--S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Noi nu vedem cu ochii,ci cu mintea. Dac@ min -tea e goal@, ochii privescf@r@ s@ vad@.”

{tefan Odobleja

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 230 anul 5 vineri, 11 septembrie 2009 1 RON

10 septembrie, 1898: este asasinat@, de c@treanarhi}ti, la Geneva, ^mpar@teasa Elisabeta aAustro-Ungariei (Sisi). Era so]ia ^mparatului Franz-Iosef, cu care se c@s@tore}te ^n 1854...

„Împ@rt@}esc opinia unui bancher c@ de acum singura direc]iea economiei e în sus. Nu }tiu viteza cu care se va relua” a spuszilele trecute d-l Mugur Is@rescu, guvernatorul B@ncii Na]ionale aRomâniei, realimentând optimismul referitor la viitorul economiei }isociet@]ii române}ti în ansamblu. Mai mult, Mugur Is@rescu amen]ionat în aceia}i declara]ie c@ „Revenirea economiei va fi întrimestrul III sau IV. Daca nu va fi în trimestrul III, atunci va fi cat-egoric în IV, pentru ca acolo avem deja efectul de baz@”. Optimismulguvernatorului este de acum binecunoscut, majoritatea declara]iilordomniei sale din ultimul an având o astfel de caracteristic@. O astfelde atitudine este cumva obligatorie pentru pozi]ia pe care d-l Is@rescuo are, }tiut fiind faptul c@ panica este unul dintre factorii de antrenareîn criza economic@. În cadrul aceleia}i declara]ii se men]ioneaz@, îns@,c@ „Pentru noi (BNR – n.a.) nu a fost nici o noutate faptul ca urmeaz@refluxul. Dar este adev@rat ca magnitudinea acestui reflux a fostsubestimata de Banca Na]ional@. Refluxul acesta a fost extrem de greude estimat si aceast@ magnitudine face diferen]a între ceea ce am fivrut s@ fie soft landing }i hard landing.”

Cele trei crizePUNCTUL PE EUROPA

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Sitagma din titlul acestuiarticol a fost, în variantapozitiv@, parte a unui slo-gan publicitar pentrutelefonia mobil@. De fapt,a fost mai mult decâtatât. Putem spune, printr-o extrapolare potrivit@, c@a caracterizat întreaga pe-rioad@ de dup@ 2000, nuîntâmpl@tor perioada deaur }i a telecomunica -

]iilor, dar mai ales a economiei. Din 1999, chiardac@ prezentul nu era cine }tie ce str@lucit,viitorul suna bine. Acum, chiar dac@ prezentulputea ar@ta mult mai r@u, nici viitorul nu sun@prea bine. Întrebarea pe care o auzim cel maides – cât mai este pân@ se termin@ criza – artrebui s@ nu o mai auzim deloc. Dintr-un motivfoarte simplu.

Dan SUCIU

Dac@ „coloana vertebral@ ” a gândirii luiSaint-Simon privind progresul societ@]iica atare se identific@ în dezvoltareaindustriei, a activit@]ilor care produceau –ceea ce, fire}te, c@ nu era deloc r@u,fiind vorba, de fapt, de o tez@ peren@,sunt }i detalii ale concep]iei sale care îla}eaz@, evident, acut, în actualitateanoastr@. Desigur, când îl apreciem }i îlinterpret@m pe Saint-Simon trebuie s@]inem seama c@ ideile sale au fost

avansate cu aproape 200 de ani în urm@,c@ ele se raportau la experien]a unui tre-cut de pân@ atunci, dar c@ purtau }ipecetea unui spirit vizionar incontestabil,spirit care a caracterizat }i caracterizeaz@opera marelui gânditor francez....Va afla un real sprijin în „Traitéd’Economie Politique” al celui consider-at primul profesor în lume al acesteidiscipline, în spe]@ Jean Baptiste Say.{i Say – ca }i Saint-Simon – î}i con-struise lucrarea pe ideea c@ industriaera aceea chemat@ s@ aibe primul rolîn economie.

O dilem@ pentru posibilii angajatori?

Be]ia tinere]ii o între -ce pe cea a vântului. E ozical@ din popor. {i ne e con-firmat@ în fiecare zi. Dac@ estes@ ad@ug@m un exemplu dinadvertising, exist@ chiar oreclam@ la televizor cu doitineri care vorbesc nemul ]umi]idespre o promovare care numai vine de vreo 6 ani.

Cu alte cuvinte,noi,tinerii, fie c@ activ@m înmediul de business, fie în celartistic, de servicii sau admi -nistrativ, vrem s@ ni se

întâmple lucrurile în via]@ cu viteza vântului, punempasiune în ceea ce facem, chiar si atunci când nu facembine, si-apoi intr@m într-o stare de nemul]umire c@astept@rile noastre nu coincid cu percep]ia }efilordespre noi.

student Maria-RamonaBRANGA Fac. de {tiin]e Economice,Finan]e-B@nci, ULBS

Dan POPESCU

Viitorul nu sun@ bine

Gr@be}te-te încet, c@l@torule, }i traie}te clipa! Europeada (II)

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pag. 7

Eseu

continuare ^n pag. 7

continuare ^n pag. 4

Saint-Simon, premier ^n vreme de criz@ ? (II)

- statutul binef@c@tor al muncii }i activit@]ilor -

%nv@]@minte de ieri, ^n actualitate ast@zi

S@ vorbim despre globalizare (III)

Art@ }i economie (XXIII) - c$teva evalu@ri -

Drd. Anca DINICU

dr. Dan Alexandru POPESCU Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

pag. 2

pag. 6 pag. 8

Stadiul }i gradul de integrare a pie]elor financiare europene

dr. Ramona TOMA OR~{TEAN }idr. Lucian BELA{CU pag. 5

Saint-Simon

B.N.R.

DEZVOLTARE VINERI 11 SEPTEMBRIE 20092

Acuzelor c@ statele dezvoltatede ast@zi s-au cl@dit pe bog@]iilecoloniilor li se poate r@spunde prinexemplul celor trei dintre cele maibogate state europene – Norvegia,Suedia }i Elve]ia – care nu au avutvreodat@ colonii. Un alt stat dez-voltat, Germania, }i-a pierdut coloni-ile în 1919, iar Fran]a s-a bucurat deo adev@rat@ rena}tere economic@dup@ ce a acordat coloniilor saleindependen]a, la începutul anilor '60ai secolului trecut. În schimb,Portugalia, nu tocmai o putere eco-nomic@ ast@zi, a fost primul }i ultim-ul dintre imperiile coloniale euro -pene. În alt@ ordine de idei, exist@state (China, Turcia, Etiopia) care,de}i n-au fost niciodat@ colonizate,n-au urmat acela}i drum al cre}terii}i dezvolt@rii precum statele occiden-tale. Nu mai pu]in adev@rat este }ifaptul c@ leg@turile dintre metropole}i colonii au continuat }i dup@declan}area procesului de decolo-nizare, chiar dac@ într-o form@ recon-figurat@. Statele s@race, care au deexportat doar materii prime, primescde regul@ pre]uri sc@zute din parteapartenerilor boga]i, supraproduc]iaatr@gând dup@ sine sc@derea pre -]urilor. Situa]ia nu este neap@rat re -zultatul unui „complot capitalist” }ipoate fi remediat@ prin, de exemplu,asocierea respectivelor state în for-mule de organizare interna]ional@,precum OPEC, care s@ le apereinteresele, s@ limiteze produc]ia men -]inând astfel pre]urile.

Explica]iile de natur@ intern@ î}itrag substan]a din problemele deordin cultural existente în statele s@ -race, ideea c@ unele atitudini culturalepromoveaz@ cre}terea, iar altele nu,fiind larg acceptat@. Unele dintrestatele cele mai s@race în resurse nat-urale (Japonia }i Hong Kong) s-autransformat în miracole economice înbaza resurselor umane de care au dis-pus, în timp ce alte ]@ri bogate înresurse naturale (Burma/Myanmar) audevenit tot mai s@race. De underezult@ c@ resursele umane }i reformainstitu]ional@ intern@ care s@ favorizezepia]a liber@ sunt factori de dezvoltaremult mai importan]i decât resurselenaturale. Cre}terea economic@ pre-supune }i schimbarea de mentalitate,con}tientizarea necesit@]ii unui efortsus]inut, atitudine destul de firav@ însociet@]ile tradi]ionale, unde oameniide secole au muncit p@mântul, aucerut pu]in de la st@pânire }i au muritde tineri. În plus, structurile politice }ireligioase adesea îndeamn@ la supu -nere în fa]a autorit@]ii }i fatalism înfa]a voin]ei divine.

Practic, aproape întregul Sud afost la un moment dat colonie, înmulte dintre statele acestei jum@t@]ide lume (în special cele africane)continuând s@ r@bufneasc@ resenti-mente fa]@ de statul capitalist dez-voltat, „nemilos }i arogant”, iar alteles@ rememoreze periodic lupta deeliberare (armat@), când erau anti-occidentale }i pro-sovietice.

Atunci când abord@m chestiu -nea cre}terii economice în privin]aunei ]@ri sau regiuni trebuie s@ avem

în vedere r@d@cinile procesului, moti-va]iile care l-au determinat.

În Evul Mediu, Europa se car-acteriza printr-o societate tradi]ional@,fiind cu mult în urma imperiilor arab}i chinez în ceea ce însemnaeduca]ia, }tiin]a }i comer]ul, pentruca începând cu secolul 16 diferen]eles@ înceap@ s@ se atenueze sim]itor.Sursele moderniz@rii europene suntmultiple, cei mai mul]i dintre istoriciacordând îns@ credit calit@]ii sistemu-lui de gândire care a început s@înfloreasc@ odat@ cu Rena}terea Ita -lia n@, având ca punct de plecare sec-olul 13. Comer]ul a crescut într-atâtîncât Europa avea s@ fie împânzit@ deo adev@rat@ re]ea în domeniu. S-areu}it dep@}irea mentalit@]ii c@bog@]ia }i statusul erau mo}tenite, ocultur@ a banului }i a progresuluimaterial fiind dezvoltat@. În secolul15 începuse s@ devin@ respectabil s@acumulezi cât mai mult@ bog@]ie cuputin]@, mult mai mult@ decât famil-ia putea s@ cheltuiasc@. „Investe}te }icre}te, apoi reinveste}te }i cre}temai mult” era modul de gândire laordinea zilei, mentalitate care lipse}teîn cea mai mare parte, }i ast@zi,unor regiuni importante din SudulGlobal. S-a încercat explicarea aces-tui shift de mentalitate ca urmare ainova]iei }i schimb@rilor tehnologice,a îmbun@t@]irii modalit@]ilor de trans-port }i comunicare, a consolid@rii }icentraliz@rii puterii în interiorul sta -telor, a deschiderii c@tre lume prinintermediul comer]ului. Dar reforme}i transform@ri de acest gen s-auîntâlnit }i în cadrul altor civiliza]ii,f@r@ îns@ s@ genereze sus]inereacre} terii economice.

