6 ¦ FEBRUARIE 2015

Actualitate

În urma analizei detaliate a documentelor depuse de compania belgiană bpost, Comisia dePrivatizare a concluzionat că acestea răspund cerinţelor din caietul de sarcini. „Invităm ofertan-tul să continue procedurile de due-diligence pentru a trece la următoarea etapă, cea a depu-nerii unei oferte ferme de achiziţionare a pachetului majoritar la Poşta Română. Reamintimfaptul că operatorul naţional de servicii poştale a încheiat anul 2014 cu un profit substanţial,după şase ani de pierderi consecutive, şi a demonstrat că poate fi un activ valoros pentru uninvestitor strategic”, a declarat Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională.

Admiterea companiei belgiene bpost în etapa de due-diligence a procesului de privatizarepresupune, în principal, acces la camera de date, întâlniri operaţionale cu managementul com-paniei şi negocierea contractului de privatizare. În paralel cu etapa de due-diligence, MSI in-tenţionează să finalizeze conversia datoriilor Poştei Române către stat în acţiuni, decizie careva creşte atractivitatea companiei. La finalul acestei etape, bpost va putea depune o ofertă fi-nală fermă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Poşta Română. Este de aş-teptat ca procesul să se încheie până la finalul lunii iunie a acestui an. Abia după depunereaunei oferte ferme din partea bpost (în cazul în care compania belgiană decide asta), statulromân poate accepta propunerea belgienilor şi, prin urmare, investitorul va deveni acţionarmajoritar. Statul are însă şi opţiunea de a refuza oferta bpost, dacă aceasta nu răspunde stan-dardelor şi nevoilor acţionarului majoritar.

MSI acceptă continuarea Statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională

(MSI), a acceptat, în 3 februarie, oferta neangajantă depusă debpost pentru achiziţionarea pachetului de 51% din acţiunile deţi-nute la Compania Naţională Poşta Română. Acordul înseamnă tre-cerea la următoarea etapă a procesului de privatizare, cea dedue-diligence, premergătoare depunerii unei oferte angajante.

privatizării

rCA Pentru 605 AutovehiCule

Poşta Română vrea să cumpere RCApentru 605 autovehicule, iar valoarea es-timată a contractului se ridică la 1,15 mi-lioane lei, fără TVA, potrivit unui anunţde participare postat în SEAP. Potrivit do-cumentului, Poşta Română vrea să achi-ziţioneze servicii de asigurareobligatorie de răspundere civilă pentrupagube produse terţilor prin accidentede autovehicule, pentru anul 2015, pen-tru tot parcul auto. Termenul limită pen-tru depunerea cererilor de documenteeste 3 aprilie 2015, ora 16:00, iar terme-nul limită pentru primirea ofertelor sau acererilor de participareeste 7 aprilie 2015,ora 10:00. Des-chiderea oferte-lor va avea locîn 7 aprilie 2015,ora 11:00, la se-diul companiei.

voluntAriAtul Poştei, reCunosCut

Spiritul voluntariatului din Poşta Românăa primit un mic gest de mulțumire şiapreciere din partea Excelenţei saleDiego Brasioli, ambasadorul Italiei la Bu-cureşti, pentru participarea colegilornoştri din Poşta Română la evenimentulcaritabil organizat de International Wo-men's Association of Bucharest (IWA) în 7decembrie 2014. Bazarul de Crăciun IWA,eveniment filantropic aflat la cea de-a22-a ediţie, a avut loc la Romexpo şi areunit comunitatea internaţională dinBucureşti, în beneficiul mai multor cauzesociale. Prezidat de Comitetul de Caritateal IWA şi de către Excelenţa Sa, GiovannaBrasioli, Preşedinte Onorific al Bazaruluide Crăciun, toate fondurile strânse în ca-drul Bazarului merg, în fiecare an, cătreproiectele din România pe care asociaţiale sprijină activ. Oricine se poate implicasusţinându-şi ţara, donând produse cepot fi comercializate la stand sau prinsponsorizări directe.

