REVISTA-CSA-iunieI-2015

8/19/2019 REVISTA-CSA-iunieI-2015

1/117

1


2/117

2

Bordul editorial Laura RITEŞ - Director Direcţia Procedură Legislativă, Sinteze şi Evaluări la CameraDeputaţilorIonuţ IFRIM Con!" #niv" Dr", cercetător ştiinţi!ic la $nstitutul de Cercetări %uridice al&cademiei 'om(neAdrian CĂMĂRĂŞAN Lect" #niv" Dr", )e! serviciu Protecţia in!ormaţiilor clasi!icate la&utoritatea de Supraveg*ere +inanciarăCorina Georgiana ANTONOVICI Lect" #niv" Dr, +acultatea de &dministraţie Pulică,)coala aţională de Studii Politice şi &dministrativeDragoş Tieriu NI!Ă E.pert la $nstitutul Cultural 'om(nMi"ai MĂRGĂRIT Consilier parlamentar la Camera Deputaţilor#ar$i%a ANDRONIC - Lector la $nstitutul Diplomatic 'om(nMariana CA&OTĂ Consilier parlamentar la Camera DeputaţilorRu'andra R(MNICEAN) Dr" ing" e.pert $+/SECAnd* Con+tantin LEOVEAN) - Lect" #niv" Dr, +acultatea de &dministraţie Pulică,)coala aţională de Studii Politice şi &dministrativeDorin,Marinel E&AR) - Lector #niversitar, Departamentul /peraţii 0ntrunite, StudiiStrategice şi de Securitate, +acultatea de securitate şi apărare, #niversitatea aţională de&părare Carol $Florin Mariu+ &O&A Lector #niv" Dr", +acultatea de &dministra3ie Pulică, )coalaaţională de Studii Politice şi &dministrative

Reda.tor Şe/ Valeriu ANTONOVICI Cadru Didactic &sociat la +acultatea de )tiinţe Politice, )coalaaţională de Studii Politice şi &dministrative

Reda.tor Şe/ Ad0un.t &etri.1-Mi"ail MARCOCI - Lect" #niv" Dr" &cademia de Poliţie &l" $" Cuza4 #e.retar General Reda.ţie Ionuţ RITEŞ )e! 5irou, Camera Deputaţilor

&reşedinte de onoare

)te!an 6L78& - Pro!" #niv" Dr" &masador

Te"noreda.tare Diana C/S9&), $onut Carol L/6/+79#, &nca C'/$9/'#,8ornicu 6E/'6$&&, Daniela 5#LE&'C7, $uliana +/L9E&, Cristina S&8&S9'E/piniile e.primate :n te.tele pulicate aparţin autorilor şi nu reprezintă punctele de vedereale CS&" &utorii :şi asumă :ntreaga responsailitate pentru ideile e.primate" Drepturile de

autor răm(n :n proprietatea autorilor" ISSN 2344 – 3650 $nde.ată :n;


3/117


4/117

=

uprins

Eduard-icolae Popa - Medierea 2n .ri%a din #iria3 un

e4e. al ON) +au 5ri$ii 5a4i 5entru o6inerea 51.ii7

>

$oan 'adu /pri? - I$5li.area Ger$aniei 2n 5ro.e+ul

de +olu6ionare a .ri%ei din ).raina

22

Constina &lina 5ocăneală - #T)DI) A#)&RA

#EC)RITĂ8II (N MEDI)L VIRT)AL

=@

Păduraru Ai*ail - T)R9MENI#TAN)LDe%:oltare şi #e.uritate Naţional1

>@

Aoldovan elu Cristian - &rote.6ia in/ra+tru.turilor

.riti.e -ele$ent i$5ortant de +e.uritate

B@

$rina &le.andru - #e.uritatea energeti.a a )niunii

Euro5ene in noul .onte't international

<

Cristina-+lorentina D$C7 - Terori+$ul interna6ional .are/le.6ie a tendin6elor 4i .ontradi.6iilor gloali%1rii

1@2


5/117

>

Aedierea :n criza din Siria; un e?ec al /# sau primii pa?i pentru o3inerea păcii

Eduard-Ni.olae &o5a;

A+tra.t

'ăzoiul civil din Siria este unul dintre cele mai complicate evenimente de rezolvat pentru

comunitatea interna3ională" Din pricina particularită3ilor sale, această criză 3ine :ncordat

mediul interna3ional iar numărul victimelor :n r(ndul civililor cre?te de la o zi la alta" Cel

mai aproape de o paci!icare a con!lictului a !ost !ostul Secretar 6eneral al /#, o!i &nnan,

:n timpul mandatului său de 'eprezentant Special al Aisiunii Comune /#-Liga &raă :n

Siria" Planul său :n Fase Puncte4 a !ost acceptat de to3i memrii Consiliului de Securitate

/#, dar ?i de cei doi comatan3i din con!lict" Din păcate :nsă armisti3iul a durat doar un pic

mai mult de o lună" Dar opera diplomatică a lui &nnan a pus azele unui lung proces de

mediere, ce a !ost continuat de 5ra*imi ?i care ar putea !i reactualizat o dată cu apari3ia

amenin3ării $S$S"

9*e SGrian civil Har is one o! t*e most complicated events !or t*e international communitG"

5ecause o! its particularities, t*is crises its still verG muc* alive and t*e numer victims isgroHing everG daG" 9*e closest person !or a peace!ul resolution Has t*e !ormer #

SecretarG-6eneral, o!i &nnan, during *is mission as t*e %oint Special EnvoG !or t*e # and

&ra League in SGria" Iis 4Si.-Point Proposal4 Has accepted G all t*e SecuritG Council

memers and also G t*e tHo groups !ig*ting in t*e civil Har" #n!ortunatelG, t*e cease!ire

lasted Just a little more t*an a mont*" 5ut &nnanKs diplomacG put t*e asis to a long process

o! mediation, H*ic* Has continued G La*dar 5ra*imi and it could e reused noH, Hit* t*e

emergence o! t*e $S$S t*reat

Termeni cheie; 'ăzoiul civil din Siria, /#, o!i &nnan, Planul :n Fase Puncte, La*dar

5ra*imi

1

0n prezent Aasterand al +acultă3ii de $storie a #niversită3ii din 5ucure?ti la specializarea 9e*nici Diplomatice" 0n 2@1< aterminat ciclul licen3ial :n cadrul aceleia?i institu3ii, la specializarea 'ela3ii $nterna3ionale ?i Studii Europene"


6/117

2

Criza din Siria, ce a izucnit :n luna martie

2@11, este unul dintre cele mai di!icile

evenimente de gestionat :n acest moment

pentru comunitatea interna3ională" Potrivitcelei mai recente estimări a /servatorului

Sirian pentru Drepturile /mului, peste

R erau musulmani, din care => suni3i,

dar ?i

?ii3i Mdruzi, ismaili3i sau alaHi3iN" De alt!el,

alaHi3ii erau cea mai importantă ramură a

?ii3ilor, totaliz(nd 12R din popula3ia totală

a Siriei" Ceilal3i 1>R erau cre?tini=" 0n linii

mari acela?i raport :l :nt(lneam ?i :n Siria

dinaintea răzoiului civil, c(nd B=R din

popula3ie era sunită, 12R ?iită alaHită, =R

alte con!esiuni ?iite ?i 1@R cre?tini" Din

= A"E" app, The Near East Since The First or!" ar# AHistory to $%%& , Second Edition, Pearson Education Ltd",Esse., 1QQO, pp" >-O"


7/117

punct de vedere etnic situa3ia era ?i mai

omogenă, cu Q@R din popula3ie !iind

araă, iar 1@R minorită3i, :n special cea

urdă, predominantă :n nord-vestul ?inord-estul 3ării>"

Prolema cea mai mare a acestui mi.t nu

este aspectul multicon!esional sau

multietnic al 'epulicii &rae, ci !aptul că

din 1QO< la conducerea Siriei se a!lă

Partidul 5aTat*, un partid predominant

alaHit, reprezentail doar pentru o optime

din popula3ie" &cest aspect a devenit

important :n ultimii ani, deoarece :n

perioada anilor U>@-UO@ la modă erau

ideologiile socialiste, iar intelectualitatea,

dar ?i o ună parte din popula3ie, erau

mai pu3in preocupate de religie" &ia dina doua parte a anilor UB@, religia a

redevenit importantă, dupa criza

pricinuită de :n!r(ngerea :n 'ăzoiul de

Fase Vile"

0n acela?i timp de peste =@ de ani

pre?edintele Siriei a purtat acela?i nume

de !amilie; !ie că vorim de Ia!ez al-

&ssad M1QB@-2@@@N, sau de !iul său 5as*ar

al-&ssad M2@@@ prezentN, devenind ast!el

o veritailă institu3ie ereditară" C*iar dacă

potrivit Constitu3iei din 1QB< pre?edintele

> %eremG A" S*arp, C*ristop*er A" 5lanc*ard, Arme"

Conf!ict in Syria# U'S' an" (nternationa! Res)onse , :nCongressional 'esearc* Service4, 'eport, 1= $unie 2@1


8/117

a!la Siria" &ceastă situa3ie a !ost cauzată :n

principal de cele mai mari secete din

ultimii =@ de ani din Siria, :n special cea

din vara anului 2@@, care a avut

repercursiuni grave c*iar ?i la momentul

martie 2@11" Sectorul agricol sirian :n care

peste =@R din !or3a de muncă siriană era

angaJată ?i care presupunea 2>R produc3ia

internă a 3ării a !ost lovit puternic, :n

special ?i din cauza diversi!icării reduse"

&proape un milion de oameni care trăiau

din agricultură au !ost adu?i su pragul

sărăciei" Produc3ia de gr(u ?i orz a scăzut

la mai pu3in de Jumătate , iar !amiliile ce

au !ost a!ectate de această catastro!ă nu au

primit aJutorul a?teptat de la autorită3i,cre(nd :ncă un sentiment de antagonism

!a3ă de conducerea 3ării"

Pe l(ngă aceste proleme de ordin politic,

religios ?i economic, mai sunt ?i

nemul3umirile sociale" Di!eren3a nivelului

de trai dintre mediul rural, predominant

sunit ?i cel uran, unde alaHi3ii ocupau

pozi3ii :nalte :n institu3ii, a !ost accentuată

de seceta ultimilor ani" &poi ratele mari de

Despre seceta care a lovit Siria :n ultimul deceniu ?ie!ectele devastatoare ale acesteia pute3i a!la mai multeacces(nd Wadid Erian, rought 0u!nerabi!ity in the ArabRegion' Case Stu"y# rought in Syria# Ten 1ears of Scarce

ater 23444534$46, pulicat de &CS&D M&ra Center !or

t*e Studies o! &rid Vones and DrG LandsN, #$SD'M#nited ationsT secretariat o! t*e $nternational StrategG!or Disaster 'eductionN, &prilie 2@11"

?omaJ ?i in!la3ie din 2@1@, dar ?i lipsa unor

oportunită3i pentru o mare parte a

popula3iei, au !ăcut ca nemul3umirea !a3ă

de regimul &ssad să crească :npro!unzime p(nă c(nd, :n luna martie a

anului 2@11, aceasta avea să nască proteste

:n masă ale popula3iei, respinse :n mod

violent de către autorită3i, !apt pentru care

pas cu pas un protest a aJuns să devină un

răzoi civil :n toată regula"

C*iar dacă ini3ial părea să aiă soarta

liderilor politici din Egipt sau Liia,

pre?edintele &ssad a rezistat c*iar ?i p(nă

:n această zi :n !unc3ia de pre?edinte"

