----

Răspândirea rapidă a tehno -logiei începând cu anii ’90 afost axată pe centrele marilororaşe, trecând pe lân gă majori-tatea populaŃiei ce locuieşte înzonele rurale. O să continui săprezint şi în acest număr stareaactuală şi perspectivele imple-mentării Internetului atât în zo -nele urbane cât şi în zonelerurale asupra cărora mi-amconcentrat mai mult atenŃia înultimul timp. Un articol econo -

mic deo sebit de interesant publicat de jurna listul AdrianSecelean de la Ziarul Fi nanciar vine în completarea şisusŃi nerea cercetărilor publicate şi în nu merele ante-rioare Euroeconomia XXI.

În acest colŃ de pa gină, cu con -tinuare, de regulă, intr-o ju mătatedin pagina 7-a, şi noi, şi cititoriinoştri ne-am obişnuit cu articolelelui Dan (DănuŃ, aşa i-am spus şi îispun eu mereu) Suciu. Articole –stu diu deo sebit de serioase, cu unorizont larg de abordare, naŃional,european, uni versal, cu enun Ńareain citantă a pro blemei şi aşezarea eiîn rigu roasă relaŃie critică, cu verti -

calitate, studii cu desprin derea mereu a unor concluziipertinente, cu des chidere largă către aplicabilitate.

Fiul unui reputat şi mult regretat medic sibian, Titi Suciu,cu obârşii adânci în Mărginimea Sibiului şi în Sibiu, produsimportant al Şcolii sibiene de doctorat în economie, subconducerea mea ştiinŃifică în prag de finalizare a tezei, zia -ristul (lucra în conducerea şi la „The Money Channel”) cuemisiuni remarcabile şi cercetătorul asiduu Dan Suciu ne-afăcut bururia de a publica în „Euroe conomia XXI”, cu regula -ritate, de ani buni, vreo şapte, într-o manieră captivantă,produsul mereu original al gândurilor, cercetărilor şi de mer -surilor sale. Se adună de vreo două-trei cărŃi importante...

Cu siguranŃă că va mai publica la noi. În această săp-tămână, însă, a fost numit Purtător de cuvânt al Pri muluiMinistru al Guvernului, secretar de stat, ceea ce fireşte căo pe rioadă îi îndreaptă definitoriu spre alte direcŃii pre-ocupările Domniei sale în timpul „limitat de 24 de ore” pecare cu toŃii îl avem zilnic la dispoziŃie pentru a ne pregăti,pentru a citi, pentru a finali za. Oricum, nu pot să nu-miexprim aprecierea pentru ceea ce a do bândit Dan Suciu, pedeplin meritat, şi Ńin să-i doresc, în nu mele meu, al redac-torilor şi cititorilor noştri, mult succes în foarte greaua misiu -ne pe care o are.

Prof. Dan Popescu

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„După pâine, educaŃiaeste prima nevoie aunui popor.”

Danton

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 338 anul VIII vineri, 24 februarie 2012 1 RON

Revenit brutal în actualitate,cazul Greciei este simptomaticpentru incapacitatea până mai ieriputernicei ComunităŃi Europenecare, iată, astăzi se dovedeşteatât de fragilă încât tremură laameninŃarea că o economie mar-ginală, reprezentând mai puŃin de3 procente din PIB-ul european,poate arunca în aer întregul.Dar cum a ajuns fascinanta Ela -dă, unul din leagănele civilizaŃiei

europene, un „caz grav al Europei”? Evident, în primulrând din vina ei, dar şi din prea mult răsfăŃ din parteamai-marilor Europei în vremurile când toate păreau sămeargă din plin. Pe atunci, Grecia intempestiv acceptatăîn zona euro, şi-a schimbat drahma în monedă euro-peană şi a pretins să se aşeze cu drepturi depline lamasa bogaŃilor.

Milton Friedman (Program for Monetary Stabi-lity în 1959) a fost cel care a aprofundat cercetărilelui Hicks asupra activului de capital, determinândşi specificând cu precizie restricŃiile şi variabilelecostului de oportunitate care intră în funcŃiacererii de bani a unei gospodării şi care includ:• avuŃia sau venitul permanent-valoarea actualăa încasărilor viitoare aşteptate de la toate surse-le de venit;• câştigurile personale sau venitul realizat peseama proprietăŃii reale şi a activelor financiare.

Grecia c@tre zona euro: adio, dar r@mân cu tine!

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

„Quidquid agis, prudenter agas et respice finem” („Orice ai face, fă cu băgare de seamă

şi ai în vedere sfârşitul”)Dicton latin

Nu uneori, ci întotdeauna carierele de regulă străluciteatrag invidii. Invidii urâte, unele rămase platonice, alte -le violente, urmărind distrugerea până la expiere a celuiinvidiat. Şi cine este cel invidiat? După cum relevă unprincipiu în managementul general, cel care face cevaare împotriva lui cel puŃin trei categorii de persoane:

a) pe cei care fac acelaşi lucru cu el; b) pe cei care fac contrariul; c) mareamasă a celor care nu fac nimic. De la acest tip de împotrivire şi până lainvidie, distanŃa a fost şi este foarte mică. continuare ^n pag. 4

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

drd. ec. Ilie BANU, ULBS pag. 5

Emil DAVID

Dan SUCIU

ARTI{TII CET~[II. GRAFICIENII (III)

continuare ^n pag. 2

Dan Suciu - laGuvern

T@i}ul sabiei regelui pe grumazul mini}trilor s@i (I)– Jacques Coeur }i Nicolas Fouquet –

22 febuarie 1582. Papa Grigore al XIII-lea introduce o reformă aCalendarului Gregorian, ce dădea o eroare de numai o zi la 3.000 de ani.

Drumul spre economia digital@- realit@]i îngrijor@toare ale

mediului rural -

Keynesismul }i monetarismulîn teoria economic@ (II)

Condi]ia de sustenabilitatea resursei financiare

stud. Andreea TRÎMBIłAŞ, ŞtiinŃe Economice, FinanŃe-Bănci pag. 7Încotro cu investi]iile?

Memoria istoriei economice

Parisul Evului Mediu

Tiberiu Sofian

Bucureşti - Palatul Victoria

asistent univ. drd.Alin OPREANA,ULBS continuare ^n pag. 6

conf. univ. dr. R@zvanSorin {ERBU, ULBS

Halkidiki - Grecia

ECONOMIE DIGITAL~2 VINERI 24 FEBRUARIE 2012

urmare din pagina 1O să oferim în acest articol şi

câteva informaŃii bazate pe studiileOrganizaŃiei Gallup România, pentrua contura o imagine cât mai aproapede realitate. Studiul realizat de cei dela Gallup a fost făcut în rândul a5.963 de persoane în vârstă de peste16 ani. Eşantionul de utilizatori deservicii de acces la Internet estereprezentativ pentru gospodăriile dinRomania în care se utilizează serviciide acces la Internet, cu o eroare li -mită de 2,8% la un nivel de ga -rantare a rezultatelor de 95%.

În urma studiului reiese că prin-cipalul motiv pentru care nu suntfolosite serviciile de acces la Internetîn gospodărie este lipsa nevoii (64 %).Alte motive menŃionate, de către unnumăr semnificativ mai mic de res -pondenŃi, sunt utilizarea prea scum -pă a serviciului (9%) sau costurilede instalare prea mari (6%). Aceastaar trebui să ne pună pe gânduri, maiales atunci când conştientizăm impor-tanŃa Internetului pentru dezvoltareasocietăŃii în care trăim, atât pe planeconomic, social cât şi politic.

Ce este şi mai îngrijorător, şi poatemira la prima vedere este că nuexistă o diferenŃă semnificativă întregospodăriile urbane şi cele rurale dinpunct de vedere al principalului mo -tiv pentru care nu sunt folosite ser-viciile de acces la Internet, acestafiind tot lipsa nevoii, secondat deutilizarea prea scumpă şi costurile deinstalare prea mari.

Iar dacă analizăm situaŃia în per-spectivă şi mai descurajator esteprocentul de 70 % dintre respon-denŃii care nu folosesc în prezentservicii de acces la Internet, nu ştiusau nu pot să precizeze un motivpentru care ar decide să utilizezeInternetul, în timp ce peste o treimedintre aceştia (37 %) nu au nici unmotiv care să-i determine să folo -sească servicii de acces la Internet.Tarifele mai avantajoase, asociateunor pachete de servicii, conexiuniila puncte fixe sau achiziŃiei calcula-toarelor, ar fi motivele care ar puteaconvinge aproape unul din cincirespondenŃi să folosească servicii deacces la Internet.

Cei mai mulŃi (70%) dintre res -pondenŃii care nu folosesc în prezentservicii de acces la Internet nici nuintenŃionează să o facă în urmă-toarele 12 luni.