De asemenea, s-au adus argu-mente de ordin cultural, în specialreferitoare la apari]ia }i afirmareaProtestantismului care a reu}it s@provoace ordinea prestabilit@ promo-vat@ de Catolicismul medieval. Bise -rica Catolic@ nu era orientat@ însprecre}tere, înv@]a oamenii s@-}i acceptedestinul, condamna creditul (atât denecesar cre}terii), considerându-limoral. Pentru sociologul }i econo-mistul politic german Max Weber(1864-1920), etica }i în]elegea pro -testant@ a lumii au fost cele care auinfluen]at în mod pozitiv dezvoltareacapitalismului, Biserica Protestant@reu}ind s@ concilieze principiile dog-mei cre}tine cu acumularea bog@]iei.

Bog@]ia era un lucru r@u din punctde vedere etic doar atât timp câtconstituia sursa unei vie]i în desfrâu,iar acumularea de bog@]ie era unlucru condamnabil doar atât timp câtse realiza în ideea ducerii mai târziua unui trai plin de pl@ceri. Acu mulareade capital prin (auto) constrângereaascetic@ de a eco nomisi a contribuit,prin investirea capitalului, la cre}tereabog@]iei. Cât de puternic@ a fostaceast@ influen]@ (în principal în Anglia}i Olanda) nu se poate demonstra, dinp@cate, cu exactitate pe baza unei sta-tistici. Aceast@ interpretare a lui MaxWeber privind eficien]a rela]iei dintreetica protestant@ }i acumularea de cap-ital este pus@ sub semnul întreb@riiavând în vedere c@ primii capitali}ti aufost proprietarii catolici din Italia deNord }i Germania de Sud ai formelorincipiente de b@nci. Pentru a nu maivorbi de faptul c@ în mediul de afac-eri (financiar) european au activat }ipersoane non-cre}tine. De exemplu,evreii s-au remarcat prin spiritul ino -va]iei economice }i cel întreprinz@tor,întotdeauna fiind obli ga]i s@ se afle înfa]a rivalilor cu un pas înainte, caurmare a migra]iei lor continue con-comitent cu afirmarea, în vedereasupravie]uirii, a rolului lor economic.

Indiferent de cauze, Occidentuls-a dezvoltat, încercând (prin dinam-ic@ }i expansionism) convertirea între -gii lumi în aceast@ direc]ie, a eco -nomiei mondiale de sorginte capital-ist@. Dac@, într-adev@r, capitalismulfunc]ioneaz@ }i în direc]ia ridic@riistatelor s@race, r@mâne înc@ o prob-lem@ în dezbatere. Cel mai adesea,r@spunsul este afirmativ dar cucondi]ia implement@rii unor politicianume. Ast@zi, capitalismul nu maieste un sistem simplu, în care guver-nul s@ se retrag@ în plan secund,l@sând totul la latitudinea pie]ei, cieste o organizare complex@ care ceredin partea guvernului nu doar creareade condi]ii favorabile, ci o interven]ietot mai activ@ dar ra]ional@.

Economiile din Sud care auînregistrat succes în cre}terea eco-nomic@ au reformat, în general,politicile în domeniile liberaliz@riipre]urilor, monetar, educa]ie }is@n@tate, comer] }i guvernare. Înciuda pesimismului unora cu privirela capacitatea de cre}tere economic@a Sudului, exist@ state din aceast@regiune care au reu}it ritmuri de

cre}tere mai mari chiar decât în]@rile dezvoltate, ritmuri care, de}iaflate în sc@dere ca urmare a con-juncturii globale, continu@ s@ fiesuperioare. Astfel, pentru ultimii doiani (2007, 2008), SUA au înregistratritmuri de cre}tere ale PIB real de2,7& }i 0,9&, Germania de 2,5& }i1,3& iar Spania de 3,7& }i 1,2&, întimp ce China a ob]inut 13,0& }i9&, India 9,3& }i 7,3& iar Vietnam8,5& }i 6,2&. La începutul epociiindustrializ@rii, Marii Britanii i-au tre-buit aproximativ }aizeci de ani,începând cu 1780, pentru a dublavenitul per capita; Statelor Unite,începând cu 1840, le-au luat cincize-ci de ani pentru a atinge acela}irezultat; Japonia, dup@ 1885, a avutnevoie doar de treizeci }i cinci deani; Turcia, dup@ 1957, a atins acestobiectiv în dou@zeci de ani; Brazilia,dup@ 1961, a avut nevoie de opt-sprezece ani; Coreea de Sud,începând cu 1977, de 10 ani. Aceas -t@ reducere de perioad@ a fost posi-bil@ ca urmare a faptului c@ noilestate industrializate nu trebuie s@genereze tehnologie inventând-o, citrebuie doar s@ o importe.

Prin urmare, sunt câtevaaspecte care trebuie luate în consid-erare atunci când analiz@m rela]iaNord-Sud: subdezvoltarea, în ciudarolului pe care-l joac@ aspectul cul-tural, nu ar trebui tratat@ în termenide „origine” }i „tradi]ie”; a}a cumSudul Global nu reprezint@ o regiuneunit@ }i unitar@, }i statele Norduluisunt marcate de anumite diviz@rilegate, în principal, de modul deatingere a propriilor lor obiective,oscilând undeva între o politic@ pecont propriu }i o nevoie de cooper-are reciproc@ izvorât@ din dorin]a }inecesitatea men]inerii în pozi]ii detop }i favorizat@ de compatibilitateapolitico-ideologic@ }i institu]ional@;subdezvoltarea contemporan@, resim -]it@ cu acuitate în special de c@tre]@rile cu venituri mici, poate fi în]e -leas@ drept rezultatul a dou@ ac]iuni,respectiv este un produs istoric altrecutului, care se perpetueaz@ }iast@zi, }i este o reflectare a unorstructuri economice, politice, sociale}i culturale improprii cre}terii }i dez-volt@rii, integr@rii în circuitul eco-nomic mondial; rela]iile de depen-den]@ reprezint@ o caracteristic@ asistemului mondial, ele nu pot fi

negate }i, probabil, vor func]iona }ide acum înainte atât timp cât medi-ul interna]ional economic }i politiceste inseparabil de factorul de putere;ideea c@ dezvoltarea statelor sub-dez-voltate ar putea deveni realitate doarîn lipsa difuziei de valori, institu]ii }icapital provenite de la nivel inter-na]ional este neconcordant@ cugradul crescut de interdependen]@ pecare este croit@ globalizarea; în fa]anoilor provoc@ri aduse de procesulglobaliz@rii, nu toate statele din SudulGlobal sunt la fel de vulnerabile,având în vedere diferen]ele în privin]adependen]elor de comer]ul extern }iinvesti]ii, precum }i fragilitatea sec-torului financiar; clivajul Nord-Sudeste real }i face parte din structurade baz@ a economiei mondiale.

În ciuda eterogenit@]ii sale, încare coexist@ ]@ri bogate }i s@race,mari }i mici, puternic dezvoltate }isubdezvoltate, economia mondial@continu@ s@ func]ioneze. Ce determin@aceast@ „unitate în diversitate”? Careeste liantul care une}te economiina]ionale atât de diferite? R@spunsular putea consta în faptul c@ produse-le }i serviciile rezultate în urma activ-it@]ii economice devin m@rfuri desti-nate schimbului pe pia]@. În plus, }iîn statele mai pu]in dezvoltate alelumii, obiectivele cre}terii }i dezvolt@riieconomice sunt acelea}i ca în ]@rilecare înregistreaz@ ritmuri superioare,doar abilitatea de a le atinge fiindproblematic@. Diviz@rile la nivel globalcare exist@ }i care vor deveni din ceîn ce mai serioase se vor contoriza întermeni de „a avea” }i „a nu avea”,vor fi între boga]i }i s@raci, întreeconomii competitive }i economiiincapabile de o adecvare profund@ }ieficient@ la cerin]ele globaliz@rii.

Globalizarea produce efectediferite pentru participan]i }i „non”-participan]i: dac@ în rândul partici-pan]ilor exist@ semne de convergen]@economic@, mai mult sau mai pu]inreflectate asupra bun@st@rii na]iunilor,în acela}i timp ea produce unfenomen invers, de divergen]@, întreace}tia }i non-participan]i, cei carer@mân în cea mai mare parte izola]ide pie]ele globale.

Deocamdat@, definirea global-iz@rii drept c@utarea unit@]ii princre}terea interdependen]elor la nivelmondial r@mâne doar atributul teo-reticienilor, nu }i al practicienilor.

S@ vorbim despre globalizare (III)

Drd. Anca Dinicu

Ora}ul Quebec fost@ colonie francez@

3CRIZ~VINERI 11 SEPTEMBRIE 2009

urmare din pag.1Aceast@ nuan]are ne arat@ cu clar-

itate c@ cel pu]in o parte a optimismu-lui s-a bazat pe o analiz@ mai degrab@cu „ochi bun” decât cu ochi critic asitua]iei economice }i sociale.

La rândul s@u, Pre}edinteleRomâ niei a punctat în diferitele lu@ri decuvânt din ultima vreme faptul c@ ce afost mai r@u pare s@ fi trecut, dar }ifaptul c@ situa]ia interna]ional@ ne-ab@gat în criz@, tot situa]ia interna]ional@ne va scoate.

Pân@ la urm@, to]i ne dorim caRomânia s@ ias@ din criz@! Îns@ nuprea au existat pân@ acum eforturiserioase de a defini ce înseamn@ie}irea din criz@ }i – mai ales – undeam vrea s@ ne afl@m – ca pozi]ie eco-nomic@ }i social@ – dup@ ce vom fiie}it din criz@.

Situa]ia este aproape pe deplinsimilar@ cu cea de pân@ în 2007, cândcu to]ii vorbeam de tranzi]ie }i deie}irea din tranzi]ie, f@r@ ins@ s@ avemm@car o declara]ie politic@ serioas@care s@ stabileasc@ cap@tul drumului.Ca }i acum, ne doream cu to]ii –cet@]eni, oameni politici, guvernan]i –s@ treac@ criza tranzi]iei }i s@ ne fiebine. {i intr-o bun@ zi, discu]iile despretranzi]ie au fost abandonate, consid-erând cu to]ii c@ la 1 ianuarie 2007,odat@ cu intrarea în Uniunea Euro -pean@, problema ar fi fost rezolvat@. Oastfel de atitudine a fost posibil@ maiales datorit@ faptului c@ ultimii 5 ani aufost ani de cre}tere economic@ }inivelul de trai al multora dintre românis-a îmbun@t@]it vizibil.

În mod special în 2005, 2006 }i2007, în mediul public a fost prezent@o disput@ serioas@ despre costurileintegr@rii, respectiv despre impactulsectorial sau global pozitiv/negativ pecare integrarea european@ îl va deter-mina. Apoi, discu]ia a fost dat@ uit@rii,f@r@ ca vreodat@ s@ avem de-a face cuo analiz@ serioas@ de impact.