Principala cauză pentru care acest lucru s-

a :nt(mplat, :n ciuda luptelor aproape

continue din 2@11 :ncoace, o reprezintădivizarea opozi3iei siriene" / parte din

opozi3ie este !ormată din modera3i,

precum Consiliul a3ional Sirian, ce a luat

!iin3ă :n 9urcia :n octomrie 2@11 ?i are :n

compozi3ie activi?ti e.ila3i sirieni sau

memri ai +ră3iei Ausulmane din Siria,

dar ?i cre?tini sau urzi" &ceia?i modera3i

au creat :n noiemrie 2@12, la Xatar,

Coali3ia a3ională a 'evolu3iei Siriene ?i a

+or3elor de /pozi3ie, al cărei scop este de a

reprezenta politic opozi3ia :n rela3ia sa cu

comunitatea interna3ionalăQ"

Q %eremG A" S*arp, C*ristop*er A" 5lanc*ard, o)' cit', p" B",Figure 7' /rofi!es of Se!ect O))osition 8rou)s an" *i!itias'


9/117

0n acela?i timp :mpotriva lui &ssad luptă

?i !ac3iuni radicale, precum +rontul &l

usra, sponsorizat de al Xaeda ?i autor al

mai multor atacuri sinuciga?e :mpotrivaunor 3inte guvernamentale1@" 9otodată :n

Siria luptă ?i organiza3ia teroristă $S$S11 ,

care din anul 2@1= a devenit capul de a!i?

al ?tirilor ce proveneau din spa3iul sirian"

Scopul acestei organiza3ii Ji*adiste sunite

este crearea unui nou Cali!at &ra, iar :n

ciuda unei rela3ii di!icile cu +rontul &l

usra, Statul $slamic duce un răzoi dur

at(t cu !or3ele guvernamentale c(t ?i cu

opozi3ia moderată12"

0n cadrul opozi3iei :mpotriva regimului de

la Damasc mai !unc3ionează ?i numeroase

atalioane locale, dar ?i o puternicăorganiza3ie militară a minorită3ii urde, al

cărei scop este crearea unei regiuni

autonome urde :n cadrul Siriei, !apt ce a

pus-o :n contradic3ie cu mai multe !ac3iuni

ale opozi3iei"1


10/117

con!lictului" Propunerile Ligii &rae din

rezolu3ie, prin care se cerea ca amele

taere să renun3e imediat la sc*imurile

de !ocuri, aveau să !ie re!uzate prin vetode 'usia ?i C*ina, din pricina !aptului că

trimiteau un mesaJ inegal4 pentru cele

două taere ?i nu !ăcea din nou re!erire la

!ac3iunile e.tremiste militarizate1O"

De alt!el, pe l(ngă asen3a unei opozi3ii

unitare ?i structurate, un alt motiv !oarte

important pentru care criza din Siria :ncă

nu ?i-a găsit rezolvarea a !ost divizarea

comunită3ii interna3ionale cu privire la

această prolemă" +edera3ia 'usă ?i Statele

#nite ale &mericii au interese di!erite :n

ceea ce prive?te Siria ?i /rientul AiJlociu,

iar lipsa lor de colaorare la :nceputulcrizei din Siria poate !i pus pe seama

acestora" Pentru Statele #nite ale &mericii

era de pre!erat ca regimul &ssad să !ie

:nlăturat, iar :n locul său să !ie instaurat un

regim pro-american" Pozi3ia geostrategică

a Siriei este de o certă importan3ă pentru

Was*ington, 3in(nd cont că acest stat se

a!la :n apropierea alia3ilor turci ?i

israelieni" De alt!el americanii au

aprovizionat opozi3ia siriană ?i au

1O 4SecuritG Council +ails to &dopt Dra!t 'esolution onSGria as 'ussian +ederation, C*ina 8eto 9e.t Supporting

&ra LeagueTs Proposed Peace Plan4, Unite" Nations *eetings Coverage an" /ress Re!ease , = !eruarie 2@12,*ttp;HHH"un"orgpressen2@12sc1@>e geo)o!itice# SUA5Rusia5China# O

vi=iune a sistemu!ui interna>iona! actua! "in )ers)ectiva ce!ortrei mari )uteri , Editura &rs Docenti, #niversitatea din5ucure?ti, 2@1


11/117

O5era di5lo$ati.1 a lui 9o/i Annan 2n

.ri%a din #iria

0n acest conte.t geopolitic ?i cu realită3ile

interne siriene prezentate avea să apară

planul care a reu?it să mul3umească

deopotrivă to3i actorii implica3i :n acest

con!lict, !ie că vorim de cei interni sau de

!or3ele e.terne, :n principal cei doi gigantic

ai Consiliului de Securitate /#" &ceastă

solu3ie avea să poarte amprenta lui o!i

&nnan, !ostul secretar general al /# :n

perioada 1 ianuarie 1QQB -


12/117

eliereze de3inu3ii politici, M>N să asigure

liertatea de mi?care a persoanelor :n

interiorul 3ării ?i MON să respecte dreptul de

asociere ?i de protest al persoanelor"22

+iind o3inut acordul total pentru planul

lui &nnan, at(t din partea memrilor

Consiliului de Securitate, c(t mai ales din

partea reprezentan3ilor amilor

comatan3i, la 1@, respectiv 12 aprilie,

!ocurile de armă aveau să :nceteze pentru

prima oară după mai mult an" Două zile

mai t(rziu, la 1= aprilie, a !ost votată :n

unanimitate 'ezolu3ia Consiliului de

Securitate numărul 2@=2, care autoriza o

misiune de opera3ional,

această rezolu3ie dădea na?tere pentru o

perioadă ini3ială de Q@ de zile Aisiunii

a3iunilor #nite de Supraveg*ere :n Siria

22 Douglas Iamilton, 49e.t o! &nnanKs si.-point peaceplan !or SGria4, Reuters , = aprilie 2@12,*ttp;HHH"reuters"comarticle2@12@=@=us-sGria-

cease!ire-id#S5'E" 'eac3ia

2= 4'esolution 2@=< M2@12N4,Unite" Nations Security Counci! ,

21 aprilie 2@12"2> Step*anie ee*aG, 4Aost Ioula victims illed insummarG e.ecutions; #""4, Reuters, 2Q mai 2@12,


13/117

!or3elor de opozi3ie nu a :nt(rziat să apară"

Purtătorul de cuv(nt al &rmatei Liere

Siriene avea să anun3e că, :n opinia lor,

evenimentele din Ioula sunt dovada clarăa !aptului că 5as*ar al-&ssad ?i ga?ca lui

de criminali4 se !oloseau numai de

limaJul !or3ei ?i violen3ei4, iar planul lui

o!i &nnan era trecut ast!el pe linie

moartă42O" Drept urmare, după aproape

?ase săptăm(ni de aparentă pace ?i :n

ciuda continuării misiunii #SA$S,

con!lictul avea să escaladeze din nou"

Cooperarea interna3ională a mai continuat

totu?i pentru c(teva luni, :ncerc(ndu-se

găsirea unor !ormule pentru a duce mai

departe opera diplomatică a lui &nnan" Pe

2BHorldmeastsGria-unrest*ptZHo]c1"

respectiv Planul &nnan, să asigure o

tranzi3ie democratică pentru Siria, :n

con!ormitate cu aspira3iile legitime ale

poporului sirian, ?i să :?i arate sus3inereaasupra misiunii comune /#-Liga &raă

:n Siria2B" &st!el s-au pus azele unui acord

prin care, :n urma unui consens politic, să

se !ormeze un guvern de tranzi3ie din

reprezenta3ni ai guvernului al-&ssad ?i ai

reelilor"

Cu toate acestea, divergen3ele au apărut

:ntre secretarul de stat american, IillarG

Clinton, ?i ministrul de e.terne rus Serg*ei

Lavrov, cu privire la viitorul politic al

pre?edintelui al-&ssad" Clinton sus3inea că

acesta ar treui să !ie e.clus din orice

viitoare conducere a guvernului de laDamasc, pe c(nd reprezentantul Aoscovei

opina că decizia :ntr-un asemenea guvern

de tranzi3ie democratică depinde de votul

poporului2" &cest di!erend a umrit :n

mare măsură reu?itele 6rupului de

&c3iune pentru Siria ?i devenea un nod :n

papură pentru următoarele dezateri pe

a.a Aoscova-Was*ington cu privire la

acest con!lict"

La 2@ iulie #SA$S :?i termina mandatul

de Q@ de zile :n Siria" &st!el că :n cadrul

27 4&ction 6roup !or SGria;+inal Communi\u^4,


14/117

Consiliului de Securitate s-a pus prolema

continuării misiunii" 'usia ?i C*ina aveau

să se opună pentru a treia oară prin veto

unei rezolu3ii ce privire la situa3ia dinSiria, care pretindea ca misiunea lui o!i

&nnan să !ie e.tinsă doar dacă trupele

pre?edintelui 5as*ar al-&ssad ?i artileria

grea ie?eau din zonele cu popula3ii mari"

0n caz contrar, rezolu3ia propunea luarea

unor posiile viitoare sanc3iuni :mpotriva

Siriei :n cadrul Consiliului de Securitate"

&masadorul 'usiei la Consiliul de

Securitate /#, 8italG C*urin, a declarat

că aceste posiile viitoare sanc3iuni de

articolul 8$$ ar putea să desc*idă drumul

unor interven3ii militare" &ceastă

declara3ie a !ost comătută dereprezentantul S#&, Susan 'ice, care a

spus că rezolu3ia !ace re!erire numai la cei

cu capailită3i militare puternice - !or3ele

lui &ssad - ?i nu impune sanc3iuni la acest

nivel, -:n ciuda celor paranoici, care

sus3in :ntr-un mod necinstit contrariul, nu

ar autoriza ?i nici măcar nu ar pava

drumul către o interven3ie militară4-2Q"

0nsă 'usia a avut din nou c(?tig de cauză,

iar la capătul noilor negocieri a !ost votată

o rezolu3ie prin care mandatul

2Q 4SecuritG Council +ails to &dopt Dra!t 'esolution on

SGria 9*at Would Iave 9*reatened Sanctions, Due toegative 8otes o! C*ina4, 'ussian +ederation, Unite"Nations /ress Re!ease , %ulG 1Q, 2@12"

oservatorilor &nnan4 să se prelungească

cu


15/117

politică :n Siria" El ?i-a arătat dezamăgirea

!a3ă de situa3ie, a!irm(nd cu amărăciune că

:ntr-un timp :n care poporul sirian are

nevoie de ac3iune, :n cadrul Consiliului deSecuritate se plimă vina de la unul la

altul4


16/117

acordul de :ncetare a !ocului, cauzată :n

principal de ne:ncrederea :n &ssad,

această solu3ie avea sor3i mici de iz(ndă"

De alt!el armisti3iul care a intrat :n!unc3iune la ora O;@@ diminea3a a

!unc3ionat numai patru ore ?i Jumătate

p(nă c(nd centrele de monitorizare a

respectării drepturilor omului au oservat

primele ac3iuni armate, la suuriile

Damascului" Evident, acest acord a căzut

iar cele două taere au dat vina una pe

cealaltă


17/117

civilii din acestea, inclusiv cei a!la3i cu ei la

masa negocierilor, erau terori?ti


18/117

g*anez, iar aceste dezvoltări au !ost duse

mai departe prin opera diplomatică a lui

5ra*imi"

0n primul r(nd prin e!ortul lui o!i &nnan

cele două taere din comunitatea

interna3ională, cea pro-&ssad,

reprezentată :n mod special de +edera3ia

'usă, ?i cea anti-&ssad, care are :n !runte

Statele #nite, au !ost aduse pe acela?i"

&nnan a avut ailitatea de a le arăta

Aoscovei ?i Was*ington-ului că o3inerea

păcii, interesul său primordial pentru care

:ncepuse această amplă manevră de

negociere ?i persuasiune, primează

interesele !iecăruia :n c*estiunea siriană"