Dotarea gospodăriilor româneşti

cu calculatoare continuă să rămânădeficitară: în 48% din totalul acesto-ra nu există calculator, iar în 40%dintre acestea exista în dotare undesktop PC. Mobilitatea nu constitu-ie un element de referinŃă pentru do -tarea gospodăriilor româneşti: numai12% dintre acestea deŃin un lap-top/minilaptop, în 7% coexistând siste -me desktop si laptopuri/ minilaptopuri.

Profilul demografic al gospodări-ilor care au în dotare un desktop PCindică faptul că majoritatea acestorasunt localizate în mediul urban (cu openetrare de 49%), în vreme ce înmediul rural (cu un grad de pene-trare de doar 29%). Sistemele desk-top sunt mai prezente în gospodari-ile în care venitul mediu pe persoanaeste mai mare de 800 de lei.

Aproape jumătate dintre respon-denŃi (47%) nu au utilizat niciodatăinternetul, în timp ce majoritatea im -portantă a celor care au utilizat inter-netul au facut-o recent, în ultimeletrei luni (47%). Profilul demografical utilizatorului recent de internetarată că acesta provine preponderentdin mediul urban (66%) al regiunilorde dezvoltare Centru (53%), Vest (51%)

si Nord-Vest (51%), este foarte tânăr(16-34 ani, 76%) sau tânăr (35-54ani, 56%), are o educaŃie superioară(88%), eventual medie (51%) şi pro -vine din gospodării cu un venit mediupe persoană de peste 800 de lei (69%).

Prin comparaŃie, profilul demogra-fic al non-utilizatorului de internet

arată că acesta provine preponderentdin mediul rural (68%) al regiunilorde dezvoltare Sud (57%), Sud-Vest(56%) si Nord-Est (50%), este maidegrabă vârstnic (peste 55 de ani,81%), are o educaŃie mai degrabăprimară (maximum 10 clase absol -vite, 81%) si provine din persoanele

cu un venit mediu pe persoană sub400 de lei (65%) sau între 401 si800 de lei (49%).

Este interesant de urmărit o sta-tistică oferită pentru China în urmăcu 5 ani, unde numărul utilizatorilorde internet din mediul rural eraundeva la 52-62 milioane,procentulfiind apropiat de cel de acum alRomâniei, undeva la 25% din totalulde utilizatori de internet în China.

Un impediment major în ceea cepriveşte folosirea internetului rural arfi infrastructura de telecomunicaŃii şipreŃurile de conectare care nu suntadecvate. Zonele rurale si îndepărtaterămân în urmă în ceea ce priveşterăspândirea noilor tehnologii.

Mărirea prăpastiei dintre venitul în -registrat în mediul urban şi cel dinmediul rural în ultima decadă res -trân ge consumul rural al tehnologi-ilor informatiei si a comunicatiilor.Computere personale care sunt o ne -cesitate pentru mulŃi rezidenŃi urbani,rămân un lux pentru persoanele rurale.

În ciuda ratei de penetrare redusea zonelor rurale în ceea ce priveşteinternetul, acesta este văzut ca unmotor nou pentru dezvoltarea ruralăiar proiectele şi studiile recente vin însusŃinerea acestor presupuneri. Pu -

Ńini fermieri locali, fără un training,ar putea lucra pe computere şi să ac -ceseze internetul singuri. Drept con-secinŃă, folosirea internetului trebuie săfie mediată de programe de pregătire.

Principalul loc de accesare a in -ternetului este acasă (42%), locul demuncă sau şcoală (16%) reprezen-tând locaŃia secundară menŃionată decătre respondenŃi. Telefonul mobil/lap-topul şi internet cafe-urile constituiemodalităŃi periferice de accesare ainternetului (3%).

Majoritatea gospodăriilor româneşti(56%) nu dispun de acces la inter-net în timp, dintre cele care benefi-ciază de acces, cele mai multe (39%)folosesc reŃeaua de telefonie fixă.Utilizarea accesului mobil (2%) şi alaccesului combinat, fix-mobil (3%),ocupă poziŃii de nişă din acest punctde vedere.

În majoritatea gospodăriilor româ -neşti (93%), există o singură conex-iune la internet, ponderea gospodări-ilor cu două sau mai multe conexi-uni fiind specifică unui segment re -dus de 7%. Circa 95% dintre gos -podăriile româneşti dispun de o co -nexiune internet la puncte fixe.

Cu atât mai grea misiunea de adezvolta economia digitală în mediulrural cu cât principalele scopuri şiactivităŃi pentru care respondenŃii aufolosit Internetul în ultimele trei luniau fost primirea si trimiterea e-mail-urilor (mentionat de 83% dintre res -pondenŃi), citirea ştirilor si informa -rea pentru a fi la curent cu diverseevenimente (altele decât cele nece-sare la locul de muncă sau la şcoală(80%) şi obŃinerea informaŃiilor ne -cesare la locul de muncă sau laşcoală (68%). Descărcarea de jocuri,muzică, filme sau software, comuni-carea prin (web) chat sau jocurileonline sunt alte activităŃi realizate decătre aproape jumătate dintre res -pondenŃi.

Această lucrare a fost cofinanŃatădin Fondul Social European, prin Pro -gramul OperaŃional Sectorial Dezvol -tarea Resurselor Umane 2007-2013,proiect numărul POSDRU/89/1.5/S/63258”Şcoala postdoctorală pentru biodiver -sitate zootehnică şi biotehnologii ali-mentare pe baza ecoeconomiei şi bioe -conomiei necesare ecosanoge nezei”.

Drumul spre economia digital@- realit@]i îngrijor@toare ale mediului rural -

conf. univ. dr. Răzvan Sorin ŞERBU

3SINDROMUL GRECESCVINERI 24 FEBRUARIE 2012

urmare din pagina 1Ca să trăiască pe picior mare îi

trebuiau însă bani europeni. Şi i-aobŃinut cu o lejeritate care astăzi pareneverosimilă. Comisia Europeană,pieŃele financiare, consorŃiile bancares-au întrecut în oferte de împrumu-turi care de care mai atrăgătoare. Eradoar vremea când economiile euro -pene „duduiau” şi prosperau, iar Gre -cia a devenit astfel un caz tipic încare poŃi trăi ca greierele, împru-mutând şi cheltuind fără măsură. Înparalel, grecii nu au ezitat să-şi con-solideze un sistem fiscal „made inBalcani”, în care frauda, cosmetizareacifrelor statistice şi aparatul adminis-trativ-birocratic imens şi corupt aufost „performanŃele” de căpătâi. Toateînsă se petreceau sub privirile îngă-duitoare ale ComunităŃii Europene.

A venit însă pe nepusă masă seis-mul economic şi financiar mondialcare a scos la lumină şi a acutizatpână la paroxism criza datoriilor destat din Europa. Creşterea economicăbazată exclusiv pe consum s-a pră -buşit, robinetele cu euro s-au închis,era momentul adevărului, când nu semai putea amâna returnarea împru-muturilor până la... calendele gre-ceşti. Sosise timpul ca grecii să ver-ifice pe propria piele ceea ce un cele-bru scriitor american, Mark Twain,descoperise încă în urmă cu un se -col: „Bancherul este tipul care îŃiîmprumută umbrela când e soare şiŃi-o cere imediat ce începe să plouă”.

Ce a urmat era de aşteptat: colap-sul economic. Pentru a se salva dela faliment, anul trecut Grecia a cerutun ajutor financiar în valoare de 110miliarde de euro de la UE şi de laFMI. Un împrumut de urgenŃă nu aînsemnat însă şi salvarea Greciei. Înrăstimpul unui singur an, liderii eu -ropeni au fost nevoiŃi să constate că,de fapt, 110 miliarde de euro s-aupierdut precum o picătură în ocean,fără să existe vreun semn de re -dresare a situaŃiei. Dimpotrivă, dato-ria publică a Greciei a crescut anultrecut de la 115 la sută, la 144 lasută din PIB, ajungând în prezent la160 la sută din PIB. 2012 va re -prezenta al patrulea an consecutiv derecesiune pentru Grecia şi, potrivitcelor mai recente prognoze, econo-

mia Ńării se va contracta cu peste 5,5la sută, urmând ca în 2013 contracŃiasă fie de circa 2,8 la sută. Produsulintern brut a scăzut deja cu 13 lasută comparativ cu anul 2008 şi,potrivit experŃilor, e probabil să maiscadă cu încă 7 procente până lafinele acestui an. Toate acestea, încondiŃiile în care grecii au fost supuşiunui regim de austeritate marca FMI.Adică: reducerea cu 15 la sută a sa -lariilor bugetarilor şi îngheŃarea aces-tora timp de trei ani; tăierea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu; majo-rarea TVA până la 23 la sută; dis -ponibilizarea a 150.000 de funcŃionarila stat; creşterea vârstei medii depensionare de la 53, la 67 de ani.

