie consacrată a bisericii ortodoxefaŃă de punctele cardinale, a fost fo -losită şi în armată. În primele luniale stagiului militar soldaŃii aflau căorientarea în teren, în lipsa busolei,se putea face prin poziŃia altarului dela bisericile ortodoxe. Construiea bise -ricilor cu altarul orientat spre răsărita devenit obligatorie până în secolul 21.În plafonul turlei principale, în naos,cu faŃa spre răsărit se picta icoana

Iisus Pantocratorul în funcŃie de careera concepută toată iconografia bisericii.

Toate scenele mai semnificativedin Biblie, destinate să decoreze o bi-serică ortodoxă, sunt concepute înfuncŃie de felul în care este dimen-sionat altarul, mărimea turlei, de nu -

mărul ferestrelor şi dimensunile lor.Există o anumită proporŃionalitate în -tre diametrul cupolei şi înălŃimea tur -lei, prevăzută în preceptele Erminieipicturii bizantine.

În arhitectura religioasă postde-cembristă din România, sub pretextul

libertăŃii şi al originalităŃii, au apărutbiserici de forme ciudate, un soi decombinaŃii stilistice care mai de caremai bizare, apărute toate sub oblădu -irea şi binecuvântarea forurilor ecume -nice superioare.

Arhitectura religioasă de „tranziŃie”

nu este o sintagmă peiorativă fictivă,ci o realitate concretă, care are, indi -ferent de zona geografică câteva tră -sături specifice uşor de recunoscut.Printre acestea cele mai frecventesunt: lipsa de proporŃii şi eterogeni-tatea stilistică.

În judeŃul Sibiu construirea denoi locaşuri de cult, multe la număr,a atras în mod firesc un număr apre-ciabil de pictori, diferiŃi ca pregătire,talent şi motivaŃie materială şi pecu-niară. Pe lângă pictori conscraŃi ca:Liviu Ciungan, Marian Verza, Aurel Stă -niŃ, Tudor Torje, Ionel Căzilă, BrăduŃDumbrăveanu care pictează în spiritneo-bizantin românesc de bună factu-ră, au apărut o mulŃimeea de pictorimai tineri, proveniŃi din RepublicaMoldova, care pictează la preŃuri din-tre cele mai modeste, pictura lor fiindpe măsura acelor preŃuri.

Dintre toŃi pictorii amintiŃi mai sus,Marian Verza, membru al Uniunii Ar -tiştilor Plastici din România, se de -taşează total de toŃi ceilalŃi, prin origi -nalitatea compoziŃiilor şi a ornamen-ticii, prin pedanteria şi acurateŃea exe -cuŃiei. Cromatica sa este luminoasă,culorile sunt armonizate în spiritultradiŃiei picturii bizantine.

ART~ ECONOMIE VINERI 9 NOIEMBRIE 20128

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

5 noiembrie 1922. Descoperirea, de către egiptologul Carter, a sarcofagului faraonuluiegiptean Tutankhamon (mort în 1343 î.e.n.). Patru ani au fost necesari pentru a aduce

la lumină toate comorile de acolo, înainte de a ajunge, în sfârşit, la mumie.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din SaduBiserica Sfânta Treime din SaduBiserica Ortodoxă din Cisnădie

“Maica Domnului cu pruncu” - Aurel StăniŃ “Sfântul Nicolae” - Marian Verza “Isus Pantocratorul” - Dumbrăveanu Petru BrăduŃ

Arhitectura religioas@ de ,,tranzi]ie” (II)