BBC Science Focus Romania 3

Harta creierului p66

PLUSB`t`lia evolu]iei: Homo sapiens vs. neanderthalieni p54

Genii uitate Cele mai utile 5Televizoare 3D10 savan]i care au schimbat lumea p52

Gadgeturi de luat cu tine \n c`l`torie p100

Teste cu televizoare de ultim` genera]ie p102

Marcus du sautoy despre codul naturii p60

{tiin}~ teHnologie viitorwww.sciencefocus.ronoiembrie-decembrie 2011Num`rul 3 / 11,9 lei

de lec]ii despre Univers

50

Canon IXUS 220 HS Concurs

p28

{tiin]a r+sului

p77

p30

50 d

e lec}ii d

espre U

Niver

s • secretele aN

timater

iei • Ho

mo s

apieNs vs N

eaNd

ertH

alieNi • H

arta cr

eierUlU

in

um

~rul 3 / n

oiem

br

ie-decem

br

ie 2011

ANTiMATEriEiDescifrarea secretelor

Extraordinarii atomi care ne vor spune cum de am ajuns s` exist`m p43

Bun venit!noiembrie-decembrie 2011

Ce mai afl`m din acest num`r Un singur gram de antimaterie poate elibera tot at=ta energie c=t bomba atomic` de la Hiroshima (p47)

O ecua]ie folosit` cu succes la prinderea criminalilor \n serie ne spune unde trìa Jack Spintec`torul (p65)

3noiembrie-decembrie 2011

Telefon Abonamente (ZIRKON MEDIA SRL)021.255.1800/1918 offi [email protected]

E-mail [email protected][[email protected] [email protected]

Po[tÀdresa redac]ieiFrederic Chopin, nr 1A, sector 2, Bucure[ti

Cum ne po]i contacta

COPE

RTA:

ARS

THAN

EA.C

OM

, ALA

MY

|N A

CEAS

T~ P

AGIN

~: A

RSTH

ANEA

.CO

M, S

CIEN

CE P

HOT

O L

IBRA

RY

Acest num`r este dedicat marilor \ntreb`ri de la care a[tept`m r`spuns din partea [tiin]elor. Avem mai \nt=i 50 de r`spunsuri cu

privire la teme fundamentale (Ce se \nt=mpl` \n centrul unei gùri negre? De ce se extinde Universul?) sau la \ntreb`ri pe care de obicei ne este ru[ine s` le punem (De ce nu cade Luna pe P`m=nt?) – toate acestea la pagina 30. Desigur, multe dintre aceste „lec]ii” propun ipoteze care, de[i bine \ntemeiate [tiin]ifi c, au nevoie de confi rm`ri suplimentare. Iat` o bun` ilustrare a faptului c` meritul [tiin]ei nu este doar acela de a ne oferi adev`ruri, ci [i acela de a formula probleme, direc]ii noi de cercetare.Antimateria reprezint` un exemplu excelent: la \nceput o specula]ie teoretic`, p=n` de cur=nd \ntruchipat` doar \n fi lmele [i literatura SF (unde a propulsat nenum`rate navete spa]iale de-a lungul timpului, de la Star Trek la Avatar), antimateria este de acum o tem` de cercetare experimental`. Frank Close, profesor de fi zic` la Oxford,

explic` \n paginile noastre cum s-au produs atomii de antimaterie la CERN [i care este semnifi ca]ia acestui eveniment excep]ional (p43). Tot \n num`rul curent, un articol despre prima hart` genetic` a creierului, care ne ajut` s` \n]elegem poate cel mai misterios organ al nostru (p68). Adùg`m repertoriului marilor \ntreb`ri: Cum de suntem singura specie de oameni (p54)? Ce ne spune matematica despre evenimente aparent aleatorii din natur` (p 60)? Exist` o explica]ie [tiin]ifi c` a r=sului? ([i dac` da, este ea amuzant`? – p 77).Luna aceasta nu putem citi despre cele mai noi gadgeturi – succesorul lui Nintendo Wii (p97) sau televizoarele 3D (p102) – f`r` o umbr` de melancolie, la scurt timp de la moartea fondatorului Apple. Poate c`, \n reportajul Corinei Grigoriu de la recentul t=rg Inventika din Bucure[ti (p82), am [i f`cut cuno[tin]` cu viitorul Steve Jobs...

Exper]iiStephen BaxterAutorul care scrie la fel de bine [i fi c]iune, [i literatur` [tiin]ifi c`, ne arat` care sunt perspectivele pe care le deschide utilizarea antimateriei. De exemplu, combustibil pentru navete spa]iale (p50).

Prof Robert ProvineProfesorul Provine este specialist \n neuro[tiin]e [i caut` s` afl e ce ne face s` r=dem de peste 20 de ani. Afl ` care sunt secretele pe care le-a descoperit \n tot acest timp la p66.

Lauren]iu StaicuConferen]iar la Universitatea Bucure[ti, Lauren]iu scrie despre cum se fac bani din expertiza [tiin]ifi c`. Vinde oare [tiin]a iluzii? R`spunsul se g`se[te la p26.

Prof Frank CloseFrank este profesor de Fizic` Teoretic` la University of Oxford. El ne arat` cum au reu[it cercet`torii de la CERN s` produc` antimaterie [i ce ne poate spune aceasta despre Univers, la p43.

Prof Paddy ReganSpecialist \n fi zica atomic` [i expert \n detectarea radia]iilor la University of Surrey, profesorul Regan \ncearc` s` ne lini[teasc` temerile cu privire la energia nuclear` la p25.

Prof Marcus du SautoyThe Charles Simonyi Professor For The Public Understanding Of Science la University of Oxford, el explic` regulile matematice care ne guverneaz` existen]a cotidian`. Afl ` care sunt acestea la p60.

Antimateria: ce ne poate spune, la ce folose[te [i cum se poate ob]ine p43

10 savan]i uita]i pe nedrept p52

Bun venit!noiembrie-decembrie 2011

Ce mai afl`m din acest num`rl Un singur gram de antimaterie poate elibera tot at=ta energie c=t bomba atomic` de la Hiroshima (p47)

l O ecua]ie folosit` cu succes la prinderea criminalilor \n serie ne spune unde trìa Jack Spintec`torul (p65)


Telefon Abonamente (Zirkon MediA srl)021.255.1800/1918 [email protected]

e-mail [email protected][[email protected] [email protected]

Po[tÀdresa redac]ieiFrederic Chopin, nr 1A, sector 2, Bucure[ti

Cum ne po]i contacta

Cope

rta:

ars

than

ea.C

om

, ala

my

|n a

Ceas

t~ p

aGIn

~: a

rsth

anea

.Co

m, s

CIen

Ce p

hot

o l

Ibra

ry

acest num`r este dedicat marilor \ntreb`ri de la care a[tept`m r`spuns din partea [tiin]elor. avem mai \nt=i 50 de r`spunsuri cu

privire la teme fundamentale (Ce se \nt=mpl` \n centrul unei gùri negre? De ce se extinde Universul?) sau la \ntreb`ri pe care de obicei ne este ru[ine s` le punem (De ce nu cade luna pe p`m=nt?) – toate acestea la pagina 30. Desigur, multe dintre aceste „lec]ii” propun ipoteze care, de[i bine \ntemeiate [tiin]ific, au nevoie de confirm`ri suplimentare. Iat` o bun` ilustrare a faptului c` meritul [tiin]ei nu este doar acela de a ne oferi adev`ruri, ci [i acela de a formula probleme, direc]ii noi de cercetare.antimateria reprezint` un exemplu excelent: la \nceput o specula]ie teoretic`, p=n` de cur=nd \ntruchipat` doar \n filmele [i literatura sF (unde a propulsat nenum`rate navete spa]iale de-a lungul timpului, de la star trek la avatar), antimateria este de acum o tem` de cercetare experimental`. Frank Close, profesor de fizic` la Oxford,

explic` \n paginile noastre cum s-au produs atomii de antimaterie la Cern [i care este semnifica]ia acestui eveniment excep]ional (p43). tot \n num`rul curent, un articol despre prima hart` genetic` a creierului, care ne ajut` s` \n]elegem poate cel mai misterios organ al nostru (p68). adùg`m repertoriului marilor \ntreb`ri: Cum de suntem singura specie de oameni (p54)? Ce ne spune matematica despre evenimente aparent aleatorii din natur` (p 60)? exist` o explica]ie [tiin]ific` a r=sului? ([i dac` da, este ea amuzant`? – p 77).luna aceasta nu putem citi despre cele mai noi gadgeturi – succesorul lui nintendo Wii (p97) sau televizoarele 3D (p102) – f`r` o umbr` de melancolie, la scurt timp de la moartea fondatorului apple. poate c`, \n reportajul Corinei Grigoriu de la recentul t=rg Inventika din bucure[ti (p82), am [i f`cut cuno[tin]` cu viitorul steve Jobs...

Exper]iistephen BaxterAutorul care scrie la fel de bine [i fic]iune, [i literatur` [tiin]ific`, ne arat` care sunt perspectivele pe care le deschide utilizarea antimateriei. De exemplu, combustibil pentru navete spa]iale (p50).

Prof robert ProvineProfesorul Provine este specialist \n neuro[tiin]e [i caut` s` afle ce ne face s` r=dem de peste 20 de ani. Afl` care sunt secretele pe care le-a descoperit \n tot acest timp la p66.

lauren]iu staicuConferen]iar la Universitatea Bucure[ti, Lauren]iu scrie despre cum se fac bani din expertiza [tiin]ific`. Vinde oare [tiin]a iluzii? R`spunsul se g`se[te la p26.

Prof Frank CloseFrank este profesor de Fizic` Teoretic` la University of Oxford. El ne arat` cum au reu[it cercet`torii de la CERN s` produc` antimaterie [i ce ne poate spune aceasta despre Univers, la p43.

Prof Paddy reganSpecialist \n fizica atomic` [i expert \n detectarea radia]iilor la University of Surrey, profesorul Regan \ncearc` s` ne lini[teasc` temerile cu privire la energia nuclear` la p25.

Prof Marcus du sautoyThe Charles Simonyi Professor For The Public Understanding Of Science la University of Oxford, el explic` regulile matematice care ne guverneaz` existen]a cotidian`. Afl` care sunt acestea la p60.

Antimateria: ce ne poate spune, la ce folose[te [i cum se poate ob]ine p43

10 savan]i uita]i pe nedrept p52

Cuprinsnov.-dec. 2011

4 noiembrie-decembrie 2011

robe

rt h

arD

InG,

Fla

tlIn

er, D

avID

ClU

Gsto

n, b

bC

r=sul conteaz` 77 De ce unii [tiu de glum` [i al]ii nu? La ce folose[te r=sul?

secretele antimateriei 43 Despre importan]a recentelor experimente de la CERN

10 mari savan]i necunoscu]i 52 Savan]ii mai pu]in celebra]i, dar ale c`ror descoperiri au influen]at decisiv [tiin]a modern`

B`t`lia hominidelor 54 De ce au c=[tigat str`mo[ii no[tri lupta pentru supravie]uire [i de ce au pierdut neanderthalienii

Q&A 84 50 de r`spunsuri la \ntreb`ri despre trup [i suflet

Din num`rul curent

Update 15 Ultimele [tiri din [tiin]` [i tehnologie: analize [i explica]ii

MegaPixel 6 Cele mai frumoase, mai [ocante sau mai bizare fotografii

UpdateSe \nt=mpl` acum

nov.-dec. 2011

Ce trebuie s` [tii


SCIENCE PH

OTO LIBRARY x2

p15p16p18p20p23

Tutankhamon, „\ngropat \n grab`”Mantia care te face invizibil Ap` curg`toare pe Marte? Fabrici \n spa]iu|n favoarea energiei atomice

T ocmai a avut loc un important salt \nainte \n \ncercarea de a crea forme de via]` noi, capabile s` produc` droguri, vaccinuri [i

combustibili. Unii biologi, cum este Craig Venter, \ncearc` s` produc` organisme cu totul noi – al]ii \ns` modific` doar codurile genetice ale organismelor existente. Printre cei din urm` se num`r` bioinginerul Farren Isaacs de la Yale University, care, \mpreun` cu colegii sì, a g`sit o nou` metod` de a adùga material genetic bacteriilor, astfel \nc=t acestea s` devin` fabrici minuscule de producere a proteinelor.

„|ncepem s` adùg`m noi func]ionalit`]i”, spune Isaacs. „A[a c` organismele modificate pot fi folosite ca ma[ini de producere mai eficient` a medicamentelor pe baz` de proteine, a unor noi tipuri de enzime industriale cu propriet`]i noi [i a unor biomateriale [i polimeri noi”.

|n interiorul ADN-ului, genele dau instruc]iuni de producere a proteinelor. Genele \nsele sunt alc`tuite din „cuvinte” de c=te trei litere, numite „codoni”, care constau din combina]ii ale celor patru perechi de baz` („litere”) – A, T, C [i G. Cei mai mul]i dintre cei 64

de codoni codific` anumi]i aminoacizi – elementele din care sunt f`cute proteinele – \ns` TAG, TAA [i TGA sunt „codoni stop”. Ace[tia \i spun mecanismului celulei s` nu mai sintetizeze aminoacizi [i s` elimine nou-creata structur` ca protein`.

Echipa lui Isaacs a \nlocuit mai mul]i codoni TAG cu codoni TAA \n celule provenite de la 32 de tipuri de bacterii escherichia coli. Apoi, ei au combinat \n mod repetat perechi ale acestor tipuri pentru a crea o bacterie \n care to]i cei 314 codoni TAG au fost elimina]i. Echipa se concentreaz` acum pe pasul urm`tor – modificarea mecanismului intern al celulelor de bacterii, astfel \nc=t, atunci c=nd codonii TAG sunt reintrodu[i, ace[tia s` produc` aminoacizi [i proteine folositoare.

{i al]i cercet`tori au creat aminoacizi artificiali, \ns` doar acum s-a putut ajunge \n situa]ia \n care un codon s` nu lucreze dec=t pentru noi. |n toate celelalte cazuri, codonii produceau aminoacizi at=t naturali, c=t [i artificiali. „M` a[tept s` se g`seasc` mult mai multe utiliz`ri la care nici nu ne-am g=ndit \nc`”, a adùgat Isaacs.

Forme de via]` sinteticeRescrierea ADN-ului bacteriilor le transform` \n uzine chimice

O abordare complementar`Geneticianul inovator Craig Venter a anun]at anul trecut crearea primei celule vii controlate exclusiv de un ADN produs de oameni. Venter [i colegii sì au creat o copie sintetic` a unui genom bacterian existent [i au transplantat-o \ntr-o celul` a unei bacterii diferite. Aceasta s-a transformat apoi \n specia descris` \n codul genetic creat artificial, replic=ndu-se de peste un miliard de ori.

}inta ultim` a lui Venter este aceea de a crea forme de via]` noi pornind de la zero. Echipa sa lucreaz` deja cu companii farmaceutice [i energetice pentru a crea organisme care s` produc` vaccinuri noi [i combustibili nepoluan]i.

Implanturi injectabile p22

O

Co

du

l

vie

}ii

noiembrie-decembrie 2011 6362 noiembrie-decembrie 2011

bbc,

RO

bERT

HAR

DIN

G, Il

lusT

RATI

ON

by

FlAT

lIN

ER

Marcus Du sautoyPrezentatorul documentarului The Code este profesor de matematic` la university of oxford [i simonyi Professor for the Public understanding of science.

De la bule de s`pun la anchete judiciare, Marcus du Sautoy dezv`luie codurile ascunse care ne guverneaz` existen]a

amenii au \ncercat dintotdeauna s` \n]eleag` lumea din jurul lor.

|ncerc`m mereu s` ne explic`m cum de lumea este f`cut` a[a cum este f`cut` [i cum de-am ajuns unde suntem. Ne uit`m \ns` [i spre viitor, pentru a prezice ce se va \nt=mpla.

Lupta de supravie]uire ne-a programat s` putem identifica pattern-uri care s` ne ajute s` prezicem mai bine ce se va \nt=mpla. Cùt=nd r`spunsuri, am g`sit cì de a decoda lumea [i de

a \n]elege uria[a complexitate a naturii înconjur`toare. Limbajul pe care l-am creat pentru a \n]elege acest cod este matematica. |n subteranele universului nostru exist` un ]inut nev`zut, \n care s`l`[luiesc numere, tipare [i figuri geometrice. Aceste coduri explic` de ce lumea este a[a cum este [i ele ne-au ajutat de-a lungul vremii s` ne reconfigur`m mediul, s` construim ora[e nemaiv`zute [i s` dezvolt`m tehnologii uimitoare.

Universul ar fi putut s` fie un talme[-balme[ \n care lucrurile

codul vie]ii

Co

du

l

vie

}ii

O

Co

du

l

vie

}ii


bbc,

RO

bERT

HAR

DIN

G, Il

lusT

RATI

ON

by

FlAT

lIN

ER








codul vie]ii

Co

du

l

vie

}ii

50 de lec]ii despre Univers 30 Cele mai importante lucruri de [tiut despre Big Bang, planete, stele [i gùri negre

5 dintre cele mai bune 100 Gadgeturile pentru ma[ina ta, f`r` de care nu trebuie s` pleci la drum

Testele Focus 102 Care sunt cele mai bune televizoare care-]i aduc experien]a 3D?

Codul vie]ii 60 Despre cum matematica dezv`luie ordinea naturii \n cele mai nea[teptate fenomene [i situa]ii

Harta creierului p66

PLUSB`t`lia evolu]iei: Homo sapiens vs. neanderthalieni p54

Genii uitate Cele mai utile 5Televizoare 3D10 savan]i care au schimbat lumea p52

Gadgeturi de luat cu tine \n c`l`torie p100

Teste cu televizoare de ultim` genera]ie p102

Marcus du sautoy despre codul naturii p60

{tiin}~ teHnologie viitorwww.sciencefocus.ronoiembrie-decembrie 2011Num`rul 3 / 11,9 lei

de lec]ii despre Univers

50

Canon IXUS 220 HS Concurs

p28

{tiin]a r+sului

p77

p30

50 d

e lec}ii d

espre U

Niver

s • secretele aN

timater

iei • Ho

mo s

apieNs vs N

eaNd

ertH

alieNi • H

arta cr

eierUlU

in

um

~rul 3 / n

oiem

br

ie-decem

br

ie 2011

ANTiMATEriEiDescifrarea secretelor

Extraordinarii atomi care ne vor spune cum de am ajuns s` exist`m p43

Ce este antimateria?Ce sunt gùrile negre?

Ce form` are Universul?Cum va sfâr[i Universul?Câte dimensiuni exist`?

Cât de frig este în spațiu?De ce str`lucesc stelele?

Ce a declan[at Big Bang-ul?Ce este energia întunecat`?Cum se formeaz` planetele?Ce este materia întunecat`?

Pot gùrile negre s` explodeze?Ce form` are o gaur` neagr`?

De ce este cerul negru noaptea?De ce nu cade Luna pe P`mânt?

Ce determin` orbita unei planete?De ce este Universul în expansiune?

Ce s-a întâmplat înainte de Big Bang? Cât de fierbinte este o stea c`z`toare?Suntem oare f`cu]i din “praf de stele”?

Cât de b`trân este sistemul nostru solar?Poate sc`pa ceva dintr-o gaur` neagr`?Care au fost primele corpuri din Univers?

Cre[te oare viteza expansiunii Universului?Ce se întâmpl` în centrul unei gùri negre?

Care sunt cele mai mari explozii din Univers? Exist` materie întunecat` în galaxia noastr`?

Este Universul nostru o parte a unui multivers?Ce este antigravita]ia [i cum am putea s` o cre`m?

Cât de departe în spa]iu putem vedea cu ochiul liber?Cât de departe putem privi cu ajutorul unui telescop?Dac` exist` [i alte universuri, au oare culori diferite?

Poate supravie]ui vreo form` de via]` pe un meteorit?Prin ce se deosebesc planetele de alte corpuri cere[ti?Ar putea exista via]` alc`tuit` din materie întunecat`? Care este cea mai mare planet` descoperit` vreodat`?

Ce se întâmpl` cu lumina care intr` într-o gaur` neagr`?Am putea descoperi ce se afl` în centrul unei gùri negre?

Cât de probabil` este întâlnirea P`mântului cu un asteroid?Exist` vreun loc în Univers în care legile fizicii se schimb`?

Exist` oare elemente chimice înc` nedescoperite în spa]iu?De unde [tim c` Universul este infinit [i nu doar foarte mare?

Cu cât timp înainte putem prezice apari]ia unei aurore boreale? De unde [tim cum arat` planetele din afara sistemului nostru solar?

S-ar putea forma oare un alt soare pân` când Soarele nostru va muri?A mai fost oare P`mântul în acela[i loc din spa]iu în care se afl` acum?

Tot ce exist` în Univers este f`cut din ceva, dar din ce este f`cut` gravita]ia?Dac` Big Crunch, opusul Big Bang-ului ar fi s` aib` loc, ce l-ar putea provoca?Cum schimb` descoperirea de noi planete concep]ia noastr` despre Univers?

Pot exista alte st`ri de agregare a materiei, în alte galaxii, pe lâng` st`rile lichid`, solid` [i gazoas`?

Alese de Stuart Clark

de lecţii despre Univers

50

noiembrie-decembrie 2011 noiembrie-decembrie 2011 3130

scie

nce

ph

oto

lib

rary
























50


scie

nce

ph

oto

lib

rary

Bula de aer|[i petrece cea mai mare parte a timpului scufundat - iar acum biologii au descoperit cum de pìanjenul de ap`, Argyroneta aquatica, face aceast` isprav`.

Pìanjenul, care trìe[te \n Europa [i Asia, colecteaz` aerul de la suprafa]` \n firicelele sale de p`r, iar apoi elimin` aerul care formeaz` o bul` pe sub p=nza pe care o ]ese \ntre plante. Ecologii [i fiziologii din Australia [i Germania au descoperit acum c` acest „clopot de scufundare” mai [i

absoarbe oxigenul – ceea ce-i permite pìanjenului s` r`m=n` sub ap` pentru perioade lungi. Cercet`torii au descoperit acest lucru monitoriz=nd nivelul oxigenului [i utiliz=nd sonde de fibr` optic` \nùntrul [i \n vecin`tatea bulei de aer.

S-a descoperit [i c` pìanjenii de ap` mai mari, care au nevoie de mai mult oxigen atunci c=nd sunt activi (c=nd m`n=nc`, de exemplu), fac [i bule mai mari.

noiembrie-decembrie 2011

Update

16

stef

an h

etz,

co

rbis

Nimeni nu [tie de ce Tutankhamon a murit \nainte s` \mplineasc` 20 de ani – cercet`rile de p=n` acum sugereaz` c` ar putea fi vorba de o lovitur` la cap, o cangren` la picior, malarie sau siclemie. Petele maronii descoperite \n morm=ntul acestuia par s` indice c`, indiferent de cauza mor]ii, acesta a fost \ngropat \n grab`.

Chimi[tii de la Getty Conservation Institute, chema]i de Consiliul Suprem al Antichit`]ilor din Egipt, au descoperit \n aceste pete un pigment numit melanin`, indiciu al prezen]ei ciupercilor sau bacteriilor. Biologii de la Harvard University au fost chema]i [i ei pentru a analiza microbii din morm=nt. „Analiza secven]ei [ADN-ului] ne-a permis s` identific`m microbii asocia]i cu e[antioane prelevate de la morm=nt”, declar` Dr Archana Vasanthakumar, membru al echipei de la Harvard. „Totu[i, nu am

reu[it p=n` acum s` asociem niciun microb cu petele respective.”

Cu toate acestea, au fost ob]inute indicii cu privire la modul \n care a fost \nmorm=ntat faraonul, \n 1323 |. Ch. „Regele Tutankhamon a murit subit [i morm=ntul a trebuit preg`tit repede”, spune Vasanthakumar. „De aceea, tencuiala pere]ilor era \nc` umed` \n momentul \n care morm=ntul a fost \nchis. Aceasta este explica]ia noastr` pentru proliferarea microbilor dinùntru.”

Urm`torul obiectiv este identificarea microbilor care au produs petele. P=n` acum, rezultatele ob]inute de cercet`tori indic` faptul c` microbii nu sunt activi. De fapt, analiza fotografic` sugereaz` c` petele maronii au r`mas neschimbate din 1922, atunci c=nd morm=ntul a fost deschis pentru prima dat`. Prin urmare, acestea nu mai prezint` un risc pentru s`n`tate.

Ce spun microbii despre moartea lui Tutankhamon

miliarde de ani-lumin` este distan]a de la P`m=nt la primele gùri negre descoperite

ultimele cifre

miliarde de aparate vor fi conectate la internet p=n` \n 2015, conform companiei Cisco

cm este m`rimea celui mai mic dinozaur. Asem`n`tor cu o pas`re, acesta a fost descoperit \n Sussex (Marea Britanie)

33-40

elemente noi au fost adùgate tabelului periodic. F`r` nume \nc`, ele au fost create prin ciocnirea \ntre ei a două nuclee de atomi u[ori

15

13

2

Misterioasele pete maronii de pe pere]ii morm=ntului „copilului-rege” dezv`luie circumstan]ele mor]ii acestuia

noiembrie-decembrie 2011 17

Thymosin beta 4, o protein` natural`, a fost folosit` pentru a activa celule stem din inima unor [oareci pentru a \nlocui ]esuturile

musculare deteriorate.

Tehnologia de scanare a inten]iilor (FAST), care folose[te indicatori precum fixitatea privirii, f`r` a recurge la senzori corporali,

pentru a evalua probabilitatea ca persoana scanat` s` fie terorist, a trecut primul test \n Statele Unite.

O c`ciul` special` care reduce temperatura ar putea

ajuta insomniacii. Reducerea metabolismului \n cortexul frontal este asociat` cu somnul odihnitor

– ceea ce sper` s` realizeze cercet`torii de la University of

Pittsburgh cu ajutorul „hipotermiei cerebrale”.

Babuinii de la v=rful ierarhiei sunt mai stresa]i dec=t cei de la mijloc, arat` un studiu realizat \n Kenya, care a durat nou` ani. Rezultatele

sugereaz` c` exist` [i dezavantaje \n a fi

masculul alfa.

Cercet`torii din Glasgow au m`surat lungimea talomerilor –

„cozile” cromozomilor care indic` \mb`tr=nirea – şi au descoperit c`

oamenii cu venituri mici \mb`tr=nesc mai repede.

GOOD NEWS BAD NEWS

Exper]ii spanioli care au evaluat efectele schimb`rilor climatice asupra speciilor din zonele de

conservare europene prezic c` 58 la sut` din vertebratele terestre ar

putea s` nu mai aib` condi]ii climatice propice supravie]uirii p=n` la sf=r[itul secolului, \n

special \n ]`rile sudice.

Petele maronii de pe pere]ii morm=ntului lui Tutankhamon ofer` indicii despre moartea acestuia


Pìanjenul, care trìe[te \n Europa [i Asia, colecteaz` aerul de la suprafa]` \n firicelele sale de p`r, iar apoi elimin` aerul care formeaz` o bul` pe sub p=nza pe care o ]ese \ntre plante. Ecologii [i fiziologii din Australia [i Germania au descoperit acum c` acest „clopot de scufundare” mai [i

absoarbe oxigenul – ceea ce-i permite pìanjenului s` r`m=n` sub ap` pentru perioade lungi. Cercet`torii au descoperit acest lucru monitoriz=nd nivelul oxigenului [i utiliz=nd sonde de fibr` optic` \nùntrul [i \n vecin`tatea bulei de aer.



Update

16

stef

an h

etz,

co

rbis


Chimi[tii de la Getty Conservation Institute, chema]i de Consiliul Suprem al Antichit`]ilor din Egipt, au descoperit \n aceste pete un pigment numit melanin`, indiciu al prezen]ei ciupercilor sau bacteriilor. Biologii de la Harvard University au fost chema]i [i ei pentru a analiza microbii din morm=nt. „Analiza secven]ei [ADN-ului] ne-a permis s` identific`m microbii asocia]i cu e[antioane prelevate de la morm=nt”, declar` Dr Archana Vasanthakumar, membru al echipei de la Harvard. „Totu[i, nu am



Urm`torul obiectiv este identificarea microbilor care au produs petele. P=n` acum, rezultatele ob]inute de cercet`tori indic` faptul c` microbii nu sunt activi. De fapt, analiza fotografic` sugereaz` c` petele maronii au r`mas neschimbate din 1922, atunci c=nd morm=ntul a fost deschis pentru prima dat`. Prin urmare, acestea nu mai prezint` un risc pentru s`n`tate.



ultimele cifre



33-40


15

13

2





Tehnologia de scanare a inten]iilor (FAST), care folose[te indicatori precum fixitatea privirii, f`r` a recurge la senzori corporali,

pentru a evalua probabilitatea ca persoana scanat` s` fie terorist, a trecut primul test \n Statele Unite.







masculul alfa.



oamenii cu venituri mici \mb`tr=nesc mai repede.

GOOD NEWS BAD NEWS






juan

car

los

mu

noz

/nat

ure

pl.c

om

Pare o imagine dintr-o alt` lume, dar gheizerul Fly se afl` \n Nevada. A fost creat accidental \n 1916, atunci c=nd, cu ocazia s`p`rii unui pu], a fost atins un rezervor geotermal (un depozit subteran de ap` fierbinte).

„Nu este un gheizer autentic, precum cele care erup la intervale mai mult sau mai pu]in regulate din cauza presiunii aburilor care sunt elibera]i cu aceast` ocazie”, spune Dr W. George Darling, hidrogeochimist la British Geological Survey. Aici avem de-a face cu un jet permanent, at=t din cauza presiunii aburilor, c=t [i din cauza presiunii apei calde.

Carbonatul de calciu [i cuar]ul din rocile de sub suprafa]` se acumuleaz`, d=nd na[tere structurilor asem`n`toare unor furnale. Culorile se datoreaz` probabil algelor [i depozitelor de metale.

Dă pe-afară

MegaPixel

9noiembrie-decembrie 2011 8 noiembrie-decembrie 2011

juan

car

los

mu

noz

/nat

ure

pl.c

om




Dă pe-afară

MegaPixel

9noiembrie-decembrie 2011 8 noiembrie-decembrie 2011

Aceasta este una dintre cele mai palpitante „curse” din lume: simulatorul IEDBD al armatei americane (folosit la antrenamente care reproduc condi]iile \n care un vehicul militar este lovit de o bomb` artizanal`). Simul`rile computerizate joac` un rol din ce \n ce mai mare \n antrenamentele militare, iar aceast` ma[in`rie, mutat` recent de la Fort Eustis,Virginia, c`tre o loca]ie secret`, este una dintre cele mai sofisticate din lume.

Bombele artizanale reprezint` una dintre principalele amenin]`ri la adresa trupelor din Irak [i Afghanistan, iar acest simulator este folosit pentru a antrena militarii s` le detecteze \nainte ca acestea s` explodeze. Solda]ii din Humvee se afl` \ntr-un mediu creat cu ajutorul unor imagini luate la fa]a locului, \nso]ite de fum, zgomot [i mi[care. Dac` bomba nu este identificat`, militarii sunt zg=l]=i]i de o „explozie” care poate genera o for]` de p=n` la 4G.

Non-mortal combat

MegaPixel

1110 noiembrie-decembrie 2011 noiembrie-decembrie 2011

MegaPixel


Bombele artizanale reprezint` una dintre principalele amenin]`ri la adresa trupelor din Irak [i Afghanistan, iar acest simulator este folosit pentru a antrena militarii s` le detecteze \nainte ca acestea s` explodeze. Solda]ii din Humvee se afl` \ntr-un mediu creat cu ajutorul unor imagini luate la fa]a locului, \nso]ite de fum, zgomot [i mi[care. Dac` bomba nu este identificat`, militarii sunt zg=l]=i]i de o „explozie” care poate genera o for]` de p=n` la 4G.

Non-mortal combat

MegaPixel


MegaPixel

a \nceputul acestui an, experimentul ALPHA de la CERN a produs atomi

de antihidrogen, echivalentul antimaterie al hidrogenului, [i i-a men]inut pentru 1.000 de secunde (pu]in peste 16 minute).

Unul dintre cercet`torii de la CERN spunea c` 1.000 de secunde sunt de ajuns c=t s` mergi s` bei o cafea. |n viitor, \n acest interval s-ar putea face experimente pentru a vedea dac` hidrogenul se comport` \n acela[i mod cu antihidrogenul. Dac` se descoper` diferen]e \ntre cele dou`, ar putea fi un pas important \n rezolvarea uneia dintre cele mai mari enigme [tiin]ifice: de ce Universul este alc`tuit din materie [i nu din antimaterie, dat fiind c` am=ndou` au fost create \n momentul Big Bang-ului?

Aceast` enigm` \i provoac` pe oamenii de [tiin]` s` cerceteze antimateria. Profesorul Frank Close l`mure[te, de la pagina 44, cum se desf`soar` cercet`rile. Propriet`]ile uluitoare ale antimateriei deschid posibilit`]i de utilizare incredibile. Cunoscutul autor SF Stephen Baxter ne arat` care sunt acestea la pagina 50.

L

Ra]iunea existen]ei noastre – de ce exist` ceva mai degrab` dec=t nimic – poate fi \n]eleas` prin studierea antimateriei. Frank Close arat` cum s-au creat atomi de antimaterie la CERN, iar Stephen Baxter cerceteaz` poten]ialul antimateriei

ilustra}ii DE arsth

anEa.co

m

ANTIMATERIEIDezlegarea secretelor

MiS

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i


de Frank Close

Mis

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i

44

cern

, sci

ence

ph

oto

lib

rary

, eso

Mis

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i

45

Misterul dispari}iei antiMateriei

noiembrie-decembrie 2011 noiembrie-decembrie 2011

ac` ne-ar ie[i \n cale, n-am putea s` distingem \ntre antimaterie [i materie. privite

„din afar`”, nu exist` vreo diferen]` \ntre cele dou`. chiar dac` ne-am uita la fiecare dintre atomii care le compun, n-am putea spune care e materia [i care e antimateria. Doar \nùntrul atomilor \ncepe s` se vad` profunda complementaritate a acestora.

atomii de materie – din care suntem alc`tui]i noi [i toate cele din jurul nostru – sunt alc`tui]i din electroni care se \nv=rt \n jurul unui nucleu. Un atom din cel mai simplu element, hidrogenul, const` dintr-un singur electron u[or [i un nucleu foarte mare (la scar` atomic`), care este un proton. electronul are sarcin` electric` negativ`, iar protonul are aceea[i cantitate de sarcin` - \ns` pozitiv`.

regula conform c`reia „sarcinile simetrice se atrag” ]ine laolalt` ace[ti constituen]i [i formeaz` atomul.

Un atom de antihidrogen este alc`tuit la fel, cu o singur` diferen]`: sarcinile electrice sunt inversate. a[adar, un „antiproton” central cu sarcin` negativ` este unit cu un „antielectron” cu sarcin` pozitiv` (numit „pozitron”). niciuna dintre legile atrac]iei sarcinilor electrice nu se schimb`: pozitivul [i negativul se atrag \n acela[i fel, \n am=ndou` cazurile. prin urmare, for]ele electrice [i magnetice care constituie atomii, apoi moleculele [i materia brut` ar trebui s` func]ioneze identic \n cazul antiatomilor, alc`tuind antimolecule [i antimaterie brut`.

Din câte ne putem da seama, legile fizicii presupun c` energia Big Bang-

ului s-a coagulat at=t \n materie, c=t [i \n antimaterie. absen]a antimateriei brute din Universul de ast`zi este, a[adar, un mister. Unul dintre obiectivele cercet`rilor de la cern este rezolvarea enigmei cu privire la asimetria dintre materie [i antimaterie \n Univers.

Un lucru e sigur: materia [i antimateria nu fac cas` bun` \mpreun` - lucru valabil at=t pentru particule, c=t [i pentru atomii pe care acestea \i compun. atunci c=nd o particul` \nt=lne[te antiparticula care-i corespunde, acestea se anihileaz` \ntr-o explozie de energie – de raze gamma (raze de lumin` cu energie ridicat`), de pild`. Unele dintre substan]ele radioactive emit \n mod natural pozitroni, iar anihilarea pozitronilor cu ajutorul electronilor se folose[te deja de decenii \n diagnoza medical` sub forma tomografului cu emisie de pozitroni (pet).

|n anii '90, electronii [i pozitronii au fost anihila]i reciproc \ntr-un

mod spectaculos cu ajutorul acceleratorului de particule lep (large electron positron) de la cern. particulele au fost accelerate p=n` aproape de viteza luminii [i au intrat \n coliziune. explozia de energie rezultat`, care a avut loc \ntr-un spa]iu mai mic dec=t cel al unui nucleu, a reprodus starea Universului la c=teva momente dup` na[terea acestuia.

|nregistrarea rezultatelor acestor „mini-bang-uri” a permis studierea modului \n care materia s-a format dup` big bang. experimentele au confirmat c` energia se poate transforma \n particule de materie [i antimaterie. acest rezultat sus]ine teoria c` materia [i antimateria au ap`rut \n Universul timpuriu \n echilibru perfect, ceea ce \nt`re[te enigma absen]ei antimateriei.

O problem‘ de depozitarePentru a rezolva enigma, n-ar fi rù s` putem produce atomi de antimaterie pe care s`-i putem studia.

Unul dintre obiectivele cercetărilor de la CERN este rezolvarea enigmei cu privire la asimetria dintre materie [i antimaterie \n Univers.

Antimateria este \n centrul uneia dintre cele mai mari enigme: de ce nu se g`se[te \n cantit`]i mai mari \n Univers? Teoria curent` este c` \n urma Big Bang-ului, acum 13,6 miliarde de ani, s-a produs \n egal` m`sur` materie [i antimaterie.

Aceast` „transubstan]iere” a energiei \n particule [i antiparticule, are un revers. Dac` aceste perechi ajung \n contact, ele se anihileaz`, ceea ce produce o explozie de raze gamma. |n cazanul clocotitor al t=n`rului Univers, asemenea coliziuni ar fi fost foarte

obi[nuite, iar orice ar fi ap`rut în urma lor n-ar fi rezistat prea mult.Este posibil s` fi existat mai mult` materie dec=t antimaterie, de la \nceput. Dar atunci se pune \ntrebarea cum se explic` aceast` asimetrie.O a doua posibilitate este ca, \n urma unei mari anihil`ri, s` fi r`mas mai mult` materie \n aceast` parte a Universului, \n timp ce antimateria ar putea s` fie dominant` \n galaxii \ndep`rtate. Dar atunci ar trebui s` avem dovezi sub forma unor raze gamma produse prin anihilarea electronilor [i pozitronilor de la grani]ele imperiilor materiei [i antimateriei. Nu au fost observate astfel de raze.O a treia ipotez`, considerat` drept mai plauzibil`, este c` trebuie s` existe o diferen]` \ntre materie [i antimaterie care s` explice de ce anihilarea reciproc` a l`sat mai mult` materie care constituie Universul a[a cum \l [tim acum.

Cum se produce antimateria

Frank Close, profesor de Fizic` Teoretic` la Oxford, dezv`luie cele mai importante \ntreb`ri legate de antimaterie

D

Aceast` imagine dintr-o camer` cu bule arat` cum sunt produ[i electroni (liniile

verzi) [i antielectroni (liniile ro[ii)

Se sper` ca \n urma experimentului ALPHA de la CERN s` se poat` stoca antihidrogen pentru

o durat` mai mare, pentru a-l putea investiga

de Frank Close

Mis

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i

44

cern

, sci

ence

ph

oto

lib

rary

, eso

Mis

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i

45


noiembrie-decembrie 2011 noiembrie-decembrie 2011



atomii de materie – din care suntem alc`tui]i noi [i toate cele din jurul nostru – sunt alc`tui]i din electroni care se \nv=rt \n jurul unui nucleu. Un atom din cel mai simplu element, hidrogenul, const` dintr-un singur electron u[or [i un nucleu foarte mare (la scar` atomic`), care este un proton. electronul are sarcin` electric` negativ`, iar protonul are aceea[i cantitate de sarcin` - \ns` pozitiv`.


Un atom de antihidrogen este alc`tuit la fel, cu o singur` diferen]`: sarcinile electrice sunt inversate. a[adar, un „antiproton” central cu sarcin` negativ` este unit cu un „antielectron” cu sarcin` pozitiv` (numit „pozitron”). niciuna dintre legile atrac]iei sarcinilor electrice nu se schimb`: pozitivul [i negativul se atrag \n acela[i fel, \n am=ndou` cazurile. prin urmare, for]ele electrice [i magnetice care constituie atomii, apoi moleculele [i materia brut` ar trebui s` func]ioneze identic \n cazul antiatomilor, alc`tuind antimolecule [i antimaterie brut`.


ului s-a coagulat at=t \n materie, c=t [i \n antimaterie. absen]a antimateriei brute din Universul de ast`zi este, a[adar, un mister. Unul dintre obiectivele cercet`rilor de la cern este rezolvarea enigmei cu privire la asimetria dintre materie [i antimaterie \n Univers.

Un lucru e sigur: materia [i antimateria nu fac cas` bun` \mpreun` - lucru valabil at=t pentru particule, c=t [i pentru atomii pe care acestea \i compun. atunci c=nd o particul` \nt=lne[te antiparticula care-i corespunde, acestea se anihileaz` \ntr-o explozie de energie – de raze gamma (raze de lumin` cu energie ridicat`), de pild`. Unele dintre substan]ele radioactive emit \n mod natural pozitroni, iar anihilarea pozitronilor cu ajutorul electronilor se folose[te deja de decenii \n diagnoza medical` sub forma tomografului cu emisie de pozitroni (pet).


mod spectaculos cu ajutorul acceleratorului de particule lep (large electron positron) de la cern. particulele au fost accelerate p=n` aproape de viteza luminii [i au intrat \n coliziune. explozia de energie rezultat`, care a avut loc \ntr-un spa]iu mai mic dec=t cel al unui nucleu, a reprodus starea Universului la c=teva momente dup` na[terea acestuia.

|nregistrarea rezultatelor acestor „mini-bang-uri” a permis studierea modului \n care materia s-a format dup` big bang. experimentele au confirmat c` energia se poate transforma \n particule de materie [i antimaterie. acest rezultat sus]ine teoria c` materia [i antimateria au ap`rut \n Universul timpuriu \n echilibru perfect, ceea ce \nt`re[te enigma absen]ei antimateriei.




Aceast` „transubstan]iere” a energiei \n particule [i antiparticule, are un revers. Dac` aceste perechi ajung \n contact, ele se anihileaz`, ceea ce produce o explozie de raze gamma. |n cazanul clocotitor al t=n`rului Univers, asemenea coliziuni ar fi fost foarte

obi[nuite, iar orice ar fi ap`rut în urma lor n-ar fi rezistat prea mult.Este posibil s` fi existat mai mult` materie dec=t antimaterie, de la \nceput. Dar atunci se pune \ntrebarea cum se explic` aceast` asimetrie.O a doua posibilitate este ca, \n urma unei mari anihil`ri, s` fi r`mas mai mult` materie \n aceast` parte a Universului, \n timp ce antimateria ar putea s` fie dominant` \n galaxii \ndep`rtate. Dar atunci ar trebui s` avem dovezi sub forma unor raze gamma produse prin anihilarea electronilor [i pozitronilor de la grani]ele imperiilor materiei [i antimateriei. Nu au fost observate astfel de raze.O a treia ipotez`, considerat` drept mai plauzibil`, este c` trebuie s` existe o diferen]` \ntre materie [i antimaterie care s` explice de ce anihilarea reciproc` a l`sat mai mult` materie care constituie Universul a[a cum \l [tim acum.



D





Te a[teapt` o excursie lung` cu ma[ina? Joe Svetlik testeaz` cele mai bune gadgeturi pentru autoturismul tău care te vor face cu siguran]` „regele [oselelor”

\n excursieAcest dispozitiv de navigare prin satelit e special prin faptul c` poate accesa instantanee live de la camerele din trafic. Trebuie doar s` selectezi o camer` de pe traseu [i \]i va ar`ta o poz`, iar tu vei vedea exact c=t de aglomerat e drumul. E mult mai exact dec=t estim`rile sau graficele [i se updateaz` la c=teva secunde. Accesul la camere e gratis timp de un an, apoi cost` 80 EUR pe an. Ecranul e mare [i sensibil, deci e simplu de utilizat. nüLink are toate func]iile la care te-ai a[tepta [i c=teva \n plus, precum Junction View, care \]i arat` poze cu intersec]iile din drum, ca tu s` [tii pe unde s` o iei.

Pre]: 180 EURInfo: www.garmin.com

Garmin nüLink 2390 Excelent pentru... traficul de vacan]`

Dac` radioul ma[inii nu prinde canale digitale de radio, adaug` acest receptor [i vei asculta posturi radio cu transmisie DAB, precum BBC 6 Music. Lipe[te-l de parbriz cu ajutorul ventuzei, a[a cum ai ata[a un dispozitiv de navigare prin satelit, apoi pune antena \n col] [i caut` posturi. Caut` apoi frecven]a dorit`, iar sunetul va curge prin difuzoare. Faptul c` trebuie s` lipe[ti antena de parbriz nu e o situa]ie ideal` [i, dac` mai conectezi [i un player MP3, vei avea mai multe cabluri dec=t o central` telefonic`. Dar e minunat dac` postul tù favorit transmite numai prin semnal DAB.

Pre]: 91 EURInfo: www.pure.com

Pure Highway Excelent pentru... iubitorii de radio digital


5 din cele mai bune


CE S˜ CAUŢI

Instalare Se poate instala u[or dispozitivul? Nu prea vrei s`-]i am=ni plecarea pentru c` \ncerci s`-]i dai seama cum s`-l configurezi pentru ma[ina ta.

Utilizare facil` Utilizarea ar trebui s` fie floare la ureche. {oferii trebuie s` fie aten]i la drum, iar pasagerii nu trebuie s` aib` nevoie de un manual \ntreg.

Aspect Chiar dac` ma[ina arat` ca o fabric` de reciclare, nu vrei s` \nrùt`]e[ti lucrurile cu un ghem de cabluri care at=rn` [i cu ni[te cutii de plastic.

Caracteristici F`r` lucruri inutile! Spa]iul e important pe bord [i \n jurul parbrizului, deci cu c=t un dispozitiv face mai multe, cu at=t mai bine.

Acest suport de tablet` are opt picioare ca un pìanjen, iar fiecare are c=te trei articula]ii, a[a c` po]i s` le \ndoi cum vrei. Sus]ine perfect un iPad pe bord, pentru ca pasagerii (nu [oferii) s` poat` naviga pe net, verifica mail-urile [i viziona filme pe durata c`l`toriei. Tableta Spiderpodium e suficient de flexibil` pentru a func]iona [i cu alte tablete \n afar` de iPad, precum un HTC Flyer mai mic, pe care le vei putea orienta fie vertical, fie orizontal. E un gadget simplu [i versatil, care poate fi folosit [i \n afara ma[inii.

Pre]: 17 EURInfo: www.breffo.com

Tablet` Breffo Spiderpodium Excelent` pentru... cinefili

Introdu acest adaptor \n aprinz`torul de ]ig`ri al ma[inii [i va \nc`rca simultan at=t telefonul [oferului, c=t [i pe cel al pasagerului. {i nu doar telefoane – va alimenta [i GPS-ul, c`[tile cu bluetooth, camera video de buzunar... cam orice are o intrare USB. E esen]ial pentru c`l`toriile lungi, mai ales c=nd nu ai prize la destina]ie. Este o surs` constant` de 5V, iar circuitul izolat protejeaz` dispozitivele \mpotriva fluctua]iilor de energie. Deci tu nu trebuie s` te g=nde[ti dec=t la ce s` filmezi, unde s` mergi [i pe cine s` suni la destina]ie.

Pre]: 4,5 EURInfo: www.play.com

Adaptor de \nc`rc`tor auto 2X USB Excelent pentru... c`l`torii lungi

Acest speaker \]i ofer` toat` claritatea unui apel hands-free pe care ai avea-o cu un set de c`[ti cu bluetooth, dar nu are acel aspect corporatist. Pentru a-l conecta la telefon, trebuie doar s` porne[ti bluetooth-ul, s` selectezi dispozitivul [i s` introduci PIN-ul – vei fi chiar \ndrumat la instalare de o voce electronic`. Speaker-ul \]i descarc` lista de contacte, dar nu cite[te dec=t num`rul care sun`, nu [i numele, a[a c` un ecran era bine-venit. E incomod s`-l ata[ezi de parasolar, dar po]i s` sincronizezi dou` telefoane la el, iar calitatea sunetului e foarte bun`.

Pre]: 114 EURInfo: www.jabra.com

Jabra Cruiser 2 Excelent pentru... apeluri hands-free

Joe Svetlik este jurnalist specializat \n domeniul tehnologiei

De luat

alam

y


\n excursieAcest dispozitiv de navigare prin satelit e special prin faptul c` poate accesa instantanee live de la camerele din trafic. Trebuie doar s` selectezi o camer` de pe traseu [i \]i va ar`ta o poz`, iar tu vei vedea exact c=t de aglomerat e drumul. E mult mai exact dec=t estim`rile sau graficele [i se updateaz` la c=teva secunde. Accesul la camere e gratis timp de un an, apoi cost` 80 EUR pe an. Ecranul e mare [i sensibil, deci e simplu de utilizat. nüLink are toate func]iile la care te-ai a[tepta [i c=teva \n plus, precum Junction View, care \]i arat` poze cu intersec]iile din drum, ca tu s` [tii pe unde s` o iei.







5 din cele mai bune


CE S˜ CAUŢI

Instalare Se poate instala u[or dispozitivul? Nu prea vrei s`-]i am=ni plecarea pentru c` \ncerci s`-]i dai seama cum s`-l configurezi pentru ma[ina ta.

Utilizare facil` Utilizarea ar trebui s` fie floare la ureche. {oferii trebuie s` fie aten]i la drum, iar pasagerii nu trebuie s` aib` nevoie de un manual \ntreg.



Acest suport de tablet` are opt picioare ca un pìanjen, iar fiecare are c=te trei articula]ii, a[a c` po]i s` le \ndoi cum vrei. Sus]ine perfect un iPad pe bord, pentru ca pasagerii (nu [oferii) s` poat` naviga pe net, verifica mail-urile [i viziona filme pe durata c`l`toriei. Tableta Spiderpodium e suficient de flexibil` pentru a func]iona [i cu alte tablete \n afar` de iPad, precum un HTC Flyer mai mic, pe care le vei putea orienta fie vertical, fie orizontal. E un gadget simplu [i versatil, care poate fi folosit [i \n afara ma[inii.



Introdu acest adaptor \n aprinz`torul de ]ig`ri al ma[inii [i va \nc`rca simultan at=t telefonul [oferului, c=t [i pe cel al pasagerului. {i nu doar telefoane – va alimenta [i GPS-ul, c`[tile cu bluetooth, camera video de buzunar... cam orice are o intrare USB. E esen]ial pentru c`l`toriile lungi, mai ales c=nd nu ai prize la destina]ie. Este o surs` constant` de 5V, iar circuitul izolat protejeaz` dispozitivele \mpotriva fluctua]iilor de energie. Deci tu nu trebuie s` te g=nde[ti dec=t la ce s` filmezi, unde s` mergi [i pe cine s` suni la destina]ie.







De luat

alam

yRe

tou

chin

g by

lee

hic

kman

102

Testele Focus


3D TV: VER DICTUL

Ar trebui să \]i iei un TV 3D?

Anul trecut pe vremea asta, primele televizoare 3D ap`reau \n vitrine. Dar erau la suprapre] [i nu aveai prea multe de vizionat, odat` ce ajungeai cu ele acas`. Un an mai t=rziu, pre]ul \ncepe deja s` scad` sub bariera de 1.100 de euro. |n plus, exist` o mul]ime de filme [i de canale 3D.

Ar putea oare divertismentul 3D s` devin` mainstream? Pare s` fie a[a, dar sunt \nc` destule obstacole de dep`[it. |ntr-o sal` \ntunecoas` de cinema, ochelarii sunt

mai pu]in sup`r`tori, iar unghiurile de vizionare sunt strict definite. Pe canapea e altceva. Oare aceast` dimensiune \n plus justific` posibilul disconfort [i st`rile de grea]`? Exist` oare suficient con]inut disponibil \n 3D pentru a investi \ntr-un nou televizor? Dar tehnologia \ns`[i? Oare ochelarii 3D vor ie[i din uz dup` apari]ia noilor dezvolt`ri? Am testat trei televizoare pentru a afla dac` acum e \n sf=r[it timpul pentru a cump`ra un tv 3D.

Luis villazon testeaz` trei televizoare care ofer` imagini tridimensionale, pentru a vedea dac` 3D-ul de acas` se ridic` la \n`l]imea a[tept`rilor

Reto

uch

ing

by l

ee h

ickm

an

102

Testele Focus


3D TV: VER DICTUL







Testele Focus


LG-ul folose[te o tehnologie „Cinema 3D”, cu ochelari

pasivi, polariza]i. Odat` cu televizorul prime[ti [apte perechi, pentru toat` familia, [i sunt exact ca ochelarii normali de soare. Sunt mult mai comozi dec=t ochelarii shutter [i ui]i repede c`-i por]i. Efectul 3D este [i el mai imersiv. Chiar dac` imaginea are jum`tate din pixelii orizontali disponibili \n 2D, nu vei observa o pierdere a clarit`]ii. Nu ai parte de \ntreruperi sau de imagini dublate, iar imaginea e stabil` oricum ai \ntoarce capul. Unghiul orizontal de vizionare e [i el impresionant – cam 130˚ \nainte ca efectul 3D s` se destrame.

Conexiunea la internet e disponibil` numai printr-un

port Ethernet cu cablu (de[i un conector wireless e disponibil separat). Cea mai mare problem` \ns` este unghiul vertical de vizionare. Dac` nu \]i ]ii capul la aceea[i \n`l]ime cu ecranul, efectul 3D nu arat` bine. Asta exclude punerea televizorului pe perete [i poate fi o problem` \n cazul \n care adul]i [i copii se uit` la televizor \n acela[i timp, chiar dac` stau aproape de ecran.

Ecranul televizorului Sony Bravia e [i imens, [i frumos.

Ecranul propriu-zis se \ntinde p=n` \n margine, deci atunci c=nd e \nchis nu are ram` vizibil`. C=nd e aprins, imaginea e la fel de luminoas` [i de clar` ca o cascad` \n soare. Conexiunea Wi-Fi \ncorporat` \]i permite s` vezi videoclipuri pe internet sau s` intri pe pagina de Facebook. Folose[te un sistem 3D activ, iar efectul e \n general foarte bun, cu condi]ia s` nu-]i mi[ti capul.

Odat` cu televizorul prime[ti numai o pereche de ochelari,

iar purtarea lor e incomod`. |ntreruperile sunt observabile numai c=nd \]i pui ochelarii prima

oar`, dar vizualizarea 3D necesit` \ntreaga ta aten]ie. Dac` te \ntinzi pe canapea, asta afecteaz` imediat efectul 3D e perturbat imediat. Pentru a sincroniza ochelarii cu ecranul, ai nevoie de un transmi]`tor special deasupra ecranului, ceea ce stric` \ntruc=tva aspectul minimalist. Telecomanda este enorm` [i intimidant`, dar nu are o tastatur` propriu-zis`, ceea ce face ca browsing-ul pe internet s` fie foarte greoi.

Av=nd cel mai sub]ire dintre ecranele testate, televizorul

Samsung este extrem de elegant [i are o ram` micu]`, de 1 cm, de jur-\mprejur. Imaginea 2D e minunat` [i foarte luminoas`, \n culori puternice, neclaritatea mi[c`rilor e redus`, iar imaginile nu sunt dublate. Telecomanda e relativ simplu de folosit, iar meniurile de pe ecran sunt intuitive. Cu o conexiune la net, po]i accesa Youtube, LoveFilm [i chiar un browser web normal, de[i merge \ncet f`r` o tastatur`. Sistemul 3D folose[te ochelari-oblon, dar sunt mai u[ori [i mai confortabili dec=t ochelarii de la Sony. Efectul 3D e minunat de energic [i r`m=ne clar din

aproape orice unghi orizontal sau vertical.

Prime[ti tot o singur` pereche de ochelari shutter

odat` cu televizorul, iar efectul 3D se altereaz` dac` \]i mi[ti capul sau te \ntinzi pe canapea. De[i at=t imaginile 2D, c=t [i cele 3D sunt excelente c=nd sunt setate bine, ai nevoie s` modifici set`rile c=nd treci de la teatru la sport sau la filme, pentru a ob]ine cele mai bune culori.

Sony Bravia KDL-46NX713

Web: www.sonycenter.roPre]: 1.150 EURSpecifica]ii: ecran LED de 116cm, HD 1080p, 3D activ, Dolby Digital Plus, tuner HD Freeview \ncorporat, conectivitate Wi-Fi \ncorporat`, input 4 x HDMI, output audio digital

Samsung 40” D7000

LG 42LW550T

Web: www.lg.com/roPre]: 1.150 EURSpecifica]ii: Ecran LED de 106 cm, HD 1080p, Dolby Digital 5.1, tuner HD Freeview \ncorporat, conectivitate la internet prin cablu, input 4 x HDMI, output audio digital

Web: www.samsung.com/roPre]: 5.161 RONSpecifica]ii: ecran LED de 101cm, HD 1080p, 3D activ, Dolby Digital+, tuner HD Freeview, conectivitate la internet Wi-Fi, input 4 x HDMI, output audio digital

Redare 2D Redare 3D CaracteristiciInterfa]` Rating Focus



Acum sau mai t=rziu?

Pasiv sau activ?

Ce pot viziona?

Televizoarele cu ecrane mari sunt scumpe [i rezist` ani buni, a[a c` ai putea fi sceptic fa]ă de ideea de a \mbr`]i[a 3D-ul at=t de repede. Pe de alt` parte, nu e ca un VHS sau ca un Betamax; toate tehnologiile 3D folosesc

acela[i semnal 3D, a[a c` discurile [i canalele TV din viitor vor func]iona pe televizoarele de azi. |n plus, de[i produc`torii sus]in c` scopul ultim e de a crea televizoare 3D care s` nu necesite ochelari, majoritatea anali[tilor din

domeniu consider` c` vor mai trece 5-10 ani p=n` atunci. Dac` \]i cumperi un televizor nou, ia-]i unul cu o gam` larg` de func]ii, inclusiv redare 3D, dar nu cump`ra unul doar pentru c` poate reda imagini 3D.

3D-ul activ afi[eaz` imaginile pentru fiecare ochi \n parte sub form` de cadre alternative [i folose[te ochelari shutter cu ecrane LCD care acoper` pe r=nd c=te un ochi. La rate suficient de mari ale frame-urilor, imaginile 3D vor curge frumos, dar obiectele care se mi[c` prin fa]a ecranului sau sursele de lumin` fluorescent` pot crea \ntreruperi. Ochelarii shutter sunt greoi [i au nevoie de baterii pentru a alimenta alternarea lentilelor. Sunt [i scumpi – o pereche cost` \n jur de 55 EUR [i nu prime[ti de obicei dec=t o singură pereche odată cu televizorul.

3D-ul pasiv e tehnologia folosit` \n cinematografe. Un film \n fa]a ecranului aplic` o polarizare circular` asupra imaginii, iar pixelii sunt polariza]i \n direc]ii opuse. Ochelarii au un filtru polarizator diferit deasupra fiec`rui ochi, astfel \nc=t fiecare s` vad` numai una dintre imagini. Ochelarii sunt mult mai ieftini [i nu apar \ntreruperi. {i pentru c` polarizarea e circular`, efectul 3D func]ioneaz` [i c=nd stai \ntins pe canapea. Principala problem` e c` fiecare ochi vede doar jum`tate din pixelii de pe ecran, a[a c` atunci c=nd vezi ceva \n 3D, rezolu]ia televizorului scade efectiv la jum`tate. Filtrul polarizator face ca imaginea s` fie pu]in mai \ntunecat` [i pentru c` e \ncorporat \n ecran, acesta r`m=ne \ntunecat chiar [i c=nd vizionezi ceva \n 2D.

3D-ul activ e cea mai bun` solu]ie pentru o singur` persoan`, chiar [i pentru a te distra cu jocuri 3D pe o consol`. Ecranele pasive sunt mai bune pentru vizionare \n grup.

|nc` din 2010, pre[edintele ANCOM (Autoritatea Na]ional` pentru Administrare [i Reglementare \n Comunica]ii) anun]a c` televiziunile din Rom=nia vor \ncepe s` emit`, experimental, \n 3D. Din p`cate \ns`, de[i oferta de televizoare e suficient de variat`, nu putem spune acela[i lucru despre con]inutul 3D disponibil.

|n primul r=nd, dintre companiile care ofer` servicii de televiziune, numai cei de la UPC ofer` un canal care emite exclusiv \n 3D, – High TV 3D – lansat \n toamna acestui an. De[i PRO TV, de exemplu, a ob]inut licen]a de a emite \n formatul compatibil cu televizoarele 3D

\nc` din 2010, High TV este, \n prezent, singura op]iune. Pentru a trì experien]a 3D la tine acas`, ai nevoie de un abonament TV digital cu mediabox HD, care te va costa \ntre 45 [i 95 lei lunar, \n func]ie de abonamentul pe care \l preferi.

Bine\n]eles, lucrurile se mi[c` mai greu la noi dec=t \n alte ]`ri. |n Marea Britanie, de exemplu, abona]ii companiei Virgin Media pot urm`ri Eurosport \n format 3D, iar postul SkyTv transmite \n 3D meciurile din Premier League.

Dar chiar [i a[a, la noi televizoarele 3D par s` se v=nd` ca p=inea cald`.

Imagine 2D C=t de clar` e imaginea? Sunt culorile vii? C=t de bine se v`d imaginile pe posturile HD [i de pe discurile Blu-ray?

Imagine 3D Sunt ochelarii confortabili? C=t de mari sunt unghiurile de vizionare tolerate? Imaginile sunt separate, dublate sau tremurate?

Caracteristici Se poate conecta la internet? Are suficiente porturi de intrare [i ie[ire? Are tuner Freeview? Calitatea sunetului e pe m`sura imaginii?

Interfa]` C=t de u[or de navigat sunt meniurile de pe ecran? C=t de repede po]i trece de la o surs` video la alta? Sunt butoanele de pe telecomand` marcate decent?

Ce am testat


Testele Focus


















Samsung 40” D7000

LG 42LW550T







Pasiv sau activ?

Ce pot viziona?
















Ce am testat

|nùntrul creierului tù 66 Prezentarea h`r]ii genetice a creierului [i a oamenilor de [tiin]` care au \ntocmit-o

O cl`dire neimpozant` se ridic` deasupra canalului naval al lacului Washington din

Seattle. |nauntrul ei, un tehnician de laborator se uit` atent \ntr-un aparat ce seam`n` cu o mic` ma[in` de tìat [unc`, a[ezat` \ntr-un congelator vertical. Cu fiecare trecere a lamei, \nc` o felie sub]ire de scoar]` cerebral` uman` se desprinde dintr-o bucat` de grosimea unui deget, ]inut` la -17˚C. Tehnicianul pozi]ioneaz` apoi felia – un sfert din grosimea unei foi de h=rtie – pe o lamel` mult mai cald` de microscop, iar ]esutul cerebral este fixat la locul sù.

Acesta e genul de materie prim`, meticulos tìat`, colorat`, examinat` [i reasamblat`, pe care cei de la Allen Institute for Brain Science au transformat-o \ntr-un atlas

tridimensional am`nun]it al creierului uman. Dac` efortul interna]ional de succes de a enumera cele trei miliarde de litere ale ADN-ului din genomul uman reprezint` „ce”-ul, dr. Allan Jones, CEO-ul institutului, spune c` atlasul ofer` o indicare precis` a lui „unde”. Mai exact, atlasul indic` unde anume sunt activate \n creier cele aproximativ 20.000 de gene ale genomului [i \n ce grad.

|ntreaga noastr` colec]ie de gene se reg`se[te \n fiecare celul` a corpului (\n afar` de sperm` [i ovule), dar, ca \n cazul sistemului de lumini dintr-o mare metropol`, genele pot deveni active ca r`spuns la diferi]i stimuli, \n diferite regiuni ale corpului [i la momente diferite. Unele sunt \ntotdeauna active, \n timp ce altele sunt mereu inactive.

|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U


|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U


Davi

D C

lugs

Ton

69

Structura intern` a creierului e oarecum un mister. Un laborator din SUA ne ofer` \ns` cea mai detaliat` “hart`” de p=n` acum a acestui morman de celule. Bryn Nelson face o vizit`

T~U

|N~UNTRUL CREIERULUI


Seattle. |nauntrul ei, un tehnician de laborator se uit` atent \ntr-un aparat ce seam`n` cu o mic` ma[in` de tìat [unc`, a[ezat` \ntr-un congelator vertical. Cu fiecare trecere a lamei, \nc` o felie sub]ire de scoar]` cerebral` uman` se desprinde dintr-o bucat` de grosimea unui deget, ]inut` la -17˚C. Tehnicianul pozi]ioneaz` apoi felia – un sfert din grosimea unei foi de h=rtie – pe o lamel` mult mai cald` de microscop, iar ]esutul cerebral este fixat la locul sù.

Acesta e genul de materie prim`, meticulos tìat`, colorat`, examinat` [i reasamblat`, pe care cei de la Allen Institute for Brain Science au transformat-o \ntr-un atlas

tridimensional am`nun]it al creierului uman. Dac` efortul interna]ional de succes de a enumera cele trei miliarde de litere ale ADN-ului din genomul uman reprezint` „ce”-ul, dr. Allan Jones, CEO-ul institutului, spune c` atlasul ofer` o indicare precis` a lui „unde”. Mai exact, atlasul indic` unde anume sunt activate \n creier cele aproximativ 20.000 de gene ale genomului [i \n ce grad.

|ntreaga noastr` colec]ie de gene se reg`se[te \n fiecare celul` a corpului (\n afar` de sperm` [i ovule), dar, ca \n cazul sistemului de lumini dintr-o mare metropol`, genele pot deveni active ca r`spuns la diferi]i stimuli, \n diferite regiuni ale corpului [i la momente diferite. Unele sunt \ntotdeauna active, \n timp ce altele sunt mereu inactive.

|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U


|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U


Davi

D C

lugs

Ton

69

Structura intern` a creierului e oarecum un mister. Un laborator din SUA ne ofer` \ns` cea mai detaliat` “hart`” de p=n` acum a acestui morman de celule. Bryn Nelson face o vizit`

T~U

|N~UNTRUL CREIERULUI

Râ

su

l

co

nte

az~


oi v=n`tori sunt \n p`dure, iar unul dintre ei se pr`bu[e[te. Nu pare s`

respire, iar ochii îi sticlesc. Cel`lalt scoate repede telefonul [i sun` la urgen]`. Dintr-o r`suflare, zice: “Prietenul meu e mort! Ce pot s` fac?”. Operatorul r`spunde: “Lini[ti]i-v`, pot s` v` ajut. Mai \nt=i, s` ne asigur`m c` e mort”. Se face lini[te, apoi se aude o \mpu[c`tur`. |napoi la telefon, omul spune: “OK, mai departe?”

S-ar putea s` nu fie genul de banc pe care s`-l auzi la Festivalul Edinburgh Fringe, dar potrivit LaughLab, un experiment din 2002 realizat de psihologul Richard Wiseman care a studiat 40.000 de bancuri, aceasta a fost cea mai amuzant` glum` din lume. Dar nu te mira dac` citind-o de unul singur nu te-a f`cut nici m`car s` z=mbe[ti. Suntem mai \nclina]i s` r=dem \n compania altora pentru c` r=sul ]ine de rela]iile sociale. Nu e neap`rat o reac]ie la ceva amuzant – e un semnal c`tre ceilal]i c` doar ne juc`m, un comportament

Exist` vreo formul` pentru r=s? JV chamary afl` dac` o teorie [tiin]ific` ar putea explica sim]ul umorului…

D

ilustraŢii de acu

tegraphics.co.u

k, peter crowth

er assocs.

Râ

su

l

co

nte

az~

80 noiembrie-decembrie 2011 noiembrie-decembrie 2011 81

ancestral care s-a dezvoltat chiar \nainte ca noi s` dob=ndim un sim] al umorului (vezi “Impactul r=sului asupra creierului”). “Bancurile sunt un liant social”, spune prof. Christie Davies, sociolog la Universitatea din Reading, care studiaz` efectele glumelor \n societate. “Acestea sunt un produs colectiv spontan al oamenilor obi[nui]i.”

Bucuria glumelorPotrivit lui Davies, de[i asociem comedia cu glumele, comedia joac` doar un rol restr=ns \n vie]ile noastre. El adaug` c` principala diferen]` dintre umori[ti [i oamenii amuzan]i obi[nui]i e c` primii sunt interpre]i cu o imagine de scen`, care trebuie s` \[i construiasc` show-ul. Dac` nu spun bancul exact cum trebuie, ar putea e[ua.

Festivalurile precum cel de la Edinburgh sunt ocazii \n care comicii cunoscu]i \[i pot testa noile materiale, \n timp ce aspiran]ii \ncearc` s` dea lovitura. Pentru a fi mereu proaspete, noile glume trec uneori dincolo de ceea ce se consider` acceptabil social, iar comici ca Frankie Boyle au fost critica]i pentru glumele lor controversate. “Se spune c` fiecare glum` e o mic` revolu]ie sau c` glumele opun rezisten]`”, spune

Davies. “Dar efectul pe care \l au e mic \n compara]ie cu alte for]e sociale.”

Potrivit datelor sale, Davies sus]ine c` glumele incorecte politic nu au efecte at=t de dùn`toare pe c=t s-ar crede. |n Uniunea Sovietic`, de exemplu, oamenii obi[nuiau s` spun` bancuri \n care era criticat guvernul. Dar relat`rile despre motivele destr`m`rii URSS nu con]in vreo men]iune a glumelor – c`derea acesteia s-a datorat unor for]e mai puternice, cum ar fi pr`bu[irea economiei. “Luatul ne\ncetat \n der=dere era un indiciu al cinismului popula]iei; al moralului sc`zut. Bancurile sunt un termometru, nu un termostat – ele nu ofer` un feedback pentru sistem.”

Glumele (mai ales cele incorecte politic) permit o anumit` libertate de expresie, l`s=ndu-i pe oameni s` scape de inhibi]iile vie]ii de zi cu zi f`r` a exprima o opinie serioas`, spune Davies. “Nu cred c` importan]a lor rezid` \n vreo func]ie pe care o au, ci mai degrab` \n faptul c` suntem mereu prizonierii convenien]ei sociale. Glumele sunt o pauz`.”

Prof. Willibald Ruch, psiholog la Universitatea din Zürich, Elve]ia, adaug` c` umorul poate, totodat`, s` contribuie la s`n`tatea noastr` mintal`. “Oamenii

care se pot amuza fac fa]` mai u[or stresului”, spune el. “Apare \n lag`re de concentrare, \n meserii cu grad ridicat de risc, \n camera de urgen]`… nu te-ai a[tepta la umor \n astfel de circumstan]e adverse. Dar apare foarte frecvent, iar cei care se pot amuza au apoi mai pu]ine probleme psihologice.”

Expert \n psihologia personalit`]ii, Ruch i-a studiat de asemenea pe cei c`rora le lipse[te sim]ul umorului. “Exist` oameni care sunt excesiv de serio[i; ei nu reu[esc s` vad` fa]a amuzant` a lucrurilor [i le scap` elementele comice din comunicare”, spune el.

Ruch a publicat peste 50 de lucr`ri despre gelotofobie, frica de a se r=de de tine, de care sufer` cei care au fost c=ndva ]inta ridicolului. “Ace[ti oameni nu pot face diferen]a \ntre sunetul r=sului prietenos [i cel al r=sului ostil. Dac` le descrii situa]ii de tachinare [i de ridiculizare [i \i \ntrebi apoi cum se simt, gelotofobii vor sim]i fric` [i ru[ine,”

“Glumele permit o anumită libertate de expresie”

Profesorul Robert Provine, neurolog la Universitatea din Maryland, Statele Unite, este expert \n r=s

Ce ne face s` r=dem?Ingredientul esen]ial pentru r=s este o alt` persoan`, nu o glum`. De fapt, cele mai multe r=sete nu urmeaz` unei glume sau altor \ncerc`ri formale de a produce umor. |ntr-un studiu, am observat 1.200 de persoane \n \mprejur`ri normale, la cump`r`turi \n mall de exemplu, [i am descoperit c` numai 10-15% din comentariile care precedau r=sul erau m`car c=t de c=t amuzante. R=sul e de asemenea contagios. De aceea exist` laugh track-uri (fonduri sonore de r=sete) \n comediile TV de situa]ie – pentru c` func]ioneaz`.

C=nd r=dem?R=sul practic dispare atunci c=nd suntem singuri: e de 30 de ori mai \nt=lnit \n situa]ii sociale. Tinde s` nu \ntrerup` structura limbajului, adic` ceea ce eu numesc “efectul de punctua]ie”. Am putea spune: “Trebuie s` plec acum – ha-ha-ha!” Dar nu vom spune: “Trebuie s` – ha-ha-ha – plec acum!” Deci r=dem \n anumite momente ale conversa]iei, ceea ce indic` [i faptul c` limbajul este dominant \n raport cu r=sul. Nu “rostim” r=sul a[a

cum rostim un cuv=nt pentru c` nu e controlat con[tient. Ne pricepem s` inhib`m r=sul, dar e greu s` r=zi (cu adev`rat) la comand`.

Deci ce este r=sul?R=sul este efectiv sunetul respira]iei \ngreunate. Dac` g=dili o maimu]`, are o grimas` caracteristic` de joac` [i propria ei versiune de r=s g=f=it. R=sul a fost studiat sistematic numai la maimu]e, dar \l po]i g`si [i la alte animale jucù[e, adic` la mamifere. Psihologul Jaak Panksepp a g=dilat [obolani [i a descoperit c` ace[tia produc vocalize ultrasonice,

care reprezint` probabil echivalentul r=sului la [obolani. Ca [i vorbitul, a evoluat mai \nt=i. Este prima form` de comunicare. C=nd bebelu[ul nu poate vorbi, mama \l va atinge [i \l va g=dila, iar copilul va z=mbi [i va r=de.

Cum a evoluat r=sul?R=sul nu e exclusiv uman, dar este diferit: noi putem vorbi. Transformarea evolutiv` care ne permite s` r=dem a[a, f`c=nd o pauz` \n expira]ie sau exclam=nd “ha-ha-ha”, a venit odat` cu mersul biped. Toate patrupedele, inclusiv maimu]ele, alearg` practic pe toate patru picioarele.

La patrupede există o leg`tur` de unu-la-unu \ntre respira]ie [i alergare; un cal nu poate alerga dac` nu \[i ]ine respira]ia atunci c=nd picioarele din fa]` ating p`m=ntul. Numai la oameni alergatul [i respira]ia nu sunt conectate, un eveniment-cheie pentru interjec]ii [i vorbire – dar [i pentru caracterul unic al sunetelor asociate cu r=sul. Mersul biped \nseamn`, pentru cei mai mul]i, abilitatea de a ]ine [i de a manipula unelte, de a duce \n bra]e un copil [i de a folosi arme. Ace[tia uit` c` mersul biped e un eveniment preliminar pentru evolu]ia limbajului.

Are creierul un centru al umorului?

Cred c` po]i g`si un centru \n creier pentru producerea lui “ha-ha”, dar umorul poate fi un joc de cuvinte, un apropo, umor fizic sau poate fi vizual. Ar putea fi at=t de multe lucruri, iar toate acestea ar implica regiuni diferite ale creierului. Deci e o interjec]ie ancestral` care la oamenii moderni are multe mecanisme diferite de declan[are. Sunt cazuri \n care observarea comportamentului e cea mai bun` metod` de a face neuro[tiin]`.

Terapia prin r=s a fost folosit` pe pacien]i care sufer` de bronhopneumonie obstructiv` cronic`

PRES

S AS

SOCI

ATIO

N, JU

RGEN

Ch

RIST

INE

SOh

NS/

FLPA

Cimpanzeii au propriul lor fel de a r=de

Râ

su

l

co

nte

az~

IMPACTUL R+SULUI ASUPRA CREIERULUI

Z Svante arrheniuSAm zice c` \nc`lzirea global` este o idee nou`. Dar \n 1896, fizicianul [i chimistul suedez a ar`tat c` dioxidul de carbon (CO2) din atmosfer` ar putea s` acumuleze c`ldura solar` (ceea ce ast`zi se cheam` „efectul de ser`”). El a sus]inut c` arderea combustibililor fosili ar cre[te nivelurile de dioxid de carbon [i a estimat c` o dublare a concentra]iei acestuia ar duce la \nc`lzirea temperaturii globale cu aproximativ 2°C – o cifr` apropiat` de estim`rile actuale.

Z Jean PerrinChiar [i acum un secol erau mul]i oameni de [tiin]` care negau existen]a atomilor. Apoi, \n 1908, fizicianul francez a dovedit existen]a acestora prin cercetarea mi[c`rilor aleatorii ale particulelor \n lichide. |n 1905, un savant necunoscut, pe nume Albert Einstein, pretinsese c` aceast` agita]ie era determinat` de atomi invizibili care loveau particulele. Perrin a confirmat teoria [i a ar`tat c` atomii erau mai mici dec=t lungimea de und` a luminii. Descoperirea i-a adus lui Perrin Nobelul.

Percy Bridgman Acest fizician american a revolu]ionat mai multe domenii, invent=nd aparate capabile s` zdrobeasc` materia la presiuni incredibil de \nalte. P=n` la descoperirile sale, nimeni nu reu[ise s` ob]in` presiuni mai mari de c=teva mii de atmosfere. Bridgman a atins presiuni de o sut` de ori mai mari, ceea ce a \nlesnit studierea materiei care se g`se[te la mari ad=ncimi sub scoar]a terestr` - [i a permis fabricarea diamantelor artificiale.

Z edwin mcmillan|n fiecare laborator de chimie vezi c=te un afi[ cu tabelul periodic; dar p=n` la McMillan, acesta se oprea la uraniu. Mul]i oameni de [tiin]` credeau c` trebuie s` existe [i alte elemente, iar unii chiar au \ncercat s` le g`seasc`, \ns` f`r` succes. Apoi, \n 1940, la University of California, McMillan, \mpreun` cu un coleg, a bombardat atomii de uraniu cu neutroni [i au creat o cantitate minuscul` dintr-un metal pe care l-au numit „neptuniu” – primul element „transuranic”.

Karl JanSKy|n 1933, New York Times scria despre un fizician din New Jersey care ar fi descoperit „semnale radio” venite din spa]iu. Cu ajutorul unui dispozitiv simplu, Jansky descoperise un zgomot ciudat care venea dinspre constela]ia S`get`torului. Se [tie ast`zi c` sursa este de fapt o uria[` gaur` neagr` care se afl` \n centrul galaxiei noastre. El este considerat un pionier al radioastronomiei. Jansky ar fi fost cu siguran]` mult mai cunoscut dac` nu ar fi murit la doar 44 de ani.

Z Fritz haBerGenera]ii de studen]i \n chimie au studiat procesul Haber f`r` s`-[i dea seama c` acesta a salvat omenirea. La sf=r[itul secolului al XIX-lea, mul]i savan]i se temeau c` lumea va r`m=ne f`r` hran`, \ntruc=t popula]ia cre[tea mult prea repede \n raport cu produc]ia de alimente. Chimistul german (st=nga, cu trabuc) a descoperit o cale de a produce \n mas` \ngr`[`minte folosind azotul din atmosfer`. El a pus \mpreun` atomii de azot cu cei de hidrogen, form=nd amoniacul. |n iulie 1909, el [i colegii sì au reu[it s` „prind`” azotul \n c=teva pic`turi de amoniac. Apoi au îmbunătă]it procesul de produc]ie, ceea ce a f`cut ca \ngr`[`mintele s` devin` ieftine [i abundente – iar omenirea a evitat foametea mondial`.

Z OSwald averyToat` lumea [tie c` Francis Crick [i James Watson au descoperit ADN-ul – numai c` n-a fost a[a. Descoperirea fundamental` fusese f`cut` cu ani înainte de o echip` condus` de biochimistul american Oswald Avery. |n 1944, la Rockefeller University din New York, ei au realizat experimente mig`loase pe bacterii pentru a ar`ta c` ADN-ul transmite informa]ia genetic` de la un organism la altul. Numai c` teoria la mod` atunci era c` proteinele complexe poart` secretul vie]ii – molecula de ADN fiind considerat` prea simpl` pentru a[a ceva. Ani de-a r=ndul, lui Avery i s-a refuzat Nobelul care, de altfel, i s-ar fi cuvenit. Meritele i-au fost recunoscute doar \n anii '60, dup` moartea sa.

ernSt StuecKelBergMul]i au pretins c` li s-a furat Premiul Nobel, dar acest fizician elve]ian are cel pu]in dou` motive \ntemeiate. |n anii '30, el a lansat ipoteza c` for]a responsabil` pentru leg`turile din interiorul nucleului atomilor ar putea fi explicat` prin „particulele de schimb”. Stueckelberg a fost convins de un coleg s` nu publice ideea, doar ca s-o vad` redescoperit` de fizicianul japonez Hideki Yukawa, care a [i c=[tigat Nobelul. Stueckelberg a rezolvat apoi o problem` celebr`, referitoare la interac]iunea luminii cu electronii, dar nu a convins revistele academice s`-i publice articolul. Din nou, al]ii au primit Premiul Nobel pentru asta. ~sta da ghinion!

FridtJOF nanSenNansen este renumit pentru expedi]iile sale la Polul Nord. Pu]ini sunt \ns` cei care [tiu de marile sale descoperiri \n oceanografie [i biologie. El a ar`tat cum se formeaz` ghea]a \n mare, a descoperit prezen]a Curentului Golfului \n ad=ncurile Oceanului Arctic [i a f`cut studii de pionierat asupra sistemului nervos al animalelor marine.

williS lamBSe vorbe[te mult despre energia \ntunecat`, dar pu]ini [tiu c` primele indicii despre aceasta provin dintr-un experiment din 1947, care a avut loc la Columbia University, New York. Lamb [i colegul sù, Robert Retherford, studiau lumina emis` de atomii de hidrogen pentru a ob]ine dovezi privind fluctua]ii cuantice \n vid (emergen]a particulelor [i a antiparticulelor f`r` cauze aparente). Lamb a detectat efectul [i a permis formularea ipotezei energiei \ntunecate.

Pe l=ng` savan]i ca Marie Curie, exist` [i cei asemenea lui Jean Perrin, c=[tig`tor al Premiului Nobel – ast`zi ignorat. Robert Matthews \i evoc` pe eroii necunoscu]i ai [tiin]ei

Ace[tia nu sunt, cu sigurantă, singurii eroi necunoscu]i ai [tiin]ei. Spune-ne cine sunt ceilal]i [i de ce ar merita s` fie faimo[i.

[email protected]

SPune-ne ce crezi

Cei mai mari 10 oameni de [tiin]ăDe care nu ai auzit

10 o

amen

i de {

tiin

}ă

De c

aRe n

u ai

auz

it

AKG-

imAG

es, s

cien

ce p

hot

o l

ibrA

ry x

3 , m

Ary

evAn

s pi

ctu

re l

ibrA

ry x

2,

10 o

amen

i de {

tiin

}ă

De c

aRe n

u ai

auz

it


Z Svante arrheniuSAm zice c` \nc`lzirea global` este o idee nou`. Dar \n 1896, fizicianul [i chimistul suedez a ar`tat c` dioxidul de carbon (CO2) din atmosfer` ar putea s` acumuleze c`ldura solar` (ceea ce ast`zi se cheam` „efectul de ser`”). El a sus]inut c` arderea combustibililor fosili ar cre[te nivelurile de dioxid de carbon [i a estimat c` o dublare a concentra]iei acestuia ar duce la \nc`lzirea temperaturii globale cu aproximativ 2°C – o cifr` apropiat` de estim`rile actuale.

Z Jean PerrinChiar [i acum un secol erau mul]i oameni de [tiin]` care negau existen]a atomilor. Apoi, \n 1908, fizicianul francez a dovedit existen]a acestora prin cercetarea mi[c`rilor aleatorii ale particulelor \n lichide. |n 1905, un savant necunoscut, pe nume Albert Einstein, pretinsese c` aceast` agita]ie era determinat` de atomi invizibili care loveau particulele. Perrin a confirmat teoria [i a ar`tat c` atomii erau mai mici dec=t lungimea de und` a luminii. Descoperirea i-a adus lui Perrin Nobelul.

Percy Bridgman Acest fizician american a revolu]ionat mai multe domenii, invent=nd aparate capabile s` zdrobeasc` materia la presiuni incredibil de \nalte. P=n` la descoperirile sale, nimeni nu reu[ise s` ob]in` presiuni mai mari de c=teva mii de atmosfere. Bridgman a atins presiuni de o sut` de ori mai mari, ceea ce a \nlesnit studierea materiei care se g`se[te la mari ad=ncimi sub scoar]a terestr` - [i a permis fabricarea diamantelor artificiale.

Z edwin mcmillan|n fiecare laborator de chimie vezi c=te un afi[ cu tabelul periodic; dar p=n` la McMillan, acesta se oprea la uraniu. Mul]i oameni de [tiin]` credeau c` trebuie s` existe [i alte elemente, iar unii chiar au \ncercat s` le g`seasc`, \ns` f`r` succes. Apoi, \n 1940, la University of California, McMillan, \mpreun` cu un coleg, a bombardat atomii de uraniu cu neutroni [i au creat o cantitate minuscul` dintr-un metal pe care l-au numit „neptuniu” – primul element „transuranic”.

Karl JanSKy|n 1933, New York Times scria despre un fizician din New Jersey care ar fi descoperit „semnale radio” venite din spa]iu. Cu ajutorul unui dispozitiv simplu, Jansky descoperise un zgomot ciudat care venea dinspre constela]ia S`get`torului. Se [tie ast`zi c` sursa este de fapt o uria[` gaur` neagr` care se afl` \n centrul galaxiei noastre. El este considerat un pionier al radioastronomiei. Jansky ar fi fost cu siguran]` mult mai cunoscut dac` nu ar fi murit la doar 44 de ani.

Z Fritz haBerGenera]ii de studen]i \n chimie au studiat procesul Haber f`r` s`-[i dea seama c` acesta a salvat omenirea. La sf=r[itul secolului al XIX-lea, mul]i savan]i se temeau c` lumea va r`m=ne f`r` hran`, \ntruc=t popula]ia cre[tea mult prea repede \n raport cu produc]ia de alimente. Chimistul german (st=nga, cu trabuc) a descoperit o cale de a produce \n mas` \ngr`[`minte folosind azotul din atmosfer`. El a pus \mpreun` atomii de azot cu cei de hidrogen, form=nd amoniacul. |n iulie 1909, el [i colegii sì au reu[it s` „prind`” azotul \n c=teva pic`turi de amoniac. Apoi au îmbunătă]it procesul de produc]ie, ceea ce a f`cut ca \ngr`[`mintele s` devin` ieftine [i abundente – iar omenirea a evitat foametea mondial`.

Z OSwald averyToat` lumea [tie c` Francis Crick [i James Watson au descoperit ADN-ul – numai c` n-a fost a[a. Descoperirea fundamental` fusese f`cut` cu ani înainte de o echip` condus` de biochimistul american Oswald Avery. |n 1944, la Rockefeller University din New York, ei au realizat experimente mig`loase pe bacterii pentru a ar`ta c` ADN-ul transmite informa]ia genetic` de la un organism la altul. Numai c` teoria la mod` atunci era c` proteinele complexe poart` secretul vie]ii – molecula de ADN fiind considerat` prea simpl` pentru a[a ceva. Ani de-a r=ndul, lui Avery i s-a refuzat Nobelul care, de altfel, i s-ar fi cuvenit. Meritele i-au fost recunoscute doar \n anii '60, dup` moartea sa.

ernSt StuecKelBergMul]i au pretins c` li s-a furat Premiul Nobel, dar acest fizician elve]ian are cel pu]in dou` motive \ntemeiate. |n anii '30, el a lansat ipoteza c` for]a responsabil` pentru leg`turile din interiorul nucleului atomilor ar putea fi explicat` prin „particulele de schimb”. Stueckelberg a fost convins de un coleg s` nu publice ideea, doar ca s-o vad` redescoperit` de fizicianul japonez Hideki Yukawa, care a [i c=[tigat Nobelul. Stueckelberg a rezolvat apoi o problem` celebr`, referitoare la interac]iunea luminii cu electronii, dar nu a convins revistele academice s`-i publice articolul. Din nou, al]ii au primit Premiul Nobel pentru asta. ~sta da ghinion!

FridtJOF nanSenNansen este renumit pentru expedi]iile sale la Polul Nord. Pu]ini sunt \ns` cei care [tiu de marile sale descoperiri \n oceanografie [i biologie. El a ar`tat cum se formeaz` ghea]a \n mare, a descoperit prezen]a Curentului Golfului \n ad=ncurile Oceanului Arctic [i a f`cut studii de pionierat asupra sistemului nervos al animalelor marine.

williS lamBSe vorbe[te mult despre energia \ntunecat`, dar pu]ini [tiu c` primele indicii despre aceasta provin dintr-un experiment din 1947, care a avut loc la Columbia University, New York. Lamb [i colegul sù, Robert Retherford, studiau lumina emis` de atomii de hidrogen pentru a ob]ine dovezi privind fluctua]ii cuantice \n vid (emergen]a particulelor [i a antiparticulelor f`r` cauze aparente). Lamb a detectat efectul [i a permis formularea ipotezei energiei \ntunecate.


Ace[tia nu sunt, cu sigurantă, singurii eroi necunoscu]i ai [tiin]ei. Spune-ne cine sunt ceilal]i [i de ce ar merita s` fie faimo[i.

[email protected]

SPune-ne ce crezi

Cei mai mari 10 oameni de [tiin]ăDe care nu ai auzit

10 o

amen

i de {

tiin

}ă

De c

aRe n

u ai

auz

it

AKG-

imAG

es, s

cien

ce p

hot

o l

ibrA

ry x

3 , m

Ary

evAn

s pi

ctu

re l

ibrA

ry x

2,

10 o

amen

i de {

tiin

}ă

De c

aRe n

u ai

auz

it


XXXX

XXXX

XXXX

XXXX

XXXX

X


st`zi suntem aproape [apte milioane pe P`m=nt. Nicio alt` specie nu a avut o a[a de mare

influen]` asupra Planetei – ne-am r`sp=ndit pe toate continentele [i am restructurat suprafa]a [i atmosfera P`m=ntului. Dar nu am fost \ntotdeauna pe primul loc. Noi dovezi [tiin]ifice pun \ntr-o nou` lumin` lupta pentru supravie]uire pe care au dus-o str`mo[ii no[tri \mpotriva celorlalte hominide. A[adar, ce s-a \nt=mplat cu ceilal]i str`mo[i ai omului?

S` ne \ntoarcem \n urm` cu 80.000 de ani: eram doar una dintre cele probabil cinci specii umane care se g`seau pe P`m=nt. Specia noastr`, homo sapiens („om \n]elept”, \n latine[te) reu[ise

s` se impun` \n Africa. |n vestul Eurasiei dominau neanderthalienii, iar descenden]ii lui homo erectus se pare c` trìau \n Indonezia, \n timp ce homo floresiensis („omul din Flores” sau „hobbi]ii”) locuiau \n insula indonezian` Flores. Un dinte [i un os care nu seam`n` cu altele, descoperite \n pe[tera Denisova din Siberia, \n 2008, le-au sugerat recent oamenilor de [tiin]` c` o alt` popula]ie uman` important` - denisovanii – s-ar putea s` fi fost r`sp=ndi]i \n Asia. Undeva pe parcurs, aceste alte specii umane au disp`rut, homo sapiens r`m=n=nd singurul supravie]uitor. Dar ce ne-a f`cut s` c=[tig`m b`t`lia? A fost noroc pur sau a fost vorba de anumite abilit`]i sau atribute care au avut un rol crucial?

Acum 50.000 de ani, homo sapiens a \nvins alte hominide \n lupta pentru supravie]uire

Kate Ravilious ne explic` de ce am reu[it.

Pe propriile picioare

A

StR

~m

o{

ii

om

ulu

i

StR

~m

o{

ii

om

ulu

i

BBC

55

La articoL a contribuit Şi Graham Southorn

XXXX

XXXX

XXXX

XXXX

XXXX

X




S` ne \ntoarcem \n urm` cu 80.000 de ani: eram doar una dintre cele probabil cinci specii umane care se g`seau pe P`m=nt. Specia noastr`, homo sapiens („om \n]elept”, \n latine[te) reu[ise

s` se impun` \n Africa. |n vestul Eurasiei dominau neanderthalienii, iar descenden]ii lui homo erectus se pare c` trìau \n Indonezia, \n timp ce homo floresiensis („omul din Flores” sau „hobbi]ii”) locuiau \n insula indonezian` Flores. Un dinte [i un os care nu seam`n` cu altele, descoperite \n pe[tera Denisova din Siberia, \n 2008, le-au sugerat recent oamenilor de [tiin]` c` o alt` popula]ie uman` important` - denisovanii – s-ar putea s` fi fost r`sp=ndi]i \n Asia. Undeva pe parcurs, aceste alte specii umane au disp`rut, homo sapiens r`m=n=nd singurul supravie]uitor. Dar ce ne-a f`cut s` c=[tig`m b`t`lia? A fost noroc pur sau a fost vorba de anumite abilit`]i sau atribute care au avut un rol crucial?

Acum 50.000 de ani, homo sapiens a \nvins alte hominide \n lupta pentru supravie]uire

Kate Ravilious ne explic` de ce am reu[it.

Pe propriile picioare

A

StR

~m

o{

ii

om

ulu

i

StR

~m

o{

ii

om

ulu

i

BBC

55


Unde am fost|ntr-un timp \n care descoperirile [tiin]ifice [i tehnologice sunt din ce \n ce mai numeroase, suntem cu siguran]` interesa]i s` afl`m ce idei str`lucite de ast`zi ne vor face m=ine via]a mai u[oar`. Dac` ave]i impresia c` progresul tehnologic, de pild`, e ceva ce se \nt=mpl` numai la americani, acolo unde se investe[te mult [i unde cercetarea e la loc de cinste, v` \n[ela]i. Chiar de cur=nd, am avut [ansa s` intru \n contact cu cele mai noi [i mai inspirate idei ale inventatorilor de pe la noi, cu ocazia evenimentului Inventika, ce a avut loc \ntre 5 [i 8 octombrie anul acesta. Aceast` a 15-a edi]ie, organizat` de Romexpo, \mpreun` cu Autoritatea Na]ional` pentru Cercetare {tiin]ific` (ANCS) le-a oferit expozan]ilor ocazia de a-[i face cunoscute ideile at=t \n r=ndul publicului specializat, dar [i \n r=ndul curio[ilor [i iubitorilor de inova]ie. Totodat`, trebuie spus c` evenimentul le-a oferit tinerilor din ciclurile primare, generale, liceale [i universitare posibilitatea de a-[i expune inven]iile, de a lua contact cu lumea fascinant` [i mereu vie a inventicii, dar [i de a se \nscrie \n competi]ia pentru cea mai valoroas` inven]ie a edi]iei, la sec]iunile destinate tinerilor participan]i.

Ce am văzutAtmosfera, competitiv` dar colegial`, mi s-a p`rut benefic` pentru stimularea celor mai interesante [i chiar n`stru[nice idei. De exemplu, am aflat de la inventatorul Ion V=lcu cum putem prinde grupuri \ntregi de [oareci cu ajutorul unui suport \nclinat [i al unui vas ad=nc, dar [i c=t de simpl` [i necostisitoare ar fi produc]ia unor ciocane g=ndite pentru a elimina necesitatea de a ]ine cuiele \n m=n`, [i de a risca astfel o

accidentare. Plimb=ndu-m` printre standuri, bulversat` de num`rul [i de ciud`]enia exponatelor, mi-a atras aten]ia o „ma[inu]`” verde pe trei ro]i, care p`rea s` semene \ntruc=tva cu celebra biciclet` special` cu auto-echilibru, Segway. Am aflat interes=ndu-m` la stand c` ideea \i apar]ine lui Albert Suvacu [i c` acest vehicul individual de transport reprezint` lucrarea sa de licen]`. Alimentat electric, triciclul poate parcurge distan]e de p=n` la 50km cu o vitez` de 28km/h [i este de dimensiuni mici [i pliabil, astfel c` nu necesit` loc de parcare. |n plus, urmeaz` s` intre \n fabrica]ie! Iat` deci cum o banal` lucrare de licen]` ar putea s` schimbe felul \n care te vei deplasa la serviciu sau la [coal` \n viitorul apropiat.O alt` lucrare universitar`, de master

de data aceasta, s-a transformat

\ntr-un sistem de monitorizare a stupilor de albine. Apicultorii, dar [i consumatorii de miere se vor bucura s` aud` c` acum calitatea produsului final este garantat` cu ajutorul noului sistem de monitorizare. Acesta const` \ntr-un microprocesor [i un emi]`tor, amplasate pe stup, care monitorizeaz` umiditatea, temperatura, frecven]ele sonore [i infraro[ii, transmi]=nd datele c`tre un calculator central [i anun]=nd eventuale modific`ri [i ie[iri din parametrii normali. Am mai v`zut la Inventika un minibran], realizat \n colaborare cu Universitatea din Marsilia, care, aplicat pe corp, diminueaz` durerile de spate [i ame]eala prin \mbun`t`]irea func]ion`rii urechii interne. Eu nu l-am testat, dar mi s-a spus c` a ob]inut toate aprob`rile necesare, fiind deja disponibil online.M-a atras apoi o muzic` pl`cut`, ce venea din direc]ia unuia dintre standuri. Apropiindu-m`, am putut vedea un instrument muzical care ar putea candida cu siguran]` pentru un loc \n topul celor mai ciudate din lume. Este vorba de o harp`... invizibil`! Dou` buc`]i de lemn, a[ezate \n pozi]ie perpendicular`, era tot ce se putea vedea. Trec=nd m=na prin fa]a lor, puteai \ns` s` creezi, pe loc [i f`r` mult` pricepere, muzic` de o calitate mai mare dec=t multe dintre hiturile de la MTV. Cum? |nauntrul celor dou` buc`]i delemn, echipa de la inventeaz`.ro a \ncorporat senzori de lumin`, astfel c` prin mi[carea degetelor modifici cantitatea de lumin` pe care ace[tia o recep]ioneaz`. Sunetele se configureaz` apoi cu ajutorul unui sintetizator muzical. N-a[ vrea s`-i uit pe doi dintre cei mai tineri expozan]i de la Romexpo: Ionu] Budi[teanu [i Radu Sec`tureanu. Ace[tia s-au prezentat cu un produs ce reprezint` o carcas` ecologic` de calculator, confec]ionat` exclusiv din lemn. Se pare c` lemnul ofer` o serie de avantaje la care nu ne-am fi g=ndit: este un bun izolator termic, fonic [i, \n plus, se poate integra perfect cu restul pieselor de mobilier. Av=nd [i un spa]iu de depozitare \ncorporat, cei doi liceeni de 17 ani v` invit` astfel s` intra]i \n era mobilierului multifunc]ional high-tech!Dintre cei 38 de tineri care au prezentat \n total 20 de inven]ii la aceast` edi]ie a evenimentului Inventika, s-au mai remarcat c=[tig`torii locului I la categoria Studii Universitare, care s-au prezentat cu un aparat de zbor f`r` pilot, ce poate fi programat \n avans s` decoleze, s` \ndeplineasc` o misiune [i s` aterizeze apoi \n siguran]`. Printre aplica]iile acestui avion de mici dimensiuni (aprox. 1,5m), ace[tia au men]ionat capacitatea de supraveghere aerian`, de fotografiere, dar [i de monitorizare a nivelului de poluare. Marele premiu i-a revenit \ns` elevului Ionu] Budi[teanu, pentru inventarea unui soft cu ajutorul c`ruia am putea controla calculatorul prin puterea g=ndului! Informatician la numai 17 ani, premiat la Olimpiada Interna]ional` a Inven]iilor \n Informatic` din Statele Unite, Ionu] este doar unul dintre tinerii inventatori rom=ni care ne arat` c`, iat`, progresul tehnologic se \nt=mpl` [i la noi.Plimb=ndu-m` prin pavilionul Romexpo \n care s-a desf`[urat evenimentul, uit=ndu-m` la nenum`ratele exponate – mai simple sau mai complicate, mai n`stru[nice sau mai „serioase” – [i st=nd de vorb` cu tinerii sau mai v=rstnicii inventatori, m-am surprins de multe ori g=ndind despre un anumit produs: „Ce bine ar fi dac` ar ap`rea pe pia]`. Mi l-a[ cump`ra [i eu...”

Ce mai inventămastăzi

XX

XX

XX

XX

XX

XX

Via]amea\n[tiin]`

Jum`tate din cuplul care a ide ntificat structura ADN st` de vorb` cu Louise Ridley desprevfbsy


Cum [oarecii trìesc \n grupuri, capcanele individuale sunt ineficiente

Cum [oarecii trìesc \n grupuri, capcanele individuale sunt ineficiente Irit lortis alit adipissit At,

quisismodo doluptat dolortie dunt lut et nullan utat. Ut dolorer cillaor si.Andigna augait lorer sequations

Acest dispozitiv de monitorizare colecteaz` informa]ii despre stupurile de albine [i semnaleaz` eventuale probleme


scie

nce

ph

oto

lib

rary

Unde am fost|ntr-un timp \n care descoperirile [tiin]ifice [i tehnologice sunt din ce \n ce mai numeroase, suntem cu siguran]` interesa]i s` afl`m ce idei str`lucite de ast`zi ne vor face m=ine via]a mai u[oar`. Dac` ave]i impresia c` progresul tehnologic, de pild`, e ceva ce se \nt=mpl` numai la americani, acolo unde se investe[te mult [i unde cercetarea e la loc de cinste, v` \n[ela]i. Chiar de cur=nd, am avut [ansa s` intru \n contact cu cele mai noi [i mai inspirate idei ale inventatorilor de pe la noi, cu ocazia evenimentului Inventika, ce a avut loc \ntre 5 [i 8 octombrie anul acesta. Aceast` a 15-a edi]ie, organizat` de Romexpo, \mpreun` cu Autoritatea Na]ional` pentru Cercetare {tiin]ific` (ANCS) le-a oferit expozan]ilor ocazia de a-[i face cunoscute ideile at=t \n r=ndul publicului specializat, dar [i \n r=ndul curio[ilor [i iubitorilor de inova]ie. Totodat`, trebuie spus c` evenimentul le-a oferit tinerilor din ciclurile primare, generale, liceale [i universitare posibilitatea de a-[i expune inven]iile, de a lua contact cu lumea fascinant` [i mereu vie a inventicii, dar [i de a se \nscrie \n competi]ia pentru cea mai valoroas` inven]ie a edi]iei, la sec]iunile destinate tinerilor participan]i.

Ce am văzutAtmosfera, competitiv` dar colegial`, mi s-a p`rut benefic` pentru stimularea celor mai interesante [i chiar n`stru[nice idei. De exemplu, am aflat de la inventatorul Ion V=lcu cum putem prinde grupuri \ntregi de [oareci cu ajutorul unui suport \nclinat [i al unui vas ad=nc, dar [i c=t de simpl` [i necostisitoare ar fi produc]ia unor ciocane g=ndite pentru a elimina necesitatea de a ]ine cuiele \n m=n`, [i de a risca astfel o

accidentare. Plimb=ndu-m` printre standuri, bulversat` de num`rul [i de ciud`]enia exponatelor, mi-a atras aten]ia o „ma[inu]`” verde pe trei ro]i, care p`rea s` semene \ntruc=tva cu celebra biciclet` special` cu auto-echilibru, Segway. Am aflat interes=ndu-m` la stand c` ideea \i apar]ine lui Albert Suvacu [i c` acest vehicul individual de transport reprezint` lucrarea sa de licen]`. Alimentat electric, triciclul poate parcurge distan]e de p=n` la 50km cu o vitez` de 28km/h [i este de dimensiuni mici [i pliabil, astfel c` nu necesit` loc de parcare. |n plus, urmeaz` s` intre \n fabrica]ie! Iat` deci cum o banal` lucrare de licen]` ar putea s` schimbe felul \n care te vei deplasa la serviciu sau la [coal` \n viitorul apropiat.O alt` lucrare universitar`, de master


\ntr-un sistem de monitorizare a stupilor de albine. Apicultorii, dar [i consumatorii de miere se vor bucura s` aud` c` acum calitatea produsului final este garantat` cu ajutorul noului sistem de monitorizare. Acesta const` \ntr-un microprocesor [i un emi]`tor, amplasate pe stup, care monitorizeaz` umiditatea, temperatura, frecven]ele sonore [i infraro[ii, transmi]=nd datele c`tre un calculator central [i anun]=nd eventuale modific`ri [i ie[iri din parametrii normali. Am mai v`zut la Inventika un minibran], realizat \n colaborare cu Universitatea din Marsilia, care, aplicat pe corp, diminueaz` durerile de spate [i ame]eala prin \mbun`t`]irea func]ion`rii urechii interne. Eu nu l-am testat, dar mi s-a spus c` a ob]inut toate aprob`rile necesare, fiind deja disponibil online.M-a atras apoi o muzic` pl`cut`, ce venea din direc]ia unuia dintre standuri. Apropiindu-m`, am putut vedea un instrument muzical care ar putea candida cu siguran]` pentru un loc \n topul celor mai ciudate din lume. Este vorba de o harp`... invizibil`! Dou` buc`]i de lemn, a[ezate \n pozi]ie perpendicular`, era tot ce se putea vedea. Trec=nd m=na prin fa]a lor, puteai \ns` s` creezi, pe loc [i f`r` mult` pricepere, muzic` de o calitate mai mare dec=t multe dintre hiturile de la MTV. Cum? |nauntrul celor dou` buc`]i delemn, echipa de la inventeaz`.ro a \ncorporat senzori de lumin`, astfel c` prin mi[carea degetelor modifici cantitatea de lumin` pe care ace[tia o recep]ioneaz`. Sunetele se configureaz` apoi cu ajutorul unui sintetizator muzical. N-a[ vrea s`-i uit pe doi dintre cei mai tineri expozan]i de la Romexpo: Ionu] Budi[teanu [i Radu Sec`tureanu. Ace[tia s-au prezentat cu un produs ce reprezint` o carcas` ecologic` de calculator, confec]ionat` exclusiv din lemn. Se pare c` lemnul ofer` o serie de avantaje la care nu ne-am fi g=ndit: este un bun izolator termic, fonic [i, \n plus, se poate integra perfect cu restul pieselor de mobilier. Av=nd [i un spa]iu de depozitare \ncorporat, cei doi liceeni de 17 ani v` invit` astfel s` intra]i \n era mobilierului multifunc]ional high-tech!Dintre cei 38 de tineri care au prezentat \n total 20 de inven]ii la aceast` edi]ie a evenimentului Inventika, s-au mai remarcat c=[tig`torii locului I la categoria Studii Universitare, care s-au prezentat cu un aparat de zbor f`r` pilot, ce poate fi programat \n avans s` decoleze, s` \ndeplineasc` o misiune [i s` aterizeze apoi \n siguran]`. Printre aplica]iile acestui avion de mici dimensiuni (aprox. 1,5m), ace[tia au men]ionat capacitatea de supraveghere aerian`, de fotografiere, dar [i de monitorizare a nivelului de poluare. Marele premiu i-a revenit \ns` elevului Ionu] Budi[teanu, pentru inventarea unui soft cu ajutorul c`ruia am putea controla calculatorul prin puterea g=ndului! Informatician la numai 17 ani, premiat la Olimpiada Interna]ional` a Inven]iilor \n Informatic` din Statele Unite, Ionu] este doar unul dintre tinerii inventatori rom=ni care ne arat` c`, iat`, progresul tehnologic se \nt=mpl` [i la noi.Plimb=ndu-m` prin pavilionul Romexpo \n care s-a desf`[urat evenimentul, uit=ndu-m` la nenum`ratele exponate – mai simple sau mai complicate, mai n`stru[nice sau mai „serioase” – [i st=nd de vorb` cu tinerii sau mai v=rstnicii inventatori, m-am surprins de multe ori g=ndind despre un anumit produs: „Ce bine ar fi dac` ar ap`rea pe pia]`. Mi l-a[ cump`ra [i eu...”


XX

XX

XX

XX

XX

XX

Via]amea\n[tiin]`

Jum`tate din cuplul care a ide ntificat structura ADN st` de vorb` cu Louise Ridley desprevfbsy



Cum [oarecii trìesc \n grupuri, capcanele individuale sunt ineficiente Irit lortis alit adipissit At,

quisismodo doluptat dolortie dunt lut et nullan utat. Ut dolorer cillaor si.Andigna augait lorer sequations



scie

nce

ph

oto

lib

rary

reportaj: salonul inventika 82 Reportajul nostru despre la cel mai important salon de inventic` din Rom=nia

{tia

}i

c~

?...

... cea mai mare cl`dire alimentat` cu energie solar` acoper` o suprafa]` de 75.000 m² [i e situat` \n Dezhou, \n nordul Chinei? Cl`direa de birouri are forma unui cadran solar [i \[i acoper` toate necesit`]ile energetice cu ajutorul panourilor solare.

De la ce \n`l]ime nu mai au avioanele umbr`?

At=ta timp c=t po]i trasa o linie de la soare c`tre p`m=nt, care trece prin avion, acesta va avea o umbr`. Asta pentru c` fotonii care ar fi ajuns pe sol lovesc \n schimb avionul, deci exist` o suprafa]` de p`m=nt sub avion care e mai \ntunecat` dec=t ar fi \n mod normal.

Dar asta e doar penumbra (zona exterioar`, mai pu]in \ntunecoas` a umbrei). Pentru a avea o umbr` \n adev`ratul sens, avionul trebuie s` blocheze complet soarele, atunci c=nd \l privim de la sol. Soarele are un diametru angular (dimensiunea vizual` a unui obiect exprimat` \n grade) de aproximativ jum`tate de grad, deci cea mai mare altitudine la care avionul poate avea umbr` e aceea la care [i acesta are tot un diametru angular de jum`tate de grad. Fuzelajul unui 747 are cam 6,5 m lungime, deci un calcul trigonometric rapid ne spune c` la \n`l]imi mai mari de 750 m nu va mai avea o umbr` deplin`. {i, desigur, asta e mult sub altitudinea normal` de deplasare pentru avioane. LV

Exper]ii

Este media num`rului de ori \n care clipe[ti zilnic

15.000

Da, \n jurul intr`rii sau pu]in \nùntru, dac` sunt adaptate la umiditate [i nivele sc`zute de lumin`. Unii mu[chi [i

unele ferigi apreciaz` condi]iile umede [i relativ stabile. Ierburile de afar` [i chiar copacii \[i pot extinde r`d`cinile

\n pe[teri, oferind o surs` de nutrimen]i pentru alte creaturi care trìesc \nùntru. Deci \ntr-un fel, [i aceste

plante cresc \n pe[teri. SB

Nu. Punctul de topire al ciocolatei e o proprietate important` care e controlat` cu precizie \n stadiul de produc]ie. Ciocolata trebuie s` se topeasc` \ntre 34˚ [i 36˚C, pentru a fi solid` la temperatura camerei, topindu-se \ns` \n gur`. Gr`simea din lapte scade punctul de topire al ciocolatei, astfel c` produc`torii adaug` alte gr`simi vegetale pentru a compensa. LV

Pot plantele s‘ creasc‘ \n pe[teri?

Oare ciocolata cu lapte se tope[te mai repede dec=t cea neagr`?

Cum sunt puse particulele \năuntrul Marelui Accelerator de Particule?

Particulele care sunt ciocnite \n LHC pentru a dezv`lui secrete cosmice nu provin din ceva mai fermec`tor dec=t o simpl` sticl` cu hidrogen. Const=nd \n electroni singulari care orbiteaz` \n jurul protonilor, ace[ti atomi sunt \nc`lzi]i p=n` c=nd electronii lor sunt \ndep`rta]i, iar protonii care r`m=n sunt apoi direc]iona]i c`tre o serie de acceleratoare care le m`resc viteza. Apoi sunt injecta]i \n LHC prin intermediul unor magne]i uria[i, accelera]i la viteze apropiate de cea a luminii [i ciocni]i unii de al]ii. RM

Q&A Trimite-ne \ntreb`rile tale la:

Focus Q&AFrederic Chopin, nr 1A, sector 2, Bucure[ti

[email protected]

R`spunsuri la \ntreb`rile tale Chiar po]i s` te separi de corp prin medita]ie?Cum poate un automobil s` se conduc` singur?De ce copiilor le plac dulciurile mai mult dec=t adul]ilor? Suntem programa]i genetic s` fim religio[i?

p87 p88 p89 p91

SuSan BLackMoRESusan e visiting professor de psihologie la University of Plymouth. A scris, printre altele, cartea The Meme Machine

RoBERt MatthEwSDup` ce a studiat fizica la Oxford, Robert a \nceput s` scrie c`r]i de popularizare a [tiin]ei. El e visiting reader la Aston University

LuiS ViLLazonLuis a absolvit facultatea de informatic` [i are un masterat \n zoologie la Oxford. Printre altele, el a scris How Cows Reach the Ground

gaREth MitchELLGareth a \nceput ca inginer de transmisiuni, dar ast`zi el realizeaz` emisiunea Digital Planet la BBC World Service

85noiembrie-decembrie 201184 noiembrie-decembrie 2011

thin

ksto

ck x

2, p

hot

olb

rary

.co

m, c

ern

Q&A

{tia

}i

c~

?...





Exper]ii


15.000










Q&A Trimite-ne \ntreb`rile tale la:


[email protected]

R`spunsuri la \ntreb`rile tale Chiar po]i s` te separi de corp prin medita]ie?Cum poate un automobil s` se conduc` singur?De ce copiilor le plac dulciurile mai mult dec=t adul]ilor? Suntem programa]i genetic s` fim religio[i?

p87 p88 p89 p91





85noiembrie-decembrie 201184 noiembrie-decembrie 2011

thin

ksto

ck x

2, p

hot

olb

rary

.co

m, c

ern

Q&A


60

0.0

00

Da. C=nd fulgerul love[te nisipul de cuar] sau de dioxid de siliciu, temperatura se poate ridica u[or peste 1.800˚C [i poate topi particulele de nisip. Acestea fuzioneaz` \n tuburi care se extind pe sol pe o lungime de c=]iva metri pe traiectoria fulgerului. Aceste tuburi se numesc fulgurite sau fulger pietrificat. Sunt aspre \n exterior din cauza boabelor de nisip nefuzionate lipite de suprafa]`, dar interiorul e neted [i sticlos. LV

Poate fi creat‘ sticla la contactul unui fulger cu nisipul? Depinde de ce \n]elegi prin „a trì” [i „ve[nic”. Corpul tù e un ecosistem activ de celule care

se divid, cresc [i mor. Ne baz`m pe diviziunea celular` pentru a repara daunele, dar odat` cu replicarea repetat` pot ap`rea erori \n codul ADN, ceea ce face ca ale noastre celule s` se multiplice necontrolat sub form` de tumori. Pentru a lupta \mpotriva cancerului, celulele sunt programate s` se autodistrug` dup` un anumit num`r de diviziuni. Medicina va reu[i \n cele din urm` s` vindece toate tipurile de cancer, dar dac` am dezactiva complet declan[area suicidului celular, ne-am umple repede de tumori \n tot corpul. Prevenirea complet` a tumorilor nu e probabil posibil`, dat` fiind natura replic`rii ADN.

Dac` ne-am putea clona perfect, pentru a \nlocui fiecare corp succesiv, pe m`sur` ce se uzeaz`, prietenii [i familia ne-ar putea crede nemuritori, dar fiecare clon` tot ar avea experien]a propriei mortalit`]i. Am fi nemuritori numai ca idee, ca o linie de descenden]` regal`.

Sau, dac` ne-am putea vreodat` transfera con[tiin]a \ntr-un calculator, s-ar putea crea o clon` digital` care nu ar muri, dar care n-ar fi o consolare prea mare pentru originalul l`sat \n urm`. Dar chiar [i clona digital` ar fi la mila unui Univers entropic. Cu excep]ia cazului \n care vom descoperi o ie[ire din legile termodinamicii, orice surs` electric` ar alimenta aceast` identitate electronic` se va termina, \n cele din urm`. LV

E posibil ca \ntr-o zi [tiin]a s` ne ajute s` trìm ve[nic?

Prin deshidratarea lor. C=nd o solu]ie puternic` de sare e separat` de o solu]ie mai slab` printr-o membran` semipermeabil` (care permite trecerea moleculelor mici), apa e extras` prin osmoz` de la cea mai slab` c`tre cea puternic`. Alimentele sunt alc`tuite din celule vii cu astfel de membrane, deci apa e eliminat`, iar bacteriile care altereaz` m=ncarea mor. SB

de li

tri e

can

titat

ea d

e ap

` \n

locu

it` p

e se

cund

` de

cea

mai

put

erni

c` p

omp`

di

n lu

me

C=nd \ncepe s‘ bat‘ inima unui fetus?B`taia inimii e detectabil` la mijlocul celei de a patra s`pt`m=ni sau la aproximativ 24 de zile de sarcin`. Inima e primul organ care \ncepe s` func]ioneze la om, ca la to]i embrionii de vertebrate. Se presupune c` inima \ncepe apoi pomparea nutrien]ilor [i oxigenului c`tre toate celulele \n dezvoltare, care se transform` \n piele, oase, ficat [i creier, elimin=nd de[eurile [i dioxidul de carbon.

De fapt e cam ciudat s` te referi la aceast` structur` embrionar` drept „inim`” a copilului pentru c`, la acest stadiu, nu e mai mult dec=t c=teva vase care se contract` pentru a \mpinge s=ngele. Acestea sunt apoi remodelate, unite [i apoi \mp`r]ite \n dou` pompe cu patru camere pentru ca bebelu[ul chiar s` aib` o inim` c=nd se na[te. SB

La fiecare 10 m cobor=]i, presiunea cre[te cu o atmosfer`. La numai 3 m, diafragma ta nu mai mai poate s`-]i umfle pl`m=nii sub presiune. Pentru a compensa asta, echipamentele de scufund`ri furnizeaz` aer la aceea[i presiune ca apa din jurul tù. Asta merge p=n` aproximativ 60 m, dup` care oxigenul la presiune ridicat` devine toxic. Pentru a mai cobor\, trebuie s` reduci concentra]ia de oxigen prin \nlocuirea sa par]ial` cu heliu, care este inert, deci nu reac]ioneaz` cu nimic din corpul tù [i nu e toxic.

Men]inerea unui amestec sigur de gaze pentru a respira la acea presiune e ceea ce limiteaz` ad=ncimea, nu vreun efect de zdrobire. |n cele din urm` presiunea ar face ca enzimele din corp s` \[i modifice forma molecular`, oprind toate procesele metabolice. Cea mai ad=nc` scufundare \nregistrat` \ntr-un costum nonrigid este de 330 m, \ns` ca[alo]ii se pot scufunda p=n` la 3 km. Conservele de carne sunt sterilizate prin aplicarea unei presiuni echivalente cu o ad=ncime de 60 km, deci o presiune letal` e probabil \ntre 3 km [i 60 km. Cea mai ad=nc` zon` a oceanului este de 11 km. LV

La ce ad=ncime a apei te-ar omor\ presiunea?

Cum conserv` sarea alimentele?

gett

y x2

, th

inks

tock

x3,

ph

oto

libr

ary.

com

, sci

ence

ph

oto

lib

rary

|N DOU~ VORBE

Variază frecven]a dislexiei în func]ie de limba vorbită?

Geamul antiglon] e un sandvi[ compus dintr-un plastic transparent \ntre dou` straturi de sticl` obi[nuit`. Prima foaie de sticl` se sparge c=nd e lovit`, disip=nd o mare parte din energia glon]ului. Restul impactului e absorbit de stratul de plastic, care se \ndoaie, dar las` cealalt` sticl` intact`. Materialul e \nt`rit apoi printr-un proces de \nc`lzire [i r`cire numit c`lire. GM

Cum se fac geamurile antiglon]?

|n Marea Britanie, 1 din 10 oameni este dislexic \ntr-o anumit` m`sur`. Ocuren]a e mult mai mic` \n alte ]`ri, precum Italia. Unii cercet`tori cred c` asta se leag` de faptul c` \n limbi precum italiana literele se pronun]` cam la fel, dar \n englez` literele pot sta pentru multe sunete diferite, ceea ce face cititul mai dificil. RM

O erup]ie vulcanic` elibereaz` cantit`]i uria[e de dioxid de carbon – un gaz de ser` puternic. Dar, \n medie, cantitatea e cam de 100 de milioane de tone pe an – de-abia 1% din cantitatea produs` de activit`]ile umane. Mult mai important` e cantitatea de praf care reflect` lumina, eliberat` \n timpul unei erup]ii, care poate declan[a o r`cire global`. RM

Ce procent din gazele de ser‘ provine de la vulcani?

Q&A Q&A


60

0.0

00


Poate fi creat‘ sticla la contactul unui fulger cu nisipul? Depinde de ce \n]elegi prin „a trì” [i „ve[nic”. Corpul tù e un ecosistem activ de celule care

se divid, cresc [i mor. Ne baz`m pe diviziunea celular` pentru a repara daunele, dar odat` cu replicarea repetat` pot ap`rea erori \n codul ADN, ceea ce face ca ale noastre celule s` se multiplice necontrolat sub form` de tumori. Pentru a lupta \mpotriva cancerului, celulele sunt programate s` se autodistrug` dup` un anumit num`r de diviziuni. Medicina va reu[i \n cele din urm` s` vindece toate tipurile de cancer, dar dac` am dezactiva complet declan[area suicidului celular, ne-am umple repede de tumori \n tot corpul. Prevenirea complet` a tumorilor nu e probabil posibil`, dat` fiind natura replic`rii ADN.





de li

tri e

can

titat

ea d

e ap

` \n

locu

it` p

e se

cund

` de

cea

mai

put

erni

c` p

omp`

di

n lu

me







gett

y x2

, th

inks

tock

x3,

ph

oto

libr

ary.

com

, sci

ence

ph

oto

lib

rary

|N DOU~ VORBE


Geamul antiglon] e un sandvi[ compus dintr-un plastic transparent \ntre dou` straturi de sticl` obi[nuit`. Prima foaie de sticl` se sparge c=nd e lovit`, disip=nd o mare parte din energia glon]ului. Restul impactului e absorbit de stratul de plastic, care se \ndoaie, dar las` cealalt` sticl` intact`. Materialul e \nt`rit apoi printr-un proces de \nc`lzire [i r`cire numit c`lire. GM





Q&A Q&A

Fii creativ cu

Canonp28

60Matematica lumii

din jurul nostru

66Cum a fost f`cut primul Atlas al Crierului Uman

54de ce am c=[tigat b`t`lia evolu]iei

torr

eso

l

MegaPixel



Uzina electric` pe baz` de panouri solare Gemasolar, care se afl` \n Spania, l=ng` Sevilla, este prima din lume de o asemenea dimensiune.

Func]ioneaz` prin canalizarea c`ldurii din sistemul sù de oglinzi circulare \n rezervoare de sare topit`. Aceste rezervoare ating temperaturi de p=n` la 500°C, aliment=nd \n timpul nop]ii turbinele cu aburi. Nu se [tie \nc` dac` uzina va fi la fel de eficient` iarna.

„Gemasolar a atins acest nivel de productivitate \n ultima s`pt`m=n` din iunie, \n timpul unor zile cu un nivel excelent de radia]ii solare”, declar` Toby Kellner, de la Centrul pentru Tehnologii Alternative din Marea Britanie. „Nu se [tie dac` uzina ar putea merge permanent [i \n timpul unei s`pt`m=ni \nnorate sau iarna.”

Un loc sub soare

juan

car

los

mu

noz

/nat

ure

pl.c

om




Dă pe-afară

MegaPixel



MegaPixel


MegaPixel


Bombele artizanale reprezint` una dintre principalele amenin]`ri la adresa trupelor din Irak [i din Afganistan, iar acest simulator este folosit pentru a antrena militarii s` le detecteze \nainte ca acestea s` explodeze. Solda]ii din Humvee se afl` \ntr-un mediu creat cu ajutorul unor imagini luate la fa]a locului, \nso]ite de fum, zgomot [i mi[care. Dac` bomba nu este identificat`, militarii sunt zg=l]=i]i de o „explozie” care poate genera o for]` de p=n` la 4G.

Non-mortal combat


MegaPixel


nas

a

MegaPixel


Peisajul arctic alb [i monoton este perturbat de submarinul militar american USS Annapolis. Submarinul tocmai a spart un strat de un metru de ghea]` \n tim pul unuia dintre exerci]iile regulate ale marinei SUA, destinat test`rii echipajului [i submarinului \n condi]iile dure ale Nordului \nghe]at.

Submarinele americane de aici patruleaz` pentru a proteja pescuitul [i comer]ul naval din Alaska, precum [i exploat`rile de gaz [i de petrol.

Submarinul nuclear USS Annapolis are suficient combustibil pentru a r`m=ne \n ad=ncuri 30 de zile. Ar fi fost oricum nevoit s` ias` la suprafa]` o dat` la 90 de zile, pentru a se aproviziona.

Spărgătorul de ghea]ă


D~-NE

UN

Fii al`turi de noi pe pagina de facebook[i afl` ultimele nout`]i \n materie

de [tiin]`, tehnologie [i viitor

LIKE

CRISTINABOGDAN

BR+NDU{A ANA

ANU}A

LAURA

LAURA

HORIHORIA

IRINA

ANETALAUREN}IU

SANDU

PETRE

CORNEL

RALUCASEBASTIAN

HORIASANDA

MARCEL

HORIA

SILVIU

SMARANDA

B~LAN

GABRIEL

DIANA BORBU

NORICAJENICA

MARIA

IOVAN

MIHAI

MIHAIL

MI{U

SORIN

CLARA

OCTAVIAN

FLORENTINA

SERAFIM

BR+NDU{A

TUDOR

ANDREI

LAUREN}IU

ELENA

EVA

IULIA

L~CR~MIOARAALEXANDRU

ROMIC~

ANDREEA

MONAM~D~LINJAN

ROBERT

GETA

CAMI

MATEI

MIRCEA

C~T~LIN MARGAHEKTOR

TOMA

OANA

OTILIA

GHEORGHE

ALIN

MARCU

LUCA

SILVIU

RADU

ADRIAN

CONSTANTINDAVID

FLORIN

DORINABALINT

TINA

IANCU

GEORGEANDRATUDOR

VALENTINMANUELA

MIRCEA IOANZAMFIRA {TEFAN

R~ZVAN

RAMONA

IANCU

SERGIU

ELAEUGEN

GHEORGHI}~

LAVINIAIULIAN

EDDA

ION CARMEN

PETRUMARIETA

M~D~LINA

MARIUS

ANI{OARADANA ANGELA

JANA

CRI{AN

ALINABARBU

C~LIN

PETRE

TEODOR

TIBERIU

ZAMFIR

BRIGITTA

SZILÁRDMONICA

ANGHEL

ANCA

HAJNI

VASILE HORTENSIA

CRISTINA

ORTENSIA

JAN

MITIC~

SORIN

facebook.com/sciencefocusmagazineromania

EUGEN

BADEA

BOGDANA

UpdateSe \nt=mpl` acum

nov.-dec. 2011

Ce trebuie s` [tii


SCIENCE PH

OTO LIBRARY X2

p17p18p20p22p25

Tutankhamon, „\ngropat \n grab`”Mantia care te face invizibil Ap` curg`toare pe Marte? Fabrici \n spa]iu|n favoarea energiei atomice

T ocmai a avut loc un important salt \nainte \n \ncercarea de a crea forme de via]` noi, capabile s` produc` droguri, vaccinuri [i

combustibili. Unii biologi, cum este Craig Venter, \ncearc` s` produc` organisme cu totul noi – al]ii \ns` modifi c` doar codurile genetice ale organismelor existente. Printre cei din urm` se num`r` bioinginerul Farren Isaacs de la Yale University, care, \mpreun` cu colegii sì, a g`sit o nou` metod` de a modifi ca genetic bacteriile, astfel \nc=t acestea s` devin` fabrici minuscule de producere a proteinelor.

„|ncepem s` adùg`m noi func]ionalit`]i”, spune Isaacs. „A[a c` organismele modifi cate pot fi folosite ca ma[ini de producere mai efi cient` a medicamentelor pe baz` de proteine, a unor noi tipuri de enzime industriale cu propriet`]i noi [i a unor biomateriale [i polimeri noi”.

|n interiorul ADN-ului, genele dau instruc]iuni de producere a proteinelor. Genele \nsele sunt alc`tuite din „cuvinte” de c=te trei litere, numite „codoni”, care constau din combina]ii ale celor patru perechi de baz` („litere”) – A, T, C [i G. Cei mai mul]i dintre cei 64

de codoni codifi c` anumi]i aminoacizi – elementele din care sunt f`cute proteinele – \ns` TAG, TAA [i TGA sunt „codoni stop”. Ace[tia \i spun mecanismului celulei s` nu mai sintetizeze aminoacizi [i s` elimine nou-creata structur` ca protein`.

Echipa lui Isaacs a \nlocuit mai mul]i codoni TAG cu codoni TAA \n celule provenite de la 32 de tipuri de bacterii escherichia coli. Apoi, ei au combinat \n mod repetat perechi ale acestor tipuri pentru a crea o bacterie \n care to]i cei 314 codoni TAG au fost elimina]i. Echipa se concentreaz` acum pe pasul urm`tor – modifi carea mecanismului intern al celulelor de bacterii, astfel \nc=t, atunci c=nd codonii TAG sunt reintrodu[i, ace[tia s` produc` aminoacizi [i proteine folositoare.

{i al]i cercet`tori au creat aminoacizi artifi ciali, \ns` doar acum s-a putut ajunge \n situa]ia \n care un codon s` nu lucreze dec=t pentru noi. |n toate celelalte cazuri, codonii produceau aminoacizi at=t naturali, c=t [i artifi ciali. „M` a[tept s` se g`seasc` mult mai multe utiliz`ri la care nici nu ne-am g=ndit \nc`”, a adùgat Isaacs.

Forme de via]` sinteticeRescrierea ADN-ului bacteriilor le transform` \n uzine chimice

O abordare complementar`Geneticianul inovator Craig Venter a anun]at anul trecut crearea primei celule vii controlate exclusiv de un ADN produs de oameni. Venter [i colegii sì au creat o copie sintetic` a unui genom bacterian existent [i au transplantat-o \ntr-o celul` a unei bacterii diferite. Aceasta s-a transformat apoi \n specia descris` \n codul genetic creat artifi cial, replic=ndu-se de peste un miliard de ori.

}inta ultim` a lui Venter este aceea de a crea forme de via]` noi pornind de la zero. Echipa sa lucreaz` deja cu companii farmaceutice [i energetice pentru a crea organisme care s` produc` vaccinuri noi [i combustibili nepoluan]i.

Implanturi injectabile p24

Ce trebuie s` [tii


Pìanjenul, care trìe[te \n Europa [i Asia, colecteaz` aerul de la suprafa]` \n fi ricelele sale de p`r, iar apoi elimin` aerul care formeaz` o bul` pe sub p=nza pe care o ]ese \ntre plante. Ecologii [i fi ziologii din Australia [i Germania au descoperit acum c` acest „clopot de scufundare” mai [i

absoarbe oxigenul – ceea ce-i permite pìanjenului s` r`m=n` sub ap` pentru perioade lungi. Cercet`torii au descoperit acest lucru monitoriz=nd nivelul oxigenului [i utiliz=nd sonde de fi br` optic` \nùntrul [i \n vecin`tatea bulei de aer.



Update

16

STEF

AN H

ETZ,

CO

RBIS


Chimi[tii de la Getty Conservation Institute, chema]i de Consiliul Suprem al Antichit`]ilor din Egipt, au descoperit \n aceste pete un pigment numit melanin`, indiciu al prezen]ei ciupercilor sau bacteriilor. Biologii de la Harvard University au fost chema]i [i ei pentru a analiza microbii din morm=nt. „Analiza secven]ei [ADN-ului] ne-a permis s` identifi c`m microbii asocia]i cu e[antioane prelevate de la morm=nt”, declar` Dr Archana Vasanthakumar, membru al echipei de la Harvard. „Totu[i, nu am



Urm`torul obiectiv este identifi carea microbilor care au produs petele. P=n` acum, rezultatele ob]inute de cercet`tori indic` faptul c` microbii nu sunt activi. De fapt, analiza fotografi c` sugereaz` c` petele maronii au r`mas neschimbate din 1922, atunci c=nd morm=ntul a fost deschis pentru prima dat`. Prin urmare, acestea nu mai prezint` un risc pentru s`n`tate.



ULTIMELE CIFRE



33-40


15

13

2


noiembrie-decembrie 2011 17noiembrie-decembrie 2011



Tehnologia de scanare a inten]iilor (FAST), care folose[te indicatori precum fi xitatea privirii, f`r` a recurge la senzori corporali,

pentru a evalua probabilitatea ca persoana scanat` s` fi e terorist, a trecut primul test \n Statele Unite.







masculul alfa.



oamenii cu venituri mici\mb`tr=nesc mai repede.






VE{TI BUNE VE{TI PROASTE

Frunze pentru lilieci

Norii au origini cosmice

BOTANIC~

CLIMATOLOGIE

O plant` ag`]`toare din p`durea tropical` cubanez` a dezvoltat frunze concave care creeaz` un ecou pentru semnalele transmise de liliecii de care planta are nevoie pentru polenizare. Frunzele de Marcgravia evenia emit un ecou puternic [i multidirec]ional, cu o semn`tur` acustic` stabil`. Testele f`cute de cercet`torii de la University of Bristol [i de la dou` institute germane au ar`tat c` liliecii g`sesc de dou` ori mai repede ecoul oferit de asemenea frunze, \n compara]ie cu alte tipuri de frunze.

Experimentele de laborator realizate la centrul european de cercetări nucleare CERN ne ajut` s` \n]elegem cum se formeaz` norii. Rezultatele de la CERN arat` cum razele cosmice (particule subatomice cu sarcin` din spa]iu) gr`besc formarea complexului de acid sulfuric [i vapori de ap` numit aerosoli \n atmosfera superioar`. Se crede c` aerosolii duc la formarea pic`turilor din nori. |n]elegerea modului \n care se formeaz` norii va ajuta la estimarea mai precis` a efectelor norilor asupra climei.

ESEN}IALSUB LUP~

Cele mai importante [tiri din lumea [tiin]ei

Mantii invizibile

Hobbitul e [i el om

Cea mai \ntunecată planetă

Adio ouălor de plesiozaur

FIZIC~ ASTRONOMIE

ANTROPOLOGIEPALEONTOLOGIE

P=n` acum au ap`rut doar \n paginile c`r]ilor cu Harry Potter, dar iat` c` oamenii de [tiin]` sunt pe cale s` creeze o mantie care te face invizibil. Curb=nd lumina \n jurul unui obiect, aceste mantii \l pot face invizibil. P=n` acum, mecanismul a func]ionat pentru o parte redus` a spectrului de lumin` vizibil`. Un student de la University of St Andrews a conceput acum o „sfer` invizibil`” care func]ioneaz`, cel pu]in \n teorie, pentru toate lungimile de und` ale radia]iilor electromagnetice.

Departe de sistemul nostru solar, cea mai \ntunecat` planet` descoperit` p=n` acum a fost numit` TrES-2b. Exoplaneta absoarbe 99 la sut` din lumina care cade pe ea, ceea ce o face mai neagr` dec=t c`rbunele. TrES-2b este un uria[ gazos cam c=t Jupiter de mare, descoperit ini]ial \n 2006. Analizele recente, f`cute cu ajutorul telescopului spa]ial Kepler, sugereaz` c` temperatura ridicat` a exoplanetei \mpiedic` formarea norilor care ar reflecta lumina vizibil`.

Un nou studiu sugereaz` c` Homo floresiensis (hobbitul indonezian) poate s` fi fost o variant` diform` a lui Homo sapiens, mai cur=nd dec=t o alt` specie. Se discut` de ceva vreme deja dac` este vorba de o alt` specie sau nu. Examinarea craniilor hominidelor indoneziene cu creier mic, realizat` la Columbia University, pare s` sus]in` ideea c` ace[tia erau de fapt Homo sapiens care sufereau de microcefalie. Fosila veche de 18.000 de ani a fost descoperit` pe insula indonezian` Flores \n 2003.

Plesiozaurii, dinozauri cu g=t lung care cutreierau m`rile, n`[teau pui, nu depuneau ou`. Până de curând, se credea că erau reptile şi depuneau ouă, dar biologul Dr F. Robin O’Keefe, de la Marshall University, Statele Unite, a observat c` o fosil` de plesiozaur, femel` adult`, pe care o preg`tea pentru muzeu, avea un fetus \nùntrul sù. Ou`le de reptile au coaja tare [i trebuie depuse pe uscat, iar plesiozaurii erau prea mari s` fi putut s` se t=rasc` pe ]`rmuri.

Ce este?Este o nou` form` de circuite electronice care pot fi aplicate pielii umane. Circuite sub]iri [i fl exibile exist` deja de ceva vreme – dar nu sufi cient de maleabile. Aceasta a reprezentat o problem` deoarece integrarea circuitelor electronice [i a pielii ofer` perspective aproape nelimitate, de la senzori medicali la telefoane mobile care s` poat` fi purtate pe bra].

Cum func]ioneaz`?Tehnologia, numit` „electronic` epidermic`”, a fost creat` de inginerii de la University of Illinois, Urbana-Champaign. Ei au reu[it s` aplatizeze [i s` mic[oreze componente precum diodele sau semiconductorii p=n` la dimensiunile unui co[ de pe piele. Toate aceste componente sunt ata[ate de un „elastomer”, un polimer cu un nivel de elasticitate similar cu cel al pielii.

Cum se ata[eaz` de corp?Elastomerul se aplic` pe piele cu ap`, ca un tatuaj temporar. Se lipe[te f`r` a fi nevoie de adezivi.

Care sunt utiliz`rile?|n primul r=nd, \n medicin`; poate fi folosit` [i \n sport, de pild`. P=n` \n prezent, pielea inteligent` a putut s` citeasc` b`tìle inimii, s` detecteze contrac]iile musculare [i s` monitorizeze activitatea laringelui \n timp ce subiectul vorbea. |n acest din urm` experiment, calculatorul conectat la piele a putut diferen]ia \ntre cuvintele „sus”, „jos”, „st=nga” [i dreapta”.

C=nd o vom vedea utilizat`? Cercet`rile de-abia au \nceput, dar echipa poate s` lanseze produsul \n 2012, \ntr-un proiect \n cooperare cu Reebok, pentru o aplica]ie de monitorizare a sportivilor.

Pielea inteligentă

PRES

S AS

SOCI

ATIO

N, N

ASA,

AN

NA

KLIM

ES/E

RNIE

CAR

BON

E/U

MAS

S AM

HER

ST, T

HE

BIG

SPAC

E BA

LLO

ON,

RAL

PH M

ANGE

LSD

ORF

F/RA

LPH

SIM

ON

/SCI

ENCE

, JO

HN

RO

GERS

Frunzele verzi concave ale plantei Marcgravia evenia au evoluat pentru a le permite liliecilor s` le g`seasc` mai u[or

Circuitele epidermice sunt aplicate pielii ca un tatuaj temporar

18 noiambrie-decembrie 2011

Update

Gena amprentelor

GENETIC~

Cercet`torii israelieni au descoperit gena responsabil` pentru o boal` foarte rar` care-i afecteaz` pe cei care nu au amprente. O variant` a genei numite SMARCAD1 a fost identifi cat` prin compara]ia dintre ADN-ul unei familii elve]iene cu adermatoglyphia [i cel al subiec]ilor care nu sufereau de aceast` boal`. Pasul urm`tor este \n]elegerea rolului genei \n formarea amprentelor. Ipoteza este c` gena ajut` celulele s` se suprapun` \n etapele timpurii ale dezvolt`rii fetusului.

Oile ne \ncurcă socotelile

ECOLOGIE

Ron]ìelile unor animale cum sunt oile pot afecta dimensiunile inelelor copacilor \ntr-o m`sur` mai mare dec=t fenomenele meteo. Descoperirea poate \mbun`t`]i precizia estim`rilor cu privire la clima din trecut pe baza analizei inelelor din interiorul trunchiurilor de copac. Cercet`torii au izolat \n ]arcuri din mun]ii Norvegiei turme cu un num`r diferit de oi, timp de nou` ani. Compara]ia dintre diametrul inelelor de mesteac`n, temperatur` [i num`rul oilor a permis evaluarea efectelor fi ec`rui factor.

19noiambrie-decembrie 2011

Homo fl oresiensis:

o nou` specie sau doar un om diform?

GENETIC~

Homo fl oresiensis:

o nou` specie sau doar un om diform?

Dup` un deceniu de cùt`ri, astronomii au g`sit cele mai reci corpuri cere[ti. Piticele Y fac parte din familia piticelor maronii – obiecte asem`n`toare stelelor, dar cu mas` prea mic` pentru a suporta fuziunea cu hidrogen. Acestea ar fi aproape imposibil de observat printr-un telescop optic, dar, cu ajutorul telescopului cu infraro[ii WISE de la NASA, astrofi zicienii au dat de urma celor [ase pitice Y aflate la 40 de ani-lumin` de la Soare. Una dintre ele are o temperatur` de doar 25°C. „Piticele maronii pe care le descoperisem p=n` acum aveau o temperatur` apropiat` de cea a unui cuptor de g`tit”, ne spune J. Davy Kirkpatrick, de la California Institute of Technology. „Acum am ie[it din buc`t`rie spre zonele mai reci din cas`”.

CELE MAI RECI STELE

Asteroidul 2005 YU55 are 400m \n diametru [i va trece la o distan]` de 325.000 km de Terra pe 8 noiembrie. Este cel mai mare asteroid care s-a apropiat de noi \n ultimii 17 ani, dar nu reprezint` o amenin]are imediat`. Orbita sa actual` ne permite s` estim`m c` nu va avea loc un impact pentru cel pu]in 100 de ani.

A murit oare Mozart din cauza lipsei de vitamin` D? Exist` din ce \n ce mai multe dovezi c` o defi cien]` \n „vitamina soarelui” contribuie la apari]ia unui num`r mare de boli, iar muzicianul a suferit de multe boli p=n` la moartea sa, la 35 de ani. Mozart a trìt la Salzburg [i la Viena, unde nivelurile de raze UV-B sunt prea sc`zute iarna pentru a permite corpului s` produc` vitamin` D. El avea [i obiceiul de a lucra noaptea [i de a dormi ziua, ceea ce a contribuit la defi cien]a sus-pomenit`.

Diferen]ele genetice sunt responsabile pentru mai mult de jum`tate din varia]ia \n inteligen]` uman`, conform unui nou studiu. Cercet`torii au examinat codul genetic \n cazul a peste 3.500 de oameni, care au fost testa]i din punct de vedere al cuno[tin]elor [i al abilit`]ilor de rezolvare a problemelor. 40 la sut` din varia]ie dup` primul criteriu [i 51 la sut` dup` cel de-al doilea pot fi explicate prin diferen]e \n alc`tuirea ADN-ului.

Anomalia Pioneer, care sugera c` ar putea fi o problem` cu teoria gravita]iei, poate fi ast`zi explicat`. |n anii ’80, navetele NASA Pioneer 10 [i 11 au \nceput brusc s` decelereze atunci c=nd au p`r`sit sistemul solar. Una dintre explica]iile propuse a fost aceea c` gravita]ia ac]iona diferit la mare distan]` de Soare. |ns` cercet`torii de la Jet Propulsion Laboratory din SUA au ob]inut dovezi conform c`rora decelera]ia scade – observa]ie consistent` cu ipoteza conform c`reia c`ldura emanat` de la plutoniul din navet` \i modifi ca traseul. Efectul plutoniului scade pe m`sur` ce acesta \[i pierde propriet`]ile.

PE SCURT

Update

60 DE ANILa doar 26 de ani, chimistul Luis Miramontes, angajat al companiei farmaceutice Syntex din Mexic, sintetiza noretindrona, o molecul` care va fi \ncorporat` \ntr-una dintre primele pilule contraceptive.

20 DE ANISonda spa]ial` american` Galileo realiza primul zbor pe l=ng` un asteroid (951 Gaspra).

CE SE |NT+MPLA

|N URM~ CU


NAS

A/JP

L-CA

LTEC

H, O

RGAN

ISAT

ION

FO

R TR

OPI

CAL

STU

DIE

S/TE

AM N

ETW

ORK

PAR

TNER

SHIP

D=rele de pe suprafa]a lui Marte ar putea dovedi

existen]a apei curg`toare

|nregistr`rile sondei NASA Mars Reconnaissance Orbiter arat` c` este posibil s` existe ape curg`toare pe Planeta Ro[ie, \n timpul celor mai calde luni. D=rele \ntunecate, asem`n`toare unor degete, care apar pe unele pante de pe Marte, ofer` sprijin ipotezei cu privire la existen]a vie]ii pe Marte.

Aceste d=re apar la sf=r[itul prim`verii mar]iene [i se men]in p=n` \n iarn`. Observa]ii repetate au identifi cat aceste schimb`ri sezoniere pe suprafa]a unor pante abrupte afl ate la mijlocul emisferei sudice a planetei.

„Cea mai bun` explica]ie pentru aceste observa]ii este prezen]a apei s`rate”, spune Alfred S. McEwen, profesor de geologie planetar` la University of Arizona. „Aceast` ipotez` explic` cel mai bine observa]iile, dar nu exist` dovezi

directe privind prezen]a apei, ceea ce \nseamn` c` trebuie luate \n considera]ie [i alte ipoteze.”

McEwen spune c` o explica]ie alternativ` ar fi c` este vorba de vreun „şuvoi uscat” – dar tot el adaug`: „Nu [tim cum s` explic`m observa]iile \n acest caz”.

Atunci c=nd a fost folosit un echipament de pe sond`, un spectrometru, nu au fost detectate indicii cum c` ar fi vorba de ap`. S-ar putea ca apa s` se evapore rapid sau s` fi e vorba de r=uri subterane afl ate la mic` ad=ncime.

Aceste rezultate sunt cele mai semnifi cative indicii de p=n` acum privitoare la existen]a apei \n stare lichid` pe Marte. Locurile respective sunt sufi cient de calde \nc=t s` permit` existen]a apei curg`toare s`rate. Apa \nghe]at` a fost deja detectat` la mic` ad=ncime, \n regiunile mai apropiate de poli.

Ape curg`toare pe Marte?

Via]a animalelor din unele dintre cele mai s`lbatice p`duri a fost fi lmat`. |ntr-un prim studiu, camere cu senzori de mi[care au fost amplasate \n 60 de loca]ii din America de Nord [i de Sud, Africa [i Asia.

Studiul arat` c` atunci c=nd le sunt distruse habitatele, speciile insectivore, cum sunt furnicarii [i unele primate, dispar primele. Erbivorele, pe de alt` parte, sunt mai pu]in sensibile.

Peste 50.000 de imagini au surprins exemplare din 105 specii din locuri precum p`durea Bwindi din Uganda. Cercet`torii, condu[i de Dr Jorge Ahumada, de la organiza]ia Conservation International, au descoperit c` p`durile mai mari, nefragmentate, pot sus]ine animale cu alimenta]ie [i dimensiuni variate.

60 DE ANILa doar 26 de ani, chimistul Luis Miramontes, angajat al companiei farmaceutice Syntex din Mexic, sintetiza noretindrona, o molecul` care va fi \ncorporat` \ntr-una dintre primele pilule contraceptive.

20 DE ANISonda spa]ial` american` Galileo realiza primul zbor pe l=ng` un asteroid (951 Gaspra).

Via]a animalelor din unele dintre cele mai s`lbatice p`duri a fost fi lmat`. |ntr-un prim studiu, camere cu senzori de mi[care au fost amplasate \n 60 de loca]ii din America de Nord [i de Sud,

surprins exemplare din 105 specii din locuri precum p`durea Bwindi din Uganda. Cercet`torii, condu[i

Camere de luat vederi \nregistreaz` efectul schimb`rilor de habitat asupra animalelor

Animalele, la ele acasă

AdvertoriAl

Încă din primii ani, proiectul minier de la Roșia Montană a captat atenția publicului prin complexitatea sa și prin influența majoră pe care o va avea asupra economiei, mediului și oamenilor, nu numai în zona Roșia Montană, dar și la nivel național. Din punct de vedere tehnic, proiectul își propune să devină un nou reper în industria minieră la nivel mondial. Principalele argumente sunt tehnologia avansată care va fi folosită în exploatare și standardele ridicate de siguranță luate în calcul în proiectare. Ca în cazul oricărui proiect industrial de anvergură, proiectul minier dă naștere multor întrebări. Una dintre ele: cât de sigur este barajul iazului de decantare?

Roșia Montană astăzi, vedere panoramică a fostelor cariere de stat.

Barajul minier de la Roșia Montană, unul dintre cele mai sigure din lumeIazul de decantare care va adăposti materialul steril rezultat în urma extragerii aurului ar urma să fie amplasat în Valea Corna. „Am ales 13 amplasamente alternative, pe baza unor criterii de mediu, geologice şi hidrologice. În final, am optat pentru Valea Corna pentru că este căptuşită cu o manta naturală, un strat care îi conferă impermeabilitate”, precizează Horea Avram, vicepreşedinte de mediu al RMGC. Barajul se va înălța progresiv de-a lungul celor 16 ani ai proiectului și va atinge, în final, o înălțime de 185 de metri. Din suprafaţa de 300 de hectare a acestuia, doar 10-15% va fi acoperită cu apă pe tot parcursul exploatării. Modul în care sterilul este depozitat aici face ca apa să se adune la „coada“ iazului, în partea opusă barajului, ca o măsură de siguranță, pentru că astfel se elimină presiunea. La Corna, barajul se va construi din roci de carieră cu caracteristicile geomecanice și principiile barajelor pentru retenție de apă, ceea ce îi va conferi un grad mare de siguranță. Barajul este proiectat de una dintre cele mai prestigioase firme de profil din lume, compania americană Montgomery Watson Harza (MWH), împreună cu cei mai buni specialiști români în domeniu. Această firmă nord-americană a proiectat și a construit peste 50% dintre marile baraje de iazuri de decantare din lume și niciodată, niciun

baraj proiectat de ei nu a fost afectat serios de vreun incident”, spune Cătălin Hosu, manager regional de comunicare al RMGC.

Măsuri suplimentare de siguranțăLa Roșia Montană va mai exista şi o instalație pentru decianurare, care să curețe sterilul înainte ca acesta să fie depozitat în iazul de decantare, iar riscurile scad enorm odată cu reducerea concentrațiilor de cianură.Dincolo de măsurile de siguranță luate în privința barajului, concentrația de cianură din iazul de decantare este mai mică decât limita impusă de normele legislației de mediu a UE, ceea ce duce la o scădere semnificativă a riscurilor. Astfel, normele europene impun un nivel maxim de cianură la descărcarea sterilului în iaz de 10 miligrame la litru. Testele de laborator realizate de experții RMGC arată că sterilul ce urmează a fi depozitat în iazul de decantare de la Roșia conține între 5 și 7 miligrame la litru încă din primele zile ale exploatării. „Concentrația de cianură ar deveni periculoasă doar dacă o persoană ar bea 20 de litri din această apă într-un interval de timp de numai o oră”, explică Hosu. Prin urmare, avantajele de proiectare ale barajului de la Roșia Montană fac aproape sigură eliminarea riscurilor legate de o potențială deversare a iazului de decantare.Barajul prevăzut în proiectul Roşia Montană a fost evaluat în detaliu sub aspectul riscurilor, iar experţii, atât români cât şi internaţionali, au confirmat că este de 100 de ori mai sigur decât barajele iazurilor de decantare existente în lume.

Iaz de decantare - altceva decât lac de acumulareAnalizele au luat în considerare scenarii critice, inclusiv toate modalităţile posibile de nefuncţionare a barajului Corna în condiţiile unor factori declanşatori extremi, de tipul unui cutremur neobişnuit de mare – 8 grade pe scara Richter, deşi specialiștii spun că intensitatea maximă în zona Roşia Montană este de 5,7 grade – şi un eveniment de precipitaţie extremă într-o perioadă de 24 de ore. Documentaţia tehnică a barajului a fost analizată şi avizată de către autoritatea naţională în domeniu, Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor (CONSIB), şi conform acestui aviz, Ministerul Mediului a emis acordul nr. 27 din 29.06.2010 de funcţionare în siguranţă a barajului Corna. „Un iaz de decantare funcţionează diferit faţă de un lac de acumulare. La un iaz de decantare modern, aşa cum va fi cel de la Roşia, între apa din iaz şi fundul văii există un strat de 70 de metri de nisip compactat şi deshidratat (în primii 2-3 ani, iar la finalul exploatării acesta crește la peste 150m), iar sub acesta este o membrană impermeabilă, numită în limbaj de specialitate engineered liner, care nu lasă să treacă infiltraţiile. Chiar în cazul exploatărilor vechi – să nu uităm faptul că zona Apusenilor este plină de vechi iazuri de decantare unde au existat ape cu urme de cianură – Baia de Arieş, Gura-Barza Brad, sau metale grele și ape acide, cum sunt cele de la Roșia Poieni sau Roșia Montană (Seliște și Gura Roșiei) etc. – care au funcţionat fără măsuri de precauţie suplimentare şi totuşi nu s-au fisurat la niciun cutremur în ultimii 60 de ani”, a adăugat specialistul în aspecte de mediu al RMGC, Horea Avram.

Secretele barajului de la Roșia Montană

Zonă minieră ecologizată în Germania: un proiect minier modern lasă zona reabilitată și revegetată. Și la Roșia Montană se va proceda la fel, iar reabilitarea va începe încă din timpul funcționării minei.

Update

35 DE ANISta]ia orbital` Viking 2 \ncepe ocolul \n jurul lui Marte, fotografi ind posibile destina]ii ale unei misiuni umane.

20 DE ANIDevine activ primul site de internet, info.cern.ch, unde se explic` ce \nseamn` World Wide Web [i cum se poate ob]ine un browser. Site-ul a fost creat de Sir Tim Berners-Lee.

CE SE |NT+MPLA

|N URM~ CU


SCIE

NCE

PHOT

O LI

BRAR

Y, P

HOTO

LIBR

ARY.

COM

O companie de construc]ii britanic` dezvolt` o tehnologie care ar permite ca echipamente grele, precum panourile solare, s` fi e construite \n spa]iu.

Tehnologia ar dep`[i unul dintre principalele obstacole \n calea explor`rii [i exploat`rii spa]iului – costul transportului unor echipamente mari \n afara c=mpului gravita]ional al P`m=ntului. Compania Magna Parva, din Marea Britanie, specializat` \n tehnologie destinat` „mediilor ostile”, proiecteaz` instala]ii de fabricare automat` care s-ar afl a pe orbita terestr` - sau chiar pe o alt` planet` - [i ar produce componentele necesare construirii [i \ntre]inerii sateli]ilor [i altor sta]ii spa]iale.

„|n acest moment, atunci c=nd construim aceste structuri mari care s` fi e folosite \n spa]iu, trebuie s` le proiect`m \n a[a fel \nc=t s` poat` \nc`pea \ntr-o navet`”, spune Andrew Bowyer, directorul fi rmei. „Dac` le-am putea fabrica \n spa]iu, am putea ignora aceste limit`ri. Proiectan]ii ar putea

a[adar s` creeze structuri mai simple, mai u[oare, pentru c` nu ar mai avea nevoie s` ia \n calcul gravita]ia P`m=ntului. S-ar elimina astfel [i costurile transportului cu racheta.”

Unul dintre procesele de produc]ie esen]iale ale sistemului propus de Magna Parva, Off Planet Manufacturing and Assembly (COPMA), este „pultruziunea”. Acesta este procesul prin care un material cum este fi bra de sticl` este tras \n r`[in` \nainte de a c`p`ta o form` specifi c`.

O fabric` spa]ial`, cum este cea dezvoltat` de Magna Parva, ar putea s` ajute chiar \ncerc`rilor de a trimite astronau]i pe Marte, ceea ce ar presupune ca navetele s` fi e lansate din spa]iu. „Tehnologia ar putea s` ajute la crearea infrastructurii necesare unei misiuni pe Marte”, spune Bowyer.

Obiectivul major al Magna Parva, declar` Bowyer, este acela de a avea un sistem COMPA \n spa]iu \n urm`torii 10 ani.

|n cur=nd, componentele sta]iilor spa]iale [i ale sateli]ilor vor fi construite \n spa]iu

Electricitatea static` este mai complicat` dec=t se credea

Fabricile se mut` pe orbit`

Se pare c` tot ce-am \nv`]at despre electricitatea static` se dovede[te a fi gre[it. Mul]i dintre noi [tiu c` ni se ridic` p`rul dac` ne frec`m capul de un balon sau dac` ne scoatem c`ciula de l=n`. Explica]ia tradi]ional` a fost c` electronii cu sarcin` negativ` se transfer` de la p`r la balon, ceea ce \nseamn` c` p`rul devine \nc`rcat pozitiv, iar balonul \nc`rcat negativ. Ace[ti opu[i se atrag, ceea ce ridic` fi rele de p`r.

Iat` cum cercet`torii de la Northwestern University au descoperit recent c` lucrurile sunt pu]in mai complicate. Cu ajutorul microscopiei de poten]ial de suprafa]` (KPFM), care poate detecta sarcinile electrice, ei au afl at c` ambele obiecte, \n momentul frec`rii, au por]iuni aleatoriu \nc`rcate negativ [i pozitiv. O suprafa]` este \n general pozitiv` pentru c` include mai multe por]iuni pozitive dec=t negative – [i viceversa. Acest dezechilibru creeaz` atrac]ia.

Surprize statice

Noi modele 3D ne arat` cum s-au transformat insectele din ordinul opiliones (cosa[ii) \n ultimii 300 de milioane de ani. Modelele ofer` noi dovezi c` dou` variet`]i ale opilionilor cu opt picioare au fost printre primele creaturi care au evoluat \n forma lor actual`. Cercet`torii de la Imperial College London au studiat str`vechile insecte f`r` s` distrug` rocile sau fosilele \n care fuseser` prin[i cosa[ii, cu ajutorul tomografi ei computerizate.

{i, \n sf=r[it...{i, \n sf=r[it...

Modelele 3D arat` c` str`mo[ii

cosa[ilor seam`n` mult cu rudele lor din ziua de azi

P=n` la 75 la sut` din bacteriile din aerul pe care-l respir`m vin de la fecalele de c=ine. Cel pu]in, dac` te afl i \n Detroit sau \n Cleveland \n timpul iernii. O echip` de cercet`tori de la University of Colorado a afl at c` la fel de multe bacterii provin vara de la frunze [i sol. Iarna \ns`, atunci c=nd nu mai sunt frunze, iar z`pada acoper` p`m=ntul, fecalele de c=ine devin principala surs`. Concentra]ia de bacterii este \ns` foarte mic`, ceea ce \nseamn` c` riscurile de s`n`tate sunt neglijabile.

Cum func]ioneaz`:

Cosa[ii de demult Bacterii r`t`citoare


UpdatePR

ESS

ASSO

CIAT

ION,

IMPE

RIAL

CO

LLEG

E LO

ND

ON,

ILUS

TRAŢ

II D

E PA

UL

WO

OTTO

N

Până acum, înlocuirea unui os era o operaţie relativ simplă pentru un chirurg - exist` metale [i plastic care rezolv` problema. |nlocuirea ]esuturilor moi, mai ales a celor ale fe]ei, precum obrajii sau buzele, s-a dovedit mai difi cil`.

Acum \ns`, speciali[tii \n inginerie medical` de la Johns Hopkins University au dezvoltat un material injectabil care poate fi implantat cu ajutorul luminii. Acesta permite reconstruirea ţesuturilor pierdute ca urmare a accidentelor sau a bolilor.

Mai \nt=i, chirurgul injecteaz` gelul sub suprafa]a pielii, apoi acesta este confi gurat \nainte de a deveni solid, cu ajutorul unui fascicul de lumin` verde.

Un studiu-pilot asupra implanturilor a fost realizat deja \n Canada [i se sper` ca, dac` vor exista sufi ciente fonduri, vor putea deveni disponibile pe parcursul urm`torului an.

Implanturi injectabile pentru obraji sub]iri

Implantul, alc`tuit dintr-o combina]ie de acid hialuronic (un material biologic) [i glicol polietilen` (un polimer sintetic), este injectat sub piele. Nu este nevoie de interven]ie chirurgical`.

Materialul este maleabil, astfel \nc=t poate fi confi gurat prin masare.

LED-uri verzi sunt proiectate pe suprafa]a pielii. Anumite lungimi de und` ale luminii determin` formarea leg`turilor \ntre moleculele de glicol polietilen`, solidifi c=nd implantul.

1

2

3


R`spunsul scurt este „Nu”. Dar iat` c`, \n toat` lumea, se construiesc tot mai multe reactoare nucleare, \n ciuda

controverselor st=rnite de dezastrul nuclear de la Fukushima. {tirile despre accident [i imaginile cu exploziile au confirmat temerile multora \n leg`tur` cu centralele nucleare.

|nc` afl`m ve[ti despre Fukushima. Cercet`torii de la University of California au dat publicit`]ii recent un studiu care arat` c` radia]ii cu sulf-35 provenite de la centrala afectat` pot fi detectate pe coasta de vest a SUA. Raportul indic` \nc` o dat` dimensiunile accidentului, dar trebuie spus c` nivelurile radia]iilor din California nu prezint` riscuri pentru s`n`tate.

Reactoarele nucleare convertesc energia emanat` de fisiunea nuclear` (atunci c=nd atomii sunt diviza]i) \n c`ldura care converte[te apa \n aburi, iar, la r=ndul lor, ace[tia pun \n mi[care turbinele care produc electricitate. Pericolul cu reactoarele nucleare – [i care va persista indiferent de proiect – este expunerea la materialele radioactive produse \n miezul reactorului. Problemele se ivesc atunci c=nd materialul radioactiv din miez este eliberat \n mediul ambiant. Asta s-a \nt=mplat la Fukushima [i, pe scar` mai mare, la Cernob=l.

Adev`rul este c` nicio metod` de producere a energiei nu poate fi sut` la sut` sigur`. |n 1975, atunci c=nd barajul lacului de acumulare Banqaio din China a cedat, au murit pe loc 20.000 de oameni, iar \n timp – 150.000. C`rbunele, gazul [i petrolul cauzeaz` zeci de mii de mor]i \n fiecare an.

Explozia de la Cernob=l din 1986 a provocat mai pu]in de 50 de mor]i din cauza expunerii acute la radia]ii. Iar celelalte dezastre nucleare care au devenit sinonime pentru accidente groaznice - Three-Mile Island, iar acum Fukushima – au provocat zero decese ca urmare a expunerii acute la radia]ii.

Siguran]a centralelor atomice se \mbun`t`]e[te mereu. Reactoarele bazate pe presurizarea apei sunt mai sigure dec=t cele mai vechi, cum este cel de la Fukushima, bazate pe fierbere.

Se poate spune c`, aduc=nd mereu \n discu]ie

problema siguran]ei, cei din industria nuclear` au creat a[tept`ri imposibil de satisf`cut în rândul publicului. Aten]ia mass-media nu ajut` nici ea. Datele cu privire la radia]ii sunt citate la [tiri f`r` a se men]iona nivelurile de periculozitate. De fapt, un corp omenesc tipic, s`n`tos, este \nc`rcat de radioactivitate provenit` de la carbonul-14 produs de interac]iunea razelor cosmice din atmosfer` cu potasiul-40, care a fost prezent \n momentul form`rii P`m=ntului [i care este acum prins \n ]esuturile [i mu[chii din corpul nostru. Potasiul-40 este prezent \n organism la niveluri mult mai mari dec=t cele din reportajele de la Fukushima.

Asta nu \nseamn` c` trebuie s` ignor`m poten]ialul de risc al radia]iilor. Pentru tehnicienii care se zbat s` repare o uzin` nuclear` unde a avut loc un accident este nevoie de monitorizarea atent` a nivelului radia]iilor. Efectele acestora

asupra s`n`t`]ii sunt bine [tiute [i pot fi cuantificate folosind date de la bombardarea nuclear` a Japoniei din 1945 – culmea ironiei! Ar mai fi de adăugat un lucru esen]ial: pe l=ng` isteria mediatiz`rii incidentelor, leg`tura psihologic` dintre energia nuclear` [i armele nucleare poate c` ne \mpiedice s` avem o perspectiv` ra]ional` asupra celei dint=i.

Trebuie să ţinem seama de felul în care este percepută energia nucleară. De[i autorit`]ile poate c` ar fi dispuse s` permit` construirea de centrale, nu-i deloc sigur c` acestea vor fi ridicate. Protestele publice [i costurile producerii de energie nuclear` le-ar putea \mpiedica. Alternativa ar fi \ns` o capacitate energetic` opera]ional` cu mult sub necesit`]i.

“Cărbunele, gazul [i petrolul provoacă zeci de mii de mor]i \n fiecare an”

Va fi vreodată energia nucleară sută la sută sigură?

Paddy Regan este profesor de fizic` la University of Surrey şi cercetător asociat la Wright Nuclear Structure

Laboratory, Yale University

Cu Paddy Regan

CHESTIUNEA ARZ~TOARE

Ar trebui s` dezvolt`m industria nuclear` [i \n Rom=nia?

[email protected]

SPUNE-NE CE CREZI

26

Update


{tiin]a nu vinde iluzii. Pe acestea [i le cultivă fiecare, după imagina]ia lui.

E simplu. Bine, trebuie s` te pricepi totu[i la genetic`. Sau s` ai un prieten care se pricepe. S` ai acces

la un laborator [i la o baz` de date interna]ional` cu material genetic uman. Apoi s`-]i faci un site pe care s`-i anun]i pe cei interesa]i c` î[i pot descoperi str`mo[ii cu ajutorul testelor genetice contra unei sume care poate fi transferat` online. Asta-i tot! E[ti în business. Restul e marketing, trebuie s` te asiguri c` ai pre]uri competitive, c`ci concuren]a e dur`, s` oferi bonusuri, pachete promo]ionale [i, mai mult decât orice, s` ie[i în întâmpinarea dorin]ei de celebritate care se ascunde în fiecare dintre noi. De pild`, s` î]i anun]i poten]ialii clien]i c` le po]i spune dac` sunt rude cu Gingis Han sau cu Thomas

Jefferson, cu Maria Antoaneta sau cu orice alt` personalitate din istorie de la care a r`mas material genetic.

Poate c` vi se pare c` e o glum`, dar nu e deloc! Exist` ast`zi o mul]ime de astfel de companii care ofer` servicii de identificare genetic` a genealogiei (pentru preten]io[i, exist` chiar una cu sediul în Oxford). Da]i un search pe Internet dup` “genetic genealogy”, ca s` v` convinge]i. Eu am vizitat trei site-uri, din curiozitate. Pre]urile difer` în func]ie de tipul de teste pe care le dore[te clientul. Po]i solicita un test ADN pe linie matern` sau pe linie patern`. Sau ambele, fire[te. Unele companii ofer` [i o proiec]ie geografic` a liniilor genealogice, adic` î]i arat` cam pe unde au trìt ilu[trii tì str`mo[i.

Urm`rind ghidul de pe unul dintre site-uri, mi-am amintit de Marx care spunea c` religia este opiul popoarelor. {i m` întrebam, amuzat, ce ar fi zis ast`zi despre promisiunile nùcitoare pe care ni le serve[te, din când în când, [tiin]a. Cum era cam cârcota[, probabil c` ar fi decretat c` [tiin]a vinde iluzii, în cazul `sta iluzia celebrit`]ii prin str`mo[i. Trebuie s` fie ceva nemaipomenit s` afli c` e[ti înrudit cu Gingis Han sau cu {tefan cel Mare! În fond, “Moldova nu e a mea [i nici a voastr`! Ci a urma[ilor urma[ilor no[tri.” Parc` a[a zicea str`bunul...

În spatele acestor oferte îns` chiar e ceva. Sau cineva. Sunt savan]i serio[i [i dedica]i, analize [i cercet`ri reale [i solide. Nu e nicio potlog`rie la mijloc, chiar po]i s` afli dac` str`mo[ii tì au trìt în Africa sau \n Asia, dac` au h`l`duit prin preeriile din America de Nord sau prin vìle Caucazului. {tiin]a nu vinde iluzii. Pe acestea [i le cultiv` fiecare, dup` imagina]ia lui. Odat` ce ai aflat c` ai sânge albastru, po]i s` te lauzi în fa]a prietenilor, s` revendici un castel, s` intri în politic`. Sau s` nu faci nimic din toate astea [i s` te por]i ca [i pân` atunci.

Unii consider` c` aceast` mercantilizare a [tiin]ei este degradant` pentru savan]i. Dac` suntem îns` cinsti]i, va trebui s` recunoa[tem c` este un lucru absolut firesc. În lumea de azi totul are o valoare de schimb, totul poate fi vândut [i cump`rat. {i nu exist` niciun motiv pentru care produsele cercet`rii [tiin]ifice s` fie o excep]ie. Descoperirea genealogiei cu ajutorul geneticii nu este decât o g`selni]` dintre multe altele. Exist` [i alte minun`]ii: de pild`, servicii de “pet cloning”, realizate de companii care î]i ofer` [ansa de a-]i clona animalul de companie favorit. Sun` ca [i cum am trì în viitor, nu? Poate c` a[a [i este... Enjoy!

Ghidul savantului întreprinz`tor sau cum s` faci bani cu ajutorul geneticii

Analistul

Lauren]iu Staicu

DAn

hil

liAr

D.CO

.Uk


Asociat` cu suferin]ele din Gulag sau cu tortura din serialele TV, hr`nirea cu insecte [i larve duce cu g=ndul la \nfometare [i pedeaps`. Aceast` „hran` primitiv`” ar trebui s` fi e \n meniul viitorului.

Problem`: producerea de hran` pentru \nc` dou` miliarde de oameni (p=n` \n 2050), \n condi]ii de nesiguran]` privind evolu]ia climei. Solu]ia: insecte cu con]inut nutritiv ridicat, care se \nmul]esc rapid [i consum` de[euri.

Exper]ii alimentari ai ONU au \nceput s` ia \n serios ideea, mul]umit` unei echipe de cercet`tori danezi. La Universitatea Wageningen mi s-a ar`tat o \nc`pere plin` de cutii \n care se aflau tot soiul de chestii, cum ar fi musca Hermetia illucens, greieri [i g=ndaci argentinieni. Obiectivul este transformarea materialelor necomestibile – cum sunt pleava sau de[eurile din canalizare - \n m=ncare delicioas`. Dar cercet`torul principal, profesorul Arnold van Huis, este \ngrijorat de dispari]ia obiceiului tradi]ional de a m=nca insecte din unele ]`ri africane, \nlocuit de adoptarea unor obiceiuri culinare occidentale.

Bart Hogebrink, de la Food Factory Foundation, a realizat cercet`ri de pia]` \n Africa, iar rezultatele sugereaz` c` gusturile se schimb`. |n Malawi, cei mai mul]i oameni sunt dispu[i s` m`n=nce insecte, dar \n Kenya, ]ar` mai occidentalizat`, acestea sunt privite ca m=ncarea s`racului [i tolerate doar ca ingredient.

Bart spune c` trebuie s` \nv`]`m s` accept`m g=ndacii. Pentru a ne stimula poft a, el a conceput [i o re]et`: a f`cut biscui]i \n care a \nlocuit jum`tate din cantitatea de fìn` de gr=u cu fìn` de g=ndaci. Rezultatul a fost o fìn` dens`, cu gust de alune. Cred totu[i c` departamentul de marketing va avea de furc`. C=nd le ofeream din ce-mi r`m`sese, prietenii \mi r`spundeau de regul`: „G=ndacii s` stea mai bine \n spatele dulapurilor, nu pe raft ”.

Ghiveci cu mu[te sau cu [email protected]

SPUNE-NECE CREZI

Hrana viitorului are [ase picioare

Eco-scepticul

Tom Heap

COMENTATORII NO{TRI

AnalistulLauren]iu Staicu

Laurenţiu şi-a luat doctoratul în 2002, cu o teză în domeniul fi losofi ei ştiinţei. În prezent este conferenţiar şi directorul Departamentului de Filosofi e Teoretică la Universitatea din Bucureşti.

Viitorologul Lesley Gavin

Ghicitoare profesionist`, Lesley a lucrat pentru British Telecom ca viitorolog, dup` o carier` \n afaceri. Este consilier la Comisia European` [i consultant al mai multor companii.

Insider Henry Gee

Senior editor pentru respectata publica]ie [tiin]ifi c` Nature, Henry este autorul mai multor volume, printre care The Science of Middle Earth.

Eco-scepticulTom Heap

Tom este expert \n tot ce \nseamn` ecologie. Este prezentatorul emisiunilor Panorama, la BBC One, [i Costing the Earth, la Radio 4, unde pune sub semnul \ntreb`rii prejudec`]ile \n materie.

Medicul Michael Mosley

Dup` studii de medicin`, Michael s-a al`turat BBC [i a devenit prezentator, scriitor [i produc`tor. Este omul cu [tiin]a de la The One Show [i a prezentat documentarul TheStory of Science.

Cea mai important` contribu]ie a britanicilor la cultura mondial` este probabil fi sh and chips. Mai exact,

cod \n pesmet cu cartofi pr`ji]i, piure de maz`re, sare, o]et [i ketchup. Afl `m tot timpul c=te ceva despre acest fel de m=ncare.

Organiza]ia care se cheam` – nici mai mult, nici mai pu]in – „Consor]iul de Secven]ionare a Genomului Cartofi lor” a dezvăluit recent genomul cartofului \n Nature. La doar c=teva s`pt`m=ni, Dr kjetill Jakobsen [i colegii sì de la Universitatea din Oslo au prezentat genomul pe site-ul publica]iei. Iar Proiectul Interna]ional de Secven]ionare a Genomului Ro[iilor deslu[e[te \n prezent genomul ro[iilor din ketchup. Genomul maz`rii (piure!) nu e \nc` gata: [tim deja care sunt genele, trebuie doar s` le punem \n ordine.

La zece ani dup` secven]ionarea genomului uman pentru prima oară, o realizare comparabil` cu aselenizarea, procedura a devenit obi[nuit`. A[a cum e [i normal, cercetările se \ndreapt` acum spre animalele domestice [i plantele de cultur`. Avem \ns` c=teva surprize.

S` lu`m cartoful, de pild`. E o plant` vital` pentru securitatea noastr` alimentar`, dar se [tia foarte pu]in p=n` de cur=nd despre aceast` vegetal` - de exemplu, de ce formeaz` tuberculii pe care-i m=nc`m o tr`s`tur` unic` la plantele din familia sa.

Cartoful are \n jur de 39.000 de gene – ceva mai mult dec=t cele 20.000-25.000 din genomul uman. De ce at=t de multe? Ei bine, cartoful are mai mult de 800 de gene

dedicate rezisten]ei la boli precum mana care a provocat Foametea Irlandez` din anii ’40 ai secolului al XIX-lea. Vom putea crea cartofi mai rezisten]i dac` afl `m ce fac aceste gene. Lec]iile pe care le \nv`]`m de la cartofi se pot dovedi folositoare pentru producerea unor tipuri noi de ro[ii, tutun, piper, vinete etc.

Iar acum – despre cod: genomul sù publicat de cur=nd ofer` unele rezultate nea[teptate legate de s`n`tate. Codul i-a fascinat mereu pe oamenii de [tiin]` deoarece nu pare s` aib` anticorpi, dar

nu d` niciodat` semne de boal`.

Codul are doar 22.000 de gene, comparabil cu

genomul uman, dar mult mai pu]ine dec=t cartoful, care este \n aparen]` mai simplu. Sare \n ochi absen]a genelor care

ar fi creat anticorpi ca r`spuns fa]` de

amenin]`rile la adresa sistemului imunitar la care

pe[tele ar fi putut fi expus \n trecut. A[a func]ioneaz` vaccinurile: corpul \nva]` s` recunoasc` boala prin expunere la o variant` nedùn`toare („moart`”). Codul nu are un sistem imunitar care reac]ioneaz` astfel. |n schimb, de imunitatea codului se ocupă de zece ori mai multe gene dec=t la om. Acest lucru este unic (din c=te [tim p=n` acum) la vertebrate, iar descoperirea \i va ajuta pe cresc`torii de cod, dat fi ind c` \n libertate pe[tele este amenin]at cu dispari]ia. |n acela[i timp, se deschide astfel o fereastr` c`tre sistemul imunitar, prea pu]in \n]eles, ceea ce ne poate duce spre alte descoperiri fundamentale \n leg`tur` cu reac]ia animalelor la boli.

Avem codul genetic pentru pe[te cu cartofi pr`ji]i; se preg`te[te ketchup-ul

InsiderHenry Gee


THE

WH

ITE

BALA

NCE Opiniile [i recomand`rile din Focus sunt libere de orice presiuni sau

ingerin]e. Primim asisten]a [i ofertele de produse de la companii comerciale doar \n condi]iile \n care sunt asigurate integritatea [i independen]a editorial`, f`r` excep]ie. Acolo unde este necesar, ajutorul primit din afara redac]iei este clar men]ionat.

Vremea dependen]eiDependen]a secolului este telefonul mobil pentru c` este de

nelipsit dac` se poate s` avem c=t mai multe c=te unul pe fi ecare re]eaCosmote, Orange, Vodafone [i s` st`m cu ele \n buzunare sau \n geant`...Eu unul a[ propune s` se fabrice un telefon cu trei simuri dac` nu exist`... deja. Am devenit dependen]i de orice de televizor de ]ig`ri de pescuit de fotbal de haine de droguri de orice... ne intra \n s=nge [i nu mai sc`p`m...Articolele dvs sunt un semn de alarm` pt cei dependen]i de tot

ce te face s` nu renun]i [i s` fi i dependent pe via]`...Gheorghe Stan, e-mail

Cursa spa]ialÀm citit \n num`rul 2 al revistei un articol foarte

interesant care detaliaz` decizia grea pe care Agen]ia Spa]ial` European` trebuie s` o ia \n 2013 cu privire la fi nan]area misiunii de mare complexitate din cadrul programului Cosmic Vision. M-au impresionat toate cele trei proiecte prezentate \n articol. Din p`cate, fondurile sunt limitate, \n bun` m`sur` pentru c` NASA

a suferit ni[te rectifi c`ri bugetare severe din cauza economiei sl`bite a Statelor Unite, for]=nd agen]ia spa]ial` american` s` se retrag` cel pu]in par]ial dintre aceste poten]iale misiuni. Aparent, NASA ar urma s` aib` un rol minor \n aceste misiuni, l`s=nd greul pe spatele ESA. Din fericire, ESA este \ntr-un proces de reorganizare a Jupiter Ganymede Orbiter (misiunea care ar trebui s` confi rme sau s` infi rme existen]a apei [i posibil chiar a vie]ii pe doi sateli]i importan]i ai lui Jupiter) [i, mai mult, proiectul pare s` se bucure de sprijin [i din partea comunit`]ii interna]ionale.Mihail-Valentin Cernea , e-mail

VIZITEAZ~-NEPE facebook.com/

sciencefocusmagazineromania

Tehnologia modern` ne ofer` noi tipuri de obsesii. Dar, spune Paul Parsons, \n]elegem totodat` mai multe despre propriile sl`biciuni

tim cu to]ii cum e s` fim obseda]i de ceva. Fie ai o sl`biciune pentru c=te un pahar,

fie \]i modifici maniacal pagina de Facebook – sau pur [i simplu de abia a[tep]i s` ajungi acas` pentru a vedea o telenovel`.

Statisticile din Marea Britanie vorbesc de la sine. 20% dintre britanici sunt fum`tori. Num`rul dependen]ilor de droguri este de ordinul sutelor de mii, iar 10% recunosc c` iau o form` sau alta de narcotice ilegale. |n plus, aproape un sfert din popula]ie e at=t de atras` de m=ncare, \nc=t din punct de vedere clinic, sunt obezi. Mai mult de 23% din populaţie depăşeşte cantitatea de alcool recomandat` pe s`pt`m=n`, un britanic g=lg=ind \n medie peste 11 litri de alcool etilic pur pe an. Iar obsesia cu lumea online e at=t de mare \nc=t foarte mul]i \[i petrec o or` pe zi sau mai mult modific=ndu-[i

status-ul pe Facebook \n timpul orelor de serviciu.

Noi descoperiri|ntr-o vreme \n care manifest`m o

lips` evident` de voin]`, neurologii ne dezv`luie o nou` imagine a adic]iei [i a proceselor cerebrale din spatele ei. Dependen]a de substan]e, precum consumul de droguri [i adic]iile comportamentale, ca jocurile de noroc, privite \nainte ca lucruri distincte, se dovedesc a fi aspecte diferite ale aceleia[i afec]iuni subiacente.

Noi cercetări explică de ce unii dintre noi pot doar cocheta cu activit`]i care dau dependen]`, \n timp ce al]ii sunt prin[i de la prima \ncercare. Odat` cu aceast` nou` \n]elegere a adic]iei vine [i perspectiva unor noi tratamente ce i-ar putea elibera pe mul]i de sub tirania ei. Şi vine la momentul potrivit. Tehnologiile precum internetul ne tenteaz` mereu cu

{

ADIC}IIle secolului 21

Septembrie-Octombrie 2011 Septembrie-Octombrie 2011

Illu

sTra

TiO

N b

y xx

x

ad

ic}i

ile

S

ecO

lulu

i 21

ad

ic}i

ile

S

ecO

lulu

i 21

30 31

Trei echipe de oameni de [tiin]` care sper` s` exploreze Universul concureaz` pentru un jackpot de peste un miliard de dolari. Una singur` va putea c=[tiga. Lewis Dartnell ne prezint` concuren]ii.

va primi banii.Echipele din spatele fiec`rui proiect,

care num`r` fiecare \n jur de 50 de oameni de [tiin]`, \nt=mpin` provoc`ri serioase. Una dintre acestea a fost concuren]a – pe lista scurt` a ESA s-au aflat 50 de proiecte. |ns` \n ultimele luni, sarcina lor a devenit mult mai dificil` pentru c` NASA, care pl`nuia s` contribuie la suma final`, a anun]at c` se retrage din cauz` c` a cam r`mas f`r` bani. A[a c`, cercet`torii europeni trebuie s` g`seasc` o cale de reu[it` f`r` dolarii americanilor.

Fiecare proiect va mobiliza resurse inginere[ti redutabile. Dup` lansare, Ganymede ar trebui s` c`l`toreasc` peste 390 de milioane de kilometri pentru a intra pe orbita lui Jupiter. De acolo, sonda ar trebui s` trimit` date, inclusiv imagini de \nalt` rezolu]ie, \napoi c`tre P`m=nt, ceea ce le-ar oferi cercet`torilor cea mai

xist` forme de via]` ciudate [i uluitoare pe lunile lui Jupiter? Ce se \nt=mpl` \n apropierea

gùrilor negre – cele mai misterioase fenomene din Univers? {i nu cumva poate fi dovedit` una din teoriile aparent neverosimile ale lui Einstein, aceea c` exist` v=rtejuri \n spa]iul \nsu[i?

Acestea sunt doar unele din \ntreb`rile care vor primi, poate, r`spuns de la cele trei sonde spa]iale imense propuse de c`tre cei mai mari savan]i europeni. Chiar acum, echipele de cercet`tori \[i prezint` proiectele pentru cei 900 de milioane de euro puse la dispozi]ie de Agen]ia Spa]ial` European` (ESA). Banii vor permite ca aceste proiecte pe h=rtie s` devin` sonde spa]iale care vor c`l`tori p=n`-n cele mai \ndep`rtate zone ale Sistemului Solar. Problema este c` doar unul dintre ele

va primi banii.

care num`r` fiecare \n jur de 50 de oameni de [tiin]`, \nt=mpin` provoc`ri serioase. Una dintre acestea a fost concuren]a – pe lista scurt` a ESA s-au aflat 50 de proiecte. |ns` \n ultimele luni, sarcina lor a devenit mult mai dificil` pentru c` NASA, care pl`nuia s` contribuie la suma final`, a anun]at c` se retrage din cauz` c` a cam r`mas f`r` bani. A[a c`, cercet`torii europeni trebuie s` g`seasc` o cale de reu[it` f`r` dolarii americanilor.

inginere[ti redutabile. Dup` lansare, Ganymede ar trebui s` c`l`toreasc` peste 390 de milioane de kilometri pentru a intra pe orbita lui Jupiter. De acolo, sonda ar trebui s` trimit` date, inclusiv imagini de \nalt` rezolu]ie, \napoi c`tre P`m=nt, ceea ce le-ar oferi cercet`torilor cea mai

Banii vor permite ca aceste proiecte pe

Edetaliat` perspectiv` asupra planetei [i lunilor sale.

International X-ray Observatory va putea s` detecteze din spa]iu radia]iile emise de cele mai dramatice fenomene din Univers, cum sunt stelele care explodeaz`, gùrile negre [i stelele neutronice – r`m`[i]e ale stelelor mari care au disp`rut.

Iar echipa din spatele Antenei Spa]iale cu Interferometru Laser pl`nuie[te s` construiasc` o flot` de trei navete spa]iale care ar urma s` fie plasate la cinci milioane de kilometri distan]` una de alta, [i care ar putea detecta mi[c`ri de 20 de trilionimi de metri (o lungime mai mic` dec=t diametrul unui atom de heliu) în spa]iul dintre ele. Aceste mi[c`ri ar putea confirma ipoteza lui Einstein.

ESA va elimina un finalist la \nceputul anului viitor – iar c=[tig`torul va fi declarat \n 2014.

detaliat` perspectiv` asupra planetei [i lunilor sale.

putea s` detecteze din spa]iu radia]iile emise de cele mai dramatice fenomene din Univers, cum sunt stelele care explodeaz`, gùrile negre [i stelele neutronice – r`m`[i]e ale stelelor mari care au disp`rut.

Spa]iale cu Interferometru Laser pl`nuie[te s` construiasc` o flot` de trei navete spa]iale care ar urma s` fie plasate la cinci milioane de kilometri distan]` una de alta, [i care ar putea detecta mi[c`ri de 20 de trilionimi de metri (o lungime mai mic` dec=t diametrul unui atom de heliu) în spa]iul dintre ele. Aceste mi[c`ri ar putea confirma ipoteza lui Einstein.

\nceputul anului viitor – iar c=[tig`torul va fi declarat \n 2014.

Miza uria[ă a cursei spa}iale

Miz

a u

ria

{~

a

cu

rs

ei s

pa}i

aLe

Miz

a u

ria

{~

a

cu

rs

ei s

pa}i

aLe

septembrie-Octombrie 2011septembrie-Octombrie 2011 7574

illu

stra

tio

n b

y pa

ul

wo

otto

n

Lumea graviteaz` c`tre lucruri stupide [i neînsemnate, pentru c` sunt mai u[or deabsorbit [i se potrivesc cu instinctele noastre de maimu]`. Marele accelerator departicule din Elve]ia nu prime[te atât de mult` atentie la [tiri. Acolo sunt 10.000de oameni de stiin]` care creeaz` gùri negre, iar noi ne gândim la divor]ulColumbenilor. Parc` trìm într-un fi lm. Lucrurile cu adev`rat infrico[`toare suntprea mult pentru unii oameni - ace[tia parc` nu vor sa [tie ce se ascunde în spatele u[ii. E mult prea înspìmânt`tor. Vrem s` ne control`m mini-lumea noastr`

- s` avem un grup restrâns de prieteni [i s` trìm într-o comunitate restrâns`, s` ne cunoa[tem mediul în care trìm. Când începi s` te gânde[ti la ideea unui univers infi nit, probabil nu doar unul, ci un numar infi nit de universuri este mult prea mult. E nebunie curata sa te gande[ti c` deasupra ta merge literalmente la infi nit. Nu exist` niciun acoperi[. Ie[i din cas` [i po]i s` trasezi o linie de la capul tù la o stea care e la 400 de milioane de ani lumin` distan]`. E cu adev`rat incredibil.

Vlad D`ncescu, e-mail

Planetariul maimu]elor

EDI}IA ROM+NEASC~

EDITORIALRedactor-[ef Radu CristescuSenior Editor Lauren]iu StaicuSecretar de redac]ie Corina GrigoriuArt Director R`zvan BucurTehnoredactor Mircea-Liviu Nea]u

COLABORATOR Florentina Ciuverca

CORECTUR~www.corectura.ro

PR MANAGERAna Oprea

ADVERTISING SALES DIRECTORAlina Brohanschi

PRINT SALES MANAGERBianca B`di]`, Sorin Gheorghe

TRAFFICDiana Cerchez

DIRECTOR FINANCIARAna Predescu

ADMINISTRATIVFlorin Cotig`

TIPOGRAFIEInfopress Group

EDITOR

Media Sport Group

EDI}IA BRITANIC~

EDITORIALEditor Graham SouthornDeputy Editor Andy Ridgway Production Editor Robert BaninoFeatures Editor JV Chamary Reviews Editor Daniel BennettWebsite Assistant Louise RidleyScience Consultant Robert MatthewsContributing Editor Emma Bayley

ART & PICTURESArt Editor Steve SayersDeputy Art Editor Robbie BenniePicture Editor James Cutmore

COLABORATORI Stephen Baxter, Susan Blackmore, Stuart Clark, Frank Close, Jane Douglas, Henry Gee, Tom Heap, Laurence Hurst, David Linden, Spencer Kelly, Gareth Mitchell, Bryn Nelson, Kate Ravilious, Paddy Regan, Marcus du Sautoy, Joe Svetlik, Bill Thomson, Luis Villazon

EDITORIAL BOARDSusan Aldridge, Piers Bizony, DeborahCohen, Jane Fletcher, John Lynch,Bill Lyons, Bill McGuire, Gareth Mitchell,Ayesha Mohideen

CONSILIERIDr Stephen Baxter Autor SFDr Heather Couper Autor [i jurnalist TVDr Henry Gee NatureDr John Gribbin University of SussexNigel Henbest Autor [i scenaristProf Steve Jones University College LondonJonathan Mitchener Futurolog BTRahiel Nasir Specialist \n tehnologieDr Francis Pryor University of NottinghamDick Strawbridge Jurnalist TVDr Charlotte Uhlenbroek Jurnalist TVProf Lord Robert Winston Imperial CollegeLondonProf Richard Wiseman University ofHertfordshire

Science Focus

15mm a se inlocui cu fontul revisteiDimensiune: 10pt

0.15pt

20mm

25mm Zilnic inspirăm 10 milioane de oameni.

Zilnic inspirăm 10 milioane de oameni.

Zilnic inspirăm 10 milioane de oameni.

a se inlocui cu fontul revisteiDimensiune: 15pt

a se inlocui cu fontul revisteiDimensiune: 15pt

Exemplificare de inserare logo + text în caseta redacțională

A nu se modifica culorile!

0.2pt

0.2pt

M S G Romania

M S G Romania

Media Sport Group este parte din INTACT MEDIA GROUP

ISSN 2247 - 479X

spune-ne care sunttehnologiile Canon disponibile pe modelul IXUS 220 HS şi ai şanse să intri în posesia lui.

Intră pe site-ul sciencefocus.ro până la data de 15 decembrie,

Detalii privind regulamentul pe www.sciencefocus.ro

Po[ta Fii creativ cuCanon

ADVERTORIAL

Apropie-te cu uşurin]` de subiect cu ultra-zoom 35x

ULTRA

NOI

FULL

ZOOM

STANDARDE

CALITATEAIMAGINII

ULT

RA

PU

TE

RN

ICFI

LMA

RE

ÎN

Butonul dedicat pentru fi lmare permite fotografi lor să devină imediat cameramani, trecând de la fotografi i de înaltă calitate la înregistrare video Full HD (1080p) la 24 fps cu sunet stereo pentru fi lmări fantastice. Partajarea şi editarea propriilor fi lme nu poate fi mai uşoară. PowerShot SX40 HS oferă suport pentru formatul Apple iFrame Movie, permiţând importarea şi editarea imediată a clipurilor video în programe soft ware uzuale, simplifi când şi accelerând procesul de post-producţie.

Furnizând o calitate excepţională a imaginii, PowerShot SX40 HS este printre primele modele PowerShot echipate cu noul procesor de imagine Canon DIGIC 5, ce pune în valoare performanţa sistemului HS System şi oferă opţiuni avansate de fotografiere, precum şi posibilitatea de înregistrare de filme Full HD (1080p). Uimitorul interval de zoom permite fotografierea oricărui subiect să fie făcută cu uşurinţă, de la acţiuni derulate în mare viteză pe pistele de curse la faună sălbatică sau prim-planuri abstracte. Noua tehnologie Intelligent IS asigură utilizatorul că imaginile înregistrate au toate elementele bine definite, iar înregistrările video sunt clare.

Ultra-puternic, ultra-zoom PowerShot SX40 HSeste incredibil de versatil, îregistrând cu o precizie uimitoare subiecţii aflaţi în apropiere sau la depărtare, mulţumită unuia dintre cele mai puternice zoom-uridisponibile pe piaţă, bazat pe aceeaşi expertiză optică aflată în spatele succesului obiectivelor profesionale Canon. Zoomul 35x, cu Ultrasonic şi Voice Coil Motors asigură o focalizare rapidă şi silenţioasă. Performanţele se extind de la un ultra-wide-angle 24mm până la distanţa maximă telefoto de 840mm, permiţând utilizatorilor să capteze fotografii wide-angle, precum şi portrete sau acţiuni ce se derulează la distanţă.

Noi standarde în calitatea imaginiiPowerShot SX40 HS este cel mai recent model dotat cu HS System, care combină un senzor CMOS de 12,1 megapixeli de sensibilitate ridicată, iluminat din spate, cu noua generaţie de procesoare de imagine Canon pentru a captura imagini de calitate, cu nivel redus de zgomot în toate condiţiile de fotografiere. Procesorul de imagine DIGIC 5 oferă tehnologii avansate de reducere a zgomotului, reducând cu până la 75% zgomotul la toate nivelurile ISO şi producând fotografii mai naturale, lipsite de blur, fără a fi nevoie de un trepied sau bliţ. Noul Multi-area White Balance face ca imaginile să arate mai natural prin detectarea situaţiilor în care există două surse diferite de lumină şi apoi aplicând corecţii ale balansului de alb specifice fiecărei suprafeţe. De exemplu, când fotografiaţi cu bliţ un portret obişnuit într-o cameră cu iluminare tungsten, aparatul foto se va aplica balans de alb tungsten fondului imaginii şi balans de alb pentru bliţ pe faţa subiectului, garantând că atât subiectul cât şi fundalul păstrează culorile lor naturale.

www.canon.ro

Canon PowerShot SX40 HS

HD

ADVERTORIAL

Apropie-te cu uşurin]` de subiect cu ultra-zoom 35x

ULTRA

NOINOI

FULL

ZOOM

STANDARDESTANDARDE

CALITATEACALITATEAIMAGINIIIMAGINII

ULT

RA

PU

TE

RN

ICFI

LMA

RE

ÎNÎN

Butonul dedicat pentru fi lmare permite fotografi lor să devină imediat cameramani, trecând de la fotografi i de înaltă calitate la înregistrare video Full HD (1080p) la 24 fps cu sunet stereo pentru fi lmări fantastice. Partajarea şi editarea propriilor fi lme nu poate fi mai uşoară. PowerShot SX40 HS oferă suport pentru formatul Apple iFrame Movie, permiţând importarea şi editarea imediată a clipurilor video în programe soft ware uzuale, simplifi când şi accelerând procesul de post-producţie.

Furnizând o calitate excepţională a imaginii, PowerShot SX40 HS este printre primele modele PowerShot echipate cu noul procesor de imagine Canon DIGIC 5, ce pune în valoare performanţa sistemului HS System şi oferă opţiuni avansate de fotografiere, precum şi posibilitatea de înregistrare de filme Full HD (1080p). Uimitorul interval de zoom permite fotografierea oricărui subiect să fie făcută cu uşurinţă, de la acţiuni derulate în mare viteză pe pistele de curse la faună sălbatică sau prim-planuri abstracte. Noua tehnologie Intelligent IS asigură utilizatorul că imaginile înregistrate au toate elementele bine definite, iar înregistrările video sunt clare.

Ultra-puternic, ultra-zoom PowerShot SX40 HSeste incredibil de versatil, îregistrând cu o precizie uimitoare subiecţii aflaţi în apropiere sau la depărtare, mulţumită unuia dintre cele mai puternice zoom-uridisponibile pe piaţă, bazat pe aceeaşi expertiză optică aflată în spatele succesului obiectivelor profesionale Canon. Zoomul 35x, cu Ultrasonic şi Voice Coil Motors asigură o focalizare rapidă şi silenţioasă. Performanţele se extind de la un ultra-wide-angle 24mm până la distanţa maximă telefoto de 840mm, permiţând utilizatorilor să capteze fotografii wide-angle, precum şi portrete sau acţiuni ce se derulează la distanţă.

Noi standarde în calitatea imaginiiPowerShot SX40 HS este cel mai recent model dotat cu HS System, care combină un senzor CMOS de 12,1 megapixeli de sensibilitate ridicată, iluminat din spate, cu noua generaţie de procesoare de imagine Canon pentru a captura imagini de calitate, cu nivel redus de zgomot în toate condiţiile de fotografiere. Procesorul de imagine DIGIC 5 oferă tehnologii avansate de reducere a zgomotului, reducând cu până la 75% zgomotul la toate nivelurile ISO şi producând fotografii mai naturale, lipsite de blur, fără a fi nevoie de un trepied sau bliţ. Noul Multi-area White Balance face ca imaginile să arate mai natural prin detectarea situaţiilor în care există două surse diferite de lumină şi apoi aplicând corecţii ale balansului de alb specifice fiecărei suprafeţe. De exemplu, când fotografiaţi cu bliţ un portret obişnuit într-o cameră cu iluminare tungsten, aparatul foto se va aplica balans de alb tungsten fondului imaginii şi balans de alb pentru bliţ pe faţa subiectului, garantând că atât subiectul cât şi fundalul păstrează culorile lor naturale.

www.canon.ro

Canon PowerShot SX40 HS

HD



50


scie

nce

ph

oto

lib

rary
























32

Această întrebare este cunoscută sub numele de Paradoxul lui Olbers, după numele astronomului din secolul al XIX-lea Heinrich Wilhelm Olbers, care l-a formulat ca atare, deși enigma i-a bântuit pe astronomi încă din secolul al XVI-lea. Paradoxul spune că, dacă Universul este infinit, atunci ar trebui să conțină un număr infinit de stele. Și atunci, în orice parte a cerului am privi, am vedea suprafața unei stele. Deși stelele mai îndepărtate ar părea mai puțin strălucitoare, cerul ar trebui să fie la fel de strălucitor ca soarele, datorită luminii provenite de la o infinitate de stele. Dar e limpede că nu e așa; și atunci, de ce este cerul negru noaptea?

Răspunsul este fie acela că Universul nu este infinit ca mărime, fie că nu conține un număr infinit de stele sau că nu are o vârstă infinită. Dar care este răspunsul corect? La începutul secolului al XX-lea, lordul Kelvin a avansat ipoteza că Universul nu are o vârstă infinită, astfel încât lumina de la stelele mai îndepărtate nu a avut încă suficient timp să ajungă la noi. Aceasta înseamnă că acea porțiune a Universului pe care o vedem, cunoscută sub numele de univers observabil, nu este infinită ca mărime și, prin urmare, nu poate conține un număr infinit de stele.

Astăzi știm că, și dacă Universul ar fi infinit de mare, stelele nu se formează suficient de repede și nu trăiesc suficient de mult încât să-l umple cu lumina lor. Și astfel paradoxul a fost rezolvat.

De ce este cerul negru noaptea?

Conform Societății Internaționale de Astronomie, un corp ceresc este o planetă dacă: se învârte pe orbită în jurul unei stele; are o masă suficient de mare încât gravitația să o fi adus la o formă sferică; exercită suficientă atracție gravitațională încât să fi reușit să “facă curățenie” în jurul orbitei sale.

Al treilea criteriu este cel mai controversat și a dus la scoaterea lui Pluto din rândul planetelor, în august 2006. A fost prima oară în istorie când astronomii au încercat să formuleze o definiție oficială a unei planete. Criteriul final spune că o planetă trebuie să fie substanțial mai mare decât orice corp ceresc aflat pe o orbită apropiată și, prin urmare, să aibă un câmp gravitațional care să domine împrejurimile sale. Neptun l-a capturat pe Pluto și alte corpuri cerești aflate în vecinătate. Deci, Pluto nu exercită o atracție gravitațională suficient de mare și nu poate fi considerat o planetă.

Cum se define[te o planet‘?

Depinde de locul în care te afli. În lumina directă a Soarelui sau a altei stele, poate să fie îngrozitor de cald. Sondele spațiale ca Mercur, de pildă, au trebuit să suporte pe o parte a fuzelajului o temperatură de 3000 C, în timp ce pe partea opusă a navei temperatura era de -2000 C. Și asta pentru că, în spațiu, nu există atmosferă care să transmită căldura. Vidul din spațiu este cel mai bun strat izolator.

Radiația de fond dă un input constant de energie celor mai îndepărtate fire de praf și atomi din Univers. Zero grade absolut înseamnă -2730 C, iar în cazul atomilor și al moleculelor, ciocnirea cu radiația de fundal le ridică temperatura cu un grad sau două.

Cât de frig este în spa]iu?


tHIn

KstO

cK, s

cIen

ce P

HOt

O L

IbRA

Ry X

2, P

HOt

OLI

bRAR

y.cO

m

Unele cercetări sugerează că Universul nostru ar putea să fie doar unul dintr-o mulțime de alte universuri, care ar ocupa alte dimensiuni ale spațiului și timpului.

De pildă, ipoteza inflației postulează că, imediat după crearea Universului, spațiu s-a extins rapid, împins de fluctuațiile energiei bing bang-ului. Astfel au apărut nu doar Universul nostru, ci nenumărate alte universuri, într-un soi de reacție în lanț care continuă și astăzi.

Ideea apare și în cadrul cercetărilor care încearcă să explice cum sunt conectate între ele forțele naturii, sugerând că realitatea fizică ar putea fi alcătuită din 11 dimensiuni. cunoscută sub numele de teoria-m, aceasta zugrăvește un fel de peisaj alcătuit din universuri posibile, toate fiind la fel de plauzibile din punct de vedere matematic. Universul nostru ar fi doar o “vale” în acest peisaj. celelalte văi ar fi alte universuri, guvernate, poate, de alte legi ale fizicii. Deși aceste universuri ar fi foarte îndepărtate de noi, ele ne-ar putea influența prin intermediul gravitației.

Deocamdată, aceste idei sunt doar specula]ii, însă marele accelerator de particule (Large Hadron collider) din elveția caută dovezi pentru existența celor 11 dimensiuni. Iar satelitul Planck, al Agenției spațiale europeane, va căuta și el dovezi ale inflației de după big bang. Dacă astfel de dovezi vor fi descoperite, posibilitatea existenței universurilor multiple va căpăta un temei mai puternic.

E universul nostru parte a unui multivers?Da, însă nimeni nu știe de ce.

Accelerația universală este unul dintre cele mai mari mistere din cosmologia modernă. A fost descoperită în 1998, când două echipe de astronomi au anunțat, independent una de cealaltă, că lumina provenită de la exploziile stelelor din regiuni foarte îndepărtate ale Universului e mai mică decât magnitudinea prezisă pe baza calculelor. Singura ipoteză avansată a fost presupunerea că viteza expansiunii spațiului crește. Cauza acestei accelerări poate să fie un tip de energie, o forță a naturii sau o fațetă încă nedescoperită a gravitației. E posibil, de asemenea, să fie vorba de un fel de miraj cosmic produs de simplificarea calculelor din teoria generală a relativității. Oricum, fenomenul necesită o revizuire majoră a fizicii.

Da. Toți atomii de fier din sânge, atomii de calciu din oase și atomii de oxigen din plămâni sunt mai vechi decât Pământul și s-au aflat odinioară în miezul unei stele gigantice.

Universul s-a născut doar cu atomi de hidrogen și de heliu. Chiar și astăzi, aceste două elemente constituie 98 la sută din toți atomii din Cosmos. Restul elementelor din natură reprezintă doar doi la sută din rezervorul cosmic. Pentru a transmuta aceste elemente chimice este nevoie de o temperatură și de o presiune care nu pot fi întâlnite decât înăuntrul stelelor. Elementele astfel formate sunt apoi împrăștiate în spațiu odată cu sfârșitul ciclului de viață al stelei.

Crește oare viteza expansiunii Universului?

Suntem oare făcu]i din “praf de stele”?


Cu cât timp înainte putem prezice apari]ia unei aurore boreale?Aurora boreal` se produce atunci când un nor de gaz provenit dintr-o erup]ie solar` love[te atmosfera P`mântului. Norii de gaz pot traversa cei 150 de milioane de kilometri de la Soare la P`mânt într-un interval de 18-36 de ore. Trebuie s` vedem mai întâi erup]ia masei coronare care se îndreapt` spre noi [i s`-i m`sur`m viteza, înainte de a prezice cât de tare va lovi [i când. Mai multe sonde spa]iale, printre care SOHO, STEREO [i Solar Dynamics Observatory, urm`resc activitatea Soarelui.

Cât de fierbinte e o stea căzătoare? O stea c`z`toare e o bucat` de roc` sau de fier de m`rimea unei pietricele care intr` în atmosfera P`mântului cu o vitez` de 10-70 km/s. Viteza foarte mare duce la comprimarea aerului din calea sa, care se înc`lze[te astfel pân` la 20000 C. Aerul fierbinte începe s` topeasc` meteoritul producând coada pe care o vedem. Dar sunt pu]ine [anse ca \n c=teva secunde aceast` c`ldur` s` p`trund` [i în interiorul rocii. Deci, probabil c` meteoritul va fi rece când va atinge p`mântul.

Nedumeriri cosmice

De regul`, se consider` c` legile fizicii sunt imuabile. tocmai din acest motiv putem privi imensitatea cosmosului [i putem da sens observa]iilor noastre. Dac` legile fizicii s-ar schimba de la un loc la altul, totul ne-ar p`rea lipsit de sens – ar fi ca [i cum patru oameni joac` un joc, dar fiecare cu regulile lui. cu toate acestea, unele observa]ii sugereaz` c`, de[i legile fizicii sunt stabile, constantele naturii pot s`-[i schimbe u[or valoarea, de-a lungul istoriei cosmice. Acestea sunt numerele care definesc propriet`]i fizice fundamentale, precum viteza luminii sau for]a G – cifra care ne permite s` calcul`m atrac]ia gravita]ional` dintre obiecte.

studiind modul în care norii de gaz absorb lumina ultraviolet` provenit` de la galaxii îndep`rtate numite quasari, unii astronomi au ajuns la concluzia c`

tiparul electronilor care orbiteaz` în jurul nucleelor atomilor s-a schimbat u[or, de-a lungul timpului. Acest tipar este stabilit de constanta structurii fine, care este o combina]ie a altor constante, inclusiv viteza luminii.

Deci este posibil ca viteza luminii s` fi fost mai mare la începutul Universului, iar apoi s` fi sc`zut rapid aproape de valoarea de ast`zi. ceea ce v`d astronomii atunci când studiaz` norii de gaz situa]i la mare distan]` de noi ar fi ultimele clipe cosmice ale acelui declin. Dar aceast` concluzie înc` este controversat`.

Al]i savan]i caut` varia]ii ale for]ei G c`ci acestea ar putea fi folosite pentru a formula o nou` teorie asupra gravita]iei. Îns`, pân` în momentul de fa]`, nu au fost descoperite dovezi ferme cu privire la existen]a acestor varia]ii.

Există vreun loc în Univers în care legile fizicii se schimbă?

Sistemul nostru solar este alcătuit din Soare, planete și corpurile cerești mai mici care se rotesc în jurul Soarelui, precum lunile, asteroizii și cometele. Estimarea curentă pentru vârsta sistemului solar este de 4,6 miliarde de ani. Această estimare se bazează pe datarea radioactivă a uraniului și a altor elemente din scoarța Pământului și din meteoriți. Înainte de a avea la dispoziție metodele moderne de datare, astronomii credeau că vârsta sistemului solar era de câteva zeci de milioane de ani. Estimările lor au fost contrazise de geologi și de biologi. Geologii credeau că Pământul ar fi avut nevoie de mai mult timp pentru a se forma, iar biologii considerau că ar fi durat mai mult pentru ca selecția naturală să producă toată diver-sitatea de organisme care trăiesc astăzi. Atât unii, cât și ceilalți au avut dreptate. Datarea radioactivă, un procedeu descoperit în anii ’50, a pus capăt controversei.

Cât de bătrân este sistemul nostru solar?


S-ar putea forma oare un alt soare până când Soarele nostru va muri?În galaxia noastr` se formeaz` tot timpul noi stele. La scara timpului cosmic, o mas` solar` (masa Soarelui nostru) devine material pentru formarea unei noi stele, în medie, o dat` pe an. Dar stelele difer` foarte mult ca m`rime – de la 0,1 mase solare, în cazul celei mai mici pitici ro[ii, la 150 de mase solare, în cazul celor mai mari gigante albastre – ceea ce înseamn` c` nu se na[te, în mod necesar, câte o stea în fiecare an. Îns`, cum majoritatea stelelor sunt foarte departe de noi, întrebarea e alta: vom putea oare dezvolta tehnologia pentru a ajunge la ele în timp util?

Care este cea mai mare planetă descoperită vreodată? Se estimeaz` c` Oph c, situat` la 150 de ani-lumin` de noi, e de 24,5 ori mai mare decât Jupiter. Probabil c` Oph c nu e chiar o planet` propriu-zis`, ci o stea care nu a ajuns s` se formeze, numit` o pitic` maro. Acestea nu str`lucesc ca stelele obi[nuite pentru c` fuziunea nuclear` care a avut loc pe ele în trecut a fost redus` [i nu au avut suficient material pentru a între]ine procesul, r`mânând în mare parte inerte, precum planetele.

Nedumeriri cosmice

tHIn

KstO

cK, s

cIen

ce P

HOt

O L

IbRA

Ry, n

AsA/

HU

bbLe

sPA

ce t

eLes

cOPe

Energia și materia întunecatăCe este energia întunecată?Energia întunecată este o formă de energie ipotetică, postulată pentru a explica accelerația expansiunii Universului. Deși această accelerație cosmică a fost descoperită abia pe la mijlocul anilor ’90, Einstein introdusese deja conceptul de energie întunecată cu o expresie matematică în teoria sa generală a relativității. Numind-o constantă cosmologică, Einstein a folosit-o pentru a reprezenta energia descoperită în vidul din spațiu. Conceptul a fost repudiat de astronomii de la mijlocul secolului trecut, pentru că nu au descoperit vreo dovadă în favoarea existenței unei astfel de energii întunecate. Astăzi însă, astronomii vor înapoi acest concept. Deci cineva greșește, pe undeva.

Ce este materia întunecată?Materia întunecată este denumirea generică pentru un tip de particule ipotetice care ar acționa ca un soi de liant gravitațional care ține laolaltă corpurile dintr-o galaxie. Galaxiile se rotesc cu o viteză atât de mare, încât ar trebui să se destrame pentru că nu conțin suficientă materie pentru a genera o forță de atracție gravitațională care să le țină laolaltă. Astfel că astronomii și specialiștii în fizica particulelor și-au imaginat că trebuie să existe și alte particule în natură care încă nu au fost descoperite. Acestea ar oferi surplusul de gravitație necesar și i-ar ajuta pe fizicieni să extindă teoria cuantică.

Există materie întunecată în galaxia noastră? Astronomii consideră că raportul dintre materia întunecată și materia obișnuită din galaxia noastră este de aproximativ 10:1. Ei cred că materia întunecată ar fi concentrată în nucleul galaxiei. Dar, până acum, nimeni nu a detectat o singură particulă de materie întunecată. Experimentele de astăzi au ajuns la performanța teoretică necesară pentru a detecta astfel de particule și, poate, acest lucru se va petrece în curând. Însă alții încep să devină sceptici. Dacă nu există materie întunecată înseamnă că noi nu cunoaștem gravitația pe cât de bine credeam, căci nu [tim de ce forța gravitațională acționează mai puternic în anumite condiții.

Ar putea exista via]ă alcătuită din materie întunecată?Pare foarte puțin probabil, pentru că cei mai plauzibili candidați la statutul de materie întunecată nu pot forma atomi sau molecule. Sunt pur și simplu relicve din vremea Big Bang-ului, care plutesc prin spațiu generând o anumită forță gravitațională. Există însă și o altă ipoteză care susține că ar putea exista o “materie-oglindă”, alcătuită din “atomi-oglindă” capabili să creeze stele, planete și forme de viață. Dacă această materie există cu adevărat, un întreg univers invizibil ar putea să străbată propriul nostru univers. Singura influență pe care ar exercita-o asupra noastră ar fi atracția gravitațională.


Care sunt cele mai mari explozii din Univers?Acestea sunt erupțiile de raze gamma din regiunile îndepărtate ale Universului, care apar cam o dată pe zi. Astronomii consideră că fiecare erupție este, de fapt, explozia unei stele uriașe. Cum lumina provenită de la aceste erupții are nevoie de milioane de ani pentru a ajunge la noi, rezultă că ele sunt astăzi destul de rare în Univers. Și este bine că este așa; dacă o astfel de erupție ar avea loc în galaxia noastră, Pământul ar putea fi lovit de atât de multe radiații, încât s-ar declanșa o extincție în masă.

De ce nu cade Luna pe Pământ? Răspunsul a fost descoperit de Robert Hooke și Isaac Newton. Gravitația ar trebui să tragă Luna pe Pământ, dar cei doi savanți au realizat că Luna are o mișcare de rotație care acționează în unghiuri drepte față de forța de atracție a Pământului. Ca atunci când ținem în mână o găleată cu apă și ne învârtim pe loc. Apa din găleată nu curge. Dacă nu ne mai învârtim, apa va curge, dar, în mediul lipsit de frecare din spațiu, mișcarea orbitală a Lunii nu se oprește niciodată, așa că ea stă acolo sus și ne dă un ocol o dată pe lună.

Nedumeriri cosmice

Găurile negreCe este o gaură neagră? O gaură neagră este un obiect cosmic foarte dens, care conține atât de multă masă, încât generează un câmp gravitațional extrem de puternic de care nu poate scăpa nici măcar lumina. Tot ce cade într-o gaură neagră este zdrobit de această forță gravitațională.

Ce formă are o gaură neagră?Găurile negre sunt sferice și astronomii cred că se învârt, modelând după ele continuum-ul spațio-temporal. Cel care ar ajunge în aceste regiuni incerte de spațiu-timp nu ar ști dacă înaintează în timp, în spațiu sau în ambele.

Ce se întâmplă cu lumina care intră într-o gaură neagră?Ca orice obiect care intră într-o gaură neagră, lumina va fi și ea înghițită complet și probabil pentru totdeauna. Lumina care nu intră direct într-o gaură neagră, ci trece foarte aproape de ea este refractată pe o traiectorie nouă.

Poate scăpa ceva dintr-o gaură neagră?Nu, se pare că nici măcar informația nu poate scăpa dintr-o gaură neagră. Dacă, așa cum sugerează Stephen Hawking, găurile negre se evaporă în cele din urmă și dispar, ele trebuie să emită particule. Aceste particule ar putea fi detectate și măsurate. Dar, până în prezent, telescoapele noastre nu au detectat nimic atunci când au fost îndreptate către o gaură neagră – regiunile respective sunt lipsite de orice informație. Pentru a elimina această contradicție, s-a sugerat că până și informația este absorbită de nucleul unei găuri negre.

Ce se întâmplă în centrul unei găuri negre?Deocamdată nu știm. Ipotezele pe care le avem sunt nesatisfăcătoare pentru că ele nu sunt potrivite pentru obiecte cu o densitate infinită. Astronomii cred că în centrul fiecărei găuri negre se află ceea ce se cheamă o singularitate.

Am putea descoperi ce se află în centrul unei găuri negre?Legile fizicii nu se aplică în centrul unei găuri negre. Fizicienii încearcă să formuleze noi ipoteze despre gravitație pentru a afla ce se petrece în găurile negre și dacă acestea se deschid în altă parte a Universului.

Pot găurile negre să explodeze?Dacă Hawking are dreptate, găurile negre ar trebui să dispară treptat. Pe măsură ce ar pierde masă, ele s-ar destrăma din ce în ce mai rapid până când ar dispărea într-o erupție de raze gamma. Dar nimeni nu a observat încă acest fenomen.

tHIn

KstO

cK, n

AsA


Antigravita]ia ar fi o for]` care îndep`rteaz` obiectele unele de altele, în loc s` le fac` s` se atrag` reciproc, precum gravita]ia. Valoarea sa ar fi determinat` de masa fiec`rui obiect în parte [i de distan]a dintre ele, într-un mod asem`n`tor cu cel în care se comport` gravita]ia.

Faptul c` viteza de expansiune a Universului este în cre[tere sugereaz` c` o for]` de genul antigravita]iei face spa]iul s` se extind`, dar, deocamdat`, nu [tim ce ar putea fi aceast` for]`. Dac` am descoperi [i am putea st`pâni antigravita]ia, ideile din literatura science-fiction precum motoare warp, câmpuri de for]` [i, poate, chiar c`l`toria în timp ar deveni posibile.

Ce este antigravita]ia și cum am putea să o creăm?

Antimateria este imaginea în oglindă a materiei obișnuite, cu sarcină electrică opusă. Un electron cu sarcină negativă are un “geamăn” de antimaterie numit pozitron, cu sarcină pozitivă. Particulele de antimaterie sunt create în reacții energetice în care apar întotdeauna și particule analoage de materie. Dar enigma este următoarea: unde este toată antimateria care ar fi trebuit să fi fost creată la nașterea Universului?

Faptul că Universul este plin de materie, dar nu și de antimaterie este una dintre enigmele cosmologiei moderne. Fie în Univers se află întregi galaxii alcătuite din antimaterie, fie la nașterea Universului materia a fost preferată antimateriei.

Detectorul de particule numit Alpha magnetic spectrometer, aflat la bordul stației spațiale Internaționale, caută urme ale antimateriei. Dacă descoperă un singur anti-atom, acesta va confirma posibilitatea existenței anti-stelelor, a anti-planetelor și poate chiar a anti-vieții.

Ce este antimateria?

În natură sunt posibile cel puțin trei alte stări de agregare a materiei care pot fi întâlnite chiar în galaxia noastră. Ele depind de poziția electronilor care orbitează în jurul nucleului fiecărui atom. Prima stare este numită plasmă și este alcătuită din atomi care și-au pierdut unii dintre electroni. Partea care rămâne din atom, cunoscută sub numele de ion, are o sarcină pozitivă. Plasma este starea de agregare a materiei care se găsește în stele.

Celelalte două stări ale materiei sunt stări degenerate. Descoperite în stelele moarte, ele sunt produse de câmpurile gravitaționale care se ciocnesc. Degenerarea electronică a materiei a fost descoperită în piticele albe, unde electronii sunt presați aproape de nucleul atomilor. Degenerarea barionică se găsește în stelele neutronice. Electronii sunt împinși în nucleu, unde fuzionează cu protonii și dau naștere neutronilor.

Pot exista alte stări de agregare a materiei, în alte galaxii, pe lângă stările lichidă, solidă și gazoasă?


Care au fost primele corpuri din Univers?Primele corpuri cerești au fost fie stelele, fie găurile negre. Dacă au fost stelele, acestea au fost probabil niște stele uriașe, mult mai mari decât Soarele, care s-au atras reciproc formând primele galaxii. Dacă au fost găurile negre, acestea trebuie să fi fost semințele în jurul cărora s-au format primele galaxii. Probabil că o parte a materiei atrasă de găurile negre s-a fixat pe o orbită stabilă în jurul acestora, formând apoi stele. Următoarea generație de telescoape va încerca să observe aceste corpuri cerești din trecutul îndepărtat al Universului.

Cât de departe în spa]iu putem vedea cu ochiul liber?Cu ochiul liber putem vedea la o distanță de 2,2 milioane de ani lumină până în constelația Andromeda. 2,2 milioane de ani-lumină, pot să nu pară așa mult prin comparație cu galaxiile situate la peste 12 miliarde de ani-lumină pe care le observăm cu ajutorul telescoapelor. Dar să nu uităm că fiecare rază de lumină care ajunge la noi de la Andromeda și-a început călătoria înainte de apariția oamenilor pe Pământ.

Nedumeriri cosmice

Răspunsul cel mai simplu este că nu știm dacă Universul este infinit sau doar amețitor de mare. Dacă este infinit, am putea să călătorim într-o anumită direcție și să nu mai revenim niciodată în locul din care am plecat. Dacă nu este infinit și ar fi să călătorim într-o anumită direcție, în cele din urmă am ajunge de unde am plecat, pentru că un univers finit ar trebui să fie curbat.

să ne gândim la Pământ; putem călători de jur împrejurul său și să sfârșim în același loc de unde am pornit. Același lucru ar fi valabil și în cazul unui univers finit. Pentru că universul ar trebui să fie curbat, razele de lumină ar putea să-l înconjoare. Aceasta înseamnă că am putea vedea același obiect ceresc dacă am privi în direcții opuse, de vreme ce câmpurile noastre vizuale în cele două direcții s-ar întâlni, în cele din urmă.

Astronomii au analizat imagini provenite de la regiuni foarte îndepărtate ale Universului pentru a vedea dacă pot descoperi tipare identice în direcții opuse. Dacă vor descoperi așa ceva, vor putea să calculeze dimensiunile Universului. Deocamdată nu au descoperit astfel de tipare repetitive, ceea ce sugerează că trăim într-un univers foarte mare sau infinit.

Dar și dacă Universul este infinit, tot nu am putea să-l vedem în totalitate pentru că viteza luminii nu este infinită. chiar și la 300.000 km/s, lumina tot are nevoie de miliarde de ani pentru a călători dintr-o parte în alta a Universului.

De unde știm că Universul este infinit și nu doar foarte mare?

ei bine, aceasta este o întrebare care le dă insomnii fizicienilor. există patru forțe fundamentale ale naturii: electromagnetismul, care ne dă lumină, electricitate și magnetism; forța nucleară tare, care ține laolaltă nucleele atomilor; forța nucleară slabă, care guvernează anumite tipuri de dezintegrări radioactive; gravitația.

Fizicienii explică primele trei forțe cu ajutorul teoriei cuantice, postulând că forțele sunt purtate de particule efemere. ei speră că și gravitația va putea fi explicată cu ajutorul acelorași legi cuantice și au avansat ipoteza că este și ea purtată de particule minuscule pe care le-au și botezat: gravitoni. Problema este că matematica necesară pentru a construi această teorie este îngrozitor de complicată și teoria cuantică a gravitației nu poate fi testată.

cea mai bună teorie despre gravitație

pe care o avem nu este teoria cuantică. teoria generală a relativității formulată de einstein spune că gravitația este gradientul continuum-ului spațiu-timp, “materialul” maleabil din care este făcut spațiul. este ca un cadru în care stau obiectele cere[ti. Forma sa se schimbă în funcție de masa fiecărui obiect, dând naștere faimoasei curburi a spațiului (warp space). Această curbare are loc într-o a patra dimensiune a spațiului, pe care noi nu am putea s-o percepem direct, ci am simți-o ca pe o forță care ne atrage în curbură – ca [i cum am coborî pe panta unui deal.

totuși, teoria lui einstein este incompletă pentru că ea nu se mai aplică în cazul câmpurilor gravitaționale extrem de puternice, cum sunt cele dinăuntrul găurilor negre sau cele care au existat în momentul nașterii Universului.

Tot ce există în Univers este făcut din ceva, dar din ce este făcută gravita]ia?

Stelele strălucesc pentru că eliberează energie. Fiecare steluță de pe cerul nopții este un reactor uriaș în care are loc fuziune nucleară. Densitatea, temperatura și presiunea gazului din nucleul stelelor sunt atât de ridicate, încât nucleele atomilor sunt presate unele de altele până când fuzionează.

În procesul fuziunii, nucleele eliberează energie și aceasta își croiește drum prin interiorul stelei, fiind în cele din urmă eliberată la suprafață sub formă de lumină. Astronomii au calculat că energia produsă în nucleul Soarelui are nevoie de zeci sau sute de mii de ani pentru a se elibera.

Într-o pitică albă, straturile exterioare ale stelei au fost spulberate iar nucleul este expus la vedere. Acesta emite un amestec violent de radiație ultravioletă pe măsură ce se răcește și în cele din urmă se stinge.

De ce strălucesc stelele?

cele mai multe date pe care le avem despre exoplanete sunt supoziții bazate pe calcule estimative cu privire la mărimea lor și la temperatura probabilă de la suprafață. multe dintre exoplanetele descoperite nu au fost detectate direct, ci existența lor a fost dedusă pe baza influenței gravitației lor asupra orbitei stelei în jurul căreia se învârt.

singura cale de a afla cu adevărat cum arată o exoplanetă este de a analiza lumina pe care o reflectă. Acest lucru a fost realizat deja, la o scară restrânsă. De pildă, s-a descoperit astfel că există vapori de apă, dioxid de carbon și metan pe planeta HD 189733b.

Problema cu această tehnică este că lumina stelei în jurul căreia se învârte planeta este mai puternică decât lumina reflectată de planetă, dar astronomii încearcă în prezent să găsească metode ca să depășească această dificultate.

De unde știm cum arată planetele din afara sistemului nostru solar?

Câte dimensiuni există?Trei, cu siguran]`, patru aproape sigur [i, posibil, chiar 11 sau 12. Pe primele trei le cunoa[tem pentru c` le percepem: sus-jos, stânga-dreapta. Einstein a sugerat c` gravita]ia ar fi cea de-a patra dimensiune. Teoria corzilor încearc` s` arate c` gravita]ia este asem`n`toare celorlalte for]e ale naturii, sus]inând c` materia este alc`tuit` din mici “corzi” subatomice care [erpuiesc în dimensiuni “compactificate”. O dimensiune compactificat` este minuscul`, fiind astfel aproape invizibil`.

Există oare elemente chimice încă nedescoperite în spa]iu?Probabil c` nu, de vreme ce, cu cât un element e mai greu, cu atât e mai radioactiv şi tinde s` se transforme într-un element mai u[or [i deja cunoscut. Elementele primordiale sunt stabile [i au existat în starea actual` înc` dinainte de formarea P`mântului. Ele umplu toate c`su]ele din tabelul periodic, deci putem spune c` le-am descoperit pe toate. R`mân doar elementele mai grele, radioactive. Dar [i dac` aceste elemente ar fi sintetizate în spa]iu, ele s-ar dezintegra, transformându-se în elemente cunoscute.


scIe

nce

PH

OtO

LIb

RARy

, nAs

A X2

Nedumeriri cosmice

În prezent, sunt cunoscute peste 500 de exoplanete. Înainte ca prima descoperire a unei exoplanete să fie anunțată, în 1995, astronomii credeau că alte sisteme solare ar arăta ca al nostru, cu planete solide apropiate de stea și giganți gazoși situați la o distanță mai mare. Acest mit a fost spulberat odată cu identificarea primei planete extrasolare, numită Peg b. Aceasta are cam jumătate din masa lui Jupiter, dar este atât de apropiată de steaua-mamă, încât are nevoie doar de puțin peste patru zile pentru a parcurge o orbită completă. Multe dintre descoperirile care au urmat au fost asemănătoare: planete mari pe orbite foarte mici. Prin comparație, micuțul Mercur are nevoie de 88 de zile pentru a face o orbită completă în jurul Soarelui. Astronomii cred că astfel de planete-gigant se formează la marginile înghețate ale unui sistem solar, dincolo de “linia de gheață”. Aici, căldura provenită de la steaua centrală este atât de scăzută, încât apa, metanul și amoniacul îngheață și devină solide. Apoi se amestecă cu roci și metale, dând naștere unei planete. Pe măsură ce aceasta trece prin rămășițele discului din care s-a format, resturile pe care le atrage îi consumă energia orbitală, făcând-o să se învârtă în jurul propriei axe. În cele din urmă, planeta se fixează în apropierea stelei centrale. Alte exoplanete bizare sunt Wasp 12b, care ar putea avea munți de diamant sau de grafit; CoRoT-7b, care ar putea conține oceane de lavă, și HD 209558b, care se evaporă din cauza căldurii provenite de la steaua-mamă.

Cum schimbă descoperirea de noi planete concep]ia noastră despre Univers?

Puțin probabil. Ar trebui să se afle în interiorul acestuia, pentru a fi protejată de radiațiile X și de alte radiații nocive care străbat spațiul. Și ar avea și foarte puțină “hrană” la dispoziție. Deși unele bacterii de pe Pământ se pot transforma în spori, gata să reînvie la prima picătură de apă, o bacterie ar trebui să reziste poate sute de mii de ani, în timp ce meteoritul călătorește de la o planetă la alta. Iar călătoriile obișnuite de la o stea la alta durează milioane sau chiar miliarde de ani. Am descoperit, totuși, meteoriți proveniți de pe Lună și Marte, deci astfel de călătorii sunt posibile. În 1984, cercetătorii de la NASA au anunțat că au descoperit bacterii fosile pe un meteorit provenit de pe Marte. Dar descoperirea a rămas controversată până în prezent.

În trecut, Pământul a fost lovit de mulți asteroizi și astfel de coliziuni se vor putea repeta și în viitor. Cea mai recentă coliziune de proporții a avut loc în 1908, când meteoritul din Tunguska a devastat o regiune a Siberiei de mărimea Londrei. Telescoapele automate scanează astăzi în permanență cerul pentru a descoperi asteroizi cu traiectorii potențial periculoase. Cea mai

probabilă amenințare descoperită până în prezent a fost asteroidul Apophis, cu un diametru de 270 de metri. Calculele efectuate după descoperirea sa din 2004 arătau că acesta s-ar putea ciocni cu Pământul fie în 2029, fie în 2036. Observațiile ulterioare ne-au permis însă să aflăm mai multe despre orbita sa și, din fericire, astăzi știm că probabilitatea de a lovi Pământul e extrem de mică.

Poate exista vreo formă de via]ă pe un meteorit?

Cât de probabilă este ciocnirea Pământului cu un asteroid?

Cât de departe putem privi cu ajutorul unui telescop?Un telescop poate ajunge până la aproximativ 13,7 miliarde de ani-lumină. Deși Universul se întinde pe o distanță mult mai mare, lumina provenită de la obiecte situate dincolo de această limită nu a ajuns încă la noi. La 13,7 miliarde de ani-lumină vedem radiația cosmică de fundal, care este tot ce a mai rămas din Big Bang. Această radiație formează o barieră impenetrabilă, dincolo de care nu poate pătrunde niciun telescop. În viitor, instru-mente capabile să detecteze particulele-fantomă numite neutrini ar putea să pătrundă dincolo de bariera radiației de fond.

Ce determină orbita unei planete? Orbita unei planete este determinată de mărimea forței gravitaționale ce acționează asupra sa, care rezultă din distanța dintre planetă și steaua în jurul căreia orbitează și din masele planetei și stelei. Efectele gravitaționale ale unui corp ceresc apropiat pot modifica subtil o orbită. De exemplu, Luna este împinsă treptat pe o orbită mai largă în jurul Pământului, deoarece planeta noastră nu este perfect rotundă.


Nedumeriri cosmice

bbc,

scI

ence

PH

OtO

LIb

RARy

În esență, planetele sunt un produs rezultat din formarea stelelor. Odată ce un nor de gaz atinge o anumită masă, gravitația lui devine dominantă, ducând, în timp, la formarea unei stele. Pe măsură ce norul se învârte din ce în ce mai repede, creează un disc de materie în jurul ecuatorului tinerei stele. Planetele se nasc ca mici particule de praf cosmic. Pe măsură ce aceste aglomerări de particule de praf cresc, ele generează câmpuri gravitaționale care atrag și alte aglomerări de materie, formând astfel planete embrionare. În cele din urmă, acestea se ciocnesc unele cu altele și fuzionează, form=nd un sistem solar. Probabil că sistemul nostru solar s-a format prin ciocnirea a 50 sau chiar a mai multor mici planete, care au devenit Mercur, Venus, Pământul și Marte.

S-ar putea să nu vedem niciodată suficient de mult din Univers astfel încât să aflăm ce formă are. De exemplu, suprafața Pământului ni se pare plată, deși știm din observații minuțioase că trăim pe un corp ceresc sferic. Forma Universului depinde de cantitatea de materie și de energie pe care o conține. Aceasta poate curba continuum-ul spațiu-timp fie sub formă de sferă, fie sub formă de șa. O a treia posibilitate, foarte puțin probabilă, este ca Universul să fie pur și simplu plat. Observațiile noastre ne arată o formă plată. Dar asta înseamnă că noi nu vedem, pur și simplu, o porțiune suficient de mare din Univers. Universul ar putea să fie cilindric sau de forma unei gogoși – pur și simplu nu știm!

Cum se formează planetele?

Ce formă are Universul?

A mai fost oare Pământul în același loc din spa]iu în care se află acum?Aproape sigur că nu. Dacă este ceva sigur în Univers, acesta este mișcarea. Toate corpurile se mișcă în relație unele cu celelalte datorită gravitației. Pământul se învârte pe o orbită constantă în jurul Soarelui, iar acesta se învârte pe o orbită constantă în jurul centrului galaxiei, care este atrasă, la rândul său, de galaxia Andromeda și ambele se îndreaptă spre mănunchiul de galaxii din Constelația Fecioarei, aflat la aproximativ 60 de milioane de ani-lumină.

Dacă există și alte universuri, au oare culori diferite?Culorile pe care le vedem sunt rezultatul felului în care creierul interpretează un spectru de frecvențe electromagne-tice. Lungimile de undă vizibile pentru noi sunt cuprinse între 350 și 700 de nanometri, cele mai scurte corespunzând culorii albastre, cele mai lungi culorii roșii. Pigmenții din retină determină frecvențele pe care le detectează ochiul nostru. Dacă am avea și alți pigmenți, sensibili la infraroșu, atunci am “vedea” în infraroșu.

Nedumeriri cosmice

Despre Big BangCe s-a întâmplat înainte de Big Bang? Unii cercetători cred că timpul a apărut odată cu Big Bang-ul, deci nu a existat un “înainte”. Alții consideră că Universul se afla într-o stare de hibernare, înainte de a exploda. În sfârșit, alții postulează că Big Bang-ul ar fi scos Universul dintr-o buclă temporală care-l menținea într-o stare stabilă, declanșând curgerea timpului și expansiunea.

Ce a declanșat Big Bang-ul? Potrivit modelului ekpirotic, Big Bang-ul ar fi avut loc deoarece Universul nostru s-a ciocnit cu un alt univers. Alte ipoteze susțin că Big Bang-ul a avut la origine un soi de fluctuație aleatorie a energiei, care a crescut dând naștere marii explozii.

De ce este Universul în expansiune?Răspunsul cel mai simplu este: nu știm! Când a formulat teoria generală a relativității, Einstein a descoperit că o proprietate intrinsecă a spațiului este că acesta trebuie să se afle fie în expansiune, fie în contracție. Einstein nu a dat crezare acestei concluzii, dar Edwin Hubble a descoperit apoi că Universul este în expansiune.

Cum va sfârși Universul?Cosmologii cred că Universul va continua să se extindă la nesfârșit și că galaxiile se vor îndepărta din ce în ce mai mult unele de altele. Dacă ar exista, energia întunecată ar spori expansiunea, iar dacă ar fi foarte violentă, ar putea distruge totul, făcând ca Universul să sfârșească într-un Big Rip (rip-ruptură, sfâșiere).

Dacă Big Crunch, opusul Big Bang-ului, ar avea loc, ce l-ar putea provoca?Un astfel de eveniment ar putea avea loc dacă ar exista suficientă materie în Univers pentru a inversa expansiunea. Gravitația tuturor corpurilor cerești ar face ca acestea să se atragă reciproc, ducând la o coliziune catastrofală finală. Unii savanți cred că un astfel de eveniment ar putea da naștere unui nou Big Bang.

Stuart Clark este astrofizician [i autorul c`r]ii Big Questions: The Universe


a \nceputul acestui an, experimentul ALPHA de la CERN a produs atomi

de antihidrogen, echivalentul antimaterie al hidrogenului, [i i-a men]inut pentru 1.000 de secunde (pu]in peste 16 minute).

Unul dintre cercet`torii de la CERN spunea c` 1.000 de secunde sunt de ajuns c=t s` mergi s` bei o cafea. |n viitor, \n acest interval s-ar putea face experimente pentru a vedea dac` hidrogenul se comport` \n acela[i mod cu antihidrogenul. Dac` se descoper` diferen]e \ntre cele dou`, ar putea fi un pas important \n rezolvarea uneia dintre cele mai mari enigme [tiin]ifice: de ce Universul este alc`tuit din materie [i nu din antimaterie, dat fiind c` am=ndou` au fost create \n momentul Big Bang-ului?

Aceast` enigm` \i provoac` pe oamenii de [tiin]` s` cerceteze antimateria. Profesorul Frank Close l`mure[te, de la pagina 44, cum se desf`soar` cercet`rile. Propriet`]ile uluitoare ale antimateriei deschid posibilit`]i de utilizare incredibile. Cunoscutul autor SF Stephen Baxter ne arat` care sunt acestea la pagina 50.

L

Ra]iunea existen]ei noastre – de ce exist` ceva mai degrab` dec=t nimic – poate fi \n]eleas` prin studierea antimateriei. Frank Close arat` cum s-au creat atomi de antimaterie la CERN, iar Stephen Baxter cerceteaz` poten]ialul antimateriei

ilustra}ii DE arsth

anEa.co

m

ANTIMATERIEIDezlegarea secretelor

MiS

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i


de Frank Close

MiS

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i

44

cErn

, sci

EncE

ph

oto

lib

rary

, Eso





atomii de materie – din care suntem alc`tui]i noi [i toate cele din jurul nostru – sunt alc`tui]i din electroni care se \nv=rt \n jurul unui nucleu. un atom din cel mai simplu element, hidrogenul, const` dintr-un singur electron u[or [i un nucleu foarte mare (la scar` atomic`), care este un proton. Electronul are sarcin` electric` negativ`, iar protonul are aceea[i cantitate de sarcin` - \ns` pozitiv`.


un atom de antihidrogen este alc`tuit la fel, cu o singur` diferen]`: sarcinile electrice sunt inversate. a[adar, un „antiproton” central cu sarcin` negativ` este unit cu un „antielectron” cu sarcin` pozitiv` (numit „pozitron”). niciuna dintre legile atrac]iei sarcinilor electrice nu se schimb`: pozitivul [i negativul se atrag \n acela[i fel, \n am=ndou` cazurile. prin urmare, for]ele electrice [i magnetice care constituie atomii, apoi moleculele [i materia brut` ar trebui s` func]ioneze identic \n cazul antiatomilor, alc`tuind antimolecule [i antimaterie brut`.




Aceast` „transubstan]iere” a energiei \n particule [i antiparticule, are un revers. Dac` aceste perechi ajung \n contact, ele se anihileaz`, ceea ce produce o explozie de raze gamma. |n cazanul clocotitor al t=n`rului Univers,

asemenea coliziuni ar fi fost foarte obi[nuite, iar orice ar fi ap`rut în urma lor n-ar fi rezistat prea mult.

Este posibil s` fi existat mai mult` materie dec=t antimaterie, de la \nceput. Dar atunci se pune \ntrebarea cum se explic` aceast` asimetrie.

O a doua posibilitate este ca, \n urma unei mari anihil`ri, s` fi r`mas mai mult` materie \n aceast` parte a Universului, \n timp ce antimateria ar putea s` fie dominant` \n galaxii \ndep`rtate. Dar atunci ar trebui s` avem dovezi sub forma unor raze gamma produse prin anihilarea electronilor [i pozitronilor de la grani]ele imperiilor materiei [i antimateriei. Nu au fost observate astfel de raze.

O a treia ipotez`, considerat` drept mai plauzibil`, este c` trebuie s` existe o diferen]` \ntre materie [i antimaterie care s` explice de ce anihilarea reciproc` a l`sat mai mult` materie care constituie Universul a[a cum \l [tim acum.



D

MiS

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i


ului s-a coagulat at=t \n materie, c=t [i \n antimaterie. absen]a antimateriei brute din universul de ast`zi este, a[adar, un mister. unul dintre obiectivele cercet`rilor de la cErn este rezolvarea enigmei cu privire la asimetria dintre materie [i antimaterie \n univers.

un lucru e sigur: materia [i antimateria nu fac cas` bun` \mpreun` - lucru valabil at=t pentru particule, c=t [i pentru atomii pe care acestea \i compun. atunci c=nd o particul` \nt=lne[te antiparticula care-i corespunde, acestea se anihileaz` \ntr-o explozie de energie – de raze gamma (raze de lumin` cu energie ridicat`), de pild`. unele dintre substan]ele radioactive emit \n mod natural pozitroni, iar anihilarea pozitronilor cu ajutorul electronilor se folose[te deja de decenii \n diagnoza medical` sub forma tomografului cu emisie de pozitroni (pEt).


mod spectaculos cu ajutorul acceleratorului de particule lEp (large Electron positron) de la cErn. particulele au fost accelerate p=n` aproape de viteza luminii [i au intrat \n coliziune. Explozia de energie rezultat`, care a avut loc \ntr-un spa]iu mai mic dec=t cel al unui nucleu, a reprodus starea universului la c=teva momente dup` na[terea acestuia.

|nregistrarea rezultatelor acestor „mini-bang-uri” a permis studierea modului \n care materia s-a format dup` big bang. Experimentele au confirmat c` energia se poate transforma \n particule de materie [i antimaterie. acest rezultat sus]ine teoria c` materia [i antimateria au ap`rut \n universul timpuriu \n echilibru perfect, ceea ce \nt`re[te enigma absen]ei antimateriei.






an

tiM

atte

r

MyS

ter

y


cern

x2,

sci

ence

Ph

oto

liB

rary

x2

cu toate acestea, crearea de antimaterie care s` nu fie imediat anihilat` nu-i un lucru u[or. rezultatele explozive ale contactului dintre materie [i antimaterie sunt chiar unul dintre subiectele favorite ale sF-urilor: g=ndi]i-v` la sursele de energie din star trek sau la bomba din thriller-ul „|ngeri [i demoni”, al lui Dan brown. |n lumea real`, aceste aplica]ii nu vor vedea prea cur=nd lumina zilei – dac` o vor vedea vreodat`. se na[te \ns` o problem` de depozitare: cum s` stochezi o substan]` care distruge tot ce atinge?

cercet`torii de la cErn au reu[it s` rezolve aceast` problem`. mai \nt=i, e nevoie de un spa]iu bine

vidat, astfel \nc=t antimateria s` nu se ciocneasc` de vreun atom r`t`cit. apoi e nevoie ca antimateria s` nu ating` pere]ii containerului, alc`tui]i, evident, din materie. solu]ia este dată de o „sticl` magnetic`”, f`cut` dintr-o

combina]ie de c=mpuri magnetice [i electrice. acestea ]in prizonier` antimateria, \mpiedic=nd-o s` ajung` la magne]ii propriu-zi[i.

magnetismul fusese deja utilizat pentru a manipula antiparticule puternic \nc`rcate cu energie (inclusiv antiprotoni [i pozitroni) \n acceleratoarele de particule precum lEp. magne]ii ghidau pozitronii \n interiorul unui tub lung de 27 km, care con]inea un vacuum mai pur chiar [i dec=t cel din spa]iu. razele de particule \nc`rcate se roteau \n jurul tubului de 11.000 de ori pe secund`, aproape de viteza luminii. lEp a func]ionat la cErn p=n` \n 2000, fiind \nlocuit de acceleratorul lhc.

Aparatul numit capcana Penning de la CERN folose[te c=mpuri magnetice [i electrice pentru a stoca antimaterie cu \nc`rc`tur` mic` de energie

Cum să stochezi o substan]ă care distruge tot ce atinge?

LEP a fost precursorul LHC

MiS

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i


cu antimateria slab \nc`rcat` cu energie e alt` poveste. pozitronii „reci” sunt ]inu]i \n capcanele Penning, numite dup` fizicianul olandez Frans michel penning, care a venit cu ideea utiliz`rii combina]iei de c=mpuri magnetice \n acest scop. pozitronii au fost ]inu]i \n capcane penning chiar [i timp de c=teva luni, ceea ce a permis investigarea acestora. aceste studii au ar`tat c`, \n afar` de valoarea sarcinii electrice, pozitronul este identic cu electronul.

s-a procedat la fel \n cazul antiprotonilor, dar exist` limite ale capacit`]ii de stocare a pozitronilor sau a antiprotonilor. cu c=t ai mai mul]i, cu at=t sarcina electric` total` cre[te.

utiliZ~riRealitatea din spatele utiliz`rilor antimateriei \n science-fiction

MedicinÃnihilarea unui pozitron de c`tre un electron este esen]ial` pentru tehnica numit` „tomografie cu emisie de pozitroni” (PET). Pacientul \nghite medicamente care con]in atomi radioactivi ce emit pozitroni. Anihilarea pozitronilor \n organul investigat permite punerea diagnosticului. Atomii de antimaterie (antihidrogen) nu ar \mbun`t`]i cu nimic aceast` procedur` medical`.

ARMeS-ar putea face o bomb` cu antimaterie? Energia emis` de bomba de la Hiroshima este egal` cu cea care ar fi emanat` la anihilarea unui singur gram de antimaterie. Cu toate astea, antimateria nu ar putea niciodat` s` fie transformat` \ntr-o arm` de distrugere \n mas`: ar fi nevoie de 10 miliarde de ani s` produci un gram [i de un milion de sticle magnetice \n care s` o stochezi, chiar dac` anihilarea ar fi exploziv`.

nAVeTe SPAŢiALeAr putea antimateria s` alimenteze o navet` spa]ial`? Energia con]inut` \n doar c=teva grame de antimaterie ar fi suficient` pentru o c`l`torie spre Marte. Totu[i, producerea antimateriei ar consuma \nc` [i mai mult` energie. Doar dac` nu cumva am g`si un depozit de antimaterie \n spa]iu pe care s`-l folosim drept combustibil.

MiS

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i

48

scie

nce

Ph

oto

liB

rary

x2,

cer

n


|n cele din urm`, aceasta devine at=t de mare, \nc=t distruge fragilele c=mpuri electrice [i magnetice care formeaz` capcana.

Dac` un pozitron se \nt=mpl` s` fie prins de for]a electric` a unui antiproton, atunci avem de-a face cu un atom de antihidrogen. De[i acesta nu are sarcin` electric`, are magnetism, a[a \nc=t va r`spunde la c=mpuri magnetice. ca urmare, este posibil s` men]inem atomi de antihidrogen, de[i este mai dificil dec=t \n cazul pozitronilor [i al antiprotonilor. cel mai bun rezultat de p=n` acum a fost men]inerea simultan` a trei antiatomi.

Ce ne spun experimentele? Dac` te g=nde[ti c` ar fi nevoie de trilioane [i trilioane de antiatomi pentru a alimenta o navet` spa]ial` sau pentru a construi o arm`, devine clar c` asemenea idei ]in de sF. stocarea fie [i a unui num`r mic de antiatomi permite \ns` investigarea acestora cu ajutorul spectroscopiei – analiza emisiilor de lumin`.

procedeul func]ioneaz` astfel: \ntr-un atom de hidrogen, electronul nu se poate duce unde pofte[te. legile mecanicii cuantice \l constr=ng – tot a[a cum, pentru a urca pe o scar` po]i s` p`[e[ti doar pe c=te o treapt`. Electronul din hidrogen ascult` de o regularitate fundamental`, \n care fiecare treapt` corespunde unei st`ri \n care electronul are o anumit` cantitate de energie. atunci c=nd electronul coboar` de pe o treapt` \nc`rcat` cu mult` energie pe o treapt` mai jos, surplusul de energie este purtat de un foton – o particul` de lumin`.

culorile fotonilor corespund diverselor niveluri de energie. De aici rezult` spectre – pattern-uri de linii colorate asem`n`toare unui cod de bare. acestea indic` „treptele” pe care

se poate afla electronul din atomul de hidrogen. For]a care ]ine electronul \n loc este atrac]ia dintre sarcina sa negativă si cea pozitivă a protonului. acela[i lucru se \nt=mpl` [i dac` sarcinile sunt inversate, cum se \nt=mpl` \ntr-un atom de antihidrogen. a[adar, comportamentul pozitronului dintr-un atom de antihidrogen ar trebui s` fie exact acela[i cu cel al electronului din hidrogen. „codul de bare” (spectrul) antihidrogenului ar trebui s` fie, prin urmare, identic cu cel al hidrogenului.

pentru a m`sura spectrul antihidrogenului este \ns` nevoie de producerea [i de stocarea unui num`r mare de atomi. {tirea despre experimentul alpha de la cErn, \n cadrul c`ruia atomii au fost stoca]i timp de 1.000 de secunde, ne-ar putea da impresia c` acest lucru se va realiza cur=nd. De[i s-au realizat mari progrese tehnologice, mai avem totu[i de a[teptat.

Greu nu e s` produci pozitroni [i antiprotoni – acceleratorul de particule de la cErn face asta de c=]iva ani. Dificil este s` pui un pozitron [i un antiproton suficient de

aproape unul de cel`lalt, astfel \nc=t atrac]ia lor electric` s` poat` s`-i fac` s` formeze un atom de antihidrogen \nainte ca antiparticulele componente s` se anihileze la contactul cu materia.

aceasta se realizeaz` \n primul r=nd prin \ncetinirea antiprotonilor \ntr-un aparat numit aD (deceleratorul de antiprotoni), apoi, folosind for]e electrice [i magnetice, prin reunirea acestora cu pozitroni. acest procedeu reu[e[te s` produc` atomi de antihidrogen cam o dat` la fiecare zece \ncerc`ri. Din 2009 \ncoace, alpha a prins atomi \n sticla magnetic` de aproximativ 300 de ori.

atomii de antihidrogen sunt Anihilarea antihidrogenului reprezentată pe calculator – liniile ro[ii sunt fotoni, cele galbene arat` particulele create de antiprotoni

Spectrul de emisii al hidrogenului („codul de bare”) indic` stările de energie ale electronului

MiS

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i


detecta]i prin oprirea c=mpului magnetic, ceea ce duce la anihilarea lor în contact cu materia si la emisia unei raze de lumină. ini]ial, atomii supravie]uiau doar pentru o frac]iune de secund`, dar de cur=nd ei au fost stoca]i în mai multe reprize de câte o mie de secunde. |n 2012, oamenii de [tiin]` de la cErn sper` s` \nceap` experimentele de iradiere a atomilor cu ajutorul laserului [i al microundelor, ceea ce ar produce spectrele necesare cercet`rilor.

Dac` totul merge bine, am putea observa „codul de bare” al antihidrogenului \ntr-un an sau doi. am putea oare percepe o eventual` deosebire \ntre antihidrogen [i

hidrogen? c=t timp ne va lua s` vedem aceste diferen]e depinde de c=t de mari sunt acestea. Vom avea \ns` nevoie de un num`r mare de atomi de antihidrogen pentru a ob]ine date utile.

Dac` se va observa o diferen]` \ntre „codurile de bare”, vom fi descoperit o diferen]` \ntre materie [i antimaterie – de[i va mai trebui s`-i \n]elegem [i semnifica]ia.

aplica]iile practice sunt de domeniul fic]iunii. o navet` spa]ial` care s` func]ioneze cu antimaterie ar presupune ca la producerea antimateriei s` se consume mai mult` energie dec=t ar produce antimateria \ns`[i. la fel [i cu bombele cu

antimaterie – ar lua 10 miliarde de ani s` faci un gram [i un miliard de sticle magnetice s`-l men]ii. |n ceea ce prive[te medicina, esen]ial pentru diagnosticele realizate deja este anihilarea pozitronilor \n organul cu pricina – antihidrogenul n-ar adùga nimic \n plus.

Dar, dac` am g`si \n spa]iu un num`r mare de antiparticule [i le-am putea captura sau „mina”, n-ar fi de neconceput s` le putem folosi ca surs` de energie.

{i dac` am putea produce sau „extrage” antimateria? Stephen Baxter ne arat` poten]ialul acesteia \n paginile urm`toare.

Deceleratorul de antiprotoni este folosit pentru a al`tura suficient pozitronii [i antiprotonii, astfel \nc=t s` se produc` un antiatom

twEn

tiEt

h c

Entu

ry F

ox, n

asa


n filmul Avatar apare o navet` spa]ial` numit` Venture Star, propulsat` de rachete pe baz`

de antimaterie. Antimateria este o bun` surs` de combustibil pentru rachete, din dou` motive. |n primul r=nd, o astfel de rachet` ar fi ideal`. Viteza oric`rei rachete este limitat` de viteza gazelor de e[apament. Combustibilul de oxigen-hidrogen al Navetei Spa]iale a NASA – cel mai eficient sistem chimic – are o vitez` de eliminare a gazelor de doar c=]iva kilometri pe secund`. Viteza ultim` este \ns` viteza luminii. „Limita de vitez`” din Univers este a[adar de aproximativ 100.000 de ori mai mare dec=t viteza de eliminare a navetei NASA – iar antimateria ar putea s` contribuie la atingerea acesteia.

Rezultatul anihil`rii materie-antimaterie sunt fotonii, particule de lumin`, un fel de gaze de e[apament eliminate cu viteza luminii. Asta nu \nseamn` c` racheta ar zbura cu viteza luminii, dar s-ar putea

apropia de aceast` limit`. Venture Star c`l`torea cu 70 la sut` din viteza luminii.

|n al doilea r=nd, antimateria este incredibil de eficient` ca surs` de energie. |ntruc=t materia [i antimateria se anihileaz` reciproc, \ntreaga mas` de combustibil se transform` \n energie; chiar [i procesele de fuziune nuclear` ale Soarelui consum` doar c=teva procente din masa de combustibil. Un singur gram de antimaterie ar putea s` emane mai mult` energie dec=t o mie de rezervoare de combustibil ale rachetelor de azi.

|ns` rachetele pe baz` de antimaterie sunt greu de proiectat. Un prim astfel de proiect conceptual, bazat pe anihilarea pozitronilor cu electroni, a fost realizat de un

inginer german, Eugene Sänger, \n anii '50. Problema era direc]ionarea e[apamentului. Particulele pot fi \n principiu direc]ionate cu ajutorul unui c=mp magnetic. Dar cum fotonii nu au sarcin` electric`, ei nu pot fi controla]i. |n anii '80, fizicianul Robert Forward a imaginat un proiect viabil, bazat pe protoni [i antiprotoni. Ace[tia se anihileaz` \n dou` etape: \n prima, ei produc particule cu sarcin` electric`, ceea ce rezolv` aceast` problem`.

Dar problemele practice sunt \nc` extraordinar de dificile. Nu [tim cum s` manipul`m antimateria \n cantit`]i mari – „mare” \nsemn=nd chiar [i un gram. „Capcanele Penning” au ajuns s` poat` re]ine doar c=]iva atomi. Poate c` solu]ia va veni de la progresele din domeniul

| "Un gram de antimaterie ar fi echivalentul unei bombe atomice"

Particule de antimaterie au fost detectate \n c=mpul magnetic al Terrei

MiS

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i

La ce folose[te antimateria

Celebrul autor SF Stephen Baxter, despre cum poate ajuta antimateria la c`l`toriile de lung` durat` prin spa]iu

Venture Star, naveta din filmul „Avatar”, folose[te un sistem de propulsie pe baz` de antimaterie

de Stephen Baxter


MiS

ter

ul

a

nti

Mat

erie

i

superconductorilor. Superconductorii pot genera c=mpuri magnetice puternice, \ns` actualmente cei mai mul]i func]ioneaz` doar la temperaturi foarte sc`zute, ceea ce-i face nepractici. Poate vom crea superconductori care s` func]ioneze la temperatura camerei. Si atunci am putea s`-i folosim la ceva: vom avea nevoie de „sticle” magnetice uria[e pentru a crea un reactor util de fuziune.

Pentru a atinge chiar [i viteze mult mai mici dec=t cea a luminii, ar fi nevoie de o mas` de combustibil bazat pe antimaterie egal` cu masa navetei. Masa navetei Venture Star era de sute de tone. Unde s` g`sim at=ta antimaterie? Nu prea exist` \n natur`. Poate c` va trebui s` ne descurc`m cu tehnologii care

utilizeaz` cantit`]i mici. NASA cerceteaz` \n prezent modalit`]i de utilizare a unor cantit`]i mici de antimaterie drept catalizator pentru reac]ii de fuziune conven]ionale.

Am putea-o fabrica? Da, dar un accelerator de particule din genera]ia de azi ar avea nevoie de un miliard de ani s` produc` un singur gram! Robert Forward sugereaz` totu[i c` o fabric` de antimaterie – nu doar laboratoare de fizic` unde aceasta este un produs secundar – ar fi mult mai eficient`. Poate vom construi la un moment dat acceleratoare de particule at=t de mari \nc=t s` \nconjoare Luna.

Sau poate solu]ia este „mineritul” antimateriei. Recent, particule de antimaterie au fost observate \n c=mpul magnetic al P`m=ntului.

La o scar` mult mai mare, \n extraordinar de puternicul c=mp magnetic al lui Jupiter, un „tub de flux” de curen]i electrici leag` planeta de cea mai apropiat` lun` a sa, Io, constituind un foarte puternic accelerator de particule. Poate c` de acolo am putea extrage antimaterie.

Antimateria ne-ar putea da energie cum nici n-am visat. Ar putea da nastere unei adev`rate revolu]ii \n dezvoltarea industrial` [i, poate, unor proiecte ample de geoinginerie, care ar salva clima terestr`. Am avea acces la alte planete [i, \ntr-o zi, la stele. Dar utilizarea unei bombe cu antimaterie este o perspectiv` groaznic`: un gram de antimaterie ar fi echivalentul unei bombe atomice.

SVANTE ARRHENIUSAm zice c` \nc`lzirea global` este o idee nou`. Dar \n 1896, fi zicianul [i chimistul suedez a ar`tat c` dioxidul de carbon (CO2) din atmosfer` ar putea s` acumuleze c`ldura solar` (ceea ce ast`zi se cheam` „efectul de ser`”). El a sus]inut c` arderea combustibililor fosili ar cre[te nivelurile de dioxid de carbon [i a estimat c` o dublare a concentra]iei acestuia ar duce la \nc`lzirea temperaturii globale cu aproximativ 2°C – o cifr` apropiat` de estim`rile actuale.

JEAN PERRINChiar [i acum un secol erau mul]i oameni de [tiin]` care negau existen]a atomilor. Apoi, \n 1908, fi zicianul francez a dovedit existen]a acestora prin cercetarea mi[c`rilor aleatorii ale particulelor \n lichide. |n 1905, un savant necunoscut, pe nume Albert Einstein, pretinsese c` aceast` agita]ie era determinat` de atomi invizibili care loveau particulele. Perrin a confi rmat teoria [i a ar`tat c` atomii erau mai mici dec=t lungimea de und` a luminii. Descoperirea i-a adus lui Perrin Nobelul.

WILLIS LAMBSe vorbe[te mult despre energia \ntunecat`, dar pu]ini [tiu c` primele indicii despre aceasta provin dintr-un experiment din 1947, care a avut loc la Columbia University, New York. Lamb [i colegul sù, Robert Retherford, studiau lumina emis` de atomii de hidrogen pentru a ob]ine dovezi privind fluctua]ii cuantice \n vid (emergen]a particulelor [i a antiparticulelor f`r` cauze aparente). Lamb a detectat efectul [i a permis formularea ipotezei energiei \ntunecate.


CEI MAI MARI 10 OAMENI DE {TIIN}Ă10 OAMENI DE {TIIN}ĂDE CARE NU AI AUZITDE CARE NU AI AUZIT

10 O

AMEN

I DE {

TIIN

}Ă

DE C

ARE N

U AI

AUZ

IT

AKG-

IMAG

ES, S

CIEN

CE P

HOT

O L

IBRA

RY X

3 , M

ARY

EVAN

S PI

CTU

RE L

IBRA

RY X

2,


Pe l=ng` savan]i ca Marie Curie, exist` [i cei asemenea lui Jean Perrin, c=[tig`tor al Premiului Nobel – ast`zi ignorat. Perrin, c=[tig`tor al Premiului Nobel – ast`zi ignorat. Matthews

DE CARE NU AI AUZITDE CARE NU AI AUZITDE CARE NU AI AUZIT

PERCY BRIDGMAN Acest fi zician american a revolu]ionat mai multe domenii, invent=nd aparate capabile s` zdrobeasc` materia la presiuni incredibil de \nalte. P=n` la descoperirile sale, nimeni nu reu[ise s` ob]in` presiuni mai mari de c=teva mii de atmosfere. Bridgman a atins presiuni de o sut` de ori mai mari, ceea ce a \nlesnit studierea materiei care se g`se[te la mari ad=ncimi sub scoar]a terestr` - [i a permis fabricarea diamantelor artifi ciale.

EDWIN MCMILLAN|n fi ecare laborator de chimie vezi c=te un afi [ cu tabelul periodic; dar p=n` la McMillan, acesta se oprea la uraniu. Mul]i oameni de [tiin]` credeau c` trebuie s` existe [i alte elemente, iar unii chiar au \ncercat s` le g`seasc`, \ns` f`r` succes. Apoi, \n 1940, la University of California, McMillan, \mpreun` cu un coleg, a bombardat atomii de uraniu cu neutroni [i au creat o cantitate minuscul` dintr-un metal pe care l-au numit „neptuniu” – primul element „transuranic”.

KARL JANSKY|n 1933, New York Times scria despre un fi zician din New Jersey care ar fi descoperit „semnale radio” venite din spa]iu. Cu ajutorul unui dispozitiv simplu, Jansky descoperise un zgomot ciudat care venea dinspre constela]ia S`get`torului. Se [tie ast`zi c` sursa este de fapt o uria[` gaur` neagr` care se afl` \n centrul galaxiei noastre. El este considerat un pionier al radioastronomiei. Jansky ar fi fost cu siguran]` mult mai cunoscut dac` nu ar fi murit la doar 44 de ani.

FRITZ HABERGenera]ii de studen]i \n chimie au studiat procesul Haber f`r` s`-[i dea seama c` acesta a salvat omenirea. La sf=r[itul secolului al XIX-lea, mul]i savan]i se temeau c` lumea va r`m=ne f`r` hran`, \ntruc=t popula]ia cre[tea mult prea repede \n raport cu produc]ia de alimente. Chimistul german (st=nga, cu trabuc) a descoperit o cale de a produce \n mas` \ngr`[`minte folosind azotul din atmosfer`. El a pus \mpreun` atomii de azot cu cei de hidrogen, form=nd amoniacul. |n iulie 1909, el [i colegii sì au reu[it s` „prind`” azotul \n c=teva pic`turi de amoniac. Apoi au îmbunătă]it procesul de produc]ie, ceea ce a f`cut ca \ngr`[`mintele s` devin` ieft ine [i abundente – iar omenirea a evitat foametea mondial`.

OSWALD AVERYToat` lumea [tie c` Francis Crick [i James Watson au descoperit ADN-ul – numai c` n-a fost a[a. Descoperirea fundamental` fusese f`cut` cu ani înainte de o echip` condus` de biochimistul american Oswald Avery. |n 1944, la Rockefeller University din New York, ei au realizat experimente mig`loase pe bacterii pentru a ar`ta c` ADN-ul transmite informa]ia genetic` de la un organism la altul. Numai c` teoria la mod` atunci era c` proteinele complexe poart` secretul vie]ii – molecula de ADN fi ind considerat` prea simpl` pentru a[a ceva. Ani de-a r=ndul, lui Avery i s-a refuzat Nobelul care, de altfel, i s-ar fi cuvenit. Meritele i-au fost recunoscute doar \n anii '60, dup` moartea sa.

ERNST STUECKELBERGMul]i au pretins c` li s-a furat Premiul Nobel, dar acest fi zician elve]ian are cel pu]in dou` motive \ntemeiate. |n anii '30, el a lansat ipoteza c` for]a responsabil` pentru leg`turile din interiorul nucleului atomilor ar putea fi explicat` prin „particulele de schimb”. Stueckelberg a fost convins de un coleg s` nu publice ideea, doar ca s-o vad` redescoperit` de fi zicianul japonez Hideki Yukawa, care a [i c=[tigat Nobelul. Stueckelberg a rezolvat apoi o problem` celebr`, referitoare la interac]iunea luminii cu electronii, dar nu a convins revistele academice s`-i publice articolul. Din nou, al]ii au primit Premiul Nobel pentru asta. ~sta da ghinion!

FRIDTJOF NANSENNansen este renumit pentru expedi]iile sale la Polul Nord. Pu]ini sunt \ns` cei care [tiu de marile sale descoperiri \n oceanografi e [i biologie. El a ar`tat cum se formeaz` ghea]a \n mare, a descoperit prezen]a Curentului Golfului \n ad=ncurile Oceanului Arctic [i a f`cut studii de pionierat asupra sistemului nervos al animalelor marine.

Ace[tia nu sunt, cu sigurantă, singurii eroi necunoscu]i ai [tiin]ei. Spune-ne cine sunt ceilal]i [i de ce ar merita s` fi e faimo[i.

[email protected]

SPUNE-NE CE CREZI

10 O

AMEN

I DE {

TIIN

}Ă

DE C

ARE N

U AI

AUZ

IT


XXXX

XXXX

XXXX

XXXX

XXXX

X


Str

~m

o{

ii

om

ulu

i

BBC




S` ne \ntoarcem \n urm` cu 80.000 de ani: eram doar una dintre cele probabil cinci specii umane care se g`seau pe P`m=nt. Specia noastr`, Homo sapiens („om \n]elept”, \n latine[te) reu[ise

s` se impun` \n Africa. |n vestul Eurasiei dominau neanderthalienii, iar descenden]ii lui Homo erectus se pare c` trìau \n Indonezia, \n timp ce Homo floresiensis („omul din Flores” sau „hobbi]ii”) locuiau \n insula indonezian` Flores. Un dinte [i un os care nu seam`n` cu altele, descoperite \n pe[tera Denisova din Siberia, \n 2008, le-au sugerat recent oamenilor de [tiin]` c` o alt` popula]ie uman` important` - denisovanii – s-ar putea s` fi fost r`sp=ndi]i \n Asia. Undeva pe parcurs, aceste alte specii umane au disp`rut, Homo sapiens r`m=n=nd singurul supravie]uitor. Dar ce ne-a f`cut s` c=[tig`m b`t`lia? A fost noroc pur sau a fost vorba de anumite abilit`]i sau atribute care au avut un rol crucial?

Acum 50.000 de ani, Homo sapiens a \nvins alte hominide \n lupta pentru supravie]uire

Kate ravilious ne explic` de ce am reu[it.

Bătălia homonidelor

A

Str

~m

o{

ii

om

ulu

i

55


Str

~m

o{

ii

om

ulu

i


maX

pla

nCk

inst

itu

te f

or

evo

luti

on

ary

anth

ropo

logy

, Ch

ris

hil

dre

th/d

uke

un

iver

sity

, sCi

enCe

ph

oto

liB

rary

Prima \nt=lnireuna dintre cele mai timpurii contacte dintre speciile umane pare s` se fi produs \n india, \naintea unei erup]ii vulcanice masive. acum aproape 74.000 de ani, „supervulcanul” toba, din insula indonezian` sumatra, a explodat, eliber=nd 2.500km3 de magm` - un volum aproape dublu fa]` de cel al everestlui. erup]ia, care a fost de aproape 500 de ori mai mare dec=t cea a vulcanului din muntele st. helens din sua (1980), a aruncat cenu[` la 2.000 km distan]`, p=n` \n estul indiei.

Cenu[a a c`zut asemenea z`pezii, timp de mai bine de dou` s`pt`m=ni. Ziua s-a transformat \n noapte, plantele s-au ofilit [i apele au fost poluate. Până de curând se credea c` schimb`rile climatice cauzate de erup]ie au eliminat oamenii, dar dovezile arheologice din india arat` c` lucrurile au stat cu totul altfel. din nefericire, nu s-au descoperit vreodat` schelete – mediul tropical umed nu permite conservarea oaselor –, dar arheologul de la university of oxford, mike petraglia, \mpreun` cu echipa sa, au g`sit mii de unelte de piatr` \ngropate sub cenu[a vulcanic`. surprinz`tor, acela[i tip de unelte de piatr` continu` s` apar` din straturile de sol de deasupra cenu[ii, ceea ce dovede[te c` me[terii acestora au supravie]uit dezastrului.

dar cine au fost ei? multe dintre uneltele respective sunt „minitopoare” – lame

simple [i eficiente care apar]inuser`, crede petraglia, vreunei specii asem`n`toare lui Homo erectus. dar c=teva dintre aceste unelte, dintre care unele par s` fie v=rfuri de s`ge]i de tipul celor folosite de Homo sapiens, l-au f`cut pe Petraglia s` spun` c` ar fi putut trì dou` specii de oameni \n estul indiei, \naintea erup]iei vulcanului toba.

pe baza unei analize am`nun]ite a uneltelor [i a dat`rii sedimentelor \n care acestea au fost g`site, petraglia sugereaz` c` Homo sapiens ar fi ajuns \n estul indiei acum aproximativ 78.000 de ani, migr=nd din africa prin arabia, \n timpul unei perioade favorabile climatic. dup` acest moment, uneltele simple realizate de Homo erectus dispar treptat. „Credem

c` Homo sapiens avea o tehnologie mai eficient` de v=n`toare, ceea ce a fost factorul decisiv”, spune petraglia (vezi „Cum se folose[te mai bine o suli]`”, p58). „dac` erup]ia vulcanului toba a avut vreun rol nu e clar”.

Conflict europeanCam 45.000 de ani mai t=rziu s-a desf`[urat o alt` lupt` pentru supravie]uire. de data aceasta, ea a avut loc \n europa, iar protagoni[tii au fost str`mo[ii no[tri [i neanderthalienii.

la \nceput, Homo sapiens [i neanderthalienii nu aveau motive s` se du[m`neasc`. apoi \ns`, clima europei a intrat \ntr-o faz` rece [i uscat`. „neanderthalienii [i Homo sapiens au trebuit

Neanderthalienii trìau \n grupuri mici, a[a cum sunt \nf`]i[a]i \n acest muzeu din Krapina (Croa]ia)

Neanderthalienii (st=nga) aveau creiere la fel de mari precum ale Homo erectus (mijloc) [i Homo sapiens (dreapta), dar str`mo[ii no[tri aveau lobi temporali mai bine dezvolta]i

Str

~m

o{

ii

om

ulu

i


Se războiau speciile timpurii de hominide?

grozav \ntr-o lupt` corp la corp cu un neanderthalian, dar se pare c` [tiau cum s` arunce o suli]`. Homo sapiens \[i putea folosi aceast` abilitate de la distan]`, evit=nd pericolul [i folosind mai pu]in` energie”, explic` stringer.

Chiar [i dac` cele două popula]ii nu s-au înfruntat direct (vezi mai jos „Se r`zboiau speciile timpurii de hominide?”), abilitatea de a ucide de la distan]` a reprezentat un avantaj la v=n`toare pentru Homo sapiens.

at=t scheletele de neanderthalieni, c=t [i cele de Homo sapiens au fost g`site \n regiuni cu climat rece, al`turi de cele ale mamu]ilor l=no[i - \n marea Britanie, de exemplu. dimensiunile mari ale neanderthalienilor le-au fost de ajutor la \nc`lzirea corpului, dar au avut [i dezavantaje. „Trìnd \n acela[i mediu cu Homo sapiens, neanderthalienii aveau nevoie s` consume c=teva sute de calorii \n plus pe zi, ceea ce \nseamn` c` depindeau mult mai mult de v=n`toare”, spune stringer.

analiza chimic` a oaselor provenite de la membrii celor dou` specii sus]ine aceast` teorie, ar`t=nd c` neanderthalienii erau mari carnivori, \n timp ce str`mo[ii no[tri se bizuiau pe tot soiul de resurse, precum v=natul mic sau pe[te.

s` se ascund` \n refugia (zone locuibile), ceea ce a \nte]it lupta dintre cele dou` grupuri”, explic` Chris stringer, antropolog la muzeul de istorie natural` din londra [i autor al c`r]ii The Origin Of Our Species.

a[adar, cum se prezentau cele dou` specii? am=ndou` erau puternice din punct de vedere fizic [i mai v=njoase dec=t media oamenilor de azi, dar neanderthalienii mai cu seam` erau remarcabil de robu[ti. „scheletele lor arat` c` aveau umeri largi [i g=turi puternice”, spune stringer. str`mo[ii no[tri poate c` nu s-ar fi descurcat prea

iar c=nd vine vorba de c`ldura corpului, Homo sapiens folosea alte [mecherii dob=ndite prin adaptare: ]esutul [i cusutul. arheologii au descoperit ace simple, f`cute din filde[ [i os, l=ng` r`m`[i]e de Homo sapiens vechi de p=n` la 35.000 de ani.

„Cu ajutorul acestei tehnologii am putut s` folosim pieile de animale pentru a ne confec]iona corturi, haine groase [i \nc`l]`ri de blan`”, spune stringer. „Cel mai important lucru e c` ne-am putut \nc`lzi odraslele, ceea ce ne-a avantajat fa]` de neanderthalieni \n \ncercarea de a supravie]ui fluctua]iilor climatice. dimpotriv`, neanderthalienii se pare c` n-au \nv`]at niciodat` s` coas`, recurg=nd

Homo sapiens este înfătisat uneori ca b`t=ndu-se cu neanderthalienii [i cu Homo erectus. Nu exist` dovezi concludente ale unor astfel de conflicte, dar este plauzibil s` credem c` a[a au stat lucrurile, spune John Shea, profesor la Stony Brooks University. „|ntre primatele mari de azi vedem dou` strategii de rezolvare a disputelor. Maimu]ele bonobo se masturbeaz` [i fac sex, \n timp ce cimpanzeii se bat [i se anihileaz`. Eu cred c` hominidele s-au l`sat \n pace unele pe altele.

Aceasta nu este \ns` singura ipotez`. |n 1959 au fost descoperite \ntr-o pe[ter` din Irak r`m`[i]ele unui neanderthalian botezat Shanidar 3. Scheletul avea o ran` neobi[nuit` \n partea st=ng` - o coast` fusese zg=riat`, \n timp ce restul era relativ \n bun` stare. Acum doi ani, antropologul evolu]ionist Steven Churchill de la Duke University a sus]inut c` o asemenea ran` putea proveni doar de la un proiectil, suger=nd c` o suli]` fusese lansat`, nu \nfipt`. Cu alte cuvinte Shanidar 3 a fost, poate, omor=t de unul de-ai no[tri – de un Homo sapiens. Dac` nu cumva rana se datora propriei neîndemânări.

ADN-ul neanderthalienilor a fost ob]inut din aceste fragmente de oase

Paleontologul Steven Churchill (dreapta) [i colegii sì testeaz` arme albe \nregistr=nd efectul acestora asupra gelatinei


supe

rsto

Ck, s

Cien

Ce p

hot

o l

iBra

ry, j

oao

Zil

hao

, el

sid

ron

res

earC

h t

eam

Str

~m

o{

ii

om

ulu

i

sapiens a avut o diversitate mai mare de creiere dec=t neanderthalienii. „Cercetarea noastr` indic` faptul c` unul dintre motivele pentru membrii din Homo sapiens au reu[it s` se impun` este faptul c` au acceptat oameni cu „min]i neconven]ionale” \n societatea lor – de exemplu, pe cei cu autism sau schizofrenie”. analizele recente ale genomului neanderthalian sprijin` teoria „min]ilor neconven]ionale” a lui spikins, ar`t=nd c` neanderthalienii nu aveau genele asociate cu autismul sau schizofrenia. „Pare firesc s` tragem concluzia c` neanderthalienii erau mult mai asem`n`tori unii cu al]ii din punct de vedere genetic, mai reticen]i fa]` de acceptarea diferen]elor dintre oameni”, spune spikins. toleran]a fa]` de aceste

la legatul sau prinsul mai multor piei una de alta (cu ajutorul unor spini, de pild`).

min]i neconven]ionaleunele dintre aceste diferen]e comportamentale [i tehnologice pare s` fi ap`rut pentru c` cele dou` specii g=ndeau \n feluri diferite. Compar=nd forma craniilor, arheologii au ar`tat c` neanderthalienii aveau creiere asem`n`toare ca dimensiuni cu cele ale reprezentan]ilor timpurii ai speciei noastre, \ns` cu un lob occipital (zona din spatele creierului) mai mare. aceast` parte a creierului este asociat` cu procesarea vizual`, ceea ce ar putea s` \nsemne c` neanderthalienii aveau un v`z mai bun [i puneau distinge mai bine lucrurile din locurile \ntunecoase, precum p`durile cele mai dese.

Homo sapiens \ns` avea un lob temporal mai dezvoltat (zonele laterale ale creierului, asociate cu ascultarea, limbajul [i memoria \ndelungat`). „Credem c` membrii Homo sapiens aveau un limbaj mai complex dec=t neanderthalienii [i puteau s` \n]eleag` [i s` discute concepte precum viitorul [i trecutul \ndep`rtat”, spune stringer.

mai mult, se pare c` str`mo[ii no[tri puteau s` vorbeasc` mai repede. la Homo sapiens, partea superioar` a tractului respirator este mai curbat` dec=t la neanderthalieni, ceea ce u[ureaz` producerea de sunete variate cu o vitez` mai mare.

penny spikins, arheolog la university of york, a propus recent ipoteza c` Homo

tr`s`turi aparent dùn`toare i-a f`cut pe Homo sapiens s` dob=ndeasc` aptitudini specializate [i diverse, ceea ce i-a ajutat la adaptarea la medii diferite [i la exploatarea acestora. de exemplu, cei cu autism \ntr-o form` u[oar` sunt adesea extrem de capabili \n \ndeplinirea unei activit`]i anume. „nu este greu s` vedem c` aten]ia fa]` de detalii, memoria excep]ional`, setea de cunoa[tere [i o concentrare obsesiv` [i exclusiv` poate conduce la realiz`ri excep]ionale \n anumite domenii”, spune spikins. uneltele de precizie, noile tehnologii de v=n`toare [i dezvoltarea comunic`rii simbolice ar fi putut s` apar` ca rezultat al unei gândiri neconven]ionale. |n acela[i timp, cei dispu[i s` duc` o existen]` izolat` se poate s` fi devenit exploratori care s` descopere noi ]inuturi [i resurse.

Cultur` [i climànumite forme neobi[nuite de a vedea lucrurile i-au ajutat, poate, pe oameni s` rezolve tensiunile sociale. „{amanismul, muzica [i dansul au format leg`turi \ntre oameni”, spune spikins. |n acela[i timp, cei mai \nzestra]i artistic i-au uluit pe ceilal]i cu picturile lor precise [i literale de pe pere]ii pe[terilor.

acum aproape 30.000 de ani, multe dintre aceste talente [i \nsu[iri erau deja caracteristice societ`]ilor de Homo sapiens, dar lipseau din comunit`]ile de neanderthalieni. „vedem feluri asem`n`toare de r`ni la scheletele de neanderthalieni masculi [i femele, ceea ce sugereaz` c` nu exista o diviziune a muncii sau roluri specializate”, spune spikins.

toleran]a, combinat` cu setea de explorare, le-a dat un alt avantaj semnificativ celor din specia Homo sapiens. obiecte precum colierele de scoic` sau uneltele de cremene, descoperite la mare distan]` de locul \n care au fost confec]ionate, arat` c` str`mo[ii no[tri f`ceau comer] la distan]`, oferind la schimb materiale, idei [i cunoa[tere. dimpotriv`, neanderthalienii nu obi[nuiau s` fie prea comunicativi \n afara grupurilor mici \n care trìau. ei adunau resurse din apropiere, probabil nereu[ind s` descopere materiale noi, tehnologii sau tipuri de mediu din afara teritoriului lor.

Cu toate acestea, neanderthalienii au

Cum se folose[te o suli]ăSuli]ele de lemn ale neanderthalienilor erau mari [i grele, m`sur=nd \ntre 1,5m [i 2m \n lungime [i 4-5cm \n grosime, fiind ascu]ite la un cap`t. |n m=inile unui neanderthalian, aceasta era o arm` letal`. Era folosit` mai ales \n lupta corp la corp, fiind \nfipt` lateral \n animalele mari, precum elefan]ii. Neanderthalienii erau suficient de puternici s` ]in` suli]a \n timp ce animalul se zb`tea, ceea ce provoca multe daune. Ei puteau arunca [i la distan]e mici. „Puteau azv=rli suli]a la 10-30m”, explic` profesorul John Shea.

Homo sapiens aruncau \ns` mai bine. Aveau antebra]ele mai lungi, ceea ce le permitea s` arunce mai bine la distan]e mai mari. E probabil ca [i Homo erectus s` fi folosit suli]e de lemn, dar se crede c` palmele lor erau orientate \n fa]`, a[a \nc=t, asemenea neanderthalienilor, nici ei n-ar fi putut arunca foarte departe.

Antropologul evolu]ionist Svante Pääbo (dreapta) cùt=nd fragmente de os \ntr-o pe[ter` din Spania

Capacitatea str`mo[ilor no[tri de a arunca suli]a le oferea un avantaj


Str

~m

o{

ii

om

ulu

i

DESCoPEr~ mAi multwww.bbc.co.uk/nature/life/HomoSite despre ominidele timpurii, realizat de echipa de la BBC Nature

The Origin Of Our SpeciesChris Stringer (Allen Lane, 2011)

le-a devastat insula, a eliminat vegeta]ia [i stegodonul – o specie asem`n`toare unui elefant pitic, care se crede c` ar fi f`cut parte din dieta de baz` a hobbi]ilor. „p=n` acum nu exist` dovezi c` ar fi intrat \n competi]ie cu Homo sapiens. poate c` pur [i simplu nu au reu[it s` supravie]uiasc` \n urma erup]iei”, spune stringer.

dar iat` c` se dovede[te c` alte specii umane nu au disp`rut complet. anul trecut, svante pääbo, de la institutul max planck de antropologie evolu]ionist` din leipzig, germania, a analizat, \mpreun` cu colegii ei, oase provenite de la neanderthalieni [i a identificat secven]a genomului acestora. Cercet`torii au descoperit c` to]i oamenii care au str`mo[i \n afara africii au aproximativ 2,5 la sut` din adn \n comun cu neanderthalienii. anul acesta, pääbo [i colegii sì au realizat analize similare asupra oaselor de degete descoperite \n pe[tera denisova din siberia. ei au ar`tat c` denisovanii împărtăsesc aproximativ 5% din materialul lor genetic cu melanezienii din zilele noastre (care trìesc \n insulele din Asia de Sud-Est, cum ar fi Noua Guinee).

„at=t neanderthalienii, c=t [i denisovanii s-au \mperecheat cu oamenii [i au avut copii fertili”, spune pääbo. „|ntr-un fel, ei trìesc ast`zi \n noi”.

Kate Ravilious este jurnalist, specializat` \n civiliza]ii str`vechi.

– hobbi]ii. a[a cum spune [i porecla, ace[tia aveau corpuri mici (doar cu pu]in peste 1m \n`l]ime) [i creiere pe m`sur`. Cu toate acestea, comportamentul lor era inteligent. ei foloseau unelte de piatr` care indic` faptul c` v=nau \n comun [i poate [i faptul c` g`teau cu ajutorul focului.

era foarte posibil s` existe [i azi, dac` nu ar fi avut loc o alt` enorm` erup]ie vulcanic` \n urm` cu 17.000 de ani. aceasta

supravie]uit cu succes, domin=nd peisajul european timp de 300.000 de ani. {i totu[i, la doar c=teva mii de ani de la sosirea lui Homo sapiens, num`rul lor s-a redus drastic. au disp`rut \n cele din urm` acum aproximativ 30.000 de ani, ultimul lor refugiu cunoscut fiind sudul peninsulei iberice.

stringer crede c`, din mai multe puncte de vedere, neanderthalienii au avut pur [i simplu ghinionul de a trì \ntr-un loc [i \ntr-un timp care nu le-au fost propice. „au fost nevoi]i s` concureze cu Homo sapiens \n timpul unei faze climatice foarte instabile \n \ntreaga Europ`. |n timpul fiec`ruia dintre aceste cicluri rapide, ei au suferit mai multe pierderi dec=t Homo sapiens [i au fost astfel elimina]i treptat. Dac` ar fi avut parte de clim` stabil`, poate c` ar fi r`mas aici p=n` azi”.

ultimii r`t`ci]iodat` cu dispari]ia neanderthalienilor, se crede c` au r`mas doar dou` specii de oameni: Homo sapiens [i Homo floresiensis

V=nători picta]iDocumentarul BBC Planet Of The apemen \i prezint` pe Homo sapiens ca av=nd pielea neagr`, \ntruc=t tocmai p`r`siser` Africa. Neanderthalienii sunt \nf`]i[a]i ca av=nd tenul mai deschis pentru c` f`cuser` aceea[i c`l`torie cu o jum`tate de milion de ani mai devreme. După John Shea, consultantul stiin]ific al documentarului, clima european` \nnorat` ar fi determinat selec]ia natural` a unui ten deschis care s` absoarb` mai bine radia]iile ultraviolete. Dar corpurile deschise la culoare ies periculos de mult \n eviden]`, a[a c` probabil \[i pictau fe]ele [i corpurile \nainte de v=n`toare. „A fost descoperit mangan negru l=ng` corpurile neanderthalienilor”, spune Shea. „S-ar fi putut decora dac` pielea lor pierduse melanin`. Pigmentul ar fi slujit drept camuflaj care s` le permit` s` se apropie de animale.” Pigmen]ii puteau s` fie folosi]i drept cosmetice, a[a cum arat` urmele descoperite pe scoicile din Spania.

Trus` de machiaj neanderthalian? Urme de pigmen]i au fost descoperite pe scoici

Pe[tera Gorham din Gibraltar a fost unul dintre ultimele refugii ale neanderthalienilor


bbc,

RO

bERT

HAR

DIN

G, Il

lusT

RATI

ON

by

FlAT

lIN

ER

Co

du

l

vie

}ii

O

Co

du

l

vie

}ii









codul vie]ii


THIN

ksTO

ck, c

ORb

Is, b

bc, A

lAm

y

Numerele NaturiiCapetele de afi[ \n jocul matematic al lumii

π (pi) = 3.14159…Pi este num`rul ob]inut prin \mp`r]irea circumferin]ei unui cerc la diametru. Vechii egipteni i-au aproximat valoarea la 256/81, aproximativ 3.16 – ceea ce nu-i rù la o prim` estimare. Ce-i mai ciudat la pi este c` nu poate fi reprezentat ca frac]ie. Expansiunea zecimalelor acestui num`r continu` la infinit f`r` s` se repete vreodat`. Se crede chiar c` orice [ir finit de numere (inclusiv num`rul tù de cont) apare la un moment dat dup` virgul`. Cercul este forma de baz` din instrumentarul oric`rui geometru, iar pi este cercul transpus \n limbajul numerelor. Datorit` importan]ei cercului, pi apare de multe ori \n cele mai nea[teptate locuri. Multe dintre formulele fundamentale din matematic` con]in, printre alte ingrediente, [i acest num`r enigmatic.

Phi = 1.61803… Cunoscut` [i ca „tăietura de aur, phi este un num`r favorit at=t pentru arti[ti, c=t [i pentru oamenii de [tiin]`. Num`rul exprim` dimensiunile unui dreptunghi despre care se crede c` surprinde propor]iile cele mai satisf`c`toare din punct de vedere estetic. Dac` raportul dintre latura lung` (A) a unui dreptunghi [i cea scurt` (B) este egal cu raportul dintre suma celor dou` laturi (A+B) la latura lung` (A), atunci acest raport A/B se consider` a fi raportul de aur.

Arti[ti plastici, arhitec]i, compozitori [i chiar poe]i au inclus de-a lungul vremii acest num`r \n lucr`rile lor. Le Corbusier, de pild`, a folosit dimensiunile propor]iei de aur la construc]ia multora dintre cl`dirile sale.

Tìetura de aur este legat` de un alt [ir faimos – numerele lui Fibonacci: 1,1,2,3,5,8,13, 21… (\n care fiecare num`r este egal cu suma ultimelor dou`). Dac` \mpar]i orice num`r din acest [ir cu cel de dinaintea sa, rezultatul va fi din ce \n ce mai aproape de phi, pe m`sur` ce numerele din [ir sunt din ce \n ce mai mari.

e = 2.71828… Acesta este poate pe locul al doilea \ntre cele mai faimoase numere din matematic`. Apare ori de c=te ori se folose[te conceptul de cre[tere, pentru c` reprezint` cre[terea optim` care poate fi atins` dat fiind un punct de plecare. Asemenea lui pi, e are o expansiune zecimal` infinit`, care nu se repet` niciodat`. {i tot ca pi, num`rul apare c=nd nici nu te-a[tep]i, \n tot soiul de situa]ii.

De exemplu, e are leg`tur` cu acumularea dob=nzii \n contul nostru bancar. Un cont care ofer` o dob=nd` de sut` la sut` pe an presupune c` unde era un leu, dup` un an vor fi doi. O banc` unde dob=nda este de 50 la sut` la fiecare [ase luni \]i va pl`ti \ns` 2,25 de lei dup` un an. Dac` dob=nda este de 33,3 la sut` la fiecare patru luni, \]i va oferi 1.3333 = 2.37 lei. Pe m`sur` ce \mpar]i un an \n buc`]ele din ce \n ce mai mici, po]i ajunge p=n` la 2,72 lei (sau, mai exact, 2.71828...), rezultatul ob]inut cu ajutorul num`rului e.

Co

du

l

vie

}ii

s` se \nt=mple f`r` niciun rost. A[a [i arat` c=teodat`. Dac` trecem \ns` de suprafa]`, g`sim peste tot dovezi despre existen]a codului.

Calendarul naturii|n mai anul trecut, \n sudul statelor unite au \nceput s` ias` din p`m=nt insecte dintr-o anumit` specie de cicade, care s-au c`]`rat \n copaci, sco]=nd sunete stridente de \mperechere. Partea cea mai bizar` a pove[tii este c` locuitorii din Nashville, st louis [i montgomery nu mai auziser` asemenea sunete din 1998, cu 13 ani mai devreme. cicadele pe care le puteau auzi oamenii erau larvele celor care ap`ruser` \n mileniul trecut. Iar genera]ia viitoare de cicade nu va ap`rea dec=t dup` 13 ani.

Acest ciclu de via]` este extraordinar. cum de num`r` insectele p=n` la 13? {i de ce aleg 13? Nu pare s` fie o alegere la \nt=mplare. Alte dou` soiuri din America de Nord au acela[i ciclu de via]` de 13 ani, dar apar \n alte regiuni [i \n al]i ani. Exist` chiar [i alte 12 specii care apar o dat` la 17 ani.

Ai putea spune c` e o pur`

\nt=mplare. E foarte curios \ns` c` nu exist` cicade cu ritmuri de via]` de 12, 14, 15, 16 sau 18 ani. Dac` te ui]i cu ochii unui matematician la aceste insecte vei vedea un pattern: 13 [i 17 sunt numere prime, care se \mpart doar la ele \nsele [i la 1. cicadele cu un ciclu de via]` a c`rui durat` are un num`r prim de ani au un avantaj evolutiv. s` ne g=ndim ce se \nt=mpl` atunci c=nd un pr`d`tor apare \n p`dure o dat` la [ase ani. O cicad` al c`rei ciclu de via]` dureaz` opt sau nou` ani se va \nt=lni cu un pr`d`tor mult mai des dec=t una cu ciclu de via]` de [apte ani (alt num`r prim).

cicadele au descoperit numerele prime f`r` s`-[i dea seama, folosind strategii evolutive. Oamenii \ns` au \n]eles nu doar c` aceste numere sunt esen]iale pentru supravie]uire, ci [i c` sunt elementele pe care se sprijin` matematica. Fiecare alt num`r este construit prin \nmul]irea numerelor prime. Pornind de la numere, ob]ii matematica, iar de la matematic` ajungi la [tiin]`.

Tiparele pe care se sprijin` ciclurile de via]` ale cicadelor poate c` nu au


Co

du

l

vie

}ii

un ciclu de via]` a c`rui durat` este un num`r prim d` anumitor specii de cicade avantaje asupra pr`d`torilor

Co

du

l

vie

}ii


thiN

ksto

ck X

2, a

lam

y, o

rdN

aNce

su

rvey

fost evidente de la bun \nceput, dar exist` [i alte fenomene naturale care au pattern-uri similare, fa]` de care nu putem dec=t s` ne minun`m.

elemente constitutiveFaimoasa forma]iune st=ncoas` Giant’s causeway din Irlanda de Nord este un asemenea loc. Aceast` re]ea neobi[nuit` de coloane cu [ase fe]e, care ]=[ne[te din marea Irlandei, se \ntinde c=t vezi cu ochii. sunt cu totul 40.000 de coloane \ngr`m`dite \ntr-o regiune mic` de coast`. Acestea nu sunt perfecte: unele au [apte laturi, c=teva au opt, dar abunden]a hexagoanelor este remarcabil`. Giant’s causeway este uimitoare pentru c` este a[a de regulat`, spre deosebire de regiunea din jur. Peisajul din cap`tul nordic al Irlandei \]i aduce imediat aminte de un fagure. Esen]ial` pentru ambele fenomene naturale geometrice este eficien]a. tot a[a cum o minge care cade de pe-un deal g`se[te \ntotdeauna punctul cel mai de jos, st=ncile de la Giant’s causeway s-au format \n modul care necesit`

Natura apare uneori drept complex` [i haotic`, dar am descoperit c` formele care apar \n jungle, mun]i [i p`duri respect` [i ele \n fond un cod matematic simplu. Fractalii sunt forme care au proprietatea stranie de a-[i re]ine complexitatea la orice scar`. De exemplu, ]`rmurile au caracteristicile unor fractali. Dac` iei h`r]i ale coastei Rom=niei la diferite scale este imposibil s`-]i dai seama care imagine reprezint` o hart` detaliat` [i care este o reprezentare la scar` larg`. |ns` \n ciuda acestei complexit`]i infinite am descoperit c` fractalii pot fi genera]i cu ajutorul unor ecua]ii simple. Acest fapt a fost exploatat de unul dintre studiourile de film cu cel mai mare succes. Peisajele uimitor de realiste folosite de Pixar \n filmul Up au fost create nu de arti[ti, ci de matematicieni care s-au folosit de propriet`]ile geometrice ale fractalilor.

cel mai mic consum de energie pentru a r`m=ne \n picioare. Dac` faci calculele, descoperi c` forma geometric` cel mai u[or de creat este o re]ea de hexagoane. {i pentru albine fagurii hexagonali reprezint` cea mai eficient` solu]ie, care utilizeaz` cea mai mic` cantitate de cear` pentru a depozita cea mai mare cantitate de miere.

Formele pe care le iau bulele de s`pun sunt determinate de aceea[i cùtare a eficien]ei. suprafa]a unei bule este direct propor]ional` cu energia. motivul pentru care o bul` este o sfer` perfect` este c` aceasta este forma geometric` care poate con]ine cel mai mare volum dat \n interiorul unei suprafe]e cu cea mai mic` arie posibil`. Acela[i cod func]ioneaz` [i \n cazul unor structuri mai complicate de bule. Dac` bagi un cadru de s=rm` \ntr-o solu]ie de s`pun, peliculele care rezult` vor lua forma care va folosi cea mai pu]in` energie [i va fi cea mai stabil`. Arhitectul Otto Frei a folosit aceast` idee pentru construc]iile extraordinare de la

FraCtaliiSimplitatea complexit`]ii

Olimpiada de la münchen. Formele cl`dirilor sunt versiuni la scar` mai mare ale experimentelor pe care Frei le-a f`cut cu s=rm` [i s`pun. Este un exemplu perfect despre cum codul naturii ne poate da puterea s` transform`m lumea.

identificarea codului umanc` natura intr` \n tipare [i reguli poate s` nu ne surprind`. s-ar putea s` fim uimi]i s` afl`m c` [i natura uman` are un cod matematic pe care-l

Hexagonul este una dintre structurile cele mai eficiente din natur`

stadionul olimpic finalizat \n 1972, proiectat de otto Frei, a fost inspirat de bule de s`pun


putem folosi pentru a ne \n]elege trecutul [i viitorul. Oamenii sunt sclavii obi[nuin]ei – ne repet`m f`r` s` ne d`m seama. Fie c` e vorba de cump`r`turi, de un joc de poker sau de un criminal care \ncearc` s`-[i ascund` crima, nu ne putem ab]ine s` ne comport`m \ntr-un fel care este departe de a fi \nt=mpl`tor.

kim Rossimo, fost detectiv, a propus o ecua]ie matematic` menit` s` ajute la prinderea infractorilor recidivi[ti. Dar \n loc s` \ncerce s` prezic` urm`toarea ]int` a infractorilor, ecua]ia prive[te spre trecut, \ncerc=nd s` identifice locul \n care au fost planificate infrac]iunile, pe baza lu`rii \n considerare a tuturor locurilor \n care acestea au avut loc. Premisa este c` infractorii las` o zon`-tampon \n jurul locului \n care locuiesc, dar nu comit faptele la o distan]` foarte mare de acesta.

Nu e doar o teorie. |n anii ’90, ecua]ia lui Rossimo a fost folosit` de scotland yard pentru a-l prinde pe a[a-numitul „mardi Gras bomber”,

care terorizase londra cu 36 de bombe. Ecua]ia a fost folosit` de nenum`rate ori de-atunci \ncoace. Rossimo a folosit-o chiar cu scopul de a rezolva unul dintre cele mai mari mistere ale tuturor timpurilor, \ncerc=nd s` identifice posibilul domiciliu al lui Jack spintec`torul. Ecua]ia sugereaz` dou` str`zi din londra, Flower & Dean street (ast`zi Walk) [i Thrawl street. Exist` [i dovezi care confirm` rezultatele ecua]iei.

Ecua]ia lui Rossimo detecteaz` tipare comportamentale care permit identificarea locuin]ei unui suspect pe baza ac]iunilor trecute ale acestuia. Alte organiza]ii folosesc codul pentru a privi c`tre viitor [i a face predic]ii despre ce urmeaz` s` \ntreprindem.

Google are acces la o baz` de date uria[` de cereri de cùtare de peste tot din lume. multe dintre cùt`ri chiar sunt la \nt=mplare, dar cei de la Google au reu[it s` identifice anumite pattern-uri. {i s-au descurcat \ntr-at=t de bine, \nc=t au reu[it s` identifice o epidemie mondial` de grip`

\naintea autorit`]ilor.Deslu[irea cantit`]ii uria[e de

date pe care o l`s`m \n urm` atunci c=nd navig`m pe internet le-a permis anali[tilor Google s` prezic` lucruri precum cele mai populare destina]ii de vacan]` sau c=te ma[ini vor fi v=ndute \ntr-un an – chiar [i modelele respective. Alt succes al Google a fost prezicerea c=[tig`torilor premiilor Oscar, pe baza unei corel`ri a cùt`rilor de filme la cinematografele din New york [i a c=[tig`torilor din fiecare an.

Puterea matematicii este c` ne dezv`luie structuri acolo unde credeam c` nu este dec=t \nt=mplare [i haos. Poate c` asta e [i remarcabil la matematic`: \n ciuda complexit`]ii incredibile a lumii \n care trìm, totul poate fi explicat cu ajutorul numerelor. matematica este codul naturii. Acest cod cuprinde nu doar adev`ruri universale, ci poate chiar singurul adev`r.

Co

du

l

vie

}ii

Dac` punem \n ecua]ia lui Kim Rossimo locurile primelor [apte crime ale lui Jack Spintec`torul (punctele ro[ii), rezultatul sugereaz` c` acesta locuia pe una dintre str`zile marcate cu galben

AFl~ MAi MulTewww.bbc.co.uk/codeParticip` la un concurs BBC de spart coduri

Numerele naturii Ian Stewart (Humanitas, 2006)

Alex’s Adventures In Numberland Alex Bellos (Bloomsbury, 2011)

|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U


Davi

D C

lugs

ton

T~UCREIERULUI|N~UNTRUL


seattle. |nauntrul ei, un tehnician de laborator se uit` atent \ntr-un aparat ce seam`n` cu o mic` ma[in` de tìat [unc`, a[ezat` \ntr-un congelator vertical. Cu fiecare trecere a lamei, \nc` o felie sub]ire de scoar]` cerebral` uman` se desprinde dintr-o bucat` de grosimea unui deget, ]inut` la -17˚C. Tehnicianul pozi]ioneaz` apoi felia – un sfert din grosimea unei foi de h=rtie – pe o lamel` mult mai cald` de microscop, iar ]esutul cerebral este fixat la locul sù.

acesta e genul de materie prim`, meticulos tìat`, colorat`, examinat` [i reasamblat`, pe care cei de la allen institute for Brain science au transformat-o \ntr-un atlas

tridimensional am`nun]it al creierului uman. Dac` efortul interna]ional de succes de a enumera cele trei miliarde de litere ale aDn-ului din genomul uman reprezint` „ce”-ul, dr. allan Jones, CEo-ul institutului, spune c` atlasul ofer` o indicare precis` a lui „unde”. Mai exact, atlasul indic` unde anume sunt activate \n creier cele aproximativ 20.000 de gene ale genomului [i \n ce grad.

|ntreaga noastr` colec]ie de gene se reg`se[te \n fiecare celul` a corpului (\n afar` de sperm` [i ovule), dar, ca \n cazul sistemului de lumini dintr-o mare metropol`, genele pot deveni active ca r`spuns la diferi]i stimuli, \n diferite regiuni ale corpului [i la momente diferite. unele sunt \ntotdeauna active, \n timp ce altele sunt mereu inactive.

|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U


Func]ionarea creierului r`m=ne un mister. Un laborator din SUA ne ofer ̀\ns ̀cea mai detaliat ̀“hart`” de p=n ̀acum a acestui morman de celule. Bryn Nelson a fost acolo [i ne spune ce-a v`zutCREIERULUI

|N~UNTRUL

|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U

68

sCie

nCe

ph

oTo

lib

rary

x3,

all

en in

sTiT

uTe

, dav

id C

lugs

Ton


|N MINTEA TACercetarea de la Allen Institute a extins deja cunoa[terea noastr` asupra structurilor creierului

Cortex cerebral

HipotalamusCerebel

Trunchi cerebral

Corpus callosum

Talamus

CORTEX PREFRONTAL DORSAL-LATERAL Cercetarea incipient` sugereaz` c` aceast` structur` ar putea fi un focar pentru schizofrenie. Folosind uneltele institutului, cercet`torii pot examina activitatea a zeci de gene asociate schizofreniei.

AMIGDALA CEREBRALă La [oareci, cercet`torii de la Allen Institute au descoperit c` aceast` structur`, implicat` \n emo]ii, fric` [i agresiune, e una dintre cele mai afectate de privarea de somn. C=nd [oarecii erau ]inu]i treji, unele gene, precum cele implicate \n r`spunsul la stres, \[i intensificau activitatea, \n timp ce altele deveneau aproape complet inactive.

HIPOCAMPULH`r]ile anatomice ale creierului divid de obicei hipocampul – implicat \n \nv`]are [i memorie - \n patru subregiuni. Dar au existat diferen]e mari \n activitatea genelor la [oareci, ceea ce sugereaz` c` exist` de fapt mult mai multe subregiuni.

CORTEXUL ETORHINAL O analiz` a cercet`torilor a concluzionat c` fondul genetic poate influen]a modelul de activitate al genelor din regiuni ale creierului precum aceasta, care sunt implicate \n memorie.

|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U


|n creier, unele gene implicate \n formarea memoriei pot deveni regulat hiperactive \n zona hipocampului, fiind \ns` complet pasive la c=]iva milimetri distan]`.

atlasul se dovede[te deja a fi o unealt` nepre]uit` pentru oamenii de [tiin]` care \ncearc` s` \n]eleag` cum se manifest` \n creier afec]iuni precum alzheimerul [i schizofrenia. alte studii au f`cut primul pas \n solu]ionarea puzzle-ului, ar`t=nd care gene sunt mai comune la ace[ti bolnavi. acum, folosind atlasul creierului, oamenii de [tiin]` pot descoperi exact unde sunt aceste gene ascunse, dezactivate, sau activate.

Fondurile de \nceputEfortul a \nceput \n urm` cu un deceniu, dup` o \nt=lnire organizat` de miliardarul [i cofondatorul Microsoft paul allen. exper]ii au decis \n final c` un atlas accesibil public al creierului e cea mai bun` alegere

pentru un proiect de durat`, iar allen a oferit institutului un cadou de 75 de milioane de euro.

Pentru a vedea cum anume vor \ndeplini o astfel de sarcin` monumental`, institutul a construit mai \nt=i un atlas al creierului de [oarece. Proiectul ce a durat trei ani a implicat acumularea a nu mai pu]in de milion de imagini de rezolu]ie \nalt`, ce \nregistrau activitatea specific localizat` a fiec`rei gene.

Creierul uman este de aproximativ 930 de ori mai mare ca volum [i infinit mai complicat. „{tiam c` nivelul de complexitate urma s` fie probabil

una dintre cele mai mari provoc`ri”, spune dr Elaine shen, managerul proiectului allen Human Brain atlas. |mbr`cat` frumos \ntr-un costum gri, ea poveste[te pe

marginea unui slide show despre am`nuntele din activitatea institutului.

imaginile colorate pe care le arat` au fost produse prin tehnici precum rezonan]a magnetic`, folosit` de radiologi pentru a vizualiza organele interne, prin procese de colorare, prin care patologii scot \n eviden]` celulele individuale [i evalu`ri bazate pe culoare, folosite de biologii moleculari pentru a m`sura activitatea genelor singulare. P=n` acum, oamenii de [tiin]` au \ncheiat cercetarea a dou` creiere, prelevate de la doi b`rba]i de

„Atlasul se dovede[te deja o unealtă nepre]uită pentru oamenii de [tiin]ă”

Cerebel

Trunchi cerebral

de celule neuronale sunt localizate \n creierul uman, spre deosebire de 75 mil la [oareci

100mld

Un cortex uman este tìat \n sec]iuni din ce \n ce mai mici, \nainte de a fi analizat

Bryn Nelson [i Darren Bertagnoli

|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U

70

alle

n in

sTiT

uTe

x4,

dav

id C

lugs

Ton,

sCi

enCe

& s

oCi

eTy

piCT

ure

lib

rary

, sCi

enCe

ph

oTo

lib

rary

Fizicianul italian Camillo Gogli dezvolt` o vopsea care \i permite patologului spaniol Santiago Ramon y Cajal s` valideze teoria potrivit c`reia creierele sunt alc`tuite din nenum`rate celule cerebrale. Ambii primesc un premiu Nobel.

Personalitatea lucr`torului de cale ferat` american Phineas Gage se schimb` dup` ce o bar` de metal trece prin lobul sù frontal, indic=nd c` aceast` regiune ar putea controla comportamentul

Eugene Roberts [i J. Awapara descoper` acidul gama aminobutiric (GABA), un neurotransmi]`tor – substan]` ce transmite mesaje \ntre celulele creierului

Germanul Hans Berger realizeaz` prima electroencefalogram` - \nregistrare a activit`]ii electrice a creierului de la suprafa]a capului

1848 1906 1950 1924

Probele de ]esut cerebral au fost tratate cu o vopsea fluorescent`

O ISTORIE A CERCET~RII CREIERULUI

Aceast` imagine, ob]inut` printr-o tehnic` Magnetic Resonance Diffusion Tensor Imaging, arat` canalele fibrelor nervoase din creierul uman

Institutul a primit 75 milioane de euro de la cofondatorul Microsoft Paul Allen


|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U


Este inventat tomograful cu emisie de pozitroni (PET). Acesta m`soar` activitatea din diferite p`r]i ale creierului prin urm`rirea unei substan]e de contrast radioactive \n s=nge

Are loc primul studiu al unei imagini obţinute prin rezonan]` magnetic` (fRMN). M`sur=nd curgerea s=ngelui, tehnica e nepre]uit` pentru \nregistrarea activită]ii din regiunile creierului

Roger Wolcott Sperry prime[te premiul Nobel pentru cercetarea asupra celor dou` emisfere ale creierului, pe pacien]i cu corpus callosum sec]ionat – leg`tura dintre cele dou` jum`t`]i

Allen Institute for Brain Science realizeaz` cea mai cuprinz`toare „hart`” a creierului uman de p=n` acum, ar`t=nd zonele de activitate ale diferitelor gene

culoare de 24 [i, respectiv, 39 de ani, care au murit subit. la primirea creierelor, cercet`torii au \nceput s` le \mpart` pe sec]iuni, pe baza regiunilor cunoscute ale creierului, subdiviz=nd apoi acele buc`]i \n mostre din ce \n ce mai mici.

Activitatea genelor, dezv`luit`Puternica tehnologie, cunoscut` sub numele de „microarray” sau „cip de aDn”, a fost esen]ial` pentru necesit`]ile institutului. C=nd o gen` e activ`, aceasta produce o alt` form` de material genetic – aRn. aceasta e versiunea citit` de mecanismele celulare pentru a determina ce protein` s` produc`. Prin descoperirea tipului de aRn produs \n p`r]i diferite ale creierului,

oamenii de [tiin]` de la allen institute pot determina indirect care gene sunt active [i unde – iar tehnica microarray le ofer` o cale de a afla ce se petrece.

Ma[ini automate acoper` o lamel` cu

60.000 de mici fragmente de adn. Fiecare fragment con]ine copii multiple ale unui fragment aDn unic, o „prob`”, care e marcat` cu o vopsea verde fluorescent`. oamenii de [tiin]` de la institut transform` aRn-ul, pe care l-au izolat de alte mostre din creier, \n copii aDn, dup` care las` solu]ia compus` din acest amestec genetic s` curg` peste microarray. ori de c=te ori o prob` \nt=lne[te o bucat` corespunz`toare din mostra de

1971 1974 19911981 2011

de date individuale au fost colectate din fiecare creier pentru Allen Human Brain Atlas

50 mil

Dreapta Sec]iuni transversale ale creierului au fost examinate pentru a le asigura integritatea

Stânga Creier \ntr-o matri]`, care \i men]ine forma \n timp ce este tìat cu aten]ie

Prima scanare clinic` CT, care red` o imagine transsec]ional` a creierului, folosind mai multe transmisii de raze X, are loc pe un pacient cu o tumoare suspectat`, la un spital din Londra

|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U


Davi

d C

lugs

Ton

x2,

all

en in

sTiT

uTe

x2

creier, cele dou` se unesc, iar vopseaua \ncepe s` str`luceasc` puternic.

Dac` un anumit tip de gen` e foarte activ` \ntr-o anumit` parte a creierului, va produce mai mult aRn, cre=nd mai multe leg`turi cu respectivele probe de microarray – [i o str`lucire fluorescent` mai puternic` \n punctul relevant. Rezultatul seam`n` cu un cer plin de stele verzi, ale c`ror intensit`]i individuale pot fi m`surate [i folosite pentru a construi o „hart` termic`” a activit`]ii tuturor genelor dintr-o zon` specific` a creierului.

Cei 160 de angaja]i ai institutului [i zeci de aparate care zb=rn=ie [i huruie

[i-au \mp`r]it complicata sarcin`. |nùntru, institutul arat` ca o unitate universitar` de cercetare, de[i are poate ceva mai multe echipamente de \nalt` tehnologie. Pe unul dintre holuri, robo]i automa]i transport` vopselele necesare dezv`luirii arhitecturii creierului. |ntr-o alt` camer`, \n care se \n[ir` microscoape digitale conectate la monitoare, exper]i \n anatomie, precum cercet`torul asociat Darren Bertagnolli, se adun` \n jurul imaginilor ce surprind feliile sec]ionate colorate. din experien]`, grup`ri abstracte de mici puncte violet pot fi folosite pentru a caracteriza structuri distincte [i transformate

\ntr-o diagram` anatomic` detaliat` a creierului.

Interes uria[imagini anatomice similare au fost deja digitalizate cu ajutorul unei mici armate de scannere de \nalt` rezolu]ie, inclusiv dou` denumite „slytherin” [i „gryffindor”. Fiecare dintre

Robo]i automa]i distribuie vopseaua care dezvăluie arhitectura creierului

e nivelul de asem`nare \ntre activităţii genetice a celor dou ̀creiere studiate la Allen Institute

94%O felie de ]esut cerebral \nghe]at, introdus \ntr-o substan]` care \i men]ine forma

|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U


|N˜untRuL MInŢII

AntIDEPRESIVE |n FunCŢIunE AFECŢIunE A MInŢII

Cercetarea de la Allen Institute ofer` o perspectiv` unic` asupra ac]iunii drogurilor [i a bolilor

Harta creierului arat` activitatea genei numite slc6a4, care furnizeaz` codul pentru proteina ce pune \n mi[care neurotransmi]`torul numit serotonin` (asociat cu st`ri de bine). Aceasta e gena ]intit` de antidepresivul Prozac. Aceast` imagine include trei straturi: scan`ri RMN ale \ntregului creier, structuri anatomice suprapuse [i puncte codate color ce indic` loca]ia [i intensitatea activit`]ii genetice. Albastrul indic` activitatea cea mai mic`, iar ro[ul, pe cea mai ridicat`. Prin indicarea exact` a locului \n care gena e activat` sau dezactivat`, cercet`torii pot \n]elege mai bine ac]iunea medicamentului [i poten]ialele efecte secundare.

Aceast` imagine arat` activitatea genei MET, asociat` at=t cu autismul, c=t [i cu schizofrenia, \n cele dou` creiere umane studiate. Dungile colorate indic` ce se \nt=mpl` \n cortex, \n timp ce punctele mici indic` zone mai ad=nci, precum trunchiul cerebral. Verdele reprezint` un nivel mai scăzut al activit`]ii genelor, \n timp ce ro[ul indic` o activitate crescut`. O astfel de informa]ie ar putea identifica regiuni anatomice care ar putea fi afectate \n m`suri diferite de boal` sau varia]ii \n activitatea genetic` ce ar putea fi asociate cu diferen]e \n probabilitatea de a dezvolta boala.

acestea este adùgat` la comoara de imagini online ale creierului, ca parte a bazei de date online a institutului. P=n` acum, datele sugereaz` c` atlasul are o larg` audien]` \n cadrul comunit`]ii de cercetători. numai \n iunie, 6.743 de utilizatori unici din toat` lumea au vizitat site-ul, la http://human.brain-map.org.

|n sala de conferin]e, developer-ul de software david Feng face o demonstra]ie de utilizare a atlasului [i a uneltei de vizualizare aferente, numit` brain explorer. pe pagina principal` a atlasului, un „tag cloud” afi[eaz` subiectele de interes. Feng d` click pe primul tag, „alzheimer”, deschiz=nd o reprezentare a activit`]ii unei gene asociate cu alzheimerul, localizat` pe scoar]ele Sec]iuni ale trunchiului cerebral uman, vopsite \n dou` culori pentru a dezv`lui diferite detalii la microscop

|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U


Davi

D C

lugs

ton

C=t de importantă e munca institutului?

Lipse[te ceva din activitatea de cercetare a institutului?

Crede]i că vom \n]elege vreodată totul despre creier, inclusiv con[tiin]a?

A[ pune-o pe acela[i plan cu Proiectul Genomului Uman (proiectul care a inventariat codul genetic uman). Ce e frumos la ce a f`cut Allen Institute este faptul c` a pus imediat datele la dispozi]ia tuturor, f`r` nicio rezerv`.

Este o surs` pentru \ntreaga comunitate de cercet`tori. De exemplu, au ap`rut c=teva rapoarte, [i alte c=teva vor mai

ap`rea \n cur=nd, care arat` c` auti[tii au gene lips` de-a lungul \ntregului genom. Deci sunt aceste gene exprimate \n anumite tipuri de celule din creier? Acesta e genul de \ntrebare la care va r`spunde munca de cercetare. Sincer, mai e o cale lung` p=n` la apari]ia de tratamente bazate pe activitatea institutului. Dar primul pas spre a repara ceva e de a [ti c` e stricat, [i acolo

se concentreaz` acum cercetarea. Dac` te g=nde[ti la motiva]ia lui Paul

Allen pentru a face asta, nu cred c` e o mare surpriz` c` un om care e cofondator al Microsoft e interesat de cum func]ioneaz` cel mai mare calculator din lume. Creierul c=nt`re[te mai pu]in dec=t un laptop normal, dar e mult mai bine construit.

Brain Atlas nu investigheaz` ceea ce se nume[te „splicing alternativ”. Fiecare gen` e compus` din grupuri de molecule numite exoni. Uneori, o protein` e produs` folosind informa]ie de la to]i exonii. Dar \n alte cazuri, proteina e produs` folosind informa]ia de la un num`r limitat de exoni. Deci o gen` poate produce mai multe tipuri de proteine, dar tehnica folosit` de Allen Institute nu le-ar distinge, ci ne-ar ar`ta doar ce cantitate e produs`.

De asemenea, cercetarea institutului se limiteaz` la creierele unui num`r foarte mic de oameni, \n condi]iile \n care noi suntem diferi]i genetic. Variabilitatea e important` \n caz de boal` (determin=nd probabilitatea de a dezvolta anumite afec]iuni), iar munca institutului nu ar sesiza asta.

Noi realiz`m propriile noastre studii pe 200 de creiere. Avem 12 buc`]i de ]esut de un gram [i ne uit`m la expresia genetic` din fiecare. Nu avem nici pe departe rezolu]ia folosit` la Brain Atlas, dar pentru c` studiem 200 de creiere, vom descoperi mai mult` variabilitate genetic`. Vom investiga, de asemenea, splicing-ul alternativ. Datele noastre vor fi disponibile \n aproximativ [ase luni.

Eu sunt pragmatist: nu sunt un Descartes sau ceva asem`n`tor. Nu cred c` merit` s`-]i pui \ntreb`ri care nu au r`spuns. Cu privire la con[tiin]` \n particular, cred c` avem o oarecare idee despre ea, dar, din punct de vedere [tiin]ific, nu prea cred c` este un concept valoros.

PROF. JOHN HARDy, intervievat de Andy RidgwayNeurobiologul de la University College London ofer` o perspectiv` britanic` asupra cercet`rii de la Allen Institute for Brain Science

|N~U

NTR

UL

C

REI

ERU

LUI T

~U


AFL~ MAI MULTEwww.brain-map.org Website pentru Allen Institute [i gazd` online pentru Brain Atlas

http://j.mp/pi7621Tutorial video pe Youtube despre cum s` folose[ti Human Brain Atlas

cerebrale ale ambilor donatori. aceste „h`r]i termice” \n 3D folosesc culoarea verde pentru a indica o activitate sub medie a genelor, negru pentru activitate medie, iar ro[u pentru o activitate peste medie. imediat, imaginea dezv`luie o diferen]` semnificativ` \ntre nivelul de activitate al genelor \n regiunea numit` gyrus superior frontal (regiune pe partea exterioar` a creierului, c`tre zona din fa]`). De[i studii mai am`nun]ite ar putea sugera c` diferen]a se datoreaz` unei simple varia]ii naturale, astfel de indicii \i pot ajuta pe cercet`tori s` se concentreze pe poten]iale leg`turi \ntre activitatea genetic` [i probabilitatea de a dezvolta o anumit` boal`.

„Cred c` oamenii sunt \nc=nta]i, totu[i \ngrijora]i c` nu am analizat dec=t dou` creiere”, mai spune Jones. institutul sper` s` cartografieze 10 creiere at=t de la femei, c=t [i de la b`rba]i, pentru a sublinia similitudinile [i deosebirile normale dintre indivizi. apoi, dup` rafinarea [i explorarea datelor ob]inute, institutul pl`nuie[te

s` \nceap` cartografierea leg`turilor dintre neuronii individuali. un ]el [i mai ambi]ios e acela de a desc=lci re]eaua complicat` a creierului, care controleaz` totul, de la comportament la ac]iuni involuntare. C=t despre

produsul final: vor descifra vreodat` cercet`torii creierul uman \n \ntregime? Jones face o pauz`. „Cred c` doar dac` avem \n minte o viziune pe termen lung [i continu`m s` facem progrese mici”, spune el, „vom reu[i, \n cele din urm`”.

Dr. Bryn Nelson este scriitor pe teme medicale [i de [tiin]`

de gene asociate cu depresia, active \n creier, au fost reprezentate grafic \n atlas

46

Aspectul aerisit al laboratorului mascheaz` echipamentul de

\nalt` tehnologie pe care \l con]ine

Râ

su

l

co

nte

az~


oi v=n`tori sunt \n p`dure, iar unul dintre ei se pr`bu[e[te. Nu pare s`

respire, iar ochii îi sticlesc. Cel`lalt scoate repede telefonul [i sun` la urgen]`. Dintr-o r`suflare, zice: “Prietenul meu e mort! Ce pot s` fac?”. Operatorul r`spunde: “Lini[ti]i-v`, pot s` v` ajut. Mai \nt=i, s` ne asigur`m c` e mort”. Se face lini[te, apoi se aude o \mpu[c`tur`. |napoi la telefon, omul spune: “OK, mai departe?”

S-ar putea s` nu fie genul de banc pe care s`-l auzi la Festivalul Edinburgh Fringe, dar potrivit LaughLab, un experiment din 2002 realizat de psihologul Richard Wiseman care a studiat 40.000 de bancuri, aceasta a fost cea mai amuzant` glum` din lume. Dar nu te mira dac` citind-o de unul singur nu te-a f`cut nici m`car s` z=mbe[ti. Suntem mai \nclina]i s` r=dem \n compania altora pentru c` r=sul ]ine de rela]iile sociale. Nu e neap`rat o reac]ie la ceva amuzant – e un semnal c`tre ceilal]i c` doar ne juc`m, un comportament

Exist` vreo formul` a r=sului? JV chamary afl` dac` o teorie [tiin]ific` ar putea explica sim]ul umorului…

D

ilustraŢii de acu

tegraphics.co.u

k, peter crowth

er assocs.

Râ

su

l

co

nte

az~


ancestral care s-a dezvoltat chiar \nainte ca noi s` dob=ndim un sim] al umorului (vezi “impactul r=sului asupra creierului”). “Bancurile sunt un liant social”, spune prof. christie davies, sociolog la university of reading, care studiaz` efectele glumelor \n societate. “acestea sunt un produs colectiv spontan al oamenilor obi[nui]i.”

Bucuria glumelorpotrivit lui davies, de[i asociem comedia cu glumele, comedia joac` doar un rol restr=ns \n vie]ile noastre. el adaug` c` principala diferen]` dintre actori de comedie [i oamenii amuzan]i obi[nui]i e c` primii sunt interpre]i cu o imagine de scen`, care trebuie s` \[i construiasc` show-ul. dac` nu spun bancul exact cum trebuie, aceasta n-ar mai avea niciun efect.

Festivalurile precum cel de la edinburgh sunt ocazii \n care comicii cunoscu]i \[i pot testa noile materiale, \n timp ce aspiran]ii \ncearc` s` dea lovitura. Pentru a fi mereu proaspete, noile glume trec uneori dincolo de ceea ce se consider` acceptabil social, iar comici ca Frankie Boyle au fost critica]i pentru glumele lor controversate. “se spune c` fiecare glum` e o mic` revolu]ie

sau c` glumele opun rezisten]`”, spune davies. “dar efectul pe care \l au e mic \n compara]ie cu alte for]e sociale.”

potrivit datelor sale, davies sus]ine c` glumele incorecte politic nu au efecte at=t de dùn`toare pe c=t s-ar crede. |n ]`rile socialiste, de exemplu, oamenii obi[nuiau s` spun` bancuri \n care era criticat guvernul. dar relat`rile despre motivele pr`bu[irii comunismului nu men]ioneaz` glumele – c`derea acestuia s-a datorat unor for]e mai puternice, cum ar fi cele economice. “Luatul ne\ncetat \n der=dere era un indiciu al cinismului popula]iei; al moralului sc`zut. Bancurile sunt un termometru, nu un termostat – ele nu ofer` un feedback pentru sistem.”

glumele (mai ales cele incorecte politic) permit o anumit` libertate de expresie, l`s=ndu-i pe oameni s` scape de inhibi]iile vie]ii de zi cu zi f`r` a exprima o opinie serioas`, spune davies. “Nu cred c` importan]a lor rezid` \n vreo func]ie pe care o au, ci mai degrab` \n faptul c` suntem mereu prizonierii convenien]ei sociale. glumele sunt o pauz`.”

prof. willibald ruch, psiholog la universitatea din Zürich, elve]ia, adaug` c` umorul poate, totodat`, s` contribuie la s`n`tatea noastr` mintal`. “oamenii

care se pot amuza fac fa]` mai u[or stresului”, spune el. “apare \n lag`re de concentrare, \n meserii cu grad ridicat de risc, \n camera de urgen]`… nu te-ai a[tepta la umor \n astfel de circumstan]e adverse. dar apare foarte frecvent, iar cei care se pot amuza au apoi mai pu]ine probleme psihologice.”

expert \n psihologia personalit`]ii, ruch i-a studiat de asemenea pe cei c`rora le lipse[te sim]ul umorului. “exist` oameni care sunt excesiv de serio[i; ei nu reu[esc s` vad` fa]a amuzant` a lucrurilor [i le scap` elementele comice din comunicare”, spune el.

ruch a publicat peste 50 de lucr`ri despre gelotofobie, frica de a se r=de de tine, de care sufer` cei care au fost c=ndva ]inta ridicolului. “ace[ti oameni nu pot face diferen]a \ntre sunetul r=sului prietenos [i cel al r=sului ostil. dac` le descrii situa]ii de tachinare [i de ridiculizare [i \i \ntrebi apoi cum se simt, gelotofobii vor sim]i fric` [i ru[ine,” explic` ruch.

“Glumele permit o anumită libertate de expresie”

Terapia prin r=s a fost folosit` pe pacien]i care sufer` de bronhopneumonie obstructiv` cronic`

pres

s as

soci

atio

N, ju

rgeN

ch

rist

iNe

soh

Ns/

Flpa


Profesorul Robert Provine, neurolog la University of Maryland, Statele Unite, este expert \n r=s

Ce ne face s` r=dem?ingredientul esen]ial pentru r=s este o alt` persoan`, nu o glum`. de fapt, cele mai multe r=sete nu urmeaz` unei glume sau altor \ncerc`ri formale de a produce umor. |ntr-un studiu, am observat 1.200 de persoane \n \mprejur`ri normale, la cump`r`turi \n mall de exemplu, [i am descoperit c` numai 10-15% din comentariile care precedau r=sul erau m`car c=t de c=t amuzante. r=sul e de asemenea contagios. de aceea exist` laugh track-uri (fonduri sonore de r=sete) \n comediile tV de situa]ie – pentru c` func]ioneaz`.

C=nd r=dem?r=sul practic dispare atunci c=nd suntem singuri: e de 30 de ori mai \nt=lnit \n situa]ii sociale. tinde s` nu \ntrerup` structura limbajului, adic` ceea ce eu numesc “efectul de punctua]ie”. am putea spune: “trebuie s` plec acum – ha-ha-ha!” dar nu vom spune: “trebuie s` – ha-ha-ha – plec acum!” deci r=dem \n anumite momente ale conversa]iei, ceea ce indic` [i faptul c` limbajul este dominant \n raport cu r=sul. Nu “rostim” r=sul a[a

cum rostim un cuv=nt pentru c` nu e controlat con[tient. Ne pricepem s` inhib`m r=sul, dar e greu s` r=zi (cu adev`rat) la comand`.

Deci ce este r=sul?r=sul este efectiv sunetul respira]iei \ngreunate. dac` g=dili o maimu]`, are o grimas` caracteristic` de joac` [i propria ei versiune de r=s g=f=it. r=sul a fost studiat sistematic numai la maimu]e, dar \l po]i g`si [i la alte animale jucù[e, adic` la mamifere. psihologul jaak panksepp a g=dilat [obolani [i a descoperit c` ace[tia produc vocalize ultrasonice,

care reprezint` probabil echivalentul r=sului la [obolani. ca [i vorbitul, a evoluat mai \nt=i. este prima form` de comunicare. c=nd bebelu[ul nu poate vorbi, mama \l va atinge [i \l va g=dila, iar copilul va z=mbi [i va r=de.

Cum a evoluat r=sul?r=sul nu e exclusiv uman, dar este diferit: noi putem vorbi. transformarea evolutiv` care ne permite s` r=dem a[a, f`c=nd o pauz` \n expira]ie sau exclam=nd “ha-ha-ha”, a venit odat` cu mersul biped. toate patrupedele, inclusiv maimu]ele, alearg` practic pe toate patru picioarele.

La patrupede există o leg`tur` de unu-la-unu \ntre respira]ie [i alergare; un cal nu poate alerga dac` nu \[i ]ine respira]ia atunci c=nd picioarele din fa]` ating p`m=ntul. Numai la oameni alergatul [i respira]ia nu sunt conectate, un eveniment-cheie pentru interjec]ii [i vorbire – dar [i pentru caracterul unic al sunetelor asociate cu r=sul. Mersul biped \nseamn`, pentru cei mai mul]i, abilitatea de a ]ine [i de a manipula unelte, de a duce \n bra]e un copil [i de a folosi arme. ace[tia uit` c` mersul biped e un eveniment preliminar pentru evolu]ia limbajului.

Are creierul un centru al umorului?

cred c` po]i g`si un centru \n creier pentru producerea lui “ha-ha”, dar umorul poate fi un joc de cuvinte, un apropo, umor fizic sau poate fi vizual. Ar putea fi at=t de multe lucruri, iar toate acestea ar implica regiuni diferite ale creierului. deci e o interjec]ie ancestral` care la oamenii moderni are multe mecanisme diferite de declan[are. sunt cazuri \n care observarea comportamentului e cea mai bun` metod` de a face neuro[tiin]`.

Cimpanzeii au propriul lor fel de a r=de

Râ

su

l

co

nte

az~

IMPACTUL R+SULUI ASUPRA CREIERULUI

Râ

su

l

co

nte

az~


gett

y, r

ex x

2, A

LAm

y, A

nd

rew

het

her

ingt

on,

iLus

trAŢ

ii d

e a

cute

grap

hic

s.co

.uk

umorul poate chiar s` \mbun`t`]easc` confortul fizic. de exemplu, ruch a folosit terapia prin r=s pe oameni cu bronhopneumonie obstructiv` cronic`, o afec]iune dureroas` cauzat` de pl`m=ni supraumfla]i. Folosirea unui “clovn terapeutic” \n spital \i face pe pacien]i s` se relaxeze [i s` r=d`, for]=nd aerul blocat s` ias` din pl`m=ni. r=sul poate s` fie cu adev`rat cel mai bun remediu.

o formul` pentru glume bune|ntrebarea “ce face lucrurile amuzante?” a fost dezb`tut` de filosofi timp de mii de ani, chiar \nainte ca umorul s` fie asociat cu fericirea, ceea ce a condus la trei mari teorii ale umorului: pl`cerea de a te sim]i superior, desc`rcarea de tensiune sau amuzamentul subit fa]` de ceva nea[teptat (vezi “teorii ale umorului”, dreapta).

“dac` te ui]i atent la aceste teorii, toate tind s` aib` leg`tur` cu o experien]` negativ`”, spune dr. peter Mcgraw, un expert în psihologia consumatorului de la university of colorado. “ideea c` ai nevoie de trei teorii care s` explice acela[i rezultat nu mi s-a p`rut corect`.” astfel c`, \mpreun` cu colegul caleb warren, Mcgraw a venit cu o teorie despre care crede c` poate explica orice tip de umor: teoria \nc`lc`rii benigne.

inspir=ndu-se dintr-o lucrare obscur` a fostului lingvist tom Veatch, teoria spune c` umorul apare atunci c=nd ceva amenin]` modul \n care credem c` ar trebui s` stea lucrurile (\nc`lcarea), dar \ntr-un fel care e considerat, totodat`, inofensiv (benign). For]a teoriei, pretinde Mcgraw, st` \n faptul c` poate realiza predic]ii testabile. |ntr-unul dintre studii, Mcgraw le-a prezentat oamenilor diverse scenarii, fiecare cu dou` finaluri u[or diferite. un exemplu pornea de

suPeRIoRItateAcesta este r=sul atras de nefericirea altora [i explic` motivul pentru care ni se par amuzante comediile ieftine. Ast`zi, asociem umorul cu fericirea, dar vechii greci \l considerau puternic [i periculos – r=sul putea submina autoritatea.

DestInDeReCu alte cuvinte, eliberarea tensiunii acumulate. Freud pretindea c` r=sul vine din eliberarea agresivit`]ii reprimate sau a tensiunii sexuale. Destinderea implic` evadarea din lumea material`, logic` prin lucruri precum glumele murdare sau umorul de WC.

InconGRuen}aIncongruen]a este surpriza de a sesiza c` un lucru e nelalocul lui. Immanuel Kant spunea: “R=sul este o afectare care apare din transformarea brusc` a unei a[tept`ri \ncordate \n nimic.” Jocul de cuvinte este un exemplu al acestui tip de umor.

“Umorista american` Sarah Silverman a fost deseori catalogat` drept ofensatoare”

Psihologul [i comicul de stand-up Peter McGraw a dezvoltat teoria “\nc`lc`rii benigne” pentru a explica umorul

la instruc]iunile vagi pe care un tat` muribund i le las` fiului sù, cu privire la r`m`[i]ele sale incinerate. tat`l \i spune fiului s` fac` ce vrea cu cenu[a lui.

|n primul scenariu, fiul \ngroap` cenu[a tat`lui, a[a cum ne-am a[tepta. |n cel`lalt, probabil inspirat de povestea legat` de keith richards, chitaristul de la rolling stones cunoscut pentru comportamentul sù scandalos, fiul trage pe nas cenu[a tat`lui sù. e o \nc`lcare a felului \n care ne a[tept`m s` stea lucrurile, dar este una relativ inofensiv`.

dup` cum prezice teoria, cei care au ascultat gluma au g`sit mai amuzant` versiunea \nc`lc`rii benigne.

caracterul benign al umorului nu e dat numai de con]inutul unui banc: e influen]at [i de modul \n care e spus sau de cine \l spune. umorista sarah silverman, de exemplu, e criticat` pentru glumele sale pe subiecte tabu, precum rasismul sau violul. dar pentru c` \[i prezint` personajul rasist \ntr-un mod simpatic, neamenin]`tor, comportamentul ei pare aproape inofensiv.

teoria \nc`lc`rii benigne include de asemenea ideea c` g`sim lucrurile mai

TEORII ALE

UMORULUI

Râ

su

l

co

nte

az~


aFl~ MaI MulteLaughLablaughlab.co.uk

Jokes And Targets Christie Davis (Indiana, 2011)

Inside Jokes: Using Humor To Reverse-Engineer The MindMatthew Hurley, Daniel Dennett and Reginald Adams (MIT, 2011)

interesul intelectual \ns`, este studiul stiintific al umorului un simplu exerci]iu academic? “nu influen]eaz` aspectele practice ale umorului”, spune ince. “e interesant de explorat, dar c=t vom avea de c=[tigat dac` \n]elegem de ce r=dem? M` tem c`, dac` \l studiezi, nu faci dec=t s`-]i strici pl`cerea.”

cercet`torii umorului \l contrazic. “doar pentru c` este un subiect vesel nu \nseamn` c` [tiin]a nu ar trebui s`-l abordeze”, spune Mcgraw. “Min]ile luminate ar trebui s` se intereseze de ceea ce \i face pe oameni s` r=d` pentru c` umorul e un bun factor predictiv al fericirii.”

JV Chamary este redactor la BBC Focus UK

mult sau mai pu]in amuzante \n func]ie de “distan]a psihologic`”. am putea s` nu ne amuz`m la vederea unui strìn care se \mpiedic`, dar am r=de probabil dac` asta i s-ar \nt=mpla unui prieten. “atunci c=nd i se \nt=mpl` unui strìn, e at=t de trivial \nc=t e complet benign”, explic` Mcgraw. “gravitatea \nc`lc`rii [i distan]area fa]` de ea interac]ioneaz` - trebuie s` g`se[ti acel compromis ideal \ntre a fi prea departe [i a fi prea aproape.”

dar nu to]i sunt de acord. prof. Victor raskin, redactor la Humor (jurnalul societ`]ii interna]ionale de studiu al umorului), respinge teoria \nc`lc`rii benigne [i proiecte precum laughlab, catalog=ndu-le drept vagi [i ne[tiin]ifice. “umorul e un fenomen de aceea[i complexitate ca limbajul [i via]a \n general”, spune raskin. “a[a c` ori de c=te ori auzi c` exist` o singur` formul`, acea teorie trebuie s` fie extraordinar de simplist`.”

Fiind sprijinită pe expertiza sa în domeniul lingvisticii computationale, teoria lui raskin e acceptat` pe scar` mai larg` pentru c` \ncearc` s` formuleze condi]iile necesare pentru ca un text s`

constituie o glum`. potrivit teoriei sale “semantice a umorului scris”, bancurile sunt \n esen]` texte care con]in dou` concepte sau situa]ii \n opozi]ie – precum bine vs rù sau via]` vs moarte – plus un mecanism de declan[are sau “poant`”.

raskin estimeaz` c` exist` “sute” de formule pentru a genera bancuri \n acest cadru. el spune c` mereu se descoper` noi bancuri, produse de umori[ti \ndr`zne]i ca silverman, dar nu se gr`be[te s` le adune \ntr-o list` definitiv`. “nu e o cercetare imposibil`, dar nu aduce multe satisfac]ii. poate o s` am vreun doctorand plictisitor care s` vrea s` analizeze un milion de bancuri [i s` \ncerce s` le clasifice.”

comicul robin ince (co-prezentator la emisiunea despre [tiin]` The Infinite Monkey Cage, de la BBc radio 4) spune c` unii umori[ti de stand-up au o abordare aproape [tiin]ific` a umorului. comicul american steven wright, de exemplu, \[i clasific` glumele \n func]ie de c=t sunt de amuzante – clasa a, B sau c – iar apoi le distribuie \n spectacol pentru a men]ine aten]ia publicului pe tot parcursul num`rului sù. dincolo de

Unde am fost|ntr-un timp \n care descoperirile [tiin]ifice [i tehnologice sunt din ce \n ce mai numeroase, suntem cu siguran]` interesa]i s` afl`m ce idei str`lucite de ast`zi ne vor face m=ine via]a mai u[oar`. Dac` ave]i impresia c` progresul tehnologic, de pild`, e ceva ce se \nt=mpl` numai la americani, acolo unde se investe[te mult [i unde cercetarea e la loc de cinste, v` \n[ela]i. Chiar de cur=nd, am avut [ansa s` intru \n contact cu cele mai noi [i mai inspirate idei ale inventatorilor de pe la noi, cu ocazia evenimentului „Inventika”, \ntre 5 [i 8 octombrie anul acesta. Aceast` a 15-a edi]ie, organizat` de Romexpo, \mpreun` cu Autoritatea Na]ional` pentru Cercetare {tiin]ific` (ANCS), le-a oferit expozan]ilor ocazia de a-[i face cunoscute ideile at=t \n r=ndul publicului specializat, c=t [i \n r=ndul curio[ilor [i iubitorilor de inova]ie. Totodat`, trebuie spus c` evenimentul le-a oferit tinerilor din ciclurile primare, generale, liceale [i universitare posibilitatea de a-[i expune inven]iile, de a lua contact cu lumea fascinant` [i mereu vie a inventicii, dar [i de a se \nscrie \n competi]ia pentru cea mai valoroas` inven]ie a edi]iei, la sec]iunile destinate tinerilor participan]i.

Ce am văzutAtmosfera, competitiv` dar colegial`, mi s-a p`rut benefic` pentru stimularea celor mai interesante [i chiar n`stru[nice idei. De exemplu, am aflat de la inventatorul Ion V=lcu cum putem prinde grupuri \ntregi de [oareci cu ajutorul unui suport \nclinat [i al unui vas ad=nc, dar [i c=t de simpl` [i necostisitoare ar fi produc]ia unor ciocane g=ndite pentru a elimina necesitatea de a ]ine cuiele \n m=n` [i de a risca astfel o

accidentare. Plimb=ndu-m` printre standuri, bulversat` de num`rul [i de ciud`]enia exponatelor, mi-a atras aten]ia o „ma[inu]`” verde pe trei ro]i, care p`rea s` semene \ntruc=tva cu celebra biciclet` special` cu autoechilibru, Segway. Am aflat interes=ndu-m` la stand c` ideea \i apar]ine lui Albert Suvacu [i c` acest vehicul individual de transport reprezint` lucrarea sa de licen]`. Alimentat electric, triciclul poate parcurge distan]e de p=n` la 50 km cu o vitez` de 28 km/h [i este de dimensiuni mici [i pliabil, astfel c` nu necesit` loc de parcare. |n plus, urmeaz` s` intre \n fabrica]ie! Iat` deci cum o banal` lucrare de licen]` ar putea s` schimbe felul \n care te vei deplasa la serviciu sau la [coal` \n viitorul apropiat.O alt` lucrare universitar`, de master


\ntr-un sistem de monitorizare a stupilor. Calitatea mierii este garantat` acum cu ajutorul noului sistem de monitorizare. Acesta const` \ntr-un microprocesor [i un emi]`tor, amplasate pe stup, care monitorizeaz` umiditatea, temperatura, frecven]ele sonore [i infraro[ii, transmi]=nd datele c`tre un calculator central [i anun]=nd eventuale modific`ri [i ie[iri din parametrii normali. Am mai v`zut la Inventika un minibran], realizat \n colaborare cu Universitatea din Marsilia, care diminueaz` durerile de spate [i ame]eala prin \mbun`t`]irea func]ion`rii urechii interne. Eu nu l-am testat, dar mi s-a spus c` a ob]inut toate aprob`rile necesare, fiind deja disponibil online.M-a atras apoi o muzic` pl`cut`, ce venea din direc]ia unuia dintre standuri. Apropiindu-m`, am putut vedea un instrument muzical care ar putea candida cu siguran]` pentru un loc \n topul celor mai ciudate din lume. Este vorba de o harp`... invizibil`! Dou` buc`]i de lemn, a[ezate \n pozi]ie perpendicular`, era tot ce se putea vedea. Trec=nd m=na prin fa]a lor, puteai \ns` s` creezi, pe loc [i f`r` mult` pricepere, muzic` de o calitate mai mare dec=t multe dintre hiturile de la MTV. Cum? |nùntrul celor dou` buc`]i de lemn, echipa de la inventeaz`.ro a \ncorporat senzori de lumin`, astfel c` prin mi[carea degetelor modifici cantitatea de lumin` pe care ace[tia o recep]ioneaz`. Sunetele se configureaz` apoi cu ajutorul unui sintetizator muzical. N-a[ vrea s`-i uit pe doi dintre cei mai tineri expozan]i de la Romexpo: Ionu] Budi[teanu [i Radu Sec`tureanu. Ace[tia s-au prezentat cu un produs ce reprezint` o carcas` ecologic` de calculator, confec]ionat` exclusiv din lemn. Se pare c` lemnul ofer` o serie de avantaje la care nu ne-am fi g=ndit: este un bun izolator termic, fonic [i, \n plus, se poate integra perfect cu restul pieselor de mobilier. Av=nd [i un spa]iu de depozitare \ncorporat, cei doi liceeni de 17 ani v` invit` astfel s` intra]i \n era mobilierului multifunc]ional high-tech!Dintre cei 38 de tineri care au prezentat \n total 20 de inven]ii la aceast` edi]ie a evenimentului „Inventika”, s-au mai remarcat c=[tig`torii locului I la categoria Studii universitare, care s-au prezentat cu un aparat de zbor f`r` pilot, ce poate fi programat \n avans s` decoleze, s` \ndeplineasc` o misiune [i s` aterizeze apoi \n siguran]`. Printre aplica]iile acestui avion de mici dimensiuni (aprox. 1,5 m), ace[tia au men]ionat capacitatea de supraveghere aerian`, de fotografiere, dar [i de monitorizare a nivelului de poluare. Marele premiu i-a revenit \ns` elevului Ionu] Budi[teanu, pentru inventarea unui soft cu ajutorul c`ruia am putea controla calculatorul prin puterea g=ndului! Informatician la numai 17 ani, premiat la Olimpiada Interna]ional` a Inven]iilor \n Informatic` din Statele Unite, Ionu] este doar unul dintre tinerii inventatori rom=ni care ne arat` c`, iat`, progresul tehnologic se \nt=mpl` [i la noi.Plimb=ndu-m` prin pavilionul Romexpo \n care s-a desf`[urat evenimentul, uit=ndu-m` la nenum`ratele exponate – mai simple sau mai complicate, mai n`stru[nice sau mai „serioase” – [i st=nd de vorb` cu tinerii sau mai v=rstnicii inventatori, m-am surprins de multe ori g=ndind despre un anumit produs: „Ce bine ar fi dac` ar ap`rea pe pia]`. Mi l-a[ cump`ra [i eu...”

Corina Grigoriu este secretar de redac]ie la Science Focus Rom=nia


XX

XX

XX

XX

XX

XX

Eveniment

Pentru a afla ce inova]ii tehnologice ni se preg`tesc, Corina Grigoriu a participat la edi]ia de anul acesta a t=rgului Inventika din Bucure[ti


Viitorul deplas`rii prin ora[ este ecologic, pare s` aib` numai trei ro]i, [i nu necesit` loc de

parcare. Sun` bine dac` nu vrei s` mergi pe jos la munc`, dar nici nu vrei s` a[tep]i \n trafic

and

rei d

um

itru

Am putut vedea strada Ajustorului din Bucure[ti, construit` dintr-un material compozit bazat pe ciment polimer, \ntr-o hologram`

Pasiona]ii de tehnologie s-au \ngr`m`dit s` afle explica]iile expozan]ilor de la Inventika

Sistemul de comand` al unei aeronave f`r` pilot le-a adus premiul I studen]ilor de la Facultatea de inginerie aerospa]ial`

Radu Sec`tureanu \mi explic` avantajele carcasei ecologice pentru calculator



Acest dispozitiv de monitorizare colecteaz` informa]ii despre stupi [i semnaleaz` eventuale probleme ale albinelor




Q&A R`spunsuri la \ntreb`rile tale Chiar po]i s` te separi de corp prin medita]ie?Cum poate un automobil s` se conduc` singur?De ce copiilor le plac dulciurile mai mult dec=t adul]ilor? Suntem programa]i genetic s` fim religio[i?

p87 p88 p89 p91


thin

ksto

ck x

2, p

hot

olb

rary

.co

m, c

ern

{tia

}i

c~

?...


Exper]ii


15.000










Trimite-ne \ntreb`rile tale la:


[email protected]






Q&A



Poate fi creat‘ sticla la contactul unui fulger cu nisipul?






gett

y x2

, th

inks

tock

x3,

ph

oto

libr

ary.

com

, sci

ence

ph

oto

lib

rary

Q&A


60

0.0

00

Depinde de ce \n]elegi prin „a trì” [i „ve[nic”. Corpul tù e un ecosistem activ de celule care se divid, cresc [i mor. Ne baz`m pe diviziunea celular` pentru a repara daunele, dar odat` cu replicarea repetat` pot ap`rea erori \n codul ADN, ceea ce face ca ale noastre celule s` se multiplice necontrolat sub form` de tumori. Pentru a lupta \mpotriva cancerului, celulele sunt programate s` se autodistrug` dup` un anumit num`r de diviziuni. Medicina va reu[i \n cele din urm` s` vindece toate tipurile de cancer, dar dac` am dezactiva complet declan[area suicidului celular, ne-am umple repede de tumori \n tot corpul. Prevenirea complet` a tumorilor nu e probabil posibil`, dat` fiind natura replic`rii ADN.





de li

tri e

can

titat

ea d

e ap

` \n

locu

it` p

e se

cund

` de

cea

mai

put

erni

c` p

omp`

di

n lu

me


|N DOU~ VORBE


Geamul antiglon] e un sandvi[ compus dintr-un plastic transparent \ntre dou` straturi de sticl` obi[nuit`. Prima foaie de sticl` se sparge c=nd e lovit`, disip=nd o mare parte din energia glon]ului. Restul impactului e absorbit de stratul de plastic, care se \ndoaie, dar las` cealalt` sticl` intact`. Materialul e \nt`rit apoi printr-un proces de \nc`lzire [i r`cire numit c`lire. gM





Q&A

Frecven]ele radio ar putea s` nu constituie modalitatea prin care vom avea primul contact

Cercet`torii de la SETI Institute care caut` urme de inteligen]` extraterestr` urm`resc s` g`seasc` semnale radio pe ceea ce ei numesc frecven]e speciale, precum cele asociate hidrogenului. Hidrogenul e cel mai abundent element din Univers, iar unda radio asociat` cu hidrogenul ar putea fi privit` drept o frecven]` fundamental` a naturii, fiind deci o alegere natural` pentru transmitere de semnale. Dar alte semnale ar putea fi mai u[or de detectat.

Extratere[trii ar putea presupune cu u[urin]`, uit=ndu-se la planeta noastr` prin telescop, c` locuitorii P`m=ntului au ochi. Pe o planet` sc`ldat` \n lumin` [i cu multe gaze atmosferice transparente, vederea e un sim] evident folositor. Pe P`m=nt, se crede c` ochii au evoluat independent de peste 40 de ori. Modelele noastre teoretice despre cum str`lucesc stelele indic` faptul c` pe durata existen]ei lor normale, produsul energetic al celor mai multe stele atinge o culme \n spectrul luminii vizibile. Dac` exist` via]` pe alte planete, pare probabil c` vor fi [i acolo ochi ca ai no[tri.

{tiind asta, o cultur` extraterestr` ar putea \ndrepta o raz` laser de lumin` vizibil` \nspre P`m=nt, folosind o tehnologie asem`n`toare cu a noastr`. Semnalele ar putea fi trimise prin secven]e de lumin`, dar raza \ns`[i ar servi ca dovad` a existen]ei extratere[trilor [i a faptului c` am fost descoperi]i.

Semnalele radio emise de noi se \mpr`[tie \ncet prin Galaxie. Probabil c` \n urm`toarele c=teva decenii ne putem a[tepta la un r`spuns sub forma unei noi sc=ntei de lumin` pe cer, vizibil` cu u[urin]` pentru to]i p`m=ntenii.

Întâlnirilor de gradul trei?

CARE ESTE ViitORUL...

DE STEPHEN BAXTER

Nu, pentru c` nu e[ti separat de corpul tù. Po]i, totu[i, s` dob=nde[ti abilit`]i extraordinare, cum ar fi calmul \n fa]a unei dureri severe, \nfruntarea unei suferin]e sau frici teribile [i concentrarea prelungit` f`r` a fi distras de sunete, imagini sau g=nduri.

Pot avea loc modific`ri corporale profunde \n timpul medita]iei, printre care \ncetinirea ritmului de respira]ie sau al b`tìlor inimii. Probabil, cea mai dramatic` e medita]ia „Tummo”, \n timpul c`reia practican]ii experimenta]i pot sta, aproape

dezbr`ca]i, \n z`pad` sau pe ghea]`, ridic=ndu-[i temperatura corpului suficient de mult pentru a r`m=ne \n via]`. Asta nu e \ns` magie. Propriul meu profesor de medita]ie Zen \mi spunea c` practican]ii de Tummo pe care \i cuno[tea m=ncau \n prealabil mult` carne!

Mai pot ap`rea experien]e extracorporale. Acestea dau impresia de transcendere a corpului, dar mecanismele neuronale implicate sunt bine-cunoscute. Probabil, cea mai semnificativ` este iluzia de a fi separat de propriul corp. SB

Chiar po]i să te separi de corp prin medita]ie?

De ce e gustul de fier un semn de graviditate?Modific`rile gustului sunt \n general foarte obi[nuite \n timpul sarcinii – un studiu a \nregistrat peste 90% din cazuri – iar gustul acru sau metalic e cea mai \nt=lnit` problem`. Termenul medical pentru aceste alter`ri ale gustului e disgeuzie. Ipoteza curent` e c` aceasta reprezint` un efect secundar nefericit al nivelelor ridicate de hormoni din primul trimestru, mai ales estrogen, dar mecanismul exact e \nc` neclar. LV

gett

y, g

oo

gle,

ric

har

dpa

lmer

grap

hic

s.co

m, t

hin

ksto

ck x

2, a

lam

y, s

cien

ce p

hot

o l

ibra

ry


Q&A

Cum poate un automobil s‘ se conduc‘ singur?

Senzor rotativ LiDaRAcest senzor scaneaz` zona p=n` la distan]e de 65 m \n jurul ma[inii, \n timp ce aceasta e \n mi[care, construind o imagine 3D a \mprejurimilor.

Estimator de pozi]ieUn senzor de mi[care montat deasupra ro]ii st=ngi din spate monitorizeaz` toate mi[c`rile ma[inii, ajut=nd calculatorul s` localizeze pozi]ia precis` a ma[inii pe hart`.

camer` videoMontat` deasupra parbrizului, camera video ajut` ma[ina s` recunoasc` pietoni sau cicli[ti [i s` detecteze obiecte sta]ionare precum semafoarele.Senzori radar

Trei senzori radar pe partea din fa]` [i unul pe spate determin` distan]a fa]` de ma[inile din trafic [i de obstacolele de pe [osea la distan]e mai mari dec=t senzorul LIDAR.

EMi}~toRi LaSER

REcEPtoRi LaSER

caRcaSa MotoRuLui

SuPoRt

caRcaS~

Ma[ina care se conduce singur` de la Google (o Toyota Prius modificat`) are o serie de senzori pentru a identifica obstacolele din trafic.

Deasupra are un scanner laser rotativ numit LIDAR (Light Detection And Ranging). LIDAR-ul lanseaz` 64 de raze invizibile [i m`soar` timpul care trece p=n` c=nd acestea rico[eaz` din alte obiecte, permi]=ndu-i s` m`soare distan]a p=n` la ele. LIDAR-ul detecteaz` obiecte p=n` la o distan]` de 60 m de ma[in`.

Traficul pe distan]e mai mari e detectat de senzorii radar din fa]`, din spate [i de pe laterale. O camer` montat` pe oglinda retrovizoare face \nregistr`ri video de \nalt` rezolu]ie, iar un sistem GPS localizeaz` ma[ina. Datele colectate de la to]i senzorii sunt transformate \ntr-o imagine 3D a \mprejurimilor. Acest lucru \i permite ma[inii f`r` [ofer s` recunoasc` lumina ro[ie a semaforului [i indicatoarele.

P=n` acum, ma[ina a parcurs peste

220.000 km pe drumurile din California [i a trecut de puncte de colectare a taxelor, a evitat alerg`tori [i a traversat autostr`zi. Conduc=nd aproape unele de altele, ma[inile care se autopiloteaz` ar putea reduce aglomer`rile de trafic [i riscul de accidente.

Dezvoltat` pentru Google de Sebastian Thrun, directorul Laboratorului de Inteligen]` Artificial` de la Stanford, tehnologia a fost recent declarat` legal` \n statul american Nevada.


Q&A


F‘r‘ spa]iu de dilatare, ar mai \nghe]a apa?Cea mai mare densitate a apei e la 4˚C. Dac` o r`ce[ti sub aceast` temperatur`, moleculele \ncep s` se a[eze \ntr-o re]ea cristalin` ordonat` care ocup` mai mult spa]iu, deci densitatea scade.

Dac` pui apa \ntr-un recipient foarte puternic, rigid, [i continui s` o r`ce[ti, presiunea va \ncepe s` creasc` pe m`sur` ce tot mai multe molecule se aranjeaz` \n structura de tip re]ea [i \nghesuie moleculele r`mase \n stare lichid`. Dac` recipientul nu se sparge, presiunea va cre[te foarte rapid p=n` c=nd, la aproximativ 200 de megapascali (\n jur de 2.000 de atmosfere), atomii \ncep s` se rearanjeze \ntr-o nou` configura]ie, mult mai compact`.

Exist` 13 tipuri de ghea]` cunoscute, care sunt stabile la diferite temperaturi [i presiuni. Ghea]a obi[nuit` e numit` Ih, iar cel mai dens tip se nume[te ghea]` III. |ntr-un recipient \nchis, presiunea de dilatare va atinge un punct de echilibru, iar apa va \nghe]a sub forma unui amestec de Ih [i ghea]` III. LV

Da. Pare surprinz`tor, dar atunci c=nd li se cere s` \[i evalueze fericirea pe o scar` de la 1 la 10, r`spunsurile oamenilor sunt consistente [i str=ns corelate cu comportamentul. Ceva-ceva e m`surat, cu siguran]`.

De exemplu, [tim c` oamenii din Marea Britanie erau mai ferici]i \n anii ’50 dec=t sunt ast`zi, ceea ce sugerează c` \ncercarea de a-[i o via]` mai bun` \n condi]ii grele \i face pe oameni mai ferici]i dec=t traiul \n bel[ug. Femeile tind s` fie mai fericite dec=t b`rba]ii, de[i mai multe dintre ele au depresii. Oamenii cu copii, mai ales adolescen]i, sunt pu]in mai neferici]i, de[i sus]in de obicei faptul de a avea copii \i \mpline[te.

Adev`rata provocare apare \ns` c=nd \ncerc`m s` distingem \ntre fericire, s`n`tate [i bun`stare general`, toate fiind rela]ionate. Apoi, mai exist` o diferen]` \ntre m`surarea fericirii curente, sau a dispozi]iei, [i m`surarea fericirii pe termen lung sau a satisfac]iei \n via]`.

|ntr-un mod interesant, toate astea se schimb` odat` cu v=rsta. Cercetarea din multe ]`ri sugereaz` c` graficul fericirii e \n form` de „U” (sau de z=mbet), astfel c` v=rsta mijlocie e perioada cea mai nefericit`, iar b`tr=ne]ea, paradoxal, e cea mai fericit` perioad` a vie]ii. Dac` politicienii ar vrea s` m`soare fericirea mai degrab`, dec=t bun`starea material`, exist` cu siguran]` modalit`]i [tiin]ifice de a face asta. SB

Poate [tiin]a s` m`soare fericirea?

illU

stra

tio

n b

y pa

Ul

Wo

otto

n, a

lam

y, g

etty

, sci

ence

ph

oto

lib

rary

, ala

my

x2, t

hin

ksto

ck x

2

Sunt multe motive. Dulcea]a e pl`cut` pentru c` zah`rul e o bun` surs` de calorii, iar \n cea mai mare parte a istoriei noastre evolutive a trebuit s` profit`m de orice surs` de calorii disponibil`. Asta \nseamn` c` acelora care le pl`cea s` m`n=nce miere [i fructe dulci aveau mai mult` energie s` supravie]uiasc` [i s` se reproduc`, transmi]=ndu-[i genetic gustul pentru dulciuri.

Copiii au nevoie de mult` energie, deci are sens s` le plac` lucrurile dulci. Bebelu[ii prefer` lichide chiar mai dulci dec=t laptele matern, iar copiii au o mai mare densitate de papile (denivel`ri ale limbii, cu muguri gustativi sensibili la dulce) dec=t adul]ii. Pe m`sur` ce se transform` \n adolescen]i, copiii \ncep s` disting` mai multe gusturi, dar \[i pierd preferin]a puternic` pentru dulciuri.

|n plus, experien]a culinar`, olfactiv` [i gustativ` se diversific` \n func]ie de experien]ele noastre. Asta ne nuan]eaz` gusturile, p=n` c=nd ajungem s` nu ne mai plac` unele lucruri doar pentru c` sunt dulci. SB

De ce copiilor le plac dulciurile mai mult dec=t adul]ilor?

Q&A


Norii obi[nui]i acumuleaz` sarcin` electric` c=nd se ciocnesc cristale de ghea]`. Acela[i lucru se \nt=mpl` cu cenu[a dintr-un nor vulcanic. Dar vulcanii elibereaz` [i mult` ap` sub form` de aburi, iar pe m`sur` ce apa se ridic` [i se r`ce[te, se formeaz` cristale de ghea]` care se ciocnesc, intensific=nd \nc`rc`tura electric`. LV

De ce apar fulgere \n norii de cenu[‘ vulcanic‘?

|N DOU~ VORBE

Vitezele telefoanelor mobile pot varia mult. Cu 3G, po]i avea p=n` la 7Mbps. |n realitate, vei avea probabil 1Mbps. Un furnizor de servicii mobile polonez ofer` acum viteze medii de desc`rcare de 6Mbps. |n Coreea de Sud, re]ele mobile super-rapide aduc televiziunea IP \n ma[in`. Dar \n viitor, re]elele 4G (LTE) promit viteze de 50Mbps. gM

Cât de rapid putem naviga pe Internet cu telefoanele mobile?

Se poate obi[nui creierul nostru cu efectul 3D din filme?Indiferent dac` imaginea 3D de pe ecran e generat` prin folosirea unor filtre polarizatoare, ochelari-shutter activi sau lentile lenticulare deasupra fiec`rui pixel, efectul func]ioneaz` prin transmiterea unei imagini diferite c`tre fiecare dintre ochi.

Asta nu e ceva ce po]i modifica pentru c` a[a construim imaginile 3D [i \n lumea real`. Dar dac` filmul nu e conceput ca o avalan[` de obiecte [i oameni care ies din ecran, po]i s` te treze[ti c` nu le mai observi a[a mult dup` aproximativ o jum`tate de or`. Asta ]ine \ns` mai mult de c=t de absorbit e[ti de poveste sau de personaje dec=t de vreun fenomen neurologic. Dac` vezi Cassablanca, e foarte u[or s` ui]i c` e \n alb-negru. LV

Cele mai obi[nuite obiecte cu laser sunt pixurile cu indicator laser. Primele ap`rute erau ro[ii, dar ast`zi sunt disponibile [i unele verzi.

Sensibilitatea ochilor no[tri atinge punctul maxim \n apropierea lungimii de und` a luminii verzi. Deci, dac` ai dou` pixuri cu laser, ambele cu o putere de 1mW, cel verde \]i va p`rea cam de 30 de ori mai intens.

|n plus, lumina verde se [i \mpr`[tie mai mult \n atmosfer` dec=t cea ro[ie, motiv pentru care astronomii folosesc deseori pixuri cu laser verde pentru a ar`ta c`tre planete sau constela]ii pe cerul nop]ii. |mpr`[tierea luminii \nseamn` c` ob]ii un fascicul vizibil sus pe cer. Asta \nt`re[te impresia c` laserele verzi sunt semnificativ mai puternice dec=t cele ro[ii. gM

De ce sunt laserele verzi mai puternice dec=t cele ro[ii?

Nu din cauza con]inutului de gr`simi. Gr`simea e un nutrient valoros, iar enzimele lipolitice din pancreas vor descompune aproape toat` gr`simea din intestin pentru a fi absorbit`. Un caca plutitor con]ine bule de gaz. Acesta e produs de bacteriile din intestin [i e eliminat de obicei sub form` de v=nturi, dar uneori vor mai r`m=ne mici bule, care reduc densitatea excrementelor. LV

De ce uneori plute[te caca \n veceu?

Am putea exploata c=mpul magnetic al P‘m=ntului pentru energie?La [coal` am \nv`]at despre efectul de dinam, \n care un magnet \n mi[care, dinùntrul unui sistem de bobine de cupru, genereaz` curent electric. C=mpul magnetic al P`m=ntului se modific` \n timp, iar aceast` mi[care, \n principiu, poate s` induc` un curent \ntr-o centur` suficient de groas` de cabluri. Dar \n practic`, schimb`rile \n c=mpul magnetic sunt prea mici pentru a colecta energie. Un material superconductor r`cit la 0 absolut (-273˚C) ar ajuta, dar sistemul ar consuma mai mult` energie dec=t ar produce. gM

Q&A

|n 2004, controversatul genetician american dr Dean Hamer de la National Cancer Institute a pretins c` a g`sit dovada unei influen]e genetice asupra credin]ei religioase. |n cartea sa The God Gene. Dr Hamer a descris un studiu f`cut pe 1.000 de persoane, care, spunea el, ar`ta c` gena VMAT2 era corelat` cu niveluri crescute de spiritualitate. De[i afirma]ia a atras aten]ia presei, baza [tiin]ific` a fost criticat` drept slab` [i neconving`toare.RM

Suntem programa]i genetic s` fim religio[i?


ŞTIAŢI CĂ?...

... cea mai mare zonă vulcanică, cunoscută sub numele de Inelul de Foc al Pacificului este o regiune în formă de potcoavă, de aprox. 40.000 km lungime, zguduită de cutremure [i activită]i vulcanice. Cei 452 de vulcani din zonă reprezintă peste 75% din vulcanii activi [i pasivi din întreaga lume.

Pluto a fost \n sistemul solar de c=nd sunt [i planetele. Tot angrenajul a luat na[tere sub forma unui nor rotitor de materie care a \nceput s` se destrame sub propria gravita]ie acum 4,6 miliarde de ani. Centrul a atras cea mai mare parte din mas`, form=nd Soarele. Despre restul de materie se crede c` s-a aplatizat \ntr-un disc, din care s-au format planetele. Praful [i gazele care orbitau unele din planete au format apoi sisteme de sateli]i, una dintre cele mai mari fiind luna lui Neptun, Triton. S-a crezut odat` c` Pluto e o alt` lun` a lui Neptun, dar acea teorie a fost respins`. Pluto e plasat` \n Centura Kuiper, o regiune de corpuri similare dincolo de orbita lui Neptun, iar \n 2006 a fost retrogradat` la statutul de „planet` pitic`”. gM

Hidratarea e doar un cuv=nt preten]ios pentru absorb]ia de ap`. Dat fiind c` tractul nostru digestiv e un tub ne\ntrerupt care trece de la gur` la anus, orice \nghi]im trebuie fie s` fie absorbit, fie s` ias` pe cel`lalt cap`t. Dac` nu absorbim \n totalitate apa dintr-o bùtur`, consecin]a inevitabil` e diareea. Apa carbogazoas` ne poate face s` r=g=im, dar nu d` diaree, deci \nseamn` c` ne hidrateaz` la fel de bine.

Bùturile dulci au un aport hidratant net mai sc`zut, pentru c` dup` ce apa a fost absorbit`, o parte din ea trebuie folosit` pentru a digera carbohidra]ii. Bùturile care con]in alcool sau cafein` vor fi absorbite perfect, dar inhib` efectul hormonului antidiuretic (ADH) [i provoac` mai mult urin`.

|ns` cel mai mult conteaz` \n hidratarea corpului c=t de multe lichide bem. Majoritatea oamenilor se satur` mult mai repede de ap` dec=t de bùturi care con]in substan]e mai interesante – ca arome, zah`r sau spum`. Deci dac` preferi apa carbogazoas`, vei bea probabil mai mult [i deci te va hidrata mai bine. LV

E apa carbogazoas‘ mai hidratant‘ dec=t apa plat‘?

Cum de-a fost atras Pluto \n sistemul solar?

alam

y x2

, kim

tay

lor/

nat

Ure

pl.c

om

, th

inks

tock

x2,

get

ty

De ce i]i vine s` faci pipi c=nd auzi apa curg=nd?

Exist` aparate auto-replicatoare?

num˜rul viitor

Care e cea mai mare gaur` din lume?

ianuarie-februarie 2011

Ce [anse sunt s` aib` loc o invazie zombie?

Q&A

|N NUM~RUL VIITOR

Evolu]ia limbajului: Cum s-au dezvoltat miile de limbi vorbite \n toat` lumea?

Viitorul anima]iei computerizate, la aniversarea Pixar

Testele focus: cele mai ecologice automobile

PLUS:

ILUS

TRAŢ

IE D

E JA

MES

REE

KE

94 septembrie-octombrie 2011

01/112011

Index

Jane DouglasDup` ce a jucat ore [i ore Deus Ex: Human Revolution, Jane pl`nuie[te acum s` se transforme c=t de cur=nd \n Femeia Bionic`. Dac` ea poate, po]i [i tu!

Joe SvetlikJoe a g`sit pretext s` se a[tearn` la drum, doar ca s` testeze cele mai bune gadgeturi de pus \n ma[in`. Acum, c` s-a-ntors, ne spune [i nou` care sunt acelea.

GhidulLa dispozi]ia consumatorului de[tept

Nu rata100102108111

Gadgeturi de luat la drumTeste cu televizoare 3DAnonimitatea pe internet Falsele recenzii pe internet


Echipa de criticiUna dintre cele mai interesante şi mai prolifi ce industrii de fi lm din lume se afl ă departe de Hollywood, undeva în Africa. Nollywood a

întrecut de c=ţiva ani piaţa americană la numărul de fi lme lansate anual – 2000 de titluri, faţă de maxim 800 în SUA - şi ocupă în prezent locul al doilea, după Bollywood. În mare parte şi pentru că un fi lm făcut în Nigeria nu depăşeşte salariul unui tehnician din echipa unui blockbuster.

Cineaştii nigerieni nu se complică să folosească peliculă – e prea costisitoare şi necesită ceva ştiinţă într-ale operatoriei - şi recurg la aparate digitale obişnuite, iar postproducţia are loc pe banalele computere, cu mijloace minimale. Unele fi lme se fac la foc automat, în două săptăm=ni, şi ies proaspete pe CD-uri în stradă, la v=nzare, la 1,50 sau 2 dolari per copie. În medie, un fi lm se vinde în circa 25.000 de astfel de copii – un business rapid şi profi tabil – în timp ce un blockbuster se numeşte aşa c=nd a depăşit 200.000. Unul dintre cei mai renumiţi regizori nigerieni, Chico Ejiro, a semnat nu mai puţin de 80 de fi lme în opt ani. La un asemenea ritm de lucru şi volum de fi lme, producţiile bune ies cu greu la iveală. Prima care ar fi răzbătut în afara Africii este pelicula „Osuofi a in London” (2003).

Majoritatea fi lmelor sunt un amalgam de genuri, combinate cu o inocenţă şi o ignoranţă adorabile: de la fi lme horror şi de acţiune americane, la musicaluri

indiene şi telenovele sud-americane. Potrivit „The Economist”, povestea ar fi început în 1992, c=nd un nigerian numit Kenneth Nnebue – acum un personaj extrem de cunoscut în ţara sa – a făcut o afacere proastă: a cumpărat zeci de casete video neînregistrate, pe care urma să le v=ndă. Pentru că nu le cumpăra nimeni, a comandat un fi lm ieftin, „Living in Bondage”, l-a copiat pe casete şi a făcut bani în c=teva săptăm=ni.

Puterea Nollywood-ului stă în haosul care îl guvernează: mai nimic nu e legalizat, cinematografe şi studiouri aproape că nu există, fi lmările au loc pe stradă şi, potrivit unui raport UNESCO din 2009, 99% din vizionările de fi lm au loc în casele nigerienilor. În ultimii ani însă, nici nollywoodienii nu mai vor piraterie, pentru că veniturile producătorilor s-au redus semnifi cativ. De c=ţiva ani, un site lansat în parteneriat cu YouTube încearcă să facă ordine pe piaţă şi să scoată fi lmele peste graniţă – Nollywoodlove.com. Are deja milioane de utilizatori din peste 200 de ţări şi sute de fi lme care pot fi vizionate integral, cu titluri ca „Under My Bed (sequel – Midnight Confession)”, „Pleasure and Crime”, „Ladies Gang”, „My Ghana Angel” sau „Mr. Ibu in London”. Un deliciu.

Florentina Ciuverca este jurnalist de fi lm

Florentina CiuvercaPentru cei care s-au plictisit de fi lme cu kung fu, sau cu elefan]i indieni care c=nt` [i danseaz`, Flori vine cu bun`t`]i. A]i auzit de Nollywood?

Luis VillazonLuis a fost l`sat s` fac` testele televizoarelor 3D cu condi]ia s` nu se uite la posturile pentru adul]i. Nu de alta, dar nu mai vrem s` se sperie, ca data trecut`.

Spencer KellyDr. Tech ne arat` cum s` fi m invizibili online. Ai fi zis c` solu]ia este s` stai la calculator cu luminile stinse [i \nf`[urat \n bandaje – dar nu-i a[a.

NollywoodNollywoodFlorentina Ciuverca despre industria de film din Africa

Obiectele dorin]ei 97Noul Nintendo Wii U

5 dintre cele mai bune 102Gadgeturi pentru automobile

Testele Focus 104Televizoarele 3D luate la ochi

Dr. Tech 108Cum s` ]i se piard` urma online

Jocuri 109Deus Ex: Human Revolution

Web 111}ine pasul cu Twitter

C`r]i 112Pentru ce merit` s`-]i faci timp


display-ul controller-ului – juc=ndu-te la fel ca pe o consol` portabil`. Av=nd [i alte caracteristici, precum camera frontal` pentru apeluri

video [i un browser web creat pentru ecranul cu touchscreen al controller-ului, consola Wii U nu va fi doar pentru jocuri. Se pare c` scopul celor de la Nintendo e de a crea un gadget atotcuprinz`tor, pe care s`-l pui \n mijlocul casei [i care s` \nlocuiasc` DVD player-ele, receptoarele digitale [i tabletele. Wii U va fi lansat` cel mai probabil \n 2012. Nintendo Wii U Pre]: TBAInfo: www.nintendo.com

|n Marea Britanie exist` o consol` Wii \n una din trei locuin]e. A[a c` vestea apari]iei unei noi versiuni a consolei este una important`. Wii U, cum e numit` \n prezent, va oferi o calitate mai bună a graficii [i imagini full HD 1080p, fiind totodat` compatibil` cu toate jocurile [i perifericele existente. Dar vestea cea mai important` se leag` de controller. Acesta are at=t accelerometrele [i giroscoapele care au f`cut Wii-ul at=t de popular, c=t [i un ecran touchscreen de 15,7cm.

Adùgarea touchscreen-ului constituie cel mai mare pas \nainte \n gaming pe noul Wii. Po]i glisa degetul pe ecran pentru a arunca s`ge]i virtuale \n inamicii de pe televizor sau \l po]i folosi pur [i simplu pentru a afi[a echipamentul personajului tù, put=nd astfel să te concentrezi mai bine pe ceea ce se petrece pe ecranul televizorului. Mai mult, dac` altcineva vrea s` vad` o emisiune la TV, \]i po]i continua jocul pe

Obiectele dorin]ei

Wii are urma{Noua consol` Wii U de la Nintendo \]i aduce distrac]ia \n fiecare camer` a casei

98

Obiectele dorin]ei


}inte[te [i d` clickAcer a creat un laptop pentru to]i sedentarii din lume. Modelul Aspire 8951G are un touchpad deta[abil ce poate fi folosit ca telecomand` pentru a porni muzica [i videoclipurile, f`r` a mai fi nevoie s` te ridici de pe canapea. Conceput ca gadget multimedia, acest laptop \ncorporeaz` boxe cu sunet surround, precum [i propriul sù subwoofer, a[a c` micul ecran se va apropia de performan]ele unuia de cinema.

Acer Aspire 8951GPrice: TBAInfo: www.acer.co.uk

C`l`tore[te wirelessCe lipse[te din imagine? Cablurile de fr=n`, desigur. Dar compania canadian` din spatele acestei biciclete electrice nu le-a uitat, ci a optat \n schimb pentru un design wireless. Comenzile de accelerare [i fr=n` sunt trimise de la un mini controller, amplasat pe ghidon, c`tre ro]i printr-o frecven]` radio, elimin=nd astfel nevoia de a folosi cabluri, care sunt inestetice.

Daymak Shadow EbikePre]: 1.500 EURInfo: www.shadowbike.com

Afl` cum conduciDac` ai mers vreodat` cu un Prius, [tii c` afi [eaz` toate datele despre consumul combustibilului [i despre efi cien]a felului \n care conduci. Toate ma[inile de dup` 2003 \nregistreaz` aceste date \ntr-o m`sur` mai mare sau mai mic`, chiar dac` nu le afi [eaz`. Iar dac` ma[ina ta nu-]i permite s` vezi statisticile, acest accesoriu de iPhone va face exact asta. Se introduce \ntr-un port ascuns de obicei sub tabloul de bord [i furnizeaz` informa]ii detaliate despre performan]a motorului. Excelent pentru a-i prinde pe vitezomani.

GL1 Informa]ii despre automobile pentru iPhone [i iPadPre]: 75 EUR plus taxeInfo: www.thinkgeek.com

Acer Aspire 8951GAcer Aspire 8951GPrice: TBA TBAInfo: www.acer.co.uk www.acer.co.uk

C`l`tore[te wirelessCe lipse[te din imagine? Cablurile de fr=n`, desigur. Ce lipse[te din imagine? Cablurile de fr=n`, desigur. Dar compania canadian` din spatele acestei biciclete Dar compania canadian` din spatele acestei biciclete electrice nu le-a uitat, ci a optat \n schimb pentru un electrice nu le-a uitat, ci a optat \n schimb pentru un design wireless. Comenzile de accelerare [i fr=n` design wireless. Comenzile de accelerare [i fr=n` sunt trimise de la un mini controller, amplasat pe ghidon, c`tre ro]i printr-o frecven]` radio, elimin=nd astfel nevoia de a folosi cabluri, care sunt inestetice.

Daymak Shadow EbikePre]: 1.500 EURInfo: www.shadowbike.com

99

Obiectele dorin]ei


Sunet curatDac` nu-]i place ideea de a-]i b`ga \n urechi c`[ti ce ar putea con]ine germeni, Pioneer este solu]ia. Aceste c`[ti sunt lavabile, astfel c` te po]i asigura c` sunt curate.

Pioneer SE-CL331 Lavabile C`[ti sportive intraauricularePre]: 42 EURInfo: www.pioneer.eu

Home cinemaNu mai a[tepta s` ajungi acas` ca s`-]i plictise[ti prietenii cu pozele de vacan]`. Noua camer` video HD de la Sony include un proiector \ncorporat \n spatele ecranului LCD, care poate proiecta videoclipuri [i fotografi i pe orice perete, pe o suprafa]` de 1,5m.

Sony HDR-PJ30 Camer` video cu proiectorPre]: 970 EURInfo: www.sony.co.uk


La o singur` atingereNoul telefon Nokia ne ofer` o idee despre viitorul tehnologiei mobile. E printre primele care \ncorporeaz` tehnologia Near Field Communication (NFC). NFC le permite dispozitivelor s` comunice c=nd se afl ` \n apropiere. |n acest caz, atunci c=nd modelul N9 atinge suprafa]a boxei Nokia 360, cele dou` dispozitive se recunosc, \[i activeaz` semnalele bluetooth [i se conecteaz`. Acela[i procedeu ar putea fi folosit \n viitor pentru a schimba contacte, muzic` sau con]inut video \ntre dispozitive diferite printr-o singur` atingere. Telefonul \nsu[i \ncorporeaz` cea mai recent` tehnologie, printre care o camer` de 8MP cu optic` Carl Zeiss [i cel mai puternic procesor pe care compania l-a pus \ntr-un telefon p=n` acum.

Nokia N9 plus Nokia 360Pre]: TBAInfo: www.nokia.com

Sunet curatDac` nu-]i place ideea de a-]i b`ga \n urechi c`[ti ce ar putea con]ine germeni, Pioneer este solu]ia. Aceste germeni, Pioneer este solu]ia. Aceste c`[ti sunt lavabile, astfel c` te po]i asigura c` sunt curate.

Pioneer SE-CL331 Lavabile C`[ti sportive intraauricularePre]:Info:

tehnologiei mobile. E printre primele care \ncorporeaz` tehnologia Near Field Communication (NFC). NFC le permite dispozitivelor s` comunice c=nd se afl ` \n apropiere. |n acest caz, atunci c=nd modelul N9 atinge suprafa]a boxei Nokia 360, cele dou` dispozitive se recunosc, \[i activeaz` cele dou` dispozitive se recunosc, \[i activeaz` semnalele bluetooth [i se conecteaz`. Acela[i procedeu ar putea fi folosit \n viitor pentru a schimba contacte, muzic` sau con]inut video \ntre dispozitive diferite printr-o singur` atingere. Telefonul \nsu[i \ncorporeaz` cea mai recent` tehnologie, printre care o camer` de 8MP cu optic` Carl Zeiss [i cel mai puternic procesor pe care compania l-a pus \ntr-un telefon p=n` acum.

Nokia N9 plus Nokia 360Pre]: TBAInfo: www.nokia.com


\n excursie


5 din cele mai bune

CE S˜ CAUŢI

Instalare Se poate instala u[or dispozitivul? Nu prea vrei s`-]i am=ni plecarea pentru c` \ncerci s`-]i dai seama cum s`-l confi gurezi pentru ma[ina ta.

Utilizare facil` Utilizarea ar trebui s` fi e fl oare la ureche. {oferii trebuie s` fi e aten]i la drum, iar pasagerii nu trebuie s` aib` nevoie de un manual \ntreg.



De luat AL

AMY

Acest dispozitiv de navigare prin satelit e special prin faptul c` poate accesa instantanee live de la camerele din trafi c. Trebuie doar s` selectezi o camer` de pe traseu [i \]i va ar`ta o poz`, iar tu vei vedea exact c=t de aglomerat e drumul. E mult mai exact dec=t estim`rile sau grafi cele [i se updateaz` la c=teva secunde. Accesul la camere e gratis timp de un an, apoi cost` 80 EUR pe an. Ecranul e mare [i sensibil, deci e simplu de utilizat. nüLink are toate func]iile la care te-ai a[tepta [i c=teva \n plus, precum Junction View, care \]i arat` poze cu intersec]iile din drum, ca tu s` [tii pe unde s` o iei.







Acest suport de tablet` are opt picioare ca un pìanjen, iar fi ecare are c=te trei articula]ii, a[a c` po]i s` le \ndoi cum vrei. Sus]ine perfect un iPad pe bord, pentru ca pasagerii (nu [oferii) s` poat` naviga pe net, verifi ca mail-urile [i viziona fi lme pe durata c`l`toriei. Tableta Spiderpodium e sufi cient de fl exibil` pentru a func]iona [i cu alte tablete \n afar` de iPad, precum un HTC Flyer mai mic, pe care le vei putea orienta fi e vertical, fi e orizontal. E un gadget simplu [i versatil, care poate fi folosit [i \n afara ma[inii.



Introdu acest adaptor \n aprinz`torul de ]ig`ri al ma[inii [i va \nc`rca simultan at=t telefonul [oferului, c=t [i pe cel al pasagerului. {i nu doar telefoane – va alimenta [i GPS-ul, c`[tile cu bluetooth, camera video de buzunar... cam orice are o intrare USB. E esen]ial pentru c`l`toriile lungi, mai ales c=nd nu ai prize la destina]ie. Este o surs` constant` de 5V, iar circuitul izolat protejeaz` dispozitivele \mpotriva fl uctua]iilor de energie. Deci tu nu trebuie s` te g=nde[ti dec=t la ce s` fi lmezi, unde s` mergi [i pe cine s` suni la destina]ie.







Reto

uch

ing

by l

ee h

ickm

an

102

Testele Focus


3D TV: VER DICTUL



3D TV: VER DICTUL







Testele Focus

104


Pasiv sau activ?

Ce pot viziona?
















Ce am testat


















Samsung 40” D7000

LG 42LW550t







Testele Focus


C=[tigătorul: LG 42LW550TDac` vrei doar s` vizionezi ocazional un Blu-ray \n 3D [i ai loc pentru un ecran de 116 cm, Sony Bravia e cea mai bun` alegere. Dar ochelarii sunt at=t de incomozi [i de volumino[i, \nc=t nu l-am recomanda cuiva care \l cump`r` numai pentru experien]a 3D. Samsung-ul \ncape mai u[or \ntr-o sufragerie normal`, iar ochelarii sunt cu siguran]` mai comozi, dar 3D-ul activ e mai degrab` pentru o singur` persoan`.

Toate televizoarele testate ofer` imagini 2D excelente [i un 3D conving`tor, dar cea mai agreabil` experien]` 3D de acas` ne-a fost oferit` de televizorul LG. Dac` ai nevoie de voturile \ntregii familii pentru a justifica investi]ia, acesta e de preferat.

Vizionarea 3D acas` nu va \nlocui probabil niciodat` 2D-ul cu totul, chiar [i atunci c=nd vom avea un sistem perfect f`r` ochelari. E prea mult pentru a vedea [tirile. Dar pentru ocazii speciale, ca o sear` de film \n familie sau un eveniment sportiv major, e fantastic. Pentru c` l-am testat o vreme, credem c` pl`cerea pe care o aduce acestui tip de vizionare e mult mai mic` dec=t diferen]a dintre un televizor oarecare [i un model cu ecran lat. E mai degrab` ca sunetul home cinema surround. Po]i trì f`r` el, dar pe un sistem performant emo]ia pe care o produce merit` din plin efortul.

PlusMediabox Thompson cu DVRwww.upc.roReceptor digital gratuit, pre] abonament - 15 RON lunar

Construie[te-]i propriul home cinema

Acest receptor digital se poate achizi]iona numai \mpreun` cu unul dintre abonamentele de televiziune digital` de la UPC. Prin DvR, po]i \nregistra p=n` la 65 de ore de program.

RECOMANDAT DE

Testele Focus

ADVERTORIAL

PRODUSELE HSE sunt prezente atât în România, cât şi peste graniţe, echipamentele Vertiqual fi ind prezente pe piaţe majore precum Germania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Elveţia şi Italia. PRODUSELE VERTIQUAL sunt disponibile în România în exclusivitate prin intermediul Renania, cel mai mare furnizor de soluţii integrate şi complete de tip «one stop shop» pentru protecţia muncii.

www.renania.ro

Siguranţa la înălţimeDe cele mai multe ori asociem înăl]imile cu alpinismul. Nu este greşit, dar lucrul la înăl]ime îşi găseşte aplicabilitate în destul de multe domenii.

Câteva exemple sunt construcţiile, telecomunicaţiile, exploatarea şi prelucrarea petrolului şi a gazelor, porturi,

distribuţia energiei electrice şi întreţinerea infrastructurii de poduri. În aceste condiţii normele de securitate şi sănătate în muncă au dedicat o zonă specifică protecţiei la înălţime.În România pe lângă consumatori activează şi producători de echipamente destinate siguranţei la înălţime. Height Safety Engineering (HSE) este producător autohton şi furnizor pentru companii de pe piaţa din Germania precum EON, EN-BW şi N-Ergie. HSE produce echipamente marca Vertiqual ce includ centuri de poziţionare, centuri complexe, frânghii cu disipator de energie, frânghii de poziţionare, opritoare de cădere, articole de salvare şi autosalvare, elemente de ancorare şi carabiniere, plus accesorii şi elemente destinate alpinismului utilitar. Producătorul beneficiază de structuri proprii de cercetare, dezvoltare, producţie [i testare la Târgu-Mureş.


Dr. Tech

Nu l`sa urmeC=nd cau]i un cadou pe net, de exemplu, e preferabil s`-]i acoperi urmele. Browser-ul tù are un mod „stealth”, care opre[te consemnarea activit`]ii (Chrome are „Incognito”; Firefox [i Safari: „Private Browsing”; Internet Explorer: „InPrivate”). Ar mai trebui s` opre[ti [i serviciul Google Web History (din Account Settings, Web History), pentru ca Google s` nu completeze automat sintagma „inel de logodn`” data viitoare c=nd prietena ta va folosi calculatorul.

Cum să… fii incognito

Care e cel mai rapid mod de a pune poze pe net?

Sfat rapid...

Dac` faci poze cu un smartphone, le po]i uploada d=nd click pe op]iunea „share” sau „upload” [i aleg=nd locul unde vrei s` le uploadezi, folosind 3G sau Wi-Fi. Dac` folose[ti o camer` compact` sau un DSLR, po]i s` le uploadezi imediat folosind un card de memorie wireless Eye-Fi. Acesta e un card de stocare SD adaptat, cu un transmi]`tor Wi-Fi \ncorporat. Stocheaz` poze [i le poate trimite c`tre smartphone-ul tù. Po]i apoi s` le uploadezi urm=nd pa[ii de mai sus. Dac` descarci aplica]ia Eye-Fi, po]i automatiza procesul, iar pozele vor fi online la c=teva secunde dup` ce le-ai f`cut. Ai grij` \ns` s` nu faci abuz c=nd e[ti \n strìn`tate.

Exist` avantaje \n a-]i ascunde identitatea c=nd e[ti online, chiar dac` nu ai nimic de ascuns

DeghizareAi observat c` Gmail-ul arat` mai bine pe iPad dec=t pe PC? {i ai fost vreodat` \ntr-o cafenea cu Wi-Fi, av=nd la tine un iPhone? Un calculator se poate da drept orice dispozitiv, acces=nd aplica]ii inaccesibile altfel, prin schimbarea User Agent-ului din browser-ul Firefox – adic` informa]ia pe care o trimite c`tre un site pentru a se identifi ca. Descarc` add-on-ul User-Agent-Switcher pentru Firefox [i s` \nceap` balul mascat!

Distrage aten]iaFurnizorii de net (ISP) sunt aten]i la c=t con]inut video urm`re[ti pentru c` acesta consum` mult` lungime de band`. Din aceast` cauz`, se [tie c` \ncetinesc anumite tipuri de trafi c greu. Unele site-uri \ns` pot ac]iona ca proxy, acces=nd YouTube \n numele tù [i masc=nd timpul de vizionare. Dar trebuie s` verifi ci termenii [i condi]iile contractului \nainte s` \ncerci asta, pentru c` ai putea s` le \ncalci [i s` r`m=i f`r` acces la internet sau cu o amend` mare de plat`.

Noi realit`]i

„Po]i ridica piciorul drept?”, am \ntrebat. Omule]ul care st`tea pe masa din fa]a mea a

executat mi[carea. Asta a fost o premier` TV. Cererea mea a fost trimis` prin Skype c`tre un tip pe nume David, care st`tea \n sufrageria sa din Boston. Mi[c`rile i-au fost \nregistrate live de un senzor de mi[care Kinect [i trimise \napoi peste Atlantic c`tre iPad-ul meu, unde au fost folosite pentru a anima un David \n miniatur`, ce p`rea s` stea pe masa mea.

Asta a fost o demonstra]ie a progresului \n domeniul tehnologiei Augmented Reality (AR). Ideea de a aduce imagini virtuale \n lumea real` e veche

de decenii, dar abia de cur=nd hardware-ul a devenit portabil [i sufi cient de puternic pentru ca aceasta s` devin` o realitate. Smartphone-urile moderne [i tabletele au \n sf=r[it viteza necesar` pentru a procesa imaginea de pe camer` cu sufi cient` acurate]e pentru a crea un obiect 3D imaginar (dar realist).

E adev`rat, micul David e deocamdat` plat, dar \n cur=nd astfel de imagini vor fi suprapuse modelelor adecvate de 360˚ ale unor oameni reali. Atunci vei intra \ntr-o lume \n care vei putea vedea trupe c=nt=nd „live” \n sufrageria ta [i extratere[tri care te \mpu[c` de peste strad` din toate unghiurile, nu doar din fa]`.

Mai exist` un singur obstacol \n calea comercializ`rii AR la scar` larg`: trebuie s` ]ii \n m=n` o tablet` sau un telefon pentru a vedea toate astea. R`spunsul, se pare, este crearea de ochelari AR, iar apoi a legendarelor lentile de contact AR. Pentru cine are nevoie de o hologram` \n stil Star Trek, nu-i a[a?

Spencer Kelly

Gadgeturile de azi fac posibil` augmentarea realit`]ii

GETT

Y Spencer Kelly este prezentatorul emisiunii de tehnologie BBC, Click


Jane Douglas este editor la GameSpot UK

JocuriImersiunea e important` pentru a[a-numi]ii gameri “hardcore” – iar jocurile intense [i centrate pe

poveste profi t` din plin. Deci pentru a-i convinge pe ace[ti gameri c` controlul prin mi[care nu e doar pentru experien]e “casual”, sus]in`torii gaming-ului f`r` butoane promit s` ofere noi nivele de imersiune. LucasArts, de exemplu, a promis c` noile titluri Star Wars vor fi “autentice, imersive”.

Dar controlul prin mi[care nu e mai imersiv. Dac` prin imersiune \n]elegem sentimentul de a fi \nùntrul lumii din joc, controlul prin mi[care – cu telecomanda Wii de la Nintendo, cu controller-ul de la PS3 Move sau cu Kinect – se claseaz` \n urma controller-elor tradi]ionale,

cu butoane.Acest gen de control e at=t

de imersiv tocmai pentru c` ap`sarea unui buton necesit` at=t de pu]in efort. Poate fi ignorat [i po]i s` te concentrezi la lumea jocului. Mi[c`rile ample atrag aten]ia asupra propriei tale prezen]e fi zice \n fa]a televizorului.

Apoi mai este chestiunea impreciziei. Detectarea mi[c`rii s-a \mbun`t`]it, dar precizia ap`s`rii unui buton, a unui tr`gaci sau rotirea unui stick analogic e \nc` greu de dep`[it.

Gaming-ul bazat pe mi[care e bun la multe lucruri, chiar [i dincolo de genurile unde nu e concurat de butoane, precum jocurile de dans sau de fi tness. Poate fi amuzant, antrenant [i s`n`tos [i poate oferi noi experien]e unice (vezi shooter-ul muzical Child of Eden). Dar pentru imersiune, butoanele conduc \nc` - cel pu]in p=n` c=nd vom putea controla jocurile direct cu mintea.

Jane Douglas

La butoane

C=nd vine vorba de imersiune, e nevoie de degete pe butoane

THIN

KSTOCK

ALTE LANS~RI

PS3, X360NimbleBitKonami, 57 EUR

iPod/iPad/iPhoneRelentless SoftwareChillingo, 1,59 EUR

Acest joc te pune \n pielea unei veveri]e care urc` \ntr-un copac din creang` \n creang`, pe m`sur` ce r`spunzi bine la \ntreb`ri de cultur` general` cu variante multiple. Po]i s` le ar`]i prietenilor scorul tù pe Facebook [i po]i urca mai sus dec=t ei \n copac dac` \i dep`[e[ti. |ntreb`rile sunt \nnoite constant [i exist` o versiune gratuit` cu reclame, dac` 1,59 EUR ]i se pare prea mult. lllll

Bazat cu aproxima]ie pe un document apocrif al Vechiului Testament, El Shaddai te reprezint` ca Enoh, un lupt`tor angelic \n armur` alb` [i blugi, trimis de Dumnezeu s` prind` [apte \ngeri dec`zu]i. B`t`liile sunt elegante [i complexe, av=nd un buton de atac, de sincronizare [i de neutralizare a armelor. Stilul artistic e uluitor de creativ, adorabil [i nebun \n acela[i timp, \mbin=nd culori luminoase [i exotice cu un design de vis. lllll

EL SHADDAI: ASCENSION OF THE METATRON

QUIZ CLIMBER

PC, PS3, X360Eidos, de la 40 EUR

|n 2027, prostetica de înaltă tehnologie contureaz` un nou stadiu al evolu]iei umane. Dar nemul]umirea fi erbe \n r=ndul celor care se opun acestor practici ale marilor corpora]ii biotehnologice sau al celor care nu-[i pot permite implanturile umanoide de \nalt` tehnologie (“augment`ri”), pe care le v=nd.

Personajul tù e Adam Jensen, [eful serviciului de paz` la una dintre companiile biotehnologice, care prime[te un set complet de augment`ri pentru a supravie]ui unui atac asupra laboratorului de cercetare al angajatorului sù. Trebuie s` lup]i, s` te furi[ezi, s` investighezi [i s` spargi coduri pentru a afl a adev`rul

din spatele atacului. Pe m`sur` ce avansezi, \]i po]i \mbun`t`]i diferitele p`r]i robotice dup` gust, iar fi ecare misiune poate fi \ndeplinit` \n mai multe feluri. Jocul nu poate fi redus deci la un simplu shooter.

Povestea SF, bine g=ndit` [i imprevizibil`, se \mbin` cu o lume conving`toare a viitorului apropiat, redat` elegant \n negru [i nuan]e de auriu. Calitatea \nalt` a produc]iei [i numeroasele op]iuni de gameplay fac din acest joc un prequel demn al aclamatului Deus Ex din 2000 [i al sequel-ului sù mai pu]in apreciat, Invisible War. Deus Ex: Human Revolution e dur, inteligent [i nu e de ratat. lllll

DEUS EX: HUMAN REVOLUTION

“Nu te speria – se zice c` aduce noroc”

Anumite aspecte ale jocului ar trebui s` aib` trecere la cei care lucreaz` la birou...


Acest simpatic „tumblelog” – o colec]ie de materiale scurte, g`zduite pe Tumblr – con]ine ilustra]ii [tiin]ifi ce care i-au atras aten]ia bloggerului Lukas Large [i include detalii despre sursa imaginilor. Rezultatul e un prilej de a petrece bine cinci minute online, [i ai destul` informa]ie pentru a vrea s` afl i mai multe despre anatomia broa[telor ]estoase sau despre p`s`rile lui Audubon.

www.almostextinct.co.ukscientifi cillustration.tumblr.comIlustra]ii [tiin]ifi ce Aproape disp`rute

Celebrit`]ile, jurnali[tii [i politicienii folosesc Twitter pentru a comunica. Deci chiar dac` tu \nsu]i nu folose[ti Twitter, merit` s` [tii cum s` ]ii pasul cu ce se petrece \n „universul Twitter”.

Harta men]ion`rilor j.mp/mentionmapPo]i afl a care sunt contactele cuiva ([i ce interese are) uit=ndu-te la c=t de des \i men]ioneaz` sau le r`spunde altor utilizatori. Harta men]ion`rilor prezint` datele ca vizualizare interactiv`, deci po]i urm`ri [i explora leg`turile \n detaliu.

Hashtags.org hashtags.orgMulte tweet-uri con]in „hashtag-uri” – cuvinte sau expresii care \ncep cu „#”, [i le po]i urm`ri utilizarea pe hashtags.org, unde po]i citi tweet-urile recente cu hashtag care te intereseaz`.

Harta tendin]elor trendsmap.comColect=nd datele de pe Twitter despre subiecte [i utilizatori, Harta tendin]elor prezint` informa]iile ca hart` geografi c`, pe baza datelor pe care le ofer` utilizatorii. Deci dac` vrei s` [tii ce e la mod` la Paris (era #beatles ultima dat` c=nd m-am uitat), po]i afl a.

Visual.lywww.visual.ly

Bill Thompson

Cum s` depistezi falsele recenzii onlineStuden]ii s-au obi[nuit ca eseurile s` le fi e trecute printr-un “detector de plagiat”, \nainte de a fi nota]i, \ntruc=t universit`]ile \ncearc` s` ]in` pasul cu modurile \n care resursele online pot fi folosite de c`tre indivizii mai pu]in corec]i. Dar acum, [i o recenzie online trimis` c`tre site-uri precum Amazon, Lastminute.com sau

Just-Eat.com ar putea fi examinat` de un calculator. Cercet`torii de la Cornell University, SUA, au anun]at recent c` au creat un sistem software care distinge \ntre recenziile false f`cute hotelurilor din Chicago pe site-urile de turism, de recenziile reale, trimise de oameni care chiar au stat la respectivele hoteluri.

Ar putea p`rea o aplica]ie inutil` a tehnologiei avansate, dar cum tot mai mul]i dintre noi ne document`m \n leg`tur` cu destina]iile de vacan]` [i achizi]iile costisitoare, tenta]ia de a crea recenzii false a devenit foarte mare. Consecin]ele faptului de a avea \ncredere \n ele pot fi acum destul de serioase.

De[i studiul de la Cornell mai trebuie \nc` testat \n lumea real`, acesta pare promi]`tor. Sistemul a identifi cat tr`s`turi-cheie care ar putea fi folosite pentru a stabili dac` o recenzie e spam, prin rela]ionarea felului \n care e scris` o recenzie \n[el`toare cu alte forme de fi c]iune. Aceste leg`turi nu se aplic` numai \n cazul hotelurilor, deci ar trebui ca aria de aplicare a softului s` se extind` u[or.

Desigur, succesul sistemului depinde de g`sirea unui „material de antrenament” sufi cient – adic` recenzii despre care se [tie deja c` sunt false sau autentice. Asta ar putea fi o problem` \n lumea real`, c`ci pu]ine site-uri [tiu (sau vor s` admit`) c` sunt pline de recenzii false.

{i nici nu va fi o solu]ie perfect`, c`ci oamenii sau sistemele care compun recenzii false vor avea \n cur=nd propria copie a soft-ului, iar apoi pot \nv`]a cum s` scrie recenzii pentru a trece testul – a[a cum oamenii care trimit spam-uri au descoperit moduri \n care s` evite gama variat` de fi ltre antispam create de-a lungul timpului.

Ar mai fi , desigur, problema felului \n care s-ar sim]i cineva care s-ar chinui s` scrie o recenzie autentic` pentru un site [i care ar fi respins pentru c` pare fals. Ar fi ca [i cum am pica un test Turing care ar trebui s` arate c` avem voce uman` - lucru care nu ne-ar mul]umi prea tare.

Bill Thompson contribuie la news.bbc.co.uk [i la BBC World Service

Avem acum informa]ii din abunden]` [i din ce \n ce mai multe devin

disponibile pentru a fi verificate, analizate [i comunicate. Dar citirea

r=ndurilor [i a coloanelor din foile de calcul, navigarea prin baze de date

complexe [i citirea tabelelor de rezultate [tiin]ifice este dificil`, implic` un

consum mare de timp [i e de multe ori neprofitabil`. Tot mai des, r`spunsul

const` \n reprezent`ri grafice ale datelor [i rela]iilor [i po]i vedea multe

dintre acestea pe site-ul Visual.ly. Acesta face \ns` mai mult dec=t at=t – se

recomand` drept „Cea mai mare comunitate din lume pentru explorarea,

distribuirea, crearea [i promovarea vizualiz`rilor de date”. Site-ul pl`nuie[te

s` pun` la dispozi]ia utilizatorilor unelte ce \i vor ajuta [i pe cei mai pu]in

\nzestra]i \n materie de design s` prezinte date \ntr-o form` util`. Exist`

ni[te grafice frumoase [i captivante pe site, iar tu po]i crea un cont pentru

a-]i uploada propria crea]ie... dac` crezi c` te reprezint`!

Simpla con[tientizare a num`rului de specii pe cale de dispari]ie e o adev`rat` provocare, dar acest site sus]inut din fondul BBC Wildlife e o \ncercare notabil`, prin prezentarea unei specii pe zi – dai click pe imagine [i ob]ii mai mult` informa]ie, plus o invita]ie de a dona. Rezultatul e nesup`r`tor [i efi cient, ceva c`ruia i-ai putea pune un bookmark sau pe care l-ai putea transforma \n pagin` de start.

SFATURI WEB

Web


C`r]iRE

X fE

atu

REs

Paranormality Why We See What Isn’t ThereRichard WisemanMacmillan, 18 EUR(354p.)

Dacă sunteţi un adept al paranormalului, s-ar putea să nu vă placă această carte. Prof. Richard Wiseman, parapsiholog şi fost magician, ne dezvăluie de ce fenomene precum poltergeist, profeţiile sau fantomele nu sunt ceea ce par.

Demitizarea pe care o face Wiseman este, în acelaşi timp, erudită şi amuzantă. Aflăm cum Jaytee, c=inele medium care “ştia c=nd i se întorc stăp=nii acasă”, şi-a dezvăluit secretul (perfect normal) în timp ce a vomitat în pantofii lui Wiseman. Citim despre cercetătorii care au zguduit o casă p=nă au transformat-o în bucăţi în căutarea poltergeist-ului şi despre savanţi care au încercat să c=ntărească sufletele muribunzilor. Wiseman ne explică şi cum folosesc ghicitorii măgulirea şi alte trucuri psihologice simple pentru a-şi convinge clienţii că ştiu totul despre ei.

Dar cartea nu este doar un exerciţiu de demitizare. Wiseman susţine că, deşi fenomenele paranormale nu există, studierea lor nu este o pierdere de timp. El ne spune cum a reuşit ştiinţa de ultimă oră să explice fenomenul decorporalizării, de ce oricine poate trece prin experienţa absolut normală a paraliziei în somn şi de ce at=t de mulţi oameni cred că au puteri paranormale.

Este o carte scrisă într-un ritm alert, cu exerciţii pe care le putem face şi singuri, pe scurt, o lectură excelentă. lllll

Susan Blackmore este profesor de psihologie la University of Plymouth

Oracolele [tiin]ei Oameni de [tiin]` celebri, despre Dumnezeu [i religie Karl Giberson [i Mariano Artigas Curtea Veche, 22.4 LEI(392 p.)

Cartea scris` de Karl Giberson [i de Mariano Artigas încearc` s` ne conving` c` trìm într-o epoc` de legend`, într-o epoc` a profe]iilor. Profe]ii de ast`zi sunt mari oameni de [tiin]`, min]ile care [lefuiesc în]elegerea noastr` despre Univers. Poate c`, uneori, sunt la fel de excentrici ca acele figuri teribile din Vechiul Testament, de pild`, îns` folosesc instrumente [tiin]ifice sofisticate [i sunt tob` de biologie [i de fizic`!

Cei doi autori [i-au propus s` prezinte succint [i critic viziunile de-a dreptul oraculare care pot fi înt=lnite în scrierile a [ase dintre cei mai mari oameni de [tiin]` contemporani. Este vorba de Richard Dawkins, Stephen

Jay Gould, Stephen Hawking, Carl Sagan, Steven Weinberg [i de Edward O. Wilson. De[i domeniile în care lucreaz` cei [ase savan]i remarcabili sunt aproape inaccesibile publicului larg, numele lor sunt, totu[i, cunoscute aproape de oricine. {i asta pentru c` ei au nu doar biografii [tiin]ifice remarcabile, ci [i harul de a vorbi pe în]elesul tuturor despre cercet`rile prin care s-au remarcat. Cine nu a auzit de Scurt` istorie a timpului, a lui Stephen Hawking? Sau de Gena egoist` a lui Richard Dawkins? Multe dintre c`r]ile scrise de cei [ase savan]i, cum este cazul lucr`rilor lui Carl Sagan, continu` s` se situeze printre cele mai v=ndute c`r]i din lume, chiar [i la

mul]i ani de la prima edi]ie. Giberson [i Artigas consider`

îns` c` genul acesta de lucr`ri faimoase ar trebui citite cu un ochi mai critic. Ele con]in, în mare m`sur`, o serie de “concluzii filosofice profunde, un amestec de [tiin]`, poezie [i religie”, spun cei doi, care dep`[esc competen]ele [tiin]ifice stricte ale autorilor lor. Încrederea pe care am ajuns s` o avem în [tiin]` ca urmare a progreselor sale spectaculoase din ultimul secol nu trebuie extins`, în mod necesar, [i asupra reflec]iilor filosofice ale oamenilor de [tiin]`.

Este o carte scris` bine, echilibrat, f`r` excese apologetice sau critice. Merit` citit`. lllll

Richard Dawkins este unul din subiec]ii

c`r]ii scrise de Karl Giberson [i Mariano

Artigas

Ce au \n comun?Biologia evolu]iei, fizica teoretic` [i profe]iile


Prof. Linden este specialist în neuroştiinţe şi autorul cărţii Pleasure (Oneworld, £10.99)

C`r]i alese deDavid Linden

Recomand`rile exper]ilorCreierul şi comportamentul

Dr Tatiana’s Sex Advice To All CreationOlivia Judson (2003)Vintage, 14 EUR

O carte care este, în acelaşi timp, erudită, informativă şi plină de picanterii. Olivia Judson este sexolog pentru animale. Autoarea îşi foloseşte expertiza pentru a aborda teme sofi sticate şi subtile din zona biologiei evoluţiei sexuale. Cartea a inspirat şi o emisiune TV găzduită de “Dr. Tatiana” (Judson), cu numere muzicale şi actori costumaţi, precum “Pocket Rocket”, dedicat evoluţiei formei penisului.

Mind HacksTom Stafford şiMatt Webb (2004)O’Reilly, 27 EUR

Cartea face parte dintr-o serie dedicată dependenţilor de calculator precum Google Hacks şi Linux Hacks. Este puţin ciudat să strecori o carte despre creier în r=ndul unor astfel de lucrări, dar rezultatul este o colecţie fascinantă de exerciţii pe care le poţi face acasă şi care dezvăluie multe din felul în care funcţionează creierul. Este edifi catoare în privinţa unor teme cruciale precum “De ce nu ne putem g=dila singuri” sau “Cum ne putem îmbunătăţi memoria”.

Portraits Of The MindCarl Schoonover (2010)Abrams, 32 EUR

O carte minunată pentru măsuţa de cafea, cu cele mai spectaculoase imagini despre neuroni şi creier pe care le-aţi văzut vreodată. O combinaţie reuşită de analize istorice – ajung=nd p=nă la da Vinci şi chiar mai departe - şi ultimele tehnologii de imagistică cerebrală. Încărcată de imagini senzuale cu axoni care se împreunează, cu dendrite masculine v=njoase şi celule gliale cu aspect androgin, este o adevărată înc=ntare pentru cei interesaţi de creier.

The God Species How The Planet Can Survive The Age Of HumansMark LynasFourth Estate, 21 EUR(288p.)

Ideea centrală în cartea lui Lynas este aceea că “noi avem controlul, aşa că am face bine să fi m atenţi”. Cartea analizează ameninţările la adresa mediului înconjurător şi sugerează căi de a le putea evita. Lynas crede că ar trebui să devenim conştienţi de forţa noastră ştiinţifi că şi să ne folosim inteligenţa pentru a proteja natura.

Argumentul său se sprijină pe ideea “limitelor planetare”. Acestea sunt graniţe peste care nu ar trebui să trecem şi care afectează sănătatea planetei: sărăcirea biodiversităţii, schimbarea climatică, ciclul azotului, exploatarea terenurilor, exploatarea surselor de apă, poluarea, aerosolii, creşterea acidităţii oceanelor şi subţierea stratului de ozon. Autorul susţine că omenirea a depăşit nivelul de siguranţă în fi ecare dintre aceste cazuri, însă nu recomandă remediile tradiţionale precum reducerea creşterii economice sau a numărului de locuitori. Soluţia pe care o recomandă este una tehnologică. Lynas era, pe vremuri, un “verde” destul de tradiţionalist şi unele dintre criticile adresate foştilor colegi sunt muşcătoare.

Este o carte plină de viaţă, actuală şi, pe alocuri, revelatoare. Uneori însă, nota optimistă pare puţin deplasată. Se ştie că pesimismul nu vinde prea bine şi mi s-a părut că autorul a fost sfătuit să aleagă un fi nal fericit. Sper să mă înşel. lllll

Tom Heap este prezentator radio şi scrie pentru Focus BBC, UK

În urmă cu c=ţiva ani au apărut foarte multe cărţi dedicate numerelor, care descriau felul în care acestea defi nesc universul în care trăim. Majoritatea erau cam ezoterice, ceea ce l-a îndemnat pe matematicianul James Stein să încerce altă cale. El aduce în discuţie “constantele fundamentale” care stau la baza legilor fi zicii. Este o abordare cu mult potenţial, care ar putea atinge multe idei de ultimă oră, de pildă posibilitatea ca aceste constante să se schimbe. Din păcate, Stein face prea multe incursiuni istorice şi nu prea discută ce se înt=mplă astăzi. lllll

Robert Matthews este conferenţiar la Aston University

Cum pot celulele din corp să fi e identice la nivel genetic fără să arate şi să se comporte la fel? Răspunsul îl dă felul în care organismele controlează expresia genelor – epigenetica. Nessa Carey ne poartă într-o călătorie fascinantă prin epigenetică şi implicaţiile acesteia asupra îmbătr=nirii şi cancerului. Lucr=nd în industria farmaceutică, autoarea militează pentru transferarea c=t mai rapidă a descoperirilor din laborator în tratamente medicale, prin modifi carea epigenetică a celulelor stem. O să cred c=nd o să văd! lllll

Prof. Laurence Hurst este genetician la University of Bath

Evoluţia omului a fost mereu o temă interesantă, însă astăzi este pur şi simplu fi erbinte! O întreagă avalanşă de cărţi au abordat în ultima vreme istoria descoperirilor de fosile şi experimentele de laborator care ne permit să afl ăm lucruri foarte precise despre strămoşii noştri. Dar c=nd vine vorba de fosile şi de artefacte, nimic nu bate o imagine bună - şi la acest capitol cartea marchează serios. Deşi are defectele ei, este cea mai actuală carte pe care ţi-o poţi dori pe acest subiect. E genul de lucrare pe care aş ţine-o la îndem=nă. lllll

Dr Henry Gee este senior editor la revista Nature

Cosmic Numbers The Numbers That Defi neOur UniverseJames SteinBasic, 18 EUR(240p.)

The Epigenetics Revolution How Modern Biology Is Rewriting Our Understanding Of Genetics,Disease And InheritanceNessa CareyIcon, 25 EUR(320p.)

Evolution The Human Story Alice RobertsDK, 28 EUR(256p.)

de

celu

le s

au n

euro

ni s

e gă

sesc

\n c

reie

rul u

man

, fa]

ă d

e 75

de

mili

oan

e \n

cre

ieru

l un

ui [

obol

an p

71

100

.00

0.0

00

.00

0

Rolul vital al ADN-ului era cunoscut cu mul]i ani \nainte ca Watson & Crick s`-i fi descoperit dubla elice p53

Matematica ne poate spune unde locuia Jack Spintecătorul p65

Stadionul Olimpiadei din 1972 de la München a fost inspirat de bule de săpun p64

This month’s must-know facts


Instant genius

Ex

ist`

13 fo

rme

de

ap`

\ngh

e]at

` p9

0

O plant` cu frunze ca o antenă de satelit

ajut` pe lilieci s` se

orienteze

p18

{obolanii emit „vocaliz`ri ultrasonice” asem`n`toare r=sului dac` sunt g=dila]i p79

Date post:	28-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	vlad-paraschiv
View:	54 times
Download:	6 times

BBC Science Focus Romania 3

Documents