1 FINANŢE PUBLICE II - SEMINAR 4 - Impozite directe I. Calculul impozitului pe profit şi al impozitului pe venituri din salarii Impozitele directe – se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice, în funcție de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevăzute de lege (reprezintă forma cea mai veche de impunere): - Impozit pe profit - Impozit pe venit 1 : a) Impozit pe venituri din activități independente b) Impozit pe venituri din salarii c) Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor d) Impozit pe venituri din dividende e) Impozit pe venituri din dobânzi f) Impozit pe venituri din pensii g) Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc, din premii și din prime în bani și/sau natură h) Impozit pe veniturile din economii sub formă de dobândă realizate în Belgia, Luxemburg şi Austria de persoane fizice române rezidente fiscal în România i) Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare j) Impozit pe venituri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum și orice alte operațiuni similare k) Impozit pe venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală l) Impozit pe venituri realizate de persoanele fizice nerezidente m) Impozit pe venituri din activități agricole 1 http://www.mfinante.ro/clasificatii.html?pagina=domenii
Transcript
1
FINANŢE PUBLICE II
- SEMINAR 4 -
Impozite directe
I. Calculul impozitului pe profit şi al impozitului pe venituri din salarii
Impozitele directe – se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice,
în funcție de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevăzute de lege (reprezintă forma cea mai veche de impunere):
- Impozit pe profit
- Impozit pe venit1: a) Impozit pe venituri din activități independente b) Impozit pe venituri din salarii c) Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor d) Impozit pe venituri din dividende e) Impozit pe venituri din dobânzi f) Impozit pe venituri din pensii g) Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc, din premii și din prime în bani
și/sau natură h) Impozit pe veniturile din economii sub formă de dobândă realizate în Belgia,
Luxemburg şi Austria de persoane fizice române rezidente fiscal în România i) Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare j) Impozit pe venituri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe
bază de contract, precum și orice alte operațiuni similare k) Impozit pe venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală l) Impozit pe venituri realizate de persoanele fizice nerezidente m) Impozit pe venituri din activități agricole
n) Impozit pe venituri obţinute din valorificarea de bunuri în regim de consignaţie şi din activităţi desfăşurate pe baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial, datorate până la 31 decembrie 2011
o) Impozit pe veniturile din activităţile de expertiză contabilă, tehnică judiciară şi extrajudiciară
p) Impozit pe venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil precum şi a contractelor de agent
q) Impozit pe onorariul avocaților și notarilor publici r) Impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul
personal s) Sume virate pentru sponsorizarea entităților nonprofit (se scad) t) Restituiri din impozitul pe veniturile din economii sub forma de dobândă realizate în
Belgia, Luxemburg şi Austria de persoane fizice române rezidente fiscal în România (se scad)
u) Impozit pe veniturile din arendă v) Impozit pe venituri din alte surse w) Regularizări
- Impozit pe veniturile microîntreprinderilor
- Impozite și taxe locale: a) impozitul pe clădiri b) impozitul pe teren c) impozitul pe mijloacele de transport
3
1. Impozit pe profit Algoritmul de determinare a impozitului:
Venit impozabil (cifra de afaceri + venituri din dobânzi) - Cheltuieli deductibile = Profit 16%
Cheltuielile:
Deductibile: numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile (ex:
cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, cheltuielile efectuate pentru protecţia muncii, cheltuielile de reclamă şi publicitate, cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat, cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor etc.)
Parțial deductibile: - cheltuielile de protocol – în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate
dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor deductibile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit
- suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate – în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice
- cheltuielile de sponsorizare – se scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente
în limita minimă precizată mai jos:
3 la mie din cifra de afaceri; 20% din impozitul pe profit datorat. Atenție! Cheltuielile cu sponsorizarea sunt
parțial deductibile din impozitul pe profit nedeductibile din venitul impozabil!
Nedeductibile:
- dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române/străine
- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare
- cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ - cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat etc.
4
Plata impozitului
Impozitul pe profit se plătește anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial.
Aplicație O societate comercială realizează în trimestrul al doilea, cumulat de la începutul anului, venituri din vânzarea producţiei proprii de 200.000 lei şi venituri din dobânzi în sumă de 1.000 lei. Cheltuielile efectuate sunt:
- Salarii: 50.000 lei - Materii prime: 28.000 lei - Combustibil: 18.000 lei - Cheltuieli cu amortizarea liniară a mijloacelor fixe: 12.000 lei - Penalităţi plătite statului: 1.000 lei - Cheltuieli de protocol: 3.600 lei - Cheltuieli cu sponsorizarea: 900 lei - Cheltuieli cu impozitul pe profit pentru primul trimestru: 2.150 lei
Să se calculeze impozitul pe profit aferent trimestrului II.
5
2. Impozit pe venituri din salarii Algoritmul de determinare a impozitului:
La locul unde se află funcția de bază VB2 = salariu de bază + prime + sporuri + indemnizații VN3 = VB –CO4
Creanțele fiscale rerezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate BGC se stabilesc la nivel de un leu, fără subdiviziuni, prin rotunjire la un leu pentru fracțiunile de peste 50 de bani, inclusiv, și prin neglijarea fracțiunilor de până la 49 de bani, inclusiv.
Persoanele fizice au dreptul de deducere din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile, numai pentru veniturile din salarii la locul unde se desfășoară funcția de bază.
Deducerea personală este stabilită în funcție de venitul brut lunar din salarii realizat la
funcția de bază de către contribuabil și numărul de persoane aflate în
întreținerea acestuia.
Persoană în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv8, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 250 lei lunar.
2 Venit brut.
3 Venit net.
4 Contribuții obligatorii.
5 Baza impozabilă.
6 Deducere personală.
7 Salariu net.
8 Rude de gradul întâi: părinți și copii; rude de gradul al doilea: bunici, nepoți și frați/surori.
6
leiVB 000.1 leiVB 000.3;000.1 leiVB 000.3
leiDP 2500
000.1000.3
000.11
VBDPDP i
ărecalculat
i
0
leiDP 3501 0
leiDP 4502 0
leiDP 5503 0
leiDP 650...6,5,4 0
iDP deducere personală pentru contribuabilul ce are ”i” persoane în întreținere
Sumele reprezentând deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii cuprins între 1.001 și 3.000 lei sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul ca fracțiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei.
Pentru venituri obținute în alte cazuri
VN = VB –CO = BI Impozit = 16% BI SN = VN - Impozit
7
Aplicații
1. O persoană fizică, ce are în întreținere doi copii minori și o bunică, a cărei pensie lunară este de 900 lei, realizează, la nivelul unei luni, următoarele venituri:
- La locul unde se află funcția de bază: o Salariu de încadrare: 1.900 lei o Spor de stres: 150 lei o Bursă de studii: 600 lei o Premii: 150 lei o Ajutor de înmormântare: 1.700 lei
- La un al doilea loc de muncă: o Salariu de încadrare: 2.900 lei
Să se determine presiunea fiscală suportată de persoana fizică în cauză. Observații!
Bursa de studii reprezintă venit neimpozabil dpdv al impozitului pe venit.
Ajutorul de înmormântare nu este inclus în categoria veniturilor din salarii.
2. O persoană fizică, ce nu are pe nimeni în întreținere, realizează în luna septembrie 2009 un salariu de 1.775 lei. Determinați impozitul datorat, salariul net rămas la dispoziția angajatului, precum și presiunea fiscală suportată de acesta.
8
II. Dubla impunere juridică internaţională
supunerea la impozit a aceleiaşi materii impozabile şi pentru aceeaşi perioadă de timp,
de către două autorităţi fiscale din ţări diferite
apare în cazul realizării de către rezidenţii unui stat a unor venituri pe teritoriul altui stat
apare numai în cazul impozitelor directe. În cazul impozitelor indirecte, cetăţenii unui stat, atunci când se află pe teritoriul altui stat, suportă, în calitate de cumpărători, aceleaşi impozite cuprinse în preţurile mărfurilor cumpărate ca şi cetăţenii statului respectiv. Pentru aceste mărfuri, ei nu plătesc în ţara lor impozite indirecte similare cu cele incluse în preţul de cumpărare.
În practica fiscală internaţională, pot fi întâlnite mai multe criterii care stau la baza impunerii veniturilor sau averii:
1. Criteriul rezidenţei (domiciliului fiscal): impunerea veniturilor se efectuează de autoritatea fiscală din ţara căreia aparţine rezidentul, indiferent dacă veniturile sau averea sunt obţinute sau se află pe teriotriul acelui stat sau în afara acestuia.
2. Criteriul naţionalităţii: impunerea veniturilor sau averii se efectuează de către autoritatea fiscală al cărei naţional este contribuabilul, indiferent de locul de realizare a venitului sau de deţinere a averii.
3. Criteriul originii veniturilor (teritorialităţii): impunerea se efectuează de către organele
fiscale din ţara pe al cărei teritoriu s-au realizat veniturile sau se află averea, făcându-se abstracţie de rezidenţa sau de naţionalitatea beneficiarilor de venituri.
Modul în care acestei criterii sunt aplicate poate conduce la apariţia dublei impuneri juridice internaţionale.
9
Metode pentru evitatea dublei impuneri juridice internaţionale9
1. Scutirea (exonerarea) totală: venitul realizat de rezidentul unei ţări, în cealaltă ţară contractantă, în care acesta a fost impus, se deduce în întregime din venitul total impozabil al acestuia în statul de rezidenţă.
2. Scutirea (exonerarea) progresivă: venitul obţinut de rezidentul unui stat în străinătate se adaugă la veniturile realizate de acesta în statul de rezidenţă, urmând apoi ca la venitul total astfel rezultat să se stabilească o cotă progresivă aferentă. Pentru calcularea impozitului, această cotă se va aplica numai asupra venitului obţinut în statul de rezidenţă.
3. Creditarea (imputarea) ordinară: impozitul plătit statului străin pentru venitul realizat
pe teritoriul acestuia, de rezidentul unui alt stat, se deduce direct din impozitul datorat în statul de rezidenţă însă numai până la limita impozitului intern ce revine la un venit egal cu venitul obţinut în străinătate.
4. Creditarea (imputarea) totală: impozitul plătit în străinătate pentri venitul realizat acolo
se deduce integral din impozitele datorate în statul de rezidenţă.
Creditul fiscal reprezintă o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu
o parte sau cu întreaga sumă a impozitului achitat în străinătate, conform convenţiilor de evitare a duble impuneri juridice internaţionale.
Creditul fiscal mai este cunoscut sub denumirea de degrevare fiscală. Formulele de calcul a degrevării fiscale sunt:
I. Degrevarea fiscală = impozitul total datorat de contribuabil în cazul inexistenţei unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri internaţionale – impozitul total datorat de contribuabil în situaţia în care există o convenţie pentru evitarea dublei impuneri juridice internaţionale;
II. Degrevarea fiscală = impozitul datorat de contribuabil în statul de rezidenţă în cazul inexistenţei unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri juridice internaţionale – impozitul datorat de contribuabil în cazul existenţei unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri juridice internaţionale;
III. Degrevarea fiscală = venitul net al contribuabilului în cazul existenţei unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri juridice internaţionale – venitul net al contribuabilului în situaţia inexistenţei unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri juridice internaţionale;
9 Încheierea unor acorduri bilaterale sau multilaterale între diferite state.
10
Aplicaţii:
1. Un cetăţean rezident al ţării A, în care este aplicat criteriul rezidenţei, a obţinut în statul A un venit impozabil de 10.000 euro, iar în statul B, în care este aplicat criteriul originii veniturilor, un venit de 7.500 euro.
Cotele de impunere în cele două state sunt:
Ţara A Ţara B
Până la 5.000 euro 10% Până la 3.000 euro 15%
5.001 – 8.500 euro 17% 3.001 – 5.500 450 + 20% din ce depăşeşte 3.000 euro
8.501 – 12.500 22% Peste 5.000 950 + 25% din ce depăşeşte 5.500 euro
Peste 12.500 euro 25%
Să se determine venitul ce rămâne la dispoziţia contribuabilului şi degrevarea fiscală de care se bucură acesta, dacă între cele două state există încheiată convenţie pentru evitarea dublei impuneri internaţionale, practicându-se: a) metoda scutirii totale (iar în ţara A se practică impozitarea separată a veniturilor) b) metoda scutirii progresive (iar în ţara A se practică impozitarea separată a veniturilor) c) metoda creditării ordinare (iar în ţara A se practică impozitarea cumulată a veniturilor) d) metoda creditării totale (iar în ţara A se practică impozitarea cumulată a veniturilor).
2. Pe baza datelor din aplicația anterioară, să se determine venitul ce rămâne la dispoziţia contribuabilului şi degrevarea fiscală de care se bucură acesta, dacă între cele două state există încheiată convenţie pentru evitarea dublei impuneri internaţionale, practicându-se: a) metoda scutirii totale (iar în ţara A se practică impozitarea cumulată a veniturilor) b) metoda scutirii progresive (iar în ţara A se practică impozitarea cumulată a veniturilor) c) metoda creditării ordinare (iar în ţara A se practică impozitarea separată a veniturilor) d) metoda creditării totale (iar în ţara A se practică impozitarea separată a veniturilor).
3. O persoană fizică realizează în Turcia, țara de rezidență – unde se aplică criteriul rezidenței – un venit de 18.000 USD, iar în Rep. Moldova – unde se aplică criteriul originii veniturilor – un venit de 24.000 lei.
În țara de rezidență, impozitul se calculează utilizând sistemul impunerii globale și cotele progresive simple, astfel:
Intervale de venit (USD) Cote de impunere
USD500.1 15%
USD750.3500.1 20%
USD500.7750.3 25%
USD750.18500.7 30%
USD500.37750.18 35%
peste 37.500 40%
11
În Rep. Moldova, impozitul se calculează utilizând cote progresive compuse. Grila cu cote progresive simple, pe baza căreia se construiește grila cu cote progresive compuse, este:
Intervale de venit (lei) Cote de impunere
lei300.6 scutit
lei000.21300.6 7%
Peste 21.000 lei 20%
Curs de schimb: 1 USD = 3 lei
Care este volumul total al impozitelor datorate și al venitului net care rămâne la dispoziția persoanei fizice, în cazul în care:
a) Nu există o convenție de evitare a dublei impuneri juridice internaționale (DIJI); b) Există o convenție de evitare a dublei impuneri juridice internaționale, care stabilește ca
metodă de evitare a dublei impuneri: 1. Scutirea totală; 2. Scutirea progresivă; 3. Creditarea ordinară; 4. Creditarea totală. Care situație este cea mai avantajoasă pentru persoana fizică?
12
În România:
Contribuabilii care obțin venituri din străinătate au obligația să le declare, potrivit declarației specifice, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului. Organul fiscal stabilește impozitul anual datorat și emite o decizie de impunere.
Creditul fiscal extern. Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru același venit
și în decursul aceleiași perioade impozabile, sunt supuși impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât și în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, denumit credit fiscal extern. Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului impozabil din străinătate. În situația în care contribuabilul în cauză obține venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula pentru fiecare țară și pe fiecare natură de venit. În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului.
Lista convenţiilor pentru evitarea dublei impuneri încheiate de România cu alte state se
poate vizualiza la următoarea adresă: http://www.anaf.ro/public/wps/portal/ANAF/AsistentaContribuabili/Convevitdublinp
Pe 14 septembrie 2012, s-a semnat convenţia între România şi Republica Orientală a
Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. Prin convenţie, sunt stabilite cotele de impozit şi tratamentul fiscal cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dobânzi, redevenţe, dividende, salarii, pensii, a veniturilor obţinute de studenţi, practicanţi, artişti şi sportivi, a capitalului şi a veniturilor obţinute din valorificarea capitalului. Totodată, convenţia reglementează şi aspectele referitoare la schimbul de informaţii, asistenţa în colectarea impozitelor, metodele de eliminare a dublei impuneri, nediscriminarea, procedura amiabilă, intrarea în vigoare şi denunţarea convenţiei10.
