Romania Expres- Nr.3

• S e d i s t r i b u i e g r a t u i t • D i s t r i b u c i ó n g r a t u i t a •facebook.com/romania.expres twitter.com/RomaniaExpres

www.romaniaexpres.es

Publicaţie bilunară pentru românii din Spania 5 - 18 decembrie 2012 Anul I - Nr.3

Românii din Spania nu au uitat de 1 Decembrie

Ce trebuie să ştim despre alegerile din 9 decembrie?

„Mi-ar place să văd mai mult public român în sălile de teatru”

Cristian Chiru: un nume de care vom mai auzi

Carmangerie româneascăMezeluri româneştiDirect de la producătorProduse proaspete şi nevidate

În Madrid, Alcala de Henares, Coslada, Arganda del Rey, Calatayud şi Zaragoza

Alegerea îţi aparţine!

Ajutaţi familia lui Gabriel Vidraşcu...pag 2Sloganuri curioase la alegeri: "Fur mai puţin ca ei!" ...pag 4

pag. 5-6

Ziua României sărbătorită cu mâncare şi voie bună

CFR, o echipă jos pălăria!

Ardelenii s-au calificat în primăvara fotbalistică pag. 10

Emil Pavel Pop se pregăteşte pentru titlul intercontinen-tal ...pag 4

2 www.romaniaexpres.es Nr.3 5-18 decembrie 2012

U T I LInstituţii ale statului român în Regatul SpanieiAmbasada României în Regatul Spaniei

•Orar: L-V, 09:00-14:00 și 15:00-18:00 •Adre-sa: Avenida de Alfonso XIII, 157, Madrid, 28016 •Tel. pentru relații publice: 913501881, 913454553, 914137412, 914137425, 913597623, 913504436 •Tel. de urgenţă, (cazuri extraordinare): 609069983 •Fax: 913452917 •E-mail: [email protected], [email protected] •Atașat pe probleme de muncă și sociale: tel. 913507356, e-mail: [email protected] •Atașat de interne: tel. 913595087, e-mail: [email protected] •Consilier economic: tel. 913501881 (int. 104) e-mail: [email protected] •Site: http://ma-drid.mae.roConsulatul General al României la Madrid •Jurisdicţie: Comunitatea Madrid, Castilia-Leon (Avila, Burgos, Leon, Palencia, Salamanca, Sego-via, Soria, Valladolid, Zamora) și Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Orar: L-V, 09:00-17:00 •Adresa: Avenida Cardenal Herre-ra Oria, 134, Madrid, 28034 •Tel. 917344004, 913720832, 917342993, 917345688, 917345667 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente ruti-ere sau decese): 649656032 •Fax: 914165025 •Site: http://madrid.mae.ro •E-mail pentru informații consulare: [email protected], [email protected] •E-mail pentru programări de pașapoarte:[email protected] General al Romaniei la Barcelona •Jurisdicţie: Catalonia (Barcelona, Girona, Lerida, Tarragona) și Insulele Baleare •Orar: L-V, 09:00-17:00 (09:00-15:00 preluare de documente; 16:00-17:00 eliberare de documente) •Adresa: C/San Juan de la Salle, 35 bis, Barcelona, 08022 (intrare public: C/Alcoy, 22) •Tel. 934341108, 934341139 •Fax: 934341109 •Tel. de gardă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 661547853 •E-mail: [email protected] •Site: http://www.barcelona.mae.roConsulatul General al Romaniei la Bilbao •Jurisdicţie: Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Viscaya), Navarra, La Rioja, Asturia, Cantabria și Galicia (La Coruña, Lugo, Ourense, Pontevedra) •Orar: L-J: 09:00-17:00 (09:00-13:30 prezentare de documente; 16:00-17:00 eliberare de documente); Vineri, acces numai cu programare •Adresa: Pla-za Circular, 4, Bilbao, 48001 •Tel. 944245177 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 608956278 •Fax: 944245405 •E-mail: [email protected] •Site: http://www.bilbao.mae.roConsulatul General al Romaniei la Sevilla •Jurisdicţie: Andaluzia (Huelva, Cadiz, Malaga, Se-vilia, Cordoba, Jaen, Granada), Murcia, Ceuta, Me-lilla •Orar: L-V, 09:00-17:00 (09:00-14:00 preluare de documente; 16:30-17:00 eliberare de documen-te) •Adresa: C/Nicaragua, 18, Sevilla, 41012 •Tel.

954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954239327, 954620746, 954624053 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente ru-tiere sau decese): 648212169 •Fax: 954627108 •E-mail: [email protected] •Site: http://www.sevilla.mae.roConsulatul Romaniei la Castellón de la Plana•Jurisdicţie: Comunitatea Valenciană (Alican-te, Castellon, Valencia) •Orar: L-J, 09:00-14:00 prezentare de documente; 15:30-16:30 eliberare de documente; Vineri: 09:00-12:00, preluare de documente; 12.00-13.00, eliberare documente; 14:00-16:00 (doar cu programare), ofi cieri căsă-torii, audienţe și alte probleme •Adresa: C/ Larra, 2, Castellón de la Plana, 12006 •Tel. 964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente ru-tiere sau decese): 677842467 •Fax: 964257053 •E-mail: [email protected] (informaţii servicii consulare), [email protected] •Site: http://cas-tellon.mae.roConsulatul Romaniei la Ciudad Real•Jurisdicţie: Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca, Guadalajara) și Extre-madura (Cáceres, Badajoz) •Orar: •Adresa: Calle Mata, 37, Ciudad Real, 13004 •Tel. 926251751 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 609513790 •Fax: 926231170 •E-mail: [email protected] Romaniei la Zaragoza •Jurisdicție: Aragon (Zaragoza, Huesca, Teruel •Orar: L-V, 09:00–17:00 (09:00-14:00 prezenta-re de documente; 16:30-17:00 eliberare de do-cumente) •Adresa: C/Camino de Las Torres, 24, Zaragoza, 50008 (intrarea prin spatele clădirii) •Tel. 976481429 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 663 814 474 •Fax: 976481779 •E - m a i l : s e c r e t a r i a t @crozaragoza.e.telefonica.netViceconsulatul României la Almeria•Jurisdicție: Almeria •Orar: L-J, 09:00–17:00 (09:00-14.00, depunere de documente; 16:00-17:00, eliberare de documente); Vineri (doar cu programare), zi de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, ofi ciere de căsătorii la misiune și alte servicii •Adresa: Carretera Huércal de Almería, 46, Almería, 04009 •Tel. 950625963, 950624769 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 682733408 •Fax: 950145217 •E-mail: [email protected] onorifi c al Romaniei la Pamplona•Adresa: C/Cortes de Navarra, 5, 5D, Pamplona, 31002 •Tel. 948203200 •Fax: 948220512 Consulatul onorifi c al Romaniei la Murcia•Adresa: Avenida de los Rectores, 3, Edifi cio Pa-raninfo, Murcia, 30100 •Tel. 968879567 •Fax: 968879568 •E-mail: [email protected]

REDACToR ȘEF: Alin Săcăcean

SPECIALIȘTI:Gianina Stanea (Juridic)Marinela Pușcașu (Juridic)Emilian Dragomir (Sanatate)Cristina Marinescu (Spiritual)

CoLABoRAToRI:Ana-Maria Roman Vasile GhiurcaViorel Anghelina

DESIGN & WEB:Alin Săcăcean

MARKETING:Maria Sârzea

CoRECTURă:Dorina Sava

CoNTACT:Tel. 628.851.495 653.400.445E-mail:[email protected]@romaniaexpres.esScrisori: Apartado de Correos Nº24084, 28080-MadridDeposito Legal M-29897-2012

Ministerul Afacerilor Externe a făcut publică lista secţiilor de votare pentru alegerile legislative din România prevăzute pentru 9 decembrie 2012. În Spania, MAE va organiza un număr de 41 de secții de votare, după cum le puteţi vedea prezen-tate în ordine alfabetică în lista de mai jos:ANDALUZIAAlmeria: Secţia nr. 231 - Sediul Vice-consulatu-lui României; Ctra. Huercal de Almeria, 46 (în faţa Stadionului Juan Rojas)Granada: Secţia nr. 264 - Ayuntamiento de Gra-nada; Plaza del Carmen s/n Huelva: Secţia nr. 261 - Centro Social La Orden; Calle San Bartolomé de la Torre s/nMalaga: Secţia nr. 262 - C/ Concejal Muñoz Cerván, 3, modulo 3, planta baja (Antigua Taba-calera)Motril: Secţia nr. 263 - Centro Intercultural, Edifi cio Versalles; C/ Galicia, s/n (al lado de Mercadona)Roquetas de Mar: Secţia nr. 272 - Centro de Servicios Sociales; Avda. Curro Romero, 46 (în faţa staţiei de autobuze din Roquetas)Sevilla: Secţia nr. 239 - Sediul Consulatului Gene-ral al României; Calle Nicaragua,18 ARAGoNCalatayud: Secţia nr. 266 - Ayuntamiento de Calatayud, Plaza Joaquín Costa, 14Teruel: Secţia nr. 267 - Edifi cio Multiusos “Plaza Amantes”; Plaza Amantes s/n Zaragoza: Secţia nr. 240 - Sediul Consulatului României; C/ Camino de las Torres, 24, Planta baja CASTILIA LA MANCHAAlbacete: Secţia nr. 271 - Casa de la Solidaridad; C/ Alcalde Conangla, 70 Alcazar de San Juan: Secţia nr. 270 - Centro Cívico de Alcazar de San Juan; Plaza España s/n Cuenca: Secţia nr. 251 - Asociación Hispano-Rumana de la Provincia de Cuenca; C/ Pedro Almodóvar, s/nCiudad Real: Secţia nr. 236 - Sediul Consulatului României; C/ Mata, 37Guadalajara: Secţia nr. 253 - Centro Social; Avda. de Venezuela, 5 Toledo: Secţia nr. 252 - Centro Social de Santa María de Benquerencia; C/ Rio Bullaque, 24 CASTILIA-LEoNBurgos: Secţia nr. 249 - Centro Cívico San Agus-tín; Plaza de San Agustín s/n CATALoNIABarcelona: Secţia nr. 232 - Sediul Consulatului General al României, C/ San Juan de la Salle, 35 bisGirona: Secţia nr. 256 - Centro Cívico Pla de Palau; C/ Saragossa, 27

Lerida: Secţia nr. 254 - Centro Cívico del Cen-tro Histórico; Plaza Ereta s/n, 3ª plantaReus: Secţia 257 - Centro Cívico Ponent; Avda. Dels Paisos Catalans, 106Tarragona: Secţia nr. 255 - Palau Municipal de Tarragona, Pati del Rei Jaume I; Plaza de la Font 1CoMUNITATEA MADRIDAlcala de Henares: Secţia nr. 243 - Junta Munici-pal del Distrito II; Avda. Reyes Católicos, s/nArganda del Rey: Secţia nr. 246 - Ciudad Depor-tiva Príncipe Felipe, Sala de usos múltiples; C/ San Sebastian, 6 și 8,Coslada: Secţia nr. 241 - Ayuntamiento de Cosla-da; Avda. de la Constitución, 47 Secţia nr. 242 - Centro Cultural La Jara-milla; Avda. de la Constitución, 47Fuenlabrada: Secţia nr. 248 - Ayuntamiento de Fuenlabrada, Entrada principal; Plaza de la Con-stitución, no.1Getafe: Secţia nr. 245 - Centro Cívico del Barrio de la Alhóndiga; Plaza Rafael Pazos Pria, s/nMadrid: Secţiile de votare nr. 237, 238 - Sediul Ambasadei României; Avda. Alfonso XIII, 157Mostoles: Secţia nr. 247 - Centro de Participación Ciudadana; C/ San Antonio, 2,Torrejon de Ardoz: Secţia nr. 244 - Colegio El Buen Gobernador; Avda. de la Constitución, 9CoMUNITATEA VALENCIANăAlicante: Secţia nr. 269 - Sede de „Negociado de Estadística”; Calle Rafael Terol, 10 Castellon de la Plana: Secţia nr. 234 - Sediul Consulatului României; Avda. Valencia s/n (colţ cu Rambla de la Viuda)Valencia: Secţia nr. 268 - Complejo Deportivo-Cultural Municipal „PETXINA”; Pº de la Petxina, 42 INSULELE BALEAREPalma de Mallorca: Secţia nr. 258 - Centre Cultural Santa Catalina; C/ dels Sopreposats, 3 INSULELE CANARELas Palmas de Gran Canarias: Secţia nr. 250 - Ofi cinas Municipales del Ayuntamiento de Las Palmas de Gran Canaria; C/ León y Castillo, 270LA RIoJA Logroño: Secţia nr. 259 - C/ Paseo del Prior, no. 6; Planta bajaMURCIAMurcia: Secţia nr. 265 - Sede del Consulado Ho-norario de Rumanía, Edifi cio Paraninfo Espinar-do; Avda. de los Rectores, 3 NAVARRAPamplona: Secţia nr. 260 - C/ Pueblo Viejo, no. 15, Planta bajaţARA BASCILoRBilbao: Secţia nr. 233 - Sediul Consulatului Ge-neral al României; Plaza Circular, 4, Planta 1

Secţii de votare în Spania pentru alegerile din 9 decembrie

Asociaţia Hispano Română Inte-gra Mas și ziarul România Expres face un apel către toţi românii de bine pentru a continua să ajute Familia Vidrașcu să-și repatrieze copilul Gabriel, decedat în urmă cu două luni.

Aceștia au reșit să strângă până acum 4.500 de euro și numai repatrierea îi costă 4.700 de euro. Pe lângă cheltu-ielile de repatriere au nevoie și de bani de avion pentru ei și copiii dânșilor, plus cheltuielile de înmormântare.

Cu 8.000 de euro ei ar putea să-și în-mormânteze fi ul creștinește.

Cei care doresc să ajute această fa-milie puternic lovită în aceste momente, o pot face făcând donaţii în următorul cont al Bancii Santander: 0049 3154 41 2814030977 - Asociacion Sandra Palo;

De asemenea, la fi rma de pachetarie Nelu Bârsan, în Madrid, pe strada Ma-nuel Cortina Nº 13 unde există o cutie

(pușculiţă) în care cei care doresc, pot face donaţii pentru a ajuta Familia Vi-drașcu. Orarul lor este urmatorul: Luni, Miercuri, Joi și Vineri de la orele 19:00 la 21:00; Sâmbătă de la orele 18:00 la 21:00; Duminică de la orele 09:30 la 21:00

În Roquetas de Mar există alte puș-culiţe la Grupul El Emigrante, mai exact la următoarele magazine: El Emigrante 1 - C/ Puente, 22 (Guardia Civil), Roque-tas de Mar; El Emigrante 2 - Av. Sabinal, 61 (Port), Roquetas de Mar; El Emigran-te 3 - Av. Las Marinas, 24, Roquetas de Mar, El Emigrante 4 - C/ La Nina, 2, Ba-lerma, El Ejido;

Tot în Roquetas de Mar se pot face donaţii pentru familia Vidrașcu la Digi Shop (Reprezentanţa) - Av. Sabinal, 39 (Telefonie și satelit DIGI), Roquetas de Mar și la Cafeteria Piacere - Av. Juan Carlos I, 176, Roquetas de Mar.

Ajută familia Vidraşcu!

3Nr.3 5-18 decembrie 2012 www.romaniaexpres.es

R O M Â N I Î N L U M E

Cetățenii ro-mâni cu reședința în

Spania își vor putea exer-cita dreptul de vot cu oca-zia alegerilor legislative din România programate pentru ziua de duminică, 9 decembrie 2012, la un număr de 41 de secții de votare organizate de Am-basada României de la Madrid și misiunile con-sulare ale României din Spania, cu sprijinul deose-bit al autorităților spanio-le. Este pentru a doua oară când diaspora va fi direct reprezentată în Parlamen-tul României, iar cetățenii români rezidenți în Spa-nia vor putea alege între candidații înscriși pentru Camera Deputaților și Senat, din colegiul uni-nominal nr. 1 din cadrul circumscripției nr. 43.

Programul de votare în ziua de duminică, 9 de-cembrie 2012, va fi 07:00 -

21:00 (ora locală).Cetățenii români

rezidenți în SPANIA vor putea vota pe baza unuia

din următoarele do-cumente:

1. Pașaport cu menţiunea privind stabi-lirea domici-liului în Spania (tip CRDS)

dovedind astfel că domi-ciliază în ţara în care in-tenţionează să își exercite dreptul de vot (în acest caz Spania);

2. Pașaport simplu (cu menţiunea localităţii de domiciliu din Româ-nia) însoţit de documen-tul emis de autorităţile spaniole care dovedește reședinţa în Spania.

3. Cartea de identita-te însoţită de documentul emis de autorităţile străi-ne care dovedește reședin-ţa în Spania.

•Pot fi folosite: pa-șaportul simplu (model 2002), pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar.

•În statele UE nu se votează cu buletinul de identitate și nici cu cartea de identitate provizorie.

Documentele care atestă reședinţa în Spania:

1. Certificat de reșe-

dinţă pentru cetăţeni co-munitari (Certificado de registro) / foaia verde

2. Dovadă oficială a depunerii actelor pentru preschimbarea certificatu-lui de cetăţean comunitar (resguardo) însoţit de cer-tificatul de rezidenţă (care se preschimbă).

Categorii speciale de alegători:

1. Personalul misiu-nilor diplomatice și al ofi-ciilor consulare votează la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplo-matică sau oficiul consu-lar la care își desfășoară activitatea în baza pașa-portului diplomatic sau a pașaportului de serviciu.