Agresorii unui PoştAş, CondAmnAţi definitiv

Patru ani şi şase luni de închisoare cu exe-cutare au primit Arif Văduva şi GilbertMăcelar u, doi tâlhari care au furat, în pri-măvara anului 2010, geanta unui factorpoştal din localitatea prahoveană Bucov,în care se aflau pensiile şi ajutoarele so-ciale ale localnicilor. Cei doi au fost obli-gați de instanță să plătească şi daunecătre Poşta Română de aproape 45.000de lei, sumă ce reprezintă banii pe carepoştaşul îi avea la data furtului în geantă.Văduva şi Măcelaru au fost prinşi în 2iunie 2010, zi în care au dat două “lovituri”.Mai întâi, la Valea Călugărească, cei doi aufurat 300 de lei şi 100 de euro dintr-o ma-şină de lux. Nemulțumiți de pradă, cei dois-au oprit la Bucov de unde au furatgeanta factorului poştal în care se aflauaproape 45.000 de lei. În urma anchetei,polițiştii şi-au dat seama că au de-a facecu hoți versați, cei doi fiind specializaţi înjefuirea femeilor neajutorate, având laactiv nenumărate astfel de fapte.

POªTAªUL434 ¦ 7

serviCii metrologiCe Pentru CântArele Poştei

Poşta Română a atribuit societăţii Me-troreal un contract în valoare de circa315.000 de euro, fără TVA, pentru asigu-rarea serviciilor de verificări metrologiceale cântarelor, potrivit unui anunţ deatribuire publicat în Sistemul Electronicde Achiziţii Publice (SEAP). Obiectul con-tractului îl constituie furnizarea de servi-cii de verificări metrologice cântare şigreutăţi cântare mecanice (M2) aflate îndotarea subunităţilor poştale din cadruloficiilor judeţene de poştă, municipiuluiBucureşti, centrelor regionale de tranzit,sucursalelor specializate ale CNPR şi ad-ministraţia centrală. Atribuirea contrac-tului a avut loc prin licitaţie deschisă,având drept criteriu de atribuire preţulcel mai scăzut. Achiziţia serviciilor de ve-rificări metrologice se efectuează pe optloturi. Contractul are o durată de patruani. Odată achiziţionate, cântarele elec-tronice trebuie verificate metrologic la oanumită perioadă de timp.

Premiu Pentru ProieCtul eurogiro

Iniţiativa Poştei Ro-mâne de a intro-duce primeletransferurielectro-nice debani întreRomânia şi Re-publica Moldova a fost premiată de pu-blicaţia economică „eFinance”. Au fostrecunoscute astfel meritele operatoruluipoştal pentru încercarea de a oferi servi-cii rapide, de calitate şi la costuri redusecetăţenilor celor două ţări. Cea de-a XII-aediţie a Galei Premiilor eFinance a fostorganizată de Finmedia (compania caredeţine portalul eFinance şi publicaţiaPiaţa Financiară) în 29 ianuarie, la hote-lul Ramada Nord din Bucureşti. Alexan-dru Petrescu a fost cel care a primitpremiul cuvenit Poştei Române la cate-goria “e-transactions”.

PensionAre lA ofiCiul ZonAl PoştAl BârlAd

Maricica Vrânceanu a fost, vreme depatru decenii, salariată a Poştei Române.În tot acest timp a lucrat doar la oficiipoştale din oraşul Bârlad (OJP Vaslui). Ju-mătate din această perioadă a petrecut-oca diriginte la OP Bârlad 4, OP Bârlad 1,OPRM Bârlad, OPDC Bârlad şi, din cursulanului trecut şi până la momentul pen-sionării, OZP Bârlad. Pe 11 februarie, lapetrecerea organizată cu prilejul pensio-nării sale, Maricica Vrânceanu le-a trans-mis celor prezenţi câteva gânduri: „Ră-mâneţi cu bine, dragi colegi! Dacăuneori am fost mai severă, trebuie să ştiţică acest lucru s-a datorat doar dragosteipe care o port Poştei Române”. Cu ace-laşi prilej, Nicuţă Marcu, şeful OJP Vaslui,i-a înmânat proaspetei pensionare o di-plomă de excelenţă din partea CNPR:„Este o zi tristă pentru noi, cei de la OJPVaslui. Ne vor lipsi semnăturile Maricicăide pe lucrările profesionist întocmite”.

10 ¦ FEBRUARIE 2015

Interviu

Poştaşul: Cine este Benoit Pleskaşi cum a ajuns el în România?