Ast@zi, în 2009, constat@m c@,într-un fel sau altul, cele 3 chestiuni s-au „ascuns” sub un nume comun,respectiv „criz@ economic@”. Cu atâtmai mult, pare a fi necesar@ trecereade la abordarea sintetic@ la cea ana -litic@, pentru a stabili cu claritate ce tre-buie s@ a}tept@m sub denumirea de„ie}irea din criz@” }i mai ales undevrem s@ ie}im din criz@ }i ce avem def@cut pentru aceasta.

Într-un mod simplificat, ie}ireadin criza economic@ global@ poate figândit@ ca fiind „revenirea la situa]iaante rioar@”. O astfel de revenire nu esteins@ posibil@ în integralitatea sa }i nici

nu este de dorit. Dac@ am reveni lasitua]ia din vara lui 2008, de exemplu,am fi de fapt la un pas de un nou valde criz@, la fel de devastator ca aces-ta. Este clar acum, c@ la nivel mondi-al, cel pu]in activitatea bancar@ }i finan-ciar-bancar@ nu trebuie s@ mai revin@la ceea ce a fost. Paul Krugman, de laUniversitatea Princeton, ca }i mul]i al]iide altfel, a ar@tat c@ unul dintremotoarele crizei financiare l-a constitu-it scoaterea din sistemul bancar regle-mentat a unei cantit@]i uria}e de bani}i rularea lor în cadrul unei „re]ele ban-care din umbr@”, aflat@ în afara con-trolului autorit@]ilor, care a tranzac]ionatproduse derivate bazate pe crediteipotecare cu risc ridicat. Am pl@tit ast-fel cu to]ii o poli]@ grea generat@ del@comia excesiv@ a fiin]ei umane, nefi-ind vorba aici doar de managerii acelorsisteme, care au „câ}tigat” sume fabu-loase, ci }i de zecile sau sutele de mil-ioane de oameni care au tranzac]ionatîn acest sistem. Pia]a imobiliar@ dinRomânia de dinainte de toamna lui2008 a func]ionat la un nivel mult mairudimentar ca instrumentalizare, dar s-abazat pe aceia}i exacerbare a l@co miei,care a f@cut ca, de exemplu, un aparta-ment foarte bun de 2 camere, constru-it înainte de 1989 într-un bloc, s@ fiescos la vânzare cu 20.000 de m@rci în1998 (aproximativ 8.000 de Euro) }i cu75.000 Euro în 2008. Am uitat mareparte dintre noi, astfel, c@ economia areo evolu]ie ciclic@, la fel ca alternan]aanotimpurilor, }i c@, de fapt, baza pros-perit@]ii umane a constituit-o „transfor-marea naturii în folosul omului”, adic@ceea ce numim simplist produc]ie, }i nuserviciile adiacente acesteia.

{i atunci, care poate fi semnalulc@ am ie}it din criz@?

Din punctul meu de vedere, ar fide luat în considera]ie aici dou@aspecte fundamentale ale sistemuluieconomic }i social mondial, }i – pecale de consecin]@ – din România: pro-duc]ia }i situa]ia for]ei de munc@ (rata}omajului, rata ocup@rii, raportul sala -riu-productivitate, puterea de cump@ -rare, etc.). Revenirea produc]iei }isitua]iei for]ei de munc@ NU la situa]iade dinainte de criz@, ci la o situa]ies@n@toas@ }i sustenabil@, ar puteaînsemna ie}irea din criz@. Astfel, nivelulproduc]iei ar trebui s@ fie ajustat înfunc]ie de nivelul cererii sustenabilepentru fiecare dintre pie]ele secven]ialeimportante, cât }i pentru pie]ele glob-ale. Partea de cerere suplimentar@ carea fost alimentat@ din supra-creditaresau din veniturile ob]inute mai degrab@din specula]ia perpetu@ ar trebui s@ nune a}tept@m s@ se mai reproduc@,aceast@ cerere neacoperit@ având prin

îns@}i defini]ia sa mai degrab@ calit@]idistructive decât constructive. O abor-dare similar@ putem avea în ceea ceprive}te resursele umane, fiind acumclar c@ unele dintre evolu]iile din acestdomeniu au fost alimentate de pie]elespeculative }i de supra-cererea de pia]@nesustenabil@. Distorsiunile din pie]elede baz@ au creat imaginea unei pros-perit@]i globale importante, preocupareacompaniilor }i statelor pentru tratareaanalitic@ a situa]iilor din domeniulresurselor umane fiind tot mai sc@zut@.Pe fondul speran]ei ob]inerii unui prof-it perpetuu mai mare ast@zi decât ieri,oamenii – ca singur@ surs@ a prosper-it@]ii – au fost trata]i din ce în ce maimult ca „unelte interschimbabile” pen-tru ob]inerea de profit. Economia înansamblul s@u s-a orientat mai degrab@spre profit în sine }i mai pu]in spre„profitabilitate” în folosul umanit@]ii.Criza global@ pe care o travers@m nearat@ cu claritate faptul c@ sistemulsocial de ast@zi se afl@ într-o serioas@pan@ de paradigm@, al c@rui efect petermen lung – dac@ continu@ – nea}tept@m s@ fie tot mai împov@r@tor.

Revenind la România, cred c@vom putea declara c@ am ie}it din criz@nu atunci când „cre}terea se va relua”ci atunci când nivelul produc]iei vareveni la cote sustenabile. De aseme-nea, la nivelul for]ei de munc@ vom fiie}it din criz@ atunci când rata }omaju-lui se va stabiliza la un nivel de echili-bru între ceea ce reprezint@ constrân-gerile de competitivitate }i ceea cereprezint@ suportabilitatea social@ }icapacitatea de interven]ie social@ aautorit@]ilor publice.

Simpla raportare la procente ne-ar putea face s@ ne în}el@m! Dac@ fa]@de anul trecut vom avea o sc@dereeconomic@ de 8-10&, }i ne vom rapor-ta procentual pentru 2010 la acestnivel, desigur c@ a sc@dere pentru 2010cu – s@ zicem – 7& fa]@ de 2008apare… ca fiind o cre}tere fa]@ denivelul lui 2009. Probabil la o astfel dereluare a cre}terii economice, raportat@la „fundul sacului” face referire }i d-lMugur Is@rescu atunci când spune c@economia va fi în cre}tere. Oricum,pentru România unele dintre datelemacroeconomice r@mân sub un gradserios de incertitudine, mai ales atuncicând adi]ion@m în rapoarte rezultateledin agricultur@. Cum mare parte dinagricultura noastr@ e „de subzisten]@”,adic@ se desf@}oar@ în gospod@rii indi-viduale, rezultatele anului agricol sebazeaz@ mult pe estim@ri }i consider-area produc]iei agricole ca fiind „depia]@” }i nu majoritar de autoconsum.Drept urmare, e destul de complicat destabilit care din datele despre activitatea

economic@ din agricultur@ sunt „dateempirice” }i care sunt mai degrab@ „datecalculate”. Un plus/minus în pre miselede estimare sau calcul a produc]iei agri-cole, ne poate, desigur, la nivel de hâr-tie, adânci sau scoate din criz@.

Presupunând acum, la nivel purspeculativ, c@ România a dep@}it crizaeconomic@ global@, indus@ în parte desitua]ia mondial@ economic@ }i finan-ciar@, unde ne vom afla?

Mul]i dintre noi cred c@ ne vomafla într-o stare de bine personal }isocial, în mod necesar }i obligatoriu.Desigur, ne va fi mai bine, poate chiarmult mai bine, dup@ ce pie]ele vor fidep@}it actuala situa]ie de contrac]iemajor@.

Ins@, personal cred c@ ne vomtrezi în mijlocul a alte dou@ crizeimportante de sistem, care de dataaceasta sunt pur române}ti, nu maisunt induse de pia]a mondial@ }i nu sevor rezolva prin rezolvarea crizei eco-nomice }i financiare mondiale.

Prima dintre ele este o criz@ desistem datorat@ modului în care Româ -nia a trecut de la comunism/socialismla capitalism. Avem nerezolvate puter-nice tensiuni de natur@ economic@, maiales în ceea ce prive}te distribu]iastructural@ a capitalului }i distribu]iaspa ]ial@ a acestuia, în interiorul spa -]iului economic na]ional. E de re mar cataici, în special situa]ia agriculturii, carese reflect@ direct în costul vie]ii cotidi-ene, dar }i situa]ia macroeconomic@ aeconomiei române}ti. Importul unuiprocent substan]ial din hrana zilnic@ aromânilor ne face dependen]i de fluc-tua]iile de curs, influen]eaz@ balan]a depl@]i na]ional@ }i face ca plus valoareaacestui domeniu în economia na]ional@s@ fie mult mai mic@ decât ar putea fi.Aceast@ situa]ie are leg@tur@ cu modulîn care s-a f@cut retrocedarea tere -nurilor agricole, dar }i cu lipsa oric@reipolitici serioase în domeniul agricol dela Revolu]ie încoace. Neimpozitareasubstan]ial@ a suprafe]elor agricole – deexemplu – face ca multe dintre ele s@r@mân@ nelucrate, în a}teptarea unuicump@r@tor gata s@ ofere pre]uri aber-ante de genul 10-20 Euro pe metrup@trat de teren agricol, a}a cum a ofer-it Statul român celor expropria]i petraseele de autostrad@, de exemplu. Cas@ r@mânem doar la agricultur@, ne

afl@m în situa]ie de criz@ structural@major@, chiar }i numai pentru faptul c@o parte dintre instrumentele importantepentru func]ionarea pie]ei agricole nuexist@ (de exemplu bursa agricola, sausistemul de achizi]ie a produc]iei agri-cole de la produc@tori, sau sistemul definan]e a produc]iei agricol@ din anulviitor, etc.).

La aceea}i criz@ de sistem româ-nesc putem men]iona înc@ câtevaîncord@ri esen]iale, cum ar fi con-curen]a public-privat în ceea ce prive}tesalarizarea (salarii medii mai mari înmediul public), salarizare în discordan]@cu evolu]ia productivit@]ii muncii, lipsaunei politici serioase de formare aresurselor umane, lipsa de for]@ demunc@ pe pie]ele locale, în zonele dez-voltate din ]ar@ }i lipsa cronic@ delocuri de munc@ în zone mai pu]in dez-voltate, emigrarea legal@ sau ilegal@ amilioane de români, depopulareasatelor, etc.

Discrepan]ele dintre diferite„zone” economice , cum ar fi de exem-plu Ardeal – Moldova, dar }i dintrediferitele p@r]i ale unui jude] sau dintrecapitala de jude] }i restul jude]ului, facca teritorial s@ coexiste turbioane dedezvoltare }i regres, care creeaz@ pre-siuni serioase pe domenii precumlocuin]ele, locurile în a}ez@mintelesociale, spitale, }coli, datorit@ unor flux-uri de popula]ie interne impredictibile.Toate aceste fenomene sunt seriosaccentuate de starea deplorabil@ a infra-structurilor de transport, România con-servându-}i }i anul acesta ultimul locîn Europa din acest punct de vedere.