2. Militarii, poliţiștii și personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică și siguranţă naţională tri-miși în misiune în teatre de operaţiuni din străi-nătate își exercită dreptul de vot la orice secţie de votare constituită în ţara în care își desfășoară misi-unea pe baza pașaportului de serviciu.

În baza deciziei BEC nr.79/22.11.2012, secţiile de votare din străinătate (în acest caz Spania) nu vor avea sau utiliza urne speciale (mobile).

Ministrului Afacerilor Externe transmite românilor de pretutindeni un mesaj de Ziua Naţională a României

Cu ocazia zilei de 1 Decem-

brie – Ziua Naţională a României - Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, s-a adresat românilor din ţară și de peste hotare, cărora le-a urat să aibă puterea și viziunea de a crede într-un proiect na-ţional.

El i-a îndemnat pe toţi românii să nu uite, oriunde s-ar afla că ţara lor, România, contează și a adăugat: “Contribuţia și expertiza românească sunt apreciate peste tot în lume. Implicarea noastră în proiectele euro-atlan-

tice fac din ţara noastră un partener de încredere la nivel internaţional, iar rolul pe care ni-l asumăm în cadrul UE și al NATO, este unul tot mai vizibil și mai semnificativ. 2012 a fost un an intens, atât pe plan internaţional, cât și pe plan intern. Sunt con-vins că avem, ca naţiune, înţelepciunea de a fi uniţi în jurul unui proiect na-ţional, care să ne inspire zi de zi și care să ne facă să ne uităm cu mândrie la semenii noștri”.

El i-a îndemnat pe români să foloseas-că acest prilej nu numai

pentru a sărbători, ci și pentru a reflecta la sem-nificaţia Marii Uniri – forţa unui crez comun care a schimbat destinul unui popor. “Doresc ca fiecare dintre noi să poar-te în suflet mândria de a fi român. Cred în forţa solidarităţii și unităţii na-ţionale, care poate genera energii creatoare remar-cabile, de natură să ducă la îndeplinirea dezidera-telor naţionale. O Româ-nie puternică, prosperă, nu se poate realiza decât prin unitatea românilor de pretutindeni!”, a con-chis Titus Corlăţean.

Ce trebuie să ştim despre alegerile din 9 decembrie?


R O M Â N I A

Mă doare...Alin Săcăcean

“Fur mai puţin ca ei!”. Acesta este sloganul cu care candidatul PER Rădună Gabriel, vrea să-i convingă pe alegătorii din Iași să-l trimită în Parla-ment, informează ziarul Gândul din România.

“Eu sunt un om de-osebit, unic şi am vrut să am un slogan la fel de ieşit din comun ca mine. Sincer, eu am venit cu nişte slo-ganuri mai normale, dar fratele meu mi-a zis să-l pun pe ăsta. Aşa că l-am propus în organizaţie şi l-am ales împreună. Măcar ăsta e cinstit, asta mi-au zis şi oamenii, măcar spu-ne că vrea să lase ceva în urmă. E o palmă metafori-că dată clasei politice, care mă dezgustă total. Da, eu le promit că voi fura mai puţin, dar că o să las ceva în urma mea”, a declarat

ecologistul, contactat de colegii de la ziarul Gân-dul. O altă curiozitate la acest om este faptul că își face campanie mergând prin teritoriu îmbrăcat în Alexandru Ioan Cuza și ţi-nând Constituţia în mână.

Culmea este că lide-rul PER Iași, Constantin Pâslaru, este pe aceeași lungime de undă cu Ră-dună, declarându-și toată susţinerea pentru sloga-nul acestuia. Mai mult, el a recunoscut că sloganul a fost ales din dorinţa de a fi remarcaţi.

"Sloganul este o meta-foră, dar eu îl susţin tocmai pentru că nimeni nu recu-noaşte că fură. Voiam şi noi să atragem atenţia, să ne bage cineva în seamă, să ieşim în faţa presei. Nu ne-a fost frică pentru că ce-tăţenii au atâtea probleme

încât le-a dispărut frica, iar nouă, reprezentanţii cetăţenilor, la fel. De ce să ne temem? Noi ne-am asu-mat toate riscurile", a mai afirmat Pâslaru, pentru Gândul.

Gabriel Rădună este constructor și s-a făcut re-marcat în cursul acestui an prin desele proteste în faţa sediului Primăriei Iași, fi-ind nemulţumit de faptul că nu i se retrocedează o suprafaţă de teren, deși are o hotărâre judecătorească definitivă.

Rădună nu este sin-gurul care vrea să șocheze prin sloganul său, iar în Moldova se pare că po-liticienii sunt dotaţi cu o doză superioară de ingeni-ozitate. Astfel, candidaţii USL Neamţ au luat startul cu o campanie de teasing prin care le cereau cetăţe-nilor să spună ce îi stre-sează. Sub sloganul “USL

te scapă de stres! Votează cu cap!”, cei trei candidaţi Vlad Marcoci, Cătălin Drăgușanu și Eugen Ţapu Nazare, promit electoratu-lui că îl vor scăpa de stres în schimbul votului pe 9 decembrie.

Candidaţii ARD nu s-au lăsat mai prejos, iar echipele lor de campanie au creat mai multe modele de pliante. Pe unul dintre modele au lipit prezerva-tive cu mesajul „Vrei să te eliberezi de stresul provo-cat de USL? Protejează-te și ardei-i în cabină!”, iar pe altul au lipit un Superglue, alături de mesajul „Ţi-a distrus viitorul guverna-rea USL? Repară-l!”. Un alt model de pliante conţinea un pachet de batistuţe de unică folosinţă însoţite de sloganul „Îţi dau lacrimi-le văzând ţara distrusă de USL? Ia o batistă!”.

Dacă aţi crezut că nu-

mai moldovenilor le mer-ge mintea, v-aţi înșelat. În Timișoara, Cornel Sămăr-tinean, care optează pen-tru un fotoliu de deputat de Timiș, și-a concentrat atenţia mai mult asupra doamnelor, oferindu-le acestora ciorapi și lenjerie intimă pe a căror ambalaj a lipit un pliant electoral.

Un alt slogan cel pu-ţin curios este cel al fos-tului comentator sportiv Dumitru Pelican, candidat USL în sectorul 2, „Vrei să scapi de clan? Votează Pe-lican!”.

Tot în Bucureşti, Ghe-orghe Udrişte, candidat ARD în sectorul 6, s-a in-spirat pentru sloganul de campanie din propriul CV. Fost director la Metrorex, el s-a gândit că cel mai bine l-ar reprezenta sloganul: “Udrişte, Omul Metrou!”. Nu este singurul care şi-a

ales sloganul după ultima funcţie deţinută. Vasile Ciornobreve, candidat PP-DD şi şef de gară, transmite un mesaj clar electoratului: “Prindeţi ul-timul tren!” Inedit este şi felul în care colegul său de partid, Ilie Potecaru, a ales să se adreseze alegătorilor, scurt şi cuprinzător. Hotărât, Potecaru spune: “S-o facem!”

Specialiştii spun însă că în contextul actual, în care oamenii susţin că s-au săturat de clasa politică, cele mai eficiente mesaje vor fi cele care merg pe ideea schimbării. Cu toate acestea, în condiţiile în care mai toate partidele au fost la guvernare, iar oamenii au rămas tot cu nemulţumiri, astfel de sloganuri nu mai prezintă încredere, mai scrie ziarul Gândul.

Sloganuri la alegeri: "Fur mai puţin ca ei!", „USL te scapă de stres!”, „ARDe-i în cabină!”, “Prindeţi ultimul tren!” sau “S-o facem!”

Ca cetăţean român, mă doare nespus

de mult să văd că unii poli-ticieni dau dovadă de cre-ativitate și imaginaţie doar atunci când vine vorba de a folosi un slogan șocant, simpatic, comic ș.a.m.d., iar când este vorba de re-zolvarea problemelor ro-mânilor singura imagina-ţie care le trece prin creier este aceea din visurile frec-vente pe care mulţi dintre aleșii noștri le au în timpul puiului de somn pe care îl trag în Parlament.

Mă doare să văd că o mare parte din românii de rând se lasă înduplecaţi de un pix, un mic, o bere și mai nou o batistă, un su-per glue sau chiar un pre-zervativ, pentru a-și vinde votul unor oameni care ar trebui să treacă încă o dată printr-o bancă de liceu,

înainte de a se așeza într-un fotoliu de parlamentar.

Mă doare să văd că se cheltuie milioane de euro pe campanii electorale, pentru ca ulterior, cei care ajung în posturile mult râvnite să încerce să scoată de sute de ori mai mult de-cât au risipit în luna din pe-rioada alegerilor. Bani care de regulă, partidul ajuns la putere îi recuperează de pe spinarea alegătorilor, fie prin taxe și impozite împo-vărătoare, fie prin corupţie, fie prin trafic de influenţă, fie prin alte metode neor-todoxe practicate de către unii dintre ei.

Mă doare, să știu că au trecut 23 de ani în care am sperat în zadar la o schim-bare reală și la o direcţie bună. Dar și mai mult mă doare gândul că și după 9 decembrie ne așteaptă un viitor la fel de sumbru...


Z I U A R O M Â N I E I Î N M A D R I D

Cu prilejul săr-bătoririi Zilei Naţionale a

României, Centrul Hispa-no Român din Coslada, gestionat de Fundaţia Ibe-roamerica Europa - CI-PIE, a organizat, sâmbătă 1 decembrie, o serie de ac-tivităţi socio-culturale.

Evenimentul a fost de fapt un adevărat oma-giu adus unor personali-tăţi însemnate ale culturii românești: marele sculp-tor Constantin Brâncuși (1876-1957), considerat pionier al modernismu-lui și dramaturgul, jurna-listul și scriitorul român Ion Luca Caragiale (1852-

1912), de la a cărui moarte anul acesta se împlinește un secol.

Seria de activităţi a început cu ce-a de-a patra ediţie a Turneului de Ta-ble, un joc cu mulţi adepţi în rândul românilor.

A urmat expoziţia de desen infantil, intitula-tă „România în inimă” și realizată de copiii centru-lui. Prin desenele expuse copiii români au încercat să transmită publicului, dorinţele și gândurile lor vis-á-vis de ţara lor.

Începând cu orele 13:30, cei prezenţi au pu-tut admira cele două mari expoziţii care au dat nume

actelor comemorative: „Reîntâlnire cu Brâncuși în Centrul Hispano Ro-mân din Coslada. Expo-ziţia de sculptură, cu peste 50 de piese, a descoperit vizitanţilor o parte din munca realizată de elevii români și spanioli parti-cipanţi la cursul de sculp-tură organizat de către centru. Momentul a fost îmbogăţit prin prezenţa sculptorului, pictorului și restauratorului român Gigi Busuioc Bucovinea-nu, care a adus și câteva din propriile opere (de o mărime impresionantă), dintre care a ieșit în evi-

denţă un frumos portret al lui Brâncuși.

Cu o vastă experienţă în arta sculpturii și restau-rărilor, Busuioc a transmis elevilor prezenţi, atât parte din cunoștinţele sale, cât și dragostea pentru lemn și daltă. Pentru munca și dăruirea sa, centrul l-a premiat cu o Diplomă de onoare.

Apoi s-a trecut la în-mânarea Certificatelor de participare tuturor elevi-lor cursului de sculptură, a cărei primă parte a luat sfârșit sâmbătă.

Trebuiesc de aseme-nea amintite efortul făcut

în vederea colaborarii la acest eveniment a poetului George Mândru, membru al Asociaţiei de români „Dor Român” din Argan-da del Rey și autor a două cărţi de poezii prezentate anterior în centru și nu în ultimul rând implica-rea totală a lui Anton Dă-nuţ Scutelnicu, membru al Asociaţiei Filateliștilor români, care a prezentat o frumoasă expoziţie de timbre relaţionate cu Ma-rea Unire Naţională a Ro-mâniei de la 1 Decembrie 1918, precum și tablouri și opere ale sculptorului ro-mân Constantin Brâncuși.

După toastul și de-

gustarea deliciosului co-zonac românesc, veșnic prezent pe masa de Cră-ciun, seria de activităţi s-a încheiat cu proiecţia piesei de teatru în limba româ-nă „O noapte furtunoasă”, scrisă de I. L. Caragiale și înregistrată în studiourile Televiziunii Române, în anul 1984.

Ediţia pe DVD face parte din colecţia „Tea-trului Naţional al Televi-ziunii”, realizată de TVR Media. această activitate intitulată „Caragiale veș-nic actual”, s-a desfășurat cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Ma-drid.

Ziua Naţională a României la Centrul Hispano Român din Coslada

Ziua României celebrată în Fuencarral El Pardo

Asociaţia His-pano Română

IntegraMas a organizat în districtul Fuencarral El Pardo din Madrid o activitate de prezentare a semnificaţiei istorice a actului unirii de la 1 de-cembrie 1918.

Alături de mem-brii asociatiei, la acest eveniment au participat cetăţeni din zona Fuen-carral El Pardo, repre-zentanţi ai altor asociaţii

din America de Sud, pre-cum și Elena González Moñux, viceconsilier în Cabinetul de Justiţie și Administraţie Publică din Comunitatea Ma-drid.

La încheierea ac-tului, cei prezenţi au degustat din produsele culinare cu specific ro-mânesc pe care repre-zentaţii asociaţiei le-au pregătit cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Românii din C o r r e d o r u l Henares și-au

dat întâlnire de 1 și 2 De-cembrie la Recinto Ferial din Torrejon de Ardoz, unde cu prilejul Zilei Na-ţionale a României, a avut loc un Târg de Produse Românești.

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Pro Vita Lex din localita-

te și Uniunea Muncitori-lor Români, în colaborare cu Romexpo, Camera de Comerţ și Industrie a Ro-mâniei și cu Primăria ora-șului Torrejon de Ardoz și sponzorizat de firma de telefonie Lebara, care a oferit românilor posibi-litatea de a suna gratis în România dintr-un camion dotat cu cabine telefonice.

După cum ne putem imagina, de la târg nu au lipsit micii, cozonacii și alte produse culinare tipi-ce plaiurilor românești și nici muzica și jocul. Cân-tăreţul de muzică popula-ră Ioan Marcu grupurile de dans Pro Vita și Mun-tenia i-au ajutat pe româ-nii prezenţi la eveniment să nu simtă frigul de afară.

Printre altele, la Târ-gul de Produse Românești au avut loc o paradă de costume populare și o ex-poziţie de obiecte tradiţio-

nale românești aparţinând Asociaţiei organizatoa-re, iar spre bucuria celor mici, s-au strâns scrisori ale copiiilor pentru Moș Crăciun.

La eveniment a fost prezent și consilierul de-partamentului de Bunăs-tare, Imigraţie și Admi-nistraţie, Ruben Martinez din cadrul Primăriei loca-le.

Tot în Torrejon de ar-doz, Asociaţia Europeană Mioritza a sărbătorit Ziua

Naţională a României, printr-o expoziţie refe-ritoare la cultura româ-nă, alcătuită din costume populare tradiţionale, obiecte de ceramică ro-mânească și fotografii cu România, expoziţie care va putea fi vizionată de-a lungul lunii decembrie, la sediul asociaţiei situate pe Calle solana, nr.13.

Sâmbătă, 1 decem-brie, copiii românilor din Torrejon de Ardoz, mulţi dintre ei născuţi în Spa-nia, li s-a ţinut o scurtă “lecţie” de istorie, în care li s-a explicat semnificaţia “Marii Uniri de la 1 De-cembrie 1918”, iar româ-nii au putut viziona filmul “Nea Mărin miliardar”.

În Torrejon de Ardoz trăiesc peste 10.000 de ro-mâni, fiind cea mai mare comunitate de imigranţi din localitate, și reprezen-tând 8,49% din populaţia orașului.

Petrecere românească la Restaurantul “Transilvania” din Alcala de Henares

Restaurantul “Tran-silvania”, un local cu speci-fic românesc din Alcala de

Henares, a fost locul de în-tâlnire a unui grup de ro-mâni din zona Comunită-ţii Madrid, care au dorit să sărbatorească împreună Ziua Naţională a Româ-niei, în seara de 1 decem-brie, informează Asociaţia Integra Mas, cea care s-a însărcinat să-i strângă în acest loc pe cei 70 de ro-mâni prezenţi la petrecere.

„Deși departe de casă, cei prezenţi am reușit să petrecem românește și să mai uităm pentru o seară de dorul de casă”, a decla-rat pentru România Ex-pres, Ana-Maria Roman, președinta asociaţiei.

Românii s-au întrecut în dans, au cântat, într-o atmosferă de bună dispo-ziţie și sărbătoare.

Târg de Produse Româneşti în Torrejon de Ardoz


Z I U A R O M Â N I E I Î N S PA N I AC A S T I L IA- L A M A N C HA

ISTORIA ROMâNIEI DEZBăTUTă LA UNIVERSITATEA CASTILIA-LA MANCHA

Cu prile-jul Zilei Naț i on a l e

a României, Consulatul ţării noastre la Ciudad Real a organizat o serie de manifestări dedicate co-munităţii românești din Castilia-La Mancha.

Astfel, joi, 29 no-iembrie a avut loc lansa-rea cărții ”Femei în infer-nul concentraţionar din Romania 1945 – 1989”, edițiile în limbile româ-nă și engleză, de Grațian Cormoș.

