Romania Expres - Benelux - Nr.3

Nr. 3 / August 2014

BELGIA Începe sezonul la culesul viţei de vie ... pag. 7

• S e d i s t r i b u i e g r a t u i t • D i s t r i b u c i ó n g r a t u i t a •facebook.com/romania.expres twitter.com/RomaniaExpres

www.romaniaexpres.com

Publicaţie pentru românii din zona Benelux August 2014 Anul II - Nr. 3

o ţară oStIlă pentrumuncitoriiStRăINI?

... pag. 8

veniţi în olANDA în prima jumătate a lui 2014 S-A DuBlAt comparativcu anul trecut

NumăRul RomâNIloR

... pag. 9

... pag. 10

"În Belgia, un tânăr absolvent câstigă de la şase până la

nouă ori mai mult decat în România"

BoGDAN DINu:

& două femei pentru

prezidenţiale

ELENA UDREAMONICA MACOVEI

... pag. 4

DAN VoICulESCu, condamnat la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul ICA... pag. 4

olANDA şi BELGIA, în topul celor mai simpatizate ţări de către români ... pag. 12un primar belgian a încercat să evacueze

o tabără de rromi pe ritm de muzică tehno... pag. 8

VICtoR PoNtA: “Românii din Diaspora nu sunt uniţi”... pag. 5

- 39% din tineri nu vor să se întoarcă în România... pag. 3

a câștigat Discul de aur în Belgia, cu piesa

"She'S afteR my Piano"

ovi ... pag. 23

Kate Middleton se îmbraca în haine fabricate în RoMânia ... pag. 23

2 www.romaniaexpres.com Nr. 3 / August 2014

A D R E S E U T I L EInstituţii ale statului român în zona BeneluxAmbasada României în Regatul Belgiei

Secţia Consulară•Adresă: Rue Gabrielle nr.107, 1180 bruxelles; •Programul de relaţii cu publicul al Secţiei consulare: Luni - joi: 9.00-12.00 - Primire cereri; 15.00-17.00 - Informaţii consulare telefonice și programări pașapoarte; 17.00–18.00 - Eliberare acte și pașapoarte; vineri: •vizite în teritoriu, depuneri de jură-mânt, redobândirea cetăţeniei române, ofi ciere căsătorii; În zilele de sărbători legale nu se lucrează cu publicul; Te-lefon informaţii consulare: 0032(0)2 347 5338; •Telefon în caz de decese sau accidente cu vătămări corporale: 0032(0)2 344 0854, 32(0)2 345 2680 (la aceste două numere de telefon nu se furnizează informații consulare); •Fax: +32(0)2 346 9814; •E-mail: [email protected];Secţia Politică•Telefon: +32(0)2 345 2680, +32(0)2 347 5839 (La aceste numere de telefon nu se furnizeaza informații consulare); •E-mail: [email protected]; •Site: http://bruxelles.mae.roAmbasada României în Regatul Ţă-rilor de jos•Adresă: Catsheuvel 55, 2517 KA, Haga; •Telefon: 00 31 (0)70 322 36 13; Secţia Consulară /Relaţii cu publi-culOrar: Luni și miercuri, 09-13, prelu-are cereri (procuri, declararaţii, cer-tifi cate de naştere/căsătorie/deces, renunţări/redobândiri/clarifi cări ce-tăţenie, obţinere documente și apos-tilă din România,vize etc.); 15-17 eli-berări documente; Marţi și Joi, 09-13, preluare cereri pașapoarte (cu progra-mare), 15-17 eliberări pașapoarte; vi-neri, 09-13 preluare cereri și eliberare titluri de călătorie (pentru persoane fără acte de identitate),15-17 preluare cereri și eliberare ti-tluri de călătorie (pentru persoane fără acte de identitate); Secţia Consu-lară este închisă cu ocazia sărbători-lor legale din România; • Informaţii, programări: Tel. 070-354.1580 (Luni – vineri: 9-17); •Email: [email protected] Telefon: 00 31 (0)70 354 15 80; •Telefon urgenţe: 00 31 (0)6 22 82 33 00 (Acest număr este doar pentru solicitarea de asistenţă consulară în cazuri urgente în care sunt implicaţi cetăţeni români: arestare, accident,

dispariţie, deces, luarea în custodie, de către autorităţile olandeze, a unor minori, furtul/ pierderea actelor de identitate ale celor afl aţi în Olanda, care urmează să se reîntoarcă în Ro-mânia în termen de urgenţă); În afa-ra orelor de program, în situaţii în care este necesară asistenţă consula-ră de urgenţă, puteţi apela 00 31 (0) 651.596.107 sau 00 31 (0) 622.823.300 (La aceste numere de telefon nu se furnizează informaţii consulare, ci doar asistenţă consulară pentru situ-aţii de criză).Secţia politică•Telefon: 00 31 (0)70 322 36 13; •Fax: 00 31 (0)70 354 15 87; •E-mail: [email protected]; •Program de lucru: Luni-vineri, între orele 9:00-17:00.Biroul de Promovare Comercial-Economică •Tel./Fax: 00 31 (0)70 355 73 69; •E-mail: [email protected]; •Program de lucru: Luni-vineri, între orele 9:00-17:00.Biroul ataşatului apărării, militar, aero şi naval •Telefon: 00 31 (0)70 322 66 04; •Fax: 00 31 (0)70 351 23 59; •E-mail: [email protected]; Program de lucru: Luni-vineri, între orele 9:00-17:00.Biroul ataşatului pentru afaceri in-terne•E-mail: [email protected].•Site: http://haga.mae.ro/Ambasada României în marele du-cat al luxemburgului•Adresă: 41, bulevard de la Pétrusse, L-2320 Luxemburg; •Tel. 00352-455159; 00352-455151; •Telefon si-tuaţii de urgenţă: 00352-621.322.014; Fax: 00352-455163; E-mail: [email protected]; Site: http://luxembourg.mae.roSecţia Consulară•Orar: Luni: 9h00 – 12h00 (prelua-re date - eliberare pasapoarte); 14,00 - 17,00 (preluare-eliberare acte no-tariale); Miercuri: 09h00 – 12h00 (preluare-eliberare acte notariale); 15h00–17h00 (preluare-eliberare acte notariale); Joi: 09h00 – 12h00 (pre-luare-eliberare acte notariale); vi-neri: 09h00–15h00 (ofi cieri căsătorii, depuneri jurământ - conform pro-gramărilor); Secţia consulară nu are program cu publicul în zilele de săr-bătoari legale.

REDACtoR șEf: Alin SăcăceanSPECIAlIștI:Emilian Dragomir (Sănătate) Monica Săcăcean (Social) Cristina Marinescu (Spiritual) Marinela Pușcașu (Juridic)Alina-Florentina batalarean (Sănătate)Ana Dumitrașcu (Psihologie)

ColABoRAtoRI:Robert Preda Emanuela Camelia voicu Ioan-Daniel nytraDaniela van den bogaerdeLaura Stângaciu Mihai MitreaAlexandru Preda

DESIGN & WEB:Alin Săcăcean

mARKEtING:Maria Sârzea CoRECtuRă:Dorina Sava

CoNtACt:E-mail: [email protected]@romaniaexpres.com

WEB:www.romaniaexpres.com

Belgia• l’Alliance belgo-roumaine a.s.b.l; Adresă: 221, Avenue brugman, 1050 bruxelles; Email: [email protected]; Site: www.abero.org.• Arthis - la maison Culturelle Bel-go-Roumaine Asbl; Adresă: 33 rue de Flandre, 1000 bruxelles; Email: [email protected]; Site: www.arthis.org• Asociaţia Socio-Culturală mioriţa; Adresă: Eugeen Joorstraat 89, 2140 An-twerpen; Tel. 0472-73 35 63; Email: [email protected]; Site: www.miorita.be.• RomBEl - Români în Belgia (Co-munitatea virtuală a românilor din bel-gia); Email: [email protected]; Site: www.rombel.com. • Clubul România-uE - “O iniţiativă românească pentru o Europă unită” bruxelles; Email: offi [email protected].• Clubul Academic Român din Belgia (CARo); Site: www.caro-belgium.com.• Europuls; Email: [email protected]; Site: www.europuls.ro.• fundaţia „Valenţe umane” şi Centrul Cultural spiritual românesc; Adresă: Rue de la Charite, 41, 1210, bruxelles; Email. offi [email protected].• hermes Ro asblEmail: [email protected]• Roart asblbdl.Général Wahis 14 btè. 281030, bruxelles; Tel. 0032484627784; Email: [email protected]; Site: www.roart.be.Olanda• fundaţia „Speranţa”, RotterdamPersoană de contact: Andrea Teu-nissen-Oprea; Tel. 0031104221126; Fax: 0031104226787; Email: [email protected]; Site: www.stich-tingsperanta.nl• fundaţia DutchRo, ArnhemPersoană de contact: Mariana Mihă-ilă, președinte; Tel. 0031268445687, 0031649306907; Email: [email protected], [email protected]; Site: www.dutch-ro.nl.• fundaţia Culturală olanda-Româ-nia, Haga; Persoană de contact: Cris-tina Elena Cristescu, director executiv; Tel. 0031622196376; E-mail: [email protected].• fundaţia foR Children, Amster-dam; Persoane de contact: Loreda-na Mavrodin, Luciana Ilie; Tel. 00 31 616391692, 00 31 616323814; E-mail: [email protected]; Site: www.ifor-children.org.• fundaţia „Project”, Amsterdam; Per-soană de contact: Maria Rus bojan; Tel. 0031614789395; Fax: 0031205287755; E-mail:[email protected]; Site: www.projectfoundation.nl.• Asociaţia „Podiumul românesc”,

Utrecht; Persoane de contact: Con-stantin Duca, președinte, Liviu Opriș, secretar; Tel. 0031616377855; Email: [email protected], [email protected]; Site: www.roemeens-podium.nl.• fundaţia „România Cultural”, We-zep; Persoane de contact: Sylvia van der Sluis, Oriana van der Sande; Tel. 0031383759779; E-mail: [email protected], [email protected]; Site: www.roemenie-cultureel.nl.• fundaţia Aria; Persoană de contact: Jolanda Mohanu; Tel. 00 31 172211187; Email: [email protected]; Site: http://www.aria-ro.nl.• fundaţia „Comitetul de cooperare cu România”(„Stichting Comité Sa-menwerking Roemenië”); Persoană de contact: Gabriela van Rijen-Teodo-rescu; Tel./fax: 0031164673703; Email: [email protected]; Site: www.axentesever.tk.organizaţii Studenţeşti:• Romanian Students Association in the Netherlands (RoSAN); Persoane de contact: Ștefan nicolai, Tudor Fabi-an; Email: [email protected], [email protected].• liga Studenţilor Români din Stră-inătate – fi liala olanda; Persoană de contact: Eveline Mărășoiu, coordona-tor; Email: [email protected], [email protected].• GRASP (Societatea Globală a tine-rilor Profesionişti Români) – fi liala Olanda; Persoană de contact: Iustin Ift ime; Email: iustin.ift [email protected], iustin.ift [email protected]; Site: www.mygrasp.ro.• Romanian Students Associati-on in tu Delft ; Adresă: Mekelweg 4, 2628 CD, Delft ; Tel.: 0152786177, 0642381418; Email: delft [email protected]• Asociaţia forumul de afaceri România - luxemburg, Romania lux-emburg Business forum Asbl (Rom-lux); Adresa: 62, rue de Strasbourg, L-2560, Luxembourg; Tel: 00352-691453991 sau 00352-26258435; Email: [email protected].• Asociaţia luxembourg-Roumanie Aslb; Tel/fax: 00352-369048; Email: [email protected]; Site: www.luxrom.org.• Corul românilor din luxemburg “Voci din Carpaţi”; Tel: 00352-691302167 sau 00352-43032065; Email: [email protected],[email protected].• Atelierul romanesc de teatru “l’avant-scène” din luxemburg; Email: [email protected]

Asociaţii şi organizaţii româneşti în zona Benelux

3www.romaniaexpres.comNr. 3 / August 2014

D I A S P O R A

Liga Studenților Ro-mâni din Străină-tate (LSRS) a dat publicității rezul-

tatele Sondajului „Studiile în străinătate şi întoarcerea acasă”, aflat la cea de-a treia ediție, după derularea lui în 2010 și 2012. Sondajul s-a desfășurat în perioada 25 aprilie – 25 mai 2014 și la acesta au participat 1074 de persoane, informează LSRS printr-un comunicat.

SINtEzăRezultatele Sondaju-

lui din 2014 consolidea-ză rezultatele din 2010 şi 2012 mai ales cu privire la percepțiile privind studiul în străinătate, dar ridică în plus câteva semne clare de preocupare. Mai întâi, este vorba de tendința de pola-rizare a percepțiilor cu pri-vire la perspectiva revenirii în țară: creșterea ușoară a proporției celor care do-resc să se întoarcă în țară este dublată de creșterea semnificativă a proporției celor care vor să rămână în străinătate. Apoi, este vorba de factorii care cântăresc cel mai mult în (de)favoa-rea întoarcerii în România și care pot oferi explicația deteriorării perspectivei revenirii în țară a tineri-lor educați peste hotare. În 2014, mediul guvernamen-tal şi politic este privit în modul cel mai defavorabil față de toți ceilalți factori luați în considerare. Mai mult, acesta pare să fie la baza celor mai serioase provocări cu care se con-fruntă România din punc-tul de vedere al tinerilor respondenți cu studii peste hotare, și anume: corupția la nivel înalt, clasa politi-că nereprezentativă, mica corupție și nivelul scăzut de salarizare.

C a r a c t e r i s t i c i educaționale și demografi-ce ale grupului-țintă. Per-soanele care au luat parte la sondaj sunt studenți și absolvenți români care stu-diază sau care au studiat în străinătate pentru o perioa-dă de minim un semestru la o instituție de învățământ de peste hotare. Dintre aceștia, 39% studiază sau au studiat în străinătate la nivel de licență, 40% la ni-vel de master, 9% la nivel de doctorat, 2% – la nivel de post-doctorat; 6% au bene-

ficiat de bursă de mobilitate Erasmus la nivel de licență, iar 5% la nivel de master

Cel mai adesea, respondenții au ca bază de studiu domenii precum: Afaceri/ Management/ Economie/ Finanțe (29%), IT/ Inginerie/ Fizică/ Ma-tematică/ Chimie (21%), Domenii Internaționale/ Politică/ Administrație (10%), Comunicare/ Mar-keting/ Jurnalism/ Publi-

citate (10%) și Sociologie/ Psihologie/ Cultură/ Științe Umane (8%).

Cei mai mulți participanți la Sondaj sunt tineri cu vârste cuprinse între 21 și 26 de ani (75% din cei chestionați), majo-ritar de gen feminin (66% F, 33% M, restul nu au răs-puns). Majoritatea se află în prezent în Anglia (23%), România (19%), Franța (10%), Germania (8%), Da-nemarca (7%), SUA (6%) și Olanda (4%) (1,7% din răs-punsuri (19 din 1074) au fost invalidate deoarece nu conțineau date referitoare la localizarea geografică a respondenților).

REzultAtE1. Cel mai impor-

tant motiv pentru care tinerii aleg să studieze în străinătate continuă să fie oferta educațională a universităților de peste ho-tare. Ca şi în 2012, acest factor a surclasat alte as-pecte, precum: prestigiul universităților din străi-nătate; cunoaşterea unor alte culturi sau perspectiva

exersării unei limbi străine.În 2012, motivele se-

cundare se aflau în această ordine: cunoașterea unei alte societăți/culturi, pre-stigiul universităților de peste hotare şi perspectiva exersării unei limbi străine.

2. Experiența de stu-diu în străinătate rămâne foarte apreciată. Ca și în 2012, majoritatea celor care au participat la sondaj apreciază foarte favorabil

și favorabil toate aspectele legate de studiul peste ho-tare. Dintre acestea, cele care au primit cel mai frec-vent calificativul „foarte satisfăcut(ă)” sunt aproape aceleași cu cele din 2012: dotările tehnice, mediul universitar, calitatea pro-fesorilor și aplicabilitatea cunoștințelor.

În 2012, cele mai apre-ciate erau următoarele as-pecte în această ordine: dotările tehnice, mediul universitar, calitatea profe-sorilor, mediul cultural şi calitatea cursurilor de peste hotare. Alte aspecte satisfă-cătoare sunt: aplicabilitatea cunoștințelor dobândite, flexibilitatea orarului, viața socială, oportunitățile pro-fesionale după finalizarea studiilor şi sistemele de evaluare a cunoștințelor.

3. Revenirea în țară rămâne pe o tendință po-zitivă, dar este şi în acest an mai puțin atrăgătoare decât opțiunea de a rămâne în străinătate. În 2014, 39% din respondenți nu doresc să revină în România după

finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat, iar 32% sunt indeciși. În schimb, 29% afirmă că vor să se întoarcă în România după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat.

Privind în timp, opțiunea revenirii în Ro-mânia a crescut în perioada 2010 – 2014 cu 5 procente (de la 24% la 28% și apoi la 29%). Opțiunea de a rămâ-ne în străinătate a avut un

traseu sinuos: după o scă-dere de 5 procente în 2012 (de la 35% la 30%), aceas-ta a crescut semnificativ în 2014 cu 9 procente (de la 30% la 39%). În ceea ce priveşte procentajul celor nehotărâți, acesta a rămas de fiecare dată semnifica-tiv, dar a avut o scădere constantă de-a lungul celor 4 ani: de la 38% în 2010 la 34% în 2012, ajungând la 32% în 2014.

4. Factorii care cântă-resc cel mai mult în favoa-rea și în defavoarea întoar-cerii în România rămân aproximativ aceiaşi ca în 2012. Familia și prietenii se află la polul aspectelor mo-tivante, pe când toate cele-lalte aspecte luate în con-siderare se găsesc la polul opus. Dintre acestea, me-rită amintite oportunitățile profesionale și cele de afa-ceri, dar şi perspectiva de a locui în România.

În 2014, factorul care este privit în modul cel mai defavorabil (și care nu a fost inclus în sondajele din 2010 și 2012) este mediul guver-

namental şi politic. Acesta nu este deloc motivant pen-tru 74% din respondenți. Tot în acest context, cele mai serioase provocări cu care se confruntă România sunt: corupția la nivel înalt (pentru 73%), clasa politică nereprezentativă (pentru 66%), mica corupție (pen-tru 54%) și nivelul scăzut de salarizare (pentru 54%).

5. Dezvoltarea unei cariere în România rămâ-

ne o perspectivă credibilă (similară celei din 2012), dar continuă să se situeze la nivel de priorități sub even-tualitatea unei cariere pes-te hotare. Proporțiile care indică orientarea profesio-nală către străinătate sunt mai mari decât procentele care indică orientarea pro-fesională către România, iar diferențele dintre acestea sunt în continuare însem-nate (de la 15% la 40%). Însă, merită menționat că procentele care indică orientarea spre România sunt relativ însemnate, ele apropiindu-se sau depășind borna de 50%.

6. Cele mai frecven-te nevoi la întoarcerea în România sunt în conti-nuare legate de accesul la piața muncii. Prin-tre acestea se numără: recunoaşterea completă a diplomelor (bifată de 67% din respondenți); progra-me speciale de internship, fellowship & traineeship (pentru 62% din totalul ce-lor chestionați); proceduri de recrutare online (pen-

tru 40%); târguri de cariere (pentru 33%)

7. Ceea ce contează în perspectiva întoarce-rii acasă este atractivitatea ofertelor de angajare. Ca și în 2012, atractivitatea ofer-telor profesionale este dată mai ales de perspectiva avansării în carieră (foarte importantă pentru 77%) şi de activitatea specifică postului (foarte importan-tă pentru 76%), dar și de posibilitățile de dezvoltare profesională (foarte impor-tantă pentru 69%) și oferta salarială (foarte importantă pentru 67%).

8. Așteptările salariale rămân moderate. Aproape la fel ca în 2012, majorita-tea respondenților (54%) au optat pentru salarii de început care se regăsesc într-un interval cuprins între mai puțin de 400 de euro şi 1.000 de euro. Cele mai multe opțiuni din acest interval sunt pentru 1.000 de euro (17%), apoi pentru 500 de euro (11%). În afa-ra acestui interval, 12% au optat pentru 1.500 de euro.

Concluzii. Rezulta-tele Sondajului din 2014 consolidează rezultatele din 2010 şi 2012, dar ridi-că în plus două semne de preocupare. Mai întâi, este vorba de tendința de pola-rizare a percepțiilor cu pri-vire la perspectiva revenirii în țară: creșterea ușoară a proporției celor care do-resc să se întoarcă în țară este dublată de creșterea semnificativă a proporției celor care vor să rămână în străinătate. Apoi, este vor-ba de factorii care cântăresc cel mai mult în (de)favoa-rea întoarcerii în România și care pot oferi explicația deteriorării perspectivei revenirii în țară a tineri-lor educați peste hotare. În 2014, mediul guvernamen-tal şi politic este privit în modul cel mai defavorabil față de toți ceilalți factori luați în considerare. Mai mult, acesta pare să fie la baza celor mai serioase provocări cu care se con-fruntă România din punc-tul de vedere al tinerilor respondenți cu studii peste hotare, și anume: corupția la nivel înalt, clasa politi-că nereprezentativă, mica corupție și nivelul scăzut de salarizare.

