S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„O dorin]@ nelini}tit@ în sufleteleoamenilor de a fi ceea ce nu sunt}i de a avea ceea ce nu au ester@d@cina a toat@ imoralitatea”

Mihai Eminescu

c my b

c my b

ANUN[ IMPORTANT!

Fiind vorba de vacan]ade var@, urm@torulnum@r al revistei vaap@rea ^n data de

10 septembrie a.c.

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 275 anul 6 vineri, 6 august 2010 1 RON

Din vreme în vreme, domnul Jeffrey Franksaterizeaz@ în capitala României în fruntea misiunii FMIs@ ne mai întrebe de s@n@tatea economiei }i finan]elor,s@ ia cu alte cuvinte pulsul unei ]@ri muribunde. Cu odeta}are suveran@ }i un zâmbet diplomatic, misterios,care sugereaz@ c@ }tie mai multe decât poate spune,domnia sa bântuie prin Palatul Victoria }i pe la Mi -nisterul Finan]elor, î}i umple agenda cu întâlniri plicti-coase }i inutile cu partide, sindicate sau patronate, facede pe scara limuzinei declara]ii sibilinice pentru sluji-torii asuda]i ai presei române, iar când obose}te deatâta alerg@tur@, îl mai las@ }i pe domnul Mihai T@n@ -sescu, omul României pe lâng@ pu}culi]a cu valut@ aMapamondului, s@-}i dea cu p@rerea }i s@ ne dojeneas -c@ a}a, ca pe ni}te ]ânci neascult@tori.

Pesimismul bine temperat al unor prognoze

de complezen]@

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

5 august 1962. Moartea actri]ei americane Marilyne Monroe.

„A fi cum e}ti }i a te l@sa v@zut direct a}a cum e}ti constituie secretul realei seduc]ii”

Nicolae Titulescu

6. A}adar, Jean Bernadotte... „Cerculvirtuos al dezvolt@rii economice }i sociale armo-nioase din Suedia localizeaz@ un mister. Cer -cet@ri recente sugereaz@ în acest sens un decalajmult mai precoce decât avântul secolului XIXpus în eviden]@ de c@tre istoriografia tradi]ional@”scrie Jean Marc Olivier, cercet@tor de excep]ie alfenomenului nord-european. Potrivit opiniei sale,bine fundamentate, totul s-a jucat între anii1810-1840, atunci când, cum afirmam }i noi înprima parte a demersului de acum, Suedia a tre-cut de la stadiului de putere r@zboinic@ de tra -di]ie dar tot mai dec@zut@ astfel, la un modelsocial ideal bazat pe pacifism.

Aspecte empirice, analiza, prognoza

În realizarea acestei analize, conjectura noas-tr@ este urm@toarea: variabila efect o reprezint@volumul creditului acordat societ@]ilor nefinan-ciare, iar din multitudinea de factori de influen -]@, consider@m ca factori cauzali }i pe care îi pu-tem cuantifica la nivel macroeconomic, urm@ -torii: rata rezervelor minime obligatorii }i ratadobânzii de referin]@.

Impactul politicii monetare asupra

politicii de finan]are a companiilor rom$ne}ti pe perioada crizei (II)

continuare ^n pag. 6

Evolu]ii }i involu]ii pe mapamond

Dan POPESCU

Rolul Tratatului de Reform@(2007) pentru o Uniune

European@ extins@Extinderea Uniunii

Europene spre EuropaCentral@ }i de Est, pre-cum }i aprofundarea pro-cesului de integrare ero-pean@ au o importan]@istoric@ atât pentru Uniu -nea European@ cât }ipentru statele membre.Datorit@ extinderii a exi-stat }i exist@ o anumit@îngrijorare din partea ve-

chilor state membre în leg@tur@ cu faptul c@ pri mireade noi membrii va avea drept consecin]@ sl@bireaeconomic@ a Uniunii Europene din cauza redirec -]ion@rii unor importante fonduri c@tre noii membrii}i a accentu@rii disparit@]iilor regionale la nivel euro-pean, care vor trebui suportate din contul contribua-bililor occidentali.

continuare ^n pag. 2

Jean Bernadotte

Vedere din Bruxelles

Maria-Ramona BRANGA

continuare ^n pag. 4 - 5

Muta]ii macroeconomicede luat în seam@:

noua Federa]ie african@

Adina-Elena LAZAR

master Alexandru DANCIU

Petru-Ovidiu DMBR~VEANU

Conf. univ. dr. Paul LUCIAN

pag. 8

Modelul suedez între mit }i realitate (II)

pag. 7

Solilocvii de duminic@

Bucure}ti, Ministerul de Finan]e

urmare din pagina 1Din cauza num@rului mare de

membrii exist@ team@ c@ vor cre}tedificult@]iile de gestionare eficient@ aUniunii Europene.

F@r@ Tratatul de Reform@ 2007,Uniunea European@ cu toate institu -]iile }i atribu]iile sale nu ar fi fost capa-bil@ s@ func]ioneze într-o formul@ atâtde extins@, respectiv de la 15 la 27de membrii cât num@r@ în prezent.

Tratatul de Reform@ 2007 cunos-cut }i sub numele de Tratatul de laLisabona este un tratat care a înlo -cuit Tratatul Constitu]ional European,mult mai complex }i poate mult maieficient. Actualul Tratat de Reform@pune la dispozi]ia Uniunii Europenecadrul legal }i instrumentele juridicenecesare pentru a face fa]@ provo -c@rilor viitoare }i pentru a r@spundea}tept@rilor cet@]enilor europeni.

Elaborarea Tratatului de Refor -m@ s-a realizat în baza mandatuluiprecis }i detaliat agreat de ConsiliulEuropean din 21 – 23 iulie 2007 }icare a reluat practic substan]a fostu-lui Tratat Constitu]ional neratificat. Dinperspectiv@ istoric@, semnarea Trata -tului finalizeaz@ procesul de reform@a Tratatelor UE (Tratatul de la Roma1957 }i Tratatul de la Maastricht 1992)demarat în 2001 la Laeken }i careurm@rea elaborarea unui tratat cores -punz@tor pentru o Europ@ extins@.

Reformele propuse de acestTratat, în special noile aranjamenteinstitu]ionale }i mecanismele de lu -cru sunt necesare pentru a asigurao Uniune European@ capabil@ s@ fac@fa]@ provoc@rilor globale }i s@ r@s -pund@ a}tept@rilor celor 490 de mili -oane de cet@]eni europeni inclusivcet@]enii români.

Procesul prin care s-a ajuns laadoptarea Tratatului de la Lisabona adurat }ase ani }i a fost marcat demulte momente de blocaj. Astfel c@probabil c@ în viitor, liderii europenivor opta pentru semnarea de tratateîn alt mod în domenii specifice pen-tru a evita procesul de ob]inere aunui compromis pentru texte ce cu -prind aspecte ce ]in numai de UE.

Tratatul de la Lisabona (Refor -m@), asupra c@ruia liderii europeniau c@zut de acord dup@ o serie deconcesii f@cute Poloniei }i Italiei, areca scop principal eficientizarea func -]ionarii Uniunii Europene extinse }iformularea de politici comune într-unnum@r mai mare de domenii.

O schimbare institu]ional@ im -portant@, necesar@ în contextul extin-derii UE, este modificarea durateimandatului pre}edintelui ConsiliuluiEuropean de la }ase luni la doi ani.Având în vedere complexitatea cres-cut@ a problemelor europene rezul-tate atât din extinderea Uniunii Eu -ropene de la 15 la 27 de state înnumai trei ani, precum }i din cre} -terea num@rului domeniilor de com-peten]@ a UE, mandatul de }ase luniera prea scurt. Noua durata a man-datului va permite statului membruaflat la pre}edin]ie s@-}i coordonezemai bine strategiile }i s@ urm@reasc@efectele acestora. Pre}edintele Con -siliului European va asigura continu-itatea, consensul }i coeziunea lanivelul Uniunii Europene.