Rezultatul a fost, cum spuneam,dezastruos, astăzi Grecia fiind iarăşila un pas de intrarea în incapacitatede plată. La 20 martie, are de răs-cumpărat obligaŃiuni în valoare de14,4 miliarde de euro, datorie pecare este incapabilă să o achite fărăajutor extern. Prin urmare, după în -delungi tratative şi pertractări, miniş -

trii de finanŃe ai zonei euro s-auîntâlnit pentru a aproba al doilea plande sprijin financiar pentru eleni, învaloare de 130 de miliarde de euro,singura şansă ca Grecia să mai sca -pe odată de la faliment. Concomitent,Ńara ar urma să beneficieze din par -tea creditorilor privaŃi de o scădere adatoriei cu 50 la sută. În ce priveşteobligaŃiile pe care grecii şi le asumăsuplimentar în contrapartidă cu acestnou „colac de salvare”, premierul elena anunŃat zilele trecute că a găsit me -todele prin care să facă noi economiila buget de 125 milioane de euro, şia decis tăierea cu 12 la sută a pen-siilor mai mari de 1300 euro pe lună,după o reducere de 10 la sută în 2010.

Ce concluzii se pot desprinde,totuşi, din acest repetat scenariu gre-cesc al mereu amânatului faliment?

În primul rând, că Grecia a ajuns„oaia neagră” a zonei euro înainte detoate din vina ei. Dar nu cumva îicondamnăm prea aspru pe greci pen-tru iluzia care le-a fost inoculată,aceea că odată admişi în elita euro-

peană, îşi pot îngădui să viseze lastandardele înalte de viaŃă ale aces-teia? În fond, şi nouă, românilor, nis-a promis că, europeni cu acte înregulă fiind, vom trăi mai bine caînainte. Acesta a fost motivul princi-pal pentru care românii erau la aceavreme eurooptimiştii cei mai ardenŃidintre toate statele candidate. Azi, şinoi, şi grecii suntem umiliŃi şi supu -şi rigorilor drastice ale austerităŃii. Iardupă noi stau alŃii la rând, regimulacesta ar putea fi prescris şi Italiei,Portugaliei, FranŃei... Frica de sărăcieşi de degradare socială cuprinde înprezent chiar şi societăŃile relativcruŃate de criză, pentru că se răspân-deşte tot mai mult teama că Europavrea să vindece boala, dar va ucidebolnavul. Cu alte cuvinte, pentru mul -Ńi, Uniunea Europeană nu mai estegaranŃia unei vieŃi decente şi stabile.Soarta croită pentru greci ar trebuisă-i intereseze pe toŃi europenii: sun-tem laolaltă ameninŃaŃi de dispariŃiastatului european al bunăstării, şocaŃide inegalităŃi care alimentează mânia

populară, condamnaŃi la tăieri din bu -getele sociale şi la scăderi ale salari-ilor şi pensiilor. Şi, totuşi, de-a drep-tul incredibil, grecii mai cred încă înviitorul lor comunitar, european.

Dintr-un sondaj de opinie realizatchiar în zilele când furia popularăexploda pe străzile Atenei, reiese că80 la sută din eleni se declară înfavoarea perspectivei europene a Ńăriilor şi nu doresc ieşirea din zonaeuro, în pofida măsurilor de austeri-tate impuse de creditori.

Am putea să ne întrebăm: ce maisperă grecii în afara unor altor îm -prumuturi împovărătoare pe termennelimitat?

Nu ştim, dar de ce nu le-am acor-da şi un credit moral: poate că, înhaiducia lor, au crezut în mod real şinaiv într-o Europă unită construităprin voinŃa popoarelor, cărora întretimp le-a întors spatele. Poate căabia astăzi grecii, şi noi împreună cuei, realizăm că Europa unită nu vasupravieŃui decât dacă regăseşte mă -car şi în ultimul ceas această voinŃă.

Vedere din Grecia

Emil DAVID

Clădirea Berlaymont din Bruxelles - Sediul Comisiei Europene

Grecia c@tre zona euro: adio, dar r@mân cu tine!

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 24 FEBRUARIE 20124

c my b c my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Cu alte cuvinte, invidioşii pot fi,

ei înşişi, structuraŃi în aceste trei di -recŃii. Confruntările pot fi înăuntrulsau în afara legii. Dar nu autoritatealegii este, de regulă, cea care oferăintensitatea confruntărilor respective,ci invidia de care aminteam. Dacă nuera – şi nu este - invidia, sunt cazuriîn care ilegalităŃile puteau – şi pot -continua mult şi bine...

Istoria economică a lumii esteplină de astfel de situaŃii, uneoriparadoxale. Ne vom mărgini în rân-durile de faŃă la două faimoasecazuri din istoria economică a Fran -Ńei. Cazuri al căror numitor comun afost invidia unui rege, care nu sufer-ea ca altul să-l umbrească, cât depuŃin, în speŃă slujitorul său maimult sau mai puŃin fidel, dar careîncepuse să-l întreacă în strălucire.Nu atât infidelitatea în raport culegea a atras după sine sacrosanctamânie regală atât de tunătoare şi cuefecte atât de dureroase – fireşte, acontat relativ şi infidelitatea –, ci maiales invidia din motivul pomenit,invidia manifestă faŃă de cel în cau -ză. Cu cariera şi averea finalmemtespulberate.

Prin urmare, iată cele două ca -zuri, vom vedea, de o asemănareizbitoare. Primul: negustorul, demni-tarul şi finanŃistul Jacques Coeur, dela un moment dat ieşit total dingraŃiile regelui francez Carol al VII-lea, cel care până atunci îl preŃuiseimens. Al doilea: Nicolas Fouquet,ministru de FinanŃe al lui Ludovic alXIV-lea, rege şi el de la un momentdat întunecat de strălucitoarea bo -găŃie a servitorului său şi acŃio nândîn consecinŃă. Sunt situaŃii deveniteclasice, pe care le-am studiatîndeaproape şi despre care am maiscris (vezi Dan Popescu, „Jurnal

economic”, capitolul „InstituŃiile capi -talismului: negustorii”, Ed. Continent,Sibiu-Bucureşti, pp.227-237, etc). Acumle vom dezvolta şi prezenta într-olumină mai complexă. Şi sunt situ-aŃii care se regăsesc aidoma în zilelenoastre, chiar dacă nu este vorba deFranŃa, ci, de exemplu, de România...Şi care cu siguranŃă că se vor regăsişi pe timpul ce va urma al nepoŃilorşi strănepoŃilor noştri, al celor ce vorveni pe urmă, etc. Aici fiind vorbanu de epoci, de veşminte, de po -doabe, de tehnică, de modă, care semodifică continuu. Ci de caractere şiatitudini, care se manifestă peren.Aşadar, Sofocle, Shakespeare sauCaragiale au rămas la fel pentru celce le urmăreşte piesele, fie că estevorba de anchititate, de Evul Mediutârziu sau de timpul modern.

Jacques Coeur (1395 – 1456). Oreuşită formidabilă, cum arătam în„InstituŃiile capitalismului: negustorii”.În raport cu anul 1451 când începecăderea lui, poziŃia sa pe lângă rege,Carol al VII-lea, părea eminamenteînfloritoare. De mai mulŃi ani, dupăo formidabilă carieră în comerŃ, diri-ja cu mână forte finanŃele FranŃei.Pusese la punct un sistem aproapestraniu, dar cât se poate de eficient.„«OfiŃer regal», scrie profesorulLaurent Vissière de la Sorbona, eladuna impozitele şi bătea monedă înnumele regelui. Ministru de FinanŃe(în acelaşi timp, n.n.), controla buge-tul Ńării. Negustor, furniza CurŃii pro-duse de lux. Bancher, împrumutabani la toŃi marii curteni şi chiarregelui Carol al VII-lea însuşi”. Înfapt, Jacques Coeur înŃelesese foartebine adagiu economic potrivit căruiabanul trebuie să circule. Însă Coeurdeturnase banul în profitul său,aflându-se în fiecare din „punctelecheie” ale schimburilor economice.„Desigur, mai arată profesorul Lau -rent Vissière, Jacques Coeur nu a in -ventat furtul de bani publici, deturna -

rea banului public, însă în doar câŃi-va ani a depăşit toate bornele îndomeniu”. Un om deosebit de inte -ligent, din păcate pe negativ.