39% din tineri nu vor să se întoarcă în RomâniaCREștEREA PROPORțIEI CELOR CARE DORESC Să SE ÎnTOARCă În țARă ESTE DUbLATă DE CREȘTEREA SEMnIFICATIvă A PROPORțIEI CELOR CARE vOR Să RăMână În STRăInăTATE

Corupţi

a la n

ivel în

alt

Clasa p

olitică

nereprez

entat

ivăMica

coru

pţie

Nivelul s

căzu

t de s

alariz

are

Sistem

ul sa

nitar

defec

tuos

Deterio

rarea

nive

lului

gene

ral de

cultu

ră

Sistem

ul de

educ

aţie n

eper

form

ant

Infra

struc

tura

defic

itară

Degra

dare

a pre

sei ş

i a sp

aţiulu

i pub

lic

Inst

abilit

atea

econ

omică

Piaţ

a mun

cii n

eatră

găto

are

Nivel 7

Nivel 8Nivel 9

Nivel de importanţă 10

Cele mai importante provocări cu care se confruntă România în prezent

0%20%40%60%80%

100%Cad

rul n

eprie

lnic

pent

ru b

ussin

es

Calit

atea

scăz

ută a

vieţ

ii din

oraşe


R O M Â N I A

Omul de afaceri Dan voiculescu a fost condamnat defini-

tiv vineri de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani de închi-soare cu executare în dosarul privind privatizarea Institu-tului de Cercetări Alimentare (ICA).

Curtea de Apel Bucureşti a luat măsura confiscării tere-nurilor pe care se află sediul posturilor de televiziune An-tena 1 şi Antena 3, parte din Grupul Media fondat de Dan voiculescu și a unui teren de peste 29.000 de metri pătrați, pe care se află Institutul de Cercetări Alimentare. De asemenea, instanța a decis blocarea conturilor lui Dan voiculescu în vederea recu-perării prejudiciului și i-a fost pusă sub sechestru casa din bulevardul Kiseleff.

Corneliu Popa, fost direc-tor general şi preşedinte al Consiliului de Administrație al Agenției Domeniilor Sta-tului, a fost condamnat defi-nitiv vineri de Curtea de Apel bucurești la 8 ani de închi-soare cu executare în dosarul privind privatizarea Institu-tului de Cercetări Alimentare (ICA).

În același dosar, a fost condamnat la 6 ani de în-

chisoare Jean-Cătălin Sandu, administrator al S.C. benefi-ca S.A. bucurești (firmă din grupul Grivco) în perioada 01.01.2002 — 28.01.2005, director al Direcției Juridice din cadrul ADS în perioada octombrie 2001—mai 2005, membru AGA al S.C. I.C.A. SA bucurești în perioada no-iembrie 2003, secretar execu-tiv al PC și vicepreședinte al AvAS.

Gheorghe Mencinicop-schi, fost director general și membru al AGA și, ulterior, al CA la ICA bucurești, a fost condamnat definitiv vineri de Curtea de Apel Bucureşti la 8 ani de închisoare cu exe-cutare în dosarul pri-vind privatizarea ICA.

Sorin Pantiș, fost director general execu-tiv Grivco SA Bucureşti, a primit 7 ani de închisoare.

vlad-nico-lae Săvulescu, fost director al Direcției Privati-zare — C on -c e -

sionare a ADS, a fost condamnat definitiv vineri de Curtea de Apel Bucureşti la 6 ani de închisoare cu exe-cutare în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Flavius-Adrian Pop, fost membru al CA al ICA, a pri-mit 5 ani de închisoare.

Gheorghe Sin, fost mem-bru AGA a ICA bucurești, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare, aceeaşi pedeapsă primind și Constantin baciu, fost re-prezentant al Ministerului Agriculturii în Adunarea Generală a Acționarilor a ICA. Foștii cenzori la ICA

inculpați în dosar, Ale-xandru Petre, Gri-

gore Marinescu și vica Ene, au primit pedep-se de câte 3 ani de închisoare cu suspendare. (AGERPRES).

DAN VoICulESCu, condamnat la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul ICA

AltE 11 PERSoANE AU FOST COnDAMnATE În ACELAȘI DOSAR

Eu rop ar l am e nt ar u l PDL Monica Maco-vei a anunțat că va

candida la prezidențiale, menționând că nu este o de-cizie uşoară, dar este o pro-vocare pe care și-o asumă.

”Ca președinte, voi asi-gura pentru România o economie liberă și sănătoasă, care creea-ză locuri de muncă și oportunități pentru tineri și o viață decentă pentru pen-sionari, o Românie în care educația și sănătatea sunt priorități”, afirmă Macovei într-un mesaj video postat marți seara pe site-ul www.macoveipresedinte.ro.

Monica Macovei a adă-ugat că a ales să candideze acum pentru că România este la răscruce. “Abia am termi-nat o campanie pentru a fi realeasă în Parlamentul Euro-pean. Doream să continui de la Bruxelles și în acest nou man-dat lupta împotriva corupției, fraudei, pentru competiție corectă în economie, să aducă românilor investiții și locuri de muncă. Între timp, ceva s-a

schimbat în România. Și eu, ca și voi, sunt nemulțumită de opțiunile de vot care ni s-au oferit. Opțiunile de vot care ne sunt impuse de partide nu au fost testate în nicio bătălie electorală națională. (...) Pu-tem merge înainte, sau putem

să ne întoarcem cu zece sau 20 de ani în urmă, alegerea este a noastră”, a spus Macovei.

Aceasta s-a refe-rit şi la activitatea sa profesională, menționând că și-a început cari-era ca tânăr pro-curor, iar apoi a devenit avocat pentru dreptu-rile omului. “La sfârșitul lui 2004, am fost numi-tă ministru al Just i ț i e i . E r a

un moment în care de re-forma Justiției depindea in-trarea noastră în Uniunea Europeană. Am pus bazele independenței Justiției și am construit DNA. Acum, nu ca până în 2004, corupții plă-tesc pentru faptele lor. Acum

cinci ani am mers la Bruxelles. Am vrut să-mi servesc țara în continuare și să con-

tribui ca România să fie un stat modern și prosper în Eu-

ropa. Prin eforturile mele, în curând, infractorii

din toată Europa își vor pierde și

averile nejusti-ficate”, a mai m e n ț i o n a t Macovei.

M o n i c a Macovei este

prima femeie care candideaza la Presedinţia Ro-

mâniei.

“voi asigura pentru România o economie liberă și sănătoasă”

ElENA uDREA şi moNICA mACoVEIdouă femei pentru prezidenţiale

MACOvEI SUSţInE Că nU ESTE O DECIzIE UȘOARă, DAR ESTE O PROvOCARE PE CARE ȘI-O ASUMă

Ceea ce de câte-va săptămâni în-coace se zvonea

pe ici pe colo s-a confir-mat: președintele Parti-dului Mișcarea Populară (PMP), Elena Udrea, va fi candidatul partidului la prezidențiale, decizia fiind luată de membrii Cole-giului național al PMP. Aceas-tă decizie vine în urma anunţului făcut cu o zi înainte de Cristian Diaconescu, cel care până acum era candidatul pro-pus de PMP și care a afir-mat că va candida ca inde-pendent la prezidenţiale, precizând în acelaşi timp că, în această postură, nu va mai fi membru PMP, dar că va rămâne preşe-dintele Fundaţiei Mișca-rea Populară.

“PMP m-a desem-nat, prin vot, în Colegiul Național candidatul la alegerile prezidențiale. E o mare responsabili-tate pe care mi-o asum împreună cu întreaga echipă a PMP. Cred că sunt cel mai potrivit candidat“, a declarat Udrea, la încheierea ședinței. “Domnul Diaconescu a fost doar desemnat candidat, a fost propus, nu a fost și votat, iar sta-tutul partidu-lui spune că votul pentru candidat se dă în Co-legiul Na-ţional”, a mai spus Udrea.

Ea

a precizat că s-a înre-gistrat un singur vot împotrivă, cel al euro-parlamentarului Cristi-an Preda. De altfel, fără a-și ascunde bucuria pentru recenta nomina-lizare, aceasta a spus că “orice partid își doreș-

te să meargă cu cel care este cea mai bună soluţie pentru organizaţia re-spectivă”, lăsând astfel să se înţeleagă că “varianta Udrea” este cea mai bună candidatură din partea PMP-ului. “Candidatul PMP vrea să meargă cu candidatul care poate aduce cele mai multe vo-turi partidului în această toamnă“, a afirmat șefa PMP-ului.

Referitor la lupta electorală care va urma să aibă loc în toamna acestui an preşedintele

PMP a

declarat: “Suntem pregă-tiţi de această campanie, suntem pregătiţi de aceas-tă competiţie și eu ca și președinte al Mișcării Populare sunt pregătită să îmi asum candidatura la președinţia României”. Ea s-a arătat extrem de

încrezătoa-re în forţele proprii şi ale partidu-lui pe care

îl reprezintă. “Așa cum spun de mult timp, sunt candidatul care îl poate învinge pe Victor Pon-ta. Îl pot bate pe Victor Ponta în orice competi-ţie, inclusiv în cea pen-tru președinţia ţării”, a spus Elena Udrea, care a menționat că urmează să poarte o discuție cu șeful statului, căruia îi va cere să o susțină în campanie. “Este cel căruia noi dorim să-i convingem electora-tul să vină alături de noi, suntem cei care afirmăm că dorim să ducem mai departe reformele înce-pute de Traian Băsescu. Evident că vom vorbi cu președintele și îi voi cere să mă susțină în aceas-tă competiție grea”, a punctat Udrea.

Candidatul PMP-ului la prezidenţiale a spus că îi provoacă pe victor Ponta și pe Kla-

us Iohannis, principalii săi contracandidați, la o dezbatere publică.

Udrea a mai preci-zat, după ședinţă, că șeful campaniei sale electora-

le va fi Eugen Tomac, cel care se va ocu-pa şi de strânge-

rea de semnă-turi.

„Îl pot bate pe victor Ponta în orice competiţie, inclusiv în cea pentru

președinţia ţării”

uDREA SPUnE Că Că URMEAză Să POARTE O DISCUțIE CU ȘEFUL STATULUI, CăRUIA ÎI vA CERE Să O SUSțInă


R O M Â N I A

România a obținut zece medalii, dintre care şase de aur şi patru de

argint, la cea de-a vIII-a ediţie a Olimpiadei Internaționale de Astronomie şi Astrofizică (OIAA) desfășurată în peri-oada 1 - 11 august la Suceava, informează Ministerul Educa-ţiei naţionale (MEn) din Ro-mânia.

Anul trecut elevii români au obţinut cinci medalii (două de aur, două de argint şi una de bronz), fiind de fapt cel mai bun rezultat din istoria par-ticipării României la această competiţie. Anul acesta, însă, ţara noastră, care a participat la concurs cu două echipe for-mate din zece concurenți, și-a bătut propriul record reușind să dubleze numărul de medalii câştigate în 2013.

Denis Turcu a obţinut lo-cul I cu punctaj maxim, repe-tând performanţa de la ediţia precedentă a Olimpiadei In-ternaţionale de Astronomie

și Astrofizică desfășurată la volos (Grecia). Denis Turcu, medaliat cu argint şi la Olim-piada Internațională de Fizică de anul acesta, este absolvent al Liceul Internaţional de In-formatică (LII) din bucurești şi este originar din Brăila, iar înainte de a ajunge la acest li-ceu din partea căruia a primit o bursă completă a fost elev al Colegiului naţional “nicolae bălcescu” din brăila. În urmă cu doi ani, Denis a fost singurul elev român care a participat la un curs de “Teoria numerelor” la şcoala de vară de la Universi-tatea Standford, costurile fiind suportate în proporţie de 90% de universitate, deși de obicei bursele acopereau doar 50%. Decizia de a acorda o bursă atât de mare a fost determina-tă de numeroasele rezultate la concursurile de matematică la care a participat adolescen-tul român. vara aceasta Denis Turcu a fost admis la Universi-tatea Harvard (SUA).

Celelalte medalii de aur au fost câștigate de Tudor Costel Crețu, elev al LII bucurești (argint la OIF 2014), Iusti-na Crăciun, absolventă a LII bucurești (aur la OIAA 2013), admisă la Universitatea Prin-ceton (SUA), Paul Andrei Draghiș, elev al Colegiului național ''vasile Lucaciu'' din baia Mare (argint la OIAA 2013 şi aur la Olimpiada Internațională de Astronomie -OIA 2013), Andrei Cuceu, absolvent al LII bucurești (ar-

gint la OIAA 2013), admis la University College London (Anglia), și Andrei Răduc, elev al LII bucurești (argint la Olimpiada Pluridisciplina-ră Tuymaada 2013 și argint la OIA 2013).

Cele patru medalii de ar-gint obţinute de echipa Româ-niei aparţin lui Dan Ștefan Eni-ceicu, elev al LII bucurești (aur la OIF 2014), Tudor Suciu, elev al Colegiului naţional ''vasile Lucaciu'' din baia Mare (aur la OIA 2013), Cătălina Mirițescu,

absolventă a LII bucurești (bronz la OIAA 2013) și admi-să la Caltech University (SUA) și Augustin Ionescu, absolvent al Colegiului naţional ''nicolae Titulescu'' din Pucioasa (jud. Dâmbovița) și admis la Facul-tatea de Fizică bucurești.

“Este o performanță ex-traordinară pentru care vreau să-i felicit pe olimpicii noștri. Și pe profesorii lor! Acești elevi și profesorii care îi pregătesc reprezintă valorile cu care Ro-mânia iese în lume şi cu care se mândrește. Performanța lor și a tuturor celorlalți olimpici va fi, şi în acest an, răsplătită de Guvern prin acordarea de premii. De asemenea, vreau să-i felicit pe organizatorii Olimpiadei Internaționale de Astronomie şi Astrofizică şi să mulțumesc Universității 'Ștefan cel Mare' din Sucea-va, Inspectoratului Școlar Județean, Consiliului Județean și tuturor celorlalte autorități locale pentru implicarea şi

sprijinul acordat în organiza-rea și desfășurarea acestui eve-niment!", a declarat Ministrul Educaţiei naţionale, Remus Pricopie, prin intermediul bi-roului de presă al instituţiei.

Competiţia a fost organi-zată de Ministerul Educaţiei naţionale în colaborare cu Inspectoratul Școlar Judeţean Suceava, Universitatea „Ște-fan cel Mare” din Suceava și Asociaţia Știinţifică „Cygnus”. MEn a alocat acestui concurs 200.000 de euro şi au cum-părate 35 de telescoape noi, multe dintre acestea urmând să rămână în dotarea Planeta-riului din Suceava, considerat cel mai mare din țară.

La această ediţie a OIAA au participat echipe din 37 de ţări de pe 5 continente, în-sumând peste 400 de elevi şi profesori. Concursul pe echipe a fost câștigat de echipa Cana-dei, urmată de echipele Bra-ziliei, Thailandei și Lituaniei. Foto: Suceava news)

România a obţinut zece medalii la olimpiada de Astronomie şi AstrofizicăDENIS tuRCu A FOST DECLARAT DIn nOU CEL MAI bUn ELEv DIn LUME LA ASTROnOMIE ȘI ASTROFIzICă

Premierul victor Ponta l-a ignorat pe unul din reprezentanţii româ-

nilor din străinătate chiar la un eveniment dedicat Di-asporei, informează b1 Tv. Președintele Federaţiei Aso-ciaţiilor Românești din Eu-ropa, aflat la Eforie nord, la „Diaspora Estival”, a încercat în zadar să discute cu prim ministrul. Acesta din urmă s-a dovedit prea grăbit pen-tru a afla problemele româ-nilor din afară.

Într-o înregistrare vi-deo difuzată de b1 Tv se vede clar reacţia premieru-lui în momentul în care Da-niel țecu i se adresează cu: “Domnule prim-ministru, vă rog să mă ascultaţi”. Grăbit și vădit incomodat de prezenţa președintelui FADERE, Pon-ta a răspuns: “Eu vă tot as-cult, dar... Vorbiţi în numele tururor?” țecu: “Nu.” Ponta: “Eh, aia e problema.”

Gestul premierului este cu atât mai nepotrivit cu cât scena s-a petrecut tocmai la deschiderea unui program dedicat diasporei. Premierul victor Ponta a spus că nu are timp să discute cu preşedin-tele FADERE.

”De fiecare dată când primul ministru a vizitat o altă țară în care există o co-munitate românească impor-tantă a evitat să se întâlneas-că cu românii. Eu apreciez foarte mult că a venit aici, că a ținut un discurs, dar era momentul să îi spunem și noi

câteva din lucrurile noastre, dar efectiv a fugit de la aceas-tă întâlnire”, a afirmat Daniel țecu.

De cealaltă parte, pre-

mierul i-a acuzat pe româ-nii din afara ţării că nu sunt uniţi. “Cred că nu este o mare unitate și prietenie - ca să fiu foarte diplomat - între re-prezentanţii asociaţiilor ro-mânești din diverse ţări”, a spus premierul victor Ponta în cadrul întâlnirii, dând în acest sens exemplul comuni-tăţilor românești din Spania, Italia și Franţa.

victor Ponta este con-trazis însă de preşedintele FADERE, care îl acuză că-i pasă de Diasporă doar când vine vorba de alegeri. “Eu aș vrea să transmit un mesaj tuturor politicienilor. Ei sunt cei care insistă și fac fel și fel de manevre pentru ca preșe-dinţii de asociaţii să nu fie uniţi între ei”, a declarat ţecu pentru b1 Tv. “Au nevoie de noi doar în momentul în care votăm”, a concluzionat Dani-el ţecu.

Președintele asociaţii-lor românești din Europa se plânge că a trimis mai multe scrisori către Guvern, însă de fiecare dată a primit răs-punsurile după câteva luni și acelea fără nicio soluţie la problemele comunităţilor pe care le reprezintă.

În altă ordine de idei,

Daniel ţecu a declarat pen-tru România Expres: „Con-sider că întâlnirea liderilor românilor de pretutindeni a fost un eveniment reușit, de

aceea îl felicit pe ministrul Bogdan Stanoevici și echipa sa pentru organizarea impe-cabila a acestui eveniment”.

Nici deputatul pentru Europa de vest, Aurelian Mihai, prezent la eveniment, nu a fost încântat de presta-ţia președintelui PSD. “Dom-nul premier și-a susţinut ple-

doaria, câteva minute în care ne-a anunţat că pe 30 noiem-brie se va organiza Congresul românilor de pretutindeni - marea veste, pentru a in-chide gura diasporei - după

care ne-a spus că pleacă, fiind ocupat cu treburi importante, desemnându-și ministrul de serviciu cu preluarea între-bărilor”, a declarat deputatul

Aurelian Mihai pentru Ro-mânia Expres.

Acesta a criticat aspru atât felul în care a fost or-

ganizat evenimentul cât mai ales lipsa de importanţă pe care organizatorii au acor-dat-o reprezentanţilor co-munităţilor româneşti veniţi de la mii de kilometri.

Ministrul delegat pen-tru românii de pretutindeni, bogdan Stanoevici, nu a scă-pat nici el de criticile lui Au-relian Mihai care afirmă că Stanoevici i-a cerut socoteală

pentru criticile sale de pe re-ţelele sociale. “Am încercat să îi transmit ministrului că nu îmi plac ideile dumnealui, că nu este nimic personal. Am

căutat, diplomatic, să-i explic omului că greșește, că ieșirea nervoasă și lipsită de educa-ţie nu-l beneficiază. Am fost acuzat că doar critic. Dom-nul în cauză ignoră proiecte-le legislative depuse încă de la începutul anului 2013 în Parlament, ignoră lupta intre-gii diaspore și a mea pentru reducerea blestematelor mari taxe consulare. Am fost ridi-culizat pentru purtarea mesa-jului de pe tricou “Vrem redu-cerea taxelor consulare”, apoi a încercat să mă demoralizeze dându-mi asigurări că nu voi obţine nici un fel de reducere a taxelor consulare”, a mai spus Aurelian Mihai pentru România Expres.

La deschiderea eveni-mentului, alături de premi-erul victor Ponta, bogdan Stanoevici și Aurelian Mihai au mai participat şi preşe-dintele Camerei Deputaţilor, valeriu zgonea, ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifi-că şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Cosmin Costoiu, precum şi consilierul de stat în cadrul Cancelariei Primu-lui Ministru, Corneliu vișo-ianu, preşedintele Comisiei Românilor de Pretutindeni

din Senat, Dumitru-bujor Marcel, experţi guvernamen-tali şi reprezentanţi ai autori-tăţilor locale.

„Diaspora Estival” este un program destinat români-lor din afara granițelor țării și se află la cea de-a doua ediție.

Evenimentul, organizat de către Ministerul Aface-rilor Externe, prin Depar-tamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pre-tutindeni, reuneşte aproxi-mativ 200 de reprezentanți ai mediului asociativ româ-nesc din întreaga lume şi este structurat sub forma unor ateliere de lucru pe teme de interes pentru comunităţile româneşti din străinătate.

Ca element de nouta-te, programul cuprinde un seminar de formare în do-meniul managementului de proiect și accesării fondurilor europene, transfrontaliere, publice și nerambursabile.