Benoit Pleska: M-am născut în Mons, unoraş care, în acest an, este Capitala Cultu-rală a Europei. Aflat la o oră distanță deBruxelles, Mons se află în regiunea Valonă,zona de limbă franceză a Belgiei. Copilăriami-am petrecut-o în Boussu, un orăşel cu20.000 de locuitori, cunoscut pentru ex-ploatările miniere de cărbune. Interesanteste că mă trag dintr-o familie de poştaşi.Bunicul meu a fost poştaş la Poşta Bel-

giană, iar mama a fost director al unui ofi-ciu poştal destul de important. De altfel,până am plecat la Universitate, am locuitîntr-o casă în care se afla şi oficiul poştal.Prin urmare, cunosc destul de bine uni-versul poştal. Cu toate acestea, nu potspune că mi-am propus vreodată săajung să lucrez în acest sector. Am urmatcursurile Universității Fucam din Mons şiam obținut 2 diplome: prima, în ştiințeeconomice aplicate, iar cea de-a doua înmanagementul resurselor umane. În pe-rioada studiilor universitare am fost unul

dintre puținii studenți care au ales un in-ternship în Ungaria, la Solvay. Era undevala începutul anilor ’90 şi acesta a fost pri-mul meu contact cu Europa de Est. În1995 am ajuns în România, în postura dedirector de vânzări şi marketing al produ-cătorului de bere Interbrew. Am colindattoată ţara, principalul meu obiectiv fiindsă dezvolt reţeaua şi să aduc compania înpoziţia de lider pe piaţa berii. În scurttimp, Interbrew a ajuns la o cotă de piaţăde 30%. Am continuat cu înființarea filia-lei Danone România şi apoi cu proiectul

Experienţele cu Poşta Românăau fost întotdeauna pozitive

Benoit PleskA,membru în Consiliul de Administraţie

al Poştei române

,,‘‘

Benoit Pleska este unul dintre cei şase membri ai Consiliului de Administraţieal Poştei Române. Născut în 1969 în oraşul belgian Mons, Benoit Pleska şi-a pe-trecut cea mai mare parte a carierei profesionale în Europa de Est, cu precădere înRomânia. Tocmai de aceea, n-a avut nici cea mai mică problemă în a ne acordaacest interviu în limba română. Pe care o vorbeşte excelent.

POªTAªUL434 ¦ 11

pilot de rebranding pentru produsele cu-noscutei multinaționale Holcim. De pe-rioada Holcim se leagă cea mai im-portantă experiență educațională, ceade la Stanford. Am obţinut un Master înScience of Management şi am fost selec-tat din aproape 5.000 de participanți, pe58 de locuri. Perioada petrecută la uni-versitatea americană a fost un mix deexperiență profesională, know-how şirelaționare cu câțiva dintre cei mai cu-noscuți şi avizați oameni din domeniuleconomic şi politic la nivel mondial. Amlucrat apoi în Ucraina, ca director gene-ral al unui lanţ de hypermarketuri, iaracum trei ani am revenit în România. Diniunie 2014 am fost selectat să fac partedin Consiliul de Administrație al PoşteiRomâne. Cam asta ar fi, pe scurt, traiec-toria mea educațională şi profesională.

Poştaşul: Ați avut contacte cuPoşta Română înainte de a finumit în această funcție?B.P.: Din postura de client am intrat în di-verse oficii poştale. Experiențele au fostîntotdeauna pozitive, iar personalul mis-a părut amabil şi competent. Vreau săspun că există îmbunătățiri considera-bile ale serviciilor prestate față de pe-rioada anilor ’90. Atunci mai aveam cevaemoții că nu-mi ajunge trimiterea sauajunge mai greu, dar acum chiar nu amavut nicio problemă.

Poştaşul: Acum, din interior, cumse văd lucrurile?B.P.: Lucrul care m-a surprins plăcut cândam venit la Poştă a fost acela că am văzuto echipă de management tânără şi dina-mică. De obicei, se spune că firmele destat din România au la conducere oamenimai puţin experimentați, care nu preasunt deschişi la nou. A fost o surpriză to-tală din punctul acesta de vedere. Am în-tâlnit un personal motivat, care estefoarte implicat în proiectele companiei.

Poştaşul: Care este rolul dumnea-voastră în CA?B.P.: Fiecare dintre membrii Consiliuluiîncearcă să ajute la dezvoltarea PoşteiRomâne. Scopul este să dezvoltăm ostrategie care să fie benefică acesteicompanii, să contribuie la eficientizareaei. O misiune extrem de importantă anoastră ține de reuşita programului deprivatizare.

Poştaşul: Ce se întâmplă în situ-ația în care negocierile cu bpostnu se vor încheia cu succes?B.P.: Evident că noi, în CA, am gândit şio variantă de rezervă. Lumea trebuie să

ştie că noi lucrăm şi pe acest scenariu,pentru că acesta este rolul nostru. Ter-menii privatizării vor fi însă negociațiîntre Ministerul Societății Informațio-nale, Comisia de Privatizare şi bpost.