După ce a o3inut spriJinul ruso-american,

&nnan a primit imediat asigurări dinpartea guvernului de la Damasc, dar ?i de

la principalii reprezentan3i ai opozi3iei, că

vor !ace e!orturi pentru a :ndeplini cele

propuse de reprezentantul special comun"

C*iar dacă :ntr-adevăr violen3ele au

renăscut, totu?i criza siriană a !ost

dezamorsată pentru o perioadă de => de

zile, :ntre 1@ aprilie ?i 2> mai 2@12" 0n

compara3ie cu :ncercarea lui 5ra*imi de a

o3ine :ncetarea !ocului :n Jurul

sărătoririi Eid al-&d*a la s!(r?itul lunii

octomrie 2@12, soldată :n cele din urmă

cu e?ec lamentail, nereu?ita lui &nnan

poate !i văzută printr-o perspectivă mai

l(ndă"

Dacă vom diseca doar politica de mediere

dusă de &nnan :n acest con!lict, atunci

putem considera că misiunea sa a arătat că

pot e.ista premizele unei direc3ii comune

:n cadrul comunită3ii interna3ionale, at(t

timp c(t aceasta are sor3i de iz(ndă" Din

păcate, de?i ini3iativa arăta !oarte

promi3ătoare la deutul său, re:nceperea

ostilită3ilor :n interiorul crizei a reaprins

rivalitatea :ntre cele două taere ?i :n

interiorul Consiliului de Securitate Mde

!apt :ntre 'usia ?i Statele #niteN, !iecare

parte :ncerc(nd să se asigure că interesele

sale sunt c(t mai ine apărate"

0nsă dacă vom continua analiz(ndmedierea pe care Aisiunea comună Liga

&raă-/# a propus-o după preluarea

!unc3iei de către 5ra*imi, vom putea pune

:n discu3ie ?i aspectele pozitive ale

Con!erin3ei 6eneva $$" 0n cadrul acestor

:nt(lniri, 6rupul de &c3iune pentru Siria a

!acilitat :n premieră :nt(lnirea dintre cele

două taere, :nsă optimismul privind

rezolvarea con!lictului a !ost repede

retezat de divergen3ele dintre cei doi

negociatori, prezentate anterior" Cu toate

acestea acceptarea de către cele două

taere a participării la aceste negocierereprezintă de asemenea o dovadă a


19/117

legitimării celor doi adversari unul !a3ă de

celălalt, dar ?i a !aptului că e.istă o !oarte

capailă putere de persuasiune a alia3ilor

e.terni ai celor două taere !a3ă de ace?tia, :ntruc(t nici !or3ele pro-&ssad nici

opozan3ii nu ar !i participat la o ast!el de

:nt(lnire !ără să !ie pu?i su presiune de

ru?i ?i americani"

&ceastă legitimare reciprocă s-ar putea să

se dovedească !oarte valoroasă :n noul

conte.t creat de dezvoltarea !ără

precedent a grupării e.tremiste $S$S" 0n

ciuda ralierii unor grupuri ai opozan3ilor

sirieni :n r(ndurile Statului $slamic,

gruparea duce lupte at(t cu !or3ele

guvernamentale ale lui &ssad c(t ?i cu o

mare parte din grupările reele" 'ecentultimele in!orma3ii indică !aptul că, :n

ciuda opozi3iei !a3ă de regimul lui &ssad,

Statele #nite ar !i dispuse să negocieze

c*iar cu &ssad o solu3ie prin care să o3ină

un armisti3iu :n Siria=1 , pentru a putea

duce la un s!(r?it, !ără interperii, lupta

:mpotriva $S$S" Se poate ca ceea ce nu s-a

reu?it nici cu răzoiul, nici cu diploma3ia,

să !ie o3inut pe calea unei amenin3ări

comune"

=1 &nne 5arnard, Somini Sengupta, 4 #"S" Signals S*i!t onIoH to End SGrian Civil War4, The Ne< 1or- Times , 1Qianuarie 2@1>,

*ttp;HHH"nGtimes"com2@1>@12@Horldmiddleeastus-support-!or-sGria-peace-plans-demonstrates-s*i!t-in-priorities"*tml "

_in(nd cont de toate aceste lucruri putem

a!irma că :ntre con!lictul civil din Siria ?i

preocuparea comunită3ii interna3ionale se

creează un cerc vicios; cu c(t cele douătaere se luptă :ntre ele pe plan intern, cu

at(t mai mult sus3inătorii lor din planul

e.tern se vor contra ?i se vor loca unii pe

al3ii" Solu3ia treuie să vină din delocarea

acestui ciclu răzoi-diploma3ie, iar aceasta

nu poate veni dec(t din e.terior, printr-o

mediere ?i mai e!icientă din partea

comunită3ii interna3ionale dec(t a !ost

p(nă acum"

Biliogra/ie3

Documente;

4&ction 6roup !or SGria;+inal Communi\u^4,


20/117

S*arp, %eremG A" C*ristop*er A" 5lanc*ard, Arme"

Conf!ict in Syria# U'S' an" (nternationa! Res)onse , :n

Congressional 'esearc* Service4, 'eport, 1= $unie 2@12Qus-sGria-un-

id#S5'E=S1@@2@12@>2Q

'eillG, %ill, 4$s t*e # turning its ac on SGria o!i

&nnan visits AoscoH and saGs itTs up to t*e SGrians to

solve crisis4, 9*e DailG Aail, 2O martie 2@12,

*ttp;HHH"dailGmail"co"uneHsarticle-212@B1O$s-#-

turning-SGria-o!i-&nnan-visits-AoscoH-saGs-s-SGrians-solve-crisis"*tml


21/117

4SGria Eid al-&d*a cease!ire marred G clas*es4,++C , 2O

octomrie 2@12, *ttp;HHH"c"comneHsHorld-middle-

east-2@@Q1>Q

4SGria government Kagrees to Eid al-&d*a cease!ireK4, ++C ,

2= octomrie 2@12, *ttp;HHH"c"comneHsHorld-middle-east-2@@OOO1

Surse He;

&l %azeera MalJazeera"comN

55C Mc"co"uN

SGrian /servatorG !or Iuman 'ig*ts MsGria*r"comN

9*e Elders Mt*eelders"orgN

#nited ations Mun"orgN

#IC' 9*e # 'e!ugee &gencG Mun*cr"orgN


22/117

I$5li.area Ger$aniei 2n 5ro.e+ul de +olu6ionare a

.ri%ei din ).raina

T"e i$5li.ation o/ Ger$an* in t"e $ediation 5ro.e++o/ t"e u

Re%u$at

&ctuala situa3ie din #craina reprezintă pentru comunitatea europeană, pe termen scurt,

mediu ?i lung, una dintre cele mai importante provocări de securitate" &st!el, pe aza unor

perspective de lucru din s!era ?tiin3elor politice ?i a rela3iilor interna3ioanale, această lucrare

:?i propune să analizeze modul ?i gradul de implicare a principalului mediator din cadrul

procesului de solu3ionare a crizei ucrainene, 6ermania" Pe de o parte, se va desc*ide a?a

numita cutie neagră a statului german, adică se vor analiza principalii deciden3i din cadrul

procesului decizional, ?i pe de altă parte, se vor identi!ica principalele instrumente de

politică e.ternă utilizate de ace?tia :n scopul solu3ionării con!lictului ucrainean"

9*e current situation o! #raine represents !or t*e European communitG, in t*e s*ort,

medium and long term, one o! t*e most important securitG c*allenges" 9*us, ased on

di!!erent Horing perspectives !rom t*e !ields o! international relations and political science,

t*is paper aims to e.amine t*e involvement o! t*e principal actor o! t*e mediation process o!

t*e #rainian crisis, 6ermanG" /n t*e one *and, it Hill e open t*e so-called lac o. o! t*e

german state, t*e decision maing process, and on t*e ot*er *and, it Hill e analGse all t*e

!oreign policG tools t*at Here used in t*e mediation process"

=2 $oan 'adu /pri? este masterand al +acultă3ii de $storie a #niversită3ii din 5ucure?ti, :n cadrul programului de master(storia

9i /ractica Re!a>ii!or (nterna>iona!e 2sec' (5(6' Domeniul său de specializare este analiza politicii e.terne, iar zona geopolitică

de interes este at(t spa3iul e.-sovietic, c(t ?i cel euroatlantic"


23/117

Cuvinte cheie; 6ermania, #craina, +edera3ia 'usă, mediere, securitate

Introdu.ere

Situa3ia politică, economică ?i securitară a #crainei reprezintă pentru comunitateaeuropeană, pe termen scurt, mediu ?i lung, o provocare maJoră" Dacă :n momentul

declan?ării crizei se puteau realiza anumite similitudini cu situa3ia din 6eorgia, din

anul 2@@, :n sensul unei perioade de scurtă tensionare a rela3iilor :ntre actorii

implica3i, urmată apoi de una de detensionare treptată, ulterior, :nsă, datele

prolemei arătau :n cazul #crainei o situa3ie mult mai comple.ă, a cărei evolu3ie nu

putea !i conturată" Plec(nd de la acest conte.t ?i av(nd ca decupaJ cronologic

perioada dintre noiemrie 2@1< ?i !eruarie 2@1>, s-a putut oserva :n acest interval

de timp preponderen3a unor ter3i :n procesul de mediere a di!erendului, precum

6ermania, +ran3a ?i Polonia, dar ?i asen3a altora, precum Aarea 5ritanie, :n

condi3iile :n care ultima este parte, :mpreună cu #craina, +edera3ia 'usă ?i S#&, la

Aemorandumul de la 5udapesta pentru denuclearizarea #crainei, semnat :n

decemrie 1QQ="=decemrie 1QQ=, disponiil la *ttp;HHH"osce"orgmc>=doHnloadZtrue, accesat :n data de @"


24/117

principalele instrumente de politică e.ternă !olosite de 6ermania :n procesul de

mediere a con!lictului"==

Lucrarea este ast!el structurată pe două paliere" 0n ceea ce prive?te primul palier,

acesta pleacă de la premisa că statul german nu treuie perceput doar ca un monolit,

ci drept un amplu mecanism alcătuit din anumi3i actori c*eie, a căror viziune :n

materie de politică e.ternă poate !i simetrică sau asimetrică" +olosind ca model

perspectiva unită3ii ultime de decizie, ai cărei principali teoreticieni sunt Aargaret

Iermann, C*arles Iermann ?i %oe Iagan, se va :ngusta c(mpul de analiză spre acei

indivizi care e.ercită ultima putere decizională :n domeniul e.tern, !apt ce va o!eri

un tipar mai e!icient comparativ cu decriptarea :ntregului univers al tuturor

deciden3ilor ce participă :n procesul de luare a deciziilor" 0n acest sens, se va urmări,

:ntr-o primă !ază, identi!icarea principalelor unită3i decizionale ale 6ermaniei :n

politica e.ternă ?i, :n cea de-a doua, realizarea unei analize comparative a

percep3iilor reprezentan3ilor acestor structuri !a3ă de mediul interna3ional" Prin

identi!icarea, iar mai apoi, prin analizarea principalilor actori decizionali germani, se

va putea ast!el oserva dacă ace?tia au prevăzut, pe termen scurt, mediu sau lung,

declan?area unei crize de securitate :n zona estică a Europei" Ca o ultimă paranteză,

:n spriJinul realizării acestui demers se vor mai utiliza metode de lucru precum

analiza de con3inut ?i sinteza, iar ca surse de sustan3ă o serie de discursuri,

declara3ii, ?i alocu3iuni sus3inute de către principalii deciden3i identi!ica3i :n materie

de politică e.ternă"

0nc*eind analiza a?a numitei cutii negre a statului, al doilea palier al cercetării se va

concentra pe identi!icarea principalelor instrumente de politică e.ternă utilizate de

deciden3ii germani :n procesul de solu3ionare a crizei din #craina" Plec(nd de la

perspectiva lui LassHell Iarold cu privire la instrumentele pe care un stat le poate

e.ercita :n mediul e.tern, se va !olosi ca ultim model de cercetare cel propus de