Ca și la ediția prece-dentă, dezbaterile zilnice vor urmări dezvoltarea dia-logului între reprezentanții autorităților publice din Ro-mânia şi mediul asociativ de peste hotare, în vederea cu-noașterii atât a necesităților reale şi imediate ale acestora, cât și a legislației statului în care aceştia îşi au domici-liul sau reședința, cu scopul încheierii unor relații par-teneriale pe baza cărora să poată fi dezvoltate proiecte sau acțiuni destinate tuturor românilor. (Foto: DPRRP)

PREmIERul L-A IGnORAT PE UnUL DInTRE REPREzEnTAnţI ROMânILOR DIn STRăInăTATE CHIAR LA Un EvEnIMEnT DEDICAT DIASPOREI

VICtoR PoNtA: “Românii din Diaspora nu sunt uniţi”

AuRElIAN mIhAI: „ministrul Bogdan Stanoevici mi-a dat asigurări că nu voi obţine nici un fel de

reducere a taxelor consulare”

DANIEl ŢECu: „De fiecare dată când primul ministru a vizitat o altă țară în care există o comunitate românească importantă a evitat să se întâlnească cu românii.”


B E N E L U X

Reuniți, luni 4 august 2014, la Liege pentru a comemora începutul

Primului Război Mondial, pre-cipitat acum un secol de inva-darea Belgiei de către trupele germane, liderii europeni au în-demnat lumea de azi să ‘învețe din lecțiile trecutului’, într-un context în care stabilitatea continentului este amenințată de criza din Ucraina, relatează AFP citat de AGERPRES.

‘Europa pașnică, Europa unificată, Europa democrati-că. Bunicii noştri au visat la ea. noi, astăzi, o avem. Să avem grijă de ea şi să continuăm să o îmbunătățim’, a pledat în alocuțiunea sa regele belgiei Philippe.

‘Nu putem fi simpli gar-dieni ai păcii, depănători de amintiri, ne aflăm în fața unor responsabilități’, a insistat la rândul său președintele francez Francois Hollande, care a evo-cat criza din Ucraina, ‘unde a fost doborât un avion civil’, dar și ‘masacrele populațiilor civile’ din Siria și Irak și drama din Gaza.

‘Evenimentele din Ucraina

ne amintesc că instabilitatea continuă să se răspândească pe acest continent’, a subliniat în ce-l privește prințul William, reprezentantul Marii britanii și al țărilor din Commonwealth care au fost angajate în conflic-tul sângeros de acum un secol.

‘Fără respectarea celuilalt

și fără toleranță, pacea nu este posibilă’, a conchis premierul belgian Elio di Rupo, aducând un omagiu miilor de victime civile din această țară, ‘masa-crate de invadatori în funesta lună august a lui 1914′.

Președintele german Joachim Gauck nu a prezentat

scuze în intervenția sa, îndem-nând doar pe un ton sobru să se ‘desprindă învățămintele amare și terifiante’ ale trecutu-lui. ‘Astăzi, în Europa, legea ce-lui mai puternic face loc forței legii’, a adăugat el.

Demnitari din 24 de țări angajate în ‘Marele război’ au

fost invitați la comemorarea de la Liege, plasată sub sem-nul sobrietății. Circa 12 dintre state au fost reprezentate de președinți. noul rege Felipe al Spaniei a făcut cu acest prilej prima sa deplasare în străină-tate, iar prințul William a venit împreună cu soția sa Kate.

Orașul Liege a fost pus sub strictă supraveghere pentru ce-remonie, 650 de polițiști fiind desfășurați pentru a-i proteja pe invitați. Reversul acestor măsuri a fost nemulțumirea locuitorilor nevoiți să se mulțumească să urmărească ceremonia pe ecrane-gigant.

Riveranii au fost rugați să ră-mână în case și să țină ferestre-le închise.

Prințul William și soția sa s-au deplasat ulterior la Mons, pentru o altă ceremonie în micul cimitir militar Saint Symphorien, unde urmau să se întâlnească și cu premierul bri-

tanic David Cameron și prințul Harry. În acest cimitir se odih-nesc primul soldat britanic ucis în Primul Război Mondial și ultimul, ucis la 11 noiembrie 1918, ziua armistițiului care a pus capăt ostilităților.

Jocul alianțelor a făcut ca invadarea Belgiei, la 4 august 1914, să declanșeze ostilitățile din Primul Război Mondial. Germania a încălcat neutra-litatea micului regat pentru a încercui forțele franceze, gest urmat imediat de intrarea în război a Marii britanii. Liege a rezistat mai multe zile asaltului artileriei germane, care nu și-a atins scopul decât după ce a re-curs pentru prima dată la tunu-rile sale de 420 mm, celebrele ‘Grosse bertha’. Orașul a căzut la 16 august, dar rezistența sa neaşteptat de lungă a întârzi-at cu câteva zile avansul unei părți a forțelor germane, asi-gurându-le un răgaz aliaților francezi și britanic. Forțele germane s-au răzbunat prin violențe care au costat viața a circa 6.500 de civili și au șocat lumea occidentală, aminteşte AFP. (AGERPRES)

REuNIuNEA A AvUT LOC CU PRILEJUL CELEbRăRII UnUI SECOL DE LA PRIMUL RăzbOI MOnDIAL

liderii europeni s-au întâlnit la liege pentru a evoca 'lecțiile trecutului'

b E L G IA

Ministrul de Ex-terne, Titus Cor-

lăţan, a declarat, la mij-locul lunii iulie a.c., că a făcut demersuri pe lângă omologul belgian, Didier Reynders, pen-tru ca Belgia să conti-nue să susţină România în procesul de aderare la Spaţiul Schengen, in-formează agenţia Medi-afax.

”Am făcut demersu-rile corespunzătoare pe lângă domnul ministru pentru ca Belgia să con-tinue să susţină Româ-nia în demersul de ade-rare la Spaţiul Schengen și am exprimat mulţu-mirile mele pentru o po-

ziţie constantă a Guver-nului belgian pe această temă”, a declarat Ti-tus Corlăţean, în cadrul unei conferinţe de presă comu-ne cu omo-logul său bel-gian, aflat în vizită în Ro-mânia, în pe-rioada 14-15 i u -

lie.Referitor la relaţiile

dintre belgia și Româ-nia, Corlăţean

a precizat că acestea func-ţionează foar-te bine, atât în cadrul UE, cât și al nATO.

„Am ex-primat intere-sul României

p e n -tru

o

prezenţă din ce în ce mai puternică pe piaţa ro-mânească a companiilor belgiene, inclusiv pentru a pune în valoare un context economic favo-rabil care există în Ro-mânia, cu o creștere eco-nomică consolidată în ultimii ani a României și care, iată, se confirmă și anul acesta”, a mai spus ministrul de Externe.

Totodată, Corlăţean a precizat că a făcut un lobby „activ și pozitiv” pentru ca Belgia să con-tinue procedura de ra-tificare a acordurilor de asociere cu UE semnate recent de R. Moldova, Ucraina și Georgia.

La rândul său, mi-nistrul belgian de Exter-ne, Didier Reynders, a declarat că relaţiile din-tre cele două ţări sunt foarte puternice și au o vechime de aproape 200 de ani.

„Prezenţa noas-tră este vizibilă mai ales la nivel comer-cial, dar suntem pre-zenţi aici și în alte domenii și intenţio-năm să intensificăm această prezen-ţă. Sper că ne vom putea pune în aplicare și proiectele pe care le

avem în ceea ce privește relaţiile diplomatice, cul-turale și evenimentele pe care avem de gând să le

organizăm î m p r e -u n ă ” , a sub-l i n i a t ș e f u l d i p l o -maţ i e i belgie-

ne.

tItuS CoRlăŢEAN: „am făcut demersuri pe lângă omologul belgian vizând continuarea susţinerii pentru Schengen”

REfERItoR LA RELAţIILE DInTRE bELGIA ȘI ROMânIA, ELA PRECIzAT Că ACESTEA FUnCţIOnEAză FOARTE bInE


B E N E L U X

Luni, 11 august 2014, a început selecţio-

narea lucrătorilor pen-tru culesul viţei de vie informează cotidianul L’Avenir.

Jean-Charles Ma-hieu, unul din produ-cătorii locali de vin din provincia Hainaut a selecţionat 40 de lu-crători din cei 70 care și-au depus solicitările pentru a fi angajaţi. ”Se vede că este criză; majo-ritatea acestor candidaţi sunt persoane serioase, tineri cu studii superioa-re, români care speră să câștige în această lună o sumă de bani pe care la ei în ţară n-ar câști-ga-o nici în patru luni”, afirmă acesta. “Nu este ușor pentru mine să aleg

dintre atâtea persoane care vor de muncă. Au întâietate, binenţeles, cei care au lucrat pentru noi și înainte și de a cărui muncă am fost satisfă-cuţi”, mai spune Jean-Charles Mahieu.

Deși anul acesta au fost selecţionate doar 40 de persoane, din cele 70 care au candidat, această cifră este mai mare decât cea de anul trecut când, datorită producţiei mai mici, au fost selecţionaţi cu zece mai puţin. Toţi aceşti sezonieri vor înce-pe culesul viţei de vie la o săptămână de la selec-ţionare. Anul acesta cu-lesul viţei de vie este pre-văzut să înceapă cu două săptămâni mai devreme decât în 2013.

În Flandra și în Franţa, mulţi producă-tori nu mai lucrează cu culegători locali deşi ei neagă acest lucru. Unii dintre aceşti producă-tori viticoli construiesc dormitoare comune în apropierea culturilor de viţă de vie pentru mâna de muncă străină pe care o contractează. „Vom an-gaja binenţeles și români, însă majoritatea vor fi de provenienţă locală”, afirmă un alt producător viticol de la compania vergers de barry.

Se preferă totuși mâna de muncă străină datorită angajamentului profesional de care dau dovadă: ”Se înţelege că nu toată lumea dă ace-lași randament, dar când mai mulţi lipsesc din motive dubioase, atunci impactul poate fi unul extrem de negativ asu-pra echipei. Trebuie să ne luăm măsuri de preveni-re deoarece doar culesul viţei de vie pentru noi implică cheltuieli între 40 și 50 de mii de euro pe sezon”, concluzionează vergers de barry. (Foto: L’Avenir).

Începe sezonul la culesul viţei de vieMAJORITATEA CELOR SELECţIOnAţI SUnT ROMânIb E L G IA

Jean-Charles Mahieu alături de fiul și fiica sa

Doi români din liège, condamnaţi pentru tentativă de furt dintr-o bijuterie

BăRBAŢII vEnEAU DIn LILLE ȘI SPUn Că AU AJUnS LA LIèGE CU ALTE MOTIvE ȘI Că FURTUL A FOST CEvA SPOnTAn

Doi bărbaţi de naţionalitate română, ambii

în vârstă de 30 de ani, au fost condamnaţi de către Tribunalul din Liège la opt luni de în-chisoare cu suspendare după ce aceştia au co-mis o tentativă de jaf la un magazin de bijuterii din oraş.

Cei doi inculpaţi au venit din Lille în tren şi plecau spre Germania. Odată ajunşi în gara din Liège, s-au îndreptat

spre cel mai apropriat magazin de bijuterii aflat în apropierea gării, pe Rue des Guillemins, cu scopul de a sustrage bijuterii din magazin.Alarma stabilimentului vizat de cei doi infrac-tori s-a declanşat în timp ce unul încerca să deschidă uşa metalică, iar celălalt stătea de veghe.

Aceştia au fost interceptaţi de poliţie la câţiva zeci de metri de magazinul de bijuterii,

în timp ce încercau să fugă, având asupra lor uneltele cu care au încercat să deschidă uşa.

La procesul intentat celor doi români pro-curorii s-au folosit de înregistrările făcute de camera video şi de ur-mele de încălţăminte lăsate de aceştia.

bărbaţii afirmă că au venit la Liège cu alte motive şi că furtul a fost ceva spontan, de mo-ment, idea venindu-le atunci când au trecut prin faţa magazinului.

Autorităţile bel-giene îi suspectează pe cei doi că ar face parte dintr-o organizaţie mafiotă românească ce are la activ mai multe infracţiuni de acest gen şi că ar fi venit special din Franţa pentru a da lovitura în Liège.

Un motociclist ro-mân și-a pierdut

viaţa în dimineaţa zi-lei de 5 august 2014, pe Rue d’Andenne din localitatea valonă Dur-buy (provincia Luxem-bourg), în timp ce se îndrepta împreună cu

un grup de alţi trei mo-tociclişti spre Alsacia pentru a-și petrece con-cediul acolo.

Românul a derapat în momentul unui viraj şi a intrat pe contrasens izbindu-se de un trac-tor care venea din sens

contrar. Serviciile de ambulanţă din locali-tăţile valone Érezée și Marche-en-Famenne, precum şi paramedicii de pe elicopterul de sal-vare din bra-sur-Lienne (provincia Liège) nu au putut să-l salveze, mo-tociclistul murind dato-rită rănilor produse de impactul cu tractorul.

Potrivit autorită-ţilor din provincia Lu-xembourg, victima era un român în vârstă de 30 de ani care locuia în bolonia (Italia) și care era în trecere prin Bel-gia.

Parchetul din Lu-xembourg a deschis o anchetă în vederea.

un motociclist român şi-a pierdut viaţa într-un accident rutier petrecut în Durbuy

RomâNul, CARE ERA În TRECERE PRIn bELGIA A InTRAT PE COnTRASEnS IzbInDU-SE DE Un TRACTOR

Președintele Camerei Deputaților, valeriu zgonea, a avut, la jumătatea lunii iu-lie, o întrevedere cu vicepre-mierul și ministru al aface-rilor externe, al comerțului exterior și al afacerilor eu-ropene al Regatului belgiei, Didier Reynders, în cadrul căreia au fost trecute în re-vistă stadiul şi perspectivele relației bilaterale.

Potrivit unui comunicat de presă remis AGERPRES de Camera Deputaților, zgonea a declarat că înalta calitate și consistența coope-rării bilaterale trebuie să se reflecte și într-o dinamizare a investițiilor și a schimbu-rilor comerciale dintre cele două țări.

"Diplomația parlamen-tară este un instrument prin

intermediul căruia putem face cunoscute oportunitățile pe care piața din România le oferă în acest moment inves-titorilor belgieni. România a devenit în ultimii an un actor important în regiunea de sud-est a Europei și poate repre-zenta o placă turnantă pentru societățile belgiene implicate în activitățile de export pe piețele din această zonă", a susținut valeriu zgonea.

El a subliniat necesitatea valorizării pe viitor a legătu-rilor privilegiate în domeniul cooperării culturale, la nivel educațional, precum și în agricultură, turism şi secto-rul bancar.

În ceea ce priveşte agen-da europeană comună, cei doi oficiali au apreciat că există un adevărat potențial

de cooperare şi sprijin reci-proc pe plan european între Regatul belgiei, în calitate de țară fondatoare și Româ-nia, care, ca nou membru al familiei europene, face dova-da unui angajament susținut pentru consolidarea proiec-tului european. În acest con-text, preşedintele Camerei Deputaților a salutat faptul că forțele pro-europene și-au păstrat o reprezentare puternică în Parlamentul European", se mai arată în comunicat.

zgonea a precizat că este necesar ca Europa democra-tică să se mobilizeze pentru o acțiune unită, pentru a opri proliferarea mișcărilor populiste promovate de par-tidele eurosceptice. (AGER-PRES)

Preşedintele Camerei Deputaților, VAlERIu zGoNEA s-a întâlnit cu vicepremierul Belgiei, DIDIER REyNDERS


Aceasta este pă-rerea colegi-lor de la ziarul

belgian „Le Soir”, care afirmă că Belgia înre-gistreză o rată scăzută a locurilor de muncă pentru străini.

Dacă în Regatul Belgiei rata locurilor de muncă ocupate de muncitorii autohtoni este de 74%, în cazul persoanele venite în re-gat din afara Uniunii Europene (UE) abia se ridică la 56,8%, aceasta situându-se departe de media europeană, care este de (71,4%). Când vorbim de persoane ve-nite din afara UE, ne re-ferim la străinii care nu au nici naţionalitate bel-giană, nici o altă naţio-nalitate din cadrul UE.

bernard Demonty, jurnalist al ziarului „Le Soir” și asistent univer-sitar, expert pe teme

jurnalistice la Univer-sitatea din Bruxelles a explicat câteva din mo-tivele care au făcut ca Belgia să fie cu 20 de ani în urmă în ce priveşte integrarea muncitorilor străini pe piaţa muncii şi printre ultima în cla-samentul ţărilor euro-pene la acest capitol.

Printre cauzele principale ale acestui fapt se numără: dis-criminarea, exigenţele lingvistice şi nivelul de pregătire ridicat impus

de firmele angajatoare.Parafrazând cele

spuse de bernard De-monty, străinii care vin în Belgia au un nivel profesional mai slab decât belgienii și asta datorită faptului că unii din cei care îşi părăsesc ţara şi vin la muncă în Belgia au avut parte de un sistem educaţional dezastruos în compara-ţie cu cel performant de care are parte populaţia autohtonă, iar acest fapt este, evident, un lucru

care joacă în defavoa-rea emigranţilor atunci când caută un loc de muncă.

Un alt lucru în de-favoarea lor, a străinilor din belgia, este faptul că majoritatea au ve-nit la muncă sperând să găsească ceva de lucru în sectorul industrial, de montaje de automo-biluri, în Flandra sau zona industrială Baar-le-nassau, iar în mo-mentul actual industria belgiană trece printr-un

moment de mare difi-cultate, lucru care îngre-uiază procesul de găsire a unui loc de muncă în acest sector atât pentru belgieni, cât și pentru străini.

Nu în ultimul rând, și probabil cea mai im-portantă este discrimi-narea; deşi sunt multe programe de integrare socială, culoarea pielii ori alte lucruri legate de aspectul fizic sau cul-tural continuă să fie motive evidente pentru care firmele angajatoare refuză să angajeze imi-granţi. E bine de știut că cerinţele sunt mai mari şi mai stricte în compa-raţie cu alte ţări ale UE, dar acest lucru, susţine Demonty, se datorează nivelului înalt de pregă-tire a populaţiei belgie-ne.

bernard Demonty susţine de asemenea, că

există o diferenţă între a fi rasist şi a discrimina sau a fi selectiv atunci cânde se urmăresc crite-rii fixe de selecţionare a personalului de muncă.

vicent Corluy, ex-pert în probleme de imi-graţie la Universitatea din Anvers, a declarat: ”Modul în care piaţa de muncă este organizată creează o separare foarte puternică între cei care se află în afara acestei pieţe de muncă și cei ce se află încadraţi în ea, iar aceas-tă situaţie este agravată de o discriminare vădită în cadrul acestei pieţe a muncii”.

Oricare ar fi moti-vele, se pare că Belgia rămâne lanterna roşie a Europei în ce privește încadrarea în muncă a lucrătorilor străini, un pământ ostil pentru cei care caută un viitor mai bun pe aceste meleaguri.

B E N E L U Xb E L G IA

Primarul oraşului belgian Landen (Flandra), situat

la aproximativ 60 de ki-lometri est de Bruxelles, au încercat, în luna iulie 2014, să determine un grup de rromi să pără-sească un teren ocupat ilegal de trei zile difu-zând muzică techno cu volumul la maxim, in-formează agenţia Medi-afax citând presa locală.

Aproximativ 30 de rulote s-au instalat, la începutul lunii iulie, pe un teren din oraşul fla-mand, fără acordul pro-

prietarului sau al auto-rităţilor locale, potrivit agenţiei Belga.

În urma discuţiilor cu autorităţile locale, reprezentanţii grupului de nomazi au promis că vor părăsi terenul în

maxim două zile, însă, ulterior, și-au amânat plecarea cu alte trei zile, adaugă agenţia Belga.

În consecinţă, pri-marul din Landen, so-cialistul Gino Debroux, a decis instalarea unui

un primar belgian a încercat să evacueze o tabără de rromi pe ritm de muzică tehno

o îNREGIStRARE VIDEo, ÎnSă, SURPRInDE O FETIţă DE APROxIMATIv zECE AnI DAnSânD PRInTRE RULOTE PE ACORDURILE MELODIILOR TECHnO DIFUzATE DE PRIMăRIE

dispozitiv de sonori-zare cu o capacitate de 14.400 waţi şi a cerut sprijinul unui DJ local.

În prima zi după expirarea termenu-lui impus grupului de rromi, muzica techno

a fost difuzată la volum maxim. Numai că, po-trivit unei înregistrări video postată pe site-ul cotidianului local, Het belang van Lim-burg, “iniţiativa” auto-rităţilor din Landen a avut un succes relativ, deoarece înregistrarea surprinde o fetiţă de aproximativ zece ani dansând printre rulote pe acordurilor melodi-ilor techno.

Între timp, nego-cierile cu poliţia au fost reluate, iar muzica a fost oprită, după ce

nomazii s-au declarat “pregătiţi să ridice ta-băra”, a declarat prima-rul Gino Debroux.

Iniţiativa primaru-lui din Landen a fost însă criticată chiar şi în cadrul propriului par-tid. “Nu este în regulă ceea ce se întâmplă în Landen. Nu este deloc în regulă”, a reacţionat, într-un mesaj postat pe Twitter, ministrul regional flamand pen-tru Protecţie Socială, socialista Freya van den bossche. (MEDI-AFAx).

BELGIA, o ţară ostilă pentru muncitorii străini

PRINCIPAlElE CAuzE SUnT: DISCRIMInAREA, ExIGEnţELE LInGvISTICE, nIvELUL REDUS DE PREGăTIRE AL CELOR vEnIţI DE AFARă ȘI CRIzA DIn SECTORUL InDUSTRIAL


B E N E L U X

Tot mai mulţi ro-mâni iau calea străinătăţii în

ultima vreme şi Olanda începe și ea, încet-în-cet, să fi e una din desti-naţiile alese de românii care se afl ă în cautarea unui trai mai bun. Așa se explică faptul că în prima jumătate a anului în curs 2.300 de români au ales să emigreze în Olanda, o cifră de două ori mai mare decât cea din perioada similară a anului trecut.