A treia criz@ ar fi, în aceia}iaccep]ie, criza lipsei de competitivitatea mediul privat }i public din România,în competi]ie de acum f@r@ menaja-mente }i f@r@ protec]ionism, cu celelalte26 de ]@ri din Uniunea European@, criz@asupra c@rei vom reveni cu detalii cualt@ ocazie.

Ce se va întâmpla când înRomânia criza indus@ de economiamondial@ se va atenua sau va înceta?

Ne vom întoarce la criza noastr@sistemic@, mascat@ acum de cataclis-mul financiar }i economic mondial, dincare nu ne va mai „tracta” nimeni,decât propria noastr@ dorin]@, putin]@ }ivoin]@ de reform@ economic@ }i social@în adev@ratul sens al cuvintelor!

Cele trei crizeprof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Palatul Cotroceni

Sediul Guvernului Rom$niei

G#NDIRE ECONOMIC~ VINERI 11 SEPTEMBRIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pag1Saint-Simon se desp@r]ea îns@ net deSay, liberalist convins, discipol, }iuneori, chiar vulgarizator, al gândiriilui Adam Smith, atunci când afirmac@ „liberalismul promovat de Say nuputea asigura ordinea social@”, nuavea o astfel de capacitate. Ordineasocial@, sus]inea Saint-Simon estestrâns legat@ de produc]ie, iar pro-duc]ia de stat. Statul, în calitatea pecare i-o vedea Saint-Simon, de „reg-ulator suprem al acestei produc]ii,”are misiunea de a organiza munca,asigurând ceea ce deja promisese.Anume „fraternitatea universal@”.Este interesant c@ tocmai în acestsens va publica în 1814, al@turi desecretarul s@u Augustin Thierry,lucrarea „De la reorganisation euro -péene”, în care preconizeaz@ instau-rarea unui parlament european supra -na]ional care s@ promoveze în modulcel mai hot@rât }tiin]ele, artele, co -mer ]ul }i industria. {i din perspectivalui Saint-Simon integrarea european@}i institu]iile sale au, deci, înainta}i.Dar s@ revenim. Prin „industrie”, defapt, Saint-Simon, a}a cum va scrieîn caietele sale intitulate „L’industrie”,desemna ansamblul activit@]ilor pro-ductive, în care nu erau inclu}i ren-tierii, nobili, etc. Iat@ dar în ce con-text î}i va lansa, în 1819, celebra„parabol@” de care am amintit.{i cum textul respectiv a generat „unmare scandal”, iar ducele de Berry,nepotul regelui Charles X, va fi asasi-nat în februarie 1820, fapt ce a pro-dus „mult@ g@l@gie”, Saint-Simon va fiacuzat de justi]ia francez@ a timpuluide „complicitate moral@”. Se va dis-culpa, iar procesul îi va aduce o pop-ularitate remarcabil@. Cunoscutul

Rouget de l’Isle, autorul Marseillaise-ei va compune pentru el, în cinsteasa, o alt@ melodie, anume „Chant desindustriels”. Vor fi lâng@ el nemul -]umit }i trist v@zând dificultatea în]e -legerii ideilor sale, al@turi de al]i dis-cipoli, fra]ii Eugène }i Olinde Rodri -gues, verii celebrilor fra]i Péreire, careau contribuit substan]ial la pro-movarea drumului de fier în Fran]a.S@ mergem îns@ mai departe. Unadintre ideile evident conduc@toare dindoctrina lui Saint-Simon este ceapotrivit c@reia nici o societate nu esteve}nic@ întrucât între o societate caatare }i industrie (activit@]ile produc-tive, bazate pe folosirea for]elor pro-ductive, a}a cum în]elege „industria”Saint-Simon) apar în timp neconcor-dan]e inevitabile. Ele deriv@ – afirmagânditorul francez – din aceea c@„industria”, activit@]ile lucrative, for]eleproductive, oamenii din sferelerespective, mijloacele }i instrumentelede lucru, }tiin]a }i tehnica, organi-zarea }i ini]iativa se dezvolt@ subimpulsul necesit@]ii de mai bine, al„eliber@rii” oamenilor, în vreme ce socie -tatea este înfrânat@, împiedicat@ de laun timp s@ evolueze corespunz@tortocmai de interesele „trântorilor”, alecelor ce tr@iesc din ceea ce al]iimuncesc. „Industria”, spiritul viu }i proas-p@t al na]iunii, va ajunge în discor-dan]@ cu aceast@ societate steril@,proces pe care Saint-Simon îl nu me}te„trecerea de la starea organic@ la stareacritic@”. Se va ie}i dintr-o astfel decontradic]ie printr-o nou@ organizare asociet@]ii, în concordan]@ cu „industria”în dezvoltare }i afirmare, ulterior proce-sul }i mecanismul repetându-se.O asemenea alternan]@, de la „st@riorganice” când toate faptele, activ-it@]ile oamenilor sunt clasificate,prev@zute, ordonate de teoria gener-al@, când ]elul activit@]ii sociale esteclar determinat, la „st@ri critice” cândînceteaz@ caracterul comun al oric@reiidei, al oric@rei ac]iuni, orice coor-donare, când societatea se manifest@doar ca o sum@ gregar@ de indivizi cese lupt@ între ei, }i pe urm@ trecereadin nou la „st@ri organice”, societatecare se na}te din lupta între progre-sul revolu]iei industriale }i }tiin]ifice }i

egoismul exacerbat, anarhia }i con-curen]a nu o dat@ neloial@ a capital-ismului primitiv }i nu numai, a fostapreciat@ – }i nu doar de marxi}ti –ca o descoperire important@. O astfelde confruntare – noteaza Saint-Simon– poate fi prevenit@, înl@turat@ prin„asocia]ionism” – de unde }i numeleteoriei lui Saint-Simon, „asocia ]io nis -mul”. În acest asocia]ionism gândi-torul francez vedea practic trecerea dela anarhie la o anume programare,coordonare am spune ast@zi la nivelmacroeconomic, a dezvolt@rii econom-ice }i sociale a societ@]ii. Sunt idei cemi se par relativ corecte, cu atât maimult în condi]ii de criz@.Din gândirea lui Saint-Simon se relev@împ@r]irea societ@]ilor în oameni pro-ductivi, lucrativi, util social, pe de oparte, }i parazi]ii ce tr@iesc pe spi -narea primilor, pe de alt@ parte.Ace}tia se confrunt@ continuu, primii

reu}ind, doar, s@ amelioreze st@rile }inu s@ înl@ture neajunsurile. O aseme-nea lupt@ – afirma Saint-Simon – vacontinua pân@ când exploatarea va fiabolit@ }i fiecare va ob]ine venitul s@unecesar traiului din munca sa. Într-unasemenea cadru, reprezentat elocventde sintagma „de la fiecare s@ sepretind@ dup@ capacit@]i }i fiec@ruia s@i se dea dup@ munc@”, asocia ]io nis -mul promovat de gânditorul franceznu presupunea desfiin]area propriet@]iiprivate, ci, dimpotriv@, men]inereaaces teia, concordant@ cu însu}i „indi-vidualismul” ca atare al viitorului, cenu putea fi desfiin]at.Sunt relevante cel pu]in trei concluziidin aceast@ analiz@ sumar@ a con-cep]iei lui Saint-Simon. Anume: a) de}i a restrâns sfera utilit@]ii activ-it@]ilor sco]ând, uneori, în afar@, dintr-un anume punct de vedere, organis-mele coordonatoare pe care, dintr-unalt punct de vedere, le considera

strict necesare, Saint-Simon pune unmare }i real accent pe utilizarea c$tmai mult a oamenilor, pe activitatea lor; b) dintr-o perspectiv@ larg@, Saint-Simon – în zorii unui nou veac ceavea s@ propulseze omenirea într-unnotabil teritoriu de civiliza]ie econom-ic@ – s-a v@dit a fi adeptul industrial-ismului, al spiritului novator, al teh -nicii }i activit@]ilor moderne; c) a fost un adept al evolu]iei }i nu alrevolu]iei, sângeroase. Oricum, prelu-area lui de c@tre Marx ca genez@ agândirii sale pare numai în parte justi-ficat@, iar în parte anulat@ de c@trenobilul, moralul }i poate sentimentalulSaint-Simon, veritabil „cavaler al drep -t@]ii”, ^n raport cu care tiparul revo lu]ieimarxiste a fost departe....În jurul „patului s@u de moarte”, to]idiscipolii s@i, care-i priveau gândireaaproape ca o religie, au jurat s@-i con-tinue opera. {i ce putea s@ fie mai bunpentru aceasta decât un ziar, o publi-ca]ie, anume „Le producteur” („Produ -c@torul”), în care continuatorii s@i vorurm@ri s@ explice, s@ completeze, s@dezvolte ideile sale, uneori disparate,într-o doctrin@ bine consolidat@, cumare reverbera]ie? {i iat@, ne spune G.Cardier-Rey, debutul aventurii con-cep]iei, ideilor, tezelor lui Saint-Simon,în timp. O aventur@ de un tip apartecare va continua pân@ în zilele noastre}i, fire}te, c@ va continua }i mai apoi... Dintr-o astfel de perspectiv@, apare cafiind relativ paradoxal@ preocuparea unor deciden]i de “a da cu barda” ^nbugetari }i de a ac]iona cu o multprea mult@ “timiditate” ^n ce prive}terelansarea produc]iei na]ionale }i(re)capitalizarea ei, diminuarea sensi-bil@ a importului produselor agricole,fun c]ionarea unui sistem bancar efi-cient social, etc. {i ^n aceast@ ultim@direc ]ie - mai ales ^n aceast@ ultim@direc ]ie, trebuie puse accente funda-mentale. Sunt importante toate felurilede munci. Nu ^nt$mpl@tor, Mihai Emi -nescu scria “Blestemul din Biblie <<%nsudoarea frun]ii tale ^ti vei c$} tigap$inea>> n-a fost un <<Blestem>> ci obinecuv$ntare”. Are dreptate poetulnostru na]ional. S@ creem - s@ stim-ul@m creearea - a c$t mai multelocuri de munc@ ca oamenii s@ poat@,}i s@ aib@ unde - lucra. Iat@ un rolesen]ial al activit@]ii factorului public... Acesta nu trebuie s@ se substituiemanagerilor, dar c$t de mult poate,trebuie s@ le netezeasc@ drumul...

Saint-Simon, premier ^n vreme de criz@ ? (II)- statutul binef@c@tor al muncii }i activit@]ilor -

Dan POPESCU

Claude Joseph Rouget de Lisle, adesea numit Rouget de l'Isle, n@scut la 10mai 1760 la Lons-le-Saunier (Jura), }i mort ^n 30 iunie 1836 la Choisy-le-Roi

(Sena), a fost un ofi]er francez ^n arma geniu, poet }i autor dramatic,autorul celebrei “La Marseillaise”, actualul imn al Fran]ei.