Vineri, 30 no-iembrie, în Aula Mag-na a Facultății de litere a Universității Castilia-La Mancha din Ciudad Real, s-a desfășurat Conferința ”România – 100 de ani de istorie, 10 priorități naționale”, susținută de către decanul Facultății de istorie a Universității din București, domnul profe-sor universitar dr. Adrian Cioroianu, fost ministru de externe al României în

guvernul Tăriceanu.De asemenea,

sâmbătă, 1 decembrie, în sala de concerte a Cazi-noului Vechi din Ciudad Real, români și spanioli au asistat la un concert de gală susținut de soprana Alexandra Coman, acom-paniată la pian de către doamna prof. univ. dr. Li-via Teodorescu-Ciocănea.

Soprana româncă a încântat audienţa cu mai multe piese de operă şi compoziţii ale unor autori români şi spanioli, pre-cum Tiberiu Brediceanu, Barbieri, George Enescu, José Serrano şi chiar Fed-erico García Lorca, dar şi de Strauss, Giacomo Puc-cini, Litsz sau Chopin.

La concert au fost prezente și personalităţi ale zonei, precum consili-erii de festivităţi și relaţii cu publicul, Frasi Lópezy, respectiv Juan Manuel Gallardo, care au repre-zentat Primăria din Ciu-dad Real.

Manifestări cultural-artistice şi ştiintifice de Ziua României la Ciudad Real

Pentru al pa-trulea an con-secutiv, Ta-

rancón a fost ales drept scenariu în vederea iniţie-rii programului de activi-tăţi culturale desfășurate cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Astfel, cea de-a pa-tra Săptămână Culturală organizată de Asociaţia Hispano Română din pro-vincia Cuenca a fost inau-gurată joi, 29 noiembrie, în Tarancón, cu expoziţia intitulată “România cu suflet cuencan”, de Violeta Persea, expoziţie care poa-te fi încă vizionată până pe 13 decembrie, la etajul întâi a auditoriului muni-cipal din orașul Tarancón.

Cu prilejul Zilei Na-ţionale a României, Viole-ta Vartic, președinta asoci-aţiei organizatoare, a dorit ca “motto-ul timpurilor în care trăim să fie unitatea”. Cu alte cuvinte prin aceas-tă expoziţie se urmărește obţinerea unei comunicări prin intermediul artei.

Violeta Persea, care se simte în Cuenca la fel ca acasă, locuiește de mai mulţi ani în capitala pro-vinciei.

Obiectivul expoziţi-ei este acela de a face cu-noscută arta practicată de persoane obișnuite care trăiesc în provincia Cuen-ca.

“Simte o dragos-te nespusă faţă de artă, a făcut Şcoala Populară de Artă în România și con-tinuă să se formeze aici. Tablourile sunt rezultatul dăruirii sale, tocmai de aceea transmit multă în-curajare, mult har și mult sentiment”, afirmă Violeta Vartic despre protagonista expoziţiei.

Autoarea, la rân-

dul ei, declară că îi place să picteze orice: abstract, portrete sau peisaje. “Pen-tru mine a picta înseamnă a uita de lumea reală, toc-mai de aceea sunt recu-noscătoare pentru opor-tunitatea dăruită”, este răspunsul umil al Violetei Pesea, care deși a avut mai multe expoziţii în Cuen-ca, în Tarancón se află la prima experienţă de genul acesta.

La inaugurarea ex-poziţiei au fost prezenţi atât membri ai Asociaţi-ei Hispano Române din provincia Cuenca, cât și consililierul însărcinat cu probleme de Cultură, Fes-tivităţi și Participare Cetă-ţenească, María Victoria Saiz, precum și diferiţi consilieri ai grupului Mu-nicipal Socialist.

Vineri, 30 noiem-brie s-a încheiat cursul “Limba, identitatea cul-turală a unei ţări”, proiect la care au participat peste 30 de persoane, atât în Ta-rancón, cât și în Cuenca. Cursul s-a desfășurat pe perioada 1 mai-30 noiem-brie și a fost finanţat de Guvernul României, prin intermediul Departamen-tului Românilor de Pre-tutindeni. În 4 decembrie, la sediul Asociaţiei Hispa-no Române din provincia Cuenca, “Taranconeros por Rumanía”, care au par-ticipat la proiectul “Salud y sonrisa”, au împărtășit celor prezenţi experienţele lor.

Actul central al co-memorării Zilei Marii Uniri a fost cel de pe 1 decembrie, din Cuenca și cel de pe 2 decembrie, din Villamayor de Santia-go, unde a fost proiectată pelicula “Vinicer- septem-brie românesc”, realizată

de spaniolii Carmen Ru-bio și José Manuel Oñoro. Prin intermediul filmului s-a încercat o prezentare pentru publicul spani-ol, a României și a inimii românilor din diaspora, după cum a afirmat Vio-leta Vartic, care și-a expri-mat regretul de a nu fi avut posibilitatea de a proiecta pelicula și în Tarancón, acolo unde primăria nu a putut oferi o sală de pro-iecţie.

În Villamayor de Santiago, Ziua României a fost sărbătorită cu sar-male și cozonaci, însoţite de expoziţia “Români din Cuenca”, de Ion Vasinc.

Ce-a de-a IV- a Săp-tămână Culturală Hispa-no Română din provincia Cuenca se va încheia în 5 decembrie, în Quinta-nar del Rey, unde va avea loc o expoziţie fotografică intitulată “Descoperă Ro-mânia”.

Asociaţia Hispano Română din provincia Cuenca, care a făcut mari eforturi pentru a duce la

bun sfârşit cea de-a IV-a Săptămână Culturală, are aproximativ 500 de afiliaţi, cifră care în ultimul an s-a micşorat cu aproape o sută de persoane. Doamna Vartic afirmă că numai în ultimul an, peste 800 de oameni din provincie au beneficiat de munca celor implicaţi în activităţile asociaţiei. “Medieri de conflicte, sprijin în vederea re-patrierilor unor persoane decedate, intermedieri pentru obţinerea unor lo-curi de muncă, traduceri, echivalări de titluri, con-silieri laborale, activităţi de consulat itinerant, şi multe alte intervenţii din partea noastră au fost de mare utilitate pen-tru românii din provin-cia Cuenca”, a asigurat preşedinta asociaţiei.

Mai mult, doamna Violeta Vartic afirmă că în utlimul an (din septembrie 2011 până în octombrie 2012), peste 120 de familii care locuiau în această provincie s-au întors în ţară. Cel puţin zece fa-milii din Tarancón au fost nevoite să renunţe la pro-priile case şi să se întoarcă în România, din pricina imposibilităţii achitării ipotecilor. de asemenea, în momentul de faţă, trei familii din Tarancón care se confruntă cu aceeaşi situaţie, se află în pericol de a fi evacuaţi.

PESTE 120 DE FAMILII S-AU ÎNTORS ÎN ROMâNIA

Ziua României sărbătorită în Cuenca şi Tarancón


S PA N I A

Un incendiu iscat pe 1 decembrie

într-o tabără de aproxi-mativ 40 de romi, situată pe malul râului Urumea, la marginea localităţii As-tigarraga (Guipúzcoa), a lăsat mai multe persoane fără „locuinţă”.

Potrivit informaţiilor furnizate de către poliţia locală, la originea incen-diului izbucnit în jurul orei 13:45, se află o mini-butelie de camping, folo-sită de o femeie care gătea într-una dintre barăcile ta-berei. Având în vedere că barăcile erau lipite una de

cealaltă și erau construite din lemn, plasticuri și re-sturi de mobilă, focul s-a întins cu repeziciune și la „locuinţele” vecine.

Pompierii din Do-nostia (San Sebastian) au intervenit promt în stin-gerea incendiului, care până la urmă a distrus

complet șapte barăci în care locuiau în jur de 20 de persoane, printre care și mai mulţi minori. Din fericire incendiul nu s-a soldat cu victime.

La locul faptei s-au deplasat câteva patrule ale poliţiei basce (Ertzaintza), ale Gărzii Municipale din Astigarraga, precum și re-prezentanţi ai provinciei și ai primăriei din localitate, care le-au oferit celor afec-taţi un adăpost provizoriu. Cu toate acestea, potrivit autorităţilor, romii au re-fuzat propunerea, prefe-rând să se stabilească în barăcile care nu au fost afectate de incendiu.

Fundaţia Osasuna şi-a propus în

luna decembrie să vină în sprijinul imigranţilor. În sensul acesta, sâmbătă 24 noiembrie, a organizat cel de-al patrulea Turneu Internaţional de Fotbal 7, la care au participat echipe din nouă ţări: Peru (campioană în ediţia din 2011), Romania, Argen-tina, Senegal, Columbia, Algeria, Ecuador, Maroc şi Bolivia.

Câştigătoarea ediţiei de anul acesta a fost România, care a învins în

finală echipa Ecuadorului, cu scorul de 3-0. Pe locul al treilea s-a situat echipa Marocului, care s-a impus în finala mică, în faţa Sen-egalului, cu scorul de 4-2. Deşi ceilalţi participanţi nu au reuşit să "urce" pe podium, prin intermediul Fundaţiei Osasuna, toţi au avut prilejul de a se bucu-ra de o zi specială de fotbal şi divertisment.

Decernarea premiilor a avut loc în prezenţa lui Manuel Ganuza, manager la Osasuna şi a lui Diego Maquirriáin, director al

Fundaţiei Osasuna. În fe-lul acesta, clubul alb-roşu a dorit să vină în sprijinul Zilei Internaţionale a Imi-grantului, sărbătorită pe 18 decembrie.

Anul acesta "Con-tigo somos 12" (Fundaţia Osasuna) s-a implicat în multe alte activităţi sociale cum ar fi: lupta împotriva violenţei, lupta împotriva cancerului, lupta împotri-va maltratării sau în în-curajarea educaţiei, fami-liei, donatorilor, relaţiilor, solidarităţii sau a vârstni-cilor şi copiilor.

România, campioana Turneului Internaţional de Fotbal 7 din Tajonar

NAVA R R A

Un incendiu distruge jumătate din tabăra unor romi din Astigarraga

ŢA R A BA S C I L O R

Chiriașii unei locuinţe situa-te pe Calle del

Crucero din Burgos au solicitat ajurul Serviciu-lui de Urgenţe, sunând la 112, după ce au observat că cel mai mic locuitor al casei, un copilaș de un an, a leșinat fără ca cineva să știe care este motivul acestui fapt.

Incidentul s-a produs într-un apartament situat la etajul al doilea, în care

locuiau cu chirie zece cetăţeni de naţionalitate română. După primele investigaţii, se pare că la aragazul folosit de aceștia s-a produs o defecţiune în timp ce găteau.

Serviciile de Urgen-ţă au sosit promt la faţa locului, unde au oferit îngrijiri medicale tutu-ror celor nouă afectate de intoxicare, printre care și doi copii, unul de un an și altul de șapte ani.

Ulterior, cei nouă ro-mâni au fost transportaţi la Spitalul Universitar din Burgos, în vederea unui examen medical detaliat.

La faţa locului s-a deplasat și un specialist de la Repsol Gas, care a măsurat în aer o cantitate de 400 ppm de gaz, repre-zentând o concentraţie foarte mare de monoxid de carbon.

Pompierii din Bur-gos au fost de asemenea

solicitaţi la domiciliul unde s-a produs inciden-tul, pentru a se asigura că ventilaţia încăperilor s-a executat în mod cores-punzător. Potrivit decla-raţiilor acestora, la intoxi-carea celor nouă persoane cu monoxid de carbon a contribuit și faptul că lo-cuinţa era închisă aproa-pe ermetic din pricina fri-gului de afară. Acest lucru a împiedicat gazul să iasă din casă.

C A S T I L IA- L E O N

Nouă români intoxicaţi cu monoxid de carbon într-un apartament din BurgosToţI CEI NoUă RoMâNI SUNT ÎN AFARA ORICăRUI PERICOL

Casa în care locuiesc cei nouă români


S PA N I A

Centrul Hispa-no Român din

Coslada pune la dispoziţia cititorilor România Ex-pres programul centrului pe luna decembrie. Printre activităţile care se vor des-fășura în cadrul centrului găsim și o dezbatere juri-dică având ca subiect prin-cipal "modificări în cazul evacuărilor persoanelor aflate în imposibilitatea de a-și plăti ipoteca" și care va avea loc miercuri, 13 decembrie, la orele 18:00.

10/12/2012 - 18:00 - 19:00 - Atelier de relaxare (este nevoie de înscriere anticipată la centru; locuri limitate). 12/12/2012 - 17:00 - "Sfa-turi și trucuri pentru a pu-tea intra pe piaţa muncii": Atelier de muncă.13/12/2012 - 18:00 - 20:00 - "Modificări în cazul eva-cuărilor persoanelor aflate în imposibilitatea de a-și plăti ipoteca": dezbatere juridică.14 sau 19/12/12 (dată în curs de stabilire) - după amiază (oră în curs de

stabilire) - "Cunoaște Ma-drid Junior": Vizită la Fa-brica Viselor (Loteria Cră-ciunului).15/12/2012 - 11:00 - 13:00 - "Cunoaște-ţi legile": Mo-dulul "Drepturi și obliga-ţii. Cadru Constituţional".17/12/2012 - 18:00 - "Îm-podobim pomul de Cră-ciun": Atelier infantil în cadrul căruia copiii ajută la decorarea Centrului în vederea întâmpinării săr-bătorilor de iarnă.19/12/2012 - 17:00 - Con-fecţionare de ornamente de Crăciun: Atelier infan-til de lucru manual.21/12/2012 - 12:30 - "Scri-soarea mea către Moș Crăciun / Cei trei magi" (ediţia a IV-a): Concurs de scurte povestiri pentru copii (A se verifica terme-nii și condiţiile).22/12/2012 - 11:00 – 13:00 - Cunoaște-ţi legile: Modulul "Instrumente de acces la ocuparea forţei de muncă".24/12/2012 - 11:00 – 12:00 - "Crăciun, dulce Crăciun...": atelier infantil de povești internaţionale de Crăciun".28/12/2011 - 12:00 - "Ia-ţi adio de la 2012 împreună cu noi!": Toast pentru des-părţirea de 2012.

29/12/2012 - 11:00 – 13:00 - "Cunoaște-ţi le-gile": Modulul "Legislaţia spaniolă privind străinii".Dată în curs de stabilire - oră în curs de stabilire - "Cunoaște Madridul!": Vizită la expoziţia "Arta Cartier", în cadrul Muze-ului Thyssen-Bornemisza.De-a lungul lunii decem-brie - a se consulta orarul centrului - "O jucărie, un zâmbet": Campanie de strângere de jucării pentru copiii aflaţi în nevoi.

Luni, joi şi vineri - 10:00 - 14:00 - Orientare laborală (în ordinea sosirii)Marţi şi miercuri - 15:00 - 19:00 - Orientare labora-lă (în ordinea sosirii)Marţi şi miercuri - 10:00 - 15:00 - Consiliere juridi-că individuală (în ordinea

sosirii)Luni şi joi - 15:00 - 20:00 - Consiliere individuală (în ordinea sosirii)Luni - 18:00 - 20:00 - Consiliere psihologică in-dividuală (cu programare)Marţi şi joi - 12:00 - 14:00 - Consiliere psihologică individuală (cu programa-re)Marţi - 18:00 - 19:30 - Curs de informatică (nivel începător I)Miercuri - 18:00 - 19:30 - de informatică (nivel înce-pător II)Joi - 12:00 - 13:30 - Curs de informatică (nivel me-diu)Marţi - 17:00 - 18:00 - Curs de InternetMarţi - 12:00 - 13:30 - Curs de Limba Română (nivel începător)Joi - 18:00 - 19:30 - Curs de Limba Spaniolă (nivel începător)Marţi - 11:00 - 12:00 -

Curs de Limba Engleză (nivel elementar)Joi - 11:00 - 12:00 - Curs de Limba Engleză (nivel mediu)Joi - 18:00 - 20:00 - “Par-lez-Vous Français?”: Curs de Limba Franceză (nivel elementar)Luni şi Miercuri - 10:00 - 13:00 - Curs de pictură pentru adulţiSâmbătă - 11:00 - 13:00 - Curs de sculpturăMiercuri - 18:00 - 19:00 - Curs de dans: Sevillanas (nivel elementar)Vineri - 10:30 - 11:30 - Curs de dans: Sevillanas (nivel mediu)Marţi - 17:00 - 19:00 - În-tâlnirea femeilorMarţi / Joi - 10:30-11:30; 11:30-12:30; 12:30-13:30 - Pilates (exerciţii fizice cu metoda Pilates). Cedare de spaţiu.Luni şi Miercuri 16:00 - 18:00 - Sprijin școlar (Mo-

nitorizare în vederea reali-zării temelor pentru acasă și de revizuire)Luni şi Miercuri 18:00 - 19:00 - Ateliere infantile Sâmbătă 17:30 - 19:00 - Seară de cinema De Luni până Vineri - A se consulta orarul cen-trului - Vrei să-ţi creezi propria asociaţie? Noi te ajutăm. Informare și con-siliere (cu programare).De Luni până Vineri - A se consulta orarul centru-lui - CEPI și noile funcţii ale Comunităţii Madrid în procedurile legate de imigraţie. Elaborare de ra-poarte de "habitabilidad" și arraigo social" (cu pro-gramare).De Luni până Sâmbătă - A se consulta orarul cen-trului - Acces la InternetDe Luni până Sâmbătă - A se consulta orarul cen-trului - Acces la BibliotecăDe Luni până Sâmbătă - A se consulta orarul cen-trului - Acces la Ludotecă (a se consulta termenii și condiţiile legale).