Potrivit ultimelor date prezentate la în-ceputul lunii august de către Biroul Central de Statistică (CbS), apro-xiamtiv 76.000 de stră-ini au decis să vină la

muncă în Olanda, nu-mărul acestora fi ind în creștere cu 8.600 de persoane în prima ju-mătate a anului 2014.

Cu peste 100.000 de persoane, cea mai

mare comunitate de imigranţi stabiliţi în Olanda provin din Po-lonia, aceștia reprezen-tând, de altfel, și cel mai mare grup de imigranţi veniţi în Olanda în pri-

mele șase luni ale anu-lui în curs. Conform statisticilor, peste 70% dintre aceştia vin în Olanda pentru a munci în domeniul construc-ţiilor sau în cel al agri-

culturii.Comparativ cu ace-

eaşi perioadă a anului 2013, numărul imi-granţilor proveniţi din bulgaria a rămas stabil, la aproximaiv 2.000 de persoane, .

Aceleaşi statistici oferite de CbS spun că numărul persoanelor care părăsesc Olanda a rămas și el stabil, la 64.000 de persoane, imigraţia netă fi ind de 12.000 de persoane.

Potrivit Consili-uliului Ştiinţifi c pentru Politici Guvernamen-tale (WRR), româ-nii care muncesc în Olanda sunt, în gen-eral, mai bine pregătiţi decât polonezii care au

emigrat în această ţară. De asemenea, experţii afi rmă că, în ciuda faptului că “în grupul muncitorilor români găsim şi persoane cu un nivel de studii sau pregătire mai reduse, aceştia se afl ă, totuşi, într-o poziţie mai puţin vulnerabilă pe piaţa muncii”, comparativ cu vecinii lor bulgari.

Acelaşi organ-ism consultativ guver-namental afi rmă că imigranţii bine pregătiţi reprezintă doar o cin-cime din rândul nou-veniţilor. WRR susţine că, la ora actuală, în Olanda există aproxi-mativ 2.650 de studenţi români şi bulgari.

O L A n DA2.300 DE RomâNI AU ALES Să EMIGREzE În OLAnDA În PRIMELE ȘASE LUnI ALE AnULUI 2014

Numărul românilor veniţi în olanda în prima jumătate a lui 2014 s-a dublat comparativ cu anul trecut

Cinci poliţiști ro-mâni au fost tri-mişi în Olanda,

pentru a-i ajuta pe co-legii lor olandezi la in-vestigarea furturilor din buzunare cu ocazia eve-nimentelor organizate în această vară de mino-rităţile sexuale, potrivit IGPR.

Misiunea poliţiști-lor români s-a desfășu-rat în perioada 31 iulie - 3 august, cu ocazia gay Pride - serie de eveni-mente ce a inclus şi o paradă gay la Amster-dam.

"Misiunea poliţiș-tilor români vizează acordarea de sprijin și

asistenţă directă auto-rităţilor olandeze care instrumentează cauze de natură judiciară re-feritoare la infracţiuni contra proprietăţii - fur-turi din buzunare. De asemenea, poliţiștii ac-ţionează pentru facilita-rea schimbului de date și informaţii de interes poliţienesc cu caracter operativ, pentru preveni-rea și combaterea infrac-ţiunilor", au specifi cat reprezentanţii Inspecto-ratului General al Poli-ţiei Române (IGPR), cu doar câteva zile înainte de eveniment, printr-un comunicat remis agenţi-ei Mediafax.

Aceasta a fost cea de-a treia misiune or-ganizată în baza "Pro-gramului de lucru pri-vind cooperarea dintre

Polițişti români, la parada gay din AmsterdamRomânia și Olanda 2014-2015", ce cuprin-de activităţi de analiză și cunoaștere a dome-niului trafi cului de per-soane, al trafi cului de droguri, al criminalităţii informatice și al infrac-ţiunilor organizate con-

tra proprietăţii.Prima a avut loc în

perioada 25-27 aprilie, la Amsterdam, cu ocazia zilei Regilor, eveniment la care au participat aproximativ 1.000.000 de persoane, iar cea de-a doua, în perioada 13-16

iunie, la Festivalul In-dian de vară, la care au participat circa 16.000 de oameni.

Potrivit IGPR, au-torităţile olandeze au apreciat misiunile des-fășurate de poliţiștii ro-mâni.

ACEAStA A FOST CEA DE-A TREIA MISIUnE ORGAnIzATă În bAzA "PROGRAMULUI DE LUCRU PRIvInD COOPERAREA DInTRE ROMânIA ȘI OLAnDA 2014-2015"

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es


I N T E R V I U

REPoRtER: Cum te-ai ho-tărât să pleci şi în ce colţ al lumii?

BoGDAN DINu: A fost o decizie destul de spontană şi conjuncturală. Înainte de susţi-nerea licenţei, am făcut varice-lă. Fiind nevoit să stau izolat în casă trei săptămâni, am pierdut ocazia de a o prezenta şi de a mă înscrie la masterat în anul curent. În acele trei săptămâni în care m-am gandit ce vreau să fac mai departe, m-am decis: trebuie să mă înscriu la maste-rat în străinătate. Ulterior am ales belgia. Pot zice că, în mod ironic, varicela a fost unul din cele mai frumoase lucruri care mi s-au întâmplat, deoarece altfel n-aș fi ajuns la masterat în stră-inătate.

REPoRtER: De ce ai ales Belgia?

BoGDAN DINu: Nu am ales atât ţara, cât masteratul/ universitatea. Poate subconști-entul a contribuit și el puţin la alegerea ţării, pentru că prima mea ieșire în străinătate fusese în Belgia.

REPoRtER: Cum ţi s-a pă-rut procesul de admitere în străinătate?

BoGDAN DINu: Proce-sul de admitere a fost ușor de urmat. Toate informaţiile ne-cesare se găsesc online pe site-ul programului, iar când mai aveam întrebări, secretariatul îmi răspundea imediat pe e-mail. Aş menţiona că pentru ei conteaza mult motivaţia şi activităţile extracuriculare, de orice natură.

REPoRtER: Ce master ai urmat în Belgia şi de ce?

BoGDAN DINu: Am urmat un masterat în inginerie de ti-pul diplomă dublă. În primul an m-am înscris la l’Université Libre de bruxelles (ULb), iar în al doilea an la vrije Universiteit brussel (vUb). Am ales acest program deoarece m-a atras ideea de a studia în două uni-versităţi. banii au fost, de ase-menea, un factor important. La acel moment mă mai gândeam la o universitate din Olanda. Cum în acel an au fost mărite foarte mult taxele de admite-re la universităţile lor, decizia mi-a fost ușurată.

REPoRtER: Ce poţi să ne spui despre exigenţele profe-sorilor de acolo faţă de cele

din Romania?BoGDAN DINu: Sunt dife-

renţe de la cer la pământ. Bine-înţeles, există excepţii pozitive/ negative şi de o parte şi de alta, dar acestea reprezintă ‘outliers’, deci le voi considera irelevan-te. În principiu, în România se pune accent pe memorare şi… atât.

În Belgia, în inginerie, căci asta am studiat, se pune accent pe puterea de înţelegere a con-ceptelor, capacitatea analitică, gândirea critică, creativitate, munca în echipă, abilităţi de prezentare, convingere etc.

Cât despre note, dacă ai în-ţeles foarte bine materia iei un 14-15, poate 16 (din 20). Dacă ai sclipiri, iei peste. Dacă pro-fesorul consideră că meriţi 20, se face comisie pe facultate și se discută aceasta posibilitate. În generaţia mea, în cei doi ani de zile, nimeni nu a luat niciun 20.

REPoRtER: Ce poţi să ne spui despre cazare? Ai primit o cameră de cămin, în ce con-diţii ţi se repartizează şi care sunt cheltuielile lunare?

BoGDAN DINu: Nu am stat în cameră de cămin. Se poate face cere pentru cameră, dar deadline-ul este foarte devre-me, de exemplu 1 mai la vUb. Asta în condiţiile în care am primit scrisoarea de acceptare în iunie. Camerele (de la cămin sau nu) se închiriază începând cu aproximativ 300 de euro (bucătărie/baie comună cu alte una, două sau trei persoane) și ajungând până la 500-550 de euro (practic, garsonieră). În aceste sume e inclusă şi între-ţinerea. Ca şi condiţii generale, trebuie să fii înscris la cursuri full time și să aplici pentru o cameră la cămin, atât. Există şi diverse condiţii speciale, dar acestea pot fi verificate pe site-ul universităţii.

REPoRtER: Cum este viaţa de student acolo? Spune-ne câte ceva despre costurile de trai în ceea ce priveşte chiria, transportul, mâncarea...

BoGDAN DINu: viaţa de student în străinătate este mi-nunată deoarece am descoperit foarte multe lucruri noi, am in-teracţionat cu diverse culturi şi, nu în ultimul rând, am învăţat să mă descurc în situaţii limi-tă, care, vrei nu vrei, tot apar la un moment dat. Ca şi costuri,

după cum am zis, chiria se află undeva în zona 300-350 de euro pentru ceva „share-uit” sau 450-550 pentru o garsoni-eră măricică. Cu 120 de euro

se poate face abonament anual pentru transportul în comun din bruxelles (tramvai, bus, metrou, tren). Mâncarea, în su-

permarket, este cu aproximativ 15-20% mai scumpă decât în România. În restaurante, cu aproximativ 60-80% mai mult. Un abonament de telefon cu 140 minute naţionale, sms ne-limitat, 1Gb de internet este 12 euro etc.

REPoRtER: Ai simţit în vreun moment că eşti discri-minat?

BoGDAN DINu: Nu am simţit niciodată că sunt dis-crimnat. Totuși, ţin să menţi-

onez un aspect pe care îl con-sider important. Deși engleza este limba oficială a mediului academic şi al marilor compa-nii, lipsa cunoașterii limbii ţării în care te afli te poate face să te simţi discriminat în momentul în care îţi cauţi un job. Cred că este foarte important să se în-ţeleagă că această situaţie nu se încadrează în categoria dis-criminare, iar odată ce limba oficială a ţării a fost învaţată, lucrurile se vor însenina.

REPoRtER: Cât de mult vă implică facultatea în activităţi

de practică în domeniu?BoGDAN DINu: Am fost

implicaţi destul de mult în ac-tivităţi practice. Mici exemple ar fi vizite la diverse firme din domeniu sau „internship-uri”. În general, profesorii au o rela-ţie foarte stransă cu industria, deoarece o mare parte din timp și-l alocă proiectelor de cerce-tare comandate de către com-panii. Tot datorită acestui fapt,

anumite capitole din cursuri sunt predate chiar de experţii industriei. De asemenea, teza de masterat se poate face în ca-

drul unei companii. REPoRtER: Cu ce te-ai aco-

modat cel mai greu? Ce ţi s-a părut cel mai dificil?

BoGDAN DINu: Cel mai dificil a fost faptul că nu știam limbile oficiale. belgia are trei limbi oficiale: franceza, olan-deza şi germana. În Bruxelles sunt două: franceza și olande-za. Cum eu nu studiasem deloc franceza sau olandeza în Ro-mânia, a fost destul de dificil la început. Cu timpul am învăţat

franceza, iar acum ma axez pe olandeză.

REPoRtER: îţi permite ora-rul să lucrezi în acelaşi timp? și dacă lucrezi, cum sunt an-gajatorii?

BoGDAN DINu: Dacă do-meniul de studiu este ingineria, atunci este greu să şi lucrezi în același timp. nu imposibil, dar ar fi de preferat o concentrare pe studii și pe limbile oficiale ale ţării. Totuși, se poate lucra pe vară. Altfel, în general, rela-ţia angajator-angajat este foarte bună. De asemenea, se găsesc

multe joburi pentru studenţi, deoarece statul încurajează fir-mele să-i angajeze. Practic, nici studentul, nici angajatorul nu plătesc taxe până într-o anumi-tă limită. De asemenea, fiecare universitate are un centru de carieră ce ajută studenţii să-și găsească un job. nu trebuie ui-tat nici faptul că aici se află sedi-ile nATO și UE. Mulţi studenţi fac internship în cadrul acestor

instituţii sau chiar se angajează.REPoRtER: Ce avantaje în

plus iţi oferă sistemul de învă-ţământ de acolo faţă de cel din

România?BoGDAN DINu: Sunt ex-

trem de multe avantaje. Primul ar fi faptul că aici se pune accent atât pe dezvoltarea abilităţilor tehnice, cât și a soft skill-uri-lor. Al doilea, eşti conectat la ceea ce este nou în domeniul de studiu, având contact foarte uşor cu experţii din industrie. În aceasta categorie ar intra şi infrastructura informatică pre-zentă în universitate şi, practic, accesul gratuit la toate artico-lele ştiintifice, oricât de recent au fost publicate. Tot legat de infrastructură, calitatea și do-tarea laboratoarelor este de neimaginat pentru un student venit din România. În al treilea rând, faptul că interacţionezi cu un alt mediu total diferit de cel prezent în România și că în-tâlneşti o paletă largă de naţio-nalităţi. Acest lucru îţi măreşte considerabil abilitatea de a lu-cra eficient într-o echipă ce are în componenţa sa persoane ex-trem de diferite. nu în ultimul rând, faptul ca exersezi/înveţi limbi străine, căci în bruxelles aproape toate persoanele cu studii superioare vorbesc fluent între trei și cinci limbi. Aș putea

continua cu uşurinţă lista avan-tajelor, dar, în principiu, acestea se rezumă la un singur lucru: devii foarte competitiv pe piaţa muncii.

REPoRtER: Anul trecut, ai absolvit masterul. Ce te-a făcut să ramâi în continuare acolo?

BoGDAN DINu: În anul doi de masterat eram indecis în această privinţă. După ce am analizat ambele pieţe și am contactat mai multe persoane şi companii am decis să rămân în Belgia, cel puţin o perioa-dă. Unul dintre motive este că aici am gasit o companie care investeşte mult în dezvoltarea angajaţilor săi. Un training ini-ţial de trei luni, acces nelimitat la certificări, șase zile ‘libere’ pe an ca să participăm la conferin-ţe reprezintă câteva exemple. Mai este un lucru important: amploarea proiectelor de aici, complexitatea cât şi impac-tul lor este foarte mare. Un alt factor, deloc de neglijat, a fost posibilitatea semnării contrac-tului încă din luna martie a ul-timului an de studiu, urmând să încep munca în Septembrie. Astfel, am putut să mă concen-trez pe teza de masterat, care mănâncă foarte mult timp. Din păcate este destul de greu să găseşti condiţii similare în România. Aș menţiona că nici partea financiară nu e de trecut cu vederea. În Belgia, un tânăr absolvent de studii superioare câștigă, în funcţie de domeniu, de şase până la nouă ori mai mult decât în România. Pe când cheltuielile lunare din Bruxelles sunt doar de 2-2,5 ori mai mari decât cele din bucurești, dife-renţa făcând-o în mare parte chiriile.

REPoRtER: Ce sfaturi ai pentru cei care doresc să stu-dieze în străinătate?

BoGDAN DINu: Îi încura-jez să-și urmeze visul și să nu se lase descurajaţi de nimic. În prezent, un student poate ajunge destul de uşor să studi-eze în străinătate. De exemplu, contactând Liga Studenţilor Români din Străinătate pot fi puşi în legătură cu persoane ce studiază sau au studiat la uni-versitatea dorită.

De asemenea, pe cei care do-resc să se întoarcă în România după terminarea studiilor, i-aș sfătui să o faca după ce acu-mulează și o experienţă profe-sională în străinătate. În acest fel, valoarea adaugată pe care o vor aduce companiei şi de ce nu României, va crește substanţial.

Andreea Catan

Bogdan Dinu a absolvit un program de master în inginerie, în Belgia. Conjuctura în care s-a decis să studieze în străinătate este cel puţin interesantă: varicela l-a ţintuit în casă pentru trei săptămâni, perioadă în care a avut timp să se gândească ce vrea să facă pe vii-tor şi aşa i-a venit ideea de a se înscrie la un master peste hotare. Ce program de master a urmat, ce avantaje i-a adus şi cum este viaţa de student străin în Belgia, ne spune chiar el în interviul acordat mai jos.

BoGDAN DINu: "În Belgia, un tânăr absolvent câstigă de la șase până la nouă ori mai mult decat în România"

Interviu realizat cu sprijinul ligii Studenţilor Români din Străinătate,(lSRS) în cadrul proiectului „Interviuri cu studenţi”

"lipsa cunoașterii limbii ţării în care te afli te poate face să te simţi discriminat în momentul în care îţi cauţi un job"

"aici am găsit o companie care investește mult în dezvoltarea angajaţilor săi"

Bogdan Dinu


C U L T U R Ă

Institutul Cultu-ral Român (ICR)

bruxelles sărbătorește ziua naţională a Repu-blicii Moldova împreu-nă cu misiunile diplo-matice ale României și

ale Republicii Moldova la Strasbourg și la bruxelles, miercuri 27 august informează ICR Bruxelles.

Un loc aparte în cadrul festivităților îl

ocupă concertul gru-pului de acordeonişti Concertino, organizat la Strasbourg de Asoci-aţia studenţilor români (ADERS), cu sprijinul ICR bruxelles.

Concertino accordi-on-band a cântat alături de acordeoniști celebri precum Frank Marocco sau Richard Gallia-no şi a câştigat peste douăzeci de premii la festivaluri internaţio-nale în Canada, Coreea de nord, Rusia, Italia, Austria, Cehia, Franţa, Germania, Elveţia.

Cei nouă instrumen-tişti din Chişinău vor susţine un turneu în Franţa, Germania și Elveţia, inaugurat la Strasbourg în 27 august.

Prin asocierea cu eve-nimentele organizate de ziua independenţei Republicii Moldova, ICR bruxelles celebrea-ză apartenenţa Republi-cii Moldova la spaţiul cultural european.

Concert de zIuA NAŢIoNAlă a Republicii moldova la Bruxelles

CoNCERtINo ACCoRDIoN-BAND vA CânTA PEnTRU MOLDOvEnII ȘI ROMânII DIn bRUxELLES

„Redescoperind cântecul cobzei”, așa se intitulează articolul realizat de reporterii de la ziarul belgian L’Avenir, un omagiu adus acestui instru-ment neapreciat şi ne-valorat pe meleagurile noastre, dar la mare cinste pe alte melea-guri, aproape pe cale de dispariţie, având în vedere că există foarte puţine persoane care ştiu să cânte la acest instrument.

Unul dintre aceşti purtători de ștafetă a cobzei, soră bună cu lăuta și oudul (lăuta arăbească), este dom-nul vasile nica, un pasionat cobzar și lă-utar în vârstă de 73 de ani. Echipa de la ziarul

L’Avenir a fost primi-tă cu bucurie în casa cobzarului din locali-tatea bărboi, judeţul Dolj, care i-a întâmpi-nat în costum popular și i-a încântat cu cobza sa din lemn veche de peste 80 de ani. nu i-a fascinat atât de mult talentul său, cât pasiu-nea cu care le-a cântat la cobză: „Când ţin cobza în braţe mă simt fericit, simt că-mi crește sufletul”, le-a spus el ziariştilor.

vasile nica face parte din categoria lă-utarilor, acei trubaduri care timp de secole în-tregi au cântat la nunţi, sărbători , sau chiar și la înmormântări. n-au urmat nici cursuri de solfegiu, n-au făcut nici

conservatorul, ci au în-văţat de la bătrâni. Așa a învăţat și vasile nica, de la un rrom pe nume

nea Costică, căruia i-a dat o oaie pentru lecţi-ile de cobză primite.

De altfel, talen-tul acestor muzicanţi tradiţionali nu a trecut

neobservat în trecut, ci mai multe perso-nalităţi ale timpului au fost impresioante

de el. Printre acestea se numără și celebrul pianist magiar Franz Listz, care fiind în vizi-tă la o familie de nobili români, s-a îndrăgostit

de talentul lui barbu Lăutaru, renumitul cobzar, care i-a cântat la perfecţie una din piesele sale.

În secolul al xIx-lea mulţi lăutari erau de origine rromă și slujeau nobililor, dar odată cu abolirea sclavagismului, ei s-au răspândit în lume câștigându-și existenţa din muzică.

„În secolul al XIX-lea nimeni nu-și imagina viaţa fără cob-ză, care era acompa-niată de o vioară și un fluier”, explică Florin Iordan, etnomuzicolog la Muzeul ţăranului Român din bucurești.

„În timpul peri-oadei interbelice a fost înlocuit de ţambal, însoţit de acordeon, iar mai târziu de sinteti-zator. Acest instrument riscă să nu mai fie

decât în cărţile de istorie sau în muzee”, afirmă dna Speranţa Rădulescu, director al Departamentului de Etnomuzicologie din cadrul Muzeului ţăranului Român din Bucureşti.

Cei care mai sunt lăutari spun că încă mai este speranţă câtă vreme mai dăinuieşte muzica lăutărească autentică. „Nu putem avea un prezent sau un viitor fără un trecut care să-l susţină”, afirmă doamna Rădu-lescu, iar cobza este o mărturie a trecutului nostru, a existenţei noastre în spaţiul mi-oritic, care ne trans-pune prin sunetul ei inconfundabil într-o lume rurală îndepăr-tată în care se respiră aer românesc autentic. (Foto: L’Avenir)

Redescoperind cântecul cobzei

“A renunţa la a mai face

publicitate pentru a

economisi bani este ca şi cum ai opri ceasul

pentru a economisi timp” Henry Ford, fondator al indus-

triei americane de automobile

Email: [email protected]

12

naționalitate au măr-turisit că se simt atraşi de ele.