Mai mult, Jacques Coeur ştia săîntreŃină şi chiar să dezvolte sensibi -lităŃile care trebuie. Se apropiase defrumoasa Agnès Sorel, favorita re -

gelui, căreia îi dădea bani pentru satis -facerea capriciilor sale. A finanŃat,totodată, în mare parte, războiul re -gelui cu englezii, şi, făcea bisericilor,cu ostentaŃie, mari donaŃii de bani.Îşi fortifica astfel poziŃia, inexpug -nabilă, credea el, astfel încât nimenisă nu-i poată imputa puncŃiile dure

în fondurile publice, furturile masive,în propriul folos, din aceşti bani. Nuera singurul hoŃ în acest sens, dar,se afirmă, era cel mai mare în epocasa. Va naşte imense invidii celor dinpreajma sa şi a regelui: „de ce el şinu eu?”

continuare îm pagina 5

T@i}ul sabiei regelui pe grumazul mini}trilor s@i (I)– Jacques Coeur }i Nicolas Fouquet –

Dan POPESCU

Parisul Evului Mediu

Memoria istoriei economice

Jacques CoeurRegele francez Carol (Charles) al VII-lea

urmare din pagina 4Cu atât mai mult cu cât Jacques

Coeur terminase de construit laBourges un splendid hotel – palatcare depăşea în magni ficenŃă celemai frumoase rezidenŃe regale. Rege -le Carol al VII-lea, ce nu iubea deloccapetele care îl depăşeau în splen-doarea sa augustă şi căruia începusesă-i displacă însăşi aroganŃa fostuluinegustor de blănuri, îl privea peJacques Coeur cu o invidie şi o sus-piciune ce îşi făceau loc tot maimult în gândurile şi gesturile sale.

... Totul a culminat cu moarteaneprevăzută, bruscă, subită a fru-moasei favorite Agnès Sorel. Moartede care o doamnă de la Curte,Jeanne de Vandôme, de Montague,probabil geloasă şi ea sau dorind săintre în graŃiile regale, l-a acuzatchiar pe Jacques Coeur. Pe Coeurcare, se pare, nu se vădise deloc in -diferent frumoasei Agnès Sorel, „lu -

crând în completarea regelui”, cumscrie Guy Breton în deosebita sa lu -crare „Histoire d'amour dans l'Histo -ire de France”. De ce s-o omoare,însă, neextistând motive astfel, aveamai puŃină importanŃă. Regele, deci,invidios şi gelos, deopotrivă, a ordo-nat o anchetă secretă asupra acti -vităŃilor lui Jacques Coeur. Iar rapor-tul primit a fost cu adevărat aca-blant. Ca urmare, la 31 iulie 1451,atunci când Curtea se afla la Castelulde la Taillenbourg, regele va decretatriumfător arestarea omului său şipunerea sub sechestru a întregii saleaveri...

... Procesul ce a avut loc, prac-tic, în bună măsură, după bunul placal regelui, l-a absolvit doar de unadin acuzaŃii: otrăvirea lui Agnès So -rel. Nu existau nici un fel de probe.AcuzaŃiile de delapidare au rămas. ÎnconsecinŃă, după mai multe petrac-tări, unii judecători dorind chiar condam-narea sa la moarte, Jacques Coeurva primi, odată cu trecerea în filonulregelui a unei bune părŃi din averea

sa imobilă, „doar” două enormeamenzi, de 300 mii şi 100 mii ecu,dar şi aşezarea sa într-o umilitoare

situa Ńie de penitenŃă. Respectiv, apa -riŃia sa într-o Ńinută săracă, demon-strându-i decăderea, cu capul des -

coperit, deci fără pălărie, dar şi fărăcentură, în genunchi, Ńinând în mâi -nile împreunate în semn de căinŃă, otorŃă de ceară, aprinsă. Solicitândiertare lui Dumnezeu şi reparând, ast -fel, în mod simbolic, onoarea regelui,reprezentat „în scenă” de către Ma-rele Cancelar al FranŃei. Jacques Coeurse va su pune întocmai, dar imensaamendă neputând s-o plătească în -trucât ma rea sa avere consta cuprecădere în bunuri capital care dejafuseseră confiscate, el va fi aruncatîn puş cărie. Va suporta greu regimulde detenŃie. Va evada de aici şi îşiva afla refugiu pe lângă Papa de laRoma, mai ales în virtutea daniilorpe care, odată, le făcuse bisericii.Era o rupere prea forŃată a străluci-tului său destin iniŃial, astfel căJacques Coeur nu o va putea admiteşi se va sfârşi din viaŃă descurajat,sărac şi în uitare, în 1456. Cu doarcâŃiva ani înainte se afla în vârfulsplendid şi de opulenŃă al pira -midei...

(va urma)

În acest articol o să prezentămcâteva aprecieri referitoare la sus-tenabili tatea economiei globale pentruca ul terior să putem vorbi despresustenabilitatea sistemelor economiceşi în speŃă a funcŃionării optime asistemului fiscal.

România nu poate fi izolată deevenimentele ce se petrec la nivelglobal sau european, chiar dacă mul -Ńi analişti apreciază că Ńara noastrănu a avut aşa mult de suferit pentrucă a existat un grad relative redusde dezvoltare, iar produsele de credi -tare exotice nu au fost încă suficientpromovate şi în consecinŃă consuma -te. Adevărul este că România estedependentă de situaŃia din regiune,iar ieşirea din criză şi înregistrareacreşterii economice pe termen mediunu se poate realiza decât în momen-tul în care şi Ńările cu care avem re -laŃii de parteneriat înregistrează rezul-tate pozitive.

Vorbind despre sustenabilitateaeconomiei globale trebuie să reamin -tim că aceasta este dependentă demai mulŃi factori dintre care compo-nenta mediului are prim rol fără decare nu putem vorbi despre sustena -bilitatea sistemelor economice, resur-sei financiare şi a sistemului fiscal.În cadrul componentei mediu amin -tim factori cantitativi, precum tend-inŃa de epuizare a resurselor naturalede energie, de materii prime şi dehrană, sau consumarea celor regene -rabile mai repede decât capacitateaacestora de regenerare, dar şi factoricalitativi cum ar fi deteriorarea fizicăşi poluarea factorilor de mediu (apă,aer, sol).

Exemple de studii care demon-strează încă o dată cu acurateŃe peri-

colele pe care factorii de decizie tre-buie să le aibă tot timpul în vedere,dar şi populaŃia pentru a reacŃionadacă deciziile decidenŃilor nu Ńin sea -ma de aceste pericole iminente, suntprezentate în lucrarea lui LesterBrown - Salvarea unei planete subpresiune şi a unei civilizaŃii în impas.Lester Brown a definit conceptual dedezvoltare durabilă din punct de ve -dere ambiental astfel: “O societatedurabilă este cea care îşi modeleazăsistemul economic şi social astfel în -cât resursele naturale şi sistemele desuport ale vieŃii să fie menŃinute”(…)“Componentele esenŃiale ale unei stra-tegii pentru o dezvoltare durabilă in -clud stabilizarea populaŃiei, reducereadependenŃei de petrol, dezvoltarea re-surselor de energii regenerabile, con-servarea solului, protejarea sisteme -lor biologice ale pământului, recicla -rea materialelor”.

Încă din anul 2001 se pun bazeleunui concept de care auzim astăzifoarte des şi anume “Eco-economia”care militează pentru realizarea uneidisclipline Eco-economice unde eco -nomiştii şi ecologiştii să cooperezepentru a putea creea o economiesustenabilă din punct de vedere almediului.

Noi suntem de părere că acestaeste doar un prim pas care trebuierealizat şi anume cooperarea eco -nomiştilor nu doar cu ecologiştii, darşi cu matematicieni, istorici, fizicieni,teologi, jurişti, medici, în proiecte decercetare , iar apoi în ştiinŃe care vorfi predate studenŃilor pentru a puteaîntradevăr să realizăm firme, produseşi servicii sustenabile.1 Aceste firmetrebuie să vină în sprijinul clienŃilorfără însă a oferi produse care nu iauîn considerare externalităŃile, mai alescele negative pe care le generează.

Un prim pas care trebuie realizateste cooperarea economiştilor nu doarcu ecologiştii, dar şi cu matemati-cienii, istoricii, fizicienii, teologii, ju -riştii, medicii, în echipe de cercetaremixte, iar apoi realizate ştiinŃe noiaplicative care vor fi predate stu-denŃilor pentru a putea întradevăr sărealizăm firme, produse şi serviciisustenabile. Aceste firme trebuie să

vină în sprijinul clienŃilor fără însă aoferi produse care nu iau în conside -rare externalităŃile, mai ales negative pecare le generează. Din punctul de ve -dere al autorilor într-un interval mediude 5-10 ani nu vom mai putea aveaîn cadrul facultăŃilor discipline pur eco-nomice fără a avea în programă şicursuri din alte domenii de activitatepentru ca societatea să evolueze.