Menţionăm că ora-rul Centrului Hispano Ro-mân din Coslada este: de luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Ana-Maria Marinescu,CEPI Corredor de Henares

C O M U N I TAT E A M A D R I D

Program de activităţi la Centrul Hispano Român din Coslada în luna decembrie

Institutul Cultu-ral Român de la Madrid și Clubul

Ilustratorilor colaborează cu Primăria din Alcalá de Henares, Asociaţia Hispa-no-Română Integramás și Centrul Hispano-Român Alcalá de Henares gesti-onat prin Fundación Ibe-roamérica Europa în vede-rea prezentării expoziţiei

„Poveste în povești“ în ca-drul proiectelor organi-zate la Alcalá de Henares cu ocazia Zilei Naţionale a României, informează Institutul Cultural Român de la Madrid.

Expoziţia va avea loc în perioada 1-15 de-cembrie 2012, la Centrul Hispano-Român din Al-calá de Henares (C/Goya

5, 28007 Alcalá de Hena-res; luni-sâmbătă, 10:00-21:00). Intrarea este gra-tuită.

„Poveste în povești“Artiști: Irina Dobres-

cu, Amalia Dulhan, Cris-tiana Radu, Oana Ispir, Mihaela Paraschivu, Se-bastian Opriţa, Stela Lie

Artiștii propun o că-lătorie în universul colorat al ilustraţiei poveștilor ro-mânești, o modalitate de a-i cunoaște atât pe aceș-tia, ca artiști, ca persoane, cât și poveștile cu care au crescut, pe care încă le ci-tesc sau care, pur și sim-plu, izvorăsc din gândurile sau întâmplările cotidiene. Fiecare ilustraţie spune astfel două povești, una cu Ilene Cosânzene și Harapi Albi, iar cealaltă a ilustra-torului.

Clubul Ilustratorilor a

fost creat în 2006, la iniţi-ativa lectorului universitar Stela Lie (președinta Clu-bului) și se compune din artiști coagulaţi în jurul unei preocupări comune: pasiunea pentru imagine/ desene, pentru construc-ţia de naraţiuni vizuale și pentru incursiunile în zo-nele de contact ale textului cu imaginea.

Tot la Centrul Hispa-no Român din Alcalá de Henares, de 1 Decembrie, s-au desfășurat mai multe activităţi, precum o Con-ferinţă despre semnificaţia istorică a Zilei Naţionale a României, susţinută de doamna Ileana Bucuren-ciu, traducător și profesor universitar, activităţi pen-tru copii (desen și pictură, concurs etc.), un concert și o degustare gastronomi-că cu specific românesc.

Expoziţia „Poveşti în poveşti” la Centrul Hispano Român din Alcala de Henares

Program de activităţi în luna

decembrie

Activităţi permanente

Nr.3 5-18 decembrie 2012 www.romaniaexpres.es 9P U B L I C I T A T E

Mezeluri româneştiDirect de la producătorProduse proaspete şi nevidate

Alegerea îţi aparţine!

Madrid: C/Maqueda, 132 (metro Aluche) Alcala de Henares: C/Juan de Austria, 5 (lângă autogară) Coslada: C/Doctor Ochoa, 1 (în Plaza del Sol) Arganda del Rey: C/Misericordia, local 3,4 (vis-á-vis de galerie) Calatayud: C/Benedicto XIII, 4 Zaragoza: C/Reina Fabiola, 31 (lângă Hotel Bostom) C/Duque Villahermosa, 4 (lângă Plaza Roma

Avem şi produse fără porc

CARNE 100%


Rezultatele ultimei etape şi clasamentul grupelor:GRUPA APSG - FC Porto 2- 1Dinamo Zagreb - Dinamo Kiev 1 - 1

GRUPA BOlympiakos - Arsenal 2 - 1Montpellier - Schalke 04 1 - 1

GRUPA CMalaga - Anderlecht 2 - 2AC Milan - Zenit Sankt Petersburg 0 - 1

GRUPA DBorussia Dortmund - Manchester City 1 - 0Real Madrid - Ajax Amsterdam 4 - 1

GRUPA E Chelsea - Nordsjalland 6 -1Şahtior Doneţk - Juventus 0 - 1

GRUPA F Bayern München - Bate Borisov 4 - 1Lille - Valencia 0 - 1

GRUPA GCeltic Glasgow - Spartak Moscova 2 - 1FC Barcelona - Benfica Lisabona 0 - 0

GRUPA HSporting Braga - Galatasaray Istanbul 1 - 2Manchester United - CFR Cluj 0 - 1

S P O R T

FC Barcelona se menţine pe pri-mul loc în cla-

samentul mondial pe luna noiembrie stabilit de Fe-deraţia Internaţională de Istorie și Statistică a Fot-balului (IFFHS), cu 345 de puncte, fiind urmată de Atletico Madrid (298 de puncte) și de Boca Juniors

(284 p).În topul lunii noiem-

brie, poziţia a patra este ocupată de câștigătoarea Ligii Campionilor, Chel-sea Londra (263 p), iar a cincea de ehipa germană Bayern Munchen (260 p), ele fiind urmate de Uni-versidad de Chile (259,5 p).

Real Madrid se găseș-te abia pe locul al șaptelea (257 p), iar top 10 este în-cheiat de Corinthians (240 p) și Athletic Bilbao (226 p) și Olympique Lyon (224 p).

Formaţia portughe-ză Benfica Lisabona a fost desemnată echipa lunii octombrie.

Cea mai bine poziţi-onată echipă românească a acestui top este Steaua București, care a coborât cinci poziţii și ocupă locul 41 (179,5 p), iar urmă-toarea este CFR Cluj, care ocupă locul 42, în urcare de pe 63 (179 p).Urmează Rapid București, care de asemenea a urcat de pe 109 pe 93 (126 p).

FC Vaslui, în schimb, a înregistrat o coborâre de 23 de locuri, cea mai serioasă între echipele

românești, de pe 114 pe 137 (106, 5 p), în timp ce Dinamo București a urcat de pe locul 194 pe 183 (92 p), iar Petrolul Ploiești de pe locul 485 pe 326 (71,5 p), aceasta din urmă fiind echipa care în luna octom-brie a consemnat cea mai semnificativă ascensiune a unei formaţii românești în acest clasament.

Oţelul Galaţi și Con-cordia Chiajna se află am-bele pe locul 368, cu câte 67 de puncte, iar Astra Giurgiu a urcat pe poziţia 426, de pe 577 (60,5 p).

Ultimele cluburi ro-mânești prezente între primele 500 cele mai bune echipe sunt Pandurii Târ-gu Jiu, care ocupă poziţia 431, în urcare de pe 464 (60 p), și Gaz Metan Me-diaș care se află pe 448, în scădere de pe 446 (59 p).

FC Barcelona se menţine pe primul loc în clasamentul IFFHS

CFR CLUJ INTRă ÎN TOP 50, ALăTURI DE STEAUA BUCUREŞTI

F O T BA L

CFR Cluj a scris s ă p t ă m â n a aceasta o pa-

gină istorică în Liga Cam-pionilor, după ce a învins cu 1-0, pe Old Traford, legendara echipă Man-chester United, însă a ra-tat calificarea în optimile competiţiei, datorită fap-tului că Galatasaray a tre-cut cu 2-1, în deplasare, de Sporting Braga. CFR Cluj s-a calificat însă în 16-imi-le Ligii Europa, acolo unde va fi cap de serie, la tragerea la sorţi care se va desfășura la 20 decembrie.

Un gol de toată fru-museţea marcat de Luis Alberto, în minutul 56,

printr-un șut de la 30 de metri, le-a dat feroviari-lor speranţa de calificare în optimi, însă în cealaltă partidă a grupei H, elevii lui Fatih Terim au reușit să întoarcă scorul în favoara lor, după ce au fost con-duși cu 1-0. Paulo Sergio poate fi mândru de elevii săi, care au optat pentru un joc ofensiv, mai ales în repriza secundă, când Sougou, Bastos și Rui Pedro au pus în pericol poarta spaniolului De Gea în repetate rânduri.

CFR Cluj a obţinut în acest sezon cea mai im-portantă victorie a unei echipe românești în isto-

ria grupelor Ligii Campi-onilor, chiar dacă englezii au jucat cu o echipă de re-zervă, având deja califica-rea în buzunar. De altfel și cele 10 puncte acumulate de CFR reprezintă punc-tajul maxim obţinut de o echipă românească în gru-pele competiţiei, depășind performanţa Unirii Urzi-ceni, care în anul 2009 ob-ţinuse 8 puncte în grupe..

Victoria CFR-ului în faţa oamenilor lui Sir Alex Ferguson le-a adus arde-lenilor un milion de euro în plus, și cu siguranţă un coeficient pozitiv în vede-rea urcării în clasamentul mondial, însă necalifica-rea în optimi le-a lăsat un gust amar, aducându-le aminte de greșelile copilă-rești comise în meciul cu Galatasaray, care de fapt i-au trimis în Liga Europa.

Cel mai “observat” dintre fotbaliștii lui Paulo Sergio, Modou Sougou, a fost monitorizat de cei de la Newcastle și Aston Villa, dar și de francezii de la Lille. Însă analizaţi de “căutători de talente” au fost și portarul Felgueiras și mijlocasul Rafael Bas-tos, urmăriţi de cluburi

din Italia și Rusia.Manchester are sub

bagheta lui Ferguson, 110 victorii, 51 de egaluri și 39 de înfrângeri în Liga Campionilor, cucerind de două ori trofeul (în 1999 și 2008) de când se află la conducerea tehnică a “dia-volilor roșii”.

Manchester United: De Gea - Jones, Wootton, Smalling, Buttner - Powell (Macheda ‘73), Clever-ley (Scholes ‘45), Giggs (Fletcher ‘86) - Welbeck, Rooney, Hernandez. An-trenor: Alex Ferguson.

CFR Cluj: Felgueiras - Ivo Pinto, Cadu, Piccolo, Rada - G. Mureșan, Luis Alberto - Sougou (Kape-tanos ‘90+2), Rui Pedro (Aguirregaray ‘71), Ca-mora - Bastos (Maftei ‘78). Antrenor: Paulo Sergio.

Cartonaşe galbene: Scholes ‘90 / Cadu ‘49, Felgueiras ‘90+3.

Arbitri: Daniele Orsato (central) - Mauro Tonolini, Massimiliano Grilli (asistenţi) - An-drea De Marco, Mauro Bergonzi (asistenţi supli-mentari) - Lorenzo Man-ganelli (rezervă) - toţi din Italia.

CFR Cluj, o echipă jos pălăria!MANCHESTER UNITED - CFR CLUJ 0 - 1 (0 - 0)

F O T BA L E X P R E SLiga Campionilor


S P O R T

Pugilistul ro-mân Emil Pa-vel Pop, stabilit

de mai mulţi ani în Spania, l-a învins prin KO în run-da a șasea, pe compatrio-tul său Adrian Pîrlogea, într-un meci de box profe-sionist, versiunea TWBA, categoria semiușoară, dis-

putat în vederea urcării în topul boxrec și a disputării titlului intercontinental.

Meciul compus din șase runde de câte trei mi-nute a avut loc în Toledo, în 30 noiembrie, în cadrul unei gale mixte compusă din patru meciuri la profe-sioniști și două la amatori,

rivalul lui Emil Pop fiind unul experimentat, cu peste 45 de meciuri de box profesionist la activ și fost campion naţional la ama-tori la toate categoriile de vârstă prin care a trecut.

Duelul dintre cei doi sportivi români a fost unul foarte disputat, cu

schimburi dure de lovi-turi de ambele părţi, lucru care a ridicat publicul în picioare. În repriza a șa-sea, “Emilio” Pop, așa cum l-au “botezat” spaniolii, a reușit o combinaţie de lo-vituri finalizată cu un up-percut la ficat, care a pus capăt luptei dintre cei doi.

Victorie prin KO, așadar, în repriza a șasea și încă o victorie în contul mureșanului. Cu succesul de vinerea trecută Emil Pop a ajuns la ce-a de-a 17 victorie la profesioniști, din tot atâtea meciuri, 12 din ele prin KO.

Emil Pavel Pop, as-pirant la titlul interconti-nental, versiunea TWBA, este legitimat la celebrul club Tundra, având ca manager pe Enrique Soria și antrenat de legendarul Manolo del Río.

Duel românesc pe tărâm spaniolB OX

Boxerul român Lucian Bute, deţinător al

centurii NABF la catego-ria semigrea și fost deţină-tor al centurii IBF, ar putea boxa în luna martie a anu-lui 2013 cu dominicanul Edwin Rodriguez, infor-mează Boxingnews.

Potrivit sursei citate, Bute ar putea ajunge să boxeze cu dominicanul iar britanicul Carl Froch, campionul IBF la catego-ria supermijlocie, ar putea

cere revanșa cu danezul Mikkel Kessler, care l-a în-vins în 2010.

Acest lucru va fi po-sibil doar dacă federaţia internaţională va fi de acord ca Froch să nu boxe-ze în următorul său meci cu challenger-ul de drept Adonis Stevenson. În caz contrar Froch va trebui să boxeze cu Stevenson, iar Bute nu va avea șansa să îl întâlnească în martie pe Edwin Rodriguez, mai menţionează Boxingnews.

Lucian Bute ar putea boxa anul viitor cu Edwin Rodriguez

Tenismanul român Adrian Ungur, fa-

voritul numărul 6, a pier-dut sâmbăta trecută finala turneului de la Sao Paulo, ATP Challenger Tour Fi-nals, dotat cu premii totale de 220.000 de dolari.

El a fost învins cu scorul de 6-3, 6-7 (4), 7-6 (4) de către argentinianul Guido Pella, favoritul nu-mărul 7 al turneului, deși în grupă românul îl învin-sese pe Pella cu 4-6, 7-6 (6), 7-6 (5).

Ungur s-a ales cu 60 puncte ATP și 39.900 do-lari, în timp ce câștigăto-rul turneului a primit un cec de 84.900 dolari și 110 puncte ATP.

Argentinianul trecuse în semifinale de alt român. Este vorba de Victor Hă-nescu, favoritul numărul 3, pe care la învins cu 7-6 (3), 6-2. Pentru participa-rea în semifinale Hănescu a primit și el un cec de 18.900 dolari și 30 puncte ATP.

T E N I SAdrian Ungur, învins în finala ATP Challenger Tour Finals

S P O RT E X P R E S

Mi j l o c a ș u l Gabriel Tor-je, a fost de-

semnat, marţi, fotbalistul anului în cadrul Galei Fot-balului Românesc, unde a spus că prima ligă spanio-lă, unde este împrumutat la Granada, i se potrivește mult mai bine decât Il Cal-cio, informează agenţia Mediafax.

“A fost un an cu bune şi cu rele, un an care a înce-put mai prost pentru că nu prea am jucat la Udinese şi a culminat cu acest sfârşit de an la Granada şi la echi-pa naţională. La Granada am jucat mai mult şi atâta timp cât eşti pe teren îţi poţi

demonstra valoarea. Tre-buie să ai şi puţină şansă şi încredere din partea antre-norului pentru a demon-stra că ai valoare. Abia la finalul sezonului voi putea spune dacă a fost o alegere bună să joc în Spania, dar îmi place mai mult aici de-cât în Italia, simt că mi se potriveşte”, a spus Torje.

În ceea ce privește echipa naţională a Româ-niei, Torje crede că există șansa unei calificări pen-tru barajul Cupei Mondia-le din 2014. “Trebuie să ne gândim cu toţii la calificare şi trebuie să ne ajutăm noi singuri pentru a fi la baraj, iar toată ţara trebuie să fie

în spatele nostru”, a afir-mat Torje.

Torje a fost împrumu-tat la începutul sezonului de către Udinese Calcio la gruparea spaniolă Grana-da. Marţi seară, mijlocașul a făcut parte, alături de portarul Mircea Bornescu, din juriul concursului Miss România, organizat în paralel cu Gala Fotbalu-lui Românesc.

În cadrul Galei Fot-balului Românesc s-au mai acordat următoarele premii: Cel mai bun por-tar: Mircea Bornescu (Pe-trolul Ploiești); Cel mai bun fundaș: Vlad Chiri-cheș (Steaua); Cel mai bun

mijlocaș: Alexandru Ma-xim (Pandurii Târgu Jiu); Cel mai bun atacant: Raul Rusescu (Steaua); Cel mai bun stranier: Mario Felgu-eiras (CFR Cluj); Cel mai bun arbitru internaţional: Ovidiu Haţegan; Cel mai bun arbitru intern: Sebas-tian Colţescu; Cel mai bun investitor în fotbal: Ioan Neculaie (Astra Giurgiu); Cel mai bun antrenor: Ioan Andone (CFR Cluj); Premiul de excelenţă pen-tru reprezentarea fotbalu-lui românesc în Europa: Laurenţiu Reghecampf (Steaua); Revelaţia anului: Gabriel Iancu (Viitorul Constanţa). (MEDIAFAX)

F O T BA L

Gabriel Torje, cel mai bun fotbalist român al anului

Handbal: - Echipa naţională de handbal feminin a României a încheiat la egalitate, scor 21-21 (12-7), meciul susţinut, marţi, în compania reprezentativei Rusiei, în grupa D la Campionatul European din Serbia.Baschet: - Campioana la baschet masculin CSU Ploieşti a fost învinsă miercuri, în deplasare, de formaţia rusă Kras-nye Krylia Samara , scor 97-72 (48-30), în penultimul meci din grupa B a FIBA Eurochallenge.Polo: - Naţionala de polo under 18 s-a calificat, marţi, în optimile CM de la Perth, după ce a obţinut a treia victorie în grupa C, scor 14-5, cu selecţionata Trinidad Tobago.Atletism: -Atleta Nuţa Olaru, în vârstă de 42 de ani, a câştigat, duminică, maratonul de la Las Vegas, cu un timp de, 51 m şi 31 s, informează site-ul oficial al competiţiei.


