S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Guvernarea este sta]ionar@, spirituluman este progresiv. Trebuie ca pu -terea }i ac]iunile guvernului s@ con-trarieze cel mai pu]in posibil pia]aspiritului uman”

Benjamin Constant

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 288 anul 6 vineri, 3 decembrie 2010 1 RON

Evrika! S-au g@sit în sfâr}it vinova]ii pentru toate releledin România, pentru criza în care ne-au afundat, pentrudatoria extern@ record a ]@rii, de 90 de miliarde de euro.Ne-o spune chiar guvernatorul BNR, Mugur Is@rescu,într-un discurs halucinant: „Sunt 4,5 milioane de români,persoane fizice, care au contractat împrumuturi de lab@ncile comerciale, ceea ce reprezint@ aproximativ 50 lasut@ din popula]ia activ@ a ]@rii. Sunt 3,7 milioane dedebitori care au credite de consum negarantate.R@spunsul meu este tran}ant: decizia de îndatorare afost democratic@. Numai între 2007 }i 2009 s-aucump@rat un milion de ma}ini noi }i vechi în valoare de17 miliarde de euro. Deci, la întrebarea cine a îndatoratRomânia, trebuie s@ avem în vedere acest lucru.

Acarul P@un – singurul vinovat

pentru îndatorarea ]@rii!

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Ideile sunt fonduri care nu aduc câ}tig}i dobând@ decât în mâinile talentului”

Rivarol

Alain Pigeard, specialist francez în prob-lemele armatei napoleoniene, scria privitor lacampania lui Bonaparte în Egipt c@ areprezentat }i una dintre cele mai mari expe-di]ii }tiin]ifice din toate timpurile. „O pleiad@de savan]i l-au acompaniat pe Napoleon în]ara piramidelor. Vreme de trei ani, pe terenvor fi puse la lucru unele dintre cele maibune creiere ale acestui sfâr}it de secol”

(secolul XVIII, n.n.). S@ vedem, dar, cum adecurs aceast@ expedi]ie a savan]ilor?...Cum spuneam, în 1 – 2 martie 1798,Directoratul a decis s@ amâne proiectul dedebarcare în Anglia, adoptând, în principiu oexpedi]ie în Egipt pentru a lovi }i sl@bi „per-fidul Albion” în structurile sale. În concep]ia,îns@, a generalului }ef al acestei expedi]ii, oastfel de întreprindere putea }i trebuia s@îmbog@]easc@ patrimoniul cultural al Fran]ei,de unde ideea de a asocia for]elor militare uncontingent de savan]i. În anii respectivi, toc-mai devenise membru al Academiei de {tiin]e,în fotoliul l@sat liber de Carnot, împ@rt@}ind oastfel de idee mai multor colegi ai s@i. Ei s-audeclarat de acord...

Pentru prea mul]i politi-cieni, solu]iile de ie}irede criz@ sau de triumfeconomic ]in exclusivde g@sirea cifrelor idealepentru politica fiscal@.Este prea pu]in.

Desigur, politica fiscal@determin@ în mare m@sur@mersul unei economii }istructura unui buget.Dar la noi fiscalitatea

pare mai degrab@ o combina]ie de numerecâ}tig@toare de loterie decât construc]ii echili-brate de politic@ fiscal@. Fascina]ia aceasta pen-tru “numerele corecte” ]ine mai mult de ide-ologie dar într-o Europ@ pragmatic@ distinc]iasimplist@ dreapta - taxe reduse, stânga – taxecrescute nu se aplic@ a}a cum pare c@ la noiîncepe s@ fie privit@.

„O carte bun@ reprezint@ arta unui om, învreme ce natura este arta lui Dumnezeu”

Bernardin de Saint Pierre

1)…În 1974 – 1975, economia interna]ional@a cunoscut prima sa recesiune generalizat@ dup@al Doilea R@zboi Mondial. Cei „30 de ani glorio}i”atât de judicios examina]i de Jean Fourastié, ani

în care, în bun@ m@sur@, au fost puse bazele structurilor }i infrastruc-turilor moderne }i post – moderne de ast@zi, luaser@ sfâr}it.

Cota unic@ saunum@rul câ}tig@tor

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Napoleon Bonaparte, expedi]ia în Egipt. O opera]iune economic@ performant@ (III)

Solilocvii de duminic@

masterand Elena-Andreea FURTUN~ pag. 7

Moneda }i influen]a evolu]iei ei asupra economiei (I)

masterand Irina DAMIAN

specilizarea Finante anul I, ULBS pag. 5

10-11 Noiembrie 2010, Seul, reuniunea grupuluiG20 Principii }i elemente de politic@ economic@

din perspectiva globaliz@rii pie]ei financiare

continuare ^n pag. 6

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Omar Hai@m (n. 18 mai 1048 la Ni}apur, Persia - d. 4 decembrie 1131) mareun poet, matematician, filosof }i astronom persan. S-a n@scut într-o familie de

fabrican]i de corturi. {i-a petrecut copil@ria în ora}ul Balhi (în nordulAfghanistanului de azi), unde a studiat îndrumat de înv@]a]ii {eic Mohamed

Mansuri }i apoi Imam Mowaffaq de Ni}apur. În 1073, sultanul Malik-Shah I l-ainvitat s@ construiasc@ un obsevator astronomic împreun@ cu al]i mari

înv@]a]i ai vremii. Ace}tia au determinat lungimea anului solar cu o preciziede }ase zecimale (apreciabil@ pentru acea epoc@). Se ob]inea un calendar

mult mai exact decât cel gregorian, adoptat în Europa patru secole mai târziu.

Istorie economic@

Dan POPESCU

Amenin]@ri planetare (I)(posibila criz@ a produselor alimentare)

continuare ^n pag. 4-5

Salarizare }i performna]@în „sistemul bugetar” (III)

Folosirea probei scrise }i ainter viului, pentru angajarea însectorul public, ar trebui s@compun@ un sistem de selec]ietransparent }i serios. Probascris@ ar putea fi valid@ }i reli-abil@ mai ales pentru posturilefunc]ion@re}ti, putând reprezentao modalitate de a testa achizi]iilecandida]ilor. Pentru multe dintreposturile din domeniul public,îns@, ea ar putea fi înlocuit@ sauar putea fi completat@ cu o

prob@ practic@. Accentul pe „teorie” – sau mai bine spuspe informa]ia memorat@ – nu este în m@sur@ s@ asigureselec]ia candida]ilor cu poten]ial serios de performan]@.Testarea memoriei este mai degrab@ o mo}tenire a sis-temului comunist.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pag. 2

SALARII2 VINERI 3 DECEMBRIE 2010

urmare din pag.1Transformarea accentuat@ a }colii într-o institu]ie de transfer de cuno}tin]e,cu accente doar accidentale pe for-marea deprinderilor, competen]elor, ati-tudinilor, etc., se reflect@ în întreg sis-temul profesional românesc }i – dinp@cate – în mod definitoriu – în sis-temul public.Testare cuno}tin]elor în cadrulschemelor de selec]ie pentru angajare– }i mai ales testarea cuno}tin]elordespre sistemul legislativ – prefer-en]iaz@ candida]ii cu un profil profe-sional dominat de capacitatea dememorare }i de conservatorism.Cunoa} terea legii într-un anumit dome-niu nu produce în mod direct perfor-man]@ sau nonperforman]@, îns@ cen-trarea pe citarea normelor }i preveder-ilor legale determin@ un grad mare deplasticitate organiza]ional@ }i birocra]ie.Candida]ii ce devin apoi angaja]i, înspecial în administra]ia public@, suntmai degrab@ centra]i pe justificarealegal@ a unei anume situa]ii, peacoperirea pe care invocarea unei legiar putea-o asigura pentru o ac]iune }ineglijeaz@ de multe ori complet scop-ul func]iei publice pe care o ocup@(„bunele servicii pentru cet@]ean”).Memorarea legii, a regulamentelor,reduce tendin]a de a lucra direct cuacestea, de a le consulta }i aplica încel mai bun mod posibil. De multe oricandida]ii deveni]i angaja]i nu mai facnici un efort de men]inere în tem@ înceea ce prive}te reglement@rile, }i –oricum – nu sunt încuraja]i s@ fac@nici un fel de analiz@ critic@ a sistemu-lui de compunere organiza]ional@.Interviul de selec]ie este considerat dinpunct de vedere tehnic un instrumentputernic }i sensibil în selec]ia person-alului. Pentru a fi a}a, interviul trebuies@ fie valid, reliabil (fidel) }i s@ aib@un nivel minim de standardizare înceea ce prive}te interpretarea. Pentruaceasta, ar fi necesar@ o minim@ elab-orare a interviului }i o minim@ instru-ire a celor care sunt intervievatori.Pentru a fi valid, interviul de selec]ietrebuie s@ aib@ leg@tur@ direct@ cu„profilul” profesional al postului pentrucare facem selec]ia, ceea ce ar nece-sita realizarea anterioar@ a unui astfelde profil. Apoi interviul ar fi ra]ional s@fie mai degrab@ direc]ionat, decâtinterviu liber, atât pentru a asigura unconsum de timp rezonabil pentru can-dida]i }i intervievatori, cât mai alespentru a permite apoi compara]ii inter-individuale în ceea ce prive}te candi-da]ii. Pentru aceasta, e nevoie derealizarea unui ghid de interviu, carecon]ine „firul ro}u” al interac]iunii ceva avea loc. Dac@ cei ce efectueaz@selec]ia sunt interesa]i doar decon]inutul informa]ional redat de celintervievat, cea mai simpl@ solu]ie estecea de renun]are la interviu }i folosirea chestionarului. Fa]@ de chestionar,interviul aduce drept plus tocmaiobservarea profesionalizat@ a reac]iilorcelui intervievat. Aceste reac]ii trebuienotate de c@tre intervievatori, iar inter-viul e nevoie s@ fie „memorat” într-oform@ sau alta (audio, video,