== 8ezi Aargaret Iermann ?i C*arles +" Iermann, Y& loo inside t*e lac o.; uilding on a decade o! researc*4 :n 5iopolitics,Political PsGc*ologG and $nternational Politics, eH or, St" AartinKs Press, 1Q2, p" 1-


25/117

5rig*i Elisaetta ?i Iill C*ristop*er, prin care se realizează o delimitare mai e.actă a

elementelor so!t poHer ?i de smart poHer"

Identi/i.area 4i anali%area

5rin.i5alelor unit16i de.i%ionale ale

Ger$aniei 2n $aterie de 5oliti.1

e'tern

Premisa de la care pleacă această parte a

lucrării este aceea că statul german nutreuie perceput doar ca un :ntreg, ci

drept un amplu mecanism !ormat din

anumi3i actori c*eie, a căror apartenen3ă

politică poate uneori di!eri, !apt pentru

care ?i op3iunile acestora :n materie de

politică e.ternă se pot, mai mult sau mai

pu3in, deosei" Perspectiva unită3ii ultime

de decizie suliniază ast!el că analiza

treuie orientată spre v(r!ul lan3ului

decizional, deoarece :n cadrul aparatului

de stat e.istă un set de autorită3i ailitate

de a aloca resursele ?i de a lua decizii

ultime, !apt ce poate !i tradus ca sustan3ă

a politicii e.terne angaJate"

0ntr-adevăr, este la !el de corect ?i !aptul că

:n cazul unei structurări a statului pe trei

paliere, respectiv opinie pulică, !ormatori

de opinie ?i unită3i !inale decizionale, se

poate oserva că op3iunile generale ale

primului palier enumerat reprezintă

principalul g*id pentru deciden3ii !inali"

Di!eren3a este :nsă dată de o situa3iecritică, precum declan?area unei crize de

securitate, care va implica cea mai :naltă

autoritate, :n timp ce diversele activită3i de

rutină vor !i tratate la nivelele in!erioare"

Plec(nd de la aceste direc3ii, această parte

a cercetării se va a.a pe două oiective" 0n

primul r(nd, să identi!ice, pe aza

prevederilor constitu3ionale, principalele

unită3i !inale decizionale ale 6ermaniei :n

politica e.ternă" 0n al doilea r(nd, să

realizeze o analiză comparativă a

percep3iilor securitare a reprezentan3ilor

acestor structuri :nainte de declan?area

crizei ucrainene" Prin acest ultim demers,

se va putea ulterior oserva capacitatea

sau incapacitatea acestora de a !i

identi!icat, pe termen scurt, mediu sau

lung, o posiilă criză de securitate :n

spa3iul est-european, precum cea

ucraineană"


26/117

Aargaret Iermann, C*arles Iermann ?i

%oe Iagan identi!ică trei tipuri de unită3i

ultime de decizie" Liderul predominant,

care poate !i catalogat !le.iil sauin!le.iil, apoi grupul singular, :n care

poate e.ista o stare de agreare sau de

neagreare, ?i actorii autonomi multipli,

speci!ici coali3iilor de guvernare, care pot

!i :mpăr3i3i :n două tipuri, respectiv cei

:ntre care e.istă un consens clar acceptat,

non5=ero5sum , ?i ceilal3i :ntre care nu e.istă,

adică =ero5sum"=> 0n cazul 6ermaniei, dată

!iind actuala coali3ie :ntre #niunea

Cre?tin-Democrată, #niunea Cre?tin-

Socială din 5avaria ?i Partidul Social

Democrat, !ormată la 2B noiemrie 2@1, din partea !orma3iunii

=O Constitu3ia 'epulicii +ederale 6ermania, adoptată la 2<mai 1Q=Q, disponiilă la

*ttps;HHH"undestag"delueprintservletlo2=B@ce@d@B!ccB@


27/117

politice de centru-dreapta, #niunea

Cre?tin-Democrată, al cărei pre?edinte este

din anul 2@@@, aceasta a !ost caracterizată,

:nainte de declan?area crizei ucrainene,drept promotoarea unei noi aordări :n

politica e.ternă germană"=B &ceastă

aordare, de?i, :n esen3ă, a !ost una de

emancipare pe plan e.tern, ea poate !i

con!undată cu modelul !olosit de

predecesorul său, 6er*ard Sc*r`der, care

se caracteriza printr-o politică mai viziilă

de apropiere de +edera3ia 'usă ?i prin

adoptarea unei pozi3ii de relativă

distan3are !a3ă de ac3iunile derulate de

S#& la nivel gloal - precum s-a :nt(mplat

:n momentul re!uzului de a participa la

o!ensiva americană :mpotriva $raului din

anul 2@@"

pe unul particular" Aai e.act, prin pozi3iile

adoptate, &ngela Aerel a urmărit să

sulinieze necesitatea unui ec*iliru :n

cadrul direc3iilor de politică e.ternăgermane, recunosc(ndu-se at(t necesitatea

unei cooperări cu S#&, c(t ?i cu alte state,

precum +edera3ia 'usă ?i 'epulica

Populară C*ineză"=Q 0n acest sens, aceasta

a!irma că nici &9/ ?i nici parteneriatul

transatlantic nu pot rezolva, :n mod

individual, anumite proleme de la nivel

gloal, !apt pentru care este necesară

atragerea de noi parteneri, precum cele

două state men3ionate">@

Privind dialogul politic cu +edera3ia 'usă,

aceasta sulinia că rolul pe care ultima :l

poate e.ercita :n anumite proleme esteunul maJor, !apt pentru care, d(nd

e.emplu :nc*eierea Aemorandumului de

la Aeseerg, din anul 2@1@, se puneau

azele, :n viziunea sa, a unei noi situa3ii la

nivel regional ?i nu numai">1 Este drept că

=Q Discursul Cancelarului 6ermaniei, &ngela Aerel, :n!a3a Congresului S#&, < noiemrie 2@@Q, disponiil la*ttp;HHH"undesanzlerin"deContent&rc*ivE&rc*iv1B'eden2@@Q2@@Q-11-@@ Discurul Cancelarului 6ermaniei, &ngela Aerel, laCon!erin3a pentru Securitate de la Aunc*en, > !eruarie2@11, disponiil la*ttp;HHH"undesanzlerin"deContent&rc*ivE&rc*iv1B'eden2@112@11-@2-1@-in-munic*-securitG-con!erence"*tml, accesată :n data de @B"@1 Aemorandumul semnat la Aeseerg de cancelarul6ermaniei, &ngela Aerel, ?i pre?edintele +edera3iei 'use,Dmitri Aedvedev, la 1@ iunie 2@1@, disponiil la

*ttp;HHH"russianmission"eusitesde!ault!ilesuser!iles2@1@-@O-@>-meseerg-memorandum"pd!, accesat :n data de@B"@


28/117

rela3iile dintre 6ermania ?i 'usia au intrat

:n anul 2@1@ :ntr-o nouă etapă :n urma

semnării acestui memorandum cu privire

la posiilitatea creării unui Comitet :ntre'usia ?i #niunea Europeană pentru

politica e.ternă şi prolemele de

securitate, :nsă acesta se va :nc*eia odată

cu revenirea la pre?edin3ia 'usiei a lui

8ladimir Putin, :n anul 2@12" Principalele

deziderate ale acestui Comitet treuiau să

!ie coordonarea acţiunilor +edera3iei 'use

şi ale #E :n procesul de soluţione a

con!lictelor de pe continentul european şi

instituţionalizarea acestei structuri :ntr-un

!orum de sc*im de opinii :ntre partea

rusă ?i cea europeană" Soluţionarea

con!lictului din 9ransnistria era un test al

!uncţionalităţii Comitetului, motiv pentru

care &ngela Aerel l-a dorit :n continuare

preşedinte al 'usiei pe Dmitri Aedvedev"

'evenirea :n !unc3ia de pre?edinte al

+edera3iei 'use a lui 8ladimir Putin a dat

de :nţeles că nu se vor continua

demersurile :nc*eiate :n 2@1@, scopulnoului ?e! de stat !iind, :n sc*im, acela de

a integra statele din spaţiul post-sovietic :n

#niunea Euroasiatică">2

>2 $on 9ă:rţă, $mpactul relaţiilor ruso-germane asupra

viitorului european al 'epulicii Aoldova4, :n 5uletin dePolitică E.ternă al 'epulicii Aoldova, nr" O1, !eruarie2@1


29/117

stan"s out most )rominent!y'&D; #nii autori

interpretează ast!el această pozi3ie at(t ca

o lipsă a unei strategii de politică e.ternă

:n rela3iile cu #craina ?i a aplicăriiprincipiilor clasice de /stpoliti, c(t ?i

!aptul că după venirea la putere a

pre?edintelui 8itor $anuovici, rela3iile

dintre cele două state au intrat :ntr-o !ază

de locaJ">>

0n altă ordine de idei, politica e.ternă

creionată de &ngela Aerel, din

momentul ocupării !unc3iei de Cancelar al

6ermaniei ?i p(nă la declan?area crizei

ucrainene, poate !i caracterizată, :n sens

teoretic, drept una ce se dorea mediatoare,

:n special ca urmare a tendin3ei de

atragere a 'usiei ?i C*inei spre :nc*eiereaunor parteneriate pe di!erite paliere" 0n

sens practic, prin aceasta s-au ignorat

anumite semnale ale unor derapaJe,

precum cel a interven3iei militare ruse?ti :n

6eorgia din anul 2@@, !apt pentru care ar

putea !i considerată, mai degraă, o

policită de concesie din ra3iuni economice"

Aai e.act, prin inten3ia de a nu se

>= Discurul Cancelarului 6ermaniei, &ngela Aerel, :ncadrul recep3iei organizată de anul nou pentru corpuldiplomatic, 2O ianuarie 2@12, disponiil la*ttp;HHH"undesanzlerin"deContent&rc*ivE&rc*iv1B'eden2@122@12-@1-2O-in-rede-diplomatic-corps"*tml, accesat :n data de @B"@> $leana 'ac*eru, YDe ce nu are 6ermania o politicăe.ternă :n rela3ia cu #craina4, :n 'evista22, O mai 2@1=,

disponiil la *ttp;HHH"revista22"rode-ce-nu-are-germania-o-politica-e.terna-n-rela>, su mandatului lui 6er*ard

Sc*r`der, a ocupat !unc3ia de ministru de

e.terne al 6ermaniei at(t :n perioada 2@@>-

2@@Q, c(t ?i din 2@1< p(nă :n prezent"

8iziunea acestuia asupra politicii e.terne

germane se compunea, :n linii mari, din

acelea?i puncte statutate :n discursul

politic de către &ngela Aerel, put(nd !i

ast!el caracterizat drept acela?i tip de actor

ce dore?te ca 6ermania să !ie un mediator

la nivel gloal" #n prim e.emplu care vine

:n :ntărirea acestei ipoteze este acela că, :n


30/117

viziunea lui, &lian3a ord-&tlantică nu

treuie să Joace rolul unui poli3ist

interna3ional, ci treuie, :n sc*im,

dezvoltate legăturile cu ceilal3i actori c*eieai mediului interna3ional, precum

+edera3ia 'usă">O

/servăm ast!el ?i :n cazul acestuia !aptul

că 'usia nu este percepută ca o prolemă,

ci este concepută ca o parte a solu3iei"

&lt!el spus, +ran Walter Steinmeier

sulinia că acest stat treuie privit ca un

partener pe termen mediu ?i lung ?i că este

indicat ca paradigmele re!eritoare la

e.isten3a unei competi3ii, ori a unei

con!runtări :ntre Europa ?i 'usia, să !ie

respinse">B Aai mult, de?i admitea că 'usia

este un partener di!icil, el aprecia caimperios necesară apropierea de aceasta :n

scopul atragerii la procesul de men3inere a

păcii ?i stailită3ii :n regiunea eurasiatică"