Consiliul European devine ofi-cial institu]ie a Uniunii Europene }iva fi condus de un Pre}edinte, alespentru un mandat de doi ani }i ju -m@tate. De}i nu avea puteri execu-

tive sporite, Pre}edintele ConsiliuluiEuropean va avea ca sarcini organi-zarea lucr@rilor Consiliului }i va ve -ghea la asigurarea consensului intrestatele membre. În plus, func]ia dePre}edinte al Consiliului Europeaneste incompatibil@ cu orice alt man-dat la nivel na]ional.

O alt@ reforma institu]ional@este reducerea num@rului comisariloreuropeni de la 27 în prezent la dou@treimi din num@rul statelor membre,urmând ca ]@rile s@ fie reprezentateprintr-un sistem de rota]ie. În pre -zent, Comisia func]ioneaz@ dup@ prin -cipiul “un stat – un comisar”, fiec@ -rui stat membru revenindu-i unportofoliu de comisar european. Pentrua spori eficien]a Comisiei, mai alesîn contextul extinderii s-a propusmic}orarea num@rului de comisari.De}i eficienta unei Comisii Europenecu 27 de membri era sc@zut@ avândîn vedere dificultatea ob]inerii unuiacord între comisari, faptul c@ înanumite momente unele state nea -vând un reprezentant în Comisie, arputea crea unele probleme de legi -timitate în privin]a deciziilor.

Un element controversat al nou -lui tratat, care a primit o serie deobiec]ii din partea Poloniei, este schim-barea sistemului de vot. În acestmoment, sistemul de vot este îngre-unat de faptul c@ în multe domeniieste nevoie de unanimitate pentruluarea deciziilor, iar în celelalte estenevoie de o larg@ majoritate.

Consiliul UE este institu]ia încadrul c@reia mini}trii statelor mem-bre decid împreun@ asupra legiloreuropene. Sistemul de vot în cadrulConsiliului UE, considerat a fi preacomplicat, a fost reformat prin intro-ducerea sistemului dublei majorit@]i apopula]iei }i a statelor membre.

Tratatul de la Lisabona simpli-fica sistemul de vot astfel încât estenevoie ca 55& dintre statele mem-bre s@ fie în favoarea unei deciziipentru adoptarea ei. Aceste state tre-buie s@ reprezinte cel pu]in 65& dintotatul popula]iei UE, dându-se astfelun rol mai important statelor cu opopula]ie mai mare. Opinia public@din statele membre s-a ar@tat scep-tic@ fa]@ de legitimitatea deciziilor UEîn ultimii ani, mai ales în contextulblocajului procesului constitu]ional.

Prin introducerea criteriului popula]ieiîn sistemul de vot, se ob]ine cel maiprobabil o cre}tere a legitimit@]ii de -ciziilor UE fa]@ de cet@]enii europeni.De asemenea, un milion de semn@ -turi din partea cet@]enilor statelormembre UE poate determina ComisiaEuropean@ s@ ini]ieze un proiect le -gislativ considerat necesar de ace}tia.

Modificarea sistemului de votnu va intra îns@ în vigoare înainte de2014, aceasta fiind una dintre con -di]iile impuse de Polonia pentru asemna tratatul. O alt@ concesie ob -]inut@ de liderii polonezi prevede c@o decizie a UE nu poate fi modifi-cat@ f@r@ unanimitate de voturi, si -tua]ie care, practic, este foarte greude ob]inut. Astfel, în ciuda simplifi -c@rii sistemului de vot, liderii UE aupermis men]inerea unei piedici im -portante în procesul decizional.

În domeniul politicii externe aUE, noul tratat avanseaz@ în creareaunor strategii comune. Liderii euro -peni au atras aten]ia în nenum@raterânduri asupra faptului c@ UniuneaEuropean@ nu are o voce comun@ înlume }i a efectului negativ asupracredibilit@]ii UE, ce rezulta din lipsaunor pozi]ii }i ac]iuni coordonate înacest domeniu.

Tratatul de la Lisabona a creatfunc]ia de Înalt Reprezentant al UEpentru politica extern@ }i de securi-tate, func]ie ce va fi ocupat@ deJavier Solana, persoan@ ce va fi înacela}i timp }i vicepre}edinte al Co -misiei Europene. Potrivit textului tra -tatului, pozi]ia îi va premite lui So -lana s@ coordoneze ac]iunile externeale UE, oferind astfel o mai bun@reprezentare a Uniunii în rela]iile custate ter]e sau cu alte organiza]iiinterna]ionale.

O alt@ prevedere important@inclus@ în noul tratat d@ dreptul par-lamentelor na]ionale s@ obiecteze laproiectele legislative pe care nu leconsidera necesare sau la care do -resc s@ aduc@ modific@ri. Aplicareaacestei m@suri va depinde de m@suraîn care parlamentele na]ionale vorurm@ri procesul legislativ european}i vor dori s@ se implice în procesullegislativ, în condi]iile în care Par -lamentul European are deja acest rol}i eurodeputa]ii sunt în general mem-brii ai partidelor politice din parla-

mentele na]ionale.Rolul Parlamentului European

în cadrul Uniunii Europene a fostconsolidat. Prin sporirea atribu]iilorsale Parlamentul a devenit un for dereprezentare a intereselor cet@]eniloreuropeni în cadrul Uniunii Europene.Prin sporirea puterilor ParlamentuluiEuropean în procesul de luare a de -ciziilor se asigur@ reprezentareadorin]elor }i a}tept@rilor cet@]enilor re-feritor la ac]iunile Uniunii Europene.

Parlamentul European are pu -teri sporite în domeniul adopt@rii le -gisla]iei, a bugetului }i a aprob@riiacordurilor interna]ionale.

Tratatul de la Lisabona men -]ine unele dintre prevederile Trata -tului Constitu]ional }i eficientizeaz@institu]iile europene în ceea ce pri -ve}te procesul decizional. Mai mult,sunt formulate politici comune înmai multe domenii }i se acord@ oimportan]@ mai mare voin]ei cet@ -]enilor europeni.

Pe de alt@ parte, noul tratat apierdut o serie dintre prevederile Tra-tatului Constitu]ional, discu]ia despreo Constitu]ie european@ fiind aban-donat@, la fel }i simbolurile europeneprivind steagul sau imnul, ce au fostscoase din textul tratatului. Totodat@,concesiile oferite Poloniei în leg@tur@cu sistemul de vot amâna cu cinciani punerea în aplicare a sistemuluisimplificat }i men]in o serie de pie -dici în luarea deciziilor.

Semnarea acestui tratat a venitpe fondul nevoii de a reforma cadrulinstitu]ional al Uniunii Europeneajuns@ la 27 de membri }i a nerati-ficarii de c@tre toate statele UniuniiEuropene a Constitu]iei Europene, alc@rei text final a fost agreat destatele membre în iunie 2004.

Dispozi]iile Tratatelor actuale re-feritoare la Banca Central@ European@(BCE) }i la Curtea de Conturi nu ausuferit schimb@ri notabile. În ceea ceprive}te Curtea de Justi]ie a UniuniiEuropene, Tratatul de la Lisabonaextinde domeniul de interven]ie alacesteia, mai ales în materie de coo -perare penal@ }i poli]ieneasca }i in -troduce câteva modific@ri procedu-rale, jurisdic]ia Cur]ii de Justi]ie fiindastfel extins@ pentru a acoperi toateactivit@]ile Uniunii, cu excep]ia poli -ticii externe }i de securitate, comun@

(dar incluzând controlul m@surilorcare restrâng drepturile cet@]enilor).Dup@ aderarea la Uniunea Euro -pean@, orice stat poate s@ aleag@ înorice moment dac@ r@mâne sau numembru al acestei structuri. De}iexista un precedent în care un teri-toriu a încetat s@ mai fac@ parte dinComunitatea European@ (Groenlandaîn 1985), în prezent nu exist@ nici oprevedere legal@ conform c@reia unstat poate p@r@si Uniunea European@.De aceea, pentru prima dat@ Tratatulde la Lisabona include o clauz@ con-form c@reia este la latitudine oric@rei]@ri s@ r@m$n@ sau nu membru al UE.