stenogram@) }i apoi transcris. Fiind oprob@ de examen public, care de multeori are ponderea cea mai mare înselec]ie, e natural }i ra]ional ca ea s@poat@ fi rev@zut@, atât la cererea orga-niza]iei (care vrea s@ î}i perfec]ionezemetodele de selec]ie), fie la cerereaunui candidat nemul]umit de rezultat.Lipsa instruirii pentru intervievatoriface ca nivelul de subiectivitate în eval-uare s@ fie maxim. Drept urmare, ne-am a}tepta ca „notele” acordate demembrii comisiilor de selec]ie s@ fiesemnificativ dispersate. Datele dinpractic@ arat@ c@, în cea mai mareparte, notele date de intervievatori pen-tru acela}i candidat au variabilitatezero. În afara selec]iilor de personalpentru mediul public, o astfel desitua]ie este foarte rar@, chiar }i atun-ci când sunt folosi]i intervievatoriintens instrui]i. Varia bilitatea zero încazul nostru indic@ fie o minune, dato -rat@ membrilor comisiilor de selec]ie,care reu}esc standardizarea deplin@ aevalu@rii prin metoda interviului, fie olips@ deplin@ de discriminare a intervi-urilor folosite }i o utilizare a acestoramai degrab@ pentru a „corecta” în senuldorit rezultatele de la probele scrise.Pân@ în acest moment, pentru niciunadintre selec]iile de personal pentrumediul public la ale c@rei documenteam avut acces, interviurile nu au fostînregistrare }i transcrise, membriicomisiilor nu au avut ghiduri de interviu}i nici reguli de apreciere a candi-da]ilor. Interviul este finalizat prin notede la 1 la 10, acordate f@r@ pre-forma -lizarea regulilor, aprecierea pe scal@ deraport fiind în sine o problem@ spino -as@ în ceea ce prive}te metoda în sine. Din aceste motive exist@ suspiciuneac@ interviul este introdus în mixul deselec]ie tocmai pentru c@ este asimilatexamenului oral de cuno}tin]e, adic@pentru c@ nu las@ urme.Toate datele de mai sus indic@ faptulc@ politica general@ a organiza]iei înceea ce prive}te resursele umane }iperforman]a }i regulile de recrutare }iselec]ie nu sunt orientate }i construite,în marea lor majoritate, pentru a asigu-ra angajarea persoanelor cu poten]ialridicat pentru ob]inerea performan]ei.

Mai mult, unele reguli }i cutume indic@e}ecul pretinselor politici de egalitatede }ans@ }i transparen]@ institu]ional@,cu toate c@ posturile sunt ocupate princoncurs public.În ceea ce prive}te variabila organi-za]ional@ urm@rirea calit@]ii muncii înorganiza]ie, sistemul public ofer@ pu]inedate în ceea ce prive}te implementareasistematic@ a monitoriz@rii în acestdomeniu. Sistemul public în sine esteun conglomerat care permite pu]inediscu]ii globale, pentru c@, în afar@ decriteriul de finan]are, p@r]ile sale com-ponente sunt foarte diferite.Astfel, pentru angaja]ii din structurilemilitarizate, datele sunt considerateconfiden]iale }i nu sunt publicate sauaccesibile. Aprecierea continu@ acalit@]ii muncii în astfel de structuri nua f@cut, din p@cate, prea des obiectuldiscu]iilor tehnice sau cercet@rilor.Datele indirecte care exist@, cum ar ficele referitoare la poten]ialul de perfor-man]@ al poli]i}tilor din România încompara]ie cu poli]i}tii din ora}ele micidin Statele Unite ale Americii, arat@ c@profilul psihologic al poli]istului româneste asemenea cu cel al popula]ieiobi}nuite – ceea ce ar putea punesub semnul întreb@rii sistemul deselec]ie, în condi]iile în care profilulpsihologic standard al acestei profesiieste net diferit de cel al popula]ieiobi}nuite. Aceia}i serie de cercet@riarat@ c@ poli]i}tii români au un nivelmai ridicat de nemul]umire profesion-al@, se simt în mai mare m@sur@neconfortabil }i lipsi]i de satisfac]ie înmediul organiza]ional.{i pentru celelalte categorii de angaja]ipublici discu]ia r@mâne stufoas@ }icomplicat@. Pentru unii dintre ei – cumar fi de exemplu magistra]ii saumedicii/asistentele medicale – exist@organiza]ii profesionale de supraveg-here, cum ar fi Consiliile/Colegiile pro-fesionale (Consiliul magistraturii sauColegiul medicilor/asistentelor, etc.).Unul dintre scopurile principale aleacestora ar fi tocmai cel al asigur@riiunei superviz@ri uniforme a calit@]ii,combinat cu analiza profesional@ aeventualelor erori de practic@. Pe hâr-tie totul func]ioneaz@, îns@ analiza sta-

tistic@ a num@rului de cazuri reclamateversus num@rul de cazuri transparentrezolvate }i motivate indic@ maidegrab@ un mod autoprotectiv defunc]ionare (dup@ principiul „corb lacorb nu-}i scoate ochii”). Situa]ii sim-ilare sunt în sistemul educa]ional, undestandardele minimale de calitate sunt„p@zite” de evaluatori na]ional selec-ta]i… dintre profesorii din sistem.Presupus independent, sistemul estedominat de interferen]a MinisteruluiEduca]iei }i de subordonarea insti-tu]ional@ a evaluatorilor, care fac parteobligatoriu din entit@]i care sunt la rân-dul lor evaluate.În mod similar, celelalte componente alesistemului public - fie c@ au, fie c@ nuau organiza]ii de supervizare na]ional@ aactivit@]ii profesionale – folosescurm@rirea calit@]ii muncii în organiza]iemai degrab@ ca deziderat }i scop pro-pus, decât ca realitate empiric@.Sistemul de instruire continu@ a anga-ja]ilor, exist@ pe hârtie }i pare c@func]ioneaz@… Desigur, unele sincopeapar când }i de unde te a}tep]i maipu]in. De exemplu, formarea continu@a func]ionarilor publici a constituit o„problem@” în dosarul de integrare aRomâniei în Uniunea European@. Slabacapacitate administrativ@, relevat@ defiecare dintre rapoartele care au privitRomânia, necesita pentru corectare for-marea unui corp profesional alfunc]ionarilor publici }i formarea lorprofesional corespunz@toare. Ia astfelna}tere Institutul Na]ional deAdministra]ie INA. Formare }i dez-voltarea INA s-a f@cut în principal cubani europeni nerambursabili. În noie -m brie 2009, guvernul a desfiin]at INAca organiza]ie cu personalitate juridic@}i a transformat-o în direc]ie în cadrulAgen]iei Na]ionale a Fun c]ionarilorPublici, invocând criza }i nevoia de areduce cheltuielile. Argumentareaeste…amuzant@, pentru c@ din 2004 }ipân@ în 2008, INA a virat la bugetulde stat aproape 3.500.000 lei(35.000.000.000 lei vechi). Desigur,acest excedent financiar e mai degrab@negativ, pentru c@ indic@ o func]ionare„comercial@” a unei entit@]i publice ceurma s@ asigure cre}terea nivelului de

preg@tire pentru func]ionarii publici.Pentru unele cursuri, cum ar fi celedestinate înal]ilor func]ionari publici,taxa per curs a fost de 10.000 lei,punând sub semnul întreb@rii accesulf@r@ bariere cât }i caracterul de „for-mator nonprofit” al INA. Oricum, des-fiin]area INA ca entitate cu personali-tate juridic@, face din România singu-rul stat din Uniune în care o astfel destructur@ func]ioneaz@ diferit.Formarea continu@ în cazul celorlaltecategorii din angaja]i din sectorul pub-lic nu st@ mai bine decât în cazulfunc]ionarilor publici. Entit@]i precumColegiile pretind ob]inerea unui num@rde „credite” pentru formare continu@,opozabile dup@ lege doar celor cupractic@ independent@, dar intens „sug-erate” ca fiind obligatorii pentru to]i.Ob]inerea acestora devine astfel o„afacere” în sine, din care organiza]iilerespective se finan]eaz@ copios.În ceea ce prive}te criteriul promovarea}i dezvoltarea carierei în organiza]ii,discu]ia poate fi, din p@cate, foartescurt@: continu@ s@ primeze drept cri-teriu formal vechimea în organiza]ie.Din punct de vedere informal, suntinvocabile multe alte criterii, printrecare sus]inerea politic@ sau obedien]a,dar nu le vom discuta aici, tocmai pen-tru c@ nu fac parte din strategia for-mal@ de promovare }i dezvoltareacarierei. În nici unul dintre domeniilecare compun sistemul public nu suntconturate trasee de carier@ care s@]in@ seama de competen]a profesion-al@ }i de evalu@rile regulate }iserioase f@cute de-a lungul timpuluipentru angaja]ii respectivi. E astfelmult mai u}or de predicat avansareape baz@ de vechime sau de spectrupolitic aflat la guver nare, decât perezultatele evalu@rii profesionale.În final, criteriu definitoriu care faceca un sistem de evaluare a perfor-man]ei profesionale s@ func]ionezesau nu, respectiv leg@tura cu sis-temul de salarizare }i motivare aangaja]ilor, ne va ar@ta dac@ con-struc]ia organiza]ional@ din mediulpublic românesc are vreo }ans@ înceea ce prive}te evolu]ia calitativ@.

(va urma)

dr. Eugen IORD~NESCU

Salarizare }i performna]@ în „sistemul bugetar” (III)

urmare din pag.1B@ncile au fost intermediari, putemspune c@ i-au ademenit, dar nu s-auîmprumutat ele ca s@ îndatorezeRomânia, s-au împrumutat românii”...Pe scurt, potrivit acestui ra]ionament,românii care au luat împrumuturi }i,într-o mai mic@ m@sur@, institu]iile decreditare sunt ast@zi vinovate pentru unsfert din datoria extern@ a ]@rii. B@ncile– pentru c@ au dat bani (de}i menirealor parc@ tocmai asta este), românii –pentru c@ i-au luat de pe tava cu oferteademenitoare ale b@ncilor. Trebuie s@le punem la zid pe cele 3,7 milioanede persoane care au îndr@znit s@-}icumpere autoturisme vechi }i noi, tele-vizoare, frigidere }i ma}ini de sp@lat cucredit }i pe to]i cei care au f@cut o„gaur@ de consum” de vreo 5 miliardede euro în magazinele de tip supermar-ket, întrucât ace}tia sunt principaliiresponsabili pentru cre} terea datorieiexterne a României.Fire}te, este simplu s@ ar@]i azi cudegetul acuzator spre popula]ia cares-a l@sat în mod naiv fascinat@, înpu]inii ani de glorie ai tranzi]iei noas-tre, de ofertele ispititoare ale b@ncilor}i ale marilor retaileri ce le-au inocu-lat necinstit mirajul unui trai decent,civilizat. În opinia noastr@, MugurIs@rescu a preferat aceast@ atitudinesimplist@ tocmai pentru a acoperi cuperdele de cea]@ deficien]e de fond aleactului de guvernare. Pentru c@, dac@ar fi cinstit cu el însu}i }i corect curomânii permanent am@gi]i în tranzi]ie,domnia sa ar fi trebuit s@ scoat@ lalumin@ explica]ii coerente, credibilepentru alte, cu totul alte st@ri de fapt.De pild@, de ce se bate atâta moned@pe sfertul din datoria extern@ a ]@riiacumulat de popula]ie prin credite deconsum, }i nu se spune nimic decelelalte trei sferturi (aproximativ 70de miliarde de euro) cu care s-a înda-torat în ultimii doi ani România? Cinele-a produs, cine le-a digerat }i cu ceefecte pentru s@n@tatea sistemuluieconomico – financiar autohton?Apoi, pot fi considera]i românii sin-gurii vinova]i de îndatorarea ]@rii prinpunerea în practic@ a unui modeleconomic bazat pe consum, care a

permis guvernelor noastre s@ sef@leasc@ cu cre}teri economice spec -taculoase (v@ mai aminti]i de expre-sia în vog@ „România, tigrul econom-ic al Europei!”), dar f@r@ suportmaterial real? Cine ne-a f@cut pri-zonierii acestui tip de model econom-ic din care ast@zi nu mai putem ie}i}i în care, paradoxal, orice cre}teregenereaz@ acum criz@?În fine, opinia hazardat@ a guverna-torului BNR se afl@ în contradic]iev@dit@ cu nevoia apari]iei }i consol-id@rii clasei de mijloc în România,dup@ cum se admite – purt@toare aprogresului economic }i social,motorul societ@]ii de consum.Potrivit criteriilor din RaportulInstitutului de Cercetare a Calit@]iiVie]ii „România dup@ 20 de ani”, oasemenea categorie social@ ar trebuis@ dispun@ de venituri care s@-i per-mit@ o via]@ lipsit@ de constrângerimateriale, f@r@ s@ se poat@ spune c@tr@ie}te în lux. Adic@ s@ aib@ un venitlunar de cel pu]in 1.500 de lei net pemembru de familie, o cas@ decent@,un autoturism de clas@ medie, com-puter }i acces la Internet }i s@-}i per-mit@ o vacan]@ anual@ (eventual,peste hotare). Putem de aici trageconcluzia c@ to]i cei 4,5 milioane deromâni care au contractat împrumu-turi de la b@nci au f@cut-o anima]i deconvingerea c@ vor putea accesa, pebanii lor, în clasa de mijlocromâneasc@, o clas@ care în SUAnum@r@ 54 de procente din popula]ieiar în Germania – 50 la sut@. Pot fiînvinui]i acum românii, în ansamblu,c@-}i doresc un asemenea standardcivilizat de via]@? {i, mai ales, încondi]iile în care, conform datelorInstitutului Na]ional de Statistic@, maipu]in de 10 la sut@ dintre români facparte din clasa de mijloc }i doar 1 lasut@ din gospod@rii afirm@ c@ au totce le trebuie, f@r@ s@ fac@ prea marieforturi. Studii sociologice arat@ c@,cel pu]in de anul trecut, s-a reluatmi}carea centrifug@ de polarizare asociet@]ii române}ti, tot mai multefamilii fiind amenin]ate de s@r@cie.Inclusiv cele din clasa de mijloc.„Visul cre}terii prosperit@]ii clasei demijloc, format@ în special din sala -ria]i, mai ales intelectuali, continu@ s@

se destrame” – concluzioneaz@ Ra -portul institutului men]ionat mai sus.{i atunci ce se va alege din clasa demijloc româneasc@? Probabil c@ seva l@uda doar cu specimene rare,dintre cele care au avut norocul s@prind@ un loc de munc@ în compani-ile de stat bugetofage, beneficiare lip-site de merite ale unei tranzi]ii f@r@busol@. S@ reamintim doar, cuam@r@ciune, c@ în vreme ce înRomânia salariul mediu net a ajunsla 1.339 lei, la Nuclearelectrica unsalariat ridic@ lunar în medie 7.420de lei, la Hidroelectrica – 5.020 lei,la Transelectrica – 4.070 lei, laRomgaz – 4.044 lei }.a.m.d. Cu a}a„curbe de sacrificiu” s@ tot tr@ie}tipentru c@ nici nu te mai intereseaz@creditul de consum }i oferteleb@ncilor comerciale. La to]i ace}tiferici]i ai sor]ii s@ se fi referit dl.Mugur Is@rescu în aspra sa pledoariepentru austeritate }i traiul pe banipu]ini? Cu siguran]@, nu, pentru c@ einu fac parte din cei 4,5 milioane deromâni datornici care au comisimpruden]a s@ se împrumute doarpentru ni}te obiecte de strict@ nece-sitate. Dar, ca de obicei, în Româniae mai la îndemân@ s@ faci victimelebune de plat@, decât s@ cau]iadev@ra]ii }i marii vinova]i de înda-torarea f@r@ precedent a ]@rii.Emil DavidP.S. Revenim cu o informa]ie deultim@ or@ care poate fi socotir@ unepilog la editorialul de s@pt@mânatrecut@ în care prezentam modeleeconomice de succes pe Mapa mond.În vreme ce noi ne d@m cu presu-pusul c@utând aiurea vinova]i f@r@vin@ pentru s@r@cia în care nezbatem, Bulgaria a optat hot@râtpentru o solu]ie de succes. Dup@ ces-a a}ezat ani de-a rândul, laînceputurile tranzi]iei, sub umbrelafinanciar@ a Germaniei, acum sereorienteaz@ c@tre China pe care orecunoa}te drept „economia secolu-lui 21”. Prin urmare, chinezii au fostconvin}i s@ investeasc@ masiv îneconomia }i pe pia]a Bulgariei. Ofabric@ de autoturisme de 80 de mil-ioane de euro, prima central@ foto-voltaic@ din ]ar@ construit@ de com-panii chineze, o nou@ zon@ industri-

al@ în apropiere de Sofia, investi]iiimportante în aeroporturi, porturi }iterminale de containere pe litoralulbulg@resc – iat@ reperele „la zi” aleunei activit@]i comerciale bilateraleîntr-o continu@ expansiune, Chinaurmând s@ devin@ principalul investi-

tor str@in în Bulga ria pân@ în 2013.Poate nu întâmpl@tor guvernul bul-gar esti meaz@ pentru anul viitor unavans economic de 3,7 la sut@,bazat mai ales pe exporturi. Unexemplu de oportunism pozitiv dincare ar putea înv@]a }i al]ii...

3CRIZ~VINERI 3 DECEMBRIE 2010

Acarul P@un – singurul vino-vat pentru îndatorarea ]@rii!

Emil DAVID

Portul “Victoria” - Hong Kong

REMEMBER: CRIZA PRODUSELOR AGRICOLE VINERI 3 DECEMBRIE 20104

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1Pu]ini prevedeau astfel. PremiulNobel pentru economie PaulSamuelson scria:”<<National Bureauof Economic Reasearch>> a lucratatât de bine încât a eliminat una dinproblemele principale în dezvoltare –fluctua]iile ciclice”. {i tot el scria în„Economics”: „Sinteza neoclasic@:gra]ie st@pânirii ocup@rii }i înt@ririipoliticilor monetare }i fiscale, sis-temul nostru de economie mixt@ aputut }i poate evita excesele de <<bonus >> }i depresiuni, noi putândenvizaja o cre}tere progresiv@s@n@toas@”. Un alt nume mare dineconomie, Walter Heller, fostpre}edinte al Comitetului deConsilieri Economici ai pre}e dinteluiKennedy, scria la rândul s@u: “Dat@fiind experien]a anilor 1960 }i pro-gresul la care ne putem a}tepta,avem încredere într-o expansiunecare se va întinde mult mai mult înviitor comparativ cu trecutul.” Iar sirRoy Harrod ar@ta în cartea sa„Money” (McMillan St.Martins'sPress, 1969): „Ocuparea deplin@ maimult sau mai pu]in integral@, trebuies@ fie considerat@ acum ca unaspect institu]ional al economiei bri-tanice… Ocuparea deplin@ mai multsau mai pu]in integral@ pare a aveao calitate de autoreproduc]ie. Cudezvoltarea viitoare a con}tiin]eisociale se verific@ excelent c@,printr-o schimbare anume a unoraranjamente institu]ionale, ocupareadeplin@ absolut@ va fi asigurat@ de omanier@ permanent@”.Francezul Lionel Stoleru, numeimportant al vremii scria }i el: „S-aspus adesea c@ o criz@ precum ceaa Marii Depresiuni nu se va puteareproduce în zilele noastre, ]inândseama de progresul mijloacelor deinterven]ie anticiclic@ ale statului.Asemenea observa]ii, cât ar fi ele depreten]ioase, nu par deloc f@r@ unfundament”. În sfâr}it, prestigio}iiprofesori germani Wilhelm Weber }iHubert Weiss, în lucrarea „Konjun -ctur – und Beshäftigungstheorie”,ap@ rut@ la Köln, în 1967, precizau:„Contrar experien]elor de pân@ la alDoilea R@zboi Mondial, conjunctura<<modern@>> se deruleaz@ în interi-orul unei marje de oscila]ii mult maiîngust@. Nu mai exist@ crize de tipulvechi, chiar }i cele mai puternicerecesiuni sunt mai ales atipice. Ceeace a devenit }i devine caracteristicsunt, mai degrab@, fluctua]iile relative

ale agregatelor economice (pro-duc]ie, ocupare, venituri), adic@ mod-ificarea ratei lor de cre}tere”, etc.…Un periplu ideatic, “foarte profe-sional “, examin@ri cât se poate deriguroase care eviden]iau un „opti-mism solid”, o lume de la care sea}tepta s@ curg@, într-un fel saualtul, laptele }i mierea. Se repro-ducea în mare m@sur@, atmosfera }ideclara]iile optimiste din 1929, pân@în toamn@, care nici pe departe nuintuiau veritabilele cataclisme eco-nomice ce aveau s@ vin@. În acestsens, pre}edintele Hoover tocmaianun]a în 1928 sfâr}itul s@r@ciei în]ara parc@ de utopie care deveniser@Statele Unite: „Scopul nu este înc@atins. Dar dac@ vom putea men]inepolitica urmat@ de opt ani încoace…în curând vom vedea zorii zilei cânds@r@cia va fi surghiunit@ de aceast@na]iune”. A venit, îns@, dimpotriv@,nenorocirea. {i atunci, ca }i în 1972,se neglijaser@, un fapt, o problem@,o problem@ esen]ial@ a evolu]iei eco-nomice: fluctua]iile activit@]ii, ciclici-tatea dezvolt@rii. În 1929, un ciclusecular bazat, mai ales, pe tehnologiide tip mecanic, atunci în faz@descendent@, aproape de epuizare,dar }i credin]a, de neclintit, în exclu-sivitatea statutului autoreglator alpie]ii, credin]@ v@dit@ finalmente cuminusuri serioase, au generat, înmare parte, teribila zguduire cuuria}e reculuri, cu uria}e pr@bu}iri îneconomie. Iar în debutul anilor 1970,vulnerabilitatea dezvolt@riicondi]ionat@ esen]ialmente de o sin-gur@ resurs@ limitat@, neregenerabil@,precum }i limite importante ale soci-et@]ii post-industriale în ce prive}terealizarea echilibrului economico –financiar, marile discrepan]e socialeîntr-o lume care se scuturase decolonialism dar }i ecarturile socialemari chiar în sânul statelor dez-voltate, epuizarea poten]ialit@]ilorunor tehnologii mai vechi încondi]iile în care sectorul cuaternaravea tot mai mult „cale liber@”, toateacestea deci, aveau s@ declan}eze }iele o puternic@ recesiune mondial@.

Ce observ@m? Printre moti-va]iile crizei de dup@ 1972 se „insin-ueaz@”, se „infiltreaz@” dincolo decauze stricte de mecanism macro-economic, caracteristice, cu prec@ -dere, în 1929, motiva]ii globale, leg -ate de mediu, de „finalul resurselorfinite” de materii prime }i materiale,etc., toate acestea v@dind acumul@riseculare, negative devenite tot mai„insistente”, tot mai „agasante”apoi…

2) Pentru ceea ce va urma cu circa4 decenii mai târziu, respectiv înperioada curent@,în zilele noastre,sunt, printre altele, semnificativeevolu]iile din debutul anilor 1970, dinagricultura mondial@. În fapt, cumscria Seneca, „trecutul este oglindaviitorului”. Dac@ nu vom înv@]a ast-fel, pierdem imens... Despre ce estevorba? Iat@, în cursul deceniilor de„cre}tere glorioas@”, produc]ia agri-col@ cunoscuse un ciclu defazat înraport cu produc]ia industrial@, capi-talist@, în spe]@. Cauzalitatea eradubl@. Pe de o parte, inciden]a,deloc liminat@, a unor cataclismenaturale asupra nivelului produc]iei,mai ales în ]@rile mai pu]in dez-voltate, ne referim la secet@, inun-da]ii, uragane, etc. Pe de alt@ parte,faptul c@ la scar@ mondial@, stocurilede rezerve de cereale erau exclusivde]inute de c@tre 4 mari state }i o]ar@, fost@ dependent@, dar multevoluat@: Statele Unite, Canada,Australia, Fran]a, Argentina. În fapt,deficitul general al agriculturii (pro-duse nutri]ionale) era acoperit pentrutoatele statele lumii de la aceste 5]@ri. Pe aceast@ baz@, comer]ul mon-dial de produse }i bunuri agricolecuno}tea un grad mai ridicat de inte-grare între state – un grad mult maiprofund - comparativ cu comer]ulmondial aferent produselor }ibunurilor industriale.În asemenea condi]ii, produc]ia mon-dial@ de bunuri agricole, de bunuride subzisten]@ se afla la nivelul celmai jos al ciclului, în 1972, în vremece produc]ia industrial@ se afla înpunctul ei de vârf, culminant. Dincontr@, pre]urile agricole erau la vârfîn 1974 – 1975, în vreme cepre]urile la produsele manufacturatese aflau în stagnare, iar pre]urile lamateriile prime c@zuser@ cu valorimari. Apoi, îns@, vom avea de-a facecu pr@bu}irea pre]urilor agricole în1976, în vreme ce pre]urile la mat -eriile prime industriale vor cunoa}teo cre}tere din ce în ce mai însem-nat@, o astfel de dinamic@ provocândderegl@ri esen]iale în sistemele deechilibrare economico – financiareale marilor state vestice. „Raritatea”produselor respective începuse s@-}iar ate „col]ii”. Erau labilit@]i ce vore}ua, în principal, în câmpuri nega-tive...3) Mai trebuie subliniat un aspect.Practic, pre]urile produselor agricolepe pia]a mondial@ nu au fost }i nuerau – }i nu sunt nici acum – con-struite având în vedere costurilemedii de produc]ie, ci costurile de

produc]ie marginale, cele de peterenurile cele mai pu]in fertile, undeinvesti]iile agricole sunt cele maipu]in rentabile, dar ale c@ror produseg@sesc }i ele desfacere, pia]@. Estecorect@, sub acest aspect, teoriarentei funciare diferen]iale a lui Marx.În astfel de condi]ii, o reducere aproduc]iei de cereale cu mai pu]in de3& în 1974, va genera, prin efectredundant }i accelerat, potrivitdatelor FAO, o cre}tere a pre]urilorla cereale mai mare de 250&. Iarcre}terea respectiv@ de 6 – 7& în1976, a antrenat o sc@dere apre]urilor amintite cu mai mult de50&. Or, astfel de fluctua]ii, relativslabe ale produc]iei }i foarte ampleîn ceea ce prive}te pre]urile auprovocat o consecin]@ foarte grav@.Anume, o groaznic@ foamete care aizbucnit în 1973 – 1974 în ]araSahelului, în Africa, dar }i în zoneimportante ale peninsulei indiene,mai ales în Bangladesh, în unelezone din India }i Pakistan, dezvoltân-du-se }i, în egal@ m@sur@, o deteri-orare a „alimenta]iei populare” în maimulte ]@ri din America Latin@. Câtevacifre sintetice: ^n total, produc]ialocal@ de produse alimentare pe capde locuitor a fost în 1975 inferioar@cu 40& „mediei 1961 – 1965” înGuineea Ecuatorial@, cu 40& maipu]in în Algeria, 15 – 40& în Sahel,10& în Etiopia, 8& în India, 15& înCambogia, etc. Totodat@, în AmericaLatin@, sc@deri importante s-au pro-dus în Honduras (7& în 1974, fa]@de media 1969 – 1971), Panama12& în 1972 }i 1973, dar }i înArgentina, 3,5& în 1973 în raport cumedia 1969 – 1971, etc.Desigur, sunt medii care au valoarerelativ@, deoarece oculteaz@ enormelediferen]e de nivel de nutri]ie întrediferitele straturi ale popula]iei din]@rile lumii a treia. Astfel, în nod –estul Braziliei, p@turile cele mais@race ale popula]iei nu consumaudecât 1.240 calorii pe zi, în vremece al]ii, mai avu]i, înregistrau 4.290calorii, ecart „ascuns” de mediabrazilian@ de 2.620 calorii. În statulindian Maharashatra, ecartul avea calimite 940 de calorii pentru cei mais@raci – practic, erau aproape mor]ide foame -, }i 3.150 calorii pentrucei mai boga]i. Era un adev@r crudc@ zeci }i zeci de milioane delocuitori din lumea a treia tr@iau înlimita foametei sau erau literalmentemor]i de foame, la începutul anilor1970, când dezvoltarea era apreciat@,înc@, „serenic@”. Desigur, putemimputa situa]ia unor eforturi interne

mici, dar se v@deau }i influen]emajore ale unor factori exogeni. Amexplicat în acest sens...Resurec]ia foametei în mijlocul abun-den]ei nu se putea explica nici prin„explozia demografic@”. Deoarece,vreme de 15 ani dup@ 1962, pro-duc]ia mondial@ de cereale a crescutcu mai mult de 50&, mult mai put-ernic decât popula]ia Planetei. Ratade cre}tere demografic@ mondial@ afost în timpul respectiv de 1,9&, învreme ce produc]ia mondial@ decereale a sporit în medie cu 2,9& pean. Este un fapt, foametea din 1973– 1974 a fost, în mare parte, „pre-fabricat@” de c@tre politica deliberat@a sus]inerii pre]urilor prin reducereaartificial@ a produc]iilor, atunci cânda fost aplicat@ - o „logic@ infernal@”a economiei de pia]@. Pentru adiminua enormele excedente acumu-late în cele 5 ]@ri mari exportatoareagricole, suprafe]ele cultivate au fostartificial }i consistent reduse. ÎnStatele Unite, de exemplu, cu 20 demilioane hectare. S-au pl@tit fermier-ilor aproape 3 miliarde de dolarisubven]ii pentru ca ace}ti s@ nuproduc@ pe o parte din câmpurilelor (politica liberal@? O fic]iune...).În total, pentru SUA, Canada,Australia, Fran]a, în 1968 culturileau fost suprimate pe o treime dinsupra fe]ele ini]iale. Într-un fel saualtul se aplicau politici din 1929 –1933, atunci când, printre altele, seardea cafe aua pentru a-i men]inepre]ul, cere ale se aruncau în m@ri ^noceane etc.Se poate spune c@ deficitele de pro-duse alimentare erau, adeseori, maimari decât ceea ce se ob]inea prinreducerea suprafe]elor cultivate. Iarfenomenul ac]iona precum uncarusel. Noi c@deri de pre]uri, noireduceri de suprafe]e cultivate, careprimeau, de multe ori, alte destina]ii}i a c@ror reactivare pentru circuitulagricol, dac@ ar fi fost cazul, costadin ce în ce mai mult. Oricum, onou@ „perdea de foamete” va inv@luimulte state din lumea a treia sprefinele anilor 1970. Încep, acum, s@fie decelate tot mai mult cauze defond care au generat }i genereaz@ }iactuala mare încordare din produc]iaagricol@ a lumii de ast@zi, desigur,pentru acum motiva]iile fiind cu multmai complexe. A}adar, în cazurileamintite iat@:a) consecin]ele economice ale pen-etr@rii progresive a dezvolt@rii capi-taliste în mediul rural al ]@rilor semi-coloniale.

urmare ^n pag.5

Dan POPESCU

Amenin]@ri planetare (I)- de ce, cum }i cât cresc pre]urile la alimente }i energie -câteva coordonate -

(ne-am referit ^n urm@ cu aproape 3 ani la posibila criz@ a produselor alimentare)

VINERI 3 DECEMBRIE 2010 5

c my b

c my b

c my b

REMEMBER: CRIZA PRODUSELOR AGRICOLE {I ALIMENTARE “G 20”

c my b

continuare din pag.4Aceasta a antrenat o substituire încre}tere a culturilor de sub zisten]@ înraport cu cele comerciale, provocândo sc@dere a condi]iei alimentare }i aconsumului în calorii pentru popula]iarural@ s@rac@; b) urm@rile unor diferen]ieri socialeîn amplificare în mediul rural, din]@rile lumii a treia, acesteaprovenind, în acela}i timp, din pene-trarea, mai pu]in controlat@ a capital-ismului în acest mediu, cât }i dinstructuri majoritare pentru mareaproprietate funciar@, în unele state eade]inând chiar 90& din suprafa]atotal@ cultivat@. În astfel de împre-jur@ri, muncitorii agricoli f@r@ p@mântse v@deau incapabili de a-}i producepropria subzisten]@. Ceea ce s-anumit „revolu]ia verde”, pe lâng@unele efecte pozitive mai mult a agra-vat aceast@ stare de lucruri, final-mente consolidându-se condi]ia mar-ilor proprietari, direc]ionându-se cred-itele – }i în mod mai pu]in perfor-

mant – spre marile trusturi de tip„agro – bussines”, relativ indiferentefa]@ de s@r@cia autohton@, deteriorân-du-se solurile prin unele irig@ri }ichimiz@ri în exces;c) amplificarea gradului de subali-mentare cronic@, atât din perspectivaunor probleme de reparti]ie, cât }idin perspectiva unor probleme dedisponibilit@]i. În spe]@, unele „repar-tiz@ri” frauduloase dar }i disponi-bilit@]i consumate în van, ineficient,neeconomic, nestimulativ.

De multe ori, oamenii erauprea s@raci pentru a-}i cump@ra pro-dusele alimentare, iar acestea dinurm@, în bun@ parte, se deteriorau }ise iroseau accentuând presiunile peagricultur@, amplificând pre]urile...

Asemenea motiva]ii, în circum-stan]ele lipsei reformelor – o lips@persistent@ în timp – circumstan]ecumulative an de an, au accentuatproblemele alimentare, „dezvoltând”intrinsec }i endogen terenul pentruamplificarea crizelor agrare, agricole}i alimentare. Având în vederenutri]ia precar@ a unei mari p@r]i a

popula]iei din ]@rile lumii a treia,orice progres social, cât de timid, seva v@di, va avea rezonan]e mai alesîn modificarea în bine a modeluluinutri]ional popular – vezi ulteriorcazul Chinei, al Indiei, etc. – procesamplificând presiunile pe produc]iaagricol@ mondial@ }i ducând, uneori,la contrariul schimb@rilor dorite, înspe]@ o nou@ cre}tere a pre]urilor laprodusele alimentare. Cu altecuvinte, noi }i însemnate bulvers@riîn sfera produc]iei }i distribu]iei agri-cole, „preg@tindu-se” }i pe aceast@cale terenul „propice” pentruamenin]@rile planetare de ast@zi.

Ce se întâmpl@, dar, ast@ziîn lume? Într-un cuvânt, }i în plan-ul senzitiv cel mai dramatic,cre}terea cererii }i a pre]urilor laprodusele agricole care asigur@umanit@]ii cel pu]in jum@tate dinnevoile sale calorice a provocat }iprovoac@ cele mai mari bulvers@ri pecare le-au cunoscut pie]ele alimenta-re mondiale în ultimii 40 – 50 deani. În acela}i timp, dublarea }i chiarmai mult, în ultimii 3 – 4 ani a

pre]ului barilului de petrol, ajuns nude mult, iat@, la peste 140 de dolaribarilul, în prezent reiterând drumulde la 70-80 de dolari în sus, procescu consecin]e nefaste extreme peîntregul perimetru al dezvolt@rii. Peurm@ – }i deloc în ultimul rând –reac]ii tot mai dure ale Terrei, alefizicii, chimiei }i biologiei sale, fa]@de agresiunea, cu efecte sedimentateîn timp, asupra Planetei, în condi]iileîn care în cea mai mare parte ateoriilor }i faptelor economice, pân@dup@ 1980, rela]iile dintre om }imediu au fost excomunicate înmodul cel mai stupid din sferarela]iilor de pia]@. De aici, poluaremasiv@, supraînc@lzirea Terrei, separe cataclisme într-un num@r maimare fa]@ de trecut, resursele debaz@ utilizate în dezvoltare ajunseaproape de punctul de epuizare,modific@ri climatice zonale }i gen-erale, chiar foarte pronun]ate, penuriadin ce în ce mai evident@ a apei, etc.

De fapt, toate aceste treicomponente enumerate – produc]iaagricol@, petrolul }i hidrocarburile,

Terra - mai ales probleme de ciclulung }i care au ac]ionat }i ac]ioneaz@fie mijlocit, fie nemijlocit, fie la „zi”,fie în subteran, fie pe termen scurt,fie pe termen mediu sau lung, etc.,fie spectaculos, fie erodând insidiospân@ la dep@}irea unei anume masecritice, dup@ care se produc explozi-ile, s-au suprapus }i se suprapununor cauze strict economice demecanism, de ciclu decenal saumediu. Se dezvolt@, astfel, o criz@economic@, social@, cultural@,politic@, a lumii, criz@, credem, de oamploare nemaiîntâlnit@ pân@ înprezent. Desigur, }i instrumentele deac]iune }i reac]ie ale lumii de ast@zisunt altele decât în urm@ cu 30 – 40– 50 de ani, ele sunt – nu întotdeau-na, îns@ - mai cuprinz@toare, au, de -seori, sus]ineri financiare mai ampledecât în trecut, etc. Se pare, totu}i,c@ anvergura crizei amintite, în lipsaunui „sistem de lupt@, solidar }i con-vergent” risc@ s@ le anihileze, s@prezinte nebulos, nu doar viitorul, ci}i prezentul Planetei noastre.

(va urma)

Dan POPESCU

Grupul celor mai dezvoltate 20 deeconomii ale planetei reprezint@ aproapeun sfert din popula]ia mondial@ }i 80&din schimburile comerciale.A fost pentru a cincea oar@ din 2008când liderii ]@rilor G20 s-au rev@zut pen-tru a analiza evolu]ia economiei mondi-ale, pentru a examina ce s-a realizat dela precedenta lor întrunire (in iunie, laToronto), pentru a stabili ce mai trebuieîndeplinit pentru nor ma lizarea lucrurilor.G20 era un club de reflec]ie }i deschimb de opinii destinat cu pre c@deremini}trilor de Finan]e, dar aceasta pân@în momentul declan}@rii crizei globale.La prece dentele summituri, }efii de stat}i de gu vern au putut trece peste diver-gen]e, ajungând astfel la un consens înnumele interesului general. La Seul,aceast@ capacitate va fi pus@ la încer-care. Summitul G-20 a reunit lideri dinAfrica de Sud, Arabia Saudit@, Argentina,Australia, Brazilia, Marea Britanie,Canada, China, Coreea de Sud, Fran]a,Germania, India, Indonezia, Italia,Japonia, Mexic, Rusia, Turcia, StateleUnite ale Americii }i Uniunea European@.Reuniunea la nivel înalt s-a desf@}uratsub semnul unor dispute intense legatede a}a-numitul "r@zboi al valutelor",

Statele Unite ale Americii au fost criti-cate datorit@ faptului c@ devalorizareadolarului amenin]@ echilibrul economicmondial, iar China a fost la rândul eicriticat@ ca urmare a subevalu@rii mon-edei na]ionale, yuanul, în scopulsus]inerii exportului propriu. P a t r o n u lB@ncii Mondiale, a ple dat, în ajunul G20,în favoarea unui sis tem monetar inter-na]ional bazat pe eta lonul de aur, înlocul actualului „Bretton Woods II”. Înacest sens se dore}te instaurarea „unuisistem interna]ional în m@sur@ s@implice, concomitent, dolarul, euro,yenul japonez, lira sterlin@ }i yuanulchinezesc. În opinia acestuia, sistemultrebuie „s@ se bazeze pe aur în calitatede punct interna]ional de referin]@ pen-tru eva luarea a}tept@rilor pie]ei privindinfla ]ia, defla]ia }i viitoarea valoare avalu telor”. Pre}e dintele sud-coreean, asus]inut, la rândul s@u, c@ mizeaz@ pe

„o presiune consistent@” în ceea ceprive}te controlul tuturor acordurilorvizând schimburile valutare care vor fiiden tificate. În ceea ce prive}te China, aceasta a fostacuzat@ c@ men]ine moneda sa na]ional@la un nivel artificial de sc@zut pen tru afavoriza exporturile. Iar în privin]a SUA,Germania a apreciat întotdeauna con-traindicat@ politica monetar@ a SUA, cao sursa de infla]ie. Motiv pentru careeuro penii, inten]ioneaz@ s@ evoce politi-ca FED într-o manier@ „critic@” la Seul.„Aceas t@ decizie ar putea încetini ritmulde redresare în zona euro” printr-o cre} -te re a ratei de schimb, a explicat unres ponsabil UE. Alt subiect dezb@tut a f@cut referire lam@su rile protec]ioniste practicate dediferite state. Conform unui raport pub-licat de biroul de analize Global TradeAlert (GTA) }i intitulat „Tensiuni care

conti nu@... pân@ ast@zi”, în ciudam@surilor adoptate cele mai bogate stateale lumii sunt tot mai protec]ioniste,pentru a permite o mai mare deschiderea pie]elor. Studiul arat@ c@ ]@rile G20 aupus în prac tic@ 111 m@suri care preju-diciaz@ schim burile interna]ionale, de laultima lor întrunire la vârf, din Canada.În total, în peri oada crizei mondiale,num@rul acestor m@suri a dep@}it 500.„O realitate trist@ care arunc@ o lumin@de îndoial@ asupra calit@]ii de lider aG20 în materie de neprotec ]ionism”, acomentat Simon Evennett, profesor deeconomie la Universitatea Saint-Gall, dinElve]ia, }i fondator al GTA. O alt@ problem@ ce a fost dezb@tut@ laSeul a fost problema metalelor rare,China reali zeaz@ aproape 95& din pro-duc]ia mon dial@ de metale rare, iaraceast@ problem@ a fost ridicat@, în spe-cial, ca urmare a faptului c@ s-a proce-

dat din partea Chinei la o nou@ redu ceredrastic@ de 72& a expor turilor acestormaterii prime. Statele indus tria lizate auînceput s@ se alarmeze în leg@tur@ cuaprovizionarea meta lelor rare deoareceacestea sunt utilizate aproape în totali-tate pentru tehno logiile viitorului. Darlantanul, euro piul, holmiul intr@ la fabric -ar ea componentelor utilizate la vehiculeleelec trice, lasere }i nanotehnologii, tele -fonie mobil@.Dup@ dou@ runde de negocieri nereu}ite,liderii G-20 au semnat un documentrecomandând modalit@]i de reducere adezechilibrelor economice mondiale, careprovoac@ puternice tensiuni în specialîntre Statele Unite ale Americii }i China,transmit agen]iile de pres@ inter-na]ionale.În "Planul de ac]iune de la Seul",con]inut în comunicat, ]@rile dezvoltatesunt chemate s@ "asigure continuarearelans@rii, o cre}tere economic@ durabil@}i stabilitate a pie]elor financiare, în spe-cial evoluând spre sisteme monetaredeterminate într-o mai larg@ m@sur@ dec@tre pia]@, care s@ asigure o mai mareflexibilitate a ratei de schimb pe bazeeconomice, }i ab]inându-se de ladeprecieri competitive ale monedelor"na]ionale. S-a convenit, de asemenearemedierea problemei institu]iilor finan-ciare "sistemice", considerate un riscmajor pentru ansamblul sistemuluifinanciar, în situa]ie de criz@. "Economiiledezvoltate, inclusiv cele care de]in mon-eda de rezerva, trebuie s@ dea dovad@de vigilen]@ fa]@ de o volatilitate exce-siv@ }i de fluctua]ii dezordonate aleratelor de schimb". În acest context,p@r]ile au stabilit o cre}tere cu }ase pro-cente a cotiza]iilor statelor emergente laFondul Monetar Interna]ional.

masterand Irina DAMIAN

specilizarea Finante anul I, ULBS

10-11 Noiembrie 2010, Seul, reuniunea grupului G20Principii }i elemente de politic@ economic@ din perspectiva globaliz@rii pie]ei financiare

EXPEDI[II VINERI 3 DECEMBRIE 20106

urmare din pag.1Astfel c@ în 16 martie 1798, Direc -toratul va ordona ministrului de Inte -rior s@ faciliteze condi]iile pentru caBonaparte s@ poat@ lua în Egiptingineri, arti}ti, cercet@tori, s@ aibetoate materialele necesare unei astfelde c@l@torii }i întreprinderi. Cele maimari }coli ale Fran]ei }i principaleleinstitu]ii }tiin]ifice furnizau contingen-tele necesare: {coala Central@, Nor -ma l@ de mine, Politehnic@, de Poduri}i {osele, Conservatorul Na]ional deArte }i Meserii, Parcul Aerostatic dela Mendon, Muzeul de Istorie Natu -ral@, „Jardin des Plantes”, }.a. Napo -leon, în fapt, dorea ca toate special-iz@rile s@ fie reprezentate: literare,artistice, botanice economice, tehnice}.a. Astfel c@, în final, 167 de savan]iau constituit Comisia de {tiin]e }iArte a expedi]iei în Egipt }i au luatdrumul m@rii. „Nu to]i aveau aceea}inotorietate”, scria Pigeard. Erau nupu]ini cercet@tori cu un prestigiosrenume, precum chimistul Berthollet}i care va redacta în Egipt„Observa]ii asupra natriului”, matem-aticianul Monge, ini]iator al {coliiPolitehnice franceze, cel care a ini]iatgeometria descriptiv@ }i a pus lapunct meto dele care s@ permit@reprezentarea pe un plan a figurilorîn spa]iu, pictorul H. Redouté, real-izator al numeroaselor crochiuri pen-tru flora indigen@ a Egiptului,muzeograful Denon, Dolomieu, }.a.Dar erau }i oameni mai tineri, pre-cum elevii }colilor men]ionate, f@r@prea mult@ experien]@ }i care,lucrând cu mae} trii lor, vor cre}te

}tiin]ific în Egipt. Pentru to]i, muncale era pl@tit@, ei primind, fiecare, unsalariu foarte bun pentru acel timp,potrivit calific@rilor respective între50 }i 500 de livre pe lun@....A fost o activitate extraordinar delaborioas@. Foarte repede dup@sosirea cercet@torilor în Egipt,Bonaparte va fonda prin Decret, în20 – 22 august 1798, constituireaInstitutului Egiptului, cu obiectivprincipal „cercetarea, studiul }i pub-licarea de fapte naturale, industriale}i istorice”. Institutul era alc@tuit din4 sec]iuni, fiecare din acestea având12 membrii dintre cei mai bunicercet@tori. Ofi]erii generali ai arma -tei, tocmai pentru a sensibiliza }i afi sensibiliza]i, puteau participa latoate }edin]ele. Mai mult, lucr@rile –„memoires” ale Institutului Egiptului

erau tip@rite în fiecare trimestru iarunul din articolele de constituire aInstitutului amintit men]iona remi -terea a 2 premii anuale: unul cuprivire la studiile despre evolu]ia civ-iliza]iilor iar cel@lalt aferent progre-selor în industrie, în sensul }i aleconomiei în general. Sediul Insti -tutului era un palat alt@dat@ destinatunui înalt func]ionar otoman iar lo -cuin ]ele cercet@torilor erau grupate în2 frumoase cartiere. Institutul eradotat cu o eficient@ tipografie în lim -ba arab@ }i în limba francez@, cu unlaborator de chimie, un cabinet defizic@, o bibliotec@ }i un observatorastronomic. Erau ocupa]i în cadrulrespectiv 15 litera]i, economi}ti, anti-cari, 9 pictori, sculptori, desenatori,3 farmaci}ti, 12 medici }i chirurgi, 4arhitec]i, 5 speciali}ti în zoologie, 4

astronomi, 8 chimi}ti }i fizicieni, 4mineralogi}ti, 5 botani}ti, 10 orien-tali}ti, 15 ingineri – geografi, 15 geo-metrii, 21 de mecanici, 6 tipografi, 5ingineri constructori de vase, 18ingineri de poduri }i }osele, etc.Erau lucr@ri, cele mai multe, de fond}i circumstan]iale, de exemplu rele -veuri topografice ale istmului Suezpentru a evalua diferen]a de nivelîntre apele M@rii Ro}ii }i cele aleM@rii Mediterane, cercet@ri asuprast@rii moderne a Egiptului, principiuloptic al mirajelor din de}ert, studii }iclasific@ri biologice, pân@ la celeasupra crustaceelor }i insectelor,cercet@ri privind istoria Egiptului }ievolu]ia civiliza]iilor de pe aceste ter-itorii, etc., cum scria Elisabeth David,muzeograf la Luvru. {i înc@ un detal-iu: în 19 iulie 1799, Bouchard, un

c@pitan de geniu va descoperi înora}ul Rosette, o piatr@ neagr@ ceavea inscrip]ii în greac@, dar }i ni}tesemne care se vor numi hieroglife.Aceast@ celebr@ piatr@ va permite 20de ani mai târziu, lui Champollion, s@descopere limbajul hieroglifelor, vechescriere egiptean@, dând astfel culturiiumane inestimabile fapte, dovezi,semnifica]ii asupra unui timp foartepu]in cunoscut pân@ atunci. S@ not@m}i faptul c@ mai multe din lucr@rile }iexperien]ele Institutului Egiptului sedesf@}urau cu public, pentru a famil-iariza popula]ia mai ales autohton@ cudescoperirile. Ne spun toate acesteadestul de mult cu privire la felul încare se cerceta, la anvergura cu carese cerceta în Fran]a la finele secolu-lui XVIII. O pild@ pentru posteritate?Desigur...„Egiptenii”, cum vor fi numi]icercet@torii aminti]i la întoarcerea lordup@ câ]iva ani în Fran]a, se vor întâl-ni apoi mult@ vreme, în „amicale”,schimbând noi impresii }i comunicân-du-}i unul altuia roadele noilor lorcercet@ri. Vor publica, finalmente, „LaDescription de l'Egypte” („DescriereaEgiptului”), cu atât mai pre]ioas@ cucât disp@ruser@, practic, în învolbu-rarea timpului, procesele verbale ale}edin]elor de la Institutul Egiptului. Ooper@ monumental@ publicat@ între1809 – 1820, relevând m@sura înalt@a lucr@rilor }tiin]ifice realizate în Egipt.Este vorba de 9 volume de text, com-puse din 126 de expuneri scriseasupra diferitelor subiecte, divizate în3 sec]iuni: antichitate, stat modern,istorie natural@. Cele 9 volumeamintite sunt acompaniate de 10 vol-ume de plan}e }i de un atlas cu ohart@ topografic@. „Niciodat@ oanchet@ }tiin]ific@ asupra unei ]@ri nuva fi atât de deschis@ }i interdiscipli-nar@ chiar dac@ circumstan]ele auîmpiedicat-o s@ fie cu adev@rat sis-tematic@”, scria Elizabeth David. Sevor deschide, astfel, noi }i noi orizon-turi pentru }tiin]@ }i cercetare, desig-ur, cu pre]ul pl@tit la nivelul limiteloracelei epoci }i de mai apoi...

Dan POPESCU

Napoleon Bonaparte, expedi]ia în Egipt. O opera]iune economic@ performant@ (III)

Istorie economic@

Napoleon Bonaparte ^n fa]a Sfinxului

FISCALITATE MONED~VINERI 3 DECEMBRIE 2010 7

Apari]ia monedei este rezultatul dez-volt@rii produc]iei }i schimbului, cucare a evoluat paralel si neîntrerupt.A intrat în existen]a social@ ca ele-ment de legatur@ între om }i via]a saeconomic@ }i, totodat@, ca expresiegeneralizat@ a activit@]ii practice. Depeste treizeci de secole de activitatesi experien]@ monetar@, de cercet@ri}i vicisitudini ample, acest instrumentsimplu }i omniprezent, moneda, parea se men]ine înc@ enigmatic, incert }irebel. Toata lumea folose}te moneda}i ar fi absurd s@ nu }tie ce esteacest bun de utilitate curent@ }i gen-eral@, râvnit de cei mai mul]i }i repu-diat de foarte pu]ini.Pentru a complica conceptul demoned@ s-a f@cut }i se face }i ast@zi,de c@tre unii cercetatori , deosebireaîntre bani }i moned@, considerându-se primul ca ceva abstract, iar mon-eda, ca ceva concret: De exemplueconomistul J. K. Galbraith afirm@ c@banul are trei creatori: moneda, teza-urul }i b@ncile. Dar banul n@scut dintrei parin]i, reprezint@ ceva din fiecare}i altceva decât to]i la un loc. Apoibanul fiind creat }i de moned@, îiurmeaz@ acesteia. Prin urmare, laînceput a fost moneda. Dar “parin]ii”

banului continu@ s@ tr@iasc@ cu “fiullor” banul, devenind cu timpul denu-mirea banal@ curent@ a monedei.Al]i cercet@tori consider@ banul cafiind fenomenul valorii în general, iarmoneda este reprezentarea acestuifenomen. Dup@ p@rerea autorilor CezarBasno }i Nicolae Dardac, fenomenulban este echivalent cu reprezentareasa, moneda. De asemenea în econo-mia moderna monedele nu suntnumai “piese de metal”, a}a cumapreciaz@ unii economi}ti, }i nici banulnu este numai o “marf@ special@”.Etimologic, cuvântul moned@ deriv@din cuvântul latin „moneta”, careînseamn@ „aceea care avertizeaz@”.Într-o prim@ defini]ie extensiv@, mon-eda este constituit@ de ansamblulmijloacelor de plat@ direct utilizabilepentru a efectua pl@]ile pe pie]ele debunuri }i servicii, adic@ ansamblul deactive acceptate pretutindeni, de c@treto]i }i totdeauna, pentru a regladatoriile generate prin schimbul de

m@rfuri. Moneda apare deci ca unactiv care poate fi de]inut, schimbat,împrumutat, conservat. Pentru a fiacceptat@ de c@tre to]i, valoarea mon-edei trebuie s@ se bazeze pe încred-erea acelora care o vor de]ine, încre -dere circumscris@ unei anumite comu-nit@]i na]ionale sau interna]ionale.Originea banilor se afl@ în schimbulcare la început s-a desf@}urat catroc. Datorita dificultatii cu care serealiza schimbul marfurilor prin troc,oamenii au c@utat un etalon mai gen-eral (scoici, piei, sarea, bl@nuri, buc@]ide metal etc.).Moneda material@ a cunoscut maimulte faze succesive:moneda – marf@: se alegeau m@r fu -rile care aveau calit@]i adecvate (con-servare, divizibilitate, încredere, valoa -rea de întrebuin]are), ca de exemplu:scoici, vite, piei, bl@nuri, sarea, ceaiul;moneda–metalic@: prin calit@]ile lor(frumuse]e, raritate, divizibilitate,inalterabilitate) metalele pre]ioase

(aur, argint) au fost folosite deomenire timp de 26 de secole cametal monetar;moneda – semn care a cunoscuturm@toarele forme: biletul sau banc-nota (moneda fiduciar@). La origine,un simplu certificat de depozit demoned@ metalic@ la o banc@, biletul(bancnota) s-a transformat într-o ver-itabil@ moned@ fiduciar@, emi]ându-sebilete de o valoare mult mai maredecât aceea conservat@ de metal,având la baz@ încrederea c@ nu to]ide]in@torii de bilete vor solicita, înacela}i timp, conversia acestora înmetalul din depozitele bancare; contul (moneda scriptural@). Depozi -tarea biletelor la banc@ a condus lautilizarea acestor depozite pentru a seefectua reglementarea datoriei prinvirament (transfer între conturi).Moneda scripturala este creat@ deb@nci, alimentarea conturilor f@cându-se prin acordarea de credite bancare. c@r]ile electronice de plat@ }i de cred-

it (moneda electronic@) care permitstocarea unei puteri de cump@rareîntr-o cartel@ magnetic@.Rolul monedei în via]a economic@ }isocial@ necesit@ abordarea evolu]iei }ia func]iilor îndeplinite de aceasta înc@din perioada circula]iei pieselor dinmetale pre]ioase.Rolul activ al monedei ca instrumentde influen]are a economiei a fost evi-den]iat, pentru prima dat@, de econo-mistul John Maynard Keynes, în lu -cra rea „Teoria general@ a folosirii mâniide lucru, a dobânzii }i a banilor” (1936)si demonstreaz@ modul în care statulpoate regla circula]ia monetar@ }i cred-itul în scopul echilibr@rii economiei.O reconsiderare esen]ial@ a rolului ba -nilor în via]a economic@ este realizat@în cadrul teoriei cunoscute subnumele de „monetarism”. Potrivitaces tei concep]ii, se sus]ine ideeaunei cre}teri a masei monetare încircula]ie cu 3-5 & anual, ceea ceasigur@ cantitatea de moned@ nece-sar@ pl@]ilor, f@r@ antrenarea de fe -nomene infla]ioniste. Reprezentan]iimonetarismului sunt cunoscu]i în lit-eratura de specialitate ca reprezentan]iai „{colii de la Chicago” în frunte cuMilton Friedman, }i sunt aprecia]i caprincipalii oponen]i ai modului degândire Keynesian.Indiferent de teoriile care au fost for-mulate cu privire la utilizarea monedeica instrument al regl@rii vie]ii eco-nomice, esen]ial este c@ în contextuleconomiilor contemporane, de}i s-auprodus modific@ri importante dinpunct de vedere al formei de exis-ten]@, moneda continu@ s@ îndeplin-easc@ rolul de etalon al valorii, instru-ment de plat@ }i mijloc de tezaurizare.

(va urma)

masterand Elena-Andreea FURTUN~

Moneda }i influen]a evolu]iei ei asupraeconomiei (I)

urmare din pag.1Aceast@ trimitere ideologic@ este

sus]inut@ }i de îndârjirea cu care oparte a PDL }i guvernul ]in de cotade 16& ca ultim element identitar }iunic sprijin pentru mediu de afaceri.Însu}i premierul Boc evoc@ defiecare dat@ p@strarea cotei unice caun element de sprijinire a mediuluide afaceri. Din acest punct de vederefidelitatea fa]@ de aceast@ cot@ esteprea important@ pentru guvern pen-tru a putea fi pus@ în discu]ie. Preaimportant@? Da, dar fascina]ia coteiideale, nu a cotei unice, este preamare chiar în partidul deguvern@mânt. Altfel nu se explic@ini]iativa unui grup de parlamentariPDL (printre care chiar }i prea dis-cretul ministru al economiei IonAriton, pe vremea când era parla-mentar nu guvernamental) de areduce impozitul pe venit de la 16&la 10&. Propunerea este dejajum@tate de lege trecând prin senatîn ciuda opozi]iei Ministerului deFinan]e (care vede o gaur@ în bugetde 1 miliard) }i este cu atât maiinteresant@ cu cât duce la sfâr}itulcotei unice de vreme ce impozitul peprofit r@mâne în opinia vizionar@ aimpredictibilului senator Urban, prin-cipalul ini]iator, la nivelul de 16&. Înfond, nu ar fi prima dat@ când amasista la sufocarea cotei unice chiarde c@tre fidelii sus]in@tori. Ministrul

Pogea a consemnat acest fapt prinintroducerea impozitului minim elim-inat abia acum nici dou@ luni.Situa]ia este îns@ caraghioas@ în celmai bun caz. Senatorii fac oexpunere de motive pro businesscare s-ar potrivi în cel mai bun cazreducerii impozitului pe profit, nucelui pe venit ! Mai mult, în aceea}isesiune se voteaz@ scrisoare deinten]ie cu FMI care prevede înaintede orice stabilitate fiscal@! Hot@râtlucru, coeren]a nu este tocmai o cal-itate a muncii senatorilor...Sau fascina]ia impozitului ca num@rcâ}tig@tor de loterie este prea puter-nic@. Liberalii sus]in – f@r@ cifre }if@r@ comentarii – c@ sc@derea coteiunice va aduce mai mul]i bani labuget pentru c@ rapid, conformareala plat@ va cre}te }i ca urmare, evaz-iunea va sc@dea. O teorie corect@, demanual. Cea mai mare sus]inere pen-tru aceast@ interpretare este ceea ces-a întâmplat în 2005 când într-adev@r a crescut conformarea laplat@ dup@ introducerea cotei unice.De aici apar îns@ dou@ ipoteze. Primasus]ine c@ cre}terea veniturilor dinimpozitul pe profit a venit pentru c@am avut cre}tere economic@, a douac@ am avut cre}tere economic@ pen-tru c@ am avut cot@ unic@ redus@. Aconsidera cota unic@ singurul factorde cre}tere economic@ pentru 2005- 2008, sau singurul vinovat deexcesele politici de consum pe carea sus]inut-o, este ca }i cum am

feti}iza o cifr@ mai mult decât ecazul. De aceea, doar reducerea coteinu schimb@ prea multe în contextuleconomic dat. România are nevoiepe lâng@ o cot@ în principiu redus@de politici active pe pia]a for]ei demunc@, de reducerea costului muncii,de îmbun@t@]irea practicilor fiscalecomplet deficitare – timpul, modul,taxele, celelalte impozite, controlul }icultura administrativ@ - toate suntmai importante acum decât schim-barea impozitului de la 16 la 10 saualte cifre. Cu atât mai mult cu câtlipsa profitului este marea problem@}i nu impozitarea lui. Orice organi-za]ie de afaceri serioas@ }tie c@ înacest moment România nu î}i poatepermite s@ reduc@ impozite cel pu]inpân@ când nu va lua m@suri fermede reducerea a rolului statului prindezetatiz@ri de servicii, reducereastatului social, privatiz@ri numeroase,adic@ schimb@ri masive în ceea ceînseamn@ modelul de stat înRomânia. Cultura politic@ local@ araccepta greu o asemenea reform@,cu atât mai mult cu cât Româniacontinu@ s@ aib@ cele mai mici veni-turi din PIB la buget. {i de înc@ unpas mai este nevoie: de reduceredrastic@ a evaziunii pe care nici con-formarea la plat@ în cre}tere în 2005- 2007 nu a f@cut-o îns@ neglijabil@.În acest context predictibilitatea }istabilitatea fiscal@ valoareaz@ maimult decât orice impozit volatil. Dinacest punct de vedere }i propunerile

de “asasinare” a cotei unice pe careo propune PSD nu sunt oportune.Dincolo de ideologizarea în oglind@pe care induce cota progresiv@ aPSD, schimbarea fiscal@ drastic@ –chiar dac@ pleac@ de la o premiz@discutabil@ legat@ de epuizarea avan-tajelor cotei unice – este mai mult

periculoas@ decât virtuas@. Românianu a avut nici pe vremea disciplinateiguvern@ri PSD }i a cotei progresivemai mult de 32& din PIB bani labuget, ceea ce înseamn@ c@ nu cotaunic@ }i nici nivelul ei nu sunt acumelementele fundamentale care potschimba economia româneasc@.

Dan SUCIU

Cota unic@ sau num@rul câ}tig@tor

ART~ ECONOMIE VINERI 3 DECEMBRIE 20108

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Târgul de Art@ „Affaire in theGardens” din Beverly Hills, cu -prinde 4 block- uri, (segmenteadministrative urbanistice) dinparcul Beverly Gardens, întreRodeo drive }i Rexford drive, }ieste organizat de c@tre Prim@riadin Beverly Hills, timp de peste 9decenii. Aceasta, de la un an laaltul, a câ}tigat experien]@ per-fec]ionându-}i mijloacele derealizare atât conceptual cât }i înplan organizatoric.

O astfel de manifestare com-plex@, unde artele vizuale precumpictura, sculptura, grafica, arteledecorative, me}te}ugurile artis -tice, s@ fuzioneze într-un sin-cretism perfect cu limbajul afec-tiv al muzicii, a fost conceput caun tot unitar. Dup@ edi]iile dintre1993 }i 1997 ale acestui târg, lacare am participat în calitate despectator cu o cultur@ plastic@bine conturat@ , am reu}it s@-miformulez anumite convingeridespre felul în care americanii dinaceast@ parte a Statelor Unite }tius@ determine, s@ elaboreze }i s@finalizeze cu mare succes activ-it@]i profitabile din domniulartelor, care în principiu nu suntrentabile în multe locuri din lume.

Amploarea }i semnifica]iileumane ale acestei manifest@ri,problematica locului }i rolul arteimoderne într-o societate axat@ în

mare parte pe consum, cum esteAmerica, mi-au stârnit o serie deîntreb@ri legate de raportul omu-lui, al fiin]ei umane cu arta mod-ern@, de modific@rile de substan]@pe care aceasta le-a instituit înîns@}i structura emotiv@ }i cate-gorial@ a percep]iei estetice. Launele dintre ele am g@sit r@s -punsul atunci, altele mi-au r@masca teme de medita]ie ulerioar@.

Arta a fost }i este un mijlocimportant de poten]are a dimen-siunilor umane ale omului, ea s-a fondat întotdeauna pe instan]eumane. Atitudinea omului, a soci-et@]ii fa]@ de art@ este în direct@leg@tur@ cu atitudinea epocii. So -cietatea american@ contemporan@reprezint@ prototipul ideal pentrutoate categoriile de consumatoride art@, unde se poate verificacapacitatea artei de a influien]avia]a societ@]ii. Printre principiile de tip aristotel-ic care m-au înso]it pretutindeniîn America, mai ales unde arta se

intersecta cu cerin]ele amricanilorpentru frumos, a fost unul cuputere de postulat: Omul estefiin]a care Alege.

Via]a îl constrânge pe om, întoate situa]iile, s@ reac]ioneze, s@ia atitudine, s@-}i manifeste, gus-turile, predilec]iile simpatiile,preferin]ele. Cu cât dispune demai multe posibilit@]i (ocazii, for -me etc.) de a aprecia }i de adecide autonom asupra uneiaprob@ri, hot@râri cu at$t se simtemai autentic }i mai împlinit. Temeiul alegerii nu este un faptîn sine. Omul nu alege de dragulalegerii, el este pus neîncetat }iefectiv ^n tot felul de situa]ii, s@selecteze, s@ dea prioritate, s@opteze. Pentru a putea alege învia]a social@, trebuie s@ existe oofert@ ampl@ }i divers@. Pentrutot ce produc americanii, inclusivarta, }i consider@ c@ este în spri-jinul op]iunilor consumatorilor,trebuie s@ ofere acestora posibili-tatea de a alege.

Târgurile de art@ în general,cel din Beverly Hills în special,prin diversitate, prin modul spe-cial de prezentare, pe gusturile}i pungile fiec@ruia ofer@ satis-fac]ia alegerii.Pentru ca arta s@ fie „consumat@”într-o ambian]@ cât mai pl@cut@ }imai relaxant@, organizatorii aug@sit printr-o judicioas@ }i inspi-rat@ compartimentare a spa]iilor,parcului, generoase de altfel, oformul@ în care compartimentelede alimena]ie }i b@uturi r@co -ritoare, de muzic@, cel destinatcopiilor s@ nu disturbe pe cel alvânz@rii artelor.

În fiecare edi]ie, în mai }i înoctombrie, sunt invita]i 250 dearti}ti plastici }i me}te}ugari dinîntreaga Americ@. Ace}tia conformregulamentului târgului, pe care îlcunosc cu 6 luni ^nainte, seinscriu pl@tind o tax@ de înscrierede 30 de dolari. Lucr@rile pe carevor s@ le expun@ sunt jurizate deo comisie din patea prim@riei.

Aceast@ comisie nu are nici oputere de cenzur@ social@,politic@, religioas@, rasial@ etc.dec$t în privin]a calit@]ii artistice.Num@rul lucr@rilor propuse spre

vânzare este limitat în func]ie dedimensiuni, tehnici }i alte coordo-nate expozi]ionale. Pe lâng@ taxade înscriere, fiecare participantpl@te}te o sum@ de 5oo de dolarice reprezint@ o parte din cheltu-ielile organizatorilor (spa]iu }i sis-teme de expunere, publicitate,paza }i siguran]a lucr@rior, asigu-rarea valorilor, etc.)

De}i costul particip@rii la târgpare, la prima vedere ridicat,totu}i el reflect@ obiectiv inves -ti]ia organizatorilor. Având învedere faptul c@ pre]ul de vân-zare al unui singur tablou în uleide dimensiuni medii dep@}e}te2000 de dolari, acest târg esterentabil pentru to]i arti}tii. Niciunul nu a plecat f@r@ s@ fi vân-dut cel pu]in o lucrare.

Va urma.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Despre America - Însemn@rile unui pictor. Affaire in the gardens. (III)

Oscar-Claude Monet

(n. 14 noiembrie 1840, Paris - d. 5 decembrie 1926, Giverny)

renumit pictor impresionist din Fran]a.

Gunnar Myrdal (n. 6 decembrie 1898 — d. 17 mai 1987)

economist }i politician suedez, reprezentant al {colii de la Stockholm,

laureat al Premiului Nobel pentru economie (1974).