Practic, din punctul lui de vedere, inten3ia

de a se crea o zonă pan-europeană a păcii

?i stailită3ii era, su o !ormă sau alta,

depedentă de cooperarea cu vecinii estici

europeni, cu precădere cu 'usia"> Prin

>O Discursul ministrului !ederal al a!acerilor e.ternegermane, +ran Walter Steinmeier, :n cadrul Con!erin3eide la Aunc*en privind politica de securitate, > !eruarie2@@O, disponiil la *ttp;HHH"ausHaertiges-amt"deDE$n!oservicePresse'eden2@@O@O@2@>-Auenc*enon!erenz"*tml, accesat :n data de @"@B (bi"em' > Discursul ministrului !ederal al a!acerilor e.terne

germane, +ran Walter Steinmeier, la sesiunea plenară areuniunii de primăvară a &dunării Parlamentare a &9/la 2B mai 2@@, disponiil la *ttp;HHH"ausHaertiges-

această perspectivă mediatoare a !ost

tratată ?i criza din 6eorgia din vara anului

2@@, +ran Walter Steinmeier neutiliz(nd

:n dreptul +edera3iei 'use termeni care săo de!inească ca stat agresor, ci a pre!erat să

!acă apel la găsirea unor solu3ii pentru

detensionarea prolemei">Q

&ceea?i aordare mediatoare a !ost

!olosită ?i :n cazul amplasării scutului

antirac*etă american :n Europa, acesta

suliniind ideea de a se găsi o solu3ie

amiailă :ntre S#&, Europa ?i 'usia,

o!erind ca e.emplu argumentul că dacă

e.istă amenin3ări comune, pot !i găsite ?i

solu3ii general acceptate ?i implementate"O@

Cu toate că Steinmeier, spre deoseire de

&ngela Aerel, a identi!icat o serie deposiile !ocare de insecuritate :n Europa,

precum zona alcanică, ori cea a

Caucazului, acesta nu a anticipat, :nsă,

declan?area unei crize pe teritoriul

#crainei, regiune pe care o considera :n

perioada mandatului preziden3ial a lui

8itor us*c*eno o punte de legătură

amt"deDE$n!oservicePresse'eden2@@@@>2B-5A-&9/"*tml, accesat :n data de @"@Q Discursul ministrului !ederal al a!acerilor e.ternegermane, +ran Walter Steinmeier, la desc*idereaCon!erin3ei amasadorilor, septemrie 2@@, disponiil la*ttp;HHH"ausHaertiges-amt"deDE$n!oservicePresse'eden2@@@@Q@-'ede-5A-5oo-Eroe!!nung"*tml, accesat :n data de @Q"@


31/117

:ntre #E ?i +edera3ia 'usă"O1 Se poate ast!el

considera că politica e.ternă a 6ermaniei

!ormulată de cele două unită3i principale

decizionale :n perioada anterioarădecla?ării crizei a !ost, pe de o parte, una

de!icitară, ca urmare a nedecriptării

intereselor reale ale 'usiei :n regiunea

estică a Europei, c(t ?i una e.plicailă, :n

conte.tul e.isten3ei unei interdependen3e

:ntre 'usia ?i 6ermania de ordin economic

?i comercial"

I$5li.area Ger$aniei 2n 5ro.e+ul de

+olu6ionare a .ri%ei din ).raina

?noie$rie >@; , /eruarie >@;

Dacă :n viziunea politologului american,

LassHell Iarold, politica e.ternă a unui

actor statal poate !i compusă din patru

instrumente, respectiv cel politic,

diplomatic, economic ?i militar, :n

ta.onomia politicii e.terne a lui 5rig*i

Elisaetta ?i Iill C*ristop*er elementele

sunt mai diversi!icate, acestea !iind

demersul politic, diploma3ia, măsurilepozitive, măsurile negative ?i interven3ia

militară"O2 Spre deoseire de prima

perspectivă prezentată, cea din urmă

O1 Discursul ministrului !ederal al a!acerilor e.ternegermane, +ran Walter Steinmeier, la &cademia Ao*Gladin iev :n timpul vizitei sale :n #craina, 2 !eruarie2@@O, disponiil la *ttp;HHH"ausHaertiges-amt"deDE$n!oservicePresse'eden2@@O@O@


32/117

să se perceapă ca adversari" Singurul

instrument utilizat de unită3ile decizionale

germane :n această perioadă a !ost cel

politic, disiminat prin diverse miJloacemediatice" &cest !apt ne conduce, prin

urmare, spre o singură direc3ie, respectiv

spre analizarea con3inutului demersului

politic :ntreprins" Scopul acestui demers

este cel de a relie!a modul :n care

deciden3ii germani au perceput ?i

gestionat noua situa3ie creată :n estul

Europei"

#rmărind, a?adar, modul de

utilizare a acestui instrument, s-au putut

oserva, pe de o parte, anumite teme

aordate, ?i pe de altă parte, o sc*imare

treptată a con3inutului mesaJului politic,aspect ce a denotat, de !apt, ?i o

trans!ormare a op3iunilor de politică

e.ternă ale acestui stat" / primă temă

identi!icată :n cadrul pozi3iilor pulice a

!ost prolema acordului de asociere a

#crainei la Parteneriatul Estic - cauza ce a

stat, de !apt, la aza declan?ării

mani!esta3iilor pro-europene de pe

teritoriul ucrainean sau, mai ine zis, a

declan?ării crizei" Plec(nd de la această

c*estiune, o!icialii germani au urmărit să

caracterizeze acest proiect drept un miJloc

de suport a procesului de democratizare ?i

modernizare a spa3iului est-european ?i nu

un instrument de lărgire a #niunii

Europene" Prin acest tip de pozi3ie se

:ncerca, :n linii mari, să se o!ere certitudini

+edera3iei 'use că acest parteneriat nutreuie perceput ca un proiect :ndreptat

:mpotriva intereselor acesteia" Aai mult,

se sugera partenerilor ru?i ideea de a

aprecia acest proiect un ene!iciu pentru

interesele regionale ale 'usiei, :n special ca

urmare a !aptului că prin modernizarea

economiei statelor :n cauză, raporturile

economice dintre acestea ?i 'usia se vor

situa la un nivel mai ridicat"O>

&ceastă politică de tip persuasiv continuă,

:nsă la un mai scăzut, ?i :n urma

trans!ormărilor de ordin politic din

#craina, ca urmare a numirii lui/lesandr 9urc*Gnov :n !unc3ia de

pre?edinte interimar :n locul lui 8itor

anuovGc*, precum ?i a lui &rseniG

atsenGu :n !unc3ia de premier" 0n acest

conte.t, o!icialii 6ermaniei suliniau, pe

de o parte, că aceste evenimente reprezintă

un argument la nevoia de democratizare a

spa3iului est-european, adică necesitatea

accederii #crainei la Parteneriatul Estic ?i,

pe de altă parte, că nu treuie ignorate

O> Declara3ia cancelarului german, &ngela Aerel, :ncadrul Parlamentului 6ermaniei, 1 noiemrie 2@1


33/117

aspectele legate de minoritatea rusă de pe

teritoriul acestui stat, entitate care treuie

să se regăsească :n politicile noii

administra3ii centrale"OO

9otu?i, spre !inalul acestui interval de

timp se oservă o anumită sc*imare de

pozi3ie din partea 6ermaniei :n raport cu

+edera3ia 'usă, caracterizată prin

declararea primelor rezerve !a3ă de

partenerul său"OB &ceastă reg(ndire a

politicii e.terne germane :n raport cu

'usia se produce, după cum s-a putut

oserva, treptat ?i vine pe !ondul apara3iei

primelor semnale care puneau su semnul

incertitudinii integritatea teritorială a

statului ucrainean"O Deciden3ii germani

suliniau ast!el că partea rusă a dovedit cănu este un partener pentru stailitate la

grani3ele sale, atriuind politica sa e.ternă

modelelor de secol b$b ?i bb" De

asemenea, partea germană a urmărit să

OO Declara3ia de presă a premierului Aarii 5ritanii, DavidCameron, ?i a cancelarului 6ermaniei, &ngela Aerel, cu

privire la re!orma din cadrul #E, prolema ucraineană ?ic*estiunea $rlandei de ord, 2B !eruarie 2@1=, disponiilăla *ttps;HHH"gov"ugovernmentspeec*esdavid-cameron-and-angela-merel-press-con!erence-!eruarG-2@1=, accesat :n data de @Q"@"


34/117

decizionale germane percep situa3ia reală

a prolemei ucrainene ?i posiilul e!ect al

acesteia asupra spa3iului european sau,

mai ine zis, riscul destailizării!rontierelor est europene"

Prin urmare, dacă :n perioadă de

mani!estare, cuprinsă :ntre noiemrie 2@1<

?i martie 2@1=, principalul instrument

!olosit de către statul german a !ost cel

politic de ordin persuasiv, odată cu

ane.area Crimeei de către 'usia va avea

loc o sc*imare de perspectivă, pun(ndu-

se azele unui mecanism sinergic, care să

mai implice ?i demersul diplomatic,

măsurile pozitive ?i cele negative" Cel

pu3in la nivel declarativ, acest mecanism

alcătuit din cele patru instrumenteenumerate nu este atriuit unui singur

mediator, ci se suliniază importan3a

angaJării unor mai mul3i ter3i din cadrul

#E :n procesul de solu3ionaree a

di!erendului"B@ Se oservă ast!el e.isten3a

unui grup de mediere, 9*e Weimer

9riangle4, alcătuit din 6ermania, +ran3a ?i

Polonia, :n care prima Joacă rolul de pivot,

a doua de pivot secundar, :n timp ce a

treia are o in!luen3ă ?i prezen3ă mai redusă

B@ Discursul ministrului !ederal al a!acerilor e.ternegermane, +ran Walter Steinmeier, la con!erin3aamasadorilor polonezi, 2< iulie 2@1=, disponiil la

*ttp;HHH"ausHaertiges-amt"deE$n!oservicePresse'eden2@1=1=@B2


35/117

transatlantici, prin intermediul cărora

partea germană a urmărit omogenizarea

legăturilor dintre alia3i :n conte.tul noii

situa3ii geopolitice din estul Europei"Practic, din perspectiva 6ermaniei,

interesul principal era respectarea

integrită3ii teritoriale a #crainei, !apt ce s-a

?i trans!ormat :ntr-o prioritate a politicii

sale e.terne" De asemenea, :n scopul

stailizării situa3iei, au !ost transmise ?i

di!erite mesaJe de sus3inere 'epulicii

Aoldova ?i 6eorgiei, prin care se urmărea

detensionarea acestora ca urmare a

ac3iunilor derulate de +edera3ia 'usă la

!rontierele sale"B2

Pe l(ngă această :minare de ordin

persuasiv a instrumentului politic cu celdiplomatic, se mai poate oserva :n

această perioadă ?i aplicarea, :nsă cu rol

coercitiv, a sanc3iunilor negative" Aai

e.act, dacă sanc3iunile pozitive, prezente

la r(ndul lor :n cadrul acestui mecanism

sinergic, au constat :n sus3inerea

economică a #crainei, cele negative au !ost

reprezentate, :n sc*im, de adoptarea unui

regim de represalii economice ?i

comerciale :mpotriva +edera3iei 'use" De

B2 Declara3ia comună de presă a pre?edintelui S#&, 5arac/ama, ?i a cancelarului 6ermaniei, &ngela Aerel, 2 mai2@1=, disponiilă la *ttps;HHH"H*ite*ouse"govt*e-

press-o!!ice2@1=@>@2remars-president-oama-and-german-c*ancellor-merel-Joint-press-con!ere, accesată :ndata de 11"@"