Dacă ne referim la nivel mondial, potrivit unui studiu efectuat de portalul Miss Travel, cele mai sexy femei din lume ar fi brazilience-le urmate de rusoaice, columbience, filipine-ze, spanioloaice, aus-

triece, bulgaroaice, sud-africance și cana-dience.

Cei mai sexy băr-baţi au fost desemnaţi australienii, ei fiind ur-maţi de italieni, brita-nici, scoţieni, spanioli, americani, irlandezi, brazilieni, canadieni și olandezi, afirmă site-ul rusesc Actualno.

Olanda se află pe lo-cul 5, iar Belgia pe locul 8 în topul ce-

lor mai mai simpatizate țări de către români, top în care prima poziţie este ocupa-tă de Germania, a doua de Marea britanie, a treia de Spania și a patra de Italia, potrivit unui sondaj publicat de InSCOP. 79,3% dintre cei chestionaţi declară că au un sentiment pozitiv legat de Olanda și 74,3% de belgia, în vreme ce 84,3% dintre aceș-tia nutresc acelaşi sentiment pentru Germania (locul 1), 83,5% pentru Marea britanie (2), 83,2% pentru Spania (3), 81% pentru Italia (4) și 77,9% pentru Franţa (6).

Din studiu reiese că ţă-rile occidentale şi în special cele reprezentative pentru Uniunea Europeană se bucu-ră în rândul românilor de o percepţie fundamental pozi-tivă. Acest lucru o dovedeşte clasamentul simpatiilor alcă-tuit de InSCOP în care pri-mele şapte poziţii sunt ocu-pate de ţări ale UE.

Potrivit InSCOP, Ger-mania și Marea britanie sunt

ţări simbol pentru spaţiul european, dar şi destinaţii de muncă foarte apreciate de români (începutul anului 2014 „deschizând” mai larg și porţile Marii britanii). În mod sigur și parcursul bun de la campionatul mondial de fotbal (în momentul culegerii datelor turneul nu se înche-

iase) a contribuit la așezarea Germaniei în vârful clasa-mentului. Spania și Italia sunt ţări care, deși se confruntă cu o criză prelungită, benefici-ază de un număr semnifica-tiv de lucrători români şi de ataşamentul acestora. În plus, sunt şi destinaţii tipice de va-canţă. Olanda este şi ea o ţară

importantă pe harta investiţi-ilor străine în România și pe harta destinaţiilor de muncă – nu este exclus ca Olanda să beneficieze și ea de un plus de simpatie şi ca urmare a per-formanţelor fotbalistice de la abia încheiatul campionat mondial din brazilia. Relaţia româno-franceză a trecut în

perioada culegerii datelor şi printr-un izolat, dar semni-ficativ episod xenofob, fapt care s-a reflectat în poziţio-narea Parisului în topul pre-ferinţei românilor pentru sta-tele europene.

Statele Unite cu o cotă de popularitate de 77,5% – cea mai mare dintre statele non-UE din listă - se bucură în continuare de simpatia ro-mânilor.

Grecia are o cotă de percepţie pozitivă de 68,2% – este pe la jumătatea clasa-mentului, dar printre cele mai prost clasate state UE – în mod evident, episoadele din ultimii 2-3 ani legate de criza din Grecia au afectat pe termen lung imaginea ţării. Cea mai prost plasată ţară UE rămâne însă Ungaria (40,4%), aflată din punct de vedere al acestei cifre în veci-nătatea Rusiei (37%). Ambe-le poziţionări sunt constante în asemenea clasamente, percepţia Rusiei fiind sigur agravată și de tulburările din ultima jumătate de an din Ucraina.

Alte ţări non-UE care

prezintă un grad bun de per-cepţie pozitivă în rândul ro-mânilor sunt Japonia (74%), Republica Moldova (68,8% – scor obţinut clar datorită legăturii istorice cu Româ-nia) și China (64,3%), se mai arată în studiul realizat de InSCOP.

Sondajul a fost realizat de InSCOP Research, în pe-rioada 1-6 iulie 2014, la ce-rerea cotidianului Adevărul și a fost făcut pe un eșantion de 1.055 persoane fiind re-prezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.

Eroarea maximă admi-să a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip mul-tistratificat, probabilistic.

Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul bucurești, într-un total de 75 de localități (orașe mari, medii și mici, comune, sate), iar metoda fo-losită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui ches-tionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul res-pondenţilor.

www.romaniaexpres.com Nr. 3 / August 2014

S T U D I U

olANDA şi BELGIA, în topul celor mai simpatizate ţări de către româniGERmANIA ESTE LIDER În ACEST TOP AL SIMPATIILOR, În TIMP CE RUSIA OCUPă ULTIMA POzIţIE

Un studiu pu-blicat de Lo-voo, cel mai

cunoscut portal de ‘dating’ (întâlniri) din Germania, și de site-ul de călătorii GoEuro, si-tuează femeile din bel-gia şi Olanda la coada unui clasament al ce-lor mai dorite femei de bărbații europeni, in-formează ziarul AbC, citat de AGERPRES.

Doar portughezele și franţuzoaicele sunt poziţionate mai jos de-cât belgiencele și olan-dezele, despre care bărbații chestionați au

mărturisit că, deși le-ar plăcea să ‘flirteze’ cu ele, nu ar putea avea o relație cu aceste femei.

Europenii au indi-cat națiunea spaniolă drept preferată pentru a-și alege o parteneră,

spanioloaicele situân-du-se pe primul loc în acest clasament, fiind urmate de italience.

Aproximativ 45% dintre italieni au de-clarat că se simt atraşi de femeile spaniole, mai mult decât de cele de altă naționalitate, și 34% dintre francezi au mărturisit că au o slă-biciune pentru spanio-loaice.

bărbații din Ger-mania, Marea brita-nie şi Belgia au ales la rândul lor femei-le spaniole: unul din trei bărbați de această

BElGIENCElE şi olANDEzElE, cel mai puţin dorite femei din EuropaSPANIoloAICElE OCUPă PRIMA POzIţIE În PREFERInţELE băRbAţILOR EUROPEnI

Cluj-napoca este orașul din Europa cu cele mai multe opinii pozitive față de

prezența străinilor, relevă un studiu citat de Daily Mail și preluat de AGERPRES.

Studiul privind viața urbană în Uniunea Europeană, la care au luat parte 41.000 de respondenți din 79 de orașe, a relevat că 91% dintre clujeni consideră că prezența străinilor este benefică pentru orașul lor. Media pe Uniunea Europeană este de 73%, cel mai mic număr de asemenea păreri po-zitive fiind înregistrat la Atena — 26%.

În Marea britanie, din care au fost cu-prinse în studiul citat patru oraşe, cel mai tolerant oraș este belfast, unde trei sferturi dintre locuitori apreciază în mod pozitiv prezența străinilor. În schimb, la Londra, doar jumătate dintre locuitori îi consi-deră pe străini bine integrați în societate, menționează Daily Mail.

O majoritate a respondenților au calificat

prezența străinilor drept pozitivă, excepție făcând cinci orașe: Atena, nicosia (Cipru), Liege (belgia), Heraklion (Grecia) și în fine Torino (Italia).

Clujul, oraşul din Europa cu cele mai multe opinii pozitive față de prezența străinilor


P U B L I C I T A T E

Rue du Bourdon 100Uccle, Bruxellestel 0032 022 428 458

[email protected]

Comenzionline silivrari la

domiciliu

Locuiești prea departe de noi?Nu ai timp să faci cumpărăturile?Vrei produse alimentare româneștiproaspete, variate, la un preț corect?

Locuiești prea departe de noi?Nu ai timp să faci cumpărăturile?Vrei produse alimentare româneștiproaspete, variate, la un preț corect?

Intră pe siteul www.produseromanesti.be, comandă, și în cel mai scurt timp noi ți-le aducem direct acasă. Pentru persoane fizice nu e necesar număr de TVApentru acest serviciu.

Intră pe siteul www.produseromanesti.be, comandă, și în cel mai scurt timp noi ți-le aducem direct acasă. Pentru persoane fizice nu e necesar număr de TVApentru acest serviciu.


S P O R T

Selecționata României Under-18 a câștigat de o manieră senzațională

Campionatul Mondial de handbal feminin din Ma-cedonia, duminică 3 au-gust 2014, după ce a învins formația Germaniei cu sco-rul de 32-21 (15-7), în fina-la de la Ohrid, informează agenţia Agerpres.

Germania a marcat pri-mul gol al meciului, dar echi-pa României a fost cea care a făcut jocurile și a marcat de şapte ori la rând în primul sfert de oră. România și-a mărit avantajul la opt goluri, 11-3, după care a urmat un uşor reviriment al adversare-lor, care s-au apropiat la șase goluri, 12-6. Tricolorele au gestionat bine finalul primei reprize şi la pauză au intrat cu un avans de opt goluri, 15-7.

La reluare, Germania a jucat mai agresiv, s-a apro-

piat la șase goluri, 16-10, dar nu a trecut mult și România și-a mărit avantajul la nouă goluri (20-11), apoi la zece goluri (22-12) și la unspreze-ce (23-12, min. 41), ceea mai mare diferență de pe tabelă. Germania nu a reușit decât să țină pasul cu echipa noastră până la final şi să împiedice un scor mai mare. Germania a fost în aceeași grupă cu Ro-mânia, tricolorele câştigând meciul direct cu scorul de 27-25.

Până în finală, România a înregistrat următoarele re-zultate: 34-20 cu Argentina, 42-22 cu Uzbekistan, 37-23 cu Macedonia, 27-25 cu Ger-mania, 30-30 cu Danemarca în grupă, 28-22 cu Croația în optimi, 36-22 cu Olanda în sferturi și 28-25 cu Muntene-gru în semifinale.

Lotul utilizat de România în finală: Mădălina Ion, Ma-

ria Isabela Roșca — Andreea Taivan, Oana Maria bucă, Dana Abed-Kader (2 goluri), Iulia Maria Andrei (2), Ale-xandra Dindiligan, Maria Florentina Craiu, Alina Ilie (2), Sonia vasiliu (1), Cris-tina Laslo (5), bianca Maria bazaliu (10), Daniela Corban (3), Alexandra Carasol (2), Florența Ilie, Lorena Osta-se (5). Antrenori: Aurelian Roșca, Gavril Kozma.

Totodată, bianca Maria Bazaliu a cucerit titlul de gol-gheteră a competiției, cu 76 de goluri.

În finala mică, Danemar-ca a dispus cu 20-19 de Mun-tenegru.

Acesta este primul titlu mondial de junioare cucerit de România, după medalia de bronz din 2006 de la Sher-brooke (Canada). La această categorie de vârstă țara noas-tră mai are un titlu european în 1999, la Rotenburg (Ger-mania), și două medalii de argint, în 2003 la Togliatti (Rusia) și 2005 la viena. Ro-mânia are două titluri mon-diale de tineret, în 1995 la Aracaju (brazilia) și în 1999 la beijing, medalii de bronz în 1977 la bucurești și 1997 în Cote d’Ivoire, dar și două titluri continentale, în 1998 la bratislava și în 2000 la St Raphael (Franța). (AGER-PRES).

RomâNIA Campioană mondială under-18

ACEStA ESTE PRIMUL TITLU MOnDIAL ObţInUT DE JUnIOARE, DUPă MEDALIA DE bROnz DIn 2006

HA n D bA L

topvolley Anvers a achiziţionat un român din Naţionala Germaniei

Topvolley Anvers și-a consolidat lotul printr-o achiziţie de

excepţie. Este vorba de in-ternaţionalul german de na-ţionalitate română Michael Andrei, un jucător în vâr-stă de 29 de ani, care în ultimele două sezoane a jucat la echipa Saint-na-zaire volley-ball Atlantique, din prima ligă france-ză.

Cu cei 2,10 m ai săi, româ-nul poreclit și “Muntele Mike”, ar putea fi o garanţie la fi-leu pentru cei de la Topvolley Anvers, un ju-cător perfect pentru a fi uti-lizat la blocaj.

Mai mult, recent, datorită evoluţiilor de excepţie la clu-bul francez, el a fost selecţi-onat la naţionala Germa-niei, care este antrenată de belgianul vital Heynen. El a jucat pentru Mannschaft

aproape toată ultima campanie a Ligii Mon-

diale, iar antrenorul belgian îl consideră un ju- cător de bază pentru următoa-

rea Cupă Mondială care se va desfășura în peri-

oada 30 august-21 septembrie, în

Polonia. De altfel, acesta

este şi moti-vul pentru

care An-drei nu

se va p u t e a alătura

n ou lu i s ă u

club din Anvers

decât în cea de-a doua jumă-tate a lunii septembrie.

Antrenorul Kris Tan-ghe este mai mult decât mulţumit cu venirea româ-nului la echipă. “Cu Michael Andrei alături de olandezul Bas Van Bemmelen și belgi-anul Martijn Colson com-partimentul de mijloc va fi mult mai puternic și suntem convinși că suntem suficient de bine înarmaţi pentru a da asaltul în Liga Campioni-lor și în campionatul intern, unde avem ambiţii mari”, a declarat antrenorul celor de la Topvolley Anvers.

Michael Andrei s-a născut pe 6 august 1985, la Constanţa şi a mai jucat în liga luxemburgheză, la vC Strassen, în prima ligă ger-mană, la SWD Powervol-leys Düren, la TSv Giesen/Hildesheim și la vC Gotha, iar din 2012 a activat în liga franceză, la Saint-nazaire volley-ball Atlantique.

mIChAEl ANDREI ESTE O PIESă DE bAză În SELECţIOnATA GERMAnIEI CU CARE v-A PARTICIPA În SEPTEMbRIE LA CUPA MOnDIALă DIn POLOnIA

Real Madrid și-a mai adăugat un titlu în impresionanta sa

vitrină de trofee după ce, marţi 12 iulie 2014, la Cardi-ff, a câștigat Supercupa Eu-ropei – ediția 2014. Madrile-nii au trecut de FC Sevilla cu scorul de 2-0 (1-0), într-un meci în care atacantul por-tughez Cristiano Ronaldo a fost desemnat jucătorul meciului, după ce a reuşit să marcheze ambele goluri ale partidei, unul în minutul 30 și altul în minutul 49.

Cu aceste reușite Ronal-do acumulează deja 70 de goluri în competiţiile euro-pene depășindu-l, astfel, pe miticul Gerd Müller și ega-lându-l pe Filippo Inzaghi, actualul antrenor al echipei AC Milan, însă având dispu-tate patru meciuri mai pu-ţin decât italianul. În urma celor trei menţionaţi se află Lionel Messi, cu 68 de goluri și Raul Gonzáles blanco, cu

76 de goluri.La finalul jocului, starul

lusitan a primit trofeul din mâinile fostului său antre-nor de la Manchester Uni-ted, Sir Alex Ferguson, căru-ia a ținut să-i mulțumească pentru toată perioada petre-cută pe Old Trafford.

“Înseamnă foarte mult pentru mine, pentru tot ceea ce m-ați învățat când eram la United”, a spus Ronaldo cu această ocazie. “Cele două goluri marcate în această seară îmi dau încredere şi mă motivează să muncesc în continuare pentru a-mi îmbunătăți nivelul de joc. Știam că va fi un meci com-plicat, însă am jucat bine și ne-am creat ocazii. Am jucat cu intensitate şi am meritat victoria, de aceea ne întoar-cem acasă cu cupa”, a adău-gat el.

“Era dificil pentru ori-cine să fie desemnat omul meciului, pentru că au fost

mulți jucători importanți pe gazon. Cristiano a făcut, însă, ca decizia să fie mai ușoară”, a declarat la rândul său Sir Alex.

La “galactici” au debutat și noile achiziţii Toni Kroos și James Rodriguez primul reuşind un meci de zile mari, cu 95% de efectivitate a paselor.

Aceasta este cea de-a doua Supercupă a Europei câştigată de elevii lui Car-lo Ancelotti şi cu acest titlu Real Madrid egalează pe marele său rival, FC barce-lona, la numărul de trofee câștigate, cele două cluburi spaniole cucerind câte 78 de trofee fiecare. Catalanii îi depăşiseră pe madrileni după numirea lui Pep Gu-ardiola pe banca tehnică a Barcelonei. În vitrina de tro-fee de la Santiago bernabeu se mai găsesc 10 Cupe ale Campionilor (ultima câști-gată pe 24 mai, la Lisabona, în faţa vecinilor de la Atle-tico Madrid), trei Cupe In-tercontinentale, două Cupe UEFA, 32 de titluri de cam-pion al Spaniei (32 de cam-pionate), 19 Cupe ale Rege-lui, 9 Supercupe ale Spaniei și o Cupă a Ligii Spaniei, un palmares de invidiat pentru care, de altfel, a fost declarat de către FIFA ca fiind Clubul Secolului xx.

Real madrid a câştigat Supercupa Europei

F O T bA L„GAlACtICII” AU ÎnvInS FC SEvILLA CU 2-0 ȘI AU EGALAT bARçA LA nUMăRUL DE TROFEE CâȘTIGATE

Fotbalistul Cătălin ţîră, care sezonul trecut a

activat la ADO Den Haag, a semnat un contract valabil pe doi ani cu FC brașov din prima ligă a României.

La nici un an de la debu-tul său în campionatul din ţara Lalelelor, Den Haag l-a avizat pe atacantul român că nu intră înplanurile antre-norului Henk Fräser în ceea ce priveşte alcătuirea lotului pentru noul sezon. Astfel că, ADO Den Haag l-a pus pe liber pe fiul fostului atacant

al Rapidului, Ștefan țîră, măcar că acesta mai avea încă doi ani de contract cu fotbalistul român.

Având posibilitatea de a semna gratis cu un alt club, ţîră, în vârstă de 20 de ani, a mai fost curtat de Astra, care însă nu i-a făcut acestuia o propunere con-cretă, astfel că fotbalistul bucureștean a decis să op-teze pentru FC brașov, pe care speră să o poată ajuta în lupta pentru evitarea re-trogradării.

ADo Den haag îl pune pe liber pe CătălIN ŢîRă

RomâNul A SEMnAT CU FC bRAȘOv• Echipa de fotbal Atletico Ma-

drid a câștigat Supercupa Spaniei, învingând-o pe teren propriu, cu 1-0, pe concitadina Real în returul competiţiei, după 1-1 în tur. • UEFA a anunţat că „nu recunoaște” meciurile cluburi-lor din Crimeea organizate de Federația Rusă de Fotbal (RFS). • Reprezentativa de fotbal feminin a României a învins selecționata Macedoniei cu scorul de 6-1, într-un meci disputat joi la Mogoșoaia în preliminariile CM 2015. LIGA IEtapa a 5-a: FC brașov - ASA Târgu Mureș 2-1; Concordia Chiajna - Di-namo bucurești 0-0; Pandurii Târgu Jiu - viitorul Constanţa 1-1; Steaua bucurești - Ceahlăul Piatra neamţ 0-1; FC botoșani - Universitatea Cluj 1-0; Rapid bucurești - Astra Giurgiu 0-2; CSU Craiova - Petro-lul Ploiești 0-2; CSMS Iași - Oţelul Galaţi 0-0; CFR Cluj - Gaz Metan Mediaș 4-1.

Clasament 1. Petrolul 5 4 1 0 12-2 13p 2. Steaua 5 4 0 1 13-3 12 3. Astra 5 4 0 1 11-2 12 4. CFR Cluj 5 3 1 1 10-2 10 5. Dinamo 5 2 3 0 9-4 9 6. botoșani 5 3 0 2 4-7 9 7. Târgu Mureș 5 2 2 1 8-4 8 8. Gaz Metan 5 2 2 1 6-5 8 9. Ceahlăul 5 2 1 2 4-9 7 10.”U” Cluj 5 1 2 2 5-5 5 11.Rapid 5 1 2 2 4-7 5 12.Braşov 5 1 2 2 4-9 5 13.Chiajna 5 1 1 3 2-7 4 14.viitorul 5 0 3 2 4-7 3 16.CSM Iași 5 0 3 2 2-7 3 15.Pandurii 5 0 3 2 2-9 3 17.CSU Craiova 5 0 2 3 4-9 2 18.Oţelul 5 0 2 3 2-8 2

F O T bA L E x P R E S


S P O R T

Simona Halep (favorita nr. 2) a ratat califi carea în se-

mifi nalele turneului WTA de la Cincinnati (Ohio/SUA), dotat cu premii în valoare de 2.567.000 dolari, după ce a fost învinsă din nou de Maria Sha-rapova (favorita nr. 5), la capă-tul a două ore şi 32 de minute.

La fel ca la precedentele întîlniri de anul acesta dis-putate la Madrid și la Roland Garros, rusoaica s-a impus în 3 seturi, scor 3-6, 6-4, 6-4, și își păstrează fotoliul de lider în WTA Race.

Simona Halep (22 de ani, nr. 2 WTA) a pierdut toa-

te cele cinci confruntări cu Maria Șarapova (27 ani, nr. 6 WTA), două în 2012, în turul III la Indian Wells, cu 6-3, 6-4, şi în primul tur la Beijing, cu 7-5, 7-5, și trei anul acesta, în fi nalele de la Madrid, cu 1-6, 6-2, 6-3, și Roland Garros, cu 6-4, 6-7 (5), 6-4, și acum la Cincinnati.

Anul trecut, la Cincinnati, Simona, care și-a asigurat un cec de 54.170 dolari și 190 de puncte WTA, s-a oprit tot în sferturi, atunci fi ind învinsă de Serena Williams, cu 6-4, 6-0. (Foto: vadim Ghirda, AP).