Poştaşul: Care este momentul celmai dificil pe care l-ați avut ca ma-nager în România?B.P.: Cred că bătăile cele mai mari de caple-am avut cu birocrația. Mai ales în anii’90, am trăit clipe teribile. Acum nu maieste chiar aşa, uşor-uşor România aavansat. Sunteți pe drumul cel bun înacest sens.

Poştaşul: Există o diferență întremanagementul unei companii pri-vate şi cel al unei companii de stat?B.P.: În opinia mea, nu ar trebui să existe.Cred ca managmentul e competent saunu. Contextul în care operează este însă di-ferit, mai ales fiindcă în sectorul de statexistă un mediu legislativ care este diferit.De exemplu, legea achizițiilor publice careîi este specifică şi impune nişte constrân-geri ce ţin mai ales de timpul necesar im-plementării unui proiect, dar odată înţeles

acest sistem, devine „Business as usuaĺ”. Cecontează este proiectul în sine.

Poştaşul: Care sunt hobby-uriledumneavoastră?B.P.: Îmi place motociclismul. Am unmotor cu care merg pe Transalpina şiTransfăgărăşan des. În primavară şi varăprimesc numeroase grupuri de prietenidin străinătate, cărora le arăt frumuseţeaRomâniei. Fac şi motocross cu copiii mei,o fată de 16 ani şi un băiat de 19 ani,pentru că sunt şi ei pasionaţi de acestsport şi, deseori, mă însoţesc în plimbă-rile mele prin ţară. Fata mai are o pa-siune: caii. În 2013 a fost campioană aRomâniei la echitație.

Poştaşul: Copiii au crescut în Ro-mânia?B.P.: Da, şi le place foarte mult. Mi separe o țară mult mai sigură decât celedin Occident. Aici delicvența în rândul ti-nerilor este mult mai mică, siguranța pestrăzi e mai mare. Ei ştiu foarte binelimba română, au prieteni români, suntextrem de bine integrați în societate.

Poştaşul: Mulţi tineri vor să plecedin România. Ei ce vor?B.P.: Foarte probabil, după ce-şi vor defi-nitiva studiile superioare în străinătate,vor reveni în România. Asta e ţara tuturoroportunităţilor. Au locuit în multe ţări, darconsideră România ţara lor de suflet.Dacă sunt întrebaţi unde vor să trăiască,ei răspund fără nicio ezitare: România.

Poştaşul: Planurile dumneavoastrăde viitor sunt legate de România?B.P.: Da, în principiu m-am întors aicipentru un termen mai lung. Însă nu seştie niciodată unde te duce viața. Eusunt plecat din Belgia din 1992, maimerg acolo doar în vizită la rude sauprieteni.

Poştaşul: Cum vedeți România încontextul regional complicat pecare-l traversează această parte alumii?B.P.: Trebuie investit în infrastructurăpentru ca țara să se dezvolte. Este ne-voie de autostrăzi, căi ferate rapide, ae-roporturi. În plus, ar trebui ca firmeleromâneşti să profite de faptul că schim-burile comerciale dintre Ucraina şi Rusias-au redus cu 50% şi să intre agresiv peaceste piețe, aşa cum fac deja polonezii.Sunt trenuri pe care România nu-şi per-mite să le mai piardă, pentru că are po-tenţial de a deveni lider regional şitrebuie să dezvolte relaţiile comercialecu ţările vecine.

Lucrul care m-asurprins plăcut

când am venit laPoştă a fostacela că am

văzut o echipăde managementtânără şi dina-

mică.

»

18 ¦ FEBRUARIE 2015

Oficiul lunii

OP 1 este amplasat în Sectorul 1, într-o zonă centrală a Bu-cureştiului: la doar 50 de metri de Calea Victoriei, vizavi de Pa-latul Telefoanelor şi în imediata apropiere a Parcului Cişmigiu.Oficiul se află într-o clădire veche, pe strada Matei Millo. Unbloc cu cinci etaje, construit la sfârşit de secol XIX, la parterulşi mezaninul căruia unitatea poştală ocupă unspațiu generos, de aproximativ 500 de metri pă-trați. Pe cât de arhaic arată zona, pe atât de dina-mică este atmosfera în sediul OP 1. DirigintaVasilica Brătulescu ne-a întâmpinat cu zâmbetulpe buze, iar salariații prezenți în tura de dimineațăerau extrem de amabili şi destinşi. „Este adevăratcă toată clădirea, nu numai oficiul, ar trebui un picrenovată, însă vă pot spune că spațiul este extremde util şi de adecvat pentru activitatea poştală. Şimai are o calitate, deloc de neglijat: este proprie-tatea Poştei Române, prin urmare nu presupunecheltuieli cu chiria. Este şi acesta un factor impor-tant, care contribuie la profitul pe care-l înregis-trăm lună de lună”, ne spune diriginta.