I N T E R V I U

MoNICA SăCăCEAN: Mai întâi aş vrea să ne spui cine este Cristian Chiru?CRISTIAN CHIRU: Sunt un actor român, originar din Adjud (Vrancea). Studiez "interpre-tare" la „Teatrul La Usina” din Madrid, situat pe Calle Palos de la Frontera, nr. 4, unde și lucrez ca actor. În paralel sunt model la agenţia de moda "Alsira".

M.S.: Ce te-a adus pe meleagu-rile lui Quijote?C.C.: Nu duc o viaţă diferită de ceilalţi emigranţi români.Am ajuns aici la o vârstă destul de fragedă împreună cu familia mea, și ne-am stabilit fără a avea un plan bine determinat.

M.S.: Cum decurge o zi în viaţa unui actor de teatru?C.C.: Cred că duc o viaţă destul de normală. Încep orele de clasă undeva pe la ora 10:00 și le ter-min la 15:00. Iar dacă am activ vreun proiect teatral, fac repeti-ţii de la 17:00 la 20:00. Restul zi-lei mi-l petrec alături de familie.

M.S.: Care este experienţa ta profesională până în acest mo-ment, cu alte cuvinte în ce pie-se de teatru ai jucat? C.C.: Deși am doar 20 de ani, deţin un CV destul de bogat, cu piese de teatru ca "A Medi-as", "Amor a primera vista", "La maga y los amantes" -un mono-log dramatic care mi-a adus des-tul de multe satisfacţii și cu care am rezistat cel mai mult timp (l-am jucat în jur de un an) - și "El escritor y el desamor"- o pie-să de teatru de personaj unic cu

care am avut onoarea să colabo-rez cu sponsori precum, Alacrà și Telemadrid. Momentan aștept premiera primului meu scurt-metraj.

M.S.: Ca şi actor în cadrul Tea-trului La Usina-Embajadores, ai putea să ne spui cum este

relaţia ta cu colectivul spaniol în mijlocul căruia îţi desfăşori activitatea?C.C.: Cred că este una destul de bună. Teatrul este înfiinţat de un argentinian, însă mă bucur sa dispun de propriul public, spaniol de altfel, oameni care coincid la majoritatea pieselor mele. Trebuie să recunosc însă că mi-ar place să văd mai mult public român în săli. Mă simt perfect integrat și respectat printre ei, contribuţia lor, atât în sală ca public, în spatele scenei (iluminaţie, text, adaptarea în scenă, sponsori etc... majoritatea de naţionalitate spaniolă) este esenţială.

M.S.: Stiu că eşti implicat im-plicat într-un proiect artistic al asociaţiei umanitare „Hu-manitas sin fronteras”, ne poţi spune câteva cuvinte despre acest proiect?C.C.: Da, este un grup de per-soane cu un suflet enorm, și cu asta m-au câștigat. "Humanistas sin fronteras" este o asociaţie non-profit, cu unicul scop de

a ajuta persoanele nevoiase din societatea actuală.

M.S.: Spune-ne ceva despre ro-lul tău în acest scurt- metraj „Un tren llamado sistema”?C.C.: În primul rând vreau să spun că acest scurt-metraj este o sinteză, iar rolul meu este al

unui bancher cu gânduri egois-te, el dorind să obţină beneficii cu orice scop de la persoanele din jurul său, fără să ţină cont de împrejurări, situaţia financiară sau starea lor de spirit. Din pă-cate încadreaza perfect cu majo-ritatea directorilor de bancă din ziua de azi.

M.S.: Pe ce dată va avea loc pre-mierea şi unde-l vom putea vi-ziona?C.C.: Premiera cu public va avea loc pe 16 decembrie, în Parque Toledo, Metro Oporto, și se va difuza în diferite forumuri și si-te-uri, în special pe www.huma-nistascarabanchel.es/.

M.S.: Mai lucrezi şi la alte pro-iecte sau care sunt planurile tale pentru viitorul apropiat?C.C.: Momentan studiez mai multe oferte, am pe masă diferi-te texte pe care le meditez, însă nimic concret deocamdată. Ca și în alte medii, teatrul suferă și el destul de mult de o criză de sponsori severă.

M.S.: Crezi că dac-ai fi rămas în ţară traiectoria ta profesio-nală ar fi fost aceeaşi sau mai bună?C.C.: Haha! Nu am de unde să știu. Poate că da, poate că nu. Cine știe? Cred că aici munca unui actor este ceva mai apreci-

ată decât în România, iar concu-renţa pe care o ducem aici între actori sau săli de teatru pentru a strânge public weekend de we-ekend, este una care pe mine mă face să mă simt viu. Ador să con-curez cu alţi colegi de profesie, însă ar fi cinstit din partea mea

să spun că am fost plăcut sur-prins să aflu iarna trecută că în București există peste o sută de case de producţie de film, mai mici sau mari. Cred că timpul îmi va da câteva proiecte și în România. Le voi accepta cu plă-cere.

M.S.: Ai vreun vis aparte, ca de exemplu să joci pe scena unor mari teatre internaţionale pre-cum Broadway Theatre sau să ne referim la cele spaniole ca El Teatro Real din Madrid sau El Liceo din Barcelona?C.C.: Momentan privesc toate aceste lucruri cu calm. Cred că sunt pe drumul cel bun și mai am mult timp la dispoziţie. Este clar că am ambiţia necesară cât să-mi doresc să ajung cât de sus posibil.

M.S.: Dacă ar fi să alegi un ac-tor cunoscut alături de care să joci, pentru cine ai opta? C.C.: Având în vedere că sun-tem din același oraș, mi-ar face mare plăcere să împart scena cu domnul Ion Dichiseanu. Îl apre-ciez enorm, atât ca persoana cât și ca actor.

M.S.: În încheiere ai vrea să laşi un mesaj cititorilor ziarului România Expres?C.C.: Dat fiind faptul că sărbăto-rile de iarnă bat la ușă, le doresc tuturor o iarna blândă, Sărbători Fericite și îi aștept pe toti la tea-tru, iar pe această cale, doresc să îi trimit o îmbraţișare unei bune prietene numita Anca..

Actor, model, student şi voluntar al unei asociaţii non-profit, Cristian Chiru ar avea multe lucruri cu care să se mândrească la cei numai 20 de ani ai săi. De aparenţă fragilă, dar cu caracter puternic, a reuşit de unul singur sa-şi facă un locuşor al lui într-o lume atât de competitivă pe plan artistic.Cristian face parte din acea generaţie tânără, dezrădăcinată de timpuriu din propria ţară, generaţie care abia mai ştie să vorbească limba maternă dar spre plăcuta mea surprindere, Cristian mânuieşte perfect limba ro-mână şi -şi cunoaşte foarte bine originile.De altfel, ar fi bucuros să poată colabora cândva pe plan artistic cu vreo casă de producţie de film româ-

nească.Însă până atunci, se concentrează cu plăcere asupra a tot ceea ce face aici şi este încântat de experienţa pe care o acumulează cu fiecare rol care i se dă, cu fiecare lucru nou care-l învaţă şi cu fiecare persoană căruia îi poate oferi necondiţionat ajutorul. Sătui de atâtea veşti rele despre unii compatrioţi de-ai noştri, e o mare bucurie să vezi că într-un mod tacit dar faptic mai sunt tineri care reprezintă aşa de frumos România şi mai ales să descoperi că ţara noastră mai are de oferit lumii oameni talentaţi care doar trebuie apreciaţi şi promovaţi la timpul potrivit, pentru că talentul lor şi munca depusă, îi fac remarcabili. Cristian Chiru, un român care promite.

Cristian Chiru, un tânăr actor român care promite

„Mi-ar face mare plăcere să împart scena cu Ion Dichiseanu”


I N T E R V I U

REPoRTER: Domnule senator, putem spune, fară să greşim, că sunteți omul po-litic român cu cea mai vastă experiență în ceea ce priveşte relațiile cu românii de pretu-tindeni. Vă rog să ne spuneți, pentru cititorii noştri, când şi în ce context v-ați început acti-vitatea alături de comunitățile româneşti din lume?

VIoREL BADEA: Acti-vitatea mea derulată în bene-ficiul comunităților românești din întreaga lume a început, instituțional, încă din 1999, atunci când, la inițiativa mea, s-a înființat Departamentul pentru Romanii de Pretutin-deni. Practic am fost cel dintâi secretar de stat care a coordo-nat această instituție, am lan-sat prima strategie națională în domeniul relațiilor cu ro-mânii de pretutindeni, în anul 2000, marcând astfel perioa-da de pionierat instituțional în ceea ce privește raporturile cu conaționalii noștri din întreaga lume. Acest parcurs m-a deter-minat ca, în anul 2008, să can-didez și să câștig mandatul de senator în Colegiul 1 Diaspora, Europa și Asia, în condițiile în care contracandidații mei erau, la acea vreme, Petre Roman și Ilie Ilașcu.

R.: Din câte înțelegem, ac-tivitatea dumneavoastră deru-lată în beneficiul românilor de pretutindeni, s-a manifestat pe două componente importante: acțiunea în cadrul executivu-lui şi activitatea parlamentară. În ce măsură se completează în cariera dumneavoastră cele două elemente de acțiune poli-tică fundamental diferite?

V.B.: Activitatea mea în cadrul Guvernului României a pus bazele strategiei naționale pentru relațiile cu românii de pretutindeni. În perioada 1999 – 2000, Departamentul Româ-nilor de Pretutindeni a derulat o serie de proiecte fundamen-tale pentru interesele români-lor din întreaga lume. Atunci, au fost construite primele școli românești de peste granițe, au fost finanțate, în premieră, pro-iecte educaționale în beneficiul copiilor români de pretutindeni și, tot atunci, au fost reluate și oferite spre dezbatere publică o serie de subiecte sensibile în relațiile bilaterale ale României cu statele din vecinătate: chestiu-nea românilor/vlahilor din Ser-bia și Bulgaria, sau moștenirea Fundației Gojdu. Tot în acea perioadă, a fost intens finanțată activitatea multor asociații ale românilor din Europa Occiden-tală și tot atunci a fost înființat

primul Comitet Interministerial pentru Românii de Pretutin-deni. Practic, activitatea mea de coordonator al DRP mi-a creat o oportunitate excepțională de a mă familiariza cu instrumentele administrației de stat și de a fo-

losi aceste instrumente, extrem de eficiente, în scopul protejării identității naționale și intere-selor comunităților românești din lume. Ulterior, toată această experiență în executiv mi-a legi-timat activitatea parlamentară, creând premizele unei acțiuni legislative responsabile și efici-ente. Deși din 2008 devenisem senator, mi-am păstrat profilul de secretar de stat, rămânând

extrem de activ și continuând să fiu foarte prezent alături de românii din întreaga lume. Ast-fel, timp de patru ani, am petre-cut alături de conaționalii mei, la București și pretutindeni în lume, din Kazahstan până în Irlanda, peste 600 de zile. Ac-tivitatea mea parlamentară nu s-a limitat numai la întâlniri în colegiul pe care îl reprezint în Senatul României. În același timp, am avut o intensă activi-tate de legiferare, dezbateri pu-blice parlamentare, declarații politice și activități în cadrul cabinetelor parlamentare alături de conaționalii noștri.

R.:Comunitatea româ-nilor din Spania este una dintre cele mai importante comunități româneşti din dias-

pora. Cum ați reuşut, domnu-le senator, ca parlamentar, să apărați interesele comunității noastre din Peninsula Iberică?

V.B.: În legislatura 2008 – 2012, am fost permanent în legătură cu românii din

Spania, participând la eveni-mente culturale organizate de asociații, susținând eforturi-le de reconstrucție spirituală a Bisericii noastre în Peninsu-la Iberică, întâlnindu-mă cu nenumărați parlamentari, pri-mari și reprezentanți ai mass-media. Toată această activitate a fost dublată de responsabilitățile pe care le-am avut ca președinte al grupului de prietenie par-

lamentară România – Regatul Spaniei. Ca o consecință fireas-că a comunicării și consultării permanente cu reprezentanții comunității de români din Spa-nia, am reacționat rapid în mo-mentul în care Guvernul socia-list al lui Zapatero a luat decizia injustă, discriminatorie și pro-fund electorală de a impune mo-ratoriul împotriva lucrătorilor români din Spania, fiind primul politician român care s-a expri-mat decis și ferm contra acestei hotărâri aberante. De asemenea, m-am implicat activ și direct în stoparea abuzurilor la care au fost supuși cetățeni români din diverse regiuni ale Spaniei, întâlnindu-mă în acest scop cu reprezentanți ai autorităților lo-cale și centrale. Un exemplu, în acest sens, îl constituie nume-

roasele întâlniri pe care le-am avut cu autoritățile locale din Badalona, unde s-a petrecut un episod reprobabil de xenofobie îndreptat împotriva românilor.

R.: Este de notorietate

pentru românii din Spania relația specială pe care o aveți cu liderii Partidului Popular Spaniol. Ce ne puteți spune despre acțiunile întreprinse de dumneavoastră pentru a dez-volta această relație politică?

V.B.: Am crezut și cred în continuare în forța politică a unuia dintre cele mai mari partide de dreapta din Europa. Relațiile mele cu PP-ul au înce-

put în 5 noiembrie 2009 când am fost împuternicit de condu-cerea PDL să semnez Protocolul de Parteneriat Politic cu acest partid. Din acel moment am fost mandatat să monitorizez buna funcționare a înțelegerii politice dintre cele două parti-de de dreapta. Această relație de parteneriat mi-a permis să am o colaborare foarte bună cu colegii mei din PP, nu numai la Madrid, dar și în cadrul lucră-rilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) la Strasbourg, atunci când Româ-nia avea nevoie de susținere po-litică. Conlucrarea între ambele partide a funcționat excelent atât la alegerile prezidențiale din 2009, cât și la alegerile locale din Spania din mai 2011, când în baza protocolului, PP a acceptat

mulți candidați români pe listele lor electorale.

R.: În ultima perioadă au apărut câteva semne de între-bare asupra onestității cu care v-ați desfăşurat activitatea de-a lungul carierei dumneavoas-tră. Cum comentați?

V.B.: Un singur lucru pot să vă spun cu certitudine: nici una dintre acuzele care mi se aduc nu au suport în realitate. Campania de denigrare lansată împotriva mea și administrată în cel mai securist mod de unul dintre colegii mei de partid, are un singur scop: acela de a mă compromite în ochii electora-tului. În toată activitatea mea de până acum nu am făcut nimic din ceea ce mi-ar putea afec-ta profilul profesional și moral. În cei peste 15 ani de când îmi dedic activitatea conaționalilor mei din întreaga lume, nu am fost niciodata subiectul vreunui proces penal, nu am făcut nici-odată afaceri cu statul și nu am pus niciodată interesele perso-nale în fața interesului național. De 13 ani de când dețin funcții publice, averea mea a rămas ne-schimbată. Am fost acuzat că am luat bani de la oameni și nu i-am mai dat înapoi, dar nimeni nu a produs niciodata o dovadă în acest sens. Am fost acuzat că am furat banii bisericilor, dar dragostea cu care sunt primit în sânul Bisericii mele face ca toa-te aceste acuzații mincinoase să se topească ”precum se topește ceara de la fața focului”.

R.: Care sunt proiectele de viitor pe care dumneavostră le propuneți pentru noua le-gislatură parlamentară pentru romanii din Spania?

V.B.: Cred că una dintre cele mai importante probleme pe care sperăm sa le rezolvăm cu ajutorul guvernului PP este ridicarea moratoriului laboral impus de socialiștii lui Zapate-ro, deși în Spania lucrurile sunt foarte complicate din punct de vedere economic și cu o rată a șomajului foarte ridica-tă. Pe agenda mea de discuții cu autoritățile spaniole se re-găsesc și alte teme de interes precum: recunoașterea dublei naționalități, agilizarea proce-durilor de recunoaștere a di-plomelor universitare, repatrie-rea corpurilor neînsuflețite ale compatrioților noștrii decedați aici, sprijinirea bisericii ortodo-xe române și construcția Cate-dralei de la Madrid, promova-rea tinerilor valori românești rezidente în Spania, precum și îmbunătățirea imaginii comunității noastre.

Senatorul Viorel Badea în mijlocul comunităţii din San Sebastian de los Reyes

Senatorul PDL, Viorel Badea, crede că cel mai important lucru în momentul de faţă este ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii impuse românilor

„Campania de denigrare lansată împotriva mea de unul dintre colegii mei de partid,

are un singur scop: acela de a mă compromite în ochii electoratului”


S Ă N Ă TAT E

Cuvantul cefalee (din latin cephalaea și din greacă κεφαλαία care înseamnă “cap”) se referă la dureri și iritări localizate: în orice

parte a capului, în toate structurile din zona cranea-lă, în structurile care unesc baza craniului, mușchii și vasele de sange care înconjoară scalpul, zona feţei și a gatului. Cefaleea sau durerea de cap, popular spus, este durearea cea mai des întalnită.

Durerea de cap este un simptom foarte frecvent întalnit în urgenţele spitalelor, estimânduse că în ţările dezvoltate, acest simptom apare în 50% din populaţie

în cursul unui an, dar doar 20% din aceștia au prezen-tat cefaleea intensă într-o anumită ocazie din viaţa lor.