Augustin Thierry (sau Jacques NicolasAugustin Thierry, mai 10, 1795 - mai 22, 1856)

mare istoric francez.

Karl Marx (5 mai 1818, Trier/Germania - 14 martie 1883, Londra/Marea Britanie) a fost

filozof german, economist }i publicist, întemeietora ceea ce s-a numit “teoria socialismului }tiin]ific”,

teoretician }i lider al mi}c@rii muncitore}ti.

%nv@]@minte de ieri, ^n actualitate ast@zi

VINERI 11 SEPTEMBRIE 2009 5

c my bc my b

c my b

PIE[E FINANCIARE

c my b

Unul dintre obiectivele UniuniiEuropene este consolidarea func]ion@riipie]elor financiare prin stimularea inte-gr@rii acestora. O pia]@ financiar@ maiintegrat@ spore}te oportunit@]ile dis-tribuirii }i diversific@rii riscului }i con-duce la cre}terea lichidit@]ii pie]ei. Înacela}i timp îns@, integrarea accentu-at@ a pie]ei amplific@ riscul transmiteriiturbulen]elor }i crizelor financiare lanivel transfrontalier. Banca Central@European@ consider@ c@ o pia]@ deinstrumente }i servicii financiare estepe deplin integrat@ dac@ to]i poten]ialiiparticipan]i: se supun unui singur setde reguli atunci când decid s@ operezecu acele instrumente sau servicii; auacces în mod egal la instrumentele }iserviciile pie]ei; sunt trata]i nediscrim-inatoriu când opereaz@ pe pia]arespectiv@. Aceast@ defini]ie prezint@ ositua]ie ideal@, o stare de integrareperfect@. În realitate, pia]a financiar@european@ se afl@ în plin proces deintegrare, existând înc@ diferen]e în ceprive}te gradul de integrare între seg-mentele acestei pie]e.Stadiul }i gradul de integrare apie]elor financiare europene în ultimiiani sunt remarcabile. Pie]ele monetare}i de obliga]iuni europene au atins ungrad de integrare foarte avansat, maiales în cadrul zonei euro, în timp cepie]ele de capital s-au integrat mailent, procesul fiind încetinit din cauzalipsei infrastructurii aferente. Pia]a obliga]iunilor guvernamentale }ia celor corporative a evoluat c@treintegrare, procesul fiind aproape com-plet. Pia]a obliga]iunilor guvernamen-tale a cunoscut o integrare aproapecomplet@ odat@ cu introducerea mon-edei unice. Randamentele laobliga]iunile de stat sunt îns@ destulde diferite în cazul noilor ]@ri membre(UE-12) iar în primul semestru al anu-

lui 2008 se observ@ o adâncire adiferen]elor între randamenteleobliga]iunilor de stat atât pentru zonaeuro cât }i pentru UE-27. Este posibilca aceast@ evolu]ie s@ fie legat@ decre}terea riscului de ]ar@ }i de majo-rarea primelor pentru riscul de credit.Stadiul avansat de integrare a pie]eiobliga]iunilor guvernamentale reiese înmod evident }i din nivelele foarteapropiate ale dobânzilor practicatepentru aceste titluri în ]@rile din zonaeuro comparativ cu cele din afarazonei (Tabelul nr. 1).Obliga]iunile corporative au un gradrelativ ridicat de integrare, rata devaria]ie a randamentelor influen]at@ deefectul de ]ar@ situându-se aproape dezero, fapt eviden]iat (graficul nr.1).O imagine de ansamblu comparativ@este redat@ în tabelul nr. 2, careprezint@ procentul de]inerilor trans-frontaliere de c@tre institu]iile monetar-financiare de obliga]iuni guvernamen-tale }i corporative emise de zona euro}i de ]@ri membre ale UE, din afarazonei euro. Se observ@ o tendin]@ cresc@toare aacestor ponderi în perioada 1997-2007, cu o u}oar@ sc@dere a ponder-ilor de]inerilor transfrontaliere deobliga]iuni guvernamentale în ]@rile dinzona euro în 2008, de la 19.94& îndecembrie 2007 la 19.47& în iunie2008. Pia]a ac]iunilor înregistreaz@ un nivelde integrare relativ ridicat, de}iînceputul anului 2008 a adus odat@ cuefectele crizei financiare globale ocre}tere a dispersiei între profituriledin investi]ii atât la nivelul ]@rilor cât}i din punct de vedere sectorial, dup@cum se observ@ în graficul nr.2. Stadiul de integrare a pie]elor de cap-ital europene poate fi analizat }i prinprisma originii investi]iilor str@ine peaceste pie]e din UE. De}i din ultimeledate disponibile rezult@ o stagnare aacestor investi]ii, procentul investi]iilorrealizate de statele membre ale UniuniiEuropene a crescut de la 53& în 2001la 56& în anul 2006 pe componentaac]iuni }i de la 63& la 67& pe com-ponenta obliga]iuni, în aceea}iperioad@. Date fiind aceste ponderi sepoate spune c@ exist@ o tendin]@ de“regionalizare” a investi]iilor pe termenlung, mai ales pe componenta

obliga]iuni. O astfel de tendin]@ esterelevant@ }i pentru ]@rile UE-12, undeinvestitorii UE în obliga]iuni de]inaproximativ 90& din totalulinvesti]iilor în astfel de titluri. În anul2006, SUA era cel mai mare investi-tor str@in non-UE în ac]iuni UE, cu unprocent de 29& din totalul investi]iilorstr@ine. În acela}i timp, investitoriiamericani }i-au crescut ponderea }i pepia]a obliga]iunilor, de la 7& în 2005la 9& în anul 2006. Pe pia]aemiten]ilor de ac]iuni procesul de inte-grare se afl@ într-un stadiu incipient,existând foarte pu]ine cazuri de list@ritransfrontaliere la burs@. Lichiditatea pie]ei ac]iunilor a crescutsemnificativ în anul 2007, în specialca urmare a sporirii volumelor tran-zac]ionate. În anul 2007, capitalizareapie]ei s-a majorat cu 3& în UE }i cu2& în SUA, dat fiind faptul c@ val-oarea ac]iunilor tranzac]ionate a urmatun trend ascendent, crescând cu 33&în UE }i 35& în SUA. În ultima perioad@, pia]a de capitaleuropean@ a fost ]inta unor tranzac]iiimportante de fuziuni }i achizi]ii: prinfuziunea dintre New York StockExchange }i Euronext din anul 2006 s-a format cel mai mare grup bursier,NYSE Euronext; în februarie 2008,Nasdaq Stock Market a finalizatachizi]ia pie]ei scandinave OMX AB,dând na}tere celei mai mari companiibursiere din lume, Nasdaq OMXGroup. Integrarea pie]elor europene de instru-mente financiare sufer@ în prezentimportante transform@ri datorit@ imple-ment@rii Directivei privind pie]eleinstrumentelor financiare – MiFID(Markets in Financial InstrumentDirective), care încurajeaz@ concuren]aliber@ între pie]ele reglementate, sta-bilind standarde mai ridicate în ceeace prive}te transparen]a }i integritateapie]elor. Un rezultat al implement@riiacestei directive a fost apari]ia, lasfâr}itul anului 2007, a unor sistememultilaterale de tranzac]ionare, careofer@ servicii mai rapide }i cu comi-sioane mai reduse fa]@ de cele oferitede bursele de valori. Crearea acestorsisteme este doar una dintre m@surilemenite s@ îmbun@t@]easc@ mediulantreprenorial }i s@ înlesneasc@ acce-sul întreprinderilor mici }i mijlocii latranzac]iile cu instrumente financiare.Printre sistemele multilaterale de tran-zac]ionare din Uniunea European@ senum@r@: POSIT, Chi-X, ProjectTurquoise, Equiduct Berliner-Börse }iBats Europe. Acestea au atins rapidcote de pia]@ importante (de exemplu,Chi-X de]ine aproximativ 15& dinac]iunile listate la London StockExchange pentru tranzac]ionare pepia]a secundar@, iar Turquoise 5&). Pentru a sus]ine procesul de integrarea pie]ei financiare europene, în gener-al }i a celei de capital, în particular,au fost întreprinse dou@ ini]iativeimportante, respectiv: Planul deac]iune pentru serviciile financiare –FSAP (Financial Services Action Plan)}i stabilirea procedurii Lamfalussypentru supravegherea }i reglementareafinanciar@. Prima dintre acesteini]iative a vizat întregul sistem finan-ciar, dar cu prec@dere pia]a titlurilor.Planul a fost ini]iat în anul 1999 }i acuprins 42 de propuneri legislative aleComisiei Europene pentru actualizareareglement@rilor existente }i pentruextinderea gradului de armonizare areglement@rilor europene, în conformi-tate cu obiectivul pie]ei unice. Întrem@surile privind pia]a de capital s-aunum@rat Directiva privind pie]eleinstrumentelor financiare, Directiva

privind transparen]a financiar@,Directiva privind abuzurile de pia]@ }iDirectiva prospect. De asemenea,Comisia European@ a adoptat îndecembrie 2005, o Carte Alb@ a UE înce prive}te politica serviciilor financia-re în UE pentru perioada 2005-2010.Cea de-a doua ini]iativ@, proceduraLamfallusy pentru supravegherea }ireglementarea financiar@, a fost imple-mentat@ în anul 2001 }i a dus lasporirea semnificativ@ a vitezei }i flex-ibilit@]ii procesului de reglementare înUE }i la implementarea omogen@ areglement@rilor UE la nivel na]ional. Laimplementarea celor dou@ ini]iativeparticip@ în mod activ }i BancaCentral@ European@ împreun@ cuEurosistemul.Un factor cheie pentru o integrarecomplet@ }i eficient@ a pie]ei de capi-tal europene îl constituie infrastruc-tura, reprezentat@ de sistemele dedecontare a opera]iunilor cu instru-mente financiare }i de sistemele con-trapartidelor centrale. Exist@ înc@ maridiferen]e legate în special de practicile,regimurile juridice, de reglementare }ifiscale de pe diferitele pie]e na]ionale,dat@ fiind complexitatea intrinsec@ atitlurilor financiare. Utilizarea sis-temelor de decontare a opera]iunilorcu instrumente financiare pentruopera]iuni transfrontaliere este înc@nesemnificativ@, sub 1& din totalvolum }i valoare. Pe de alt@ parte,infrastructura post-tranzac]ionare estefragmentat@ atât în cazul obliga]iunilor,cât mai ales în cazul tranzac]iilor cuac]iuni. Opera]iunile transfrontaliere cuobliga]iuni sunt decontate în cadrul adou@ sisteme interna]ionale de depoz-itare a titlurilor, în timp ce tranzac]iile