Tratatul de Reform@ reprezint@un pas înainte în ceea ce prive}tedrepturile omului, pe lâng@ faptul c@se garanteaz@ punerea în aplicare aCartei Europene a Drepturilor Funda -mentale, deschide }i oportunitateapentru Uniunea European@ de aadera la Conven]ia European@ pentruap@rarea drepturilor omului }i a li -bert@]ilor fundamentale prin acorda -rea statutului juridic obligatoriu CarteiDrepturilor Fundamentale. Tratatul dela Lisabona men]ine drepturile exis-tente }i introduce altele noi, se re -fer@ la drepturi civile, politice, eco-nomice }i sociale. De asemenea, men-]ine }i consolideaz@ cele "patru li -bert@]i", precum }i libertatea politic@,economic@ }i social@ a cet@]eniloreuropeni. Tratatul prevede faptul c@Uniunea }i statele membre ac]io -neaz@ împreun@ într-un spirit de so -lidaritate în cazul în care un statmembru este ]inta unui atac teroristsau victim@ unui dezastru natural sauprovocat de mâna omului. Pentru aeficientiza func]ionarea Uniunii Euro -pene extinse Tratatul de la Lisabona2007 }i-a propus s@ r@spund@ unornoi provoc@ri.

O Europ@ mai democratic@ }imai transparent@, în care ParlamentulEuropean }i parlamentele na]ionalese bucura de un rol consolidat, încare cet@]enii au mai multe }anse dea fi asculta]i }i care define}te maiclar ce este de f@cut la nivel euro-pean }i na]ional }i de c@tre cine.

O Europ@ mai eficient@, cu me -tode de lucru }i reguli de vot sim-plificate, cu institu]ii eficiente }imoderne pentru o Uniune European@cu 27 de membri, capabil@ s@ ac]io -neze mai bine în domenii de priori-tate major@ pentru Uniunea de ast@zi.

O Europ@ a drepturilor, valo-rilor, libert@]ii, solidarit@]ii }i siguran -]ei, care promoveaz@ valorile Uniunii,introduce Carta drepturilor funda-mentale în dreptul primar european,prevede noi mecanisme de solidari-tate }i asigur@ o mai bun@ protec]iea cet@]enilor europeni.

Instrumentele de politic@ extern@de care dispune Europa vor fi regru-pate atât în ceea ce prive}te elabo-rarea, cât }i adoptarea noilor politi-ci. Tratatul de la Lisabona va oferiEuropei o voce mai clar@ în rela]iilecu partenerii s@i din întreaga lume.Va utiliza for]a dobândit@ de Europaîn domeniul economic, umanitar, po -litic }i diplomatic pentru a promovainteresele }i valorile europene peplan mondial, respectând, în acela}itimp, interesele specifice ale statelormembre în domeniul afacerilor ex -terne. Din toate Tratatele de consti-tuire a Uniunii Europene începând cuTratatul de la Roma din 1957 pân@la Tratatul de la Lisabona din 2007rezult@ o viziune clar@ asupra viitoru-lui Europei, o Europ@ Unit@ care s@asigure comunitatea de interese atuturor statelor membre.

POLITICI2 VINERI 6 AUGUST 2010

Lisabona, Portugalia

Rolul Tratatului de Reform@ (2007) pentru o Uniune European@ extins@

conf. univ. dr. Paul LUCIAN

3%MPRUMUTURIVINERI 6 AUGUST 2010

urmare din pagina 1În fond, domnului Jeffrey Franks

nu i se poate repro}a nimic. El î}iface atent datoria }i joac@ pe câtpoate de bine un rol. Rolul s@u estes@ ne reaminteasc@ mereu, obsesiv,c@ România a încheiat de bun@ voie}i nesilit@ de nimeni, în mai 2009,un acord stand-by prin care se îm -prumuta cu vreo 20 de miliarde deeuro, în schimbul c@rora promiteasolemn s@ restructureze }i s@ re -formeze din temelii o ]ar@ care p@}eavictorioas@ c@tre faliment. {i mai areJeffrey Franks }i rolul ingrat de a neaten]iona c@, din 2012, vom fi obli -ga]i s@ începem restituirea împrumu-tului }i dobânzilor, bani care-i greude crezut c@, în încremenirea }i par-alizia actual@, vor r@s@ri peste noaptede undeva. Din toate aceste motive,vizitele mai lungi sau mai scurte aledomnului Jeffrey Franks la Bucure}tisunt co}marul clasei noastre politice,mai ales a p@r]ii din aceasta care }i-a asumat riscul conducerii ]@rii prinlabirintul crizei }i recesiunii. OameniiFMI-ului nu au pân@ la urm@ nici or@spundere fa]@ de viitorul României.Sfaturile lor sunt pân@ la un punctfacultative, dar nu dezinteresate. Ei vins@ constate doar dac@, la momentulscaden]ei, vom fi în stare s@ nepl@tim datoriile, s@ restituim banii pecare i-am irosit pe salarii, pensii }iproiecte fanteziste. S@ evalueze sta -rea de risc a României.

Interesant de v@zut, a}adar, ce-amai constatat domnul Jeffrey Franksla cap@tul celei mai recente inspec]iia sa într-o România toropit@ de ca -nicul@ la propriu }i la figurat.

1. Primul e}ec consemnat caatare pe agenda misiunii FMI a fostderapajul României fa]@ de progno -zele pe 2010. Sc@derea PIB „planifi-cat@“ în acest an la 0,5 la sut@, vafi mult mai drastic@, undeva în jurula 2 la sut@. În aceste condi]ii, ]intaprivind deficitul bugetar, de 6,8 la

sut@ din PIB, este pus@ }i ea subsemnul întreb@rii. Se discut@ deja deun compromis: FMI ar putea fi dis-pus s@ accepte dep@}irea plafonuluiini]ial de deficit, cu condi]ia ca Gu -vernul României s@ participe la garan -tarea proiectelor finan]ate din fon-durile structurale. Consecin]@ fireasc@a neputin]ei sale cronice, datoria ex -tern@ total@ a ]@rii noastre a crescutexponen]ial, ajungând la începutulacestui an la 65 la sut@ din PIB.Redresarea economic@ se amân@ dinnou. 2010 va fi anul promisiunilorneonorate, dar minunea se va pro-duce, ni se spune, în 2011, când

prognozele ne am@gesc din nou cuo cre}tere economic@ „bun@“, urmândca în 2014, sub supravegherea FMI,România s@ ajung@ la o datorieextern@ de 45 la sut@ din PIB.

Cine s@ mai cread@ îns@ în aces-te scenarii care nu fac decât s@ nez@p@ceasc@, prin ajust@ri repetate, amâ-nând sine die deznod@mântul fericit?

2. Ce ne-a mai repro}at dom-nul Jeffrey Franks? C@ nu suntemcapabili s@ g@sim solu]ii concretepentru atragerea banilor europeni alo -ca]i ]@rii noastre. „Suntem foarte în -grijora]i de absorb]ia fondurilor euro -pene. Principala provocare este ca

banii s@ fie folosi]i înainte ca ei s@dispar@, înainte s@ înceteze s@ maifie disponibili pentru România“ – a de-clarat la Bucure}ti }eful misiunii FMI.

Concret, ni se spune c@ laBruxelles ne-ar a}tepta 35 de mil-iarde de euro pentru a fi investi]i înRomânia. Din ace}tia, au fost atra}idoar 38 milioane de euro, ceea cereprezint@, potrivit unor anali}ti de laErste Bank – „o ru}ine dramatic@“,atâta vreme cât România e completdeficitar@ în dezvoltarea infrastructuriide transporturi }i are nevoie de sutede mii de locuri de munc@ pentru}omerii de azi }i de mâine.