SImoNA hAlEP eliminată din nou de mARIA ShARAPoVA

T E n I SRuSoAICA S-A TRAnSFORMAT În bESTIA nEAGRă A SIMOnEI HALEP

Perechea alcătuită din tenismanul român Ho-ria Tecău și olandezul

Jean-Julien Rojer a câștigat proba de dublu a turneului ATP de la Washington, dotat cu premii totale de 1.399.700 dolari, duminică 2 august 2014, după ce a dispus cu 7-5, 6-4 în fi nala cu cuplul Sam Groth (Australia)/Lean-der Paes (India), informează agenţia AGERPRES.

Horia Tecău și Jean-Julien Rojer, care vor primi 93.460 dolari și 500 de puncte ATP, și-au trecut în palmares al cin-cilea lor titlu împreună, toate anul acesta, din şase fi nale ATP, după victoriile de la za-greb, Casablanca, bucurești și s-Hertogenbosch. Singura fi nală pierdută a fost cea de la Rotterdam.

Din păcate, la doar câteva zile mai târziu, Tecău și cole-gul său au pierdut în sfertu-rile de fi nală ale turneului de la Cincinnati, în faţa fraţilor Mike & bob bryan (favori-ţii nr. 1), cu scorul de 7-6(5) 6-7(6) 10-2.

Tecău a ajuns la 21 de tur-

nee ATP câștigate la dublu: cinci alături de Rojer, anul acesta, la zagreb, Casablanca, bucurești, s-Hertogenbosch și Washington, trei cu Max Mirnîi (bucurești, s-Herto-genbosch, beijing — toate în 2013), zece alături de Robert Lindstedt (2012 — bucurești, s-Hertogenbosch, bastad, Cincinnati, 2011 — Bastad, Casablanca, 2010 — new Ha-ven, bastad, s-Hertogenbosch și Casablanca). Horia a mai câştigat în 2011 alături de victor Hănescu (Acapulco) și belgianul Dick norman (za-greb), iar în 2010 alături de Marcus Daniell (Auckland). Horia a ieşit învingător în 2012 și în proba de dublu

mixt la Australian Open (cu bethanie Mattek-Sands).

Horia Tecău a pierdut 14 fi nale la dublu: în 2014 ală-turi de Rojer la Rotterdam, în 2013 la Sydney și Delray beach, ambele alături de Max Mirnîi, în 2012 la Rotter-dam, Madrid și Wimbledon, 2011 la beijing, Washin-gton, Wimbledon, s-Herto-genbosch, brisbane, 2010 la Wimbledon, toate alături de Lindstedt, și în 2009 la Stutt-gart (alături de Hănescu) și la Kitzbuehel (pereche cu An-drei Pavel). De asemenea, Te-cău a fost învins în fi nala pro-bei de dublu mixt anul acesta la Australian Open, alături de Sania Mirza (India).

hoRIA tECău a câştigat turneul AtP de la WashingtonRomâNul A AJUnS LA 21 DE TURnEE ATP CâȘTIGATE LA DUbLU

S P O RT E x P R E StENIS

• Jucătoarea română de te-nis Cristina Mădălina Stancu a câștigat turneului ITF de la Bucureşti, dotat cu premii totale de 10.000 de dolari. • Perechea formată din jucă-toarea română de tenis Monica niculescu și Caroline Garcia (Franța) a fost învinsă de Mari-na Erakovic (noua zeelandă)/Arantxa Parra Santonja (Spa-nia), 6-2, 5-7, 11-9, în semifi na-lele probei de dublu a turneului WTA de 710.000 de dolari de la new Haven (SUA).• Întâlnirea de Cupa Davis din-tre România și Suedia, contând pentru turul I al play-off -ului Grupei I din zona Euro/Africa-nă, va avea loc în perioada 12-14 septembrie, la Arenele bnR din bucurești, informează FRT.AtlEtIm• Atletul român Andrei Rareș To-ader a obținut medalia de argint în proba de aruncarea greutății din cadrul Jocurilor Olimpice de Tineret (JOT) de la nanjing. foRmulA 1• Australianul Daniel Ricciardo (Red bull-Renault) a câștigat Marele Premiu al belgiei de For-mula 1, fi ind urmat de germa-nul nico Rosberg (Mercedes) și fi nlandezul valtteri bottas, de la Williams-Mercedes. NAtAŢIE• boxerul român Lucian bute va reveni în ring pe 6 decembrie, la aproape un an după înfrângerea la puncte suferită în fața candi-anului Jean Pascal, urmând să ia parte la o „supergală” care va avea loc la Montreal.

Romania Expr

es

Romania Expr

es


S Ă N Ă TAT E

Speranţa de viaţă la naştere indică numărul de ani pe

care i-ar putea trăi un nou născut dacă rata mortali-tăţii la naştere ar rămâne aceeaşi pe tot timpul vieţii sale. În Uniunea Europeana, speranţa de viaţă este în general mai mare decât în majoritatea altor regiuni ale lumii, însă pentru România statisticile nu arată bine.

În cazul Spaniei, în 2012, speranţa medie de viaţă s-a stabilit la 82,2 ani, timp în care inima bate de 60 pana la 100 de ori pe minut.

Cât timp credeţi că inima va rezista? Inima a fost astfel „construită” încât să poată bate cel puţin o dată pe secunda timp de 82,2 ani.

Aceia dintre noi care se bucură de o inimă sănă-toasă, nu conştientizează cât sunt de norocoşi decât atunci când vreun apropiat se confruntă cu o afecţiu-ne cardiovasculară severă. Inima este motorul vieţii şi trebuie tratată ca atare.

Iată care sunt principa-lii factori care periclitează sănătatea inimii: - factori de risc fără posibi-

lităţi de modifi care (vârsta, sexul, ereditatea);

- factori de risc cu posibi-lităţi de modifi care (hiper-tensiunea arterială, crește-rea colesterolului, fumatul, obezitatea, diabetul, into-leranţa la glucoză, cocaina, factori comportamentali, abuzul de alcool);- stres etc.

Aceştia sunt câţiva factori care contribuie la apariţia maladiilor cardi-ovasculare (infarct mico-cardic), cerebrovasculare (accident vascular cerebral), care a ajuns să reprezinte principala cauză de morta-litate în Europa.

Principalii factori responsabili de apariţia atacului de cord sunt: alimentaţia, sedentarismul și fumatul. Cardiologii atenţionează însă că există și cauze mai puţin obișnuite precum: relaţiile afective tensionate, problemele gingiilor sau depresia, cu un impact semnifi cativ asupra sănătăţii cordului.

Pentru o inima sănătoasă trebuie să adoptăm încă din copilarie un stil de viaţă şi o alimentaţie sănătoasă, din care să nu lipseas-că şi suplimentele cardioprotectoare.

De ce suplimente? Pentru că astăzi, din cauza agriculturii super intensive, chimizate şi a procesării alimentelor, chiar şi o dietă diversifi cată și echilibrată riscă să nu ne mai poată furniza toţi nutrienţii și antioxidanţii necesari pen-tru prevenirea maladiilor cardiovasculare.

Pe lângă un stil de viaţă sănătos, avem la dispoziţie suplimente alimentare de ultimă generaţie ale compa-niei Forever Living Pro-ducts, precum gelul de Aloe vera, Forever Argi+, Arctic Sea, Forever Nutra Q10 cu coen-zima Q10.

forever Argi+ fur-nizeaza organismului o cantitate însemnată de L-arginina (aminoacid de importanţă vitală), care se transformă în oxid nitric (acesta ajută vasele de sânge să se dilate şi să fi e mai relaxate, ceea ce conduce la creșterea și favorizarea fl u-xului sanguin şi a sănătăţii cardiovasculare).

forever Arctic Sea are în componenţa sa acizi omega 3, care sunt absolut necesari bunei funcţionări a sistemului cardiovascu-lar, dar şi a celui nervos, în special a creierului. Aceşti

acizi graşi eicosanoizi au și funcţii hormonale și

imuno-modu-latoare

asupra sistemului imunitar, atenuând stările infl ama-torii.

forever Nutra Q10 cu coenzima Q10 conţine substanţe benefi ce sănătăţii cardiovasculare și cerebro-vasculare. Coenzima Q10 este o enzimă produsă de organism, necesară elibe-rării energiei alimentelor la nivelul mitocondriilor și desfășurării normale a proceselor biochimice din celulele cardiace şi cele vasculare.

Pe lângă coenzima Q10, acest cockteil de substanţe benefi ce mai conţine:

* Magneziu și Crom, importante pentru sănătatea inimii;

* Lecitină, recunoscută pentru efectul de lubrifi ere vasculară și de mobilizare a lipidelor, cu rol de prevenire a depunerii lor pe pereţii vaselor;

* vitaminele C și E, extractul din seminţe de struguri: efecte puternice

antioxidante;* Extract de livan

(arbore exotic din a cărui scoarță se extrage tămâia -

Boswellia serrata): efect

antiinfl amator,

benefi c pentru sănătatea inimii şi a vaselor de sânge;

* vitamina b6 normali-zează nivelul homocisteinei, care este un factor de risc în maladiile cardiovasculare și vitamina b12, esenţială pentru biosinteza hemoglo-binei din globulele roșii ale sângelui.

Este indicat ca toate aceste produse să se dizolve în Aloe vera Gel datorită bogăţiei de nutrienţi și anti-oxidanţi conţinuţi în acesta şi păstraţi aproape intacţi. Aloe vera Gel contribuie la funcţionarea optimă a siste-mului digestiv, la protejarea organismului faţă de radi-calii liberi, care la rândul lor duc la echilibrarea metabo-lismului, inducând o stare de sănătate durabilă.

În consecinţă, pentru o inimă sănătoasă, vă reco-mand Argi+, NutraQ10, Forever Arctic Sea și, Aloe vera Gel.

E mai bine si mai sănătos să previi decât să tratezi!

Dr. Alina-florentina Băţălarean, medic gene-ralist colegiat şi supervizor Forever Living Products.

* Consultaţii gratuite pentru prevenţie. Mă puteţi contacta pe: www.facebook.com/fl orentina.batalarean.

O inima sanatoasa într-un corp sanatos

Romania Expr

es

Romania Expr

es


P U B L I C I T A T E

18 www.romaniaexpres.com

Dară împăratul, mulţumit că pi-păise merele cele aurite, nu mai voia să știe de hoţi. Fiul său

însă nu se lăsa cu una cu două, ci, arătând împăratului dâra de sânge ce lăsase pe pământ rana ce făcuse hoţului, îi spuse că se duce să-l caute și să-l aducă împăra-tului chiar din gaură de șarpe. Și chiar de a doua zi vorbi cu fraţii lui ca să meargă împreună pe urma hoţu-lui și să-l prinză.

Fraţii săi prinseseră pizmă pe el pentru că fusese mai vrednic decât dânșii și căutau prilej ca să-l piarză; de aceea și vo-iră bucuros să meargă. Ei se pregătiră și porniră.

Se luară, deci, după dâra sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă până ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra. Ocoliră împregiurul pră-pastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpas-tia aceea trebuie să locuiască furul mere-lor.

Dară cum să se lase înăuntru? Porun-ciră numaidecât vârteje și funii groase, și îndată se și gătiră. Le așezară, și se lăsă fratele cel mare.

- Dară, zise el, când voi scutura frân-ghia, să mă scoateţi afară.

Așa și făcură. După fratele cel mare se coborî cel mijlociu și făcu și el ca cel din-tâi, atâta numai că se lăsă ceva mai în jos.

- Acum e rândul meu să mă las în pră-pastie, zise Prâslea, văzând că fraţii cei mari se codesc; când voi mișca frânghia, voi mai mult să mă lăsaţi în jos; și după ce veţi vedea că frânghia nu se mai duce la vale, să puneţi paznici să păzească și,

când va vedea că frânghia se mișcă de lo-vește marginile groapei, să o trageţi afară.

Se lăsă și cel mai mic din fraţi și, de ce mișca frânghia, d-aia îl lăsa mai jos, și-l lăsară, și-l lăsară, până ce văzură că frân-ghia nu mai sta întinsă, cum este când are ceva atârnat de capătul ei.

Atunci fraţii ţinură sfat și ziseră:- Să așteptăm până ce vom vedea

dacă face vreo izbândă, și atunci, ori bine ori rău de va face, să-l pierdem, ca să ne curăţim de unul ca dânsul care ne face de rușine.

Prâslea ajunse pe tă-râmul cellalt, se uită cu s� ală în toate părţile, și cu mare mirare văzu toate lucrurile schimbate; pă-mântul, � orile, copacii, li-ghioni altfel făptuite erau p-acolo. Deocamdată îi cam fu frică, dară, îmbăr-

bărtându-se, apucă pe un drum și merse până dete de niște palaturi cu totul și cu totul de aramă.

Nevăzând nici pui de om pe care să-l întrebe câte ceva, intră în palat, ca să vază cine locuia acolo. În pragul ușii îl întâmpi-nă o fată frumușică, care zise:

- Mulţumesc lui Dumnezeu că ajunsei să mai văz om de pe tărâmul nostru. Cum ai ajuns aice, frate, îl întrebă ea: aici este moșia a trei fraţi zmei, care ne-au răpit de la părinţii noștri, și suntem trei surori și fete de împărat de pe tărâmul de unde ești tu.

Atunci el povesti în scurt toată isto-ria cu merele, cum a rănit pe hoţ și cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea, și o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia și dacă sunt voinici. (Continuarea în numărul itor)

PA G I N A C O P I I L O RNr. 3 / August 2014

Prâslea cel voinic şi merele de aur

(Continuare din numărul trecut)partea a III-a

Poveşti româneşti

de Petre Ispirescu

Voievozii întemeietoriSă ne cunoaştem ţara!

Printre dealuri si vâlcelePe potecile cu stele,o persoană de onoarea văzut vacanţa mare.vacanţa mare, vacanţa mare,vacanţa mare e pe drum.vacanţa mare, vacanţa mare,vacanţă mare e acum.Și toţi picii cei poznașiSă dea vestea în orașÎn Constanţa, în timișoaraCă vacanţă e cât ţara.Saltă dudele pe ramCorcodușii bat în geam,Și bursucii prin lăptuciDau de-a dura mere dulci.

Dimineţi cu susur linȘi cu greieri care vin,guguștiuc și-un pitpalacȘi o mierlă în copac.ghiciţi ce-a pus fi ecareÎn sandale, în buzunare,În ghiozdane și pe faţăSe umplură de vacanţă.

Vacanţa marede Marcela Peneş

L a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n t Ajută căţeluşul să-şi găsească farfurioara

GhicitoriAscuns în cămaşă verde,Ascuns în cămaşă verde,Ascuns în cămaşă verde,Miezu-i de foc nu se vede.Miezu-i de foc nu se vede.Miezu-i de foc nu se vede.Când mănânci o feliuţă,Când mănânci o feliuţă,Când mănânci o feliuţă,Parcă su� i-n muzicuţă.Parcă su� i-n muzicuţă.Parcă su� i-n muzicuţă.Când mănânci o feliuţă,Parcă su� i-n muzicuţă.Când mănânci o feliuţă,Când mănânci o feliuţă,Când mănânci o feliuţă,Parcă su� i-n muzicuţă.Când mănânci o feliuţă,Parcă su� i-n muzicuţă.Când mănânci o feliuţă,Parcă su� i-n muzicuţă.Când mănânci o feliuţă,Când mănânci o feliuţă,Când mănânci o feliuţă,Parcă su� i-n muzicuţă.Când mănânci o feliuţă,

Vara umblu după miere,Vara umblu după miere,Vara umblu după miere,Iarna dorm să prind putere.Iarna dorm să prind putere.Iarna dorm să prind putere.Vara umblu după miere,Iarna dorm să prind putere.Vara umblu după miere,Vara umblu după miere,Vara umblu după miere,Iarna dorm să prind putere.Vara umblu după miere,Iarna dorm să prind putere.Vara umblu după miere,Iarna dorm să prind putere.Vara umblu după miere,Vara umblu după miere,Vara umblu după miere,Iarna dorm să prind putere.Vara umblu după miere,

(Ursul)

(Pepenele)(Rândunica)

Zboară-n sus,Zboară-n jos,Neagră esteDe la cioc până în dos.

(Fluturele)

Colorat e ca o � oare,Trupul � n şi mic el are,Zboară vara pe câmpie,Spuneţi ce-ar putea să � e?


C U R I O Z I T Ă Ţ I

România este o ţară cu locuri minunate şi probabil unii dintre

noi am putut să ne convin-gem singuri de acest fapt ,străbătând-o de la răsărit la asfi nţit şi de la miazăzi la miazănoapte. Totuși, cei care nu au reuşit încă să descopere toate ungherele acestei frumoase ţărișoare vor fi surprinşi să afl e că ea ascunde şi multe curiozităţi, unele dintre ele mai mult decât comice. Astăzi vă vom prezenta doar o mică parte din aceste curiozităţi care cu siguranţă pe unii îi vor face să se îmbujoreze iar pe alţi să scoată măcar un zâmbet:

• „vedea” este comuna cu cele mai multe sate din ţară, 19 la număr. În componenţa comunei se afl ă următoare-le sate: „vedea” - reședinţa comunei, „bădicea”, „blejani”, „bureţești”, „Chiriţești”, „Chi-ţani”, „Ciurești”, „Dincani”, „Fata, Frătici”, „Izvoru de Jos”, „Izvoru de Sus”, „Lun-gani”, „Mogoșești”, „Prodani”, „Răţoi”, „vaţa”, „veţișoara”, „vârșești”.

• „Drăganu” este în schimb, cea mai lungă co-mună din ţară. Așezată de-a lungul drumului naţional Pitești – Râmnicu vâlcea, Dn 7, comuna „Drăganu” se întinde pe o lungime de 10 kilometri, fi ind prima comu-nă din România străbătută de un drum naţional pe o distanţă aşa de mare.

• „valea Iașului” și „Șeica Mare” deţin și ele un record curios: au în componenţa lor câte un sat cu un singur locuitor. Atât numără satul „bădila” din comuna valea Iașului. „Satul unui singur om", așa cum îi spun vecinii

de peste deal, este locuit, de 8 ani, doar de Gheorghe Toader. În cătunul de munte, unde altădată vieţuiau 70 de sufl ete în 25 de gospodării, astăzi doar de la casa lui Gheorghe mai iese fum pe coș. Restul locuinţe-lor au rămas în paragină, fi ind vizitate, din când în când, de ani-malele sălbatice.

Acelaşi lucru se întâmplă în satul „Mighindoala”, din comuna „Șe-ica Mare”. Deși se afl ă la doar 30 de kilometri de Sibiu, aici mai trăieşte un singur om. Acesta și-a făcut o crescătorie de porci și pri-meşte o mână de ajutor de la rudele din oraş. Dacă în anul 1975, satul avea peste 50 de case, în timp a fost părăsit de către locuitorii săi în urma unor alunecări de teren şi deoarece regimul comunist a retras susținerea (învătători, doctori, etc.).

• „valea Plopului” și „valea Screzii” sunt două sate ale comunei prahovene „Popești”, aparent banale, dar unice prin faptul că oriunde îţi întorci privirile dai de câte un un lăcaş de cult. Fie mai mici sau mai mari, din lemn sau piatră, cu ieşire la stradă sau cocoţate pe dealuri, cele două sate

numără nu mai puţin de 30 de biserici.

• „nucșoara” este comu-na care deţine mai multe recorduri şi nu doar la nivel

judeţean, ci naţional. Este comuna cu cea mai mare suprafaţă din ţară. Se întinde pe 43.709 hectare, fără suprafaţa mun-toasă, în mărime de 32.111 ha. De asemenea, deși nu s-a mediatizat prea mult acest lucru, în urmă cu câţiva ani, a fost descoperit la „nucșoa-ra” unul dintre cele mai mari zăcăminte de marmură nea-gră și verde din România.

•Judeţul brașov ascunde o localitate cu un nume destul

de curios: „veneţia de Jos”. numele satului „veneția de Jos” nu are de a face cu renu-mitul oraş italian, ci este legat de Râul venecioara, în albia căruia se găsesc pietre vineții. Se mai spune că ar avea origi-ne slavă, desemnând un teren

mlăştinos. Unii localnici sunt ferm convinși că numele sa-tului l-a dat însă împărăteasa Maria Terezia, lucru care nu poate fi susținut, cunos-cându-se vechimea primei atestări documentare.

• Dacă avem drum prin judeţul Suceava, nu ar fi rău să ne băgăm niţel și prin „Fundu Moldovei”, o locali-tate situată în nord - vestul municipiului Câmpulung Moldovenesc.

• Apoi am putea ieși prin „Cracii Doamnei”, din judeţul vâlcea, care de departe este judeţul ce se se poate lăuda cu cele mai multe denumiri de localităţi amuzante. Unii olteni trăiesc la „Mădulari” sau pe „Dealul bucii”, iar alţii își petrec timpul liber pescu-

ind pe Lacul Căcăcioasa, plin de caras şi plătică.

• La auzul cuvântului „băicoi”, toţi prahoveni te vor privi cu drag şi te vor îndruma spre cunos-

cutul oraș „băi-coi” al cărui nume se pare că derivă din Bai (de la baiu, un cioban coborât din Munții baiului, afl ați

puțin mai la nord de „băicoi” - probabil primul locuitor al satului) și köy (care în cuma-nă şi turcă înseamnă

sat).• bistrița-năsăud nu

se lasă mai prejos când e vorba de denumiri ciudate: localitatea Spermezeu stâr-neşte râsul oricui la citirea denumirii, la fel cum o face și localitatea Pârțeștii de Jos din judeţul Suceava.