cu ac]iuni se bazeaz@ înc@ pe sis-temele na]ionale de depozitare.Fragmentarea pie]ei instrumentelorfinanciare are drept consecin]e costuripost-tranzac]ionare ridicate pentruopera]iunile transfrontaliere }i reduc-erea poten]ialului pentru economiile descar@. Pentru a r@spunde nevoii de aavea o platform@ de decontare comun@}i neutr@ pentru tranzac]iile cu instru-mente financiare, Eurosistemul alansat propunerea implement@rii sis-temului TARGET2-Securities (din2013), menit s@ stimuleze interoper-abilitatea }i concuren]a între furnizoriide servicii legate de instrumentelefinanciare. Acest lucru va duce laoperarea de tranzac]ii transfrontalierecu titluri la fel de ieftin ca }i celeoperate la acest moment la nivelna]ional, realizându-se astfel economiide scal@.Integrarea financiar@ european@ estea}adar un proces în plin@ desf@}urare,în special în ceea ce prive}te unelesegmente ale pie]ei, respectiv pia]a decapital }i segmentul de retail al pie]eibancare. Cel mai înalt grad de inte-grare l-au atins pân@ în prezent pia]amonetar@ }i cea a obliga]iunilor.Moneda euro reprezint@ liantul care acondus la crearea adev@ratei pie]eunice }i care are un rol important înbuna func]ionare a pie]ei financiareeuropene. Pie]ele financiare din statelemembre ale Uniunii Europene din afarazonei euro înregistreaz@ cele mai mariîntârzieri în procesul de integrare.Odat@ ce aceste ]@ri vor adopta euro}i î}i vor armoniza structurile financia-re interne cu cele ale zonei euro, pro-cesul de integrare va cunoa}te oaccelerare vizibil@.

Stadiul }i gradul de integrare a pie]elor financiare europene

dr. Ramona TOMA OR~{TEANdr. Lucian BELA{CU

Tabelul nr. 1. Evolu]ia ratelor dobânzii pe termen lung (pentru titluri de stat cu scaden]@ la 10 ani) în Uniunea European@ (%)

REFLEC[II VINERI 11 SEPTEMBRIE 20096

Gr@be}te-te încet, c@l@torule, }i traie}te clipa! Europeada (II)

Miercuri, 20 mai, ora 6 diminea]a.Splendid Bordeaux-ul! Un ora} cochet}i antrenant, ca vinul ghiurghiuliu. Stau}i a}tept în gar@, de aproape dou@ cea-suri, s@ iau TGV-ul spre Lille, dar, dincauza unui incident petrecut azi-noapte(se pare c@ a deraiat un tren, nu suntmor]i), linia de Paris este blocat@.Lumea stresat@ în jur }i nu fac not@discordant@, pentru c@ mi-a} dori s@ajung cât mai repede la prietenii mei,s@ scap de bagaje (chiar }i pentru unscurt r@stimp). Un drum de 5 ore. De}inu am chef de scris de diminea]@, nuprea am alternative, decât s@ stau cuochii pe panourile electronice.Rememorez }i fac bilan]ul celor 5 zilepetrecute aici, la invita]ia Agen]ieiUniversitare a Francofoniei (AUF). Un Sommet (pentru anglofoni, summit)impecabil organizat, al XV-lea, intere-sant prin îns@}i natura lui cosmopolit@,interna]ionalist@.Deja sunt vreo cinci-}ase trenuri înaceea}i situa]ie }i e plin@ gara de„neferici]i”. În plus, mâine este „jourférié”, s@rb@toare mare (l’Ascension) }ito]i se gr@besc s@ ajung@ undeva. {icum toate drumurile te duc sau trecprin Paris... În fine, probabil c@ unii autreburi urgente de rezolvat, alte schim-buri de tren de prins etc., a}adar, s@nu m@ plâng. Nici gara nu-i rea, penumele ei Saint-Jean. Maies tuoas@ }ipractic@, asem@n@toare celorlaltor sura-te ale ei ei din ora}ele franceze.Europenii investesc }i au investit înpermanen]@ în infrastructura feroviar@,fiind vorba despre un blazon }i unbrand care trebuie men]inute la stan-darde dintre cele mai înalte. Tensiuneacre}te (}i num@rul de c@l@tori însta]ie): traseele marilor linii –Paris,Lille, Strasbourg– sunt întârziate pedurat@ nedeterminat@. De obicei, lucru-rile merg ca pe roate, dar când survi-ne o problem@, agita]ie mare, nenic@...Poposesc pe cheiul 1, a}ezându-m@strategic pe o b@ncu]@, chiar lâng@ghi}eele de informa]ii, dar cam tragecurentul. M-am trezit la patru dimi-nea]a pentru a ajunge la gar@ fix lacinci, adic@ la timp, dar calculele meleprecaute se dovedesc a fi completinutile, în împrejur@rile date.

7.30 }i înc@ nu s-a deblocat nici linia,nici situa]ia. Au început s@ se certe.Personalul SNCF face ce poate, darsunt deja prea mul]i pasageri cu ner-vii întin}i la maxim. Cei mai mul]imerg spre capital@, e linia cea maiaglomerat@ }i m@ gândesc c@ nu doarla Bordeaux se întâmpl@ asta. Probabiltoate g@rile sunt asediate. O coliziuneîntre trenuri, dintre care un marfar caretransporta, am în]eles, produse pericu-loase, iar accidentul s-a petrecut într-un tunel la intrarea în Paris. Cum nuse poate mai prost...Se zvone}te c@vom pleca doar la începutul dup@-amiezii. S@ fim optimi}ti... M-am mutatîn sala de a}teptare, este mai con -fortabil. Profit s@ r@sfoiesc Le NouvelObservateur, cump@rat de câteva zile,dar pe care n-am avut deloc timp s@-l citesc. Un num@r special dedicatIndiei (cea mai mare democra]ie dinlume, o ]ar@-continent a contrastelor,în a}teptarea alegerilor) }i, ca de fie-care dat@ în ultimii doi ani, de cândeste Président de la République, întâl-nesc articole, opinii, reportaje des preNicolas Sarkozy. Un personaj con -troversat, care ori î]i treze}te cea maivie simpatie }i admira]ie, ori ajungi s@-l conte}ti vehement. Indiferent nu telas@, asta-i sigur. Tenace, carismatic,spumos, teatral câteodat@, un politicianprin excelen]@, de succes, care se vedeobligat s@ înfrunte }i s@ gestioneze ceamai profund@ criz@ economic@ }isocial@ de dup@ cel de-al doilea r@zboimondial. {tie perfect s@ se comporteîn vârful piramidei puterii, o carier@ }iun destin dep@}ite doar de propriile luiambi]ii.SNCF-ul ne serve}te cu un croissantproasp@t. Gentile]ea francez@ nu se dez-minte. Ne-au informat acum, pe bune,c@ nici un TGV nu va pleca înainte deorele 13/14. Asta e, o s@-mi petrec ziuaîn gar@... M-am resemnat (m-ar fi ener-vat r@u s@ fie grev@, dar a}a, chiar n-am ce face). Sose}te }i sucul de por-tocale, Teneur en fruits 100& ! Pân@la urm@, încingem aici un mic dejunspontan }i nutritiv... Fac pe politicosul}i îi ajut cu distribuirea produselor. Arfi fost mai bine, poate, s@ reclam@m osticl@ de vin, s@ se înece stresul celormai mul]i care }i-au ratat ziua, schim-burile c@tre alte destina]ii, întâlnirile deafaceri. Gata, ne-au anun]at c@ nu se maipleac@ azi spre Paris! De fapt, l-amîntrebat pe un monsieur simpatic, dela un ghi}eu, cât de optimist este cuprivire la rezolvarea problemei }i mi-azis c@ mai bine îmi rezerv bilet pentrumâine. M-a sf@tuit apoi s@-mi caut hotelpentru la noapte. Trebuie s@-mi anulez,deci, temporar, c@l@toria la Lille }i

g@sesc rapid o variant@ de traseu c@treRennes. Ora}ul studen]iei mele, ora}ulmeu de suflet. M@ voi îndrepta, a}adar,c@tre Bretania, pe ruta Bordeaux-Nantes-Rennes. Sun }i rog un prietens@-mi rezerve o camer@ pentru dou@-treizile (c@ dac@ tot ajung pân@ acolo,m@car s@ am timp s@ rev@d locurile atâtde dragi). Când sunt în Fran]a, tr@iescmereu nostalgia timpurilor boeme deodinioar@ (de fapt, trecutul nu-i preaîndep@rtat, abia în vara lui 2006 mi-amfinalizat doctoratul }i, pân@ atunci, amtot f@cut „naveta” Sibiu-Rennes, aller-retour). M@ simt sl@bit, nu neap@rat obosit; s-a f@cut cald. Am o senza]ie acut@ degol în stomac, nu degeaba, pentru c@diminea]@ m-am gr@bit la gar@ f@r@ s@înghit nimic (cred c@ la 4 diminea]adoar somnambulii m@nânc@ !). Stresateram }i-n studen]ie, dar presiunea eraalta, fiind }i ni]el mai june. Ast@zi îmieste greu, dac@ nu imposibil, s@ fac }icel mai mic lucru f@r@ s@ m@ consumgratuit. S@ fie, oare, influen]a vremuri-lor pe care le travers@m, sau ceva ce]ine mai precis de felul meu de-a fi?Devin plictisitor cu întreb@rile astearelative. N-am nicio inten]ie s@ devinintrospectiv, stând în picioare, într-unvagon care m@ poart@ spre o variant@de compromis. Dar, faute de mieux,cum zice francezul... Bun }i @sta. Am schimbat programul din cauzeobiective, dar m@car nu stau s@ a}teptpopând@u, pe peron, s@ vin@ trenulcare nu mai vine... Trebuia oricum s@plec din Bordeaux, s@ avansez sprenord, ceea ce }i fac, cu un mic deturprin vest. {i cum v@ spuneam, nu amrezervare de loc, drept pentru care }ic@l@toresc în picioare, leg@nat de avân-tul pe }ine al Expresului regional. Mi-e destul de sete }i mi se strânge sto-macul de foame, la naiba cu proteste-le lor sindicale, care ]in închis vago-nul-bar. Trebuia s@ fiu la Lille de maibine de o or@ }i am ajuns doar la...V@d c@ Rochefort se nume}te sta]ia.Pu]in important. Nu }tii niciodat@ undete îndreapt@ pa}ii... Acum dormitezcomod, pentru c@ se mai elibereaz@din locuri }i, iute, ocup un scaun.Micile pl@ceri ale vie]ii, s@ prive}ti pegeam, dintr-un tren în mi}care, a}ezatboiere}te pe o banchet@ dubl@. Asta dal@f@ial@! Cred c@ primul lucru când ajung, o m@reped la un restaurant, s@ m@ maiîntremez pu]in. De sejurul la Bordeauxv-am povestit? Ar fi greu de transpusîn cuvinte senza]ia de bine, dup@ odegustare de vin de colec]ie la ChâteauGiscours sau extrem de pl@cutele pro-menade, de la prânz }i pân@-n sear@,pe numeroasele str@du]e pietonale din