În principiu, au dreptate to]i ceice formuleaz@ asemenea critici. Dareste oare întâmpl@tor c@ uit@ s@ pre-cizeze c@ gradul de absorb]ie a fon-durilor europene nerambursabile esteîn cel mai fericit caz de 40-45 lasut@ }i asta în cazul ]@rilor cu expe-rien]@ consolidat@ în acest domeniu?Iar în ce ne prive}te, mai apare oproblem@ pe care bineîn]eles o tre-cem sub t@cere: rigoarea }i controlulstrict al cheltuirii acestor bani îi în -dep@rteaz@ pe întreprinz@torii români,obi}nui]i de când lumea s@ mai „ciu-peasc@“ pe alocuri }i pentru buzu-narul propriu.

3. Ni s-a mai repro}at c@ nufacem nimic pentru reducerea arier-atelor la buget. Calendarul privind]intele de arierate negociat cu FMI astabilit reduceri punctuale }i termeneprecise, a}a încât datoriile istorice s@fie lichidate pân@ la finele lunii aprilie2011. Guvernul ridic@ din umeri aneputin]@ }i în lipsa banilor (vreo 1,3miliarde lei) solicit@ FMI derog@ridup@ derog@ri.

4. În fine, ca un corolar firescal acestor „urecheli“, domnul JeffreyFranks a l@sat s@ se în]eleag@ c@ Ro -mânia, aflat@ întru-un grav impas, arputea avea nevoie de un nou împru-mut de la FMI, dup@ ce actualul acordva expira la jum@tatea lunii martie 2011.Se vehiculeaz@ chiar, în }oapt@, }i cifrasolicitat@: 15 miliarde euro! Aceast@informa]ie nu a fost confirmat@ ofi-cial nici de FMI, nici de au torit@]ileromâne, dar nu a fost nici negat@. Ceeace înseamn@ c@ e foarte probabil@.

Iat@, a}adar, c@ dup@ t@ierea sa-lariilor }i impozitarea pensiilor, dup@restructurarea bugetarilor, dup@ majo-rarea TVA }i a impozitelor, totul sedovede}te a fi inutil, ne întoarcem deunde am plecat. Solu]ia final@: înc@un împrumut, via]a pe datorie! Înaceste condi]ii, cui o s@ mai ]in@ decald, în anii ce vin, prognozele opti-miste ale domnului Jeffrey Franks?

Pesimismul bine temperat al unor prognoze de complezen]@

Fondul Monetar Interna]ionnal

Emil DAVID

urmare din pagina 1În fapt, dup@ 1810, suve -

ranilor r@zboinici care epuizau for]elevii ale ]@rii lor în aventuri periculoase–s@ not@m c@ înc@ din 1709, Suediava pierde mereu teren în fa]a Rusiei,o sut@ de ani mai târziu, în 1809,pierzând Finlanda, au fost numero}imor]i în lupte, o lovitur@ important@pentru o popula]ie ce num@ra de c$ -teva milioane de locuitori, monarhia}i ca institu]ie }i ca oameni se vedeatot mai slab@ }i incapabil@ de a sti -mula progresul, din „capul ]@rii” etc. –le-a succedat o dinastie pasionat@ deîns@}i dezvoltarea economic@ a re -gatului: dinastia Bernadotte. Care a fost}irul evenimentelor de atunci }i pân@în prezent }i care au fost }i suntsemnifica]iile acestor evenimente?

...Jean Bernadotte se na}teîn Fran]a, la Pau, în 1763. Era deorigini modeste. F@r@ mijloace, s-a an-gajat de tân@r în armat@ iar Revolu]iade 1789 „l-a prins” sergent. La felca }i al]i subofi]eri pricepu]i }i vite-ji, se va ridica rapid în grad în arma-ta revolu]ionar@. Astfel c@, în 1793,va fi deja general de divizie, remar-cându-se în campaniile din Germania}i Italia. Se va afla printre ce apro -pia]i Directoratului, iar în 1798, sigurpe sine }i încrez@tor, generalul Berna-dotte se va c@s@tori cu inteligenta }ipl@cuta Desiree Clary, fost@, la unmoment dat, aproape logodnic@ a luiNapoleon Bonaparte }i cumnat@ afratelui lui Napoleon, Joseph c@s@ -torit cu sora lui Desiree. În contex-tul respectiv va deveni om politic, în1798, ambasador la Viena iar în 1799,ministru de R@zboi. L-a sprijinit peNapoleon în ascensiunea sa fulmi-

nant@, dar nu a uitat niciodat@ c@ afost camarad }i egal chiar al Pri -mului Consul devenit Împ@rat. Nu s-a supus astfel niciodat@ orbe}te luiNapoleon, chestiune pe care împ@ -ratul „nu a prea simpatizat-o”. Acestaîl va ridica, totu}i, la rangul de ma -re}al, în 1804, iar în 1805 îl va }iînobila, Jean Bernadotte devenindprin] de Pontecorvo, titlu care, pelâng@ prestigiu, i-a adus }i o enorm@dot@. În 1809, îns@, Na poleon îi varetrage toate comandamentele. Dartot atunci, destinul îi va croi drumlui Bernadotte spre t@ râmul Suediei...

7. ...Regatul Suediei se aflaîn acea vremea în plin@ criz@ intern@}i extern@. Dup@ asasinarea regeluiGustav al III-lea, fiul s@u, Gustav alIV-lea nu a putut men]ine monarhia

absolut@. Opozi]ia se exprima cu pre -c@dere în Diet@, institu]ie constituit@din cele 4 ordine ale regatului:clerul, nobilimea, burghezia, ]@r@ni -mea. Evident în conflict cu o diet@care îi contesta puterea, Gustav alIV-lea va deveni mai vehement chiarîmpotriva Fran]ei revolu]ionare }iapoi împotriva lui Napoleon. Era îns@„]ân]arul” care se lupta cu „arm@ -sarul”. Ca atare, în 1807, Fran]a vaanexa Pomerania suedez@ iar în1809, ]arul, în acea vreme aliatul luiNapoleon, va ocupa Finlanda. Dieta îlva recuza pe aceste rege suedezatât de slab, proclamandu-l rege peunchiul s@u Carol al III-lea, }i el,îns@, un b@trân incapabil s@ guver -neze dar care va accepta o Consti -tu]ie ce limita prerogativele pu terii

regale. Cum regele Carol al III-lea nuavea mo}tenitori, fiul s@u decedândîn 1809, Dieta va decide alegereaunui prin] mo}tenitor pe care Carolal III-lea s@-l adopte }i care s@guverneze ]ara înainte de a urca petron la moartea b@trânului rege...Suedezii, Dieta, au dorit un mare}alfrancez capabil s@ reorganizezearmata }i s@ dezvolte noi alian]epentru Suedia. Bernadotte a fostprezentat astfel, a fost acceptat, iarNapoleon }i-a dat acordul – eravorba, în fapt, }i de Desiree Clary,fosta lui logodnic@ care urma s@devin@ regin@, iar întotdeauna Napo -leon a fost generos cu cei la care a]inut -, este drept, f@r@ prea mult@c@ldur@. Astfel c@, în august 1810,Bernadotte, ales mo}tenitor al tronu-

lui Suediei, va porni spre Stockholmîmpreun@ cu Oscar, fiul s@u }i al luiDesiree. S-au convertit repede la lu -teranism, iar Jean Bernadotte, careavea mult@ îndr@zneal@ dar, se pare,o anume inteligen]@ pu]in mai jos,nu a fost capabil niciodat@ s@ înve]esuedeza, astfel c@ franceza – aceast@atât de frumoas@, melodioas@ }iexpresiv@ limb@, apt@ s@ comuniceinfinitele nuan]e ale realit@]ii - adevenit limba Cur]ii Regale, vorbit@de întreaga nobilime.

