IMPOZITE DIRECTE referat

8/3/2019 IMPOZITE DIRECTE referat

1/27

UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

Studii masterale specializarea: A.A.C.T.S.O.

REFERATLA FISCALITATE IN AFACERI

IMPOZITE DIRECTE

Coordonator tiinific:Prof.Univ.Dr.Ec. POPESCU LUIGI

Absolvent: BRICEAG Valentina

ANUL I ;GRUPA I-a

PITESTI 2011

1


2/27

IMPOZITE DIRECTE

Caracterizarea generala a impozitelor directe

Dupa 19 ani de tranzitie spre o economie ,,functionalade piata, fiscalitatearamane o controversata problema a economistilor.Aceasta poate sa stimulezesau sa obtureze mecanismele economiei,poate sa asigure sau sa nu asigure

protectie sociala reala contribuabililor onesti,care isi platesc in mod constantobligatiile fiscale.O cerinta primordiala a fiscalitatii in prezent este reducereaacestei presiuni fiscale,care sa stimuleze contribuabilii persoane fizice si

juridice,care sa aduca in economia reala sumele vehiculate in economiasubterana,ca combata evaziunea fiscala.

In evolutia lor,impozitele directe au tinut pasul cu dezvoltarea economiei,

deoarece ele se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri deactivitati, fie pe venit sau pe avere.Impozitele directe, fiind individualizate, reprezinta forma cea mai veche de

impunere. Ele s-au practicat si in oranduirile precapitaliste,insa, o extindere si odiversificare mai mare au cunoscut abia in capitalism.Cu deosebire in primeledecenii ale secolului al20lea, in locul impozitelor asezate pe obiecte materialeau pe diferite activitati,cum sunt cele comerciale si industriale,deci alimpozitelor de tip real,si-au facut aparitia impozitele stabilite pe diferitevenituri( salarii,profit,renturi) sau pe avere( mobiliara sau imobiliara), adicaimpozitele de tip personal,care au condos la extinderea impunerii prin aducerea

printer platitorii de impozite si a marii mase a muncitorilor si functionarilor.Prin urmare, impozitele directe fiind nominative si avand un cuantum si

termene de plata prcis stabilite, iar acestea sunt aduse din timp la cunostinta platitorilor, sunt mai echitabile si deci mai de preferat decat impoziteleindirecte,deoarece la acestea din urma consumatorii diferitelor marfuri siservicii nu stiu cu anticipatie cand si mai ales cat vor plati statului, sub formataxelor de consumatie si a altor impozite indirecte.

A. Impozitele reale

Impozitele de tip real au cunoscut o larga raspandire in perioadacapitalismului ascendant. Astfel, in primele stadii de dezvoltare acapitalismului, cand pamantul constituia forma de baza a bogatiei si principalulmijloc de productie, intr-o serie de tari europene a fost introdus impozitulfunciar( pe pamant). Pentru stabilirea marimii acestuia se foloseau diferitecriterii ca, de exemplu: numarul plugurilor utilizate in vederea lucrarii

2


3/27

pamantului,intinderea terenurilor cultivate si calitatea acestora, marimeaarenzii,pretul pamantului etc.

Cu timpul, cladirile( folosite ca locuinte, pravalii,magazine etc) devin,alaturide pamant, o alta forma importanta a averii imobiliare, mai ales in mediul

urban. In vederea impunerii acesteia a fost introdus impozitul pe cladiri.Stabilirea acestui impozit se facea tot in baza unor critirii exterioare,cum sunt:numarul si destinatia camerelor, suprafata construita, numarul usilor siferestrelor, marimea curtii etc. Astfel de criterii nu prmiteau o impunereechitabila, deoarece se aplicau izolatsi nu ofereau o imagine completa asupramarimii obiectului impozabil.Dezvoltarea manufacturilor, a afbricilor, a comertului si desfasurerea altoractivitati libere au condos la cresterea numarului mestesugarilor, fabricantilor,comerciantilor, liber-profesionistilor.Pentru impunerea acestora, s-a introdus impozitul pe activitatile industriale,comerciale si profesiile libere. La baza stabilirii acestui impozit au fost asezatediferite criterii de ordin exterior,si anume: marimea localitatii in careintreprinderea considerate isi desfasura activitatea, natura intreprinderii,marimea capitalului, numarul muncitorilor. Prin urmare, nici in acest cazimpozitul stabilit nu era dimensionat in functie de capacitatea contributive realaa platitotului.

Avantul luat de industrie si comert a atras dupa sine dezvoltarea relatiilorde credit, a bancilor si a comertului cu hartii de valoare. In aceste imprejurariapare o categorie de personae care se ocupa cu plasarea capitalurilor banesti de

care dispun in oeratii speculative. Pentru impunerea acestora, s-a introdusimpozitele pe capitalurile banesti. Acest impozit se stabilea fie infunctie de volumul dobanzilor pe care debitorul le platea pentru capitalul luat cuimprumut, fie in functie de volumul dobanzilor pe care creditorul le incasa

pentru capitalul dat cu imprumut.Impozitele de tip real se practica si in zilele noastre. Astfel, intr-o serie de

tari in curs de dezvoltare, exploatatiile agricole sunt supuse unoe impozite de tipreal. In cazul acestor impozite, sarcina fiscala este dimensionata in functie desuprafata de teren, de numarul anumalelor, de cantitatea de ingrasamintefolosite, de valoarea materialelor procurate pentru lucrarile de irigatii sau de altifactori.

Rezulta ca, in cazul impozitelor reale, la impunere nu se ia inconsiderare produsul net real al obiectelor impozabile, ci produsul brut sau celmediu prezumat, ceea ce ii dezavantajeaza pe micii producatori si ii avantajeaza

pe marii producatori care au conditii pt a realia un venit mai mare decat celmediu.

3


4/27

B. Impozitele personale

Trecerea de la impozitele de tip real la cele de tip personal s-a facut treptat.

Astfel, in unele tari, aceasta s-a realizat in ea de-a doua jumatate a secolului al-19-lea, iar in altele, in primele decenii ale secolului 20. Inlocuirea impuneriireale cu impunerea personala se datoreaza mai multor cauze.In primul rand, este de mentionat faptul ca in perioada capitalismului ascendant,muncitorii fiind lipsiti de proprietati funciare, cladiri sau capitaluri mobiliare, nu

puteau fi supusi la plata impozitelor reale. In schim, ei suportau gruelimpozitelor indirecte care le afecta din plin puterea de cumparare.