centru. Declarat patrimoniu mondialUNESCO în 2007, „le port de la lune”sau Bordeaux î}i merit@, cu prisosin]@,renumele. Oferind turi}tilor un ansam-blu arhitectonic de excep]ie, întins pecâteva zeci de hectare bune, cu monu-mente grandioase, pia]ete pitore}ti, cumagazine cochete }i bistrouritradi]ionale, ora}ul î]i ofer@ satisfac]iiculturale }i culinare deosebite (precumcelebrul entrecôte, servit de restauran-tul cu acela}i nume din Place del’Opèra sau nu mai pu]in faimosul pâtéde canard). Totul în jur are caracter,bun gust, str@lucire }i se fac eforturipentru a p@stra }i reînvia atmosfera dealt@dat@. Amprenta istoriei este aproa-pe intact@. Atrac]iile specifice alemetropolei trebuie, îns@, descoperiteindividual, de c@tre fiecare, }i v@sf@tuiesc negre}it s-o face]i. Numairezerva]i-v@ din timp hotelul!Pe Alain Juppé, primarul longeviv alora}ului, ajuns la al doilea mandat,fost prim-ministru al Fran]ei, am avutposibilitatea s@-l întâlnesc la o confe-rin]@ sus]inut@ cu ocazia }ederii sale înQuébec, la Montréal. Placid, calculat,mi-a mâzg@lit un autograf pe ultima luicarte de memorii (la vremea aceea),zâmbind protocolar. De}i trebuia s@participe, în prima sear@, la recep]iaoficial@ oferit@ de organizatori, nu s-aar@tat. Ar fi fost cuviincios s@ onoreze,totu}i, evenimentul, de pe pozi]ia deînalt demnitar }i gazd@, mai ales c@ aufost peste 500 de participan]i laaceast@ Adunare general@ aFrancofoniei, sosi]i din toate col]urilelumii. Unde mai pui c@ erau numairectori, prorectori, directori }i delega]iai unor importante institute }i univer-sit@]i, corp diplomatic...La Nantes nu stau decât vreo dou@zecide minute, cât s@ schimb }ina. Nantes-Rennes: o or@ }i ceva. Adun timpul cucele 4 ceasuri deja scurse. 16,34 }iajung la... „Rennes, ici Rennes.Assurez vous de n’avoir rien oublierdans le train”. Plecat-am de mai binede 12 ore din Bordeaux. Cred c@ meritpu]in@ odihn@. Sunt efectiv stors }if@r@ chef, ame]it }i nemâncat. Ce maispirit aventurier... S-au schimbat multe}i la Rennes, de la ultima mea vizit@.Câteva exemple banale: interiorul auto-buzelor este diferit, sunt parc@ maispa]ioase, mai bine compartimentate,mai vesele, iar la supermarché-ul pecare-l cunosc de peste zece ani, numai exist@ casieri, ghi}eele de plat@sunt automate, execu]i singuropera]iunile pe care, altminteri, aia}tepta s@ le fac@ un salariat al maga-zinului. Frapant cum ma}inile sunt pro-gramate s@ înlocuiasc@ munca oameni-

lor. Parc@ nu-i acela}i lucru, disparegestul, contactul, atingerea, }i ne robo-tiz@m la serviciu, la cump@r@turi, încurând, probabil }i acas@. Creativitate,inova]ie, tehnologie, tr@s@turi esen]ialeale secolului al XXI-lea, cu condi]ia s@ne p@str@m într-un registru al umanu-lui, al normalului, al senza]iei de aexista }i de a interrela]iona cu seme-nii t@i. Îmi pun un film la laptop }i m@ întind,cu fereastra deschis@. O vreme exce-lent@, numai bun@ de escapade înnatur@. Verdele domin@ campusulBeaulieu, ai impresia c@ te afli într-unparc, ie}it s@ te relaxezi. Lini}te, tril dep@s@rele, parfum de iarb@ }i flori, într-un cuvânt, miresme, o delectare cudoar 17,50 euro studioul/noapte (pourconnaisseurs seulement). S@ nu uit@mc@ prieteniile, contactele se dezvolt@ întimp, se cultiv@ }i se men]in cu ajuto-rul r@bd@rii, al bun@voin]ei, al respec-tului reciproc. Asta încerc s@ facmereu }i m@ bucur când culeg roade-le purt@rii onorabile, dup@ atâ]ia ani.O doamn@ foarte dr@gu]@ }i cooperant@la Accueil - Résidences INSA, ocuno}tin]@ mai veche, f@r@ de care, pro-babil, ar fi trebuit s@ umblu în c@utareaunui hotel. Iar condi]iile n-ar fi fostneap@rat mai bune, poate doar alte faci-lit@]i (dar chiar ai atâta nevoie de tele-vizor sau de b@rule] în camer@, de cine-va care s@-]i fac@ }i refac@ zilnic patul,cu înc@p@]ânare, tu gândindu-te c@poate ]i-a umblat }i prin valize?). Amdevenit prea pre]io}i, prea dependen]ide bunuri }i servicii, prea lene}i în areflecta adânc la rosturile noastre. Avemimperativ nevoie de o întoarcere laautentic, la magia simplit@]ii, lapoten]ialul creator, la sublimul dincuvinte, din priviri, din sim]@minte, lamiracolul spiritualit@]ii, la stare }i con-templare, la sensul divinului. The Illusionist. Pentru a câta oar@ asistla trucul cu portocalul? Fac o pauz@ }i,cu mirosul înc@ sensibil la aroma vinu-lui de Bordeaux, intru pe teritoriulgalettei super-complète }i al crêpelorumplute cu imagina]ie. Bog@]ia }i ori-ginalitatea buc@t@riei franceze (de aici}i termenul de gurmand, „gourmandi-se”), lada de zestre a atâtor genera]ii.(R)evolu]ia civiliza]iei se dest@inuie,precum o carte de bucate alese.Poporul care nu cultiv@ arta de a g@ti}i de a mânca neglijeaz@ istoria, iaraceasta, la rândul ei, îl trateaz@ super-ficial. E limpede c@ trebuie s@ m@culc, n-am hot@rât dac@ mâine m@mai duc sau nu la Lille, s@-mi rev@dprietenii. M@ simt oarecum stingher laRennes.

dr. Dan Alexandru POPESCU

Vedere din Paris

Gara din Rennes

CRIZ~VINERI 11 SEPTEMBRIE 2009 7

urmare din pag.1Pentru c@ referin]a la starea de gra]iea anilor 2007 }i 2008 va r@mânedoar o referin]@ istoric@. Dup@ toateprobabilit@]ile, dup@ toate prognozele}i estim@rile – atât cât toate acesteexerci]ii logice mai pot fi luate înseam@ – perioada „de dup@” nu vaînsemna o revenire la un mod de afi al economiei din perioada recentdep@}it@. Noi }i lumea aproape c@vom intra într-o nou@ paradigm@.Asta presupune noi repere }i maiales alte comportamente. Cinea}teapt@ reluarea ciclurilor decre}tere de alt@dat@, în România sauaiurea, tr@ie}te într-o lume ireal@. Pepia]a româneasc@ mai ales, aceast@schimbare va fi una extrem de dur@.Cum va ar@ta ea? Pentru a o în]elegetrebuie descris@ comparativ. Perioadacare s-a încheiat în 2008 a fost unasimpl@: banii intrau u}or în economiaromâneasc@ }i pe seama lor ap@rea

un spor de produc]ie natural, ba maimult, pe baza unei cereri aproapef@r@ margini, cre}terea venea de lasine. Dac@ un business nu f@ceamari gre}eli de management saumarketing, dac@ avea banii de pornire}i/sau ceva garan]ii de oferit pentrucredite, profitul venea f@r@ mari pro -bleme de concep]ie de business.Desigur, nu a fost totdeauna a}a, darcine se mai poate pune în starea dedinainte de 2001 -2002 când amintrat în paradigma de care vorbim.2009 a însemnat un }oc. C@derea aa venit mai repede decât au pututreac]iona mul]i }i, ca urmare, abiaacum se dezmeticesc cei care ausc@pat de falimente pân@ acum, pebaza „gr@simii” acumulate în perioa-da de „dolce vita”. Probabil c@ 2010,în prima lui parte, va fi tot un anal t@ierilor, rea}ez@rilor, reorga-niz@rilor. {i apoi, vine cre}terea aiasimpl@ clar@ }i frumoas@, de dou@cifre? Cum banii nu vor mai curgecu aceea}i dezinvoltur@, se poatespune c@ perioada a trecut. Dar nu

doar din cauza fondurilor reduse seva întâmpla a}a. Pentru c@ dac@ neuit@m acum la aceste fonduri, înciuda aparen]elor ele nu sunt atât demult sub nivelul celor de anii trecu]ifie c@ vorbim de investi]ii str@ine, deremiteri, ba chiar credite. Ce seschimb@ este apeten]a pentru con-sum. Poate mai încet în România,dar ferm. {i atunci perfoman]a pen-tru o companie este profitul indifer-ent de valoarea lui. Grija pentru unprofit aproape marginal este cumplit@}i difer@ radical de starea de gra]ie aprofiturilor cu dou@ cifre. {i pre-supune alte dexterit@]i. Simplificând,dac@ pân@ acum cheia succesului eradistribu]ia perfect@ la centrul de vân-zare sau la nivelul clientului, acumlucrurile se pun în cu totul al]i ter-meni. De fapt, nu mai e o cheieunic@. Uneori poate însemna acela}ilucru, alteori optimiz@ri fiscale saudimension@ri cât mai adecvate mar-ginal ale costurilor. Uneori va finevoie de angaj@ri ca pân@ acum ,alteori de concedieri. Mereu de

munc@, dar tot timpul de inteligen]@.Întrebarea este în ce m@sur@ mana -geri deprin}i cu o via]@ în dou@ cifre}tiu }i s@ gândeasc@ în termeni deprofit marginal. Îi va obliga via]a,desigur, s@ înve]e sau s@ dispar@.Dar niciodat@ înv@]area aceasta nu s-a f@cut decât cu „sânge, lacrimi }isudoare”. Suntem preg@ti]i s@plângem, s@ ne r@nim }i s@ tran-spir@m? Suntem preg@ti]i pentrunoile timpuri? Sectorul privat a ar@tatîn acest an o remarcabil@ contrac]ie(sau adaptare la situa]ie dac@ vrems@ fim reali}ti). Nu a sucombat }inici nu creat din disponibiliz@ri prob-lema social@ pe care mul]i o vedeau.Pe scurt, a reu}it, de bine de r@u, s@se repozi]ioneze. Nu cred c@ ce afost mai r@u a trecut, dimpotriv@,cred c@ urmeaz@ înc@ }ase luni }imai dificile, dar reac]ia de pân@acum a fost una rezonabil@.