8. Prin]ul mo}tenitor JeanBernadotte se va consacra, mai întâi,afacerilor externe ale Suediei, cu abi -litate }i oricum în scopul unic alrealiz@rii intereselor suedeze. Binesf@tuit }i receptiv la sfaturi, el însu}igândind astfel, va în]elege noile ra -

DEZVOLTARE VINERI 6 AUGUST 20104

c my b

c my b

c my b

c my b

Dan POPESCU

Modelul suedez între mit }i realitate (II)Evolu]ii }i involu]ii pe mapamond

Campania lui Napoleon din Rusia

Laponia, un teritoriu de vis, “]ara lui mo} Cr@ciun”

porturi de for]e în lumea nordic@ }ise va alia cu Rusia, inamicul mereu,pân@ atunci, al Suediei. Observaseatent retragerea penibil@ a Marii Ar -mate din Rusia, precum }i sl@biciu -nile acesteia. Ca atare, va trimite în1813, armata suedez@ în Germania.Este armata care, sub comanda sa,bun cunosc@tor al tacticilor napo -leoniene, a contribuit esne]ial la în -frângerea decisiv@ a lui Napoleon laLeipzig. În 1814, va invada chiarFran]a, al@turi de celelalte trupe coali-zate. Ca recompens@ a serviciilorsale va ob]ine, la Congresul de laViena, reunirea Norvegiei cu Suedia.Ceea ce reprezenta ceva... Va fiîncoronat rege în 1818, sub numelede Carol al IV-lea Jean. Va guvernacu autoritate, }i cu bunul s@u sim]caracteristic familiei simple din carese tr@gea, promovând, chiar dac@ „innuce”, ideile de libertate, egalitate,fraternitate sub imperiul c@rora seformase. Aceasta pân@ la moartea saîn 1844... Este drept, în 1839, caurmare a unor fr@mânt@ri politice,abdicase, dar fiul s@u Oscar va fiproclamat rege numai în 1844. Dealtfel, un urma} al lui Jean Ber -nadotte este ast@zi regele Suediei.Prin toate acestea, un bun început aceea ce noi acum numim „modelulsuedez”.

Va scrie Jean Marc Olivier:„Lucrarea acestui suveran de originefrancez@ va dep@}i larg stabilizareageopolitc@ a Europei de nord. O er@de pace, de dou@ secole, se va des -chide cu domnia sa”. Este aproapesigur, cum Carol al IV-lea Jean(Bernadotte) cuno}tea bine costulr@zboaielor }i al ororilor pe careacestea le geneau, le aduceau oame-nilor, a preferat s@ mizeze pe neu-tralitatea Suediei, urm@rind s@-i asi -gure ]@rii o bun@ dezvoltare econo -mic@ }i social@. Politica „a prins”. Dealtfel, contestat de familiile vechiiaristrocra]ii europene pentru origineasa modest@, Bernadotte s-a bazat înmai toate demersurile }i întreprinder-ile sale pe fidelitatea, fa]@ de el, apopoarelor sale suedez }i norvegian.„Suveranul a început prin a asanafinan]ele statului, îndatorate ca ur -

mare a r@zboaielor succesiv purtatepân@ atunci”. Fastul cur]ii a devenitmodest iar regele a preferat re}e -din]e secundare vastului palat centralde la Kuugliga Slotten. {i a f@cutceea ce trebuia, de fapt, f@cut, chiarcu ochii no}trii de acum. S-a ata}atmai ales valoriz@rii importantelorresurse din vastele teritorii ale ]@rii,încurajând hot@rât agricultura, }tiin -]ele p@mântului, exploatarea ra]ional@a p@durilor, produc]ia de utilaje }ima}ini de fier, realizarea unei re]elede transport – infrastructuriile, deci– eficiente economic }i social. Vaconstrui astfel }i canalul Gota, carepermitea trecerea din Marea Baltic@în Marea Nordului, înconjurând strâm-toarea Sund controlat@ de danezi.

Era interesat de lectur@,fiind un adept al curentului fiziocratdar }i al saint-simonismului. De aicipoliticile de dezvoltare a transpor-turilor }i schimburilor care s@ sus]i -nut@ dezvoltarea economic@. Se }tiec@ între 1820-1830, Suedia, ca }iNorvegia, exportau ma}ini cu valoareadaugat@ foarte înalt@, trecând de lacalele pentru navele de lemn }i ex -ploatarea minereului de fier, la utila-je }i ma}ini complexe. Industriei tex-tile clasice i se vor ad@uga nume -roase ateliere de forje din ce în cemai specializate precum }i prelucr@ridin ce în ce mai evidente pentruindustria lemnului. Astfel se vor in -dustrializa, cu încetul, }i Suedia }iNorvegia pân@ atunci pregnant ru -

rale. Balan]a comercial@ a Suediei(Suedia }i Norve-gia) va deveni rapidexcedentar@ iar coroana suedez@ va(re)deveni convertibil@ în argint din1832. Sistemul bancar, cu o sus]i -nere esen]ial@ a industriei }i eco -nomiei, pe modelul b@ncilor de afa -ceri, devine eficient dobândind dejarenume prima banc@ modern@ deafaceri fondat@ în 1856 de c@treAndre Oscar Wallenberg, în spe]@„Stockholm Enskilda Bank”...

9. Regatul Suediei se vamen]ine }i se va consolida, tot maimult, ca o ]ar@ a p@cii sociale, f@r@sa fie confruntat de violentele crizesociale }i politice generate de indus-trializare }i de revendic@ri na]ionale}i liberale, crize ce au traversat, demulte ori spectaculos negativ, maiales a doua jum@tate a secolului XIX}i mai apoi deceniile secolului XX.Pe de o parte, a ac]ionat în acestsens lipsa unor mari concentra]ii mun -citore}ti, industria fiind bine disipat@pe întregul areal central }i sudic. Iar,pe de alt@ parte, s-au v@dit semni-ficative solidarit@]ile comportamentalede întrajutorare între oameni, bine,solid constituite ^n timp }i într-o ]ar@cu iarn@ lung@ }i habitatul dispersat.De fapt, nu se putea tr@i altfel. Amai avut influen]e }i religia oficial@,luteranismul în plin@ de}teptare „}iprogres”. Era de fapt, o filosofie ceinvita la frugalitate }i temperan]@.

Deloc lipsit de importan]@se v@dea }i s-a v@dit rolul suveran-ului, Carol al IV-lea Jean parcurgând]ara în lung }i lat, acordând audien]ela to]i cei care solicitau, primidu-}icu fratenitate subiec]ii în audien]@,ajutând concret, de la fa]a locului,victimele unor drame naturale sauumane – incendii, de pild@, finan]ândintens din caseta personal@ uneleopere de binefacere. În 1843, la 80de ani, suveranul Carol al IV-leaJean î}i va s@rb@tori public cei 25 deani ai regalit@]ii sale. Mai mult, nuva fi deloc obtuz în decizile sale, deexemplu, acordând navelor norve -giene dreptul de a avea propriulpavilion, }.a. Oscar, fiul s@u, care îiva succeda la tron, cum spuneam, în1844, va demonstra o st@pânire per-fect@ a limbii suedeze, va fi modest}i, prin faptele sale, va urm@ri s@plac@ societ@]ii scandinave. Înc@ din1842, în Suedia devine obligatoriu

în v@]@mântul primar, Suedia relev$n -du-se astfel una dintre ]@rile celemai alfabetizate ale Europei, demon-strând c@ violen]a }i crima, mai multsau mai pu]in sociale, sunt legateintrinsec de pu]in@ }tiin]@ }i de mult@ignoran]@. S@ mai not@m c@ în 1860este pro clamat@ libertatea religioas@,iar li bertatea de a întreprinde }i opozi]ie evident@ de partea liberuluischimb vor fi adoptate din 1864. Iarîn 1865, o reducere considerabil@ acensului va permite dreptul de votpentru o treime din popula]ie mas-culin@, a ]@rii în vreme de femeile –iat@, femeile – beneficiu de drept devot la nivel comunal.

10. ...Ar fi multe de spus.Printre altele, faptul c@ Partidul So -cial Democrat Suedez, creat în 1889,}i-a aflat o însemnat@ component@ avigorii sale în sus]inerea sa de c@treputernica mi}care sindical@ suedez@n@scut@ la finele secolului XIX. So -cial-democra]ia suedez@ va devansa– se afirm@, deseori, social-demo -cra]ia german@, recunoscând, de fapt,reguli ale parlamentarismului burghez.Conduc@torii partidului suedez dore-au o cucerire democratic@ a puterii,prin alegeri. Partidul le va câ}tiga în1932, de atunci, cu mici întreruperi,aflându-se mereu la putere. Din ideo -logia sa: capitalismul nu este de con-damnat, el fiind considerat ca gene -rator de bog@]ii. În plus, se afirmac@ num@rul imens de mici între-prinderi va forma un patronat relativmodest, nu pu]ine ori aproape dementalit@]ile unor muncitori în generalde origine, de sorginte rural@. A fost }ieste adeptul reformelor, promovând}i o anume redistribuire a veniturilorprin intermediul sistemului fiscal.