• Ialomiţa avea și ea când-va o localitate numită Floci. I se mai spunea și „Orașul de Floci” sau „Târgul de Floci”. Acesta este un oraş dispărut din țara Românească. A

fost situat la vărsarea râului Ialomița în Dunăre, pe un curs vechi al râului, azi secat (Ialomița veche, curs azi vizibil în teren). numele vine probabil de la lâna care se comercializa în evul mediu acolo. Oraşul este atestat în prima parte a secolului xv, dar probabil exista ca loc de schimb din secolul anterior.

• Dacă cumva ajungem și prin judeţul Tulcea am putea poposi vreo câteva ore şi în comuna „Frecăţei” și dacă tot ajungem în comună putem da o raită și prin „Poșta”, unul dintre satele care o compun.

• Sibiu le întrece pe toate celelalte judeţe în „vulgarita-te”. Aceștia se „mândresc” cu comuna „Fututa”. De altfel, pe internet circulă o poză cu o tânără care a ţinut mor-ţiș să se fotografi eze cu un indicator rutier pe care apare numele mai puţin obișnuit al unei acestei comune.

• Unii rușinaţi de numele localităţilor din care provin au schimbat numele: Cră-cănata din judeţul Buzău se numește acum Udați-Mânzu, iar altele atestate mai demult în "Tezaurul Toponimic al României" apare menţionat satul Pizdeni care ulterior a luat numele de Cârsteşti. La fel s-a întâmplat și cu localitatea Futești care s-a preschimbat în Fetești.

• Caracal este orașul cunoscut în întreaga ţară pentru “curiozităţile” lui particulare: Cimitirul din oraş este poziţionat strategic pe strada Învierii și închi-soarea pe strada Libertăţii, brutăria din Caracal este situată pe strada Foamei și unde altundeva dacă nu la Caracal se putea întâmplă ca singura şcoală din oraş să fi e Școala nr. 2.

Curiozităţi “made in România”

De miercuri 23 iulie 2014, timişorenii se pot lăuda cu un

record care este posibil să fi e trecut în Guiness book: “Largest Plastic bottle Sculp-ture” (cel mai mare pod din lume construit din sticle de plastic).

Două săptămâni de muncă le-au fost necesare voluntarilor care au construit acest pod alcătuit din peste 100.000 de PET-uri și alte două săptămâni au avut locu-itorii Timișoarei posibilitatea de a admira creaţia volunta-rilor care au pus umărul la

crearea acestei „capodopere”.Podul a fost amplasat în

zona Flora și a fost traversat de mii de timişoreni curioşi și turiști afl aţi în zonă. Pe timpul amplasării podului pe Canalul Bega, organizatorii au interzis fumatul, alergatul, săritul sau urcatul cu tocuri pe podul de sticle, iar pri-chindeilor nu li s-a permis să urce fără părinţi. Spre deli-ciul bănăţenilor, seara podul a fost iluminat și au fost organizate concerte, unul din ele de către Orchestra Filarmonicii, și chiar a avut loc un spectacol de balet.

Iniţiatorii evenimentului, EcoStuff România, au atras atenţia timișorenilor că sti-clele nu trebuie aruncate în apă, ci la coşul de gunoi, în dreptul inscripției „plastic”. De altfel, chiar cele peste 100.000 de PET-uri au fost

trimise ulterior la Retim, pentru reciclare.

La inaugurare a partici-pat și primarul Timișoarei, nicolae Robu. „Este o nouă premieră a Timișoa-rei. Sperăm să intrăm cu ea în Guiness Book petru că acest pod este reali-zat cu 104.502 sticle. Recordul anterior a fost de 40 și ceva de mii și a fost un fel de punte. Aici s-a muncit din greu și s-a făcut o lucrare interesantă. Dincolo de performanţa în sine, noi

am vrut să dăm un semnal către cetăţeni să colecteze aceste PET-uri, pentru că este păcat să poluăm apele noastre aruncându-le, ori să

ne lepădăm de ele pe câmp, în diverse

locuri”, a spus nicolae Robu.

Edilul-șef a recunoscut, însă, că nu a contri-buit cu nici măcar o sticlă la realizarea

ineditului pod.

„Este un proiect care a

ajuns la fi nal, l-am inaugurat, am deschis po-

dul pentru circulaţia tuturor celor care doresc să treacă dintr-o parte în alta a Begăi.

Este o documentaţie destul de stufoasă pe care trebuie să o completăm pentru intrarea în Cartea Recordurilor și o vom trimite la Londra. Când am trimis documentaţia pentru intrarea în competiţie, atunci s-a acceptat în câteva zile. Sper că și intrarea în Cartea Recordurilor va fi la fel de rapidă, cu podul pe apă”, spune Radu Rusu, iniţiatorul proiectului.

Proiectul a fost inscris deja și confi rmat în Guiness book. voluntarii susţin că scopul este conştientizarea și responsabilizarea timișo-renilor în prevenirea arun-cării deşeurilor pe cursurile râurilor. În maximum mai puţin de o lună timişorenii vor afl a dacă podul EcoStuff este demn de Cartea Recor-durilor. (Foto: Eyeinthesky.ro; Tion.ro).

timiȘoaRa va intra în CaRtea ReCoRDURiloR cu cel mai mare pod din lume construit din sticle de plastic


A N U N Ţ U R I

ImoBIlIAREînchirieri

• Caut un apartament de închiriat în Bruxel-les, dacă s-ar putea cât mai aproape de Schaer-beek(1030) sau chiar în Schaerbeek. Sunt cu acte în regulă. Suntem două fete și un băieţel de 9 ani. Rog seriozitate. Tel. 0466341252.

• Cameră de închiriat, zona Molenbeek, mijloa-ce de transport în comun în apropiere. Doar pentru persoane serioase. Pen-tru mai multe detalii mă puteţi contacta la adresa de email [email protected]

• Caut să inchiriez pe o perioadă mai lungă flat sau studio pentru un cu-plu căsătorit cu acte de belgia. Tel. 048375518. Cedez apartament cu o cameră, super curat şi utilat în zona Etterbeck 750 euro.

Vânzări•vând teren intravi-

lan, ferit de inundaţii, la ieşirea din oraşul Ne-grești-vaslui, spre Si-

liştea pe partea dreapta (Dn15), cu suprafaţa de 3.200mp. Deschiderea la stradă asfaltată este de 20m/7€mp. Preţ teren 22.400€ negociabil. Tel. 642.960.470.

Auto• vând, din cauza unor

probleme ivite în ţară, Peugeot 407 berlina 2005, 165.000 km, distribu-ţia schimbată la 135.000 km, foarte bine întreţi-nut, carpass şi garanţie 12 luni. Preţ 3.600 euro. Tel. 0471626014.

•vând camion nissan Trade, fabricat 98, cu obloane și prelată; are „trampilla elavadora”, consum 8l/100km .Motor cu turbo! Preţ 3.500€. Tel. 642.746.920.

loCuRI DE muNCăCereri

• Caut de lucru ca șofer categ. B. Am experien-ţă, sunt serios, punctu-al, ordodat, disponibil la program prelungit. Tel. 0466443048. Accept orice probă de muncă. neseri-oșii și ţeparii să se abţină.

• Deţin acte de indepen-

dent și buletin (vârsta, 45 ani). Caut de muncă în curăţenie/îngrijire copii. Tel: 0466413864.

• Caut un loc de muncă în domeniul baby siting sau ca ajutor de educa-toare, având diplomă şi practică de un an. Cunosc foarte bine limba greacă, mai puţin franceză și en-gleză. Pentru mai multe detalii contactaţi-mă prin e-mail la: [email protected]

• Sunt de o lună în belgia şi caut de muncă. Aştept variante; deocamdata nu am acte. Lăsaţi mesaj sau sunaţi la tel. 0465968821 (după ora 19 sau în cursul zilei de duminică).

• Sunt în căutarea unui loc de muncă în Belgia în domeniul IT, ca opera-tor pc, administrator re-ţea, service-mentenanţă pc. Rog seriozitate. Tel. 0040-735371858; Email: [email protected]

• Caut de lucru ca bonă, menaj, baby sitter, spălat vase. Experienţă în do-meniu. Tel. 0485 391 998.

Nina. Bruxelles. oferte

• Căutăm colegi infir-mieri (asistenţi medicali) care vor să lucreze sau să colaboreze pentru îngri-jiri la domiciliu în zona Bruxelles şi zona Charle-roi şi care să deţină acte în regulă pentru muncă (nu oferim muncă la ne-gru!). Tel. 04 88 45 62 62.

• Societate de construc-ţii, caută independenţi, aedanţi sau asociaţi activi în vederea formării unor echipe de muncitori în domeniile: gyproc, ta-vane casetate, onduizaj. Tel: 0466283077 sau 0483450548. Plata se face la 8-10 zile de la factura-re.

• Accent Jobs caută: mecanic întreţinere in-dustrială, frigorist, teh-nician HvAC, mecanic echipamente de şantier, electrician industrial cu experienţă, electromeca-nic experimentat inclusiv hidraulică şi pneumatică. Angajarea se va face cu contract de muncă bel-gian. Cei interesati pot trimite Cv-ul pe adre-sa [email protected]

• Am nevoie urgent de fată pentru o cafenea în zona Moleenbek. Cu-noașterea limbii fran-ceze și experiența con-stituie un avantaj. Rog

seriozitate. Elena. Tel. 0466325880.

• Accent Jobs caută pen-tru regiunea Wavre și Nivelles personal pentru curăţenie birouri și sedii de firmă. Angajarea se va face cu contract de mun-că belgian. Persoanele interesate pot trimite cv-urile pe adresa [email protected]

• Se caută o persoană (cu buletin de belgia, pentru a fi integrată în firmă sau independent) care să știe să citească planuri şi pro-iecte . Tel. 0488466344.

• Familie modestă, că-utam internă cu vârsta cuprinsă între 24-55 ani, simplă, fără obligaţii, ho-tarâtă, responsabilă, cu-rată şi gospodină pentru îngrijire copii în afara orelor de şcoală şi întreţi-nere casă. Salariu, casă și masă! Detalii prin sms la numerele: 0488877726/ 0488095511.

• Societate de contabili-tate, suntem în căutarea unui contabil care să vor-bească limba flamandă/nerlandeză. Persoanele interesate pot transmi-te un Cv pe adresa de email: [email protected] sau pe [email protected]

• Se caută independenţi, aidanţi sau asociaţi activi pentru colaborare în cu-răţenie, preţul oferit fi-ind de 10,50 euro/oră cu factură sau 8 euro/oră. Factura se emite lunar în-cepând cu data de 30/31, plata făcându-se până pe data de 7 a lunii urmă-toare. Tel. 0485/324.963. Rog seriozitate!

• Societate comercială,

caută instalatori sani-tari cu maşină şi scule în vederea unei colaborări. Tel. 0489511905.

• Caut croitor(easă) cu experienţă şi cu acte în regulă. Profilul atelier-lui: comandă, retusuri, confecţii perdele, huse etc. Pentru mai multe informații sunaţi la tele-fon: 023096179 sau GSM 0473194891 (între orele 10:00-19:30).

mAtRImoNIAlE• Sunt Elvis, am 30 de

ani și caut o fată cu vârstă între 22 și 38 de ani care este interesată pentru o prietenie ba chiar mai mult. Eu locuiesc în An-twerpen de 3 ani şi sunt singur și fără obligaţii. v-aș ruga să mă contac-taţi pe Facebook cu nu-mele Harcau Elvis.

•bărbat divorţat 1,78m înalţime, 72 kg, doresc să cunosc o doamnă în jurul vârstei de 50 de ani pentru o relaţie serioasă. Tel. 604.113.460.

• băiat de 26 de ani, ochi albaștri, 1,78m înăl-ţime, 77kg, caut parte-neră pentru relaţie seri-oasă; nu mă deranjează vârsta, dacă este puţin mai mare sau mai mică). Locuiesc în Kortrijk . Tel. 0466414024.

DIVERSE• vând calculator Acer

z5761, Calculator All-in-one, Display 23 inch FULL HD 1080 Touch Screen, Procesor i3 San-dy bridge, Memorie ram: 4 Gb DDR3, Placă video 1 Gb dedicat, Hard: 500 Gb, Wireless a/b/g/n, DvD-RW / blu-ray. Pret 180 euro fix!

Nu AI uN loC DE muNCă?VENItuRI INSufICIENtE?

Nu AI BANI PENtRu A INVEStI îNtR-o AfACERE?Noi tE CoNSIlIEm GRAtIS şi te ajutăm

să îţi dezvolţi propria afacere fără să investeşti!!!E-mail: [email protected]


F E R E A S T R Ă S P R E C E R

Cu ani în urmă o ştire despre o fetiţă din Toledo, statul Ohio,

a impresionat pe toată lumea. Este vorba de un copil ca toţi ceilalţi, cu o excepţie. Părinţii fetiţei au observat o trăsătură ciudată a acesteia încă de pe vre-mea primelor luni de viaţă. Dacă se lovea, părea să nu o doară şi nu plângea. La început, au cre-zut că era, pur și simplu, un co-pil curajos, însă, după o vreme, au bănuit că ceva nu e în regulă.

În cele din urmă, mama a dus-o la un doctor și, după câ-teva zile de consultaţii, s-a des-coperit că feiţa sufeea de o oală rară a sistemului nevos, care o împiedica să simtă durerea. Me-dicii i-au avertizat pe părinţi că fetiţa n-ar trebui lăsată nicioda-tă sinură deoarece exista riscul unei răniri grave în lipsa unui stimul al durerii. Astfel că, iată, chiar şi durerea poate fi un dar de la Dumnezeu menit să ne protejeze, iar absenţa scesteia poate avea consecinţe tragice.

Permiteţi-ne, însă, să vă vorbim despre un alt fel de du-rere, o durere pe care o resim-ţim cu toţii - acărei cauză este necazul. Toată lumea are neca-zuri. viaţa nu e niciodată atât de simplă încât să nu întâlnim în drumul nostru gropi şi piedici. viaţa este o călătorie, nu o cur-să de 100 m plat! Călătoria este adesea lungă şi difi cilă, uneori obositoare și chiar înșelătoare de multe ori. În ciuda urcușu-rilor și coborâșurilor, călătoria vieţii este, totuși, cea mai teribilă aventură.

Când viaţa se confruntă cu disconfortul necazurilor, trebuie să ne punem întrebarea: e posi-bil ca această durere să slujească, de fapt, siguranţei și binelui nos-tru? Trebuie să ne dăm seama care sunt acele necazuri și să în-văţăm cum putem profi ta de ele pentru a le putea găsi rezolvarea.

Unele sunt ușor de iden-tifi cat. Dacă mașina refuză să pornească dimineaţa sau dacă frigiderul nu mai răcește, știm ce avem de făcut. Altele, mai puţin. Există multe cazuri când oamenii ştiu că ceva lipseşte din viaţa lor, însă nu ştiu exact ce. n-aţi fost niciodată furioși fără un motiv aparent? n-au existat îngrijorări a căror sursă va ră-mânea necunoscută? Dacă a fost așa, știţi la ce ne referim. Aceste stări indică faptul că vă confrun-taţi cu situaţii problematice nei-dentifi cate.

Există și un alt tip de necaz, mult mai familiar nouă. Cel care apare subit, năucitor, neanunţat, surprinzându-vă total nepregă-tiţi. Și care, cu toate acestea, e cât se poate de real!

Dacă aveţi parte de oricare dintre aceste neajunsuri, încu-rajaţi-vă cu faptul că nu sunteţi singuri. În biblie, Hristos ne-a

făgăduit că nu ne va lăsa cu nici un chip și nu ne va lăsa nicide-cum (Evrei 13:5). Puteţi avea încredere în promisiunea Lui. Și nu trebuie să uitaţi că oricât de netrecut par a fi difi cultăţile, Dumnezeu este mai puternic decât toate acestea la un loc. Aveţi convingerea că Dumnezeu are un răspuns limpede pentru orice situaţie întâlnită în viaţă. El ne-a creat, ne înţelege și știe cel mai bine ce nevoi avem și cum să le ţinem piept cu succes.. Oricare ar fi problemele voastre,

ele nu sunt dincolo de puterea iubirii lui Dumnezeu și de atin-gerea harului Său.

Cum Să NE foloSIm DE NECAzuRI?

În limba engleză există un joc de cuvinte care spune: „Trouble will either make use better or bitter”, adică „necazu-rile ne fac fi e mai mari, fi e mai amari”. Decizia, cu adevărat, ne aparţine. Una dintre cel mai cunoscute făgăduinţe din biblie spune: „Și știm că Dumnezeu toate le lucrează spre binele ce-lor ce iubesc pe Dumnezeu, al celor care sunt chemaţi după voia Lui” (Romani 8:28), nu nu-mai că Dumnezeu lucrează în vieţile noastre prin binecuvân-tările harului și bunătăţii sale; El e prezent în mod activ și prin probleme sau greutăţi.. Aceasta este cheia înţelegerii modului în care putem să depășim difi cul-tăţile. Odată ce ne dăm seama că Dumnezeu lucrează în viaţa noastră în ciuda întâmplărilor din jur sau chia a neliniştilor interioare, putem spera într-o viaţă mai bună.

Unul dintre marile ade-văruri referitoare la depășirea greutăţilor este acela că modul nostru de a reaccţiona în faţa necazurilor este mult mai im-portant decât înseşi necazurile. Pentru că această atitudine este semnul caracterului nostru cel mai profund. Oricine poate avea o viziune pozitivă asupra vieţii atunci când toate lucrurile merg bine. Însă atunci când apar su-feinţele și toul pare că se prăbu-șește, ceea ce facem dezvăluie, de fapt, cine suntem cu adevărat noi înșine. Unele familii par să treacă prin viaţă fără cea mai mică grijă: sănătate, fericire, și prosperitate în toate. Au slujbe bănoase, mariaje echilibrate, co-pii frumoși și totul pare să indi-ce starea ideală la care se poate ajunge în cursul unei vieţi. Dar când apar furtunile (cre apar inevitabil), adevărul și valori-le vieţii lor încep să se clatine. Când se întâmplă ca viaţa să ne

întoarcă pe dos şi să ne scuture din toate încheieturile, începem să înţelegem ce înseamnă un ne-caz adevărat.

Din nefericire, unii oameni care duc o viaţă plină de prospe-ritate n-au nici cea mai vagă idee asupra ce înseamnă o problemă serioasă. Au impresia că a nu-ţi putea permite o maşină nouă, o haină de blană sau o excursie în tr-un loc exotic sunt motive seioase de îngrijorare. Pe când cineva care s-a confruntat cu realele difi cultăţi ale vieţii înţe-

lege că astfel de oameni nu au, de fapt, nici un motiv să se plân-gă.Herbert Casson a scris odată: „Omul obișnuit consideră viaţa o problemă. Se afl ă într-o stare permanentă de iritare în faţa în-tregului spectacol. Nu reuşeşte, de obicei, să înveţe care e dife-renţa dintre problemele serioase şi micile neajunsuri până când nu se găsește într-o situaţie cu adevărat gravă. Face scandal în jurul cuielor de potcoavă până când catârul îi arde o copită zdravănă. Atunci afl ă care e di-ferenţa”.

Se găsesc în biblie nenu-mărate exemple de oameni ale căror vieţi păreau să fi e cu totul netulburate. În exterior, totul părea să meargă fără greș când, pe neașteptate, s-a surpat totul. Este cazul lui Iov, pe care biblia îl descrie ca pe cel mai înstărit

om din anti-cul Răsărit. Avea nume-roase turme, averi şi o

f a m i l i e fericită.

Înt r-o zi,

însă, le-a pierdut pe toate. Mai mult, a fost lovit de o boală și a ajuns în cea mai deznădăjduită stare omenească. Iată, aşadar, un om care nu făcuse nimic ca să merite aceste pedepse. Suferea cu toate că fusese un bun soţ, tată şi negustor.

Un alt exemplu ar fi cel al lui Iosif. Dacă a existat vreodată cineva care părea să aibă drep-tul de a renuţa la Dumnezeu și la viaţă, acela era Iosif. Un tânăr care nu greșise cu nimic și, to-tuși, a fost înrobit și aruncat în temniţă. Dar chiar și acolo, Iosif a devenit un prizonier al cărui comportament exemplar făcea astfel încât cuvântul lui să pară cel al unui conducător cu infl u-enţă. În timp, a devenit capabil să-l înfrunte pe însuși faraonul Egiptului și a ajuns sfetnicul cel mai de seamă al acestuia. Este exemplul admirabil al unui om

care a reușit să-și depășească problemele, să treacă peste toate piedicile în viaţă pentru a ajun-ge la cea mai înaltă şi infl uentă poziţie a acelor vremuri.

Mai târziu , când Iosif a re-venit lângă fraţii săi, aceștia s-au arătat îngrijoraţi de intenţiile sale faţă de ei. Și el le-a explicat că, ei îi doriseră răul, „Dum-nezeu a schimbat răul în bine” (Geneza 50:20). Faptul că a în-ţeles acest adevăr i-a dat lui Iosif forţa de a îndura toată nedrepta-tea care părea să fi pus stăpânire

pe viaţa sa. Fără a se lăsa strivit de necazuri, acesta le-a răspuns într-un mod care arăta limpe-de că încrederea şi credinţa sa în Dumnezeu rămăseseră ne-clintite. Răul nu l-a copleșit, ci, dimpotrivă, el a fost cel care a reuşit să alunge răul cu ajutorul binelui.