Apare mai frecvent la femei 99% în comparaţie cu cea de la bărbaţi 93%.

Este adevărat că cefaleea este în general o tulbu-rare benignă și trecătoare care în majoritatea cazurilor cedează singură sau cu ajutorul unor analgezice.

Această durere poate fii originată de o anumită boală gravă care poate pune în pericol viaţa pacien-tului, cum ar fi meningita, tumoarea cerebrală sau hemoragia subarahnoidiană. Pe de altă parte anumite

dureri de cap cum ar fi migrena,chiar dacă nu au consecinţe gra-ve, cauzează mult discomfort și are o mare importanţă economică dato-rită absenţei per-soanei în cauză de la locul de muncă.

Cefalea sau durerea de cap

Origine: Cefaleea în reali-tate este un simptom care poate avea originea în o listă intermi-nabilă de cauze.

Există o societate știinţifică cunoscută în engleză IHS (In-ternational Heasache Society) sau Societatea Internaţională de Cefalee care a publicat o clasifi-care actualizată în care se expli-că detaliat originea diferitelor afecţiuni.

Clasificare: Putem vorbi de cefalee primară și cefalee secun-dară

I. CEFALEEA PRIMARă

Reprezintă 78% din toate cefaleele, în general nu sunt gra-ve, dar durerea poate fi puterni-că.

1. Cefaleea de tip tensio-nal: Durerea apare de-a lungul capului în mod regulat. Avem senzaţia că ceva ne strânge peri-metrul capului. Aceasta apare de obicei ca urmare a radăcinilor musculare sau stresului. Dure-rea se diminuează foarte mult cu activitatea fizică și cu relaxa-rea. Este o durere zdrobitoare în bandă, care se întinde de-a lun-gul perimetrul craniului. Trata-mentul poate necesita medicaţie constantă preventivă în cazul în care atacurile sunt frecvente, cu durere acută foarte intensă.

2. Migrena: Migrena este cea mai frecventă dintre cefalee-le primare, motiv pentru care ne vom opri puţin mai mult asupra ei. Cauzele apariţiei migrenei sunt multiple, iar mecanismele de producere a acestei dureri importante sunt controversate.

Aceasta este o durere de cap, care afectează între 12 și 16% din populaţia lumii.

Persoanele cu migrene pot moșteni tendinţa de a fi afecta-te de anumiţi factori cum ar fi : oboseala, lumina strălucitoare , schimbarea vremii și altele.

Pentru mulţi ani, oamenii de știintă au crezut că migrenele sunt legate de dilatarea și îngus-tarea vaselor de sânge de pe su-prafaţa creierului. Însă acum se știe că migrenele sunt cauzate de

anomalii moștenite în anumite zone ale creierului. Aceste ata-curi severe afectează caracteris-tic doar jumătatea dreaptă sau stângă a capului și este însoţită de greaţă, văr-sături și s e n -za-

ţie p u l -s a t i l ă . I n c i d e n ţ a este mai mare la femei ca la băr-baţi. Un sfert dintre femeile cu migrene suferă 4 sau mai multe atacuri pe lună; 35% - 1-4 ata-curi severe pe lună și 40% au cel mult un atac sever într-o lună.

Durata unei crize migreno-ide variază de la 4 ore la 3 zile. Ocazional ea poate dura și mai mult.

O migrenă începe atunci când anumite celule nervoase hiperactive trimit impulsuri la vasele de sânge , cauzând îngus-tarea urmată de dilatarea și eli-berarea unor subsatanţe: pros-taglandina, serotonina și alte substanţe inflamatorii. Acestea vor determina, la rândul lor, pulsaţii dureroase ale arterelor.

Care sunt cauzele care pro-voacă migrena?

• Schimbarea condiţiilor at-mosferice: modificările presiu-nii atmosferice, vânturile puter-nice sau altiutudinea pot cauza o migrenă.

• Stresul emoţional, tensi-unea nervoasă – acestea sunt unele din cele mai comune ca-uze de migrene. Cei care au migrene sunt afectaţi de eveni-mente stresante. Interesant este faptul că atacul se declanșează de multe ori către sfarșitul săp-tămanii când de obicei stresul, scade în intensitate.

• Sensibilitatea la anumi-te chimicale și conservanţi din

mâncare, anumite mâncăruri și băuturi, cum sunt unele tipuri de branză, băuturi alcoolice sau aditivii cum ar fii nitraţii și glu-tamatul monosodic, cafeaua.

• Menstruaţia• Folosirea contracepti-

velor orale• Emoţiile repri-

mate, cum ar fi an-xietatea, îngrijora-rea, asociate mai ales cu oboseala, pot crește tensi-unera emoţională și vasele de sânge

dilatate pot inten-sifica severitatea mi-

grenei.• Oboseala excesivă

• Obiceiul de a sări peste anumite mese

• Schimbări în tabieturile de somn

• Fumatul• Alte afecţiuni: asmul bron-

șic, HTA, Sindromul Raynaud3. Cefaleea de racim: Aces-

ta este un tip de durere de cap extraordinar de intensă. Este cu-noscută și cu alte nume, cum ar fi: durerile de cap Cluster - Hea-dache, cefaleea histaminică sau cefaleea de Horton. Toate aceste nume sunt sinonime și pot fi fo-losite alternativ.

4. Alte dureri de cap primare: În cadrul acestei sec-ţiuni se includ mai multe sub-tipuri, inclusiv durerile de cap asociate cu activitatea sexuală, dureri de cap datorită unei tuse benigne, dureri de cap benigne datorită exerciţiului intens.

II. CEFALEEA SECUNDARă

Aceasta poate fi cauzată de multe boli diferite și se împarte în următoarele grupe:

1. Cefaleea datorată unui traumatism cranian.

2. Cefaleea din cauze vas-culare, și anume prin modificări ale vaselor de sânge, atât arterele cât și venele:

• Cauzate de accident vas-cular cerebral.

• Cauzate de arterita tem-porală.

3. Cefaleea pentru tulburări non-vasculare intracraniene:

• Durere de cap ca urmare a creșterii presiunii lichidului ce-falorahidian.

• Durere de cap ca urmare a scăderii presiunii lichidului ce-falorahidian.

• Dureri de cap de la neo-plazie intracraniană.

4. Cefaleea ca urmare a consumului sau retragerii con-sumului de droguri

5. Dureri de cap datorită abuzului de medicamente.

6. Cefaleea datorită infecţi-

ilor:• Dureri de cap de la infecţii

intracraniene, cum ar fi menin-gita sau encefalita.

• Dureri de cap, cum ar fi dureri de cap datorită infecţiilor generale (gripa).

7. Cefaleea de tulburări homeostatice: hipoxie, dializă, hipertensiune arterială, hipoti-roidism.

8. Durere facială datorită altor anomalii craniofaciale.Această secţiune include dureri de cap cauzate de tulburări ale urechii, cum ar fi otitele, sinusu-rile paranazale inclusiv sinuzita precum și cele datorită ochilor, cum ar fi glaucomul acut.

9. Cefaleea din cauze psihi-atrice.

10. Dureri de cap datorită nevralgiilor. Include cefaleea datorită nevralgiei de trigemen, datorită neuralgiei de glosofa-ringian și durerilor de cap dato-rită stimului rece.

11. Alte cauze: această sec-ţiune include toate durerile de cap care nu se pot încadra în oricare dintre alineatele prece-dente.

În toate aceste situaţii, pa-cientul trebuie să se prezinte neîntârziat pentru consultul medical, în vederea precizării diagnosticului și al tratamentu-lui adecvat.Rubrică realizată de Dr. Emilian Dragomir

originea şi clasificarea cefaleei


R U B R I C A J U R I D I C Ă

Așa cum v-am obișnuit, această rubrică este adresată cititorilor noștri dornici de a obţine informaţii și îndrumări legale.

În acest sens ne puteţi contacta la adresa care apare în anunţul de mai jos.

În acest număr vă răspun-dem la întrebările dumneavos-tră, legate de dreptul familiei.

ÎNTREBARE:Bună ziua. Numele meu

este Mihai Postelnicu. Aş vrea să vă întreb, dacă puteţi să îmi răspundeţi, ce trebuie să fac pentru a obţine custodia co-pilului în urma divorţului de soţia mea. Soţia mea a câşti-gat acum trei ani custodia co-pilului de 4 ani, în urma unui proces derulat aici în Spania. Acum ea locuieşte cu un con-cubin şi amândoi au proble-me cu alcolul. Câţiva prieteni comuni mi-au spus că nici ea, nici el nu lucrează, iar eu vreau să iau copilul cu mine pentru ca să îi ofer o viaţă mai bună. Eu am un servici stabil de repartidor şi sunt recăsă-torit, iar actuala mea soţie

nu are nimica împotrivă să iau baiatul la mine. Vă rog să îmi spuneţi dacă am şanse să obţin custodia copilului şi dacă da, ce trebuie sa fac? Copilul are acuma 7 ani. Mulţumesc.

RăSPUNS:Referitor la între-

barea dumneavoastră, pentru un raspuns juridic pertinent ar fi necesară lectu-ra sentinţei de divorţ, însă în lipsa aces-teia, vă ofe-rim un r ă spu ns generic.

D e regulă, în urma unui divorţ custodia copilului sau autori-tatea părintească este comună, ceea ce însemnă că, minorul are domiciliul de bază la un pă-rinte, dar ambii părinţi partici-pă la luarea deciziilor impor-tante cu privire la creșterea și educarea copilului lor. În acest caz ambii părinţi sunt părinţi

custodieni. Custodia comună oferă minorului dreptul la o

îngrijire părintească nor-mală și permanentă

de către ambii părinţi, pre-cum și pre-

zenţa părinţilor în viaţa copilu-

lui și după

d i -vorţ.

To-tuși, în cazul

în care există moti-ve temeinice, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa poate hotărî ca auto-ritatea părintescă să fie exerci-tată doar de către unul dintre părinţi (custodie unică), iar celălalt părinte necustodian are dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare

a copilului.Dispoziţiile hotărârilor

judecătorești privitoare la re-laţiile personale dintre copii și părinţii lor divorţaţi, pot fi modificate printr-o nouă pro-cedură, la cererea oricăruia dintre părinţi.

Pentru aceasta părintele interesat trebuie să prezinte documentaţia și probele nece-

sare, din care să reiasă clar modificarea îm-prejurărilor iniţi-ale.

ÎNTREBARE:Mă numesc Georgeta

M. Am o mare nelămurire şi aş dori să-mi răspundeţi.

Sunt căsătorită de 8 ani, nu avem copii şi locuiesc împreună cu soţul meu în Toledo. De-a lungul căsă-toriei am achiziţionat mai multe bunuri printre care: un apartament (de fapt soţul meu l-a primit de la părinţii lui ca moştenire), o maşină şi un teren, toate în Româ-nia. Relaţia dintre mine şi sotul meu s-a înrăutăţit în ultimii ani. În cazul în care

divorţez, cum se vor împăr-ţi bunurile noastre (aparta-mentul, maşina şi terenul).

RăSPUNS:Stimată doamnă Geor-

geta M., dacă nu mai există nicio posibilitate de reme-diere a relaţiei, soluţia este desfacerea căsătoriei (divor-ţul), procedură care poate fi iniţiată în Spania.Divorţul poate fi prin acord (divor-cio de mutuo acuerdo) sau la cererea unuia dintre soţi (divorcio contencioso).

Bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt con-siderate bunuri comune și în consecinţă se împarat 50% fiecaruia dintre soţi.

În cazul dumneavoas-tră, bunurile menţionate sunt bunuri dobândite în timpul căsătoriei, dar apar-tamentul, fiind o moștenire a soţului (de la părinţii aces-tuia), nu este considerat bun comun, prin urmare dum-neavoastră nu aveti niciun drept asupra apartamentu-lui, doar a supra mașinii și terenului (50%).

Tu întrebi... avocatul îţi răspunde! „Căsătoria este fără îndoială, starea de per-fecţiune socială” - Napoleon Bonaparte


C U R I O Z I T Ă Ţ I

În primăvara anului 1971 formaţia Pink Floyd a reușit să omoare cu muzica lor peștii dintr-

un lac din apropiere. S-a întâmplat la Londra, la London’s Crystal Palace Bowl. De vină nu a fost muzica propriu-zisă, peștii nu au murit de muzică rea, ci din cauză că volumul a fost dat mult prea tare și din cauză că spectacolul a inclus și un număr cu rachete de semnalizare care erau lansate din lac, în timp ce se încerca umflarea unei caracatiţe de cauciuc întinse pe suprafaţa lacului.

Rezervoarele externe cu combustibil ale unei navete spaţiale sunt singurele care nu sunt

protejate cu vopsea specială. De ce? Imediat după lan-sare, după ce nava este ridicată la altitudinea potrivită,

aceste rezervoare sunt abandonate, aşa că ele nu trebuie pro-tejate prin vopsire (de exemplu, împotriva coroziunii).

Stomacul poate influenţa psihicul unei persoane. Din cauza reţelei neuronale extrem de bogate, stomacul, sau sistemul

nervos enteric, nu acţionează doar pentru a gestiona diges-tia, ci acţionează ca un al doilea creier, putând influenţa starea unei persoane, sau emoţiile, făcându-şi simţită cel mai bine prezenţa în condiţii de stres.

Creierul bărbaţilor este organizat fie pentru a vorbi, fie pentru a asculta. Nu le pot face pe amândouă în

acelaşi timp. Asta înseamnă că dacă un bărbat vorbeşte, el a surzit, nu mai poate auzi nimic. Când vorbeşte, o femeie poate

auzi în acelaşi timp. Deci, atunci când o femeie vorbeşte cu un bărbat, trebuie să-l lase să termine ce are de spus, altfel el nu poate

auzi nimic.

Dacă începeţi ziua cu o cană de infuzie din frunze de păpădie nu numai că veţi pierde un kilogram pe

săptămână, ci întreg organismul vi se va curăţa de toxinele acumulate. În plus, tenul va deveni roz şi strălucitor, iar părul nu va mai cădea sau deveni unsuros.

Cercetătorii au stabilit că relaţiile sexuale armonioase con-tribuie la vindecarea durerilor de cap, reumatismului şi te

feresc de infarct. În plus, arde caloriile şi ajută la eliberarea endorfine-lor (hormonul fericirii), ceea ce scade riscul apariţiei depresiilor. Faceţi dragoste de două ori pe săptămână şi veţi trăi zece ani în plus.

Ştiaţi că...

Vrei să știi cât de “deștepte” sunt picioarele tale?

Un chirurg ortoped a lansat o provocare paci-enţilor săi. Încearcă să faci și tu următorul lucru. Îţi va pune mintea în încur-cătură și vei continua să încerci din nou și din nou pentru a vedea dac ești

mai deștept decât picioa-rele tale, dar te va costa o muncă bună.

1. În timp ce stai pe scaun sau în sofa și citești România Expres, ridică piciorul drept de pe podea și fă cu el cercuri în sensul acelor de ceasornic.

2. Acum, în timp ce faci asta, desenează cifra

"6" în aer cu mâna dreap-tă. Vei observa că brusc piciorul își va schimba sensul de rotaţie.

Înainte de sfârșitul zilei vei încerca din nou, dacă nu cumva ai și facut-o deja. Iar dacă printr-o minune ai să reușești pro-bează altă variantă:

1. Din aceeași poziţie ridică piciorul stâng de pe podea și fă cu el cercuri în sensul invers acelor de ceasornic.

2. Apoi, în timp ce faci asta, desenează cifra “9” în aer cu mâna stângă. De data aceasta vei rămâ-ne uimit văzând că picio-rul tău o ia razna, schim-bându-și sensul de rotaţie.

Şi dacă vrei ca priete-nii tăi să fie și ei frustraţi, pune-i și pe ei să facă ace-lași lucru.

Cât de deştepte-ţi sunt picioarele?

Cnofrom uuni stduiu al ueni uinvresttiai elgen-ze, nu cntozeaa in ce odr-nie se alfa lirteele itnr-un cuvant, signruul lcuru ipmotarnt e ca pirma si utlima lierta sa fie la lcuol lor. Rsetul potae fi o vrzaa colmpeta si tot o vei ptuea ctii fraa prboelme.

Atsa e din cuzaa ca nu ciitm feicrae lteira, ci cva-nutul ca un irtneg.

Dcaa ai ptuut citi mejasul îsnenmă că e avdearat

Greşeală de tipar?...


T R A D I Ţ I I R O M Â N E Ş T I

Luna decembrie este una din cele mai în-drăgite luni ale anului, atât de copii, cât și de oamenii mari. Denu-

mită popular și Undrea, nume care ar face referire la o perioa-dă de timp în care a nins mult, decembrie este luna sărbători-lor.

Luna începe pe 1 decem-brie cu Ziua Naţională a Româ-niei și se termină pe 31 cu Aju-nul Anului Nou, însă în cadrul ei se afl ă cea mai importantă sărbătoare a lumii creștine, ală-turi de Paște, Nașterea Mântui-torului Nostru Iisus Hristos sau Crăciunul .

Tradiţia spune că dacă în-ceputul acestei luni este geros, așa va fi zece săptămâni, iar o iarnă geroasă înseamnă o vară călduroasă. Dacă va fi și zăpa-dă, anul care va veni va fi unul roditor, dacă nu va fi zăpadă se anunţă iarnă grea și lungă. Tot

de prin bătrâni se spune că fe-tele nemăritate care se spală pe faţă cu prima nea vor fi frumoa-se, curate la chip și drăgăstoase.Ceea ce aduce în mod sigur luna decembrie este multă bucurie, lumină și pace sufl etească.