*...A}adar, formare solid@, con -

stan]a în demersuri, apropiere depopor nu doar prin vorbe, ci înrealit@]ile de fapt. Au avut }i auaceste realit@]i suedeze ceva în co -mun cu ceea ce s-a petrecut }i sepetrece la noi dup@ 1989? R@s -punsul, astfel, oricum ar fi el, poateconstitui – }i trebuie s@ constituie –un prilej adânc de reflec]ie pentrupoliticienii }i deciden]ii no}tri, ceimai mul]i fideliza]i propriilor interese,în bun@ m@sur@ ignoran]i }i departe,foarte departe de “lumea dezl@n]uit@”a intereselor celor mul]i...

VINERI 6 AUGUST 2010 5

c my b

c my b

c my b

DEZVOLTARE

c my b

Gotteborg

Desiree Clary (foto film), o regin@ delicat@ }i diplomat@

FIRME COMPANII VINERI 6 AUGUST 20106

(Lucrare prezentat@ la OlimpiadaStuden]ilor Economi}ti }i coordonat@de conf. univ. dr. Camelia Oprean)

urmare din pagina 1Perioada de analiz@ este din luna

iulie 2008 pân@ la sf$r}itul anului2009, iar valorile empirice pentruvariabilele amintite mai sus sunt sin-tetizate în tabelele care sunt prezen-tate ^n tabelul 1 }i 2.

În luna iulie, politica monetar@ afost implementat@ conform deciziiloradoptate de Consiliul de admi nis -tra]ie al BNR la finele lunii prece-dente; acestea au constat în reduce -rea cu 0,5 puncte procentuale a rateidobânzii de politic@ monetar@, p$n@la nivelul de 9,0 la sut@, }i în dimi -nuarea (la 15, respectiv 35 la sut@)ratelor RMO aferente pasivelor în lei}i în valut@ ale b@ncilor, cu scaden-ta rezidual@ mai mic@ de 2 ani,începând cu perioada de aplicare 24iulie – 23 august.

Mai jos prezent@m o reprezentaregrafic@ privind evolu]ia în timp a va -riabilelor precizate anterior (grafic 1).

În luna decembrie, politica mone -tara a fost implementat@ conform de-ciziilor adoptate de Consiliul de admi -nistratie al BNR în cadrul celor doua}edin]e din luna precedent@, constândîn: (i) men]inerea ratei dobânzii de po-litic@ monetar@ la nivelul de 8,0 lasut@ }i (ii) gestionarea ferm@ a lichi -dit@]ii din sistemul bancar în vedereaconsolid@rii transmisiei semnalelor depolitic@ monetar@, respectiv (iii) redu -cerea cu 5 puncte procentuale (la 25la sut@) a ratelor RMO aplicabile pa -sivelor în valut@ ale acestora avândscaden]a rezidual@ de sub doi ani.

În acela}i timp, banca central@ acontinuat s@ utilizeze activ opera]iu -nile de pia]@ în vederea gestion@riiadecvate a lichidit@]ii din sistemul ban-car. Cererea de rezerve a fost aco -perit@ prin intermediul opera]iunilorrepo pe scaden]a de o lun@, în ca -drul licitatiilor, derulate la rata fix@de dobânda (rata dobânzii de politic@monetar@), sumele solicitate de bancifiind alocate integral; stocul mediu alacestor opera]iuni s-a men]inut la unnivel similar celui din lunile ante-rioare (15,3 miliarde lei).

În aceste condi]ii, randamentelepe termen foarte scurt ale pie]ei mo -netare interbancare au receptat sem-

nalul dat de reducerea ratei dobânziide politic@ monetar@ decis@ la finelelunii anterioare, ele repliindu-se }i men-]inându-se apoi în apropierea aces-teia pe parcursul lunii; exceptia a co -stituit-o ultima s@pt@mân@ a perioa -dei de constituire a RMO, când rateledobânzilor ON au consemnat abateritemporare relativ mai ample, în ambelesensuri, de la rata dobânzii de politi -ca monetar@, ini]ial ca urmare a form@-rii unui surplus moderat de rezerve,iar apoi datorit@ unor ineficien]e în re -distribuirea rezervelor din sistem. Înaceste conditii, media lunara a ratelordobânzilor depozitelor inter-bancaresi-a continuat tendin]a descendent@,diminuându-se cu 0,29 puncte pro-centuale comparativ cu luna anterioa-r@, pân@ la un nivel de 9,11 la sut@.Randamentele pe termene mai lungi}i-au men]inut de asemenea trendulde sc@dere în prima jum@tate a lunii,consemnând apoi o relativ@ stabili -zare; cota]iile ROBOR pe scadente va -

riind între o lun@ }i un an au cobo -rât în medie cu 1 punct procentual,ajust@rile fiiind uniforme pe întregulspectru de maturit@]i.

Creditul neguvernamentalRestrângerea credit@rii sectorului

privat s-a manifestat pe parcursul în -tregii perioade analizate (-3,6 la sut@la 31 decembrie 2009), fiind deter-minat@ atât de frânarea cererii, cât }ia ofertei. Astfel, cererea de împru-muturi a continuat s@ fie afectat@ de:(i) restrângerea activit@]ii economice}i pesimismul privind perspectiveleacesteia, precum }i de (ii) persis-ten]a expecta]iilor negative cu privirela redresarea situa]iei financiare apopula]iei.

Pe partea ofertei de credite s-a ob -servat o accentuare a pruden]ei insti-tu]iilor de credit, manifestat@ prin: (i)în@sprirea standardelor }i a termeni -lor de creditare }i (ii) cre}terea de]ine -rilor de titluri de stat.

În func]ie de destina]ia credituluiprivat pe sectoare institu]ionale, atâtdinamica împrumuturilor c@tre popu-la]ie, cât }i cea a creditelor pentru com -panii au devenit negative, ratele realeanuale de cre}tere ajungând la -3,6 }irespectiv -3,7 la sut@. Nu s-au înregis-trat modific@ri de structur@, creditelec@tre popula]ie men]inându-}i ponde -rea u}or superioar@ (50,1 la sut@).

Din perspectiva structurii pe sec-toare institutionale, atât dinamica îm -prumuturilor c@tre popula]ie, cât }i ceaa creditelor pentru companii s-au re -dus considerabil, ratele reale de cre} -tere ajungând la 8,2 }i respectiv 1,9la sut@. Diferen]a de ritm s-a men]i -nut pe parcursul întregii perioade ana-lizate, favorizând consolidarea pozi]ieiîn structur@, a creditelor c@tre popu-la ]ie (50,3 la sut@ ).

În cadrul segmentului de retail,evolu]ia creditelor în func]ie de des-tina]ie nu a marcat varia]ii semnifica-tive fa]@ de decembrie 2008, credi -tele de consum ramânând predomi-

nante (74,2 la sut@ din total). Acestsegment s-a plasat pe o pant@ u}ordescendent@ (-2,8 la sut@ în termenireali fa]@ de decembrie 2008) }i a con -semnat o diminuare a preferin]ei pen-tru moneda na]ional@ (pân@ la 49,7la sut@ din soldul creditului de con-sum), în favoarea celei în valut@. În ca -zul creditelor imobiliare, componentaîn valut@ a continuat s@ ocupe pozi -]ia majoritar@ (92,2 la sut@) }i în pri -mul semestru al acestui an.