36/117

violen3ă, ci de a o atrage spre a?a numitul

dialog na3ional"

Con.lu%ii

Propun(nd o aordare ?tiin3i!ică a

implicării 6ermaniei :n procesul de

solu3ionare a crizei ucraienene, această

lucrare a urmărit să realizeze o analiză pe

mai multe paliere a c*estiunii :n cauză" 0n

primul r(nd, plec(nd de la premisa ca un

stat nu treuie privit doar ca un :ntreg, s-aurmărit identi!icarea principalelor unită3i

decizionale ale 6ermaniei :n politica

e.ternă, iar apoi compararea percep3iilor

reprezentan3ilor acestora cu privire la

mediul e.tern" Prin studierea acestui

palier, s-a putut oserva că principalii

actori decizionali identi!ica3i ?i compara3i

nu au anticipat, pe termen scurt, mediu

sau lung, declan?area unei crize de

securitate :n vecinătatea estică a

6ermaniei" /serv(nd doar prolema

nucleară iraniană ca principală amenin3are

interna3ională, deciden3ii germani au

negliJat ast!el anumite derapaJe, unul

dintre acestea !iind interven3ia militară a

+edera3iei 'use :n 6eorgia :n anul 2@@"

&lt!el spus, prin păstrarea consecventă a

a?a numitei politici mediatore :ntre

principalii actori interna3ionali, care :n

practică a !ost una de concesie, autorită3ile

germane nu au putut anticipa, iar mai

apoi, pentru o perioadă scurtă perioadă de

timp, gestiona criza ucraineană"

0n ceea ce prive?te al doilea palier,

cel al analizării modului de implicare a

6ermaniei :n procesul de solu3ionare a

con!lictului din #craina, acesta a urmărit

să identi!ice principalele instrumente

utilizate de statul german :n raport cu

noua situa3ie rezultată" Dacă la :nceputul

perioadei, adică :n cea de mani!estare a

con!lictului, singurul instrument de

politică e.ternă utilizat a !ost cel politic,

odată cu trecerea la !aza de escaladare,

prin ane.area Crimeei de către +edera3ia

'usă, se poate oserva repozi3ionarea

unită3ilor decizionale germane !a3ă deprolema :n cauză" Sunt utilizate ast!el, pe

l(ngă demersul politic, diploma3ia,

sanc3iunile pozitive ?i cele negative" Ca o

precizare, dacă primele trei enumerate au

un caracter persuasiv, ultimul este tip

coercitiv, !iind reprezentat de sanc3iunile

economice ?i comerciale impuse +edera3iei

'use ca un e.erci3iu de presiune"

9otodată, mai treuie speci!icat ?i că acest

e.erci3iu coercitiv s-a dorit a !i unul

utilizat doar :n momentul :n care cel

politic ?i diplomatic e?uau"

Prin urmare, rezultatele o3inute :n urmaacestui proces de mediere nu sunt unele


37/117

deoseit de viziile, ele const(nd, :n

general, prin crearea unui segment de

legătură :ntre #craina ?i +edera3ia 'usă,

prin care să se evite trans!ormarea acestuirăzoi de tip *irid derulat de partea rusă

:ntr-unul desc*is" Fansele de reu?ită a

instrumentelor persuasive utilizate de

6ermania răm(n, :nsă, condi3ionate de

mai mul3i !actori" #nul dintre ace?tia este

disponiilitatea autorită3ilor centrale din

iev de a accepta pierderile teritoriale

survenite :n urma acestui con!lict, aici

incluz(nd at(t Crimeea, c(t ?i regiunile

estice a!late su controlul grupărilor pro-

ruse" De asemenea, de o importan3ă

semni!icativă este ?i modul :n care !actorii

decizionali ai +edera3iei 'use vor accepta

un parcurs european ?i euroatlantic al

#crainei, !apt ce va putea conduce, :n caz

de concretizare, la e.tinderea celor două

structuri occidentale spre !rontierele

europene ale 'usiei" Conc*idem, totu?i,

prin a sulinia că această inten3ie

mani!estată de a nu provoca 'usia nutreuie privită doar :n sens particular, ci :n

sens larg, european, deoarece miza acestei

proleme are la ază integritatea

!rontierelor estice ale continentului

european"

Biliogra/ie

#ur+e 5ri$are

Aemorandumul de la 5udapesta, :nc*eiat :ntre +edera3ia

'usă, #craina, Aarea 5ritanie ?i Statele #nite ale &mericii,la > decemrie 1QQ=, disponiil la

*ttp;HHH"osce"orgmc>=doHnloadZtrue

Constitu3ia 'epulicii +ederale 6ermania, adoptată la 2<

mai 1Q=Q, disponiilă la

*ttps;HHH"undestag"delueprintservletlo2=B@c

e@d@B!ccB@ !eruarie

2@11, disponiil la

*ttp;HHH"undesanzlerin"deContent&rc*ivE&rc*i

v1B'eden2@112@11-@2-1@-in-munic*-securitG-

con!erence"*tml

Discursul cancelarului 6ermaniei, &ngela Aerel, :n

cadrul $nstitutului pentru Studii de Securitate a3ională

de la 9el &viv, 1 !eruarie 2@11, disponiil la


v1B'eden2@112@11-@2-@1-c*ancellor-institute-!or-

national-securitG-studies-tel-aviv"*tml

Discursul cancelarului 6ermaniei, &ngela Aerel, :n

cadrul recep3iei organizată de anul nou pentru corpul

diplomatic, 2O ianuarie 2@12, disponiil la


v1B'eden2@122@12-@1-2O-in-rede-diplomatic-

corps"*tml

Discursul ministrului !ederal al a!acerilor e.terne

germane, +ran Walter Steinmeier, :n cadrul Con!erin3ei

de la Aunc*en privind politica de securitate, > !eruarie

2@@O, disponiil la


38/117

*ttp;HHH"ausHaertiges-

amt"deDE$n!oservicePresse'eden2@@O@O@2@>-

Auenc*enon!erenz"*tml


germane, +ran Walter Steinmeier, la sesiunea plenară areuniunii de primăvară a &dunării Parlamentare a &9/,

2B mai 2@@, disponiil la


amt"deDE$n!oservicePresse'eden2@@@@>2B-5A-

&9/"*tml


germane, +ran Walter Steinmeier, la desc*iderea

Con!erin3ei amasadorilor, septemrie 2@@, disponiil la


amt"deDE$n!oservicePresse'eden2@@@@Q@-'ede-

5A-5oo-Eroe!!nung"*tml


germane, +ran Walter Steinmeier, la Con!erin3a pentru

Securitate de la Aunc*en, O !eruarie 2@@Q, disponiil la


amt"deDE$n!oservicePresse'eden2@@Q@Q@2@O-5A-

Sic*er*eitson!erenz"*tml


germane, +ran Walter Steinmeier, la &cademia Ao*Gla

din iev :n timpul vizitei sale :n #craina, 2 !eruarie

2@@O, disponiil la


amt"deDE$n!oservicePresse'eden2@@O@O@@2remars-president-oama-and-

german-c*ancellor-merel-Joint-press-con!ere

Discursul ministrului !ederal al a!acerilor e.ternegermane, +ran Walter Steinmeier, :n cadrul Con!erin3ei

&masadorilor, 2>"@"2@1=, disponiil la


amt"deE$n!oservicePresse'eden2@1=1=@2>-

5A]5oo"*tml


germane, +ran Walter Steinmeier, :n cadrul Summit-ului

pentru Securitate Energetică de la Aunic*, 2 mai 2@1=,

disponiil la


39/117


amt"deE$n!oservicePresse'eden2@1=1=@>2-EnergG-

SecuritG-Summit"*tml

#ur+e +e.undare

Iermann Aargaret ?i Iermann C*arles +", Y& loo inside

t*e lac o.; uilding on a decade o! researc*4 :n

5iopolitics, Political PsGc*ologG and $nternational Politics,

eH or, St" AartinKs Press, 1Q2

Iermann Aargaret, Iermann C*arles +", Iagan %oe,

YIoH decision unit s*ape !oreign policG e*aviour4, :n

eH Directions in t*e StudG o! +oreign PolicG, 5oston,

&llen and #nHin, 1QB

'ine &ndreas, YAerelTs World4, :n $P %ournal o! t*e

6erman Council on +oreign 'elations, disponiil la

*ttps;ip-Journal"dgap"orgenip-Journaltopicsmerels-

Horld

nlist C*ristian, YAore 'esponsiilitG 6erman +oreign

PolicG in 2@1=4 :n CSS &nalGses in SecuritG PolicG, r" 1=Q,

disponiil la*ttp;HHH"css"et*z"c*pulicationspd!sCSS&nalGse1=Q-

E"pd!

9ă:rţă $on, $mpactul relaţiilor ruso-germane asupra

viitorului european al 'epulicii Aoldova4, :n 5uletin de

Politică E.ternă al 'epulicii Aoldova, nr" O1, !eruarie

2@1<

'ac*eru $leana, De ce nu are 6ermania o politică e.ternă :n rela3ia cu #craina4, :n 'evista22, O mai 2@1=, disponiil

la *ttp;HHH"revista22"rode-ce-nu-are-germania-o-

politica-e.terna-n-rela>


40/117

IN#TIGATORII DE &E FACEBOO9

#T)DI) A#)&RA #EC)RITĂ8II (N MEDI)LVIRT)AL

T"e In+tigator+ o/ Fa.eoo<

A +tud* on t"e +e.urit* o/ t"e :irtual en:iron$ent+

Con+tina Alina Bo.1neal1B=

AB#TRACT

Cercetarea va deuta prin studiul aordării ideii de terorism de către actan3ii a?a zis

4instigatori4, ?i totodată a mecanismelor de implementare a terorismului prin intermediul

re3elelor de socializare de alt!el, se vor prezenta diverse tipuri de participan3i la rela3iiledezvoltate :n mediul virtual ?i e!ectele activită3ilor lor asupra conceptului de comunitate

virtuală ?i securitate colectivă"0n al doilea r(nd, ar*itectura lucrării va aorda conceptele

interconectate de 4teroare4 ?i 4terorism4 :n vedera eviden3ierii !aptului că uzul re3elelor de

socializare, de?i at(t de ene!ic, poate avea implica3ii negative asupra securită3ii at(t

individuale c(t ?i colective"

B= #$8E'S$9&9E& 5#C#'EF9$ +&C#L9&9E& DE $S9/'$E 'EL&_$$ $9E'&_$/&LE F$ S9#D$$ E#'/PEE/nestitatea, diploma3ia, ami3ia, :nclina3ia către 3elurile :nalte reprezintă doar c(teva din trăsăturile ce m-au determinat mereu

să :mi urmez visele :nspre a-mi construi o carieră care să aiă :n vedere aducerea unui ene!iciu societă3ii" Fe!ă de promo3ie a

Colegiului a3ional 48asile &lecsandri4 6ala3i, promov(nd e.amenul de 5acalaureat cu media 1@, mi-am dedicat de alt!el

timpul lier diverselor activită3i ce mi-au permis să interac3ionez cu situa3ia politică interna3ională, devenind ast!el memră a

Parlamentului European al 9inerilor" Pasiunea pentru $storie, insu!lată de părin3i, a !ost sus3inută de pro!esorii ce m-au

:ndrumat către /limpiade ?i concursuri Mo3in(nd timp de > ani premii Jude3ene ?i men3iune la nivel na3ional :n anul 2@11N" 0n

prezent studiez at(t programul de licen3ă $n!ormation Aanagement :n cadrul Copen*agen 5usiness Sc*ool, anul $$, c(t ?i 'ela3ii

