Home > Documents > Studiu drum expres sibiu fagaras

Studiu drum expres sibiu fagaras

Date post: 16-Apr-2015
Category:
Author: bianca-raduta
View: 76 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
studiu
Embed Size (px)
of 260 /260
1 Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „Drum Expres Sibiu-Fagaras” 1. INFORMAŢII GENERALE...................................................................................................... 6 1.1. Informaţii despre titularul proiectului................................................................................... 6 1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu ................................................................................................................. 6 1.3. Denumirea proiectului si sursa de finantare ....................................................................... 6 1.4. Descrierea proiectului ........................................................................................................ 6 1.5. Descrierea lucrărilor proiectate .......................................................................................... 8 1.5.1. Situaţia proiectată.............................................................................................................. 8 1.6. Durata etapei de funcţionare............................................................................................. 64 1.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei ........................................................................................................64 1.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul .....................................66 1.8.1. Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor în perioada de execuţie...................66 1.8.1.1. Surse de zgomot si vibratii in perioada de executie.......................................................66 1.8.1.2. Niveluri de zgomot si vibratii specifice perioadei de constructie a drumului expres sibiu- fagaras si compararea acestora cu reglementarile in vigoare .........................................................67 1.8.1.3. Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de constructie ............................. 72 1.8.2. Surse de poluare sonoră şi de vibraţii în perioada de operare ...........................................73 1.8.2.1. Surse de zgomot şi de vibraţii. ......................................................................................73 1.8.2.2. Niveluri de zgomot si vibratii specifice perioadei de operare a drumului expres sibiu-fagaras si compararea acestora cu reglementarile in vigoare......................................................................77 1.8.2.3. Măsuri de reducere a poluării sonore in perioada de operare ........................................81 1.8.3. Surse de radiaţie electomagnetică, radiaţie ionizantă, poluarea biologică generati de activitatea propusa 81 1.9. Alte tipuri de poluarea fizică sau biologică ........................................................................81 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.............................................................................................................................. 82 1.11. Informaţii despre documentele / reglementările existente privind planificarea / amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ............................................................................. 105 1.12. informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă ........ 110 2. PROCESE TEHNOLOGICE ............................................................................................... 115 2.1. Procese tehnologice de producţie ................................................................................... 115 2.1.1. Categorii de lucrări ......................................................................................................... 115 2.2. Activităţi de dezafectare.................................................................................................. 133 3. DESEURI ........................................................................................................................... 134 3.1.1. Surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie.................................... 134
Transcript

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

1. 1.1. 1.2.

INFORMAII GENERALE...................................................................................................... 6 Informaii despre titularul proiectului................................................................................... 6 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al

raportului la acest studiu................................................................................................................. 6 1.3. 1.4. 1.5. 1.5.1. 1.6. 1.7. Denumirea proiectului si sursa de finantare ....................................................................... 6 Descrierea proiectului........................................................................................................ 6 Descrierea lucrrilor proiectate .......................................................................................... 8 Situaia proiectat.............................................................................................................. 8 Durata etapei de funcionare.............................................................................................64 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei

necesare asigurarii productiei ........................................................................................................64 1.8. 1.8.1. 1.8.1.1. 1.8.1.2. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul .....................................66 Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor n perioada de execuie...................66 Surse de zgomot si vibratii in perioada de executie.......................................................66 Niveluri de zgomot si vibratii specifice perioadei de constructie a drumului expres sibiu-

fagaras si compararea acestora cu reglementarile in vigoare .........................................................67 1.8.1.3. 1.8.2. 1.8.2.1. 1.8.2.2. Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de constructie .............................72 Surse de poluare sonor i de vibraii n perioada de operare ...........................................73 Surse de zgomot i de vibraii.......................................................................................73 Niveluri de zgomot si vibratii specifice perioadei de operare a drumului expres sibiu-fagaras

si compararea acestora cu reglementarile in vigoare......................................................................77 1.8.2.3. 1.8.3. Msuri de reducere a polurii sonore in perioada de operare........................................81 Surse de radiaie electomagnetic, radiaie ionizant, poluarea biologic generati de activitatea

propusa 81 1.9. 1.10. Alte tipuri de poluarea fizic sau biologic ........................................................................81 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii

uneia dintre ele..............................................................................................................................82 1.11. Informaii despre documentele / reglementrile existente privind planificarea / amenajarea

teritorial n zona amplasamentului proiectului.............................................................................105 1.12. 2. 2.1. 2.1.1. 2.2. 3. 3.1.1. informaii despre modalitile propuse pentru conectarea la infrastructura existent........110 PROCESE TEHNOLOGICE ...............................................................................................115 Procese tehnologice de producie...................................................................................115 Categorii de lucrri .........................................................................................................115 Activiti de dezafectare..................................................................................................133 DESEURI ...........................................................................................................................134 Surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie....................................134

1

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5. 3.1.6. 3.1.7. 3.1.8. 3.1.9. 4. 4.1. 4.1.1. 4.1.1.1. 4.1.1.2. 4.1.2. 4.1.2.1. 4.1.2.2. 4.1.3. Masuri de reducere a generarii de deseuri inerte si nepericuloase ..................................136 Surse de deseuri toxice si periculoase ............................................................................137 Masuri de reducere a generarii de deseuri toxice si periculoase......................................137 Surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de exploatare ................................138 Masuri de reducere a generarii de deseuri inerte si nepericuloase ..................................138 Surse de deseuri toxice si periculoase ............................................................................139 Masuri de reducere a generarii de deseuri toxice si periculoase......................................139 Gospodarirea deseurilor .................................................................................................140 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA......................141 Apa ................................................................................................................................141 Apele subterane .............................................................................................................141 Calitatea actual a apelor subterane freatice ..............................................................141 Calitatea apelor subterane din zon ...........................................................................142 Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata .................................................142 Date generale ............................................................................................................142 Calitatea apelor de suprafa......................................................................................143 Zone inundabile de pe traseul proiectului care pot afecta constructia si functionarea acestuia 145 4.1.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa, a

lucrarilor de captare, a constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila .........................146 4.1.5. Zone care necesita lucrari de stabilizarea solului incluziv zone afectate de cursuri de apa cu

caracter torential..........................................................................................................................146 4.1.6. 4.1.7. 4.1.8. 4.1.9. 4.1.10. 4.1.11. 4.1.12. 4.1.12.1. 4.1.12.2. 4.2. 4.2.1. 4.2.1.1. 4.2.2. 4.2.2.1. Alimentarea cu ap ........................................................................................................146 Managementul apelor uzate ...........................................................................................146 Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de construcie .........................148 Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de operare ..............................149 Prognozarea impactului asupra apelor in perioada de constructie...............................156 prognozarea impactului asupra apelor in perioada de operare ....................................157 Msuri de protecie a apelor .......................................................................................160 Msuri de protecie a apelor n perioada de construcie ..............................................160 Msuri de protecie a apelor n perioada de operare. ..................................................162

Aerul ..............................................................................................................................162 Date generale.................................................................................................................162 Calitatea aerului .........................................................................................................163 Surse i poluani generai ...............................................................................................163 Surse si poluanti generati n perioada de construcie ..................................................163