În cadrul componentei de retail,creditele de consum de]in în conti -nuare pozi]ia dominant@ (72,7 la sut@),ponderea acestora diminuându-se îns@cu -1,6 puncte procentuale fa]@ desfâr}itul anului 2008, ca urmare aecartului de ritm favorabil creditelorpentru locuin]e. Astfel, dinamica real@anual@ a creditelor imobiliare s-amen]inut în teritoriu pozitiv (+10,8 lasut@) spre deosebire de creditele deconsum (-5,7 la sut@). Tendin]a s-amanifestat în condi]iile în@spririi dife -ren]iate a termenilor de creditare, maiaccentuat@ în cazul creditelor de con-sum, precum }i ale demar@rii progra-mului “Prima Cas@”. Preferin]a pen-tru valut@ a caracterizat ambele tipuri

de credite: 93 la sut@ pentru credi -tul ipotecar (comparativ cu 92,1 la sut@la 31 decembrie 2008), respectiv 50,5la sut@ pentru creditul de consum(în cre}tere fa]@ de decembrie 2008cu 1,9 puncte procentuale) (graficul 2).

În ceea ce priveste structura pemonede a creditului neguvernamen-tal, ambele segmente, atât cel în lei,cât }i cel în valut@ (euro), au înre -gistrat deceler@ri accentuate de ritm.Astfel, dac@ la finele anului 2008 s-auconsemnat rate anuale de cre}terede 16,2 respectiv 28,8 la sut@, în iu -nie 2009 dinamica a coborât la -4,5}i respectiv 3,5 la sut@. Ecartul deritm favorabil creditelor în valut@ petot parcursul perioadei a permis con-solidarea ponderii acestora în totalulcreditului neguvernamental pân@ la59,1 la sut@.

De altfel, ponderea creditului învalut@ a consemnat o consolidare cu2,4 puncte procentuale în structuracreditului neguvernamental (pân@ la60,1 la sut@), pe fondul accentu@rii de -clinului creditului în moned@ na]ional@(-9 la sut@ varia]ie real@ anual@) com-parativ cu cel în valut@1 (-1 la sut@)(graficul 3 }i diagrama 1).

Impactul politicii monetare asupra politicii de finan]area companiilor rom$ne}ti pe perioada crizei (II)

student@ Maria-Ramona BRANGA

student@ Adina-Elena LAZAR Tabel 1. Rata rezervelor minime obligatorii

Sursa: Rapoarte BNR – prelucrare proprie

Tabel 2. Rata dob$nzii de referin]@ (de politica monetar@)

Grafic 1

Grafic 2

Grafic 3

Sursa: Rapoarte BNR – prelucrare proprie

Diagrama 1

MONDOECONOMIEVINERI 6 AUGUST 2010 7

Mediul micro }i macroeco-nomic constituie, atât în teorie, cât }iîn practic@, o simbioz@ cu extrem demulte conexiuni }i practic este impo -sibil de a în]elege unul dintre aces-te medii f@r@ o cunoa}tere, m@car ge-neral@, a celuilalt. Diver}i economi}tipornesc de la micromediu pentru aîn]elege macromediul, al]ii ac]ioneaz@pe ipo teze inverse. Cineva glumeazilele tre cute spunând c@ doi econo-mi}ti au trei p@reri diferite despreacela}i eve niment sau aceea}i idee.Exist@ îns@ }i puncte comune, unde,teoretic cel pu]in, gândim }i ac]ion@mla fel. Ma cromediul, cu prec@dere celinterna]io nal, este extrem de impor-tant de cunoscut de c@tre noi to]i. Nuputem, datorit@ progreselor globaliz@rii,a integr@rii economiilor în standardeleWTO, s@ fim absen]i la ceea ce seîntâmpl@ din Singapore pân@ în Lon -dra }i Frankfurt. Ca argument, aducdoar pe acesta: gândi]i-v@ la burselede valori – exist@ deja un flux con-tinuu între acestea – se influen]eaz@una pe alta precum piesele unuidomino: scad bursele europene, efec-tul se duce pe cele asiatice, apoi pecele americane }i înapoi pe cele euro-pene. Anomalii sistemice exist@, desi -gur, ocazional, dar pattern-ul generaleste acesta. Credea]i c@ BET, Nikkei225 }i Dow nu aveau nici o leg@tur@?Aceasta este mai puternic@ decât neputem imagina. Exemplele sunt nu -meroase. Azi voi insista pe unul aspect dezb@ -tut suficient în presa interna]ional@ }inu numai, }i în lucr@ri de speciali-tate: polii de putere ai noii ordinimondiale. Mai mult sau mai pu]in,din variate surse media, to]i auzimdespre aceste concepte.

Cu to]ii }tim deja c@ avemde-a face cu BRIC (Brazilia, Rusia,India }i China), ca noi centre de in -fluen]@ economic@ }i/sau macroeco-nomic@ major@, dar zilele acestea audemonstrat o putere surprinz@toare demobilizare }i a altor state. Exemplulconcret vine de pe continentul negru,acolo unde a avut loc un evenimentf@r@ precedent pentru economia Africii}i a lumii în general: semnarea unuiacord general de colaborare între 5state, mai precis Kenya, Tanzania,Uganda, Burundi }i Rwanda. Dup@ce asimil@m aceast@ veste completn@ucitoare, observ@m datele ”tehnice”ale acestui proces: o pia]@ unic@ decca 130.000.000 de consumatori. Apro -ximativ un sfert din Uniunea Euro -pean@… desigur,vorbim despre alt@putere de cump@rare, despre alt@ pu -tere economic@ a statelor, dar totu}i,asta nu }tirbe}te cu nimic putereadobândit@ prin acest acord.

De fapt, este vorba despreun acord de tranzit liber a pasageri -lor, bunurilor }i capitalurilor întreaceste 5 state importante de pe con-tinentul african. Ce avantaje ofer@acest aspect? Putere de negociere înrela]iile cu clien]ii externi: dac@ negândim la Kenya – cu adev@rat o pu -tere economic@, cu capital suficient,la Tanzania – exportator major de dia -mante pe pia]a mondial@, la Rwanda,unde 92& din popula]ie este angrenat@în sectorul agricol, observ@m c@ exist@motive economice foarte solide pen-tru crearea unei astfel de uniuni.Uganda este un stat cu tradi]ii indus-triale vechi pe continent, iar Burundiare o importan]@ strategic@ deosebit@pentru toate statele din zon@. A}adar,avantaje peste avantaje. Ieftinirea pro-duselor statelor pentru consum dec@tre celelalte state din alian]@ este unalt aspect important, deoarece, în afara

acestei viitoare ”federa]ii” (se estimeaz@c@ num@rul statelor va cre}te), numeprecum Nigeria, Coasta de Filde}, Ca -merun fiind pe o posibil@ list@, con-sumatorii din state precum Africa deSud de exemplu, vor pl@ti mai multpentru acelea}i produse. Iat@ deci be-

neficiile unui astfel de tratat. Desigur,exist@ }i costuri pentru cei implica]i,dar, una peste alta, efectul sinergical unei astfel de uniuni este conside -rabil mai mare în sens pozitiv.

Puterea sporit@ de negocierecu clien]ii externi – mai ales stateleindustrializate din Vest, ar putea creasporiri ale pre]urilor unitare de vân-zare (mai ales având în vedere }ibunurile pe care le export@ }i lepoate exporta acest conglomerat destate). Kenya se presupune c@ va fi”vioara întâi” a acestui parteneriat,fiind totu}i statul cu cea mai mareinfluen]@ }i cu economia cea maiputernic@ dintre toate cele 5.

Cum prive}te restul lumii aceststatus quo? Tocmai ce ne obi}nuisemcu poli de putere precum Brazilia sauChina, }i iat@ c@ nici na]iunile africanenu r@mân indiferente. Puterea, pen-tru na]iunile men]ionate, st@ în uni-tate. Altfel spus, ”unitate în diversi-tate”. Deviza Uniunii Europene numai este pur }i simplu european@, cise aplic@ de fapt tuturor acestorgrup@ri. De}i departe de a fi un mo -del de integrare atât de complex pre-cum Uniunea, acest început este to -tu}i extrem de promi]@tor pentru statecare au suferit, îndelung, povara uneisub-dezvolt@ri, datorit@ unei abilit@]ide negociere sc@zut@.