$nterna3ionale ?i Studii Europene :n cadrul #niversită3ii 5ucure?ti, anul $" Curiozitatea avidă ?i interesul sus3inut :n proleme

actuale de !actură interna3ională au constituit punctul de plecare al acestei lucrări de cercetare"


41/117

AB#TRACT

9*e !olloHing paper Hill egin G studGing t*e means G H*ic* t*e so-called 4!aceoo

instigators4 develop t*eir terrorism implementation mec*anisms t*orug* social media

moreover, t*e researc* Hill present t*e p*enomenon o! relations*ip creation in t*e online

environment and t*e e!!ects it *as on t*e concept o! virtual communitG and virtual securitG"

&dditionallG, t*e paper arc*itecture Hill develop on t*e interconnected concepts o! terror

and terrorism in order to *ig*lig*t t*e negative aspects o! t*e social media use upon ot* t*e

individual and t*e collective sa!etG"

Cuvinte cheie:teroare vs terorism, instigare, social media

INTROD)CERE

The )ur)ose of terrorism !ies not Bust in the vio!ent act itse!f' (t is in )ro"ucing terror' (t sets

out to inf!ame, to "ivi"e, to )ro"uce conseuences N "

&st!el, am realizat că !ără o prezentare detaliată a atacurilor pariziene din data de B ianuarie

2@1>, atacul din Copen*aga poate nici nu ar !i e.istat" &?adar, am devenit interesată :n a

:n3elege !enomenul de instigare la teroare ?i terorism, datorat :n prezent avansuluite*nologic rapid, dezvoltării in!luen3ei mass-media ?i cre?terii constante a numărului de


42/117

utilizatori ai site-urilor de socializare" Scopul a!erentei lucrări este de a dezate noi

dimensiuni ale ideii de securitate prin eviden3ierea puterii noilor te*nologii ale in!orma3iei ?i

:ndeosei ale internetului" 9otodată, lucrarea va investiga posiilitatea realizării

comunită3ilor de securitate ?i implementarea securită3ii colective :n mediul virtual"

METODOLOGIE

0n vederea colectării in!orma3iei !olosite :n acest studiu, metoda !olosită este una calitativă

prin :n3elegere ?i para!rază a numeroase interviuri pe marginea ideii de teroare ?i terorism

sau a securită3ii :n mediul online" Aai mult dec(t at(t, ca parte a surselor secundare de

inspira3ie, am utilizat articole de presă ?i studii de caz, na3ionale ?i interna3ionale, :n ene!iciul unei investiga3ii *olistice"

LIMITE

&semeni oricărei alte lucrări, un aspect ce treuie :ntotdeauna considerat :l constituie partea

de limitări asupra proiectului" Con?tientă de la :nceput cu privire la e.isten3a unor

impedimente :n dezvoltarea unei analize pe acest suiect, am luat :n considerare at(t limitele

temporale c(t ?i cele spa3iale" 9otodată, o altă limită impusă investiga3iei curente o constituiesuiectivitatea atriuită anumitor surse de re!erin3ă"

ANALIĂ

DE LA TEROARE LA TERORI#M

DE+$$_$$" DE L& /_$#E& DE

9E'/&'E L& 9E'/'$SA

Potrivit DEb, ideea de

teroare este ec*ivalată cu 4groază, spaimă,

!rică provocată inten3ionat prin amenin3ări

sau prin alte miJloace de intimidare sau de

timorare4 sau 4asuprire azată pe

intimidare, timorare, amenin3are4" MDEb,2@1>N Dic3ionarul ritanic online de!ine?te

teroarea, cuv(nt ce apare :ncă din anii

1-1, ca 4!rică intensă ?i ascu3ită4, a

c*iar o denume?te 4cauză pentru !rică

intensă ?i an.ietate4" Provenit dinlatinescul 4terrorem4, ce delimitează ideea

de 4!rică incomensurailă4, cuv(ntul va !i

atestat :n 1>2@, pentru ca ideea de

omardament terorist să apară aia :n

1Q=1, o dată cu atacul 6ermaniei asupra

ora?ului 'otterdam :n timpul celui de-al


43/117

doilea răzoi mondial" M/nline DictionarG,

2@1>N

Le.emul 4terorism4 !ace re!erire la uzul

violen3ei ?i al amenin3ărilor pentru

intimidări :n special la nivel politic,

totodată !iind asociat cu statutul de !rică

indusă de ac3iuni teroriste" &părut la

s!(r?itul sec" b8$$$, ideea de terorism se

a!la :n str(nsă legătură cu regimul de

teroare implementat in +ran3a lui

'oerspierre, a anilor 1BQ< - 1BQ= M/nline

DictionarG, 2@1>N Distrugerea de vie3i

umane :n masă prin terorism purta

denumirea :n sec" b$b de 4dGnamitism4,

pentru ca :n secolul următor pe perioada

celor două 'ăzoaie Aondiale să poarte

denumirea de 4:n!rico?are4 M/nlineDictionarG, 2@1>N

Cu toate acestea, conceptul de

teorism nu este u?or de de!init" 0n cartea

sa, 4$nside 9errorism4, 5ruce Io!!man

M+rom terror to terrorism, 2@1>N sus3ine că

prezentarea *olistică a terminologiei :n

dic3ionarele prezente este nesatis!ăcătoare,

di!icultatea :n a de!ini conceptul

provenind din multiplele asocieri atriuite

termenului de-a lungul istoriei, de la 4le

regime de la terreur4 a lui 'oespierre din

+ran3a sec b8$$$ p(nă la 4Aarea 9eroare4

a lui Stalin sau la atacurile teroristecotidiene" Dacă ini3ial cuv(ntul 4terorist4

era atriuit revolu3ionarilor !rancezi ce

luptau :mpotriva monar*iei ?i pentru

instaurarea repulicii, o dată cu regimul

totalitar al lui 'oespierre conota3iile audevenit negative, termenul !iind asociat cu

g*ilotina ?i !rica" Aai mult dec(t at(t, at(t

Stalin c(t ?i Iitler s-au !olosit de teroare ?i

terorism pentru a-?i :mplini scopurile

politice" 9otu?i, :n prezent se oservă o

re:ntoarcere la sensul de ază al

cuv(ntului, ast!el :nc(t maJoritatea

organiza3iilor teroriste curente nu se

consideră 4generatoare de apre*ensiune4,

ci luptătoare pentru pace, pentru elierare

na3ională ?i :mpotriva regimurilor

nesatis!ăcătoare" Cu toate acestea,

aplic(nd principiul 4scopul scuză

miJloacele4, organiza3iile teroriste

seamănă !rică prin acte de violen3ă ?i

teroare aplicate at(t victimelor directe c(t

?i celor indirecte, ce devin actan3i vizual la

pedeapsa celor dint(i, !ie :n timp real, !ie

datorită canalelor de transmitere :n masă a

in!orma3iei, asemeni posturilor de ?tiri, Jurnalelor ?i ziarelor ?i c*iar a site-urilor

de socializare"

9E'/'$SA#L A/D$&L &S97V$

Se spune că terorismul este o

tactică, nu o ideologie M9errorism todaG,

2@1


44/117

M&manda Aacias, 2@1=N" Studii recente

arată că terorismul ar putea !i de!init ca

uzul ilegat al !or3ei ?i violen3ei de către un

actor nestatal pentru a-?i :ndeplini un 3elde !actură politică, economică, religioasă

sau socială prin !rică ?i intimidare

M&manda Aacias, 2@1=N"

6ra!icul de mai Jos ia :n

considerare 1O2 de 3ări :n aza impactului

activită3ilor teroriste speci!ice" #ltimele

studii arată că apro.imativ 1"@@@ de

oameni au !ost asasina3i :n atacuri teroriste

de-a lungul anului 2@1 3ări; &!ganistan, Paistan,

igeria, Siria ?i $ra, cea din urmă

a!l(ndu-se pe locul :nt(i :n topul celor maimulte victime; 2=Q2 de atacuri teroriste :n

care O


45/117

nivelul ridicat al multiplelor !orme de

violen3ă ?i con!lict organizat ce poate duce

la cre?terea sistematică a criminalită3ii"

#OCIAL MEDIA

DE L& A&SS-AED$& L& S/C$&L

AED$&

0n prezent, apro.imativ Q@R din

totalul activită3ilor teroriste au loc pe

internet, gra3ie avansului te*nologic ?i

apari3ei uneltelor de socializare virtuală"Prezen3a online nu doar le permite

participan3ilor să :?i păstreze identitatea :n

siguran3ă, dar le o!eră ?i celor interesa3i

posiilitatea de a intra :n contact direct cu

anumi3i reprezentan3i ai organiza3iilor

teroriste, de a pune :ntreări sau c*iar de a

contriui la răsp(ndirea cGerJi*adului

M6ariel Weimann, 2@1=N

Aic*el Wieviora Mp" 1B, 2@@2N" &st!el, :ntre

pulicitate ?i violen3ă apare o rela3ie

directă de propor3ionalitate, gra3ie!aptului că actele de violen3ă, ce contrazic

ordinea !irească a cotidianului, atrag

aten3ia pulică"

#n e.emplu al parado.urilor :n

mass-media asociate terorismului :l

constituie atacul de la 11 septemrie 2@@1,

moment :n care presa mondială s-a a!lat :n

!a3a dilemei transmiterii in!orma3iei !ără a

propaga :nsă teama ?i !rica sau a

dsicrimina :ntreaga comunitate islamică"

+lu.ul de imagini ?i resurse video :nsă

distriuite :n masă au condus :nsă la

apre*ensiunea !iecărui cetă3ean american


46/117

ce-?i putea regăsi acum destinul :n cel al

victimelor"

Aai mult dec(t at(t, un alt e.emplu

cu privire la puterea mass-media :l

constituie organiza3ia &l-Xaeda, ce gra3ie

internetului a devenit un veritail rand"

&cest actor nestatal dispune de mai ine

de O@@@ de canale He prin intermediul

cărora nu doar transmite mesaJe ?i

in!orma3ie :ntregii lumi virtuale, pentru a-

?i legitima ac3iunile, a c*iar recrutează

noi adep3i ?i instigă la teroare ?i terorism

M'ăzvan Aunteanu, 2@11N

/ dată cu enorma pulicitate

c(?tigată de evenimentele din 11

septemrie 2@@1, un număr mare de

grupări terorsite ?i-a mutat activitatea :nspa3iul virtual, cre(nd sute de site-uri

prrin care să :?i promoveze mesaJele ?i

activită3ile" Aulte dintre aceste site-uri

:nsă au !ost urmărite de serviciile speciale

ale 3ărilor :n care operau, ast!el :nc(t mare

parte dintre ele au !ost !or3ate să :?i retragă

activitatea"

&8&9&%ELE S$9E-#'$L/' DE

S/C$&L$V&'E

0n mod !iresc, operatorii s-au

reorientat către social media" 0n primul

r(nd site-urile de socializare di!eră de

!ormele de media conven3ionale, gra3ie

interac3iunii pe care o o!eră, gra3ie

!recven3ei in!orma3iei noi, a u?urin3ei de

comunicare, a accesiilită3ii ?i a

permanen3ei pe care o o!eră" Social mediapermite oricui să pulice sau să acceseze

in!orma3ia" Aai mult dec(t at(t, costurile

limitate ale noilor te*nologii au condus la

crearea unor plat!orme interactive prin

intermediul cărora indivizii ?i comunită3ile

discută, :mpărtă?esc, co-crează sau

modi!ică con3inutul" &ceastă !ormă de

comunicare a condus la crearea

nenumăratelor grupuri ce promovează un

sentiment de apartenen3ă ?i socializare"

Cre?terea uzului re3elelor de socializare

este :ntr-adevăr impresionantă" De

e.emplu, timpul petrecut pe site-urile desocializare a crescut cu


47/117

socializare denotă o mare u?urin3ă de

utilizare ?i sunt gratuite" 0n cele din urmă,

organiza3iiole teroriste au doar de c(?tigat,

căci recrutarea memrilor estemult mai!acilă; tot ceea ce treuie să !acă este să

a?tepte posiilii doritori să :i contacteze"

SC/P#L/'6&$V&_$$$L/'

9E'/'$S9E

0n momentul actual, scopul principal al

organiza3iilor terorsite ?i al prezen3ei lor :n

mediul virtual :ntrune?te trei direc3ii;

propagandă, radicalizare ?i recrutare" Cea

din urmă a !ost mult !acilitată gra3ie site-

urile de socializare, :ntruc(t organiza3iilor

teroriste le este mult mai u?oară

dezvoltarea unor liste de poten3iali

memri sau simpatizan3i prin vizualizarea

pro!ilurilor lor online" Segmentul cel

căutat :n recrutare :l constituie tinerii cu

v(rsta de apro."