OP 1 este un oficiu de prezentare, care trăieşteîn „simbioză” cu OP Bucureşti 15, cu care de altfel se înveci-nează. Cei de la OP 15 asigură distribuirea în zonă, în vreme ceangajaţii OP 1 au preluat partea de mesagerie a oficiului 15,dar şi pe cea a oficiului 22 (al cărui sediu este în zona Unirii),acestea nedispunând de spații care să le permită derulareaacestei activităţi. În total, oficiul are 20 de salariați: un diriginte,un casier, un oficiant superior şi 17 oficianți, care acoperă in-clusiv un ghişeu exterior extrem de profitabil, amplasat în in-cinta Curții de Apel Bucureşti. Doar trei bărbați pot fi găsiți

printre salariații oficiului, iar ei se ocupă primordial de prelucrareacupoanelor de pensii care sosesc de la Casa Națională de Pensii.

Din spusele Vasilicăi Brătulescu rezultă că veniturile oficiuluiprovin, cu precădere, din activitatea de coletărie, din vânzareade roviniete şi din diversele contracte pe care oficiul le are cu

firme private şi agenții guvernamentale din zonă. Printre par-tenerii importanți se numără Agenția Națională pentru Plăți şiInspecție Socială, Domeniile Statului, ANAF sau Primăria Sec-torului 5.

Un potențial venit suplimentar este aşteptat să aducă şi oparte a spațiului OP 1, care se doreşte a fi închiriat. Până la mij-locul anului 2014, în acea încăpere, care este total separată decea în care se derulează activitatea de zi cu zi a oficiului, eraumai multe ghişee. Cum spațiul din sediul „de bază” o permite,

Oficiul Poștal București 1 este un adevărat aspirator de bani. În cursul anului trecut,aici s-au adunat venituri de aproape 1 milion de euro, mai exact 4,4 milioane de lei.Profitul anului 2014 a ajuns la 3,8 milioane de lei (860.000 de euro). Cifrele au fost bi-fate de o unitate poștală care numără doar 20 de angajați.

Primul între oficiile Capitalei

Veniturile ofi-ciului provin,cu precădere,din activitatea

de coletărie,din vânzarea

de roviniete şidin diverse

contracte cuterţii

»

diriginta oP 1, vasilica Brătulescu

POªTAªUL434 ¦ 19

ghişeele respective au fost transferate în sediul principal, iaracum se caută chiriaş pentru o suprafață care măsoară apro-ximativ 100 de metri pătrați.

Comunicarea face viața plăcutăVasilica Brătulescu are 43 de ani şi ocupă funcția de diriginte

a OP 1 de la începutul anului trecut. Până atunci mai lucraseca oficiant şi apoi diriginte la OP Bucureşti 64, un oficiu tot deprezentare, care se afla în incinta BNR şi care s-a desființat lafinele anului 2013. „De când am venit aici am încercat să unescoamenii, să-i fac să comunice unul cu altul, să se ajute atuncicând este cazul. Eu sunt de zece ani salariată a CNPR şi cunoscbine activitatea dintr-un oficiu, pentru că am început ca ofi-ciantă. Îi laud atunci când este cazul şi le spun în față ce augreşit, atunci când se întâmplă să calce pe bec. Înainte de a fişefa lor, sunt colegii mei de muncă. De sărbători sau în perioa-dele aglomerate, toată lumea pune osul la bătaie, pentru a ter-mina mai repede treaba. Ne petrecem jumătate din viață lalocul de muncă şi dacă nu reuşim să creăm o atmosferă des-tinsă este greu să dăm randament. Oamenii trebuie înțeleşi,ajutați, în aşa fel încât să muncească de plăcere. Acesta esteprincipiul după care mă ghidez în coordonarea activității aces-tui oficiu”, ne precizează Vasilica Brătulescu.

Omul sfințește loculCarmen Degeratu este oficiantă la OP 1 de 18 ani. Are 36 de

ani şi s-a angajat în Poştă imediat după ce a terminat liceul. Iu-beşte meseria de oficiantă şi colectivul Oficiului 1. Deşi ar fiavut ocazia să se mute la o subunitate poştală mai apropiatăde casă (stă în zona