Este problema care, într-o oare-care m@sur@, a afectat toate statelesubdezvoltate sau în curs de dezvol -tare. Export@m materie prim@ (tone,zeci de tone de cereale, materii lem-noase, produse agricole, etc.) pentrua importa…un telefon mobil sau unaparat video. Desigur, exemplul esteexagerat, dar voit astfel, pentru aîn]elege dificult@]ile pe care ini]iatoriiacestui proiect ambi]ios îl au în ve -dere. Astfel de acorduri sunt impor-tante pentru a oferi }i celor ”slabi” sau”mai slabi decât ceilal]i” o posibili-

tate de a cre}te economic }i durabil. Indicatorii macroeconomici tind

cu siguran]@ s@ indice nevoia uneiastfel de uniuni: astfel, PIB-ul statelora înregistrat un recul în intervalul2008-2009, dar, cu toate acestea va -lorile de cre}tere sunt destul de ridi-cate. Kenya, de pild@, a înregistrat ocre}tere PIB în termeni reali de 1,7&în 2008 }i 1,8& în 2009 – a}a cumspuneam, acest stat are cea maisolid@ economie dintre cele prezen-tate. Apoi, Tanzania, cu cre}teri alePIB de 7,4& în 2008 }i 4,9& înanul 2009, Uganda, cu valori de 8,3,respectiv în 6,6& în cei doi ani, Bu -rundi cu cre}teri de 4,5&, respectiv3,2& pentru 2008-2009, }i în finalRwanda, cu valori de 11,9& }i 5,5&- sc@derea brusc@ în cazul ultimuluistat fiind înregistrat@ datorit@ profilu-lui predominant agricol.

Pasul urm@tor ar fi o uniunemonetar@, de}i acest aspect este îns@departe de a fi realizat. Totu}i, înce -putul este promi]@tor.

Lumea se divizeaz@ din ceîn ce mai mult, motiv pentru care, înFacult@]ile de {tiin]e Economice din]ar@ }i din lume, materia predat@ nueste doar ”globalizare”, ci ”globali -zare }i regionalizare”. Statele Unite }iRusia s-au luptat suficient de multpentru suprema]ie mondial@, econo -mic@ }i militar@. Cel pu]in economic,”jocul” adus de globalizare este multmai complex, sub nici o form@ bipo-lar. Pe lâng@ SUA, U.E. }i BRIC, avemnoi juc@tori care intr@ pe o pia]@ ceevolueaz@ de la monopol spre oli-gopol. Poate mai timizi la început,dar în timp, un bun echilibru. Unexemplu în care macromediul africanar putea influen]a balan]a economic@a lumii. Un prim exemplu din ceeace ini]iatorii sper@ s@ fie mai multe.Timpul va decide, a}a cum se întâm-pl@ mereu…

Muta]ii macroeconomice de luat în seam@: noua Federa]ie african@

master Alexandru DANCIU Vedere din Nairobi, capitala Kenyei

Vedere din Dodoma, capitala Tanzaniei

ART~ ECONOMIE VINERI 6 AUGUST 20108

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Partea de vest a Los Angeles-uluieste situat@ pe ]@rmul Oceanului Pa-cific, având o lungime de peste 170de km., limita de nord fiind la gra-ni]a cu Wetura County, iar la sud cuplaja, (Huntington Beach) apar]inândde Orange County. Pe aceast@ por-]iune se afl@ în}iruite, într-o îngemâ-nare peisagistic@ natural@ perfect@,demn@ de mâna Creatorului Univer-sal, un num@r de 9 plaje (beach-uri),o salb@ de locuri naturale de vis,încastrate armonios în bijuterii urban-istice }i arhitectonice deosebit deinspirate.

Administrativ acestea apar]in unorora}e din componen]a Marelui LosAngeles, care-i sporesc farmecul }iatrac]ia turistic@. Fiecare plaj@ arespecificul s@u distinct, inconfundabil.

Astfel pornind din nord, cea maimare plaj@ de peste 40 de km. seafl@ în Malibu, o localitate mic@ cca.13.000 de locuitori, unde î}i au rezi-den]a }i mul]i, mari, bog@ta}i aiCaliforniei, în special din lumea cin-ematografiei }i artelor, arti}ti, regi-zori, produc@tori de film, precum }ibusinessmani din marea industrie aentertainment-ului.

Ceea ce m-a frapat, dincolo defrumuse]ile naturale ale peisajului sud-californian, este c@ un ora} de m@ri-mea Malib-ului (comparabil cu Eforieca popula]ie, dar numai atât...), aretot ce-i trebuie. Economie, (aici intr@toate compontele sale: industrie, agri-cultur@, comer], turism etc.) înv@]@-mânt, ocrotirea s@n@t@]ii, cultur@, art@,activitate religioas@ }i foarte, foartemult@ distrac]ie, competi]ie dar }i unavansat spirit civic.

Un ora}, ca s@ se deosebeasc@

de sat, trebuie s@ aib@ institu]ii fun-damentale corespunz@toare vie]iiurbane. De pild@ Malibu are }coli detoate gradele, de la gr@dini]@ pân@ launiversitate. Un renume deosebit înlumea universitar@ american@ }i l-acreat Pepperdine University of Malibu,una din institu]iile de înv@]@mânt su-perior privat, ce func]ioneaz@ sub aus-piciile Bisericii, înc@ din 1937, fon-dat@ de omul de afaceri George Pepper-dine, care ca nivel de exigen]@ estecomparat@ cu Stanford University dinSanta Barbara, }i cu U.S.L.A. Califor-nia. Peste 4000 de studen]i, din Ame-

rica }i din întreaga lume, gradueaz@anual cursurile disciplinelor din do-meniile artelor }i literaturiI, muzicii,economiei, dreptului, sportului etc.

Faima acestui or@}el a crescut }imai mult datorit@ Villei Getty partecomponent@ a marelui }i faimosuluicentru muzeistic }i cultural cu acela}inume.

Biblioteca, filial@ a Biblotecii Publicedin Los Angeles, devenit@ autonom@administrativ din 1970, de]ine 100.000de c@r]i, 82 de colec]ii de ziare }ireviste, peste 6500 de înregistr@riaudio, 5000 video, sec]ii pentru copii

}i adul]i }i o sal@ de festivit@]i de150 de locuri.

Exist@ un post de televiune local@cu deschidere na]ional@, un ziar, Ma-libu Times care apare zilnic într-un„modest” tiraj de 100.000 de exem-plare, ziarul Universit@]ii Pepperdin }iun ziar de sport.

Pentru a nu încheia brusc aceast@succint@ prezentare a micului or@}elcalifornian Malibu, adaug c@ anual aicise petrec evenimente cultural spor-tive interna]ionle de mare interes. Spreexemplu: un festival interna]ional defilm, un triatlon si un maraton inter-

na]ional, un Festival culinar pentrucopii. Fondurile ce rezult@ din acestemanifest@ri (peste un milion de dolarianual) se doneaz@ spitalelor de copiidin Los Angeles.

P@cat c@ edilii or@}elelor de pelitoralul românesc }i nu numai, carenu sunt cu nimic mai pu]in înzestratede c@tre Dumnezeu cu frumuse]edecât cele americane, nu se pot l@u-da cu institu]ii fundamentale ale cul-turii, pe care s@ le protejeze }i s@ ledezvolte pentru binele public, de peurma c@ruia î}i câ}tig@, la urma ur -melor, existen]a.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

7 august 1786. Doctorul Paccard }i ghidul Balmat realizeaz@ prima

ascensiune pe Mont-Blanc, “cucerind” v$rful cu acela}i nume.

Se na}te un nou sport: alpinismul.

Despre AMERICA. Însemn@rile unui pictor. Malibu

Plaja Malibu - CaliforniaPepperdine Univercity, Malibu - California

Villa Getty - curte interioar@ Hercule, Villa Getty

Panoram@ interioar@ Villa Getty

Jacques Balmat }i Michel Paccard