Întreaga lună decembrie stă sub semnul și infl uenţa Cră-ciunului, sărbătoare căruia îi vom dedica numărul următor în cadrul acestei rubrici, însă tot în această lună, pe data de 6 decembrie lumea creștină îl săr-bătorește pe Sfântul Nicolae sau Moș Nicolae cum îi spun copiii.

Moș Crăciun așa cum este el cunoscut azi, cu renii și veșmântul roșu și barbă albă a fost inventat la începutul seco-lului XX de o companie de pu-blicitate americană care făcea reclamă pentru celebra Coca Cola. Adevăratul Moș Crăciun, cel din tradiția Bisericii este însă Sfântul Nicolae. Povestea lui Moș Nicolae începe cu un

bătrân numit Sfântul Nicolae, episcopul din Myra, un personaj real cu puteri magice care ar fi murit în anul 340îC. Târziu, în secolul XI, soldații religioși din Italia au luat rămășițele sfântului cu ei înapoi în Italia. Ei au con-struit o biserică în memoria lui, în Ari, un oraș port din sudul Italiei. Curând, pelerinii creștini din toată lumea au venit să vizi-teze Biserica Sfântului Nicolae.

Ei au preluat legenda lui Moș Nicolae în locurile lor na-tale. Legenda s-a răspândit în toată lumea luând caracteristicile fi ecărei țări. În Europa, în secolul al XII-lea ziua Sfântului Nico-lae a devenit ziua darurilor și a activităților caritabile.

În ţara noastră Moș Ni-colae împarte daruri celor mici asemenea lui Moș Crăciun. În seara zilei de 5 decembrie copii obișnuiesc să-și lase ghetuţele bine curăţate pentru ca Moș Ni-colae să le pună cadourile în ele. Se poate întâmpla ca Moș Nico-lae să pună o nuieluţă în loc de cadou, dacă copilul s-a purtat rău și a fost obraznic. Ca sfânt, de altfel, el era mai darnic cu pedepsele decât cu recompense-le, obișnuind conform tradiţiei creștine să lovească cu o nuiauă peste mâîni pe cei ce se abăteau de la calea dreaptă a credinţei.

Iată care este legenda lui Moș nicolae, care spre deosebire de Moș Crăciun, nu se arată ni-ciodată. Povestea darurilor îm-părţite pe furiș în această noapte începe din vechime. Se spune că

în-s u ș i Sf. Ni-colae a a j u t a t trei săr-mane fete din orașul său, aducându-le dar de zes-tre, noaptea, fără a fi văzut. Casa în care trăiau cele trei surori era mai mult decât săracă. Tatăl lor plănuia să-și vândă fetele, crezând că astfel se va chiver-nisi. Plânsetele și rugăminţile fi icelor sale nu l-au înduplecat pe bătrânul cu sufl et negru. Sf. Nicolae a afl at despre nenoro-cirea ce se petrecea nu departe de locuinţa sa. Noaptea, pe fu-riș, el a aruncat o pungă plină

c u galbeni în camera fetei celei mai mari. Astfel ea a reușit să se mărite curând. La fel a făcut Moșul și în următorii doi ani, iar sora cea mijlocie și apoi cea mică au reușit să se așeze la ca-sele lor.

Sfântul Nicolae deschide așadar șirul sărbătorilor de iar-nă de care ne vom bucura și-n aceast an, dacă va îngădui Bu-nul Dumnezeu.

Luna sărbătorilor: Sf. Nicolae


PA G I N A C O P I I L O R

Dară împăratul, mulţumit că pi-păise merele cele aurite, nu mai voia să știe de hoţi. Fiul său însă

nu se lăsa cu una cu două, ci, arătând îm-păratului dâra de sânge ce lăsase pe pă-mânt rana ce făcuse hoţului, îi spuse că se duce să-l caute și să-l aducă împăratului chiar din gaură de șarpe. Și chiar de a doua zi vorbi cu fraţii lui ca să meargă îm-preună pe urma hoţului și să-l prinză.

Fraţii săi prinseseră piz-mă pe el pentru că fusese mai vrednic decât dânșii și căutau prilej ca să-l piarză; de aceea și voiră bucuros să meargă. Ei se pregătiră și porniră.

Se luară, deci, după dâra sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă până ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra. Ocoliră împregiurul prăpastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpastia aceea trebuie să locuiască furul merelor.

Dară cum să se lase înăuntru? Porun-ciră numaidecât vârteje și funii groase, și îndată se și gătiră. Le așezară, și se lăsă fratele cel mare.

- Dară, zise el, când voi scutura frân-ghia, să mă scoateţi afară.

Așa și făcură. După fratele cel mare se coborî cel mijlociu și făcu și el ca cel din-tâi, atâta numai că se lăsă ceva mai în jos.

- Acum e rândul meu să mă las în pră-pastie, zise Prâslea, văzând că fraţii cei mari se codesc; când voi mișca frânghia, voi mai mult să mă lăsaţi în jos; și după ce veţi vedea că frânghia nu se mai duce la vale, să puneţi paznici să păzească și,

când va vedea că frânghia se mișcă de lo-vește marginile groapei, să o trageţi afară.

Se lăsă și cel mai mic din fraţi și, de ce mișca frânghia, d-aia îl lăsa mai jos, și-l lă-sară, și-l lăsară, până ce văzură că frânghia nu mai sta întinsă, cum este când are ceva atârnat de capătul ei.

Atunci fraţii ţinură sfat și ziseră:

- Să așteptăm până ce vom vedea dacă face vreo izbândă, și atunci, ori bine ori rău de va face, să-l pier-dem, ca să ne curăţim de unul ca dânsul care ne face de rușine.

Prâslea ajunse pe tărâmul cellalt, se uită cu s� ală în toate părţile, și cu mare mirare văzu toate lucrurile schimbate; pă-mântul, � orile, copacii, lighioni altfel făp-tuite erau p-acolo. Deocamdată îi cam fu frică, dară, îmbărbărtându-se, apucă pe un drum și merse până dete de niște pa-laturi cu totul și cu totul de aramă.

Nevăzând nici pui de om pe care să-l întrebe câte ceva, intră în palat, ca să vază cine locuia acolo. În pragul ușii îl întâmpi-nă o fată frumușică, care zise:

- Mulţumesc lui Dumnezeu că ajunsei să mai văz om de pe tărâmul nostru. Cum ai ajuns aice, frate, îl întrebă ea: aici este moșia a trei fraţi zmei, care ne-au răpit de la părinţii noștri, și suntem trei surori și fete de împărat de pe tărâmul de unde ești tu.

Atunci el povesti în scurt toată istoria cu merele, cum a rănit pe hoţ și cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea, și o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia și dacă sunt voinici. (Continuarea în numărul viitor)

Prâslea cel voinic şi merele de aur

(Continuare din numărul trecut)partea a III-a

Poveşti româneşti

de Petre Ispirescu

Voievozii întemeietoriSă ne cunoaştem ţara!

Prâslea cel voinic şi Prâslea cel voinic şi Prâslea cel voinic şi Prâslea cel voinic şi

Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.Lunecând din vârf de munte.

Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.Rupând foi din calendar.

Ghicitori

L a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n t Ajută căţeluşul să-şi găsească farfurioara

A venit baba din munţi,A venit baba din munţi,A venit baba din munţi,Peste râuri făcând punţiPeste râuri făcând punţiPeste râuri făcând punţiA venit baba din munţi,Peste râuri făcând punţiA venit baba din munţi,A venit baba din munţi,A venit baba din munţi,Peste râuri făcând punţiA venit baba din munţi,Peste râuri făcând punţiA venit baba din munţi,Peste râuri făcând punţiA venit baba din munţi,A venit baba din munţi,A venit baba din munţi,Peste râuri făcând punţiA venit baba din munţi,

Şi a prins spunând poveşti,Şi a prins spunând poveşti,Şi a prins spunând poveşti,Peste râuri făcând punţiŞi a prins spunând poveşti,Peste râuri făcând punţiPeste râuri făcând punţiPeste râuri făcând punţiŞi a prins spunând poveşti,Peste râuri făcând punţiŞi a prins spunând poveşti,Peste râuri făcând punţiŞi a prins spunând poveşti,Peste râuri făcând punţiPeste râuri făcând punţiPeste râuri făcând punţiŞi a prins spunând poveşti,Peste râuri făcând punţi

Flori de gheaţă la fereşti.Flori de gheaţă la fereşti.Flori de gheaţă la fereşti.Şi a prins spunând poveşti,Flori de gheaţă la fereşti.Şi a prins spunând poveşti,Şi a prins spunând poveşti,Şi a prins spunând poveşti,Flori de gheaţă la fereşti.Şi a prins spunând poveşti,Flori de gheaţă la fereşti.Şi a prins spunând poveşti,Flori de gheaţă la fereşti.Şi a prins spunând poveşti,Şi a prins spunând poveşti,Şi a prins spunând poveşti,Flori de gheaţă la fereşti.Şi a prins spunând poveşti,

Când nu e zăpadăCând nu e zăpadăCând nu e zăpadăDoarme în ogradă,Doarme în ogradă,Doarme în ogradă,Când nu e zăpadăDoarme în ogradă,Când nu e zăpadăCând nu e zăpadăCând nu e zăpadăDoarme în ogradă,Când nu e zăpadăDoarme în ogradă,Când nu e zăpadăDoarme în ogradă,Când nu e zăpadăCând nu e zăpadăCând nu e zăpadăDoarme în ogradă,Când nu e zăpadă

Dar când ninge-afarăDar când ninge-afarăDar când ninge-afarăDoarme în ogradă,Dar când ninge-afarăDoarme în ogradă,Doarme în ogradă,Doarme în ogradă,Dar când ninge-afarăDoarme în ogradă,Dar când ninge-afarăDoarme în ogradă,Dar când ninge-afarăDoarme în ogradă,Doarme în ogradă,Doarme în ogradă,Dar când ninge-afarăDoarme în ogradă,

Cu copiii zboară.Cu copiii zboară.Cu copiii zboară.Dar când ninge-afarăCu copiii zboară.Dar când ninge-afarăDar când ninge-afarăDar când ninge-afarăCu copiii zboară.Dar când ninge-afarăCu copiii zboară.Dar când ninge-afarăCu copiii zboară.Dar când ninge-afarăDar când ninge-afarăDar când ninge-afarăCu copiii zboară.Dar când ninge-afară

Cine-i meşter iscusitCine-i meşter iscusitCine-i meşter iscusitFlori de gheaţă la fereşti.Flori de gheaţă la fereşti.Flori de gheaţă la fereşti.

Cine-i meşter iscusitFlori de gheaţă la fereşti.Flori de gheaţă la fereşti.Flori de gheaţă la fereşti.



Şi cu iarna a venitŞi cu iarna a venitŞi cu iarna a venitCine-i meşter iscusitŞi cu iarna a venitCine-i meşter iscusitCine-i meşter iscusitCine-i meşter iscusitŞi cu iarna a venitCine-i meşter iscusitŞi cu iarna a venitCine-i meşter iscusitŞi cu iarna a venitCine-i meşter iscusitCine-i meşter iscusitCine-i meşter iscusitŞi cu iarna a venitCine-i meşter iscusit

Şi-n � ecare dimineaţăŞi-n � ecare dimineaţăŞi-n � ecare dimineaţăŞi cu iarna a venitŞi-n � ecare dimineaţăŞi cu iarna a venitŞi cu iarna a venitŞi cu iarna a venitŞi-n � ecare dimineaţăŞi cu iarna a venitŞi-n � ecare dimineaţăŞi cu iarna a venitŞi-n � ecare dimineaţăŞi cu iarna a venitŞi cu iarna a venitŞi cu iarna a venitŞi-n � ecare dimineaţăŞi cu iarna a venit

Îmi pictează � ori de gheaţă?Îmi pictează � ori de gheaţă?Îmi pictează � ori de gheaţă?Şi-n � ecare dimineaţăÎmi pictează � ori de gheaţă?Şi-n � ecare dimineaţăŞi-n � ecare dimineaţăŞi-n � ecare dimineaţăÎmi pictează � ori de gheaţă?Şi-n � ecare dimineaţăÎmi pictează � ori de gheaţă?Şi-n � ecare dimineaţăÎmi pictează � ori de gheaţă?Şi-n � ecare dimineaţăŞi-n � ecare dimineaţăŞi-n � ecare dimineaţăÎmi pictează � ori de gheaţă?Şi-n � ecare dimineaţă

IARNA

(Iarna)

(Sania) (Gerul)


Despre adevăra-ta iertare nu se prea poate vorbi; mai mult se sim-

te. Adevărata iertare nu este un gând, o intenţie mentală. Acesta este doar începutul! Putem avea mii și mii de astfel de bune in-tenţii - curmate de suferinţă, mânie sau neîmplinire - apoi iar reluate, și iar...Cu adevărat, la capătul drumului vom putea spune că mult am iertat.

Dar oare, am iertat pe de-plin? Cred că iertarea deplină, ca și iubirea deplină, este un pro-dus al harului. Nu stă în puterea unui sufl et omenesc să ierte de-plin fără coborârea acestei sfi nte energii, care îl ajută să iasă din sine. Numai atunci când putem să ne vedem din afară, să facem abstracţie de suferinţele noastre, de neîmplinirile noastre, de jig-nirea noastră - adică, a persona-lităţii, sau eului nostru - numai atunci putem privi lucrurile din punctul Lui de vedere.

Imaginea aparţine: io-

natan.f i les.wordpress.com/ 2008/02/megatron.jpg

Numai atunci putem în-ţelege deplin de ce lucrurile s-au petrecut astfel, și de ce eul nostru a trebuit să fi e umilit, strâmtorat, pentru ca un alt eu să înveţe niște lecţii. Şi atunci, lucrurile nu ne mai par atât de crâncene! Dispare sentimentul nedreptăţii.

Desigur, e greu să ne men-ţinem mereu în această stare. Dar, după un timp de mers pe cale, ne e mai ușor să reintrăm în ea. Totul depinde de la ce ni-vel alegem să privim lucrurile: dacă vrem să le privim "de pe acoperiș" - de la nivelul Sinelui divin - unde totul apare cu scop și rost; sau de la nivelul "pere-ţilor casei", al personalităţii - unde senzaţia, sau măcar gândul nedreptăţii persistă.

Şi, e întrucâtva adevărat că această personalitate a noastră a avut de suferit din partea altei personalităţi. Suferinţă care i-a creat aceluia/aceleia o karmă,

sau o datorie de plătit. Dar, sco-pul mai înalt al acestei situaţii a fost unul mai amplu. Poate, din punct de vedere divin, jignirile le erau necesare ambilor, pentru evoluţia lor. Chiar și celui care se vedea mai bun, mai avansat pe cale. Sau, poate tocmai aceluia! Ca să poată proba cât de departe a ajuns...

Mai departe, evoluţia lu-crurilor depinde într-adevăr de nivelul fi ecăruia. Dacă sunt în stare să ierte, sau măcar să încer-ce. Sau, mai bine-zis, evoluţia lu-crurilor depinde în măsură mai mare de cel mai înaintat pe cale. Dar și aici, e un punct de cotitu-ră: e posibil să ierţi de la nivelul "acoperișului", sau al "pereţilor" - după cum am spus. Atunci când iertăm de la nivelul pere-

ţilor, rămâne întotdeauna sen-zaţia că acel iertat ne este dator. Nu putem uita cât de mult ne-a rănit, ne-a destabilizat cândva, și nu putem accepta să iertăm fără senzaţia datoriei lui/ei faţă de noi. Chiar dacă noi nu o vom cere niciodată, și nici nu ne do-rim asta! Dar, e totuși o senzaţie care pare să aducă un echilibru logic situaţiei.

Dacă, dimpotrivă, iertăm de la nivelul "acoperișului", sim-ţim că situaţia s-a încheiat de-plin. Nu mai avem nici o preten-ţie de la celălalt, pentru că știm că fi ecare și-a încheiat "lecţia". Iar dacă nu a făcut-o, există o În-

ţelepciune mai presus, care îl va pune negreșit să o facă cândva, în alte forme.

Desigur, cea mai bună rezolvare o aduce rugăciunea prin care cerem Divinului să ne dea capacitatea de a ierta, și a fi iertaţi. Numai astfel vom putea căpăta puterea de a ierta cu adevărat, pentru că sufl etul omenesc singur, după cum am spus, e neputincios. Un fel de "Cred, Doamne, ajută necredin-ţei mele"!

Dar, cum vom ști că am iertat? După cum spune și te-rapeutul Lazarev, și am probat apoi singură - atunci când gân-dul la cele petrecute nu ne mai aduce nici o frământare. Atunci când putem privi liniștiţi, cu pace, și chiar cu zâmbet, situa-

ţii care altădată ne umpleau de furie, sau durere. Iar acest lucru nu îl aduce doar timpul, am pro-bat și asta...Există multe lucruri asupra cărora timpul nu are pu-tere.După cum am spus, numai puterea de Sus, energia harului, ne poate dărui această liniște durabilă.

De fapt, putem spune că pentru a ierta deplin, ca și pen-tru a iubi deplin, este necesară o schimbare a omului în între-gime. Este un întreg drum! De aceea, probabil, există atât de puţini oameni care iubesc și iartă cu adevărat. Atât de mulţi se văd pe sine iubitori, vorbesc,

cântă despre iubire, dar în fond, știu atât de puţin despre ea! Ei au apucat să cunoască doar par-tea de suprafaţă, sau coaja iubi-rii, și acest lucru li s-a părut deja uimitor. Deja se consideră cei mai plini de iubire oameni de pe pământ! Dar, la prima rafală de vânt, descoperă cât de săracă, de neesenţială era iubirea lor. Cât de ușor de aruncat, sau de înlo-cuit cu alte lucruri, mai intere-sante...