Numai atunci când vom învăţa să înfruntăm necazurile așa cum a făcut-o Iosif, vom fi cu adevărat capabili să trecem dincolo de ele în mod pozitiv şi efi cient. Necazurile vieţii sunt reale. Ele nu lipsesc de niciun-de. Dar nu înseamnă nicidecum că Dumnezeu ne-a părăsit, ci în orice situaţie ne-am afl a, Dum-nezeu lucrează fără oboseală în vieţile noastre.

Ar trebui, de asemenea, să permitem necazurilor noas-tre să ne îndrepte cu mai multă hotărâre spre Dumnezeu. Când un copil cade şi se răneşte, el se întoarce imediat spre părinte-le său. Probabil că vă amintiţi de un asemenea incident din copilărie. v-aţi rănit, aţi avut nevoie de ajutor și aţi fugit la omul care știaţi că vă iubește și vă ocrotește. Poate vă amintiţi de mama sau de tata luându-vă în braţe și spunându-vă cuvinte de alinare pentru a vă liniști. To astfel ar trebui să ne îndreptăm spre Dumnezeu cu tot ceea ce ne încearcă și ne provoacă neca-zuri. El este Cel care ne iubește şi căruia îi pasă mai mult de noi decât oricine altcineva.

Din nefericire, mulţi oa-meni permit ca necazurile vieţii să-i îndepărteze de Dumnezeu. Sufl etel lor se înnegurează și în-cep să pună la îndoială iubirea lui Dumnezeu sau chiar existen-ţa Sa. Amărăciunea ne va înde-părta de Dumnezeu. Astfel, ne vom îndoi de iubirea și dăruirea Lui faţă de noi. De asemenea, vom ajunge să ne concentrăm atenţia asupra experienţelor al-tora în loc să ne lăsăm ajutaţi în apropierea de Dumnezeu.

Dacă dorim într-adevăr să ne înfruntăm necazurile învă-ţând cum le putem folosi, trebu-ie să le permitem să ne apropei

de Dumnezeu. Chiar și neajun-surile personale provocate de ceilalţi trebuie tratae astfel în-cât să servească binelui nostru. Adesea, chiar întâmplarea care urma să ne distrugă ne va apro-pia, de fapt, și mai mult de tro-nul harului dumnezeiesc.

Un alt adevăr e acela că ne-cazurile de astăzi ne învaţă cum să le evităm pe cel de mâine. Unul din proverbele din Scrip-tură pune următoarea întrebare: „Oare poate pune cineva foc în sânul lui, fără ca veșmintele lui să nu ardă?” (Proverbe 6:27). Din nefericire, învăţăm anumite lecţii în viaţă numai după ce ne ardem. Întimp ce adevărul poa-te fi învăţat prin precepte, mulţi dintre noi par să nu înveţe decât din experienţă. O dată ce am avut înfricoșătoarea experienţă a păcatului, vom învăţa cum să ne ferim de el în viitor.

viaţa înseamnă o neîntre-ruptă învăţătură. De-a lungul călătoriei vieţii, Dumnezeu ne oferă tot timpul o lecţie, prin intermediul propriei noastre experienţe. Cel mai neinspirat lucru în viaţă este să suferim consecinţele unei greșeli fără a fi învăţat nimic. Păcatul poate fi mărturisit și iertat, însă efectul său lasă urme adânci în memo-rie și putem spera ca rememo-rarea consecinţelor păcatului să împiedice repetarea greşelii.

În sfârșit, experienţele pro-blematice prin care am trecut ne ajută să-i sfătuim și pe alţii cu înţelepciune. Nimeni altcineva nu-ţi poate da un sfat mai ni-merit decât cel care a trecut prin aceleaşi greutăţi. Nimeni nu te poate ajuta mai bine să ieși la li-man decât cel care, la rândul lui, s-a rătăcit. Un om, prin sfaturile sale, poate să-i ajute mai bine pe semenii care s-au confruntat cu probleme prin care el însuși a trecut. Uneori, nimic nu poate fi mai deranjant decât să vezi unii oameni care se pretind adevăraţi specialiști în problemele altora, fără a fi avut ei înșiși parte de ceva asemănător. Fie că nu sunt sinceri când vorbesc de proprii-le necazuri, fi e că le lipsește înţe-lepciunea de a-i ajuta pe oameni să se confrunte cu adevăratele probleme ale vieţii.

Dacă putem învăţa să în-fruntăm cum se cuvine pro-blemele și le îngăduim să ne apropie de Dumnezeu, atunci acestea pot fi transformate în posibilităţi de creștere duhov-nicească și propovăduire. Pe măsură ce învăţăm cum să abor-dăm problemele vieţii, căpătăm forţă spirituală și, astfel, suntem mai bine pregătiţi să-i ajutăm pe alţii să facă la fel. Astfel, prefa-cem greutăţile în posibilităţi de a-i sluji Domnului. În acest fel putem, cu adevărat, să învăţăm ce foloase ne pot aduce necazu-rile.

Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)Adevărul despre necazuri (1)


D I V E R T I S M E N T

oRIzoNtAl: 1) “Poliţist și ...”, film al lui Clint Eastwood din 1984, unde joacă alături de burt Reynolds - Saxofonistul Char-les ... Pherson, care apare alături de Clint Eastwood în filmul “bird” 2) “Cele mai mari ...”, secţiune de premiere la Globul de Aur din 2007, unde Clint Eastwood a reușit să obţină două nominalizări la categoria “cel mai bun regizor” (sing.) - “Co-pilaria lui ...”, film lansat la Cannes alături de “Gran Torino” al lui Clint Eastwood. 3) A aduna premii Oscar așa cum a făcut Clint Eastwood - Lovit la mijloc! 4) Prefaţa autorului! - Purtat de Clint Eastwood pe umăr în filmul “Acolo unde se avântă vul-turii”. 5) Plantă exotică - Asigură schimbul la apă. 6) “Aleargă ..., aleargă”, premiată în 2000 pentru cel mai bun film în altă limbă decât engleza - Perioade glorioase, așa cum a fost cea a lui Clint Eastwood - La sfârșit de picnic! 7) 82 a împlinit anul acesta Clint Eastwood, în ultima zi a lunii mai - “Photogra-pher”–ul din “Pentru un pumn de dolari” cu Clint Eastwood. 8) “... Ridge”, film regizat de Clint Eastwood în 1986. 9) Actor care, împreună cu Clint Eastwood, i-a susţinut cu înfocare pe republicanii americani (Schwarzenegger) - Începutul transmi-

siei! 10) “I am ... here”, film cuRichard Gere, premiat alături de Clint Eastwood cu Hasty Pudding - Grupare pe care Clint Eastwood, un detectiv LAPD în “Th e Rookie” (1990), trebuie să o anihileze. 11) Un misit - “Globul de ... ”, festival care l-a premiat pe Clint Eastwood în 2007 ca cel mai bun regizor.VERtICAl: 1) numele inspectorului din filmul “Dirty Harry”, realizat în 1971 de Clint Eastwood. 2) Cum este Clint Eastwood pentru majoritatea filmelor - Contract necinstit. 3) Parcela - Înţelegere politică, așa cum a făcut Clint Eastwood cu republicanii. 4) Faima lui Clint Eastwood care va exista întotdeauna - Un rol neterminat! 5) Completat la plată - Casă de filme la care s-a realizat “Changeling” (Clint Eastwood, 2008). 6) Sprijine binevoitoare - Un bulevard mai scurt! 7) Începuturile lui aprilie! Așa cum îl vedem astăzi pe Clint Eastwood în filme - Intrare în brăila! 8) “nu Fightas ... Igen Clint Eastwood”, torent ce se poate descărca de pe internet - Tipul de bătrânel cum e considerat Clint Eastwood la 82 de ani. 9) nu-i aici - vine odată cu facturile la căldură. 10) Serial western de tele-viziune realizat de Clint Eastwood - Început dur! 11) Specialiști care au apreciat filmul “necruţătorul” al lui Clint Eastwood, premiat cu Oscar - Folosit la filmare pe platou de Clint Eastwood în calitate de regizor.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

monştri sacri: clint eastwoodUn ardelean merge cu soacră-sa la câmp. Ajung acolo şi la un moment dat începe să plouă și să fulgere. Pri-mul fulger cade lângă ei.- no!!!Mai fulgeră o dată între ei.- no, no.Fulgeră încă o dată fi x pe soacră-sa.- no așe!

*La poliţie:- Mi-a dispărut soacra!- Au trecut 48 de ore?- Au trecut 48 de zile!- De ce nu aţi venit mai repede?- nu-mi venea să cred ce noroc am!

*- Dragul meu, în cu-rând vom fi trei...- vai draga mea, asta este o veste extraordinară! raspun-se el, sărutând-o.- Mama a obţinut divorţul și va veni să locuiască cu noi...

*La poartă, Gheorghe îl întreabă pe Ion: - Ioane, unde duci gâștele alea două? - La soacră-mea! Ieri zicea că și-ar da și jumătate din viaţă pentru o gâscă!...

*Doi barbaţi vorbeau. Unul dintre ei îi spune celuilalt:- Soacra mea e un înger. A ta cum e?!?- Off f... a mea e încă vie!

*- Gicule, hai la o bere!- De când s-a mutat soacra la mine, nu mai beau!- De ce?!?- n-am chef s-o văd în dublu exemplar...

*La tribunal, tocmai se audiază martorii: - Atunci când aţi văzut că inculpatul intenţionează să-și arunce soacra de la etaj, de ce n-aţi intervenit?!? - Pentru că am văzut că inculpatul se descurcă și singur!

*Un ţăran dădea cu coasa. Un vecin vine în fugă la el și îi spune:- Hai repede acasă că o murit soacră-ta! La care ţăranul răspunde calm:- Mai întâi lucrul și după aceea distracţia.

*Se întâlnește bulă cu un prieten. bulă îl întreabă:- Ce faci mâine?- Păi merg cu fi ul meu să lansăm un zmeu. Dar tu?- Ceva asemănător. Facem o excursie la munte cu soa-cră-mea...

*O femeie caută o carte în biblotecă.Soţul o întreabă:- Ce cauţi, dragă?- Știi unde-i cartea aia „Cum să trăim pana la 140 de ani?”- Da, tocmai am aruncat-o...- De ce?- Începuse maică-ta s-o citească!

Gheorghe îl întâlnește pe Ion și îi spune:- Știi că ţi-a murit soacra?- !!!- Ioane, știi că ţi-a murit soacra?- !!!- Ioane, nu ai auzit, ţi-a murit soacra!- nu mă face să râd că am buzele crăpate.

INTEGRAMA

SUDOKU . . . SUDOKU . . . SUDOKUUșor Mediu Difi cil

6 4 8 35 6 27 2 9 5

7 82 4 7

4 3 1 7 9 64 6 8 7

2 3 88 7 5 3

7 36 8 5

2 3 5 4 66 2 4 9 5 3 8

8 4 6

7 84 7 8 5

6 3 2 4 7

6 92 6 5 9 3

5 3 2 85

6 7 8 37 1 4 5 84 6 53 4 2 7

7 2

Bancuri cu soacre

verde


L'Oreal a decis să renunţe la colaborarea cu Axelle Despiegelaere,

tânăra suporteră din Belgia, a cărei fotografi e de la Cupa Mondială (CM) a făcut furori în mediul online, după criticile atrase de o altă fotografi e, în care aceasta apare la vânătoare în Africa, potrivit Th e Independent, informează agenţia Mediafax.

Axelle Despiegelaere, în vârstă de 17 ani, a fost aleasă de L’Oreal să îi promoveze pro-dusele, după ce a fost surpinsă într-o fotografi e la Campiona-tul Mondial (CM), costumată și pictată pe faţă în culorile drapelului ţării sale.

Ea a fost fotografi ată în tribunele CM, la meciul dintre belgia și Rusia, din 22 iunie. Fotografi a în care adolescenta apare costumată şi pictată pe faţă în culorile drapelului ţării

sale a devenit virală pe reţelele de socializare.

Astfel, tânăra a ajuns să fi e aleasă de gigan-

tul francez produ-cător de cosmetice L’Oreal pentru o campanie și a fi l-mat un material de

promovare, postat pe canalul YouTube al

diviziei L’Oreal Profes-sionnel Belgia.Filmu-leţul o prezintă pe Axelle într-un salon de frumuseţe în timp ce îi este aplicat un tratament complet pentru păr.

Însă mediatizarea alegerii făcute de L’Oreal a fost urmată, în

spaţiul online, şi de critici, în contextul în care tânăra a postat o fotografi e în care apare alături de o gazelă pe care ar fi vânat-o în Africa, potrivit Th e Independent.

Reprezentanţii producăto-rului de cosmetice au anunţat că această colaborare a constat doar în producerea materialu-lui video și a luat sfârșit.

Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că nu va comenta privind infl u-enţa fotogra-fi ei respective în decizia de încetare a contrac-tului, dar a subliniat că L’Oréal „nu mai face teste pe ani-

male, nicăieri în lume, şi nici nu a externalizat un astfel de serviciu”. (MEDIAFAx)

L I F E & S T Y L E

Kate Middleton se îmbraca în haine fabricate în RoMânia

ducesa de Cambridge, soția prințului Willi-am, îmbracă între

alte ținute și haine produse la Arad de fi rma "Moda" SA pentru piața britanică, infor-mează AGERPRES.

Acest lucru a fost probat la sfârșitul lunii iulie, în cadrul unei scurte prezen-tări de produse ale societății, când directorul general al fi rmei arădene, ing. Monica Diana Fufezan a prezentat o imagine în care ducesa de Cambridge apărea, alături de regina Elisabeta a II-a a Marii britanii, îmbrăcată cu

un costum deux-piece furnizat acesteia de fi rma engleză "Karpelle" Ltd,

partener al "Moda" SA.

Pen-tru a dovedi

celor prezenți veridicitatea imaginii, una dintre mane-chine a apărut îmbrăcată într-un costum identic cu cel purtat de ducesa de Cambridge.

Inginer Monica Diana Fufezan a declarat pentru AGERPRES că parada a fost organizată din dorința conducerii societății de a marca 55 de ani de la înfi ințarea fabricii, 20 de ani de la privatizare, 20 de ani de colaborare cu cunoscuta fi rmă "Karpelle" Ltd. din Manchester, unul dintre furnizorii Casei Regale Britanice şi cinci ani de la mutarea producției în noul sediu, adaptat necesităților actuale de producție.

Potrivit inginerului Monica Diana Fufezan, dacă înainte de 1990 în indus-tria de textile-confecții din Arad lucrau peste 20.000 de salariați, la UTA, Teba, Tricoul

Roșu și la Întreprinderea de Confecții, în prezent nu mai lucrează în acest domeniu decât cei circa 450 de salariați de la "Moda", celelalte fabrici fi ind închise.

La evenimentul de vineri seară au fost prezenți, între alții, Siegfried Geilhausen, viceconsul al Germaniei la Timișoara, Howard Klepper, patron al fi rmei britanice “Kapelle” Ltd., Levente bog-nar, viceprimar al munici-piului Arad.

În urmă cu trei ani Daily Mail scria, de asemenea, că rochia purtată de Kate Middleton la întâlnirea cu Michelle Obama și care a atras numai laude de la stiliști a fost confecţionată lângă bucurești, într-un atelier unde angajatele sunt prost plătite.

actorul american Robin Williams, unul dintre cei mai

străluciți ai generației sale, laureat al unui Oscar pentru "Good Will Hunting", a de-cedat luni, 11 august 2014, la domiciliul său.

Șeriful din comitatul ca-lifornian Marin, locotenen-tul Keith boyd, a declarat că Williams a fost tratat pentru depresie și s-a sinucis prin spânzurare. Potrivit presei americane, Williams suferea de depresie de mai multă vreme și avea probleme cu dependenţa de alcool. La începutul lunii iulie, actorul s-a internat într-o clini-că din Minnesota (SUA), pentru a lua parte la un pro-gram de preve-nire a

dependenţei de alcool. În plus, actorul a avut și pro-bleme cu drogurile.

Ofi cialul poliției locale a precizat că soția actorului l-a văzut duminică seara, înainte de a merge la culcare şi a plecat de acasă a doua zi dimineața, la ora locală 10:30, crezând că el încă doarme într-o altă cameră.

Chiar înainte de prânz (ora Californiei (19:00 GMT), asistentul personal al actorului a devenit îngrijo-rat când acesta nu a răspuns după ce a bătut la ușă. Asistentul a intrat în cameră și l-a găsit pe Williams mort şi rece la atingere, relatează BBC.

Robin Williams, cu o carieră de mai bine de trei decenii, a devenit cunoscut pe plan internațional mai ales pentru rolul său în "Good Morning vietnam" de barry Levinson în 1987.

El a cucerit publicul larg din întreaga lume cu rolul său de profesor strălucit în

fața unor adolescenți în "Cercul poeților dispăruți" și în comedii ca "Mrs

Doubtfi re".Pentru rolul lui Sean

Maguire, terapeutul care îl are ca pacient pe geniul matematicii interpretat de Matt Damon, în fi lmul lui Gus van Sant ''Good Will Hunting'', actorul a primit, în 1997, Premiul Oscar și Premiul Screen Actors Guild.

Academia de Arte şi Film l-a mai nominalizat și la categoria de cel mai bun actor pentru rolurile din ''Th e Fisher King'', ''Dead Poets Society'' și ''Good Morning, vietnam''. Actorul a primit o distincție specială din partea National Board of Review pentru rolul său alături de Robert Deniro din ''Awakenings''.

A câştigat patru premii Grammy și un premiu Emmy pentru show-ul de televiziune "Carol, Carl, Whoopi and Robin and AbC Presents a Royal Gala".

Robin Williams are trei copii: zachary, cu prima lui soție, valerie velardi, și zel-da și Cody, cu cea de-a doua soție, Marsha Garces, de care a divorțat în 2008. La 23 octombrie 2011, actorul s-a căsătorit cu Susan Sch-neider, care este grafi cian.

Actorul ROBIN WILLIAMS s-a sinucis

Ovi a câștigat Discul de Aur în belgia, pen-

tru piesa “She’s Aft er My Piano”, pe care a compus-o alături de Philip Halloun, informează un comunicat al reprezentanților artistului, transmis marți AGERPRES.

Ovi a reprezentat Româ-nia la Eurovision anul aces-ta, alături de Paula Seling, cu piesa “Miracle”. “She’s aft er my piano”, este prezen-tă de cinci luni în topurile din belgia și a fost numărul 1 mai multe săptămâni la rând.

În următoarea perioadă,

“She’s Aft er My Piano”, piesă interpretată de 2 Fabiola Ft Loredana va primi titlul de “hitul verii” din partea celui mai mare post de radio din belgia, Radio 2.

Ovi se afl ă la Oslo, zilele acestea, unde împreună cu aceiași producători ai pie-sei “Miracle”, fi nalizează o versiune proprie a acestui cântec, care va fi lan-sată în Europa de Warner Chappel.

Cel mai nou album semnat de Ovi, “A bit Of Pop Won’t

H u r t Anyone”, a fost lansat ofi ci-al pe 5 mai. “A bit Of Pop

Won’t Hurt Anyone” include în total 9

piese, dintre care două sunt versiuni ale cântecului “Mi-racle”—versiunea acustică și versiu-

nea ce a fost interpreta-

tă la Co-penhaga, la Euro-v i s i o n 2014.

ovi a câștigat Discul de aur în Belgia, cu piesa "She'S afteR my Piano"

l'oReal a decis să renunţe la colaborarea cu suportera belgiană aXelle DeSPiegelaeRe

George Clooney, celebrul celibatar de la Hollywood se va căsători cu logodni-ca sa Amal Alamuddin, avocat de

top în domeniul drepturilor omului, în septembrie, în Italia, conform

unui anunț de căsătorie afi șat joi într-o biserică din Londra, informează DPA. Anunțul,

postat în urmă cu două săp-tămâni la Chelsea Town Hall, este o cerință legală pentru britanicii care doresc să se căsătorească, trebuind să fi e afi șat public cu 16 zile înainte de eveniment.

Aşadar, râvnitul actor spulberă visele celor care mai sperau să-i cucerească inima, fi indcă Alamuddin (36 de ani), cu numele complet Amal Ramzi ,este cea care a reușit să-l convingă pe Cloo-ney să mai treacă o dată pe la altar. De origine

George Clooney merge la altar!libaneză, Alamuddin locuiește în Marea Britanie şi este la prima căsătorie.

numele complet al lui George Clooney (53 de ani) este George

Timothy Clooney iar profesia sa, conform anunțului, este de "ac-

tor și director". În același text se menționează că mariajul

anterior al lui Cooney a fost dizolvat, el divorțând în 1993

de Talia balsam.Unele informații indică

ziua nunții în 20 septem-brie, însă data nu a fost confi rmată. Media este de asemenea împărțită

în ceea ce priveşte locul nunții, unii sugerând

veneția, iar alții susținând că este vorba despre vila lui Cloo-

ney de pe Lacul Como, unde de altfel și-ai sărbătorit logodna.


P U B L I C I TAT E

Rue du Bourdon 100 Uccle, Bruxelles

tel 0032 022 428 458

ORAR:Luni 10-19Marti: 10-19Miercuri: 10-19Joi: 10-19 www.produseromanesti.be

Vineri: 12-21Sâmbata: 10-19Duminica: închis

ˆ̂

Date post:	27-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	romania-expres
View:	7,701 times
Download:	0 times

Romania Expres - Benelux - Nr.3

Documents