Lucrarea la care facem referireintitulată planul B 2.0 atrage atenŃiaasupra faptului că modelul actual deeconomie este nesustenabil din punctde vedere ambiental. În plus, putemadăuga având în spate experienŃacelor aproape 4 ani de criză cămodul economic actual care a pre-supus acumularea de deficite mari,datorii publice mari nu este suste -nabil nici din punct de vedere eco-nomic. Problema este că decidenŃiise concentrează pe ieşirea din crizaeconomică şi nu mai au în vedereatât de mult cât ar fi necesar cele-lalte aspecte privitoare la mediul am -biental, la schimbările climatice totmai accentuate, la consumul resur -selor regenerabile într-un ritm maimare decât capacitatea acestora derefacere, la creşterea populaŃiei într-un ritm mai mare decât cresc re -sursele de hrană etc. Or, în aceatăsituaŃie ne putem trezi că în câtivaani rezolvăm problema crizei econo -mice şi vom fi confruntaŃi cu o altăcriză poate şi mai mare decât crizaeconomică.

Concluzia lui Lester Brown estecă modelul economic occidental (înspecial modelul American) după caretind tot mai multe state şi se dez-voltă economia mondială este neex-trapolabil, nu doar pentru Ńări pre-cum China, India, pentru aproximativ3 miliarde de locuitori din alte Ńări încurs de dezvoltare, dar devine prac-tic nesustenabil, inclusiv pentru SUAşi celelalte Ńări industrializate.2 Astfel,conŃinutul modelului economic globaldevine cea mai mare provocare pen-tru secolul XXI. Prin studiul Planul Brealizat de Lester Brown se sugereazăcâteva soluŃii pentru punerea deaccord a modelului cu noile realităŃişi cu sfidările dezvoltării durabile la

nivel global, şi anume:1. Promovarea unui “buget pen-

tru refacerea/redresarea planetei”, înparalel cu “bugetul pentru eradicareasărăciei” pe planetă. Şi aici autoriiadaugă şi faptul că ar fi normal cala primul buget în care se urmăreşterefacerea solurilor, a pădurilor şi con -servarea biodiversităŃii să contribuieîntr-o măsură mai mare statele dez-voltate şi puternic industrializatedeoarece ele au şi contribuit maimult la deteriorarea acestora. Tot aicisubliniem încă o dată importanŃarespectării protocolului de la Kyoto,însă trebuie acŃionat pe toate pla-nurile şi nu doar în privinŃa schim-bărilor climatice, ca urmare a dega-jării în atmosferă a unor cantităŃi totmai mari de “gaze cu efect de seră”.

2. Dezvoltarea de noi tehnologiipentru protecŃia mediului, econo mi -sirea resurselor, accelerarea procesu-lui de reciclare a materialelor;

3. Orientarea la scară generală peasigurarea tranziŃiei de la economiabazată pe resurse fosile de energie(cărbune, petrol şi gaze) spre re -

surse regenerabile (vânt, energia so -lară, geotermală, hidroenergie, bioe -nergie şi hidrogen). Aici adăugăm ne -cesitatea subvenŃionării acestor activi -tăŃi într-o măsură substanŃială care săcrească investiŃiile în aceste domeniiimportante pentru mediul ambiant;

4. Încurajarea, prin politici publiceadecvate, trecerii de la economia ri -sipei de resurse spre economia baza-tă pe reutilizarea şi reciclarea resurselor;

5. Diversificarea mijloacelor detransport, promovând o maximă mo -bilitate. În acest sens România are oinfrastructură rutieră care poate fimult optimizată, o infrastructură fero -viară care este aproape de punctulroşu de avarie, iar o infrastructurăaeriană puŃin dezvoltată.Note de subsol:1- a se face diferenŃa între durabil şisustenabil (o instituŃie este susten-abilă, iar aspectele legate de mediule numim durabile);2- Brown Lester R. - Planul B 2.0Salvarea unei planete sub presiune şia unei civilizaŃii în impas, Ed. Teh -nică, Bucureşti 2006, p. V-VII

VINERI 24 FEBRUARIE 2012 5

c my b c my b

c my b

RESURSE FINANCIARE ISTORIE ECONOMIC~

c my b

T@i}ul sabiei regelui pe grumazul mini}trilor s@i (I)– Jacques Coeur }i Nicolas Fouquet –

Condi]ia de sustenabilitate a resursei financiare

Dan POPESCU

Lester Browndrd. ec. Ilie BANU, ULBS

Paris - Catedrala Notre-Dame

TEORII {I POLITICI ECONOMICE VINERI 24 FEBRUARIE 20126

urmare din pagina 1Ca şi Hicks, Friedman a consi -

derat avuŃia ca pe o restricŃie debuget şi potenŃial înlocuibilă cu de -pozite cash în balanŃa de hârtii mon-etare a individului astfel încât loculunei singure variabile a dobânzii dinecuaŃia lui Keynes a preferinŃei pen-tru lichiditate, a fost luat de o listăde variabile relative ale venitului.

Keynes a arătat că politica mon-etară este relativ ineficientă în sti -mularea activităŃii economice, iarFriedman a sugerat că atâta timp câtbanii sunt substituibili, nu numai cuacŃiuni, ci şi cu o gamă largă demărfuri şi servicii, modificările can-tităŃii de bani se vor resfrângeasupra pieŃei mărfurilor consumato-rilor şi producătorilor adăugând efec-tul direct al cheltuielilor la efectulindirect al instituŃiilor. Cât timp legă-turile dintre bani şi cheltuieli suntnumeroase, modificarea monetarăpoate influenŃa preŃurile şi veniturilenominale.

În ceea ce priveşte rolul statuluiîn economie M. Friedman recomandădrept acŃiune imediată neintervenŃiastatului în economie. Totuşi, rolul sta -tului în economie nu trebuie să fieredus la zero, mai ales Ńinând contde faptul că statul este instituŃia so -cială care reprezintă în orice momentun potenŃial catalizator.

Postulatul lui Friedman potrivitcăruia expansiunea economică nu sepoate obŃine decât fără intervenŃiastatului, este valabil numai după ces–au introdus deja toate condiŃiile deechilibru general stabil, când fon-durile de capital necesare expansiu-nii vin numai din economiile libere,nu din monetizarea de credit a băn-cilor private, care produce inflaŃie.

Trebuie Ńinut cont de faptul cărolul Statului în economie nu se re -duce la alegerea între intervenŃia gu -vernului şi repudierea oricărei inter-venŃii guvernamentale – aşa cum re -comandă Friedman – ci, mai degra -

bă, realizarea distincŃiei clare între(a) intervenŃia necesară şi beneficădin punct de vedere social în acordcu legea echilibrului general stabil şi(b) intervenŃia arbitrară într–un sis-tem în dezechilibru care aduce maimultă pagubă decât câştig într–oeconomie naŃională. SoluŃia dată deFriedman este privatizarea completă,fără a se da niciun detaliu cum sepoate întreprinde o astfel de operaŃiecomplexă fără a produce pierderiunei economii. (Marinescu, 2003)

Teoria economică propusă deFriedman are câteva puncte care potavea, în anumite situaŃii, consecinŃegreu de prevăzut: • fiind în favoarea monedei de hâr-tie şi de credit, „antinumerar”, mo -delul lui de gândire pus în practică,poate conduce de multe ori la insta-bilitate economică şi financiară;• punând accentul principal pe libe -rtatea economică fără nici o limită,şi lăsând la o parte celălalt mareideal al justiŃiei sociale, în practică,modelul lui poate conduce la con-tradicŃii economice, la inechităŃi so -ciale caracterizate prin „sărăcie în mij-locul belşugului”;• negând aplicarea legii de echilibrugeneral şi stabil elaborată de Walrasse aşează la graniŃa dintre ştiinŃapură, aşa cum a fost concepută declasici, şi ideologia modernă.

Pentru monetarişti impulsurile bu -getare sau fiscale pot influenŃa veni -turile, dar numai pe termen scurt.Cheltuielile guvernamentale finanŃateprin împrumuturi publice sau impo -zite vor conduce la suprimarea unuivolum aproximativ egal de cheltuieliprivate, atât pentru consum cât şipentru investiŃii, astfel încât în celedin urmă producŃia, ocuparea mâiniide lucru şi venitului global nu vorsuferi modificări esenŃiale. Astfel, pu -tem spune că reŃetele fiscale nu para avea niciun efect asupra produsu-lui naŃional brut. Aceste teze, au avutdesigur şi mai au încă numeroşiadversari, în special cum spuneamdin partea autorilor de orientare

neokeynesistă, cum sunt de exempluF. Modigliani şi A. Ando, care înlucrarea Impact of Fiscal ActionsAggregate Income and the Moneta -rist Controversy: Theory and Eviden -ce, din 1976, demonstrează că politi -ca bugetară exercită prin natura lu -crurilor, un efect pozitiv asupra pro-dusului naŃional brut.