Dimpotrivă, acei care nu vorbesc prea mult despre ea - poate nici nu pronunţă acest cu-vânt - au deja în ei un izvor, care nu seacă nici în cele mai aprige furtuni, sau arșiţe. Desigur, poa-te dispărea iubirea de suprafaţă - sau vaporii - acel gen de iubi-re care cere manifestări lumești

dulcege și vorbe mari. Pot dipă-rea multe, dar nu izvorul. Chiar dacă el nu se mai vede...

Cred că s-au spus destule pentru a înţelege iertarea, și iu-birea. Restul, și-l va spune fi eca-re, în "cămăruţa" sa...

"Iertarea face bine celui ce o acordă şi, totodată, celui ce o primeşte. Este cea mai puternică dintre puteri" (W.Shakespeare)

"Toţi suntem fragili". (W. Shakespeare)

“Noi trăim după voia noas-tră şi ne chinuim pe noi înşine. Cine trăieşte după voia lui Dum-nezeu e bun, vesel şi are odihnă." (Sf.Silvan Athonitul)

F E R E A S T R Ă S P R E C E R

Adevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertareAdevărata iertare

www.romaniaexpres.es20 Nr.1 24-30 octombrie 2012

A N U N Ţ U R IÎnchirieri

•Se închiriază cameră pentru o persoană în Ma-drid. Preţ: 240€ (cu chel-tuieli incluse). Internet, bucătărie cu comedor, 2 băi, bloc cu ascensor. Me-tro Las Musas şi Las Rosas. Disponibil de la 1 decem-brie. Nu se solicită “fianza”. Tel. 670.445.937. Cosmina

•Închiriez cameră luminoasă în Madrid, în condiţii excepţionale. Du-lap în perete spaţios cu uşi de oglindă, pat pen-tru o persoană, TV, inter-net gratis. Preţ: 250€ sau 280€ (cheltuieli incluse). Metro Pueblo Nuevo- L5-L7 (în faţă la Mercado-na). Tel. 695.022.068 sau 686.370.007

Vânzări•Vând 1100m teren in-

travilan cu deschidere 14m în staţiunea balneoclima-terică Soveja, Jud. Vran-cea. Se poate construi vilă, casă, orice. Preţ. 30euro/m2. Tel. (0034)664335632, (0040)744119436. Rog să sune doar cei interesaţi.

•Vând teren intravilan de 400 m2 în Bucureşti, str. Teiuş, nr. 170. Front stra-dal de 22m, gaze şi electri-citate. Preţ: 16.000€. Tel. 652.929.794. Liviu

Locuri de muncă•Tânară, caut un post

de recepţioneră de hotel în comunitatea Madrid. Posed diplomă, vorbesc spaniola şi engleza (ni-vel alto). Pot fi contactă la telefon 664105704 sau 642866955. Iulia

•Instalator (fontane-ro) cu experienţă, caut de muncă. Pot fi contactat la tel.642.746.836

•Bărbat cu „tarjeta” de construcţii de 8 şi 20 de ore, cu recomandări, caut de muncă în construcţii ca „peon”, „oficial”, grădinar sau în orice alt domeniu. ofer recompensă!. Tel. 642.219.600

Matrimoniale•Domn de 58 de ani,

caut doamnă de vârstă apropiată în vederea unei relaţii serioase. Credin-cios, serios, nefumător, neconsumator de bău-turi alcoolice. Rog sero-zitate. Tel. 602.627.137; 651.046.440. George

•Domn serios, 174 cm, 80 kg, 53 ani, prezent-abil, divorţat, de profesie inginer, doresc să cunosc o doamnă necăsătorită, serioasă, credincioasă, educată ( studii superio-are / sau studii medii ), care lucreaza în zona Ma-drid. Rog SMS de prezen-tare şi te voi suna eu. Tel. 642379811

Vindem oCHELARI “MINUNE” inventaţi în Israel, fără sticle cu gă-uri. Concepţia lunetei refac natural vederea cu 0,5 dpt pe lună. Pentru miopie, hipermetropie, stigmatism, cataractă, etc. Tel. 642.219.600

Pagini web la

comandăTel.

635 927 230

Nr.3 5-18 decembrie 2012 www.romaniaexpres.es 21A N U N Ţ U R I


D I V E R T I S M E N Tmonştri sacri: PAUL NEWMAN

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

oRIZoNTAL: 1) Orașul din statul american Ohio unde s-a născut Paul Newman. 2) Cum este Richard Russo pentru nuvela Empire Falls, laureată cu premiul Pulitzer, după care s-a realizat fi lmul în care Paul Newman joacă alături de Ed Harris și JoanneWoodward - Actorul Benicio del ... , al cărui cuplu cu Sean Penn a fost comparat cu cuplul Paul Newman și Robert Redford. 3) Primii la “Cacealmaua”! - Diminutiv pentru al doilea prenume al lui Paul Newman - Nota 2. 4) “Paul a fost ... meu”, a susţinutJulia Roberts despre Paul Newman (neart.) - Ultimul rol al lui Paul Newman a fost în fi lmul animat “Cars” (2006), unde a fost vocea lui Doc ... 5) ... Hotchner, prieten și partener al lui Paul Newman - Călugăriţe - “Somebody Up Th ere Likes ... ” (Cinevaacolo sus mă iubește, 1956), cu Paul Newman. 6) “... -over”, pro-cedeu aplicat de Paul Newman în fi lmul “Cars” (2006). 7) Pre-gătire fotbalistică - Pus la pământ. 8) Nimbul unui star așa cum a fost Paul Newman - Pasiune a lui Paul Newman. 9) Atribut al unei palete de numeroase fi lme - ... Christensen, operator în fi lmul “Roving Mars” (2006), în care rolul principal îl are Paul Newman. 10) Culpabilitate - Cel mai greu metal. 11) Partener al

lui Paul Newman în “Cacealmaua” - Primii pași în actorie!VERTICAL: 1) Film cu titlul original “Th e Sting” (1973), cu Paul Newman și Robert Redford (neart.) - Victor Rebengiuc. 2) Căsătorie - Lună la sfârșitul căreia actorul Paul Newman, câștigător al premiului Oscar, a ieșit din spital într-un scaun cu rotile. 3) Film considerat, alături de “Butch Cassidy” și “Sundance Kid” (cu Paul Newman), unul cu fi nal tare - În viitorul apropiat. 4) “Lunga vară fi erbinte”, de William Faulkner, după care s-a făcut fi lmul cu același nume, în 1958, cu Paul Newman și Joanne Woodward - Formaţie de lăutari. 5) Perioadă a lui Paul Newman pentru Hollywood (pl.) - Unealtă de pescuit. 6) Stat în care s-a născut Paul Newman - Arab din nordul Africii. 7) Sfârșit de fi lmat! - Omorâtă -Redford la început și la sfârșit! 8) Din nord - A rămâne pe loc. 9) “Tratament” al vocii util mai ales fumătorilor, cum de altfel a fost și Paul Newman - ... Walach, actor care a jucat alături de Paul Newman în “Hemingway’s Adventures of a Young Man” (1962) - Sfârșit de scenă! 10) Traducerea fi lmului “Hombre” (1967),cu Paul Newman, Fredric March și Richard Boone - Cu trecut îndepărtat. 11) Stat în care s-a stins din viaţă Paul Newman, în locuinţa sa din Westport. F. L. MANOLESCU

Contradicţiile comunismului: - Cu toate că în comunism se muncește inefi cient, trea-ba merge foarte bine. - Cu toate că treaba merge foarte bine, în magazine nu găsești nimic. - Cu toate că în magazine nu găsești nimic, omul are acasă tot ce vrea. - Cu toate că omul are acasă tot ce vrea, el este nemul-ţumit. - Cu toate că omul este nemulţumit, el totuși aplaudă.

*- Unchiul meu, care a fost parlamentar, ţinea odată un discurs pe un podium, când deodată podiumul s-a pră-bușit. - Şi a păţit ceva?- Nu, deoarece funia pe care o avea petrecută în jurul gâtului a amortizat căderea.

*Un cunoscut senator a fost supus unei intervenţii chi-rurgicale urgente. I s-a expediat o telegramă cu urmă-torul text: “Senatul, adunat în plen, vă urează o cît mai grabnică însănătoşire, cu 178 voturi pentru, 173 contra şi 5 abţineri”.

*În anul 2003, într-un mare oraș, are loc o importantă întâlnire la nivel înalt. La o intersecţie, mașinile preșe-dinţilor SUA, Rusiei și României se ciocnesc. Aceștia coboară din mașini și încearcă să rezolve problema: Bush: - Sorry! Putin: - Sorry too! Iliescu: - Sorry three!

*Iliescu în vizită la o casă de nebu-ni, se apropie de un om mai retras și îl în-treabă:- Ştii cine sunt eu?- Nu! răspunde sincer omul- Sunt fostul președinte al acestei ţări.- Lasă că te vin-decă ăștia. Când am venit aici eu cre-deam că sunt Împăratul Japoniei.

*Primul ministru si ministrul de fi nanţe ies dintr-o șe-dintă la sediul guvernului. Ajunși în apropierea unui restaurant din apropierea clădirii guvernului, primul ministru își întreabă subalternul: - Ce zici, luăm ceva?Ministrul de fi nanţe:- De la cine să mai luăm?

*Barack Obama îl sună pe Traian Băsescu: - Traiane ia-ţi adio de la popor! Băsescu: - De ce? Unde pleacă?

*- De ce au parlamentarii așa salarii mari?- Pentru că prostia se plătește.

*-Să presupunem că aș băga mâna în buzunarele unui om și i-as lua banii. Ce ar însemna că sunt în cazul acesta, copii?-Ministru de fi nanţe!

Secretarul de stat dă buzna în cabinetul de la Casa Albă:- Domnule președinte, aţi auzit că rușii vor să vopseas-că luna în roșu?--Da? Ei, nu-i nimic. Pe urmă trimiteţi-i pe ai noștri să scrie cu alb de-a curmezișul: “Coca-Cola”.

Bancuri cu politicieni

SUDOKU . . . SUDOKU . . . SUDOKUMediuUşor Difi cil

5 6 9 4 75 3

2 6 57 6 8 5

5 7 24 3 82 8 6 73 2 4 5 8

7 4

5 3 6 46 2 78 5 9

2 4 6 7 83 7 8 4 6

3 27 2 9 4

37 5 2 6

8 66 2 8 5 4

5 3 88 7 5

7 3 9 2 68 3 4 2

6 3 87 6

4 2 6

INTEGRAMA

Albastru


L I F E & S T Y L E

După mai multe zvo-nuri de tot

felul pe seama cuplului regal britanic, Casa Rega-lă Britanică a confi rmat în sfârșit vestea cea bună și anume că Ducesa Kate Middleton și Prinţul William așteaptă pri-mul lor copil.

Conform co-municatului ofi cial al Palatului Saint James, Ducesa Kate a fost internată la Spitalul King Edward VII, situat în centrul Londrei, în dimineaţa zilei de 3 decembrie, prezentând simp-tome caracteristice gravidiei, unde va mai sta câteva zile pentru a preveni orice fel de complicaţii care ar putea apărea în acestă primă fază a sarcinii.

În urma contro-lului efectuat medicii de acolo au confi rmat și ei vestea mult așteptată de către

Ducesa de Cam-bridge care și-a dorit cu orice preţ să devină mamă în anul 2013. Pentru a se asigura d e

a c e s t lucru, ducesa ar fi apelat la specialiști cu ceva timp

în urmă pentru a înlătura orice posibile probleme de fertilitate. Dacă sarcina a avut loc prin alte mijloace decât cele tradiţionale nu se știe, ceea ce este sigur

însă, este faptul că la un an și șapte luni

de la casătorie, cei doi vor in-

tra într-o nouă etapă a căsni-ciei, aceea de a fi părinţi pentru întâ-ia oară.

N u în ultimul rând, co-municatul menţioneză că întreaga Casă Rega-

lă Britani-că, îndeosebi

Regina Elisa-beth II și Prin-

ţul Charles își exprimă bucuria și

felicită ofi cial tânăra pereche pentru viitorul

membru al familiei, moș-tenitor al tronului brita-nic.

Ducesa Kate Middleton şi Prinţul William aşteaptă un copil

Una dintre cele mai îndrăgite perechi ale

momentului, Shakira (35) și Piqué (25), își expri-mă într-un mod clar bucuria de-a fi părinţi cât de curând. Deși a fost necesar să treacă câte-va luni bune pentru a confi rma vestea c ă c e i

doi așteaptă un bă-ieţel, fericita pere-che profi tă acum de orice prilej

pentru a-și a s i g u r a

f a -

nii că sunt mai fericiţi ca nici-odată, oferin-du-le imagini

preţioase prin intermediul

reţelelor de soci-

a l i -

zare Instagram și Twitter. Artista, căreia îi stă

foarte bine însărcinată, lasă să i se vadă stadiul avansat de gravidie, afi r-mând că se simte nemai-pomenit de bine în această ipostază și c-ar mai putea sta așa încă alte 9 luni de zile. Cei doi pozează fe-riciţi și mai îndrăgostiţi ca niciodată. Cântăreaţa

columbiană continuă să muncească, fi ind unul din membrii juraţi ai

noii ediţii a concur-sului Vocea Ame-

ricii, înlocuind-o pe Christina Aguillera.

La rândul său, Gerard este la fel de fericit

de-a fi tătic alături de Shakira, cu care a

început această relaţie în 2011. Fotbalistul barcelo-nez a afi rmat că bebelușul se va naște în Catalonia dar nu a dezvăluit ce nume îi vor pune. Ne rămâne însă puţin timp, doar câte-va săptămâni pentru a afl a acest lucru.

Shakira şi Piqué mai fericiţi ca niciodată

Cătălin Botezatu şi misterioasa lui „iubire”

Cătălin Botezatu, unul dintre cei mai buni desig-neri români ai momentu-lui rupe tăcerea și măr-turisește la Antena 1 care a fost motivul principal pentru care sănătatea lui a avut mereu de suferit. Se pare că dragostea este responsabilă pentru sănă-tatea precară a designeru-lui, care a avut deja câteva infarturi.

Botezatu ar putea să aibă aproape orice femeie, mai ales pe cele care lu-crează ca și modele pentru el, tânjește totuși la femeia altuia. Despre femeia mis-terioasă, Cătălin a ţinut să menţioneze că e „iubirea vieţii lui” și că i-au trebuit șapte ani ca să-și dea sea-ma de acest lucru.

Deși a ţinut în se-cret relaţia lor din cauză că femeia este căsătorită, Bote, cum i se mai spune creatorului de modă, s-a săturat să mai fi e vioara a doua, așa că ar fi pus-o pe amantă să aleagă între

el sau soţul ei. Încă nu a primit nici un răspuns din partea ei, dar ușa lui rămâ-ne deschisă.

Despre iubita lui ne-ofi cială a mai adăugat că nu e româncă și că se văd cât pot de des, atât în ţară cât și peste hotare. Între-bat fi ind despre celelalte relaţii ale sale în tot acest timp, el a mărturit despre capacitatea sa de-a fi dual, putând să iubească două femei în același timp, e

drept nu pe amândouă cu aceeași intensitate.

În altă ordine de idei, întrebat cum o să-și pe-treacă Sărbătorile de iarnă , Botezatu a afi rmat că nu are nici un plan cu privire la Crăciun sau Revelion. Dat fi indcă se simte sin-gur se va ocupa de afaceri și de acţiuni caritabile. E greu de crezut spusele lui cunoscând traiectoria sa sentimentală, însă timpul le va demonstra pe toate.

Pe data zilei de 5 de-cembrie, cântăreţul Smi-ley, a avut un accident grav de mașină pe raza localităţii Pantelimon, ju-deţul Ilfov, din care scăpat ca prin minune. Artistul, afl at la volanul unui Audi Q3, a acroșat o dubă, iar apoi a ricoșat puternic, iz-bindu-se de un copac.

Deși mașina s-a dis-trus rău, nimeni nu a re-zultat rănit în urma acci-dentului, iar prezentatorul s-a ales cu o amendă și cu o penalizare de 3 puncte. Ieșind teafăr din mașină, Paparazzi de la cancan.ro au reușit să capteze imagi-nile acestuia imediat după accident.

Smiley, profund afec-tat de cele întâmplate, prezenta dureri în dreptul

pieptului, probabil din ca-uza impactului puternic produs de centura de sigu-ranţă și de airbag-ul mași-nii. Îndemnat de prieteni, cântăreţul s-a prezentat la urgenţă, însă odată ajuns acolo a fost asaltat de asis-tente și pacienţi care se îmbulzeau în jurul lui ca să le dea autografe.

În cele din urmă, după ce a reușit să spună moti-vul vizitei lui la spital, a fost supus unor analize și teste care au stabilit că este teafăr și nevătămat. Profund recunoscător lui Dumnezeu că l-a ocrotit, Smiley mulţumea tuturor fanilor pentru dragostea lor prin intermediul re-ţelei de socializare Face-book, la doar câteva ore după accident.

Smiley scăpat teafăr dintr-un accident de maşină


P U B L I C I TAT E

Date post:	05-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	romania-expres
View:	1,769 times
Download:	0 times

Romania Expres- Nr.3

Documents