48/117

#EC)RITATE

6uvernele na3ionale se :ntreaă acum de

ce proprietarii social-media nu !ac nimic

:nspre a opri terori?tii din incitare la

violen3ă" 0ntruc(t aceste site-uri cunosc

deJa metode te*nologice din a opri

:ncălcarea anumitor legi prin identi!icarea

elementelor contradictorii, propunerea

6uvernelor este ca acelea?i solu3ii să !ie

implementate ?i :n cazul instigării la

teroare" &?a cum e.istă te*nici pentru a

preveni apari3ia materialelor cu drepturi

de autor pe internet ori precum protec3ia

:mpotriva pornogra!iei in!antile, ar treui

sa se dezvolte un sistem algortimic ce să

impiedice propagarea in!ormatiei cu

caracter instigator"Datoria :nsă de a lupta :mpotriva

terorismului virtual le revine statelor ce se

văd nevoite să implementeze legi o!iciale

pentru a contracara instigarea la teroare"

#n ast!el de e.emplu :l reprezeintă

Paistanul, a cărui institu3ie de autoritate

asupra telecomunica3iilor a :ceput să ia

măsuri drastice :mpotriva postărilor

grupărilor teroriste, ast!el că apro.imativ

O@ de organiza3ii au interdic3ie :n a activa

:n mediul virtual"

#n raport recent, men3ionează că 'egatul

#nit al Aarii 5ritanii urmează să creeze o

ec*ipă a !or3elor speciale cu e.perien3ă ?i

cali!icare :n !olosirea siteurilor de

socializare" Se eviden3iază de alt!el că at(t

S"#"& c(t ?i $srael au investit deJa :n ast!elde ec*ipe MAina So*ail, 2@1>N

De alt!el, :ncep(nd cu anul 2@1>,

Danemarca va !i prima 3ară care va investi

:n crearea unei armate ciernetice, care să

lupte :mpotriva atacurilor unor 3ări sau

organiza3ii ostile" Suma investită :n

constitiorea unei unită3i de răzoi

ciernetic o!ensiv va atinge B> milioane,

această ac3iune urm(nd să !ie !inalizată :n

2@1B" Aăsura luată de Ainisterul &părării,

a cărei sarcină va !i atriuită Serviciului de

$n!roma3ii al &părării M+EN este prima oară

:nt(lnită :n lume ?i va avea ca scopparalizarea at(t a sistemelor de apărare

aeriană, electricitate sau alimentare c(t ?i a

He-site-urilor a căror activitate este

considerată periculoasă M&ndrei

Aărgăritescu, 2@1>N"

La polul opus e.istă numeroase păreri

:mpăr3ite, ce sus3in că neutralizarea

actvită3ii online a organiza3iilor teroriste ar

conduce la eliminarea oricăror in!orma3ii

o!erite direct cu privire la activitatea ?i

scopul lor, !apt ce ar :mpiedica

interven3iile :mpotriva lor, !ie ele politice,

economice sau sociale sus3inute mondial"


49/117

CONCL)II

e:ndoielnic terorismul mondial ?i

evolu3ia sa :n plan virtual atinge :n

prezent cote incomensuraile" 0n acest

sens, prezenta lucrare a o!erit o descriere

sistematică a evolu3iei terorismului, a

legăturii cu mass-media ?i a avantaJelor

o!erite de social media, pentru ca lupta

(mpotriva terorismului online să răm(nă

un suiect controversat" 9otodată :nsă,

e.isten3a !ormelor de insitgare la teroare

:n s!era ciernetică e.istă ?i se a!lă :ntr-o

continuă cre?tere, !apt ce treuie să atragă

aten3ia celor implica3i :n studiul securită3ii

na3ionale ?i interna3ionale" Prezenta

lucrare răm(ne ast!el un mare semnal de

alarmă la adresa tuturor amenin3ărilor, ceadin !a3a calculatoarelor !iecăruia !iind :nsă

mai des răsp(ndită dec(t oricare alta"

BIBLIOGRAFIE

DEb, Dic3ionarul E.plicativ al Limii 'om(ne, De!ini3ii

9eroare, 2@1>

Accesat !a $G47G34$& htt)#GG

Accesat !a $%G47G34$&

htt)#GG, +rom terror to terrorism,

Literature Salon,

Accesat !a $G47G34$&

htt)s#GG!iteraturesa!on'


50/117

Wieviora , Aic*el, 2@@=, 9*e maing o! terrorism" C*icago" #niversitG o! C*icago Press" p" 1B<

T)R9MENI#TAN)L

De%:oltare şi #e.uritate Naţional1

&1duraru Mi"ailB>

A+tra.t

9urmenistanul de astăzi acoperă teritoriul care a !ost la intersecţia unor vec*i civilizaţii,

care in 1Q2= a devenit o repulică sovietică, iar :n anul 1QQ1 a oţinut independenţa"

'ezervele de *idrocaruri e.tensive, care nu au !ost :ncă e.ploatate pe deplin, au :nceput să

atragă atenţia asupra ţării"

9urmenistan este :n continuă trans!ormare pentru a e.tinde proiectele sale de e.tracţie şi de

livrare de gaze, iar guvernul turmen lucrează activ la diversi!icarea rutelor sale de e.port

de gaze dincolo de reţeaua de conducte ruseşti"

0n 2@1@, noi conducte de e.port de gaze, care transportă gazul turmen către C*ina şi nordul

$ranului, au devenit operaţionale, ast!el, luand s!arsit monopolul rusesc asupra e.portului de

gaze"

Preşedintele ales pe viaţă Saparmurat iGazov a murit :n 2@@O, succesorul său la alegerile

din !eruarie 2@@B !iind 6urangulG 5erdimu*amedoH care a !ost reales :n 2@12, dar /SCE aacuzat lipsa liertăţii necesară să creeze un mediu competitiv la alegeri"

9urmenistan todaG covers t*e territorG t*at Has at t*e crossroads o! ancient civilizations,

H*ic* in 1Q2= ecame a Soviet repulic and ecame independent in 1QQ1" E.tensive oil

reserves t*at *ave not Get een !ullG e.ploited, egan to draH attention to t*e countrG"

B> &cademia aţională de $n!ormaţii Ai*ai 8iteazul4


51/117

9urmenistan is steadilG trans!orming to e.pand its mining proJects and deliverG o! gas, and

9urmen government is activelG Horing to diversi!G its gas e.port routes across 'ussian

pipeline netHor"

$n 2@1@, neH e.port gas pipeline carrGing 9urmen gas to C*ina and nort*ern $ran, ecame

operational, t*at, !inallG ends 'ussian monopolG on gas e.ports"

Saparmurat iGazov President elected !or li!e died in 2@@O, *is successor at t*e +eruarG

2@@B elections eing 6urangulG 5erdimu*amedoH H*o Has reelected in 2@12, ut /SCE

accused lac o! !reedom needed to create a competitive environment in t*e election"

Introdu.ere

&pariţia unor noi state :n &sia Centrală, ca urmare a destrămarii #niunii Sovietice, au

sc*imat drastic politica :n regiune, devenind teatrul unor con!runtări geopolitice

importante"

0n con!ormitate cu noile realităţi, statele din regiune au :nceput să-şi caute noi identităţi, să-şi

staileasca priorităţile de politică e.ternă pentru a-şi asigura un loc crediil in sistemul de

securitate regională şi pentru a-şi de!ini locul şi rolul :n cadrul sistemului de relaţii

internaţionale" #ltimul deceniu a modelat :n linii generale o comandă politică internă şi un

model de dezvoltare pentru statele din regiune, care au !ăcut deJa alegerile lor, dar principala

sarcină, - stailirea priorităţilor de politică e.ternă, şi asigurarea unui sistem de securitate

crediil, - nu au !ost :ncă aordate" ici una dintre :ncercările !ăcute :n cadrul Comunităţii

9urmenistanului $ndependent, Statele MCS$N, #niunea &sia Centrală, /rganizaţia de

Cooperare de la S*ang*ai şi alte ve*icule de integrare, pentru a pune :n aplicare un sistem

de securitate regională care ar garanta stailitatea militară-politică şi socio-economică ale

regiunii nu a produs :ncă un rezultat"

Este destul de puţin proail că un rezultat va !i atins :n viitorul apropiat"

Principalele motive pentru acest lucru sunt potenţialul economic competitiv al statelor

concurente :n regiune şi tacticile şi strategiile lor e.clusive şi reciproce pentru realizarea

prosperităţii economice"


52/117

&ceasta :ntr-o mare măsură, propulsează statele din regiune spre o căutare independentă a

partenerilor economici şi politici străini"

Ei ignoră interesele uni!icării geopolitice regionale şi importanţa e!orturilor concertate

privind c*estiuni precum securitatea regională" Aai mult dec(t at(t, e.istă di!erenţe :ntre ele

:n evaluările lor de securitate privind ameninţările, cu toate consecinţele care decurg din

aceasta"

#n presupus e.emplu :n acest sens este 9urmenistanul cu politica sa de neutralitate

pozitivă, care se mani!estă :n distanţare sau, uneori, c*iar izolarea completă :n sine !aţă de

alte ţări din &sia Centrală"

Tur


53/117

&s*gaat a !ost iniţial un susţinător !erm

al unei !orţe uni!icate CS$ p(nă la ritmul

de naţionalizare de către &zeraidJan,

#craina, 'epulica Aoldova şi a !orţat săse con!runte cu crearea +orţelor &rmate

turmene c*iar dacă va !i nevoie de

resurse !inanciare şi materiale

sustanţiale"

Dar, 9urmenistanul, ascultă propria

ătaie de toă , a urmat o cale unică :n

&sia Centrală"

Deşi a :n!iinţat propriul Ainister al

&!acerilor de &părare Mdin ianuarie 1QQ2N

şi a creat o 6arda aţională de ceremonie

Moctomrie 1QQ1N, acordul ilateral ruso-

turmen din iulie 1QQ2 a declarat că

!ormaţiunile şi unităţile de pe teritoriulturmen ar !i su Jurisdicţia grupei

comune de lupta ruso-turmene alături

de Ainisterul &părării rus care a !i.at

controlul unic asupra unor unităţi de

apărare aeriană şi asupra unor

omardiere de rază lungă, iar cei doi

miniştri ai apărării coordonează

activităţile !orţelor militare reunite

des!ăşurate pe teritoriul

9urmenistanului" 0n Jur de apro.imativ


54/117

9urmenistanul a adoptat o politică de

neutralitate pozitivă :n 1QQ>, declar(nd

pentru noi, neutralitate permanentă

:nseamnă suveranitate politicăpermanentă şi independenţă economică

permanentă4" 9urmenistanul a !ost, de

asemenea, prima ţară din &sia Centrală

care s-a alăturat Parteneriatului pentru

Pace Mmai 1QQ=N"BB

Con.e5tul de neutra

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	alex-alex
View:	226 times
Download:	0 times

REVISTA-CSA-iunieI-2015

Documents