4.2.2.1.1. Surse de poluanti atmosferici aferente obiectivului......................................................163

2

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras 4.2.2.1.2. Debitele de poluanti emisi in aer in perioada de constructie ........................................164 4.2.2.1.3. Debite si concentratii masice de poluanti estimate a fi evacuate in mediu comparativ cu standardele in vigoare .................................................................................................................170 4.2.2.1.4. . Surse de poluare a aerului i emisii de poluani n perioada de operare ......................170 4.2.2.2. 4.2.2.3. 4.2.3. 4.2.3.1. 4.2.3.2. 4.3. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.3. 4.3.3.1. 4.3.3.2. 4.3.4. 4.3.4.1. 4.3.4.2. 4.3.5. 4.3.5.1. 4.3.5.2. 4.4. 4.4.1. 4.4.2. 4.4.3. 4.4.4. 4.4.5. 4.4.6. 4.5. 4.5.1. 4.5.2. 4.5.3. 4.5.3.1. 4.5.3.2. 4.5.4. 4.5.4.1. 4.5.4.2. Impactul asupra aerului n perioada de construcie .....................................................172 Impactul asupra aerului n perioada de operare ..........................................................175 Msuri de diminuare a impactului ...................................................................................178 Msuri de protecie a aerului n perioada de construcie .............................................178 Msuri de protecie a aerului n perioada de exploatare ..............................................180 Solul...............................................................................................................................180 Principalele tipuri de sol din amplasamentul studiat ........................................................180 Calitatea solului din arealul cercetat................................................................................181 Surse de poluare a solului si subsolului generate de drumul proiectat .............................181 Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de construcie ............................181 Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de operare ..................................182 impactul produs asupra solului i subsolului....................................................................183 Impactul produs asupra solului i subsolului n perioada de construcie ......................183 Impactul produs asupra solului i subsolului n perioada de operare ...........................183 Msuri de protecie a solului i subsolului .......................................................................184 Msuri de protecie a solului i subsolului n perioada de construcie ..........................184 Msuri de protecie a solului i subsolului n perioada de operare ...............................185 Geologia subsolului ........................................................................................................186 Condiii geologice din amplasament................................................................................186 Date privind seismicitatea zonei......................................................................................186 Litologia terenului de fundare i caracteristicile fizico mecanice ale formaiunilor ntlnite187 Resurse ale subsolului ...................................................................................................188 Procese geologice alunecari de teren, eroziuni, zone predispuse alunecarilor de teren 188 Masuri de diminuare a impactului ...................................................................................188 Biodiversitatea................................................................................................................189 Aspecte legate de biodiversitate .....................................................................................189 Arii naturale protejate de tipul sci, spa si de interes national............................................190 Surse de poluare a florei i faunei...................................................................................219 Surse de poluare a florei i faunei i emisii de poluani n perioada de construcie ......219 surse de poluare a florei i faunei i emisii de poluani n perioada de operare............220 Impactul produs asupra florei i faunei............................................................................220 Impactul produs asupra florei i faunei n perioada de construcie...............................220 Impactul produs asupra florei i faunei n perioada de operare ...................................222

3

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras 4.5.5. 4.5.5.1. Msuri de protecie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament................................224 Msuri de protecie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament n perioada de

construcie 224 4.5.5.2. Msuri de protecie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament n perioada de operare 225 4.6. 4.6.1. 4.6.2. 4.6.3. 4.6.4. 4.6.5. Peisajul ..........................................................................................................................226 Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ..............................226 Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament.............................................227 Caracteristicile retelei hidrologice ...................................................................................228 Zone impadurite .............................................................................................................228 Impactul asupra cadrului natural, valorii estetice a peisajului, schimbarii de utilizare a terenului 229 4.6.6. 4.7. 4.7.1. 4.7.2. 4.7.2.1. Masuri pentru diminuarea impactului asupra peisajului ...................................................231 Mediul social i economic ...............................................................................................231 Impact prognozat asupra mediului social si economic.....................................................233 Msuri de diminuare a impactului ...................................................................................234 Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului social si economic in

perioada de executie ...................................................................................................................234 4.7.2.2. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului social si economic in

perioada de operare ....................................................................................................................236 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural .......................................................................237 4.8.1.Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice .................................................................................................................237 5. 5.1. 5.2. 6. 6.1. 6.2. 6.3. 7. MONITORIZARE................................................................................................................237 Monitorizarea in faza de executie ...................................................................................237 Monitorizarea in faza de exploatare ................................................................................239 SITUAII DE RISC .............................................................................................................241 Posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului ..................241 Instalatii industriale cu risc major ....................................................................................241 Msuri de prevenire a accidentelor .................................................................................242 LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFETELOR OCUPATE TEMPORAR SI

DE REFACERE ECOLOGICA A ZONELOR PERIFERICE AFECTATE DE LUCRARI.....................243 8. 8.1. 8.2. 8.3. 8.4. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC..............................................................................244 Descrierea lucrrii ..........................................................................................................244 Metodologiile utilizate n evaluarea impactului asupra mediului .......................................245 Impactul prognozat asupra mediului ...............................................................................249 Identificarea i descrierea zonei n care se resimte impactul ...........................................251

4

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras 8.5. 8.5.1. 8.5.2. Msurile de diminuare a impactului pe componente de mediu.........................................252 Msuri pentru diminuarea impactului n perioada de construcie......................................252 Msuri pentru protecia factorilor de mediu n perioada de operare .................................255

9. AVIZE, ACORDURI OBINUTE...............................................................................................257 10.DOCUMENTE ANEXATE...........................................................................................................260

5

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

1.1.1.

INFORMAII GENERALE

INFORMAII DESPRE TITULARUL PROIECTULUIMinisterul Transporturilor Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia SA Adresa: Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucureti

1.2.

INFORMATII DESPRE AUT ORUL ATESTAT AL STUD IULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SI AL RAPORTULUI LA ACEST STUDIUSC ALDI M ASA SRL Adresa: Strada Tiglina, nr. 24, ei. 1, ap. 2, sector 3, Bucuresti

1.3.

DENUMIREA PROIECTULUI SI SURSA DE FINANTAREDrum expres Sibiu-Fagaras Lucrarile vor fi finantate din Bugetul de Stat al Guvernului Romaniei

1.4.

DESCRIEREA PROIECTULUIObiectivul este amplasat pe teritoriul a 2 judete, si anume judetul Brasov, respectiv judetul Sibiu. Judeul Brasov: Terenurile afectate de lucrari sunt situate p e teritoriile

administrative ale Municipiului Fagaras, precum Beclean, Voila, Dragus, Vistea, Ucea, in extravilan.

si ale comu nelor: Mandra,

Judeul Sibiu: Terenurile afectate de lucrari sunt situate pe teritoriile administrative ale localitatilor Arpasu de Jos, Cirta, Cirtisoara, Sarata, Porumbacu de Sus, Avrig, Bradu, Vestem, Selimber, in extravilan.

6

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Proiectantii lucrarilor sunt: POYRY Infra GmbH, in asociere cu SC ARCADIS EUROMETUDES SA. Perioada de executie prevzut pentru acest proiect este de 24 luni, iar lucrarile de constructie se estimeaza ca vor incepe in anul 2008. Scopul si importanta obiectivului de investitii In programul de dezvoltare a I frastructurii Rutiere din Romania, Guvernul n Romaniei prin Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA, a cuprins lucrari de reabilitare a drumurilor nationale existente, autostrazi, variante de ocolire a principalelor localitati din Romania si drumuri expres. Avand in vedere cresterea exploziva a traficului rutier si a parcului auto intern a fost necesara elaborarea unei strategii care sa asigure conditii de circulatie normale si in limite de siguranta. Realizarea unor sectoare de drum expres sunt necesare pentru a asigura legatura intre autostrazile existente, in curs de finalizare pe de o parte si sa contureze o parte din traseul autostrazii Sud pe de alta parte. Drumurile expres urmeaza sa fie executate pe amplasamente noi, fara traversare de localitati avand elementele geometrice ale drumului prevazute de actele normative, iar cele ale podurilor prevazute de normativul TEM pentru a se asigura posibilitatea de dezvoltare ulterioara la profil de autostrada. In cadrul programului de realizare de drumuri expres este cuprins si sectorul de drum Sibiu-Fagaras care face legatura intre autostrada Bors-Bucuresti si Nadlac-Bucuresti-Constanta. La stabilirea necesitatii si oportunitatii includerii in programul de dezvoltare rutiera a sectorului Sibiu-Fagaras au fost luate in considerare rezultatele recensamantului de trafic de la finele anului 2005. Potrivit datelor din recensamantul de trafic rezulta ca pe acest sector de drum traficul recenzat este cu mult peste media nationala si capacitatea de circulatie a drumului actual cu 2 benzi este depasita. Realizarea acestei investitii este necesara si pentru protectia mediului. Acest proiect va conduce la reducerea poluarii reprezentata prin noxele si zgomotul rezultate de la traficul rutier de pe drumul actual de circulatie. De asemenea, prin imbunatatirea conditiilor de trafic, adica descongestionarea traficului pe traseul existent de circulatie, se vor reduce numarul de accidente si se va mari gradul de siguranta a circulatiei.