Cu toată preferinŃa lor pentrupentru politica monetară, economiştiimonetarişti nu-şi fac iluzia că ea arputea fixa rata şomajului la un altnivel decât, poate, pentru perioadefoarte scurte de timp, deoarece ratanominală a dobânzii depinde de ceareală, prea puŃin afectată de feno -mene monetare şi de rata anticipatăa inflaŃiei. Dacă pe termen scurt opolitică monetară expansionistă facesă scadă ratele dobânzii, iar opolitică deflaŃionistă face ca ele săcrească, pe termen lung rezultatul vafi invers.

Aceeaşi distincŃie între efectele petermen scurt şi lung ale politiciimonetare este valabilă şi în privinŃaşomajului.

În ceea ce priveşte moneda şipolitica monetară, acestea pot fi cau -za declanşării sau amplificării crizeloreconomice, de tot felul, cum s-aîntâmplat în anii 1929-1933 (cândmasa monetară a fost redusă masiv)sau fenomenul contrar (creşteri spec -taculoase ale masei monetare). Opolitică monetară asigură economieiun mediu propice de dezvoltare, ca -racterizat printr-un nivel general sta-bil al preŃurilor stabil şi determină osituaŃie de echilibru stabil cu o alo-care eficientă a resurselor.

Se poate observa cum în Ńări caS.U.A. sau Marea Britanie şi maipuŃin în FranŃa sau Italia, moneda şipolitica monetară au ocupat de-alungul timpului locul principal în op -Ńiunile de politică economică. Deasemenea, se poate spune în acestsens că monetariştii şi nonmoneta -riştii, plecând de la acelaşi modelteoretic, pot ajunge la concluziidiferite deoarece se interesează deorizonturi de timp diferite: monetar-iştii sunt în principal interesaŃi derezultatele pe termen mediu; non-monetariştii de cele pe termen scurt.

În ciuda afirmaŃiei lui MiltonFriedman, după care diferenŃele din-tre monetarişti şi keynesişti ar fidoar de natură empirică, esenŃialul

dezbaterilor dintre cele două orientărise regăseşte în modelul de economieutilizat: schematic, monetariştii suntwalrasieni, pentru ei economia cu -noaşte numai dezechilibre temporare,ei cred în acŃiunea pozitivă a „mâiniiinvizibile” a lui Adam Smith, pe cândkeynesiştii dimpotrivă.

ReferinŃe bibliografice

1. Agnew Jean-Cristophe, RosenzweigRoy, (2003), The History of Eco -nomic Thought, Blackwell Publishing2. Benassy Jean-Pascal, (2002), TheMacroeconomics of Imperfect Com -petition and Nonclering Market. ADynamic General Equilibrium Ap -proach, The MIT Press3. Blinder Alan S. (1987), Hard Heads,Soft Hearts. Reading, MA: Addison-Wesley.4. Brunner Karl (1970), The Mone -tary Revolution in Monetary Theory,în Weltwirtschaftliches archiv, vol.105, p.65. Caravale Giovanni, (1997), Equili -brium and Economic Theory, Rout -ledge Publishing6. Colander David, (2006), Post-Wal -rasian Macroeconomics, CambridgeUniversity Press7. Congdon Tim, (2007), Keynes, theKeynesists and Monetarism, EdwardEdgar Publishing8. Davidson Paul, (2009), John May -nard Keynes, Palgrave Macmillan9. Debreu Gerard, (1959), Theory ofValue. An Axiomatic Analysis of Eco -nomic Equilibrium, Yale Univer sity Press10. Fisher Irving, (1911), The Pur -chasing Power of Money, EdituraMacMillan, New York11. Forstater Matthew, Wray L. Ran -dal, (2008), Keynes for the twenty-first century, Palgrave Macmillan12. Friedman Milton (1962), Capitalismand Freedom, University of Chicago Press13. Friedman Milton, Friedman Rose(2009), Liber să alegi, Editura Publica14. Friedman Milton, Schwary Anna(1963), A monetary history of theUnited States, 1867-1960, PrincetonUniversitz Press15. Hicks John Richard, (1967), "TheHayek Story." Critical Essays in Mo -netary Theory. London: Oxford Uni -versity Press, 203-15.16. Keynes John Maynard, (2009),Teoria Generală a Ocupării ForŃei deMuncă, a Dobânii şi a Banilor, Edi -

tura Publica17. Lachmann, Ludwig M., (1977).Capital, Expectations and the MarketProcess. Kansas City18. Laidler David (1981), Monetarism– an Interpretation and an Argument,în The Economic Journal, martie 198119. Marinescu Paul (2003), Teoriaechilibrului economic şi implicaŃiilesale practice, Editura UniversităŃii dinBucureşti20. Martinas Katalin, (2006), Non-equi -librium economics, în volumul Inter -disciplinary Descriprion of ComplexSystems 4(2), 63-79, 200621. McCallum Bennett (2009), Mone -tarism, Econlib22. McKenzie Lionel, (2009), Equi -librium, Trade and Growth, The MITPress23. Modigliani F., Ando A. (1976), Im -pact of Fiscal Actions on AggregateIncome and the Monetarist Contro -versy: Theoy and Evidence, în J.L.Stein, Monetarism, Amsterdam24. Mosini Valeria, (2007), Equili -brium in Economics – Scope andLimits, Routledge Publishing25. Popescu Dan, (1999), Istoria gân -dirii economice – din antichitate pânăla sfârşitul secolului XX, EdituraContinent26. Popescu Dan, (2010), Cataclis -mele economice care zguduie lumea,Editura Continent27. Popescu Gheorghe, (2009), EvoluŃiagândirii economice, Editura C.H. Beck28. Sava Sorica, (1999), DicŃionar Mac-Millan de Economie Modernă, Edi -tura Codecs29. Schumpeter Jospeph, (2010), Zecemari economişti. De la Marx la Keynes,Editura Publica30. Schwodiauer Gerhard, (1978), Equi -librium and disequilibrium in eco-nomic theory, D. Reidel PublishingCompany31. Sheehan Brendan, (2009), Under -standing Keynes’ General Theory, Pal-grave Macmillan32. Skidelsky Robert, (2010), Keynes –The Return of the Master, PublicAffairs33. Skousen Mark, (1992), Dissent onKeynes – A Critical Appraisal of Keyne -sist Economics, Ludwig von MisesInstitute34. Vaggi Gianni, Groenewegen Peter,(2003), A Concise History of Eco -nomic Thought - from Mercantilismto Monetarism, Palgrave MacMillanPublishing

asistent univ. drd.Alin OPREANA, ULBS

Keynesismul }i monetarismul în teoria economic@ (II)

Adam Smith Franco Modigliani

INVESTI[IIVINERI 24 FEBRUARIE 2012 7

Într-o economie de piaŃă, în carerolul primordial îl are concurenŃa, ur -mărindu-se în permanenŃă obŃinereade profit, investiŃiile reprezintă unelement cheie. În condiŃiile actualede instabilitate economică, este cuatât mai important ca aceste inves -tiŃii să se regăsească într-o proporŃiecât mai cuprinzătoare în economie,pentru a stimula dezvoltarea. Dar se gă-sesc ele în economia din România?

Prezentul articol îşi propune săfacă un rezumat al ultimilor 9 ani,conform datelor preluate de pe site-ul Băncii NaŃionale a României, careîmpreună cu Institutul NaŃional deStatistică, au realizat începând cu2003, în fiecare an, o cercetareprivind nivelul investiŃiilor străine înRomânia.

Pentru a putea vorbi despre in -vestiŃie, trebuie să vedem, mai întâi,ce este aceasta, nicio definiŃie nefi-ind exhaustivă în acest sens. Astfel,prin investiŃie se înŃelege „utilizareacapitalului pentru: achiziŃionarea deactive corporale şi necorporale, în le -gătură cu crearea unei noi unităŃi,sau extinderea uneia existente, diver-sificarea, sau schimbarea producŃieiunei unităŃi, iniŃierea unor proiecte

de cercetare-dezvoltare şi inovare,crearea de noi locuri de muncăşi/sau formarea profesională a anga-jaŃilor, iniŃierea unor proiecte legatede valorificarea resurselor de energieregenerabilă, protecŃia mediului şidezvoltarea durabilă.” i

O clasificare a investiŃiilor, şi defapt şi cea care ne interesează, estecea din punct de vedere al cadruluinaŃional şi al suportului legislativspecific, în funcŃie de care investiŃi-ile se împart în autohtone (privatesau de stat), mixte şi străine. Larândul lor, investiŃiile străine se îm -part după relaŃiile care se stabilescîntre investitor şi resursele pentruinvestiŃii în:

InvestiŃii străine directe, caz încare investitorul trebuie să deŃină celpuŃin 10% din capitalul social sub-scris vărsat al companiei în care in -vesteşte, scopul lui fiind acela de aobŃine controlul acesteia. Aceste in -vestiŃii pot fi greenfield ( înfiinŃareaunei întreprinderi de la zero), fuziunişi achiziŃii (preluarea integrală sauparŃială de către investitorul străin deîntreprinderi de la persoane juridice

rezidente) şi dezvoltarea de firme(deŃineri de capital străin în între-prinderi existente).