Dificultatea apare acum, pentru c@ seintensific@ compelxitatea situa]iei.Dac@ din iarn@ încoace s-a discutatdespre surpavie]uire în condi]iile încare existau posibilit@]i de restruc-turare (economii realizate, contracteîncheiate mai demult, personal angajatmai nu meros), acum situa]ia este alta:vechile contracte s-au întrerupt, con-cedierile care nu au dat peste capfirma au cam fost f@cute, lan]urile defurnizori sunt date peste cap, iar baninu prea mai sunt. În plus, b@ncile nusunt deloc darnice, dar pe undeva pela partenerii de export cel pu]in, sev@d mugurii cre}terii. Acum e unmoment de decizie, de reac]ie, deadaptare. {i de aceea mult mai dificil.Ie}irea dintr-o criz@ e la fel de pericu-loas@ ca }i coborârea dup@ atingereavârfului mult visat, în alpinism. Pecoborâre, se spune, apar cele maimutle victime...

Viitorul nu sun@ bineDan SUCIU

urmare din pag.1Despre tineri }i tinere]e ar tre-

bui s@ se vorbesc@ zilnic, nu doar înluna mai, când pleac@ la Costine}tisau Vama Veche. Pia]a muncii e unaprecar@ tocmai pentru c@ tinerii suntl@sa]i s@ ac]ioneze haotic, în cele maimulte situa]ii. Hai s@ ne g$ndim pu]inla cazurile care se contureaz@:Tinerii cu rela]ii sunt, de multe ori,superficiali, cu o preg@tire mediocr@}i cu o dorin]@ de munc@ ase -m@n@toare, dar care sunt împin}i dela spate de p@rin]i, unchi, rudebinevoitoare.

Tinerii ambi]io}i, pe cont pro-priu, uneori carieri}ti pân@ în m@duvaoaselor, care î}i netezesc drumul încarier@ abordând compromisul cu nat-urale]e }i cu un IQ nu foarte ridicat.

Tinerii talenta]i, creativi, dar cuo mai sc@zut@ abilitate de comuni-care, prezentare a valorilor personale,}i nu tocmai deprin}i cu organizarea

}i pragmatism.Mai sunt }i tinerii muncitori,

dedica]i, nu foarte sclipitori, dar care

sunt buni la aproape orice, în mese-ria lor, u}or adaptabili. Ce s@ aleag@un angajator dintre aceste patru

tipologii, la care m-am gandit eu? Ormai fi }i altele... Atunci când sem-neaz@ un contract de munc@, un

anga jator asteapt@ de la un tân@r s@fie }i genial, s@ nu întârzie nici la pro-gram, s@ fie }i loial, dar s@ nu cear@nici prea mul]i bani, s@ înve]e dinmers, dar s@ nu se învoiasc@ pentrucursuri de perfec]ionare, iar dac@ efat@, s@ arate }i bine.

De-aici frustrarea noastr@, atinerilor, c@rora ni se cere prea mult.{i tot de-aici neîmplinirea }efilor,care se consoleaz@ cu gândul c@nimeni nu-i ca ei sau c@ povestea lorde succes cu greu poate fi egalat@.În business îns@ cred c@ e ca }i înart@. Inspira]ia f@r@ transpira]ie nuare cum da roade. Cine e dispus s@se dedice amândurora va merge încroaziere la pensie. Cine nu, vamedita la o alt@ zical@ celebr@: „Latinere]e zilele sunt scurte }i aniilungi, iar la b@trâne]e anii sunt scur]i}i zilele nesfârsite“. {i totusi, dragitineri }i mai pu]in tineri, nu uita]i c@,de fapt, b@trâne]ea nu începe de lao anumit@ vârst@, ci de atunci cândcrezi c@ po]i s@ faci toate treburile cala tinere]e, dar le la}i pe mâine...

O dilem@ pentru posibilii angajatori?student Maria-Ramona BRANGA

ART~ ECONOMIE VINERI 11 SEPTEMBRIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

În evalu@rile anterioare privind artaplastic@ sibian@ dup@ 1945 }i pân@ înprezent, am acordat picturii o maimare importan]@ având în vedereponderea mult mai mare de pictoriîn compara]ie cu cea a sculpturii.

În perioada de maxim@ înflorirea sculpturii sibiene, anii 1975-1989,num@rul creatorilor din acest dome-niu nu a dep@}it 15. S-au afirmatindividualit@]i distincte , puternice, custilistici originale. Amintim pe câ]ivadintre cei care }i-au conturat undrum propriu inconfundabil. Ordineaevoc@rii celor mai importan]i sculp-tori este aleatorie }i nu exprim@ oierarhizare valoric@.

Printre primii sculptori originaridin jude]ul Sibiu, mai precis dinOcna Sibiului, al c@ror traseu stilistica parcurs etape distincte, de laforme figurative simplificate la celeabstracte înc@rcate de simboluri dinmitologia popular@ româneasc@, afost Ion C@r@midar. Se recunoa}te înopera acestuia cultul pentru finisare}i }lefuire, deprins din exigen]elescolii române}ti de arte }i meserii pecare a absolvit-o aidoma mareluiBrâncu}i.

Pentru distinsa doamn@ dr.Rodica Irimie- Pascu reputat istoric}i critic de art@ sibian, opera sculp-torului Kurtfritz Handel degaj@ „ oatmosfer@ de intimitate calm@ lipsit@de dramatism exterior”. Handel este,dup@ opinia noastr@, cel mai talentat}i mai profund sculptor portretistsibian. Portretele lui Radu StancaGeorg Scherg, Nicolae Barcan , HansHermann, Badea Câr]an, Gh. Laz@r,Stephan Ludwig Roth, sunt o

m@rturie clar@ a puterii de intro-spec]ie psihologic@ de care dispuneartistul, a felului în care acesta }ties@ surprind@ caracteristicile fizionom-ice specifice modelului, într-oeconomie restrâns@ a mijloacelor deexpresie artistic@.

Sculptorul Mircea Ignat, multmai tân@r este, f@r@ doar }i poate,unul dintre cei mai prolifici sculptoriromâni contemporani, situat valoricîn fruntea genera]iei sale. Palmaresuls@u expozi]ional este mai mult decâtimpresionant.

În cele ce urmeaz@ încerc@m unsuccint periplu prin vasta sa activi-tate de artist .

Din 1991, dup@ absolvireaAcademiei de Arte Vizuale din Cluj,}i pân@ în prezent, particip@ la toateexpozi]iile de grup }i colective, laSibiu, organizate de filiala Sibiu aU.A.P.R, precum }i în alte localit@]i :Cluj, Alba Iulia, Bra}ov, Bistri]a,Br@ila,Târgovi}te, Bucure}ti.

Deschide 15 expozi]ii personaleîn ]ar@, 5 în str@in@tate. Particip@ lamanifest@ri expozi]ionale inter-na]ionale spre exemplu: Budapesta -Ungaria; Calaf- Spania; Milanova-Yugoslavia; Seatle, New York–U.S.A.; Toronto-Canada; Rennes,Paris- Fran]a; Ingolstadt, Koblenz-Germania.

A participat la numeroasetabere }i simpozioane na]ionale desculptur@ unde a creat valoroaseopere de art@ monumental@. Amintimdoar câteva : Pârâul Rece -Predeal;Bucium {asa -Alba; Poiana Pinului–Buz@u ; Bistra Mure}ului -Mure};Buc}oaia –Suceava; Mo}na, Bazna,{ura Mic@,Valea Viilor, MiercureaSibiului, Sibiu; Tg. Jiu .Despre arta sa, mul]i critici }i istori-ci de art@ ne-au l@sat pagini memo-rabile. .

Cel care, dup@ opinia noastr@,a surprins mai subtil }i mai adâncsemnifica]iile }i sensurile operei luiMircea Ignat, este reputatul istoric }icritic de art@ Alexandru C. Lungucare a urm@rit în ultimul deceniu

îndeaproape demersul artistic alsculptorului.

Mircea Ignat are darul de a dasculpturilor sale, pe lâng@ calitatealucrului bine-f@cut, o ampl@ înc@r -c@tur@ ideatic@ cu multiple sensuriumane.

Întreaga sa oper@ îi propuneprivitorului o c@l@torie virtual@deosebit de incitant@ în spa]ii tran-scedentale. Sculptorul îl conduce petrasee inedite prin„ metafizicaegiptean@, de la Isis la Osiris, prinziguratele asiriene pân@ la paradigmaBrâncu}i ”.

Alexandru C. Lungu ne propuneo interesant@ plimbare în teritoriulconceptual al operei artistului „ într-un spa]iu imaginar, în acela}i timp }ifoarte anteic }i pune un semn care

ne face s@ ne oprim asupra lui, s@-l coment@m, s@-l respingem chiar,dar în esen]@ acesta este demersuls@u de a marca locul, de a-l sim-boliza”

Spectatorul pe m@sur@ ce seapropie de lucr@rile lui Mircea Ignateste „ obligat ” la o lecturare „îndârjit@ ” pentru a ajunge la V@zulAbsolut. Acest V@z Absolut, în filo-zofia teologic@ este de faptDumnezeu, acel Teos, care vedetotul. Sculptura, }i în cazul sculpturiilui Mirca Ignat, este un loc„ privile-giat al acestui tip de c@utare transce-dental@, un loc dramatic, “un locunde calitatea noastr@ biologic@ cor-poral@ ne împiedec@ s@ accedem laaceast@ afirma]ie, fericirea nebun@ dea fi Dumnezeu.

În foarte multe discu]ii, pe carele-am purtat cu sculptorul Ignat, cudiferite ocazii, dup@ vernisaje, la ate-lierele noastre, în tabere, }i chiar laun „ p@h@rel ”, m-a frapat aria larg@a preocuprilor lui intelectuale.

Cele mai incitante }i maipl@cute au fost când, printre altele,venea vorba despre filozofulConstantin Noica. Mircea ne uimeacu at$tea idei ce erau legate de con-ceptul lui Noica despre {coal@.

În practica didactic@ pe caresculptorul Ignat o presteaz@ deja demul]i ani, se ab]ine s@ dea elevilorlec]ii, con]inuturi, sfaturi. El urmând,tainic, îndemnurile lui Noica a încer-cat, }i a reu}it, s@ ofere elevilors@iSt@ri de spirit, un drum spre ogândire artistic@ proprie.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~ (XXIII)Arta plastic@ sibian@ (1949- 2009)

Peste 3.000 de oameni î}i pierd via]a în atacurile teroriste din 11 septembrie din SUA. %n atentatele tero ris-te, de o amploare f@r@ precedent, de la New York }i Washington, DC; au fost distruse Turnurile gemene dincomplexul comercial World Trade Center(WTC) din New York }i o parte din cl@direa Pentagonului din Washing-ton D.C. Ziua de 11 septembrie a fost declarat@, printr-un decret preziden]ial american Ziua patrio]ilor.

portretul pictorului Nicolae Barcan de Handel Kurtfritz sculptura de Mircea Ignat