7

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

1.5.

DESCRIEREA LUCRRILOR PROIECTATE

1.5.1. Situaia proiectat Drumul expres se va desfasura in mare parte de-a lungul aliniamentului DN1, traseul exact a fost ales tinand cont de constrangerile de relief si teren, de costuri si de necesitatea de a asigura accesul cat mai facil la directiile de trafic.

A. Lucrari de drum Traseul in plan Traseul drumului expres, se desprinde din DN 1 Brasov Sibiu, la vest de localitatea Mandra, dupa podul existent peste paraul Broasca de la km 229+000. Dupa un aliniament de 1,163 km prin care se ocoleste prin vest localitatea Mandra, traseul printr-o curba dreapta de 1500 m raza si 751 m lungime, capata directia sud-vest pentru a se inscrie la nord de localitatea Ileni intersectand DC 67 si DJ 104B pe un aliniament de 2,989 km lungime. Cu o curba dreapta de 3000 m raza si 3,303 km lungime, se ocoleste pe la sud municipiul Fagaras la limita incintei industriale Nitramonia, intersectandu-se la sud de localitatea Hurez DJ 104C si DC 71. Cu un aliniament de 2,136 km lungime, traseul capata directia nord, pentru a ocoli pe la nord localitatea Luta cu o curba stanga de 4000 m raza si 1,840 km lungime. Pe aceasta curba, se intersecteaza DC 75, urmand un aliniament de 1,425 km lungime prin care se ocoleste pe la sud localitatea Dridif. Pentru a se putea evita pe la sud zona construita a localitatii Voila, cu intersectarea DJ 103F a fost proiectata o curba stanga de 8500 m raza si cu o lungime de 4,843 km. Localitatea Sambata de Jos este ocolita pe la sud, cu intersectarea lui DJ 105B, pe un aliniament 3,347 km lungime, aliniament care evita liziera de sud a padurii Dumbravii, dupa care cu o curba dreapta de 8000 m raza si 2,8 km lungime, se intersecteaza DC 80 la mijlocul distantei dintre localitatile Oltet si Dragus. Pe un aliniament de 1,026 km lungime amplasat intre localitatile Vistea de Jos

8

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Vistea de Sus se intersecteaza DC 78, urmat de o curba stanga cu raza de 7950 m si 1,332 km lungime care intersecteaza DJ 103D. Aliniamentul de 1,199 km care urmeaza, asigura directia vest, pentru ca printr-o curba dreapta de 9000 m raza si 3,574 km lungime sa se asigure inscrierea traseului printre localitatile Ucea de Jos si Ucea de Sus cu traversarea caii ferate industriale Victoria, DJ 102C si DC 83. Urmeaza un aliniament de 1,079 km lungime, urmat de o curba stanga cu raza de 9350 m si cu o lungime de 6,369 km prin care se ocoleste pe la sud localitatea Arpasu de Jos intersectandu-se DJ 105H si DC 84. La km 33+700 paraul Ghirlotel, este limita dintre judetul Brasov si judetul Sibiu. Pe curba stanga de 9350 raza, se intersecteaza si DN 7C Transfagarasanul. Urmeaza un aliniament de 2,875 km lungime care ocolind pe la sud localitatea Scoreiu ia directia sud-vest necesara ocolirii printr-o curba dreapta cu raza de 6050 m si lungimea de 4,654 km, a localitatii Sarata la limita lizierei de nord a padurii Dumbravii. Urmeaza o contracurba stanga cu raza de 4050 m si lungimea de 2,003 km care traverseaza DJ 105J printre localitatile Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus. Dupa un aliniament de 1,615 km, a fost proiectata o curba dreapta cu raza de 4100 m si lungime de 0,962 km, urmata de un aliniament de 0,592 km, o contracurba stanga cu raza de 1600 m si 487 m lungime, care intersecteaza DJ 105F la sud de localitatea Avrig. Localitatea Avrig este ocolita pe la sud, dupa intersectia lui DJ 105F, cu un aliniament de 1,019 km lungime, urmat de o curba dreapta cu raza de 5300 m si 2,331 km lungime, pe care se intersecteaza DJ 105G, continuata cu un aliniament de 0,374 km pe care se intersecteaza CF 200. Traversarea raului Olt se realizeaza pe o curba stanga de raza 3000 m si lungime 1,474 km, urmata de un aliniament cu lungime de 0,815 km si apoi o curba dreapta cu raza de 2700 m si 0,880 km lungime ce ocoleste pe la sud localitatea Bradu. Traversarea dealului Hula Bradului se realizeaza printr-o curba stanga de raza 2700 m si lungimea 0,595 km amplasata pe partea stanga a lui DN 1, incadrata

9

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

intre doua aliniamente. Urmeaza o curba stanga de 1700 m raza si lungime 0,375 km cu care se inscrie paralel stanga cu DN 1 la km 60+660 pe drumul expres, respectiv km 291+630 pe DN 1. Paralelismul pe stanga lui DN 1 se pastreaza in continuare cu o curba stanga de 1200 m raza, aliniament de 290 m lungime, curba dreapta cu raza de 700 m, contracurba stanga cu raza de 1100 m. Dupa un aliniament de 210 m printr-o curba dreapta de raza 400 m se inscrie pe un aliniament de 312 m lungime cu care se subtraverseaza DN 1 la km 63+431 luandu-se directia vaii Bretan pe care o parcurge cu o curba stanga de 3000 m raza, contracurba dreapta de 3500 m raza, curba stanga de 5000 m raza cu care se intra in lunca Cibinului. Dupa traversarea raului Cibin la km 65+244 pe un aliniament de 0,339 km, printr-o curba dreapta de 2800 m raza si 1920 m lungime se supratraverseaza DN 7 si CF 200. Traseul se inscrie la poalele dealului Maguricii pe un aliniament de 477 m lungime, urmat de o curba stanga cu raza de 4500 m, un aliniament de 250 m. Cu o curba dreapta de raza 7000 m se traverseaza valea Tocilelor, drumul inscriindu-se la piciorul dealului Mohu pe un aliniament de 896 m lungime urmat de o curba dreapta de 1650 m raza cu care se ocoleste zona industriala Selimbar si se realizeaza racordarea la viaductul deja executat peste DN 7 la varianta Sibiu. Elementele geometrice proiectate in plan, asigura viteza de proiectare de 120 km/h. Lungimea totala a traseului in plan este de 72,537km. Profilul longitudinal La proiectarea profilului longitudinal, au fost luate in consideratie urmatoarele : asigurarea vitezei de proiectare de 120 km/h asigurarea gabaritelor la traversarea drumurilor locale clasificate sau neclasificate

10

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

asigurarea gabaritului la traversarea caii ferate 200 Brasov Sibiu si caii ferate industriale Fagaras

cota la marginea platformei drumului sa asigure nivelul pentru asigurarea de 2% si garda de 0,50 m la traversarea zonelor de albii majore Cibin si Olt

cota la traversarea cursurilor de apa sa asigure cota la 2% si garda de 1,0 m

evitarea sectoarelor de debleu adanc care faciliteaza inzapezirea drumului asigurarea vizibilitatii in curbele verticale, mai ales la cele convexe (raza minima 12000 m)

balanta echilibrata de terasamente, rambleu - debleu ocupari minime de terenuri evacuarea apelor din corpul drumului

Racordarea liniei rosii a drumului expres, cu DN 1, de la km 0+000 a fost realizata prin racordarea concava cu raza de 800 m a pantei transversale a lui DN 1 2,5% cu o declivitatea crescatoare de 1,320% a drumului expres. Cu aceasta rezolvare se poate amenaja intersectia de nivel intre DN 1 si drumul expres, in conditiile de asigurarea vizibilitatii. Declivitatea de 1,32% pe o lungime de 1,8 km realizeaza un debleu cu adancimea medie de 9,70 m in ax prin care se traverseaza dealul Dumbrava Ilenei, existent intre valea Iazului si valea Gardului la o diferenta de nivel de cca 11 m. In acest sector de debleu se subtraverseaza la km 1+050 autostrada Brasov Oradea, care venind pe dealul Dumbrava Ilenei de pe Magura Voina are linia rosie proiectata la o cota ce asigura gabaritul de subtraversare a drumului expres. Dupa km 1+850 se iese in rambleu de inaltime medie in ax 3,0 m, traversandu-se valea Gardului, la km 2+218. Dupa 2,736 km, declivitatea de 1,32% se racordeaza convex cu o raza de 70000 m cu o declivitate de 0,30% prin care se traverseaza platoul dintre valea Gardului si valea Sebesului cu un rambleu de inaltime medie de 1,50 m.