In al doilea rand, trecerea la impozitele personale a devenit o necessitate,deoarece impozitele indirecte erau tot mai apasatoate pt cei cu venituri mici, iarimpozitele reale prezentau, dupa cum s-a vazut, o serie de carente. Ca atare, sesimtea nevoia introducerii unui sistem de impozite care sa elimine neajunsurilesemnalate mai inainte sa se asigure impunerea progresiva a veniturilor sau aaverii, introducerea minimuli neimpozabil si acordarea unor inlesniricontribuabililor cu familii numeroase.

Drept urmare,s-a procedat la o anumita diferentiere a sarcinii fiscale, infunctie de marimea veniturilor sau a averii si de situatia personala a fiecarui

platitor, ceea ce de fapt a marcat trecerea la sistemul impozitelor personale.Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit si,respectv, aimpozitelor pe avere.

C . Impozitele pe venit

Au putut fi introduse atunci cand s-a inregistrat o suficienta dferentiere aveniturilor realizate de diferite categorii sociale. Acest moment este marcat decresterea numarului muncitorilor si functionarilor, care realizau venituri subforma salariilor, a industriasiilor, comerciantilor si bancherilor care realizauvenituri sub forma profitului si a proprietarilor funciari care care obtineauvenituri sub forma rentei.

In calitate de subiecte ale impozitului pe venit,apar,asadar , persoanele fizicesi cele juridice care realizeaza venituri din diferite surse:Impozitul pe venitul persoanelor fizice:

La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul saurezidenta intr-un anumit stat, precum si cele nerezidente, care realizeaza venituridin surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege.

4


5/27

De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri. Sunt scutitisuveranii si familiile regale, diplomatii straini acreditati in tara respective,uneori militarii, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza veniturisub nivelul minimului neimpozitabil.

Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut, dup ace se facanumite cazaminte cum sunt: cheltuielile de productie, dobanzile platite ptcreditele primate, primele de asigurare platite, cotizatiile la asigurarile de boala,de accidente si de somaj, precum sila casele de pensii, pierderile din activitateaanilor precedenti, pierderi provocate de calamitati naturale.

Atunci cand veniturile obtinute in comun de mai multe personae nu se potindividualiza, impunerea se face pe ansamblul persoanelor care au participat larealizarea acestora, adica pe o families au pe o gospodarie.

In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezarea a impozitelor peveniturilor persoanelor fizice:sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui impozit unic

pe venit, care permite totusi o impunere diferentiata pentru fiecare categorie devenit, fie prin instituireamaimultor impozite, care vizeaza fiecare in partevenitul obtinut dintr-o anumita sursa.sistemul impunerii globale presupune cumularea tuturor veniturilor realizatede o persoana fizica, indifferent de sursa de provenienta, si supunerea venituluicumulate unui singur impozit. Se practica in tari ca SUA, Germania, Franta,Italia, Belgia, Marea Britanie etc.

Persoanele care ralizeaza venituri din mai multe surse sunt avantajate,

deoarece nu mai sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care sefac simtite de cumularea veniturilor practicata in sistemul impunerii globale.Pentru calcularea impozitului pot fi utilixate cote proportionale sau cote

progresive. Cel mai frecvent utilizata este impunerea in cote progressive petransee de venit. Numerul transeelor si nivelul cotelor difera de la o tara la alta.In Japonia, nivelul progresivitatii ajunge pana la 50%, iar in Australia aceasta seopreste la 60%. In SUA, se realizeaza doua cote de impozit, respective 15% ptcei care realizeaza venituri intre 2001-30 000$ si 28% pt cei cu venituri de peste30 000$.

Ca tendinta pe plan mondial, se remarca faptul ca incasarile provenite dinimpozitele asezate asupra veniturilor realizate de personaele fizice cunosc ocrestere continua, detinand o pondere mai mare in totalul dumelor inscrise in

buget, comparative cu cele provenite din impozitele percepute pe veniturilepersoanelor juridice.

De mentionat ca nu sunt supuse impozitarii: pensile de orice fel si ajutoarele primite in cadrul sistemului asigurarilor sociale, alocatiile de stat pt

5


6/27

copii,pensile de intretinere, bursele acordate elevilor, studentilor saudoctoranzilor, dobanzile acordate pt titlurile de stat, precum si cele aferentedepunerilor la vedere in conturi la societati bancare, sumele sau bunurile

primate ca ajutor, donatie, mostenire sau sponsorizare, potrivit legii, sumele

primate de asigurati in baza contractelor de asigurare de bunuri sau peroane, etc.

Impozitul pe profitul persoanelor juridice:

Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice, inunele tari se foloseste acelasi system de impunere ca in cazul persoanelor fizice,iar in altele se practica un system distinct.

In general, modul in care se realizeaza impunerea profitului realizat depersoanele juridice este determinat de organizarea acestora, ca sociatati depersonae sau ca societati de capital. In cazul societatilor de personae, impunereaveniturilor acestora se face frecvent in baza sistemului aplicat veniturilor

personaelor fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie intre avereafiecareia din persoanele associate si patrimonial societatii respective.

La societatile de capital, poate fi facuta o demarcatie neta inte avereapersonala a actionarilor si patrimonial societatii; actionarii raspund pentru actelesi faptele societatii numai in limitele partii de capital pe care o detin. Profitulobtinut de o societate de capital se repartizeaza atat actionarilor sub forma dedividende, cat si societatii pt constituirea unor fonduri. Prin urmare, in cazulsocietatilor de capital putem vorbi de profitul societatii inainte de repartizare, de

profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende si de profitul ramas ladispozitia societatii.In ceea ce priveste impozarea propriu-zisa a profitului net abtinut de

societatile de capital, practica fiscala internationala permite evidentiereaurmatoarelor situatii:

-in unele tari cotele de impunere sunt differentiate in functie de proprietarulcapitalului social. De exemplu, in Bulgaria, profitul intreprinderilor des tat deinteres national este impozitat cu o cota de 52%, iar cel al intreprinderilor deinteres local cu 42%.

-cotele de impunere sunt differentiate in functie de natura activitatilor dincare se obtine profitul. Aceasta situatie se intalneste in Ucraina, Franta,Germania, Bulgaria si Romania.nivelul cotelor de impunere este stability infunctie de cifra de afaceri

-utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un venit albugetului de stat sau al bugetelor locale

6


7/27

- utilizarea unei singure cote de impunere. In Marea Britanie cota principalaeste de 33%, iar pt societatile mici se foloseste o cota de 25%.

In Germania intalnim cota cea mai ridicata( 50%), iar in majoritatea tarilorcota impozitulie se situeaza intre 30-40%, urmarindu-se ca aceasta san u aiba un

character descurajator pt agentii economici.-Impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face, de regula,annual, pe baza declaratiei de impunere intocmite de acestea. Impoitele stabiliteconform celor mai sus mentionate sunt trecute de catre organelle fiscale inregistrul de rol.

D. Impozitele pe avere

Instituirea acestor impozite a fost facuta in stransa legatura cu faptul cadiferite personae fizice si juridice au drept de proprietate asupra unor bunurimobile sau imobile.

In practica fiscala din diferite tari, impozitele pe avere se intanesc suburmatoarele forme: impozite asupra avrii propriu-zise, impozite pe circulatiaaverii si impozite pe sporul de avere sau pe resterea valorii averii.

Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca impozitestabilite asupra averii, dar platite din venitul obtinut de pe urma averiirespective, cat si ca impozite instituite pe substanta averii. Acestea din urmaconduc lamicsorarea materiei impozabile, deoarece se platesc chiar din

substanta averii supuse impunerii, motiv pt care se intalnesc foarte rar caimpozite cu character permanent. Ele sunt introduce, de regula, ca impoziteexceptionale pe avere, care se percep o singura data( de exemplu, in timpul saudupa terminarea unui razboi).

Ca impozite asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent,putem aminti:impozitele pe proprietati imobiliare si impoziteleasupra activuluinet.

Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai adesea subforma impozitelor asupra terenurilor si cladirilor. Aceste impozite au ca baza deimpunere fie valoarea de inlocuire sau valoarea declarata de proprietar, fieveniturile capitalizate pivind bunurile respective. Cotele de impunere sunt ingeneral scazute. Apelarea la impozitele pe terenuri si cladiri se face atat dinconsiderente de ordin financiar ( procurarea de venituri pentru bugetul statului),cat si din alte motive. Impozitul pe propritataea funciara este concepu si ca uninstrument de influentarea a a modului de folosinta a fondului funciar. In acest

7


8/27

sens, cotele de impozit sunt differentiate atat in functie de categoria de folosintaa terenului, cat si de amplasamentul acestuia.

Impozitul asupra activului net are ca obiact intreaga avere mobile siimobila pe care o detine un contribuabil. Desi, in principiu, sub incidenta

acestui impozit ar trebui sa cada toate activele care pot fi evaluate, in realitate seimpugn doar patrimoniul agricol si cel forestier, fondul funciar, bunurilemobile si immobile utilizate pt desfasurarea de activitati comerciale, profesiilibere etc. din care s-au dedus datoriile care le graveaza. Pt calculareaimpozitului pe activul net se folosesc fie cate proportionale, fie cote

progressive.Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului

de proprietate asupra unor bunuri mobile si immobile de la o persoana la alta. Inaceasta categorie intalnim: impozitul pe succesiuni, impozitul pe donatii,impozitul pe actele de vanzare-cumparare, impozitul pe circulatia capitalurilor

E. Impozite pe profit

Conceptul de impozit

Impozitul este o prelevare obligatorie si gratuita efectuata de catre statasupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivitatii (in cazul nostrucapitalul) si platita in bani. El constituie o sursa a finantarii cheltuielilor de

interes general al statului si al administratiei locale, fiind un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putand fistimulate investitiile si inviorarea conjuncturii economice. Impozitul reprezintaizvorul principal al formarii veniturilor bugetului de stat si al finantariicheltuielilor publice. El este o functie crescatoare a venitului: la o rata deimpunere fiscala data , el sporeste cand venitul creste.

Din punct de vedere economic , impozitul imbraca diferite forme: direct,indirect; pe consum si pe venit; pe capital, pe dobanda etc. Nu este posibil sinici echitabil sa se practice un impozit unic. Aceasta deoarece elementeleimpozabile venitul, averea, produsele ce fac obiectul schimbului, serviciileetc. pot fi mai bine diferentiate si impuse prin aplicarea mai multor forme deimpozite.

Impozitul pe venit este un impozit anual, perceput de catre stat asupravenitului persoanelor fizice si a celor juridice (unitati economice, industriale,agricole, comerciale, bancare, institute de cercetare stiintifica, unitati dindomeniul culturii si artei etc.).Pentru persoanele fizice se diferentiaza in

8


9/27

dependenta de marimea venitului si de starea sociala a contribuabililor.Progresivitatea impunerii veniturilor unora dintre persoanele fizice si acordareade facilitati altora este cunoscuta sub denumirea de echitate verticala. Se maifoloseste si notiunea de echitate fiscala orizontala, care presupune perceperea de

impozite egale la venituri egale, indiferent de sursa veniturilor.Ca parghie economica, impozitul pe venit, indeosebi cel pe profitulsocietatii comerciale, este folosit pentru stimularea investitiilor intreprinderilor,a cercetarii stiintifice, progresului tehnic, largirea exportului, sau dezvoltareaeconomica.

Impozite pe profit

Cunoscutul economist si filosof scotian, Adam Smith, este consideratparintele economiei politice moderne mai ales datorita tratatului sau Ocercetare asupra natiunilor si cauzelor avutiei natiunilor (publicat in 1776),tradus in limba romana sub titlul ,,Avutia natiunilor.

Lucrarea contine si patru maxime formulate de Adam Smith, care trebuieluate in considerare atunci cand se discuta despre impozit:

Trebuie ca supusii fiecarui stat sa contribuie, pe cat posibil, la sustinereastatului, in raport cu posibilitatile lor, adica in raport cu venitul fiecaruia.

Impozitul pe care fiecare persoana este obligata sa il plateasca trebuie safie bine precizat si nu arbitrar. Epoca (adica termenul) de plata, modalitatea sisuma de plata trebuie sa fie clare si evidente, atat pentru contribuabili, cat si

pentru orice alta persoana.Orice impozit trebuie sa fie perceput la timpul si modul care reies a fi celemai convenabile pentru contribuabil ca sa-l plateasca.

Orice impozit trebuie sa fie astfel conceput incat sa scoata si sainstraineze din buzunarele populatiei cat mai putin posibil, peste atat cat poateaduce in tezaurul public al statului.

Impozitul poate frana activitatea economica a contribuabililor,asadar toate tarile, tinand cont de aceste principii, au incercat sa stabileascaimpozite cat mai just repartizate, atat ca termen cat si ca modalitate de plata, infunctie de venitul populatiei.

Venitul sau profitul obtinut din capital se imparte in mod firesc in douaparti: partea care reprezinta dobanda si apartine proprietarului capitalului, sisurplusul, care depaseste suma necesara pentru plata dobanzii. Evident caaceasta din urma parte nu poate fi impusa direct. Ea reprezinta o compensatie

pentru riscul si osteneala utilizarii capitalului. Cel ce utilizeaza un capitaltrebuie sa obtina aceasta compensatie, pentru ca altfel ar disparea motivatia de a

9


10/27

utiliza capitalul in felul respectiv. Prin urmare, daca ar fi impus direct, inproportie cu intregul profit, ar fi nevoie fie sa urce rata profitului, fie sa facaastfel incat impozitul sa cada pe dobanda banilor, adica sa plateasca o dobandamai mica.

Daca i-ar da destinatia de capital agricol, folosindu-l in culturapamantului, el ar putea urca rata profitului, sau retine o parte cat mai mare din productia pamantului sau. aceasta se poate realiza doar printr-o reducere aarenzii, ceea ce face ca plata impozitului sa cada in sarcina proprietarului. Dacaar utiliza capitalul in comert sau in manufactura, el ar putea urca rata profituluinumai printr-o urcare a pretului marfurilor; in acest caz, plata finala ar cadea inintregime in sarcina consumatorului acelor marfuri.

Dobanda pare, la prima vedere la fel de apta sa faca obiectul unui impozitdirect, ca si renta pamantului. Si ea este un produs net care ramane dupacompleta compensare a riscului si ostenelii depuse in folosirea capitalului. Dupacum un impozit asupra rentei nu poate urca arenzile, tot astfel un impozit pedobanda banilor nu poate urca procentul dobanzii, deoarece se presupune ca,dupa plata impozitului, cantitatea de capital mobiliar sau de bani din tara, ca siintinderea de pamant, ramane aceeasi ca si inainte.Rata obisnuita a profitului e determinata pretutundeni de cantitatea de capitaldisponibil pentru plasament, in raport cu totalitatea plasamentelor sau cuafacerile ce urmeaza a fi facute cu aceste capitaluri. Totalitatea plasamentelorsau afacerilor ce se pot face cu capital nu poate fi nici sporita si nici redusa prinimpozite asupra dobanzii banilor, prin urmare, daca asemenea impozite nici nu

sporesc, nici nu reduc cantitatea de capital disponibil, rata normala a profituluiramane desigur aceeasi. In acest caz, partea din profit necesara pentrucompensarea riscului si ostenelii celui ce investeste capitalul ramane si eaneschimbata, asa cum nici osteneala nu se modifica. Prin urmare, la primavedere, dobanda banilor pare tot atat de potrivita pentru a face obiectul uneiimpuneri directe, ca si renta pamantului.

Exista insa doua imprejurari in care dobanda este mult mai putin ridicatapentru a face obiectul unei impuneri directe, decat renta pamantului. Mai intai,nici intinderea si nici valoarea pamantului posedat de cineva nu pot fi vreodatasecrete, ba pot fi contatate chiar cu mare exactitate. Totalul capitalului, insa,este aproape in toate cazurile secret, si cu greu poate fi evaluat, chiar cu oexactitate relativa. El este totodata supus variatiilor aproape continue. Rareoritrece un an, adeseori nici o luna, uneori nici chiar o zi, in care capitalul sa nu semodifice intr-o masura mai mare sau mai mica.

In al doilea rand, pamantul este un obiect ce nu poate fi mutat dintr-un locintr-altul, pe cand capitalul poate fi cu usurinta deplasat. Proprietarul de pamant

10


11/27

este neaparat cetatean al tarii in care se afla proprietatea sa, pe cand proprietarulde capital este propriu-zis un cetatean al lumii si nu neaparat legat de o anumitatara.Adam Smith subliniaza unul din avantajele proprietarului de capital, si anume

acela de a-si transfera capitalul, dintr-o unitate in alta, sau dintr-o tara in alta,mai ales atunci cand acesta este supus unor cercetari vexatorii in scopul de a-limpune la dari impovaratoare. De aceea natiunile care au incercat sa punaimpozite pe venitul capitalului, au fost nevoite sa se multumeasca, in locul unorcercetari riguroase, cu o evaluare foarte vaga, si deci, mai mult sau mai putinarbitrara . Astfel, observa Adam Smith, orice cetatean vazandu-se impus cumult sub venitul sau real, nu poate protesta, chiar daca vecinul sau ar fi impuscu ceva mai putin decat el.

In toate tarile a existat grija de a se evita cercetarile severe in ceea cepriveste situatia materiala a particularilor.

In Hamburg exemplifica Smith fiecare locuitor este obligat saplateasca statului un anumit procent din tot ceea ce poseda si, dat fiind ca averea populatiei din Hamburg consta mai ales in capital, acest impozit poate ficonsiderat aplicat asupra capitalului. Fiecare se impune singur si, in prezentafunctionarului public, depune in fiecare an o anumita suma de bani la tezaurul

public, declarand sub juramant ca acea suma reprezinta 15% din tot ceea ceposeda el, fara a declara insa la cat se ridica averea sa si fara a fi supus vreuneicercetari in aceasta privinta.

Intr-o republica mica, in care populatia are deplina incredere in

autoritatea publica si este convinsa de necesitatea impozitului, pentru sustinereastatului si incredintata ca i se va da in mod corect aceasta destinatie, se poate deobicei conta ca plata lui sa se faca constiincios, si de buna voie.

In Olanda, dupa inaltarea principelui de Orania la demnitatea destatthouder, intreaga avere a unui cetatean era impusa la o stare de 2%. Ca si inHamburg, populatia din Olanda aplica aceeasi metoda.

Intr-o tara in care dobanda curenta pe piata depaseste rareori 3%, unimpozit de 2% echivaleaza cu 13 silingi si 4 peni la lira pe un maxim de venitnet pe care-l produce in general capitalistul observa Smith in anul 1776. Esteun impozit pe care putini oameni l-ar putea plati fara a le fi afectat, mai mult saumai putin capitalul.Chiar daca este destul de greu de suportat, in caz denecesitate nationala, populatia plateste acest impozit, cedand chiar o parte dincapitalul sau, in scopul de a sprijini statul. Nu este insa posibil sa se constituieacesta timp mai indelungat, caci impozitul ar ruina in curand pe contribuabili,facandu-i cu desavarsire inapti de o asemenea sprijinire.

11


12/27

Impozitul pe capital, stabilit prin legea impozitului funciar din Anglia,desi e proportional cu capitalul, totusi nu a fost pus cu intentia de a stirbi sau dea prelua vreo parte din capital. El e conceput numai ca un impozit pe dobanda

banilor, in aceeasi proportie ca si renta pamantului. Se observa ca impozitul din

Hamburg a fost conceput ca un impozit nu de capital, ci pe dobanda sau pevenitul net al capitalului, in timp ce impozitul din Olanda era creat intentionatca impozit pe capital.

In unele tari se pun impozite extraordinare pe profitul capitalului, atuncicand capitalul e utilizat uneori in anumite ramuri de comert, iar alte ori inagricultura.

F. IMPOZIT PE VENIT GLOBAL

Dup ncheierea unui an fiscal, potrivit Ordonanei Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit, urmeaz s se stabileasc impozitul pe venitulglobal, ntruct sumele reinute n timpul anului reprezint numai plianticipate n contul impozitului datorat pe ntreg anul.

Numim impozit pe venitul anual global suma de bani datorit de o persoan fizic pentru veniturile realizate ntr-un an fiscal. Ea se poatedetermina prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual globalimpozabil stabilit n condiiile prezentei ordonane.

Cumularea tuturor veniturilor realizate ntr-un an i stabilirea impozitului

pe baza lor respect prevederile articolului 53 din Constituia Romniei potrivitcruia cetenii au obligaia s contribuie prin taxe i impozite la cheltuielilepublice.

Sunt subiecte ale impozitului pe venit n condiiile prevzute deordonan urmtoarele:

Persoanele fizice romne cu domiciliul n Romnia pentru veniturile obinuteatt n Romnia ct i n strintate.

Persoanele fizice romne fr domiciliu n Romnia pentru veniturileobinute n Romnia prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriulRomniei sau ntr-o perioad ce depete n total 183 zile n oricare 12 luni,ncepnd sau sfrind n anul calendaristic vizat.

Persoanele fizice strine pentru veniturile obinute n Romnia, prinintermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romniei sau ntr-o perioad cedepete n total 183 de zile n oricare 12 luni ncepnd sau sfrind n anulcalendaristic vizat.

12


13/27


14/27

Veniturile scutite de impozit potrivit Ordonanei Guvernului nr.73/1999sunturmtoarele:

veniturile ce aparin membrilor misiunilor diplomatice i ai posturilorconsulare n conformitate cu anumite reguli de drept internaional i cele nete n

valut acordate personalului trimis n misiune permanent n strintateveniturile ce aparin persoanelor fizice strine care desfoar activiti deconsultan n cadrul unor acorduri de finanare gratuit ncheiate de GuvernulRomniei cu alte guverne sau organizaii

veniturile pe care le obin corespondenii de pres strini cu condiiareciprocitii.

premiile i orice avantaje i/sau n natur obinute de elevi i studeni laconcursurile interne i internaionale

plile compensatorii pe care le primesc persoanele crora contractulindividual de munc li s-a desfcut ca urmare a concedierii colective calculate

pe baza salariilor medii nete pe unitateplile compensatorii acordate cadrelor militare trecute n rezerv n urma

reducerii sau restructurrii, calculate pe baza soldelor lunare netesumele ce reprezint diferena de dobnd subvenionat la creditele

acordate, subveniile primite pentru achiziionarea de bunuri precum iuniformele obligatorii i drepturile de echipament.

Avantaje n bani i/sau natur acordate persoanelor cu handicap, veteranilorde rzboi, invalizilor i vduvelor de rzboi, accidentailor de rzboi n afaraserviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura

instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945 precum i a celor deportate nstrintate ori constituite n prizonieri, urmailor eroilor-martiri, rniilor,lupttorilor pentru victoria Revoluiei din decembrie 1989

Veniturile din cedarea folosinei bunurilor reprezint venituri n banii/saun natur care provin din cedarea folosinei bunurilor mobile i imobile, obinutede proprietar, uzufructuar sau alt deintor legal. n categoria acestor venituriintr cele obinute din nchirieri i subnchirieri ale bunurilor mobile i imobilei din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal.

Aceste venituri obinute din cedarea folosinei bunurilor sunt stabilite pebaza unui contract n form scris ce se ncheie ntre pri i se nregistreaz laorganul fiscal competent n termen de 15 zile de la data ncheierii. Cel care vanregistra contractul va fi dup caz proprietarul, uzufructuarul sau alt deintorlegal.

Venitul brut ce se determin din cedarea folosinei bunurilor cuprindetotalitatea sumelor ncasate n bani i/sau echivalentul n lei al veniturilor nnatur realizate de proprietar, uzufructuar sau alt deintor legal. Venitul net se

14


15/27

va majora cu valoarea cheltuielilor ce revin conform dispoziiilor legale nsarcina proprietarului, uzufructuarului sau altui deintor legal, dac suntefectuate de cealalt parte contractant. El se determin prin deducerea dinvenitul brut a unei cote de cheltuieli de 30% aplicat la venitul brut,

reprezentnd cheltuieli deductibile aferente venitului. Aceast cot poartdenumirea de cot de cheltuial forfetar de 30%. n ea se includ i impozitelei taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reinut de intermediari,

primele de asigurare pltite pentru bunul cedat spre folosin etc.Ulterior articolul 32 din Ordonana Guvernului nr.73/1999 privind impozitul

pe venit, a fost modificat i anume din venitul brut se va deduce o cot decheltuieli de 50% n loc de 30%. Deasemenea au fost adugate urmtoarelealineate:venitul net provenit din cedarea folosinei bunurilor imobile cu destinaie delocuin nu se globalizeaz, venitul rezultat fiind impozit final.definitivarea impunerii pentru venitul anual din cedarea folosinei bunurilorimobile cu destinaia de locuin se efectueaz de organul fiscal competent,impozitul fiind calculat prin aplicarea baremului mediu anual la venitul netdeterminat potrivit prezentului alineat.n prezent n ara noastr nu sunt create nc condiiile pentru trecerea laacest sistem i chiar erban Mihilescu, ministrul pentru coordonareasecretariatului general al Guvernului afirm c impozitul pe venitul global afost o decizie electoral pripit a Ministerului Finanelor, nepotrivit pentru oar n care 58% din populaie triete sub pragul srciei. Deasemenea o

problem foarte important e i aceea c majoritatea contribuabililor au auzitdoar de Impozitul pe Venitul Global, i a auzi nu este acelai lucru cu acunoate. n consecin cei care doar au auzit nu sunt la curent cu problema.

Nici chiar argumentele oficiale aduse nu i-au convins pe romni. Un sondajefectuat de Data Media relev faptul c n jur de 30% din romni consider cvor da fiscului mai mult dect pn acum, iar procentajul e n cretere.Deasemenea aproape 78% din romni cred c Impozitul pe Venitul Global esteo msur pentru alinierea legislaiei la cerinele U.E, i 32% dintre ei au oatitudine favorabil. Conform aceluiai sondaj cei mai refractari sunt pensionariii persoanele cu un nivel elementar de educaie. O atitudine favorabil o auintelectualii, persoanele de vrst medie i locuitorii Transilvaniei.

Concluzia ar fi aceea c educaia, capacitatea de nelegere i acceptarean consecin de cauz joac rolul cel mai important n diferenierea atitudinilor.

15


16/27

Societatea comerciala PUBLIC SRL s-a infiintat ca societate comercialacu raspundere limitata , cu capital privat 100% cu asociat unic , functionand inconformitate cu legislatia romana aplicabila in materia societatilor comerciale .

Obiectul de activitate principal al societatii este activitatea de publicitatedomeniul Publicitate ( cod CAEN 744 ) iar activitatea principala este activitateade publicitate ( cod CAEN 7440 ).

In prezent S.C. PUBLIC SRL furnizeaza servicii de productie si creatiepublicitara , tiparire materiale promotionale , realizarea si gestionarea de site-uriweb , campanii publicitare pe web .

In urma studierii previziunii financiare facuta pentru primele 3 luni deactivitate ale societatii , am ajuns la concluzia ca este de preferat ca societateasa aibe statut de microintreprindere si sa se declare platitoare de TVA .Conditiile ca societatea sa devina microintreprindere sunt indeplinite intotalitate : capital integral romanesc , sa aibe minim un angajat si o cifra deafaceri .

Societate este un intermediar intre furnizorii de servicii si clientii finali.Acesta este unul dintre avantajele care conduc la succesul afacerii pe piata de

publicitate din Romania , intrucat investitia facuta este minima , ea reducandu-se la suma de bani platita pentru infiintarea societatii ( 10 000 000 lei ) ,cheltuielile lunare de adimistratie cuprind doar cheltuielile cu telefonia mobilasi fixa , serviciile bancare , conexiunea la internet si cheltuilei cu transportul .

Intru-cat previziunea facuta este pe primele 3 luni de activitate ale firmei

iar legea permite angajarea de personal la 3 luni dupa inceperea activitatii , nu s-au luat in calcul cheltuielile salariale pentru un angajat .Societatea practica un adaos comercial de maxim 30 % iar preturile practicate seafla la media celor existente pe piata .

Fiind agentie de publicitate , societatea se bucura de reduceri acordate ingeneral de furnizorii din domeniu publicitar intru-cat acestia prefera sa lucrezedirect cu o agentie de publicitate (care la randul ei negociaza direct cu clientulsi suporta consecintele si remediaza situatia in cazul in care acesta estenemultumit ) decat cu clientii directi .

ESTIMAREA VENITURILOR lunare si a CHELTUIELILOR pentruserviciile furnizate/prestate

Veniturile obtinute in urma serviciilor prestate si furnizate de societate :

Realizarea/ gestionare de site-uri

16


17/27

Valoare site : 400 Numar mediu de site-uri realizate lunar : 3V= 400 x 3 = 1200 Tiparire materiale promotionale

1. Fluturasi1.1. Model : format 99x210 cm , tipar 4+4 policromie , material folosit : hartiedubla cretata 90g/mp

Tiraj : 1000 bucValoare : 0.1919 / buc

Numar mediu de comenzi lunare : 3V = 1000 buc x 0.1919 / buc x3 = 190 x3 = 570


Numar mediu xx0.0658 / buc x2 = 198 x 2 = 396 Tiraj : 5000 buc

Valoare : 0.0405 / bucNumar mediu de cox x 5000 buc x2 = 202 *2=405

1.2. Model : : format 99x210 cm , tipar 1+2 , material folosit : hartie dublacretata 90g/mp


Numar mediu de comenzi lunare : 1

V = 1000 buc x0.1278 / buc *1 = 127.8 Tiraj : 3000 bucValoare : 0.0444 / buc

Numar mediu de comenzi lunarx *1 = 133.2 Tiraj : 5000 buc

Valoare : 0.0276 / bucNumar mediu de comenzi lunare : 1V = 5000 buc x0.0276 / buc x1=138

2. Pliante2.1 Model : dimensiune 99x210 inchis, 297x210 deschis , 2 biguri pliate in el .Tipar 4+4 . Material MPM 135 g/mp


Numar mediu de comenzi lunare : 2

17


18/27

V = 2000 buc * 0.1571 / buc *2 = 314.2 *2 = 628.4


Numar mediu de comenzi lunare : 2V = 3000 buc x 0.1095 / buc x2 = 328.5 x2 = 657


Numar mediu de comenzi lunare : 1V = 5000 buc x 0.0749 / buc x1 = 374.5 x1 = 374.5

Alte materiale de productie publicitara (CD-uri Multimedia , panouri publicitareforex)Valoare totala : 500Reclama spatii publicitare1. RadioValoare : 38002. Publicatii revisteValoare : 3600

Contracte tip BARTERIn urma intermedierii unui contract de tip barter agentia obtine un spatiu

publicitar in valoare de 1000 , cu drept de comercializare catre clientii agentieisau folosirea acestuia pentru promovarea proprie .

Valoare : 1000

Total Venituri obtinute : 13 350

Cheltuielile aferente serviciilor prestate si furnizate de societate

Realizarea/ gestionare de site-uriCaz I.Pentru realizare de site-uri web , firma colaboreaza cu o persoana fizica ( carenu este persoana fizica autorizata , ) neplatitoare de TVA . Avantajul acesteicolaborari il constituie raportul pret calitate excelent . Insa dezavantajul este cafirma nu poate justifica ( si implicit sa se scada pe cheltuieli pentru a diminua

18


19/27

impozitul de plata datorat al bugetul de stat ) cu suma ceruta pentru presatiafacuta .Valoare site : 50

Numar mediu de site-uri realizate lunar : 3

V= 50 x 3 = 150

Caz II.

Pentru realizare de site-uri web , firma colaboreaza cu o societate , persoanajuridica , platitaore de TVA .Valoare site : 300

Numar max x3 = 900

Caz III.

Pentru realizare de site-uri web , firma colaboreaza cu o societate , persoanajuridica , dar care nu este platitaore de TVA .Valoare site : 300

Numar mediu de site-uri realizate lunar : 3V= 300 * 3 = 900

Tiparire materiale promotionale1. Fluturasi1.1. Model : format 99x210 cm , tipar 4+4 policromie , material folosit : hartie

dubla cretata 90g/mpTiraj : 1000 bucValoare : 0.158 / buc

Numar mediu de comenzi lunare : 3V = 1000 buc x 0.158 / buc x3 = 158 *3 = 474


Numar mediu de comenzi lunare : 2x2 = 276 Tiraj : 5000 buc

Valoare : 0.0283 / bucNumar mediu de comenzi lunare : 2V= 0.0283 / buc x 5000 buc x2 = 141.5 x2=283

1.2. Model : : format 99x210 cm , tipar 1+2 , material folosit : hartie dublacretata 90g/mp

19


20/27


Numar mediu de comenzi lunare : 1V = 1000 buc x0.08946 / buc x1 = 89.46

Tiraj : 3000 bucValoare : 0.03108 / bucNumar mediu de comenzi lunare : 1V = 3000 buc x0.03108 / buc x1 = 93.24


Numar mediu de comenzi lunare : 1V = 5000 buc x0.01932 / buc x1=96.6

2. Pliante

2.1 Model : dimensiune 99x210 inchis, 297x210 deschis , 2 biguri pliate in el .Tipar 4+4 . Material MPM 135 g/mp






Numar mediu de comenzi lunare : 1V = 5000 buc x0.05243 / buc x1 = 262x 1 = 262

Alte materiale de productie publicitara (CD-uri Multimedia , panouri publicitareforex)Valoare totala : 250Reclama spatii publicitare1. Radio

20


21/27

Valoare : 34002. Publicatii revisteValoare : 3000

Contracte tip BARTERCheltuielile aferenta intermedierii contractul de Barter se regasesc in cheltuileliegenerale de administratie .

Cheltuieli administrative

Cheltuieli cu serviciile bancare : 25 Cheltuieli telefonie mobila si fixa : 200$=150Cheltuieli de transport : 25 Total cheltuieli de administratie =200

Achizitii mobilier si calculatoare ( Achzitii ce se vor efectua pe parcursul celor3 luni )Ch. Aferente achizitiei de mobilier : 1500Ch aferente achizitiei a 2 calculatoare : 1500 Alte cheltuieli : 1500 Total cheltuieli /luna = 4500 :3 = 1500

NOTA : Intr-cat inteligenta in afaceri nu se pedepseste , in urma studierii

previziunii financiare facute si analizei asupra obligatiilor fiscale datoratestatului , societate decide achizitionarea de mobilier si utilaje necesare in sumade 1500 /luna pentru a diminua astfel impozitul de plata la bugetul statului .Precizez ca achizitiile sunt facute cu documente justificative .In determinarea

profitului net real obtinut de societate , aceste cheltuieli nu sunt luate incalcul ,fiind evidentiate distinct !

TOTAL Cheltuieli : Caz I . 9354 + 1500 Caz II : 10 254 + 1500

Caz III : 10 254 + 1500

Modul de stabilire a pretului de vanzare pentru serviciile prestate .

Realizarea/ gestionare de site-uri

21


22/27

In stabilirea preturilor pentru toate serviciile furnizate sau prestate s-a avut invedere pretul practicat de furnizor in cazul in care acesta ar oferi in mod directclientului diferitele servicii .

In cazul realizarii de site-uri web profesionale pretul mediu pe piata se situeazala 400 ( unde raportul pret calitate este favorabil ) . Colaboratorul societatiieste persoana fizica de aceea practica preturi sub nivelul pietei . Societatilespecializate pe acest obiect de activitate acorda agentiilor de publicitate undiscount de max 25% . In acest caz societatea practica un adaos comercial de25% din pretul de achizitie .In urma analizei previziunilor facute s-a concluzionat ca colaborarea cu societatineplatitoare de TVA diminueaza considerabil profitul societatii .

Tiparire materiale promotionaleIn general tipografiile acorda o reducere de maxim 15% agentiilor de publicitatela care se adauga discountul in functie de tirajele comandate :5% pt ocantiatea >6000 buc .In acesta caz societatea practica un adaos comercial de 15% din pretul deachizitie pentru a se mentine astfel un echilibru intre pretul oferit de tipografiedirect clientului si pretul practicat de agentie .

Reclama spatii publicitare

Pentru reclamele radio , societate obtine o reducere la pachetele prezente demax 25%. Intru-cat nu exista fair-paly pe acesta piata , agentia se vede nevoitasa practice un adaos comercial minim : 12% , pentru ca in conditiile in careclientul poate obtine direct de la radio o reducere de max 10% , acesta poateopta pentru achizitia directa de la radio , daca adaosul agentiei este prea mare siastfel pretul practicat depaseste pretul oferit de radio cu reducerea de 10% .Pentru spatiile publicitare in reviste ( gen Sapte seri , B24 Fun ) agentia are oreducere de 25% . Aici putem avea un adaos comercial de pana la 20% .

Contracte tip BARTERIntermedierea contractelor de tip Barter poate aduce numeroase avantajesocietatii , intru-cat in urma unei astfel de intemedieri se pot obtine diferiteservicii in folosul agentiei . De exemplu in urma intermedierii unui spatiu de

publicitate intr-o revista mondena pentru o agentie de taximetre , agentia depublicitate obtine spatiu publicitar in revista in valoare de 1000 si bonuri decalatorie cu taxiul in suma de 100 .

22


23/27

Cazul I . Firma are statut de microintreprindere .

Impozitul pe profit : 1.5 % ( CA TVA )

I.1. Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uricu o persoana fizica si decide comercializarea avantajelor obtinute in urmaintermedierii contractului Barter.

Impozitul pe profit : 1.5 % (CA TVA )Total Venituri = 12530 + 1000 ( valoare barter ) = 13 530 Total chelt. = 9354 + 200 + 1500 = 9 554 + 1500

Obligatii fiscale aferente :Impozit pe profit : 13 530 * 1.5 % = 203TVAd = 11054 * 19% = 2100 TVA c = 13 530 * 19% = 2571 TVA plata = 2571 - 2100 = 471Total obligatii datorate statului : 203 +471 = 674

Profitul net = 13 530 - 9 554 - 150 ( ch aferenta site-ului ) - 674 = 3152

Nota : Cheltuielile pentru site-urile web nu sunt inregistrate in contabilitate ,intru-cat nu exista documente justificative ( furnizorul fiind o persoana fizica ) ,insa suma este platita din profitul net al societatii. Desi la prima vedere ar puteaconstitui un dezavantaj colaborarea cu o persoana fizica , analizand profitul realobtinut la Caz 1.1. si 1.3 se poate observa ca profitul in primul caz este maimare.

I.2. Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uricu o persoana fizica si decide sa nu comercializeze avantajelor obtinute in urmaintermedierii contractului Barter .

Impozitul pe profit : 1.5 % (CA TVA )Total Venituri = 12530Total chelt. = 9354 + 200 + 1500 = 9 554 + 1500

Obligatii fiscale aferente :

23


24/27

Impozit pe profit : 12 530 xx 1.5 % = 187.95TVAd = 11054 x 19% = 2100.26 TVA c = 12 530 x 19% = 2380.7 TVA plata = 2380.7 - 2100.26 = 280.44

Total obligatii datorate statului : 187.95 +280.44 = 468.39

Profitul net = 12 530 - 9 554 - 150 ( ch aferenta site-ului ) 468.39 =2357.6

Nota : desi obligatiile fiscale datorate la bugetul de stat scad semnificativ ,aproape la jumatate , totusi profitul agentului economic se diminueaza pentru cael practica necomercializand avantejele obtinute de pe urma contractului Barter( 1000 ) isi diminueaza profitul cu 795 ( 1000- toatal impozite aferente )

I.3 Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uricu o persoana juridica , platitoare de TVA si decide sa comercializezeavantajelor obtinute in urma intermedierii contractului Barter .

Impozitul pe profit : 1.5 % (CA TVA )Total Venituri = 12530 + 1000 ( valoare barter ) = 13 530 Total chelt. = 10254 + 200 + 1500 = 10 454 + 1500

Obligatii fiscale aferente :Impozit pe profit : 13 530 x 1.5 % = 202.95TVAd = 11954 x 19% = 2271.26 TVA c = 13 530 x 19% = 2570.7 TVA plata = 2571 - 2100 = 299.44Total obligatii datorate statului : 202.95 +299.44 = 502.39

Profitul net = 13 530 - 10454 - 502.39 = 2573.61

I.4. Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uricu o persoana juridica , neplatitoare de TVA si decide sa comercializezeavantajelor obtinute in urma intermedierii contractului Barter .

Impozitul pe profit : 1.5 % (CA TVA )Total Venituri = 12530 + 1000 ( valoare barter ) = 13 530

24


25/27

Total chelt. = 9354 + 900 + 200 + 1500 = 9554 + 900 + 1500

Obligatii fiscale aferente :

Impozit pe profit : 13 530 * 1.5 % = 202.95TVAd = 11054 * 19% = 2100.26 TVA c = 13 530 * 19% = 2570.7 TVA plata = 2570.7 - 2100.26 = 470.44Total obligatii datorate statului : 202.95 +470.44 = 673.39Profitul net = 13 530 - 10454 - 673.39 = 2402.61

CAZ II . Firma are statut de macrointreprindere

II.1. Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uricu o persoana fizica si decide comercializarea avantajelor obtinute in urmaintermedierii contractului Barter.

Impozitul pe profit : 25 % ( V Ch )Total Venituri = 12530 + 1000 ( valoare barter ) = 13 530 Total chelt. = 9354 + 200 + 1500 = 9 554 + 1500 V- CH = 13 530 - 11054 = 2476Obligatii fiscale aferente :

Impozit pe profit : 2476 * .25 % = 619TVAd = 11054 x 19% = 2100 TVA c = 13 530 x 19% = 2571 TVA plata = 2571 - 2100 = 471Total obligatii datorate statului : 619 +471 = 1090

Profitul net = 13 530 - 9 554 - 150 ( ch aferenta site-ului ) - 1090 = 2062

II.2. Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uricu o persoana fizica si decide sa nu comercializeze avantajelor obtinute in urmaintermedierii contractului Barter .

Impozitul pe profit : 25 % ( V Ch )Total Venituri = 12530Total chelt. = 9354 + 200 + 1500 = 9 554 + 1500 V- CH = 12 530 - 11054 = 1476

25


26/27

Obligatii fiscale aferente :Impozit pe profit : 1476 x 25 % = 369TVAd = 11054 x 19% = 2100.26

TVA c = 12 530 x19% = 2380.7 TVA plata = 2380.7 - 2100.26 = 280.44Total obligatii datorate statului : 369 +280.44 = 649.44

Profitul net = 12 530 - 9 554 - 150 ( ch aferenta site-ului ) 649.44 =2176.56

II.3 Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uricu o persoana juridica , platitoare de TVA si decide sa comercializezeavantajelor obtinute in urma intermedierii contractului Barter .

Impozitul pe profit : 25 % ( V Ch )Total Venituri = 12530 + 1000 ( valoare barter ) = 13 530 Total chelt. = 10254 + 200 + 1500 = 10 454 + 1500 V- CH = 13 530 - 11954 = 1576

Obligatii fiscale aferente :Impozit pe profit : 1576 x 25 % = 394

TVAd = 11954 x 19% = 2271.26 TVA c = 13 530 x 19% = 2570.7 TVA plata = 2571 - 2100 = 299.44Total obligatii datorate statului : 394 +299.44 = 693.44

Profitul net = 13 530 - 10454 - 693.44 = 2382.56

II.4. Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uricu o persoana juridica , neplatitoare de TVA si decide sa comercializezeavantajelor obtinute in urma intermedierii contractului Barter .

Impozitul pe profit : 25 % ( V Ch )Total Venituri = 12530 + 1000 ( valoare barter ) = 13 530 Total chelt. = 9354 + 900 + 200 + 1500 = 9554 + 900 + 1500 V- CH = 13 530 - 11954 = 1576

26


27/27

Obligatii fiscale aferente :Impozit pe profit : 1576 x 25 % = 394TVAd = 11054 x 19% = 2100.26

TVA c = 13 530 x9% = 2570.7 TVA plata = 2570.7 - 2100.26 = 470.44Total obligatii datorate statului : 394 +470.44 = 864.44

Profitul net = 13 530 - 10454 - 864.44 = 2211.56

CONCLUZII :

In urma studiului efectuat s-a concluzionat :In cazul in care societatea ar functiona ca microintreprindere colaborarea

cu persoane juridice neplatitoare de TVA nu este benefica pentru societate ,obligatiile fiscale fiind mai mari in acest caz cu 171 (673.39 - 502.39 =171 ) (, ceea ce diminueaza profitul net real cu 171 . ) in comparatie cu uncolaborator persoana fizica platitoare de TVA .Solutia optima este ca societatea sa aibe statut de microintreprindere si sacolaboreze cu persoane fizice ( in cazul realizarii de site-uri web ) , lunad incalcul posibiltatea comercializarii contractelor de tip Barter , de pe urma carora

ar obtine profit , desi aparent obligatia fiscala datorata la bugetul de stat estevizibil mai mare .Optarea pentru statutul de macroniterprindere ar duce la diminurea

profitului net cu 7.95% . Avem 2 situatii : in cazul in care societatea are cafurnizori numai persoane juridice ( platitoare sau neplatitoare de TVA ) statutulde microintreprindere este cel favorabil si poate lua in considerare pentruviitor , ca trecerea de la microintrprindere la macrointreprindere nu i-ardiminua veniturile foarte mult , decat cu 7.95% . In cazul in care printrefurnizorii societati se afla persoane fizice ( caz in care cheltuielile nu pot fi

justificate in contabilitate , ceea ce inseamna ca diferenta dintre V-Ch va fi maimare , iar impozitul pe profit calculat la aceasta diferenta va creste si el ) nu estefavorabil sa aibe statut de macrointreprindere .

Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	lorry-pinkangel
View:	249 times
Download:	1 times

IMPOZITE DIRECTE referat

Documents