InvestiŃii străine de portofoliu, cazîn care investitorul poate deŃine ma -xim 10% din acŃiunile companiei dinŃara în care investeşte, şi nu exercităniciun control asupra activităŃiifirmei, având doar o influenŃă limi-tată asupra gestiunii. Aceste investiŃiipresupun achiziŃionarea de pe piaŃafinanciară a unor valori mobiliare(acŃiuni şi obligaŃiuni).

În condiŃiile de globalizare princare se caracterizează economia mon-dială astăzi, creşterea economicăpoate fi susŃinută doar dacă Ńăriledispun de un volum mare de resurseeconomice pe care să le utilizezepentru a produce bunuri şi serviciicompetitive. Dacă Ńările nu dispun deastfel de disponibilităŃi pe piaŃa in -ternă, fondurile pot fi atrase de lainvestitorii străini, care în plus decapital, aduc cu ei şi tehnologia deultimă generaŃie şi know-how-ul, ast-

fel încât managementul companiilorpe care le înfiinŃează, sau în a cărorcapital investesc, să fie unul eficient.

EficienŃa economică a investiŃiilorexprimă raportul între volumul şistructura efortului investiŃional şi mă-rimea efectelor economice şi socialeobŃinute în urma desfăşurării acestu-ia, Ńinându-se seama şi de influenŃafactorului timp. Efectele cantitativeale investiŃiilor străine directe asupraŃărilor gazdă se referă la aspecte ca:mărirea angajării forŃei de muncă,transferul de tehnologie şi deschi -derea de noi pieŃe pentru exportatori,pe când cele calitative au legătură cuun nivel mai ridicat al salariului,securitatea muncii şi nivelul de cali-ficare a personalului.

De asemenea, efectele investiŃiilordiferă în funcŃie de forma pe careacestea o îmbracă. În cazul unei in -vestiŃii greenfield, dezvoltarea se da -torează creării unei noi capacităŃi deproducŃie, locurilor de muncă supli-mentare, apariŃiei unui nou consuma-tor şi plătitor de taxe. În cazul par-ticipării la capital, efectele pozitiveapar în situaŃia eficientizării activităŃii

agentului economic şi creşterii com-petitivităŃii acestuia, permiŃând supra -vieŃuirea pe termen lung a între-prinderii privatizate. Totodată, dacăinvestitorul produce prioritar pentruexport sau în cazul producŃiei desti-nate pieŃei interne care substituieimporturile, se pot observa efectepozitive asupra balanŃei comerciale.

În continuare, am prezentat ungrafic privind evoluŃia fluxurilor in -vestiŃiilor străine directe în întreagaperioadă 2003-2011, acestea pornindde la o valoare de 1,946 miliarde deeuro, ca să ajungă în 2011 la …1,917 miliarde de euro! Remarcămcă anul 2007, anul de debut al crizeifinanciare în lume, aduce scăderipentru Ńara noastră însă nu foarteimportante, această reducere a nive -lului investiŃiilor fiind urmată de creş-tere în 2008, care echivalează cu celmai ridicat nivel al investiŃiilor pen-tru piaŃa românească, respectiv de9,496 de miliarde de euro. După acestmoment, efectele crizei se fac resim -Ńite şi în România, nivelul lor dimi -nuându-se vizibil până în prezent.

InvestiŃiile străine directe s-au lo -calizat per ansamblul perioadei cuprecădere în industria prelucrătoare,aproximativ 35% din totalul ISD-urilor, iar în cadrul acesteia, cele maibine reprezentate ramuri au fost pre-lucrarea ŃiŃeiului, produsele chimice,masele plastice, metalurgia, industriamijloacelor de transport, industria ali -mentară, cimentul şi ceramica. AlteactivităŃi care au atras importanteinvestiŃii străine directe au fost inter-medierile financiare şi asigurările cu17%, comerŃul- 11% din total, poştaşi telecomunicaŃiile cu 10%, construc-Ńii şi tranzacŃii imobiliare cu 10%.

Din punct de vedere teritorial, seobservă orientarea investiŃiilor străinedirecte, cu precădere, spre regiuneade dezvoltare Bucureşti-Ilfov, care aatras mai mult de jumătate din to -talul investiŃiilor. Alte regiuni de dez-voltare beneficiare de astfel de in -vestiŃii au fost Regiunea Centru, ur -mată de Regiunea Sud-Est. Se obser -vă că Regiunea Nord-Est este ceamai puŃin atractivă pentru investitoriistrăini, aici înregistrându-se numai1,3% din investiŃia străină directă.

În ceea ce priveşte structura capi -talului după Ńara de provenienŃă,primele 5 Ńări clasate după pondereadeŃinută în soldul investiŃiilor străinedirecte, pentru perioada 2003-2010sunt Olanda cu 18%, Austria cu17%, Germania cu 12%, FranŃa cu9% şi Grecia cu 6%.

Având la dispoziŃie atât nivelulinvestiŃiilor străine directe, cât şi alprodusului intern brut, am calculatponderea ISD în PIB, pentru a vedeacât de mult contribuie acestea labunăstarea Ńării. Se poate observa cădupă declanşarea crizei, pondereainvestiŃiilor străine directe în pro-dusul intern brut a scăzut simŃitor,de la un maxim de 45,12% în

2006, la doar 6,35% în 2011.Dacă urmărim comparativ evolu -

Ńia PIB-ului şi a ISD-urilor pentruŃara noastră, vom observa că inves -tiŃiile străine directe nu au însoŃitcreşterea economică. Deşi pentruînceputul perioadei analizate, trendula fost unul similar, ulterior tendinŃeles-au modificat. InvestiŃiile au înregis-trat diminuări ale volumului în 2007,ca urmare a declanşării crizei la nivelmondial, efect ce nu a avut repercu-siuni asupra produsului intern brut,care a continuat să crească în aceaperioadă. Apoi, în 2009, când crizaîşi face prezenŃa şi în Ńara noastră,se înregistrează diminuări ale volu-mului pentru ambii indicatori. Dupăacest moment, trendurile urmeazăcursuri diferite: unul ascendent pen-tru PIB, care în 2011 creşte de 2,5ori faŃă de 2003, şi unul descendentpentru ISD-uri, care în 2011 au nivel

mai scăzut decât în 2003. NivelulPIB-ului era în 2003 de 49357 mi -lioane lei, pentru ca în prezent săatingă 129559 milioane lei.

Dacă facem legătura între celedouă grafice, remarcăm că pondereainvestiŃiilor străine directe în totalprodus intern brut este relativ mică,motiv pentru care nici nu determinămodificări foarte mari. În plus, niciinvestiŃiile care se realizează nu aurepercusiuni importante, deoarece nuse îndreaptă spre înalta tehnologiesau spre cercetare-dezvoltare, dome -nii care cu siguranŃă că ar aduceplus-valoare.

Economiştii de la Banca Mondialăafirmă că „investiŃiile străine directerealizate în sectoare mature dineconomia românească nu au deter-minat un salt al productivităŃii şi nicinu au făcut din România un jucătorinovativ pe piaŃa europeană, pro-ducând cea mai mică valoare adău-gată din Europa”.i

Cu siguranŃă că printr-o atrageresuperioară de investiŃii şi utilizareraŃională a acestora în domenii pre-cum tehnologia şi cercetarea, efec -tele ar fi mult mai vizibile, lucru cear duce la o dezvoltare durabilă pen-tru viitor. Pentru România, investiŃi-ile străine directe sunt importantedin cauza lipsei capitalului autohton,fiind nevoie de astfel de fonduri pen-tru a avea o creştere economicăsustenabilă. Este nevoie ca economiaromânească să atragă un număr câtmai mare de investitorii.

Nivelul de bani străini atraşi defiecare stat de pe glob depinde înprimul rând de contextul economicglobal şi în al doilea rând de atrac-tivitatea Ńării respective. Cum înprima privinŃă lucrurile nu de depindde voinŃa noastră, putem interveni cumăsuri în cea de-a doua. Trebuie săne adresăm întrebarea: „De ce ar optainvestitorii străini pentru a-şi plasa

disponibilităŃile în Ńara noastră?”Poate că răspunsul ne va oferi şimăsurile ce se necesită a fi luatepentru a stimula investiŃiile.

Trebuie să sădim încredere înmediul de afaceri românesc, astfelîncât investitorii care sunt deja pre -zenŃi pe piaŃă să-şi continue activi-tatea începută, iar cei noi să-şi îndrep -te atenŃia spre Ńara noastră. AdrianVasilescu, consilier BNR, afirmă că„România are o stabilitate a preŃu -rilor şi o stabilitate financiară, lucrurirar întâlnite în acelaşi timp, în acelaşistat, în această perioadă, Ńara noas-tră având doar criza economică, nu şicea financiară”ii. Totuşi, desele schim -bări de legislaŃie în materie fiscalănu sunt un semn de stabilitate…

Şi dacă la acestea adăugăm in -stabilitatea climatului politic, o infra-structură slab dezvoltată şi birocraŃiaexistentă, iată cum se pierde toată

atractivitatea noastră!Este necesar ca punctele slabe să

le transformăm în puncte tari, şiacest lucru este posibil prin valorifi-carea oportunităŃilor pe care le areRomânia. Acestea sunt dimensiuneapieŃei, cu potenŃial de creştere petermen mediu şi lung, poziŃia geo -grafică favorabilă ce facilitează ex -porturile, resursele naturale ce pot fiexploatate, dar şi o forŃă de muncăbine calificată, elemente care îmbi-nate cu măsuri de relaxare fiscalăpot atrage mai multe investiŃii. Deaceste investiŃii este nevoie acum, cuatât mai mult cu cât posibilitateareintrării în recesiune este iminentă,în condiŃiile în care creşterea eco-nomică din 2011 s-a bazat pe un anagricol bun, nefiind însoŃită de in -vestiŃii solide. Prognozele pentru2012 creionează un tablou ce riscăsă devină gri dacă economia nu estesprijinită de ISD-uri.

Note de subsol

i Monitorul Oficial nr. 230 din 08aprilie 2009 , Legea nr. 78/ 2009pentru aprobarea O.U.G. nr. 85/2008 privind stimularea investiŃiilor,http://www.codulfiscal.ro/files/78-2009.pdf, accesat la 05.01.2012ii Ioana Speteanu, ISD nu au facutRomania nici mai productivă, nici maicompetitivă, articol din 28.01.2009,accesibil la URL: http://www.fin.ro/articol_20787/isd-nu-au-facut-roma-nia-nici-mai-productiva-nici-mai-com-petitiva.html, accesat la 05.01.2012iii Silvia Panturu, 5 măsuri pe care lepoate lua statul pentru cresterea inves-titiilor străine, articol din 15.02.2012,accesibil la URL:http://www.business24.ro/macroeconomie/investitii-economice/5-masuri-pe-care-le-poate-lua-statul-pentru-c res te rea - inves t i t i i l o r - s t r a ine -1507975, accesat la 17.02.2012

student Andreea TRÎMBIłAŞ,ŞtiinŃe Economice, FinanŃe-Bănci

Încotro cu investi]iile?

O bună parte dintre artiştii plas-tici sibieni tineri, care s-au apropiatde fi liala U.A.P. Sibiu, sunt cadredidactice la Liceul de Arte din Sibiu,instituŃie de învăŃământ artistic de

marcă în Ro mânia contemporană.Istoria acesteia din 1965, când s-asemnat actul ei de înfiinŃare, a avutmomente de maximă înflorire, dar şide regretabile discontinuităŃi.

În timp, datorită politicii „ştiinŃi-fice” a partidului comunist, învăŃă -mântul uma nist în general şi celaristic în special a fost drastic redusîn favoarea celui tehnic şi politic.Astfel secŃia de artă plastică aLiceului de Arte din Sibiu, care după

ce şi-a construito persona litatedistinctă în în -văŃământul ar -tistic liceal dinRomânia, s-adesfiinŃat, fărănici un temeieduca Ń i on a l ,având ultimapromoŃie în1981. După 1990s-a reînodat fi -rul exisenŃei sale.

De la aceas -tă dată, proce -sul in struc tiv-educativ a fostadaptat la ce -rinŃele moder -ne ale cuceri -rilor pedago gi -ei pe plan mon-dial, dar judi -cios corela tecu elemente de-finitorii ale spi -ritului învă Ńă -mântului ro mâ -nesc artisticclasic.

Profesoriişco lii, artiştiplastici con sa -craŃi, ca de pil -

dă, Ioan Chişu, Con stantin Ilea, soŃiiCostea, Vasile Solhanu, Mircea Popa,cu experienŃă în meseria de dascălipentru artă, au eliminat, cu mare dis -cernă mânt, elementele depăşite alereminiscelor din pedagogia comunistă.Stu diul culorilor la pictură era predatdupă celebrul tratat al lui JohannesItten, unul din fondatorii Şcolii de laBauhaus. În cartea sa „Arta culorilor”Johannes Itten (1888-1967) pictorexpresionist elveŃian, designer profe-sor şi scriitor, a introdus în croma-tologie, pe lângă teoria şi metodolo-gia combinaŃiilor de culoare, şi legeacontrastelor. Astfel elevii, sub supra -vegherea strictă a profesorilor amin -tiŃi, au avut posibilitatea să aplice înlucrările lor probleme de juxtapu -nerea culorilor, de legea contrastuluisimultan, a complementarelor, a ra -porturilor cald-rece, obŃinând armoniiperfecte, controlate ştiinŃific. Profe -sori din generaŃia următoare precum,Florin Fota, Eugen Dornescu, MariusDavid au consolidat preceptele di -dacticii moderne, potrivit cărora ele-vii trebuie să înveŃe să gândească înartă, nu să se rezume la imitareaunor reŃete ale unor reprezentanŃi aiartei de avangardă, oricât de liberăar părea aceasta.

Actualii profesori de la secŃia deplastică continuă în mod creator ex -perienŃele înaintaşilor, care au con-struit o şcoală liceală sibană de artă,robustă, recunoscută pe plan naŃional.

Se observă, în această perioadă,o direcŃionare a interesului elevilordar şi al profesorilor spre grafică,spre o pictură în care desenul estepe primul plan, iar culoarea estesubordonată acestuia. Profesorii carecultivă o astfel de opŃiune, sunt ceicare în arta lor demonstrează căîndrăgesc desenul, că au o pregătireaparte în acest sens.

În salonulde iarnă al Fi -lialei U.A.P.Si biu, deschisîn această pe -rioadă, se re -marcă câŃivatineri graficie -ni, care prinlucrările de ex-cepŃie pe carele expun, neoferă, prinînalta forŃă deexpresie a lim-bajului plas-tic, imagini deo puternicăforŃă ideatică.

Ne îndrep -tăŃesc credin -Ńa că, vo caŃiapentru desena românilor, de -monstrată deoperele mari -lor maeş tri aiartei precumNicolae Gri go-rescu, CamilRessu, Cor -neliu Baba,Jean Alexan -dru Steriadi şialŃii, nu estepe cale de dis -pariŃie, ba din contra, se află pe mâi -ni bune. Se remarcă cu deosebire,lucrările lui Andrei Szabo, Tiberiu So-fian, Alice Andreea Iliescu, Anca Giuraşi Mar cela Froman Sandu.

Lucrările de grafică ale lui AndreiSzabo şi Tiberiu Sofian, copleşescprin viziunile de bună factură neo-suprarealistă dar mai ales prin plas-ticitatea şi expresivitatea desenului.Dacă la Andrei Szabo desenul capătă

semnificaŃii expresioniste, la TiberiuSofian imaginile se impun printr-undesen sculptural de o mare vigoareplastică.

Deşi acesta din urmă este foartetânăr (născut în 14 iunie 1981) pal-maresul său expoziŃional depăşeştepe ale celor din generaŃia sa. A ex -pus în Bucureşti, Cluj Napoca, Bra -şov, Sibiu, BistriŃa-Năsăud, OdorheiulSecuiesc etc.

ART~ ECONOMIE VINERI 24 FEBRUARIE 20128

c my b c my b

c my b c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~ARTI{TII CET~[II. GRAFICIENII. (III)

24 februarie 1987. Echipa de fotbal “Steaua Bucureşti” cucereşte“Supercupa Europei”, caştigând la Monte-Carlo meciul cu Dinamo-Kiev.

Tiberiu Sofian lucrare din expoziŃia “BAD ART FANTASY”

Tiberiu Sofian lucrare din expoziŃia “BAD ART FANTASY”