11

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Valea Sebesului se traverseaza la km 3+827 pe o racordare concava cu raza de 50000 m proiectata intre declivitatea de 0,30% descrescatoare si una crescatoare cu care se traverseaza lunca dintre Sebes si paraul Racovita la o inaltime medie de rambleu de 2,0 m.

La km 4+716 drumul expres este supratraversat de DJ 104B, iar la km 6+019 se traverseaza paraul Berivoil si la km 7+133 paraul Racovita. La sud de municipiul Fagaras, platoul Mestecanis este traversat cu o declivitate descrescatoare de 0,60% racordata la km 7+771 printr-o curba convexa cu raza de 90000 m. Platoul Mestecanis este traversat intr-un rambleu de 1,50 2,0 m inaltime in ax. Pe acest platou se traverseaza paraul Hurez la km 8+157, paraul Savastreni la km 9+638 dupa care se intra pe platoul Sesul, traversandu-se paraul Valcioara la km 10+311, paraul Bungetul la km 11+242. Tot in sectorul de traversare a platoului Mestecanis la km 7+937, drumul expres este supratraversat de DJ 104C si la km 12+234 pe platoul Sesul, drumul expres este supratraversat de DC 75. Pe o raza concava de 100000 m, care racordeaza declivitatea descrescatoare de 0,60%, cu o declivitate crescatoare de 0,30% se traverseaza paraul Netot la km 12+371. De aici traseul drumului expres traverseaza un relief variat cu diferente de nivel reduse, dealul Ludisor, valea Negrisor, Intre dealuri, paraul Mortii, dealul Uluiului, valea Dridif, dealul Bunietului, valea Ovesei. Aceasta variatie a reliefului este traversata cu o linie ros crescator ie descrescatoare de declivitate 0,30% cu racordare convexa de 90000 m raza, in debleu de 1,0 1,50 m si rambleu 2,0 6,0 m. Valea Negrisor se traverseaza la km 13+042, valea Mortii se traverseaza la km 14+381, valea Dridif se traverseaza la km 14+999, valea Ovesei se traverseaza la km 15+404. Dupa traversarea dealului Reghina intre km 15+500 km 15+800 cu un debleu de cca 4,0 m ianltime in axa se intra in valea Pietris care este traversata intr-un

12

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

rambleu de 1,50 3,0 m. La km 16+649, drumul expres este supratraversat de DJ 103F. La km 16+836 se traverseaza valea Radacini, dupa care la km 16+950 se intra in dealul Dumbrava cu un debleu de cca 10,0 m inaltime in ax, din care se iese la km 17+560 printr-o curba concava de 100000 m raza care racordeaza la o declivitate crescatoare de 0,30% prin care se traverseaza la un rambleu de cca 2,0 m inaltime o zona de lunca, paraul Breaza la km 17+720 si paraul Glodului la km 18+005. La km 18+200 se intra in dealul Voivodeni din care se iese dupa un debleu de cca 5,0 m inaltime in ax, la km 18+450 pentru a se intra in valea Voivodeni cu un rambleu de cca 5,0 m inaltime, traversandu-se paraul Voivodeni la km 18+897. La km 19+789 drumul expres este supratraversat de DJ 105B. Dupa traversarea paraului Sambata la km 20+021, printr-o curba concava de raza 200000 m se realizeaza o racordare cu o declivitate ascendenta de 0,54% cu care se intra in lunca Racovita pe un rambleu de cca 4 5 m. Paraul Racovita este traversat la km 20+576, dupa care se traverseaza o zona de podis Glodului si Oltet cu un rambleu de cca 1,5 m inaltime. La km 22+009 se traverseaza paraul Dumbravii iar la km 22+949, drumul expres este supratraversat de DC 80. In continuare se intra in valea Caselor, traversata printr-un viaduct la km 23+340 peste valea Dragus care asigura trecerea spre podisul Vintila cu traversarea paraului Crangul la km 24+362. Printr-o racordare convexa cu raza de 100000 m care se continua cu o declivitate descrescatoare de 0,30% se traverseaza valea Hotarul la km 24+755, dupa care se traverseaza zona de ses Balta lui Coman, traversand la km 24+362 paraul Crangul. La km 24+755 a fost proiectat un viaduct peste valea si paraul Hotarul, iar la km 25+688 se supratraverseaza drumul expres de DC 78. Dupa traversarea paraului Vistea de la km 26+434, drumul expres este supratraversat de DJ 103D la km 26+685 intrandu-se intr-un rambleu de cca 4,0 m pentru a se traversa zona depresionala valea Gusata.

13

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

La km 27+638 se traverseaza paraul Corbul Vistei, dupa care la km 27+900 printr-o curba concava cu raza de 78000 m ce racordeaza la o declivitate ascendenta de 1,5% se intra in dealul Vistea pana la km 28+300 realizandu-se un debleu de cca 11,0 m. Dupa iesirea din dealul Vistea se traverseaza Valea lui Ban cu rambleu de cca 9,0 m inaltime si prevederea de pod la traversarea apei, km 28+404. La km 28+500 se intra in dealul Ucea printr-un debleu de cca 7,0 m inaltime in ax, iar din dealul Ucea se iese la km 28+950. Dupa dealul Ucea printr-o curba convexa de 102000 m raza, care racordeaza la o panta descrescatoare de 1,022%, se traverseaza cu un viaduct la km 29+360 valea Corbilor si calea ferata industriala spre localitatea Fagaras. Curba convexa se inscrie dupa traversarea caii ferate si peste dealul Podurilor intrun rambleu de cca 1,0 m inaltime, continuandu-se peste valea Cosariului unde supratraverseaza la km 30+359, DJ 105C. La zona de incheiere a curbei convexe se traverseaza cu un viaduct la km 30+971, valea si paraul Ucea. Printr-o deschidere a viaductului va trece si DC 83. Dupa trecerea peste dig mal stang al paraului Ucea, drumul expres, cu declivitatea descrescatoare de 1,022% traverseaza Campul Mare, la un rambleu de cca 7,0 m inaltime, traversand la km 32+241 paraul Racovita, dupa care rambleul se micsoreaza la cca 4,0 5,0 m inaltime pana la km 32+500, de unde rambleul se micsoreaza la 2,0 m inaltime pana la valea Ghirlotel. Paraul Ghirlotel care constituie limita judetelor Brasov si Sibiu este traversat la km 33+769, de unde terenul se ridica in sectorul Pe Poduri la cote care creeaza un debleu de cca 1,5 2,0 m inaltime in ax. La sud de Arpasu de Jos, la km 34+664 se traverseaza valea si paraul Gostaia, dupa care se traverseaza platoul Arpas intr-un debleu de cca 4,0 m inaltime in ax. Dupa racordarea concava cu raza de 100000 m care se face la o declivitate crescatoare de 0,40%, cu care se si iese de pe platoul Arpas, se traverseaza valea si paraul Arpas la km 35+443, intrandu-se pe platoul Grindul pe care este proiectat un rambleu de 1,5 2,0 m inaltime.

14

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

La km 35+704 drumul expres este supratraversat de DJ 105H. La km 37+080 se traverseaza paraul Valea Neagra. Pentru a se realiza un profil de rambleu cu o inaltime de 0,50 1,0 m, in sectorul de platou mai inalt de dupa platoul Grindul, amplasat intre km 37+900 km 38+600, la km 37+600 a fost proiectata o racordare verticala concava de raza 150000 m pentru o declivitate crescatoare de 0,80%. Dupa km 38+600, sfarsitul zonei de platou se coboara in valea Cartisoara respectiv depresiunea Grindul. Aceasta zona se traverseaza cu un rambleu de cca 7,0 8,0 m inaltime. La km 38+840 se traverseaza paraul Cartisoara iar la km 39+227, drumul expres este supratraversat de DN 7C Transfagarasanul. Dupa trecerea lui DN 7C, se te rmina depresiunea Grindul la km 39+450, traversandu-se un alt platou amplasat la o cota cu cca 7,0 m mai inalta. Acest platou este traversat intr-un debleu de cca 1,5 m inaltime in ax pana la km 40+200. Dupa km 40+200 se intra in depresiunea Opatu, care se traverseaza cu un rambleu de maxim 4,0 m inaltime. La km 40+875 se traverseaza paraul Opat. Dupa trecerea dealului Coastei pe o lungime de 300 m, intr-un rambleu de minim 0,50 m se ajunge in depresiunea Scoreiu. Valea Iazul Scorei cu pod la km 42+045, se traverseaza pe o curba convexa de raza 70000 m care asigura racordarea la o declivitate descrescatoare de 0,60%. Dupa curba convexa se intra in dealul Scoreiu intr-un debleu de maxim 9,0 m inaltime in ax, traversat pe o lungime de 2,650 m. Dealul Scoreiului este fragmentat de doua vai traversate prin viaducte, la km 43+249, valea Scorei si o vale fara nume la km 44+720. Dupa dealul Scorei, la sud de localitatea Sarata se traverseaza cu un viaduct valea Sarata la km 45+276 si apoi valea Mierii la km 45+702.15

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Dupa valea Mierii si viaductul valea Mierii km 45+702, la km 45+850, se intra in dealul Merilor, care este traversat pe o lungime de 500 m intr-un debleu de cca 2,0 m inaltime in ax, urmat de un rambleu pe o lungime de 400 m cu o inaltime de cca 1,50 m, dupa care dealul Merilor este strapuns de valea Saratui prevazandu-se un pod la paraul Saratui km 46+867 si rambleu de cca 5,0 m inaltime, pentru ca la km 47+250 sa se intre in dealul Cimitirului si sa capete altitudini mai pronuntate cu diferenta de nivel de 17,0 m, creandu-se un debleu de cca 15,0 m inaltime maxima in ax. Aceasta proeminenta de relief este parcursa pe o lungime de 800 m. Dupa iesirea din dealul Cimitirului, km 48+010, se intra in valea Porumbacu, traversandu-se paraul Porumbacu la km 48+287. Valea Porumbacu este traversata cu un rambleu de cca 5,0 m inaltime. Peste DJ 105J a fost proiectat un pasaj la km 48+106. La km 48+600 se intra pe Culmea Porumbacului la o diferenta de nivel de 3,0 m. Linia rosie peste Culmea Porumbacului a fost proiectata intr-o curba verticala concava cu raza de 50000 asigurandu-se un rambleu de cca 2,0 m si o racordare la o declivitate crescatoare de 0,30%. La km 49+244 se traverseaza paraul Liscov, dupa care la km 49+300 se inscrie cu 8,0 m diferenta de nivel pe dealul Cetatuia. Urmeaza Culmea Porumbacu care pe o lungime de 700 m este traversata intr-un rambleu de 3 5,0 m inaltime, iar dealul Cetatuia, pe o lungime de 1800 m este traversat intr-un debleu de 1,0 3,0 m inaltime in ax.

Dupa dealul Cetatuia urmeaza valea Racovicioara cu o depresiune de 18,0 m. Din acest motiv, pentru a se micsora volumul rambleelor din valea Racovicioara, la km 50+485 a fost rupta panta crescatoare necesara pentru strabaterea dealurilor Porumbacu si Cetatuia, printr-o panta descrescatoare de 0,90% cu realizarea unei racordari convexe de raza 50000 m. Intre paraul Racovicioara care este traversat la km 51+120 si paraul Avrig care este traversat la km 53+586 se traverseaza o zona depresionara formata din Valea Fantana Comisului si Crucea Grohotisului.16

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Aceste depresiuni sunt traversate cu o declivitate de 1,40% printr-un rambleu de minim 1,50 m inaltime si maxim 4,50 m inaltime. La km 53+243 drumul expres este supratraversat de DJ 105F. La km 53+700, dupa traversarea paraului Avrig, se intra intr-un debleu de cca 14,0 m inaltime in ax din care se iese la km 54+020 pentru a se intra in valea Neagra care este traversata cu o declivitate de 1,25%. La km 55+896 se subtraverseaza DJ 105G pe o curba concava de 30.000 m raza ce racordeaza la o declivitate de 1%. Cu o curba convexa de 20.000 m raza se supratraverseaza CF 200 la km 56+576, dupa care pe o declivitate descrescatoare de 1,5%, se traverseaza paraul Avrig la km 56+910. In scopul micsorarii rambleelor in luna Oltului la km 57+510 se realizeaza o rupere de declivitate, cu una crescatoare de 0,65%. Racordarea concava dintre declivitati se realizeaza cu o raza de 6000 m. La km 57+960 se traverseaza raul Olt existent, pe o declivitate de 0,65% ce asigura tarversarea si a cozii lacului de acumulare Avrig, la cota de asigurare de 2% si garda de 1,50 m. Coada lacului se traverseaza pe o raza convexa de 60.000 m u rmata de o racordare concava cu raza de 20.000 ce asigura intrarea pe dealul Carbunarilor la o declivitate de 2,35% urmat5a la km 60+930 de o declivitate de 6% cu racordare intre ele printr-o raza concava de 15000 m. Coborarea dealului Carbunarilor incepe la km 61+985 cu o declivitate de 5%. Racordarea convexa are raza de 8.000 m. Dupa popasul Fantanica Haiducului declivitate proiectata dupa o racordare concava de 12.000 m raza este de 1,8%, asigurandu-se subtraversarea lui DN 1 la km 63+431. Traversarea luncii Cibinului se face intr-un rambleu cu inaltime medie de 6 m la o declivitate de 1,1%.

17

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Traversarea raului Cibin se realizeaza pe o curba concava de 32.000 m raza, iar traversarea lui DN 7 si CF 200, se face pe o curba convexa de 60.000 m. Dealul Maguricii este traversat pe o declivitate de 0,45% intr-un debleu de cca 5 m inaltime in ax. Valea Tocilelor se traverseaza la km 69+233 pe o curba concava cu raza de 50.000 m. Cu o declivitate de 1,50% se traverseaza dealul Mohu intr-un debleu de cca 11 14 m inaltime in ax. Creasta dealului Mohu se traverseaza la km 70+050 de unde cu o curba convexa de 35.000 m raza se realizeaza racordarea la o declivitate de coborare cu valoarea de 2,5%. Depresiunea Selimbar se traverseaza intr-un rambleu de cca 12,0 m inaltime la o declivitate de 1% proiectata intre o curba convexa de 5500 m raza si una concava de 50.000 m raza dupa care cu o declivitate de 0,32% se realizeaza racordarea la viaductul Selimbar de pe varianta Sibiu. Profilul transversal In proiectarea profilului transversal au fost respectate principiile stabilite prin Normativul de proiectare drumuri expres, Redactarea I si a clarificarilor ulterioare, respectiv: latimea platformei 22,0 m din care: zona centrala 3,0 m latime pe drum si la poduri parte carosabila 2 x 8,0 m latime din care 4 x 0,50 m marcaje longitudinale acostamente 1,50 m latime imprejmuirea prevazuta este amplasata la profil de autostrada santurile si rigolele sunt amplasate la profil de autostrada pentru sectoarele de rambleu la profilele de debleu vor fi prevazute drenuri longitudinal pentru colectarea apelor din sistemul rutier18

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

la marginea amprizei de autostrada sunt prevazute drumuri colectoare zonele de vecinatate cu parcari si sectoarele nodurilor rutiere vor fi realizate la profil de autostrada

sectorul Vestem (DN1) Sibiu se va realiza la nivel de autostrada zona centrala va fi impermeabilizata acostamentele se vor impermeabiliza cu 4 cm beton asfaltic la profilele de rambleu, la marginea platformei se vor prevedea rigole de acostament

Dimensionarea structurii rutiere Dimensionarea drumului expres s-a realizat in doua ipoteze: ipoteza 1 - structura elastica ipoteza 2 structura rigida.

Anul de dare in exploatare a drumului expres este 2010. Pentru ipoteza 1, perioada de perspectiva este de 15 ani, adica anul 2025, iar pentru ipoteza 2, perioada de perspectiva este de 30 de ani, adica anul 2040. Descrierea profilelor transversale Profil transversal de drum expres in rambleu cu inaltimea maxima de 3,0 m latimea totala a platformei 23,50 m

din care: - carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,50 m benzi de circulatie incadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare - zona centrala de separare a cailor unidirectionale de circulatie de 3,0 m latime in care sunt amplasati parapetii - acostamente 2 x 1,50 m latime, la marginea carora sunt amplasate rigolele de acostament care au un umar catre taluz de 0,75 m din umplutura de pamant

19

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Taluzele au panta de 2:3, cu amplasare de santuri pereate la distanta ce asigura dezvoltarea ulterioara la profil de autostrada. Intre piciorul taluzului de rambleu si santul pereat, se realizeaza o umplutura de pamant cu panta de 4% spre sant. La 1,50 m de santurile pereate se amplaseaza imprejmuirea. In spatiul dintre sant si imprejmuire se realizeaza o canalizare de trei cable pentru alimentare mesaje variabile. In spatele imprejmuirii sunt prevazute drumuri colectoare din pamant de 2 x 3,0 m latime. Profil transversal de drum expres in rambleu cu inaltimea mai mare de 3,0 m latimea totala a platformei 23,50 m

din care: - carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,50 m benzi de circulatie incadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare - zona centrala de separare a cailor unidirectionale de circulatie de 3,0 m latime in care sunt amplasati parapetii - acostamente 2 x 1,50 m latime, la marginea carora sunt amplasate rigolele de acostament care au un umar catre taluz de 0,75 m din umplutura de pamant In umarul de 0,75 m de umplutura de pamant din spatele rigolelor de acostament se amplaseaza parapeti. Taluzele au panta de 2:3, pana la inaltimea de 6,0 m, dupa care panta taluzelor se realizeaza la 1:2. Intre piciorul taluzului de rambleu si santul pereat, se realizeaza o umplutura de pamant cu panta de 4% spre sant. La 1,50 m de santurile pereate se amplaseaza imprejmuirea. In spatiul dintre sant si imprejmuire se realizeaza o canalizare de trei cable pentru alimentare mesaje variabile.

20

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

In spatele imprejmuirii sunt prevazute drumuri colectoare din pamant de 2 x 3,0 m latime. Profil transversal de debleu cu adancimea in ax de maxim 6,0 m latimea totala a platformei 22,00 m

din care: - carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,50 m benzi de circulatie incadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare - zona centrala de separare a cailor unidirectionale de circulatie de 3,0 m latime, in care sunt amplasati parapetii - acostamente 2 x 1,50 m latime, la marginea carora sunt amplasate santurile pereate Taluzele au panta de 2:3. De la varful virtual al taluzelor de debleu pentru realizarea viitorului profil de autostrada, la minim 3,0 m se amplaseaza imprejmuirea. Intre varful virtual al taluzelor de debleu pentru realizarea viitorului profil de autostrada si imprejmuire se amplaseaza o canalizare de trei cable pentru alimentare mesaje variabile. In spatele imprejmuirii sunt prevazute drumuri colectoare din pamant de 2 x 3,0 m latime. Profil transversal de debleu cu adancimea in ax mai mare de 6,0 m latimea totala a platformei 22,00 m

din care: - carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,50 m benzi de circulatie incadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare - zona centrala de separare a cailor unidirectionale de circulatie de 3,0 m latime, in care sunt amplasati parapetii

21

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

- acostamente 2 x 1,50 m latime, la marginea carora sunt amplasate santurile pereate Taluzele au panta de 1:2 pe o inaltime de 6,0 m, dupa care se realizeaza o berma de 4,0 m latime cu panta de 4% spre platforma drumului, berma de la care se realizeaza alt taluz, cu panta de 1:2 pana la iesirea la terenul natural. De la varful virtual al taluzelor de debleu pentru realizarea viitorului profil de autostrada, la minim 5,0 m se amplaseaza imprejmuirea. Intre varful virtual al taluzelor de debleu pentru realizarea viitorului profil de autostrada si imprejmuire se amplaseaza o canalizare de trei cable pentru alimentare mesaje variabile. In spatele imprejmuirii sunt prevazute drumuri colectoare din pamant de 2 x 3,0 m latime. Profil transversal de autostrada pe sectorul Vestem - Sibiu latimea totala a platformei 26,00 m

din care: - carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,75 m benzi de circulatie incadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare - zona mediana de 3,0 m latime, in care sunt amplasati parapetii - 2 x 2,50 m benzi de stationare in caz de urgenta cu rigole de acostament 2 x 0,50 m la partea exterioara - 2 x 0,75 m acostamente in care se amplaseaza parapeti Pe sectoarele unde declivitatea longitudinala impune banda a III-a pentru vehicule lente, banda de urgenta se transforma in banda pentru vehicule lente avand latimea de 3,50 m. In ceea ce priveste dispozitivele de colectarea apelor, panta taluzelor, functie de tipul de profil transversal si inaltime, amplasarea impremuirii si a canalizarii pentru mesaje variabile si sistem de apel urgenta sunt respectate aceleasi criterii ca la sectiunea transversala de drum expres.

22

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

In scopul posibilitatii de inchiderea circulatiei pe o cale unidirectionala necesara lucrarilor de intretinere, din 5 in 5 kilometri pe zona centrala, pe o lungime de 160 m se monteaza parapeti demontabili iar sistemul rutier va avea aceeasi structura ca in cale curenta. B. Dispozitive de scurgere, colectare si evacuarea apelor De pe platforma drumului scurgerea apelor de suprafata se realizeaza prin pantele transversale proiectate cu: 2,5% la carosabil asfaltic 2,0% la carosabil din beton de ciment 4,0% pe acostamente

La profilele transversale de rambleu apele meteoritice de pe platforma drumului sunt colectate in rigole de ac ostament prevazute la marginea platformei si evacuate, prin prevederea de declivitati longitudinale la drum, de minim 0,30%, prin casiuri pe taluz amplasate stanga dreapta platformei la distanta de 25 in 25 m, de unde sunt colectate in santurile pereate de la piciorul taluzului. La profilele transversale de debleu, apele meteorice de pe platforma drumului si de pe taluzele de debleu sunt colectate in santurile pereate de la marginea platformei. Apele meteorice de pe terenul natural adiacent taluzelor de debleu sunt colectate in santuri de garda. Apele de infiltratie din corpul drumului, sunt scoase prin p anta transversala prevazuta de 4% la fundatia de balast a sistemului rutier, de unde sunt colectate in santurile de la piciorul taluzelor la profilele de rambleu, iar la profilele de debleu sunt colectate in drenurile longitudinale de fund de sant de la marginea platformei drumului. In sectoarele cu profilul transversal proiectat convertit sau suprainaltat, apele de suprafata de pe jumatate de cale sunt colectate intr-o rigola betonata amplasata in axul platformei, iar apele din corpul drumului din aceeasi jumatate de platforma sunt colectate in dren longitudinal proiecta in zona centrala. Sistemul de colectare si evacuarea apelor din zona centrala, este dimensionat hidraulic astfel:

23

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

daca pana la maxim 300 m lungime se poate evacua apa din drenul longitudinal colectata in tubul 150 mm, nu mai este necesar canalizare

pentru sectoarele de debleu si pentru sectoarele cu ramblee sub 2.50 m inaltime unde nu se poate realza descarcarea drenului, se impune i realizarea canalizarii in care se se descarce drenul

Diametrele tubului de canalizare cresc functie de lungimea d colectare si e declivitate, dupa cum urmeaza: lungime 360 m 560 m cu p 3% - 400 lungime 560 m 960 m cu p 3% - 500

La declivitati mai mici, lungimile de colectare se diminueaza. In ambele sisteme de colectare si evacuarea apelor din zona centrala, din 60 in 60 m sunt necesare camine de vizitare. Din studiul profilului longitudinal al drumului expres rezulta ca pentru un kilometru, la structura cu zona verde cen trala, pe primii 300 m se apli a doar dren c longitudinal, pe urmatorii 360 m se aplica dren longitudinal si canalizare 315, pe urmatorii 200 m se aplica dren longitudinal si canalizare 400 iar pe ultimii 140 m se aplica dren longitudinal si canalizare 500. Descarcarea dispozitivelor de colectarea apelor a fost proiectata functie de relief si de calculul hidraulic a acestor dispozitive. In functie de relief au fost inventariate posibilitatile de evacuare (rambleu, debleu, ses, deal, cursuri de apa, depresiuni, vai, etc.). In functie de profilul transversal, au fost delimitate ramblee, deblee, inaltimea rambleelor, etc. Urmare acestor doua criterii au fost amplasate pozitia si tipul podetelor. Podetele au fost prevazute ca podete prefabricate de tip cadre deschise sau casetate. Acolo unde inaltimea de umplutura a rambleului peste podet a fost mai mare de 4,0m au fost prevazute podete tubulare de 2,0m diametru, tip PREMO. In vederea prevenirii si reducerii poluarii apelor au fost prevazute o serie de dispozitive pentru scurgerea, colectarea si evacuarea apelor, precum: prevederea de decantoare si separatoare de uleiuri inainte de evacuarea apelor uzate infestate inainte, la emisar

24

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

impermeabilizarea platformei drumului in scopul evitarii patrunderii apelor infestate in corpul drumului

pervederea in totalitate de dispozitive pentru colectarea si evacuarea ordonata a apelor uzate.

C. Siguranta circulatiei Pentru siguranta circulatiei au fost prevazute: parapeti flexibili

Parapetii flexibili au fost pr vazuti in zona centrala de se e pararea cailor unidirectionale de circulatie. Din 5 in 5 kilometri parapetii din zona centrala sunt prevazuti a fi demontabili, in scopul asigurarii posibilitatii de devierea circulatiei pe o singura cale, pentru realizarea lucrarilor de intretinere sau a altor lucrari accidentale. indicatoare rutiere

Au fost prevazute indicatoare de preselectie limitari de viteza si dirijarea traficului la nodurile rutiere, indicatoare de notare a drumului expres, indicatoare cu distante de parcurs. indicatoare cu mesaje variabile

Au fost prevazute indicatoare cu mesaje variabile pentru limitarea vitezei in conditii de trafic intens, protejarea tronsoanelor ambuteiate, a celor cu lucrari de constructie sau accidente, precum si avertizarea asupra pericolelor cauzate de conditiile meteo. marcaje rutiere

Au fost prevazute marcaje longitudinale in axul cailor unidirectionale si la marginile partii carosabile. Au fost prevazute marcaje longitudinale la noduri pentru limitari de viteza, preselectie si dirijarea traficului. Imprejmuire

25

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

In vederea eliminarii accesului accidental al animalelor sau a persoanelor neparticipante la traficul rutier, pe platforma drumului, a fost prevazuta imprejmuirea drumului expres cu panouri din plasa de sarma pe stalpi metalici de 1,60 m inaltime, amplasata la limita amprizei de profil de autostrada. Imprejmuirea este prevazut a se inchide la deschiderile podurilor si a podetelor. La Centrul de intretinere imprejmuirea este prevazuta la o inaltime de 2,10 m. podete pentru migrarea animalelor

Au fost amplasate podete pentru migrarea animalelor in numar de 78, avand deschidere intre 3,0-5,0 m cu inaltime libera minima de 1,60 m. D. Restabilirea legaturilor rutiere Au fost restabilite urmatoarele legaturi rutiere: Drumul comunal 67; drumul judetean 104B; drum judetean 104C si drum comunal 71; drum comunal 75; drum judetean 105B; drum comunal 80; drum comunal 78; drum judetean 103D; drum judetean 105 C; dr um comunal 83; drum judetean 105H; drum comunal 84; drum judetean 105 J; drum judetean 105 F; drum national 1. Drumul local pe valea Tocilelor Drumuri colectoare prevazute pe toata lungimea drumului expres cu scopul de a asigura colectarea tuturor drumurilor locale neclasificate existente. E. Noduri rutiere La racordarea drumului expres km 0+000 cu DN1, km 229+000, datorita existentei proprietatilor particulare de pe stanga lui DN 1 si a caii ferate 200 Brasov-Sibiu de pe dreapta lui DN 1, intersectia a fost tratata ca o intersectie de nivel in T. Au fost prevazute insule denivelate de dirijarea circulatiei pe drumul expres, benzi de selectarea traficului, benzi de stocare pentru virarea la stanga pe DN 1, benzi de accelerare si decelarare.

26

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Nodurile rutiere au fost amplasate pe drumul expres dupa cum urmeaza: Km 1+020 cu autostrada Brasov Oradea nod dintre drumul expres si

autostrada Transilvania Km 16+500 Voila, cu DJ 103 F asigura accesul in si din drumul expres in DJ 103F; Drumul judetean supratraverseaza drumul expres la km 16+649. - Pasaj pe DJ 103F km 16+649 la nod Voila Pasajul proiectat are trei deschideri L=22.00 + 32.00 + 22.00m, executate oblic la 75o. Lungimea suprastructurii este de 76.00m, iar lungimea totala a pasajului este de 83.10m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m Km 39+200 Cartisoara cu DN 7 C asigura accesul in si din DN 7C Transfagarasanul; DN 7 supratraverseaza drumul expres la km 39+227. - Pasaj pe DN 7C km 39+227 la nod Cartisoara Pasajul proiectat este un cadru cu stilpi in V, executat normal. Lungimea pasajului este 65.60m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m Km 55+700 Avrig cu DJ 105 G asigura accesul in si din DJ 105G; Drumul judetean supratraverseaza drumul expres 55+896. - Pasaj pe DJ 105G km 55+896 la nod Avrig Pasajul proiectat are trei deschideri L=22.00 + 32.00 + 22.00m, executate oblic la 75o. Lungimea suprastructurii este de 76.00m, iar lungimea totala a pasajului este de 83.10m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m. Km 66+700 Vestem cu DN 1 asigura accesul in si din DN1.

Nodul rutier Vestem este alcatuit din urmatoarele lucrari : - Pasaj Km 66+617 peste DN1, Valea Saratii si CF200

27

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Pasajul proiectat are 33 deschideri, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 920.63m, iar lungimea totala a pasajului este de 937.95m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 8.53m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 388.94, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 380.41. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 170m amonte si 220m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. - Pod Km 0+214 peste Valea Saratii pe breateaua 1 Podul proiectat are o deschidere, lungimea suprastructurii fiind de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 31.14m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.87m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 383.69, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 377.82. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 170m amonte si 220m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. - Pod Km 0+269 peste Valea Saratii pe breteaua 2 Podul proiectat are o deschidere, lungimea suprastructurii fiind de 15.00m, iar lungimea totala a podului este de 28.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.33m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 385.64, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 382.31. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 170m amonte si 220m in aval cu

28

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

saltele de gabioane si gabioane. - Pod Km 296+939 peste Valea Saratii pe DN1 Podul existent pe DN1 trebuie largit la 6 benzi de circulatie pentru a permite amplasarea benzilor de accelerare - decelerare. Podul are o deschidere, lungimea suprastructurii fiind de 12.00m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.71m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 382.12, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 380.41. Podul existent urmeaza sa fie largit, pentru a asigura o parte carosabila de 21.80m. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 170m amonte si 220m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. nod km 72+000 Selimber cu DN 1 asigura accesul in si din DN 1; Nodul este amplasat la sfarsitul sectorului de drum expres, la racordarea acestuia cu pasajul executat pe centura Sibiu si a rampelor acestuia. Pentru sectoarele de drum expres unde au fost proiectate nodurile, acestea au profil de autostrada. F. Poduri Pod Km 2+218 peste Valea Gardului

Podul proiectat are o deschidere de 10.00 m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 10.00m, iar lungimea totala a podului este de 23.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.33m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 456.59, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 451.26. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 70m amonte si 225m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De

29

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 3+827 peste Sebes

Podul proiectat are trei deschideri de 15.40+18.80+15.40m, executate oblic. Lungimea suprastructurii este de 49.60m, iar lungimea totala a podului este de 61.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.51m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 460.32, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 455.81. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 100m amonte si 45m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 6+019 peste Berivoi

Podul proiectat are o deschide re de 24.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 24.00m, iar lungimea totala a podului este de 32.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.94m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 466.62, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 464.68. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 75m amonte si 60m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 7+133 peste Racovita

Podul proiectat are o deschide re de 18.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 18.00m, iar lungimea totala a podului este de 26.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.40m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii.30

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Cota minima a intradosului este de 469.97, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 467.57. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 50m amonte si 55m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 8+157 peste Hurez

Podul proiectat are o deschide re de 12.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 21.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.90m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 470.04, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 467.14. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 55m amonte si 105m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 9+638 peste Savastreni

Podul proiectat are o deschidere de 18. 0m, executata normal. Lungimea 0 suprastructurii este de 18.00m, iar lungimea totala a podului este de 25.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.10m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 460.74, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 459.64. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 75m amonte si 40m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 10+311 peste Valcioara

Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 63o. Lungimea

31

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 20.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.46m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 457.15, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 454.69. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 45m amonte si 45m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 11+242 peste Bunget

Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 60o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 22.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.53m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 451.47, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 447.94. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 135m amonte si 100m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 12+371 peste Netot

Podul proiectat are o deschidere de 15.00m, executata oblic la 75o. Lungimea suprastructurii este de 15.00m, iar lungimea totala a podului este de 23.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.54m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 444.79, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 443.25. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 40m amonte si 40m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m

32

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 13+042 peste Negrisor

Podul proiectat are o deschide re de 12.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 22.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.15m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 445.42, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 442.27. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 60m amonte si 50m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 14+381 peste Valea Mortii

Podul proiectat are o deschide re de 12.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 19.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.06m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 443.33, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 440.38. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 55m amonte si 35m in aval cu s altele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 14+999 peste Dridif

Podul proiectat are o deschide re de 12.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 23.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.07m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 441.46, iar nivelul apei calculat la debitul cu

33

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

probabilitatea de depasire de 2% este de 437.39. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 50m amonte si 35m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 15+404 peste Ovesei

Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 25.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 6.64m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 440.27, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 433.63. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 50m amonte si 35m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 16+836 peste Valea Radacinii

Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 19.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.11m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 435.97, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 433.86. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 50m amonte si 35m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 17+720 peste Breaza

Podul proiectat are trei deschideri de 24.40+24.80+24.40m, executate oblic. Lungimea suprastructurii este de 73.60m, iar lungimea totala a podului este de

34

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

89.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.16m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 150m amonte si 65m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 18+005 peste Valea Glodului

Podul proiectat are o deschidere de 10.00m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 10.00m, iar lungimea totala a podului este de 16.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.23m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 435.12, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 433.89. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 45m amonte si 30m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 18+897 peste Voivodeni

Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 63o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 22.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.60m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 437.79, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 434.19. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 45m amonte si 35m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 20+061 peste Sambata

35

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Podul proiectat are trei deschideri de 24.40+24.80+24.40m, executate oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 73.60m, iar lungimea totala a podului este de 85.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.19m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 440.92, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 435.73. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 160m amonte si 130m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 20+576 peste Racovita

Podul proiectat are o deschide re de 18.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 18.00m, iar lungimea totala a podului este de 30.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.15m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 443.24, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 439.09. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 50m amonte si 70m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 22+009 peste Dumbrava

Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 60o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 17.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.00m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 451.28, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 450.28. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,

36

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

pe cca. 55m amonte si 40m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 23+340 peste Dragus

Podul proiectat are cinci deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 202.00m, iar lungimea totala a podului este de 231.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.94m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 456.05, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 448.11. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 105m amonte si 240m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 24+362 peste Valea Cringului

Podul proiectat are trei deschideri de 21.40+24.80+21.40m, executate oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 73.60m, iar lungimea totala a podului este de 81.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.53m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 462.02, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 454.49. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 40m amonte si 65m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 24+755 peste Hotarul

Podul proiectat are trei deschideri L=40.00+40.00+40.00m, executat normal. Lungimea suprastructurii este de 121.00m, iar lungimea totala a podului este de 132.10m.

37

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 13.15m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 461.31, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 448.16. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 135m amonte si 80m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 26+434 peste Vistea

Podul proiectat are trei deschideri de 15.40+21.80+15.40m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 52.60m, iar lungimea totala a podului este de 64.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.58m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 457.62, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 452.04. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 155m amonte si 50m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 27+638 peste Corbul Vistei

Podul proiectat are o deschidere de 10.00m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 10.00m, iar lungimea totala a podului este de 16.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.11m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 455.09, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 453.98. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 45m amonte si 75m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat.

38

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Pod Km 28+404 peste Valea lui Ban

Podul proiectat are o deschidere de 10.00m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 10.00m, iar lungimea totala a podului este de 31.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 8.37m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 459.68, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 451.31. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 105m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Viaduct Km 29+360 peste Corbul Ucei

Podul proiectat are nouasprezece deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 769.00m, iar lungimea totala a podului este de 780.20m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 24.10m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 469.98, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 445.88. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 105m amonte si 140m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Viaduct Km 30+359 peste DJ 105C

Viaductul proiectat are cinci deschideri de cite 33.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 167.00m, iar lungimea totala a podului este de 177.15m. Gabaritul asigurat fata de drumul judetean este mai mare decit 5.50m. Viaduct Km 30+971 peste Ucea

Podul proiectat are treisprezece deschideri de cite 40.00m, executate normal.

39

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Lungimea suprastructurii este de 526.00m, iar lungimea totala a podului este de 537.20m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 16.79m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 471.77, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 454.98. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 120m amonte si 130m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 32+241 peste Racovita

Podul proiectat are o deschide re de 12.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 23.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.67m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 460.51, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 456.84. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 85m amonte si 90m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Viaduct Km 33+769 peste Garlatel

Podul proiectat are patru deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 161.50m, iar lungimea totala a podului este de 172.60m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 12.72m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 443.81, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 431.09. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 100m amonte si 80m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De

40

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 34+664 peste Gostaia

Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 30.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.88m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 436.32, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 430.44. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 75m amonte si 75m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 35+443 peste Arpas

Podul proiectat are trei deschideri de 18.40+24.80+18.40m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 61.60m, iar lungimea totala a podului este de 74.60m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.61m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 431.09, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 426.48. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 100m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 37+080 peste Valea Neagra

Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 80o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 17.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.00m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii.41

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

Cota minima a intradosului este de 435.95, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 434.95. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 60m amonte si 35m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 38+840 peste Cartisoara

Podul proiectat are trei deschideri de 21.40+24.80+21.40m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 67.60m, iar lungimea totala a podului este de 80.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.58m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 431.09, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 426.48. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 110m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 40+875 peste Opat

Podul proiectat are o deschidere de 24.00m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 24.00m, iar lungimea totala a podului este de 31.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.72m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 463.34, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 460.62. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 105m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Viaduct Km 42+045 peste Iazul Scorei

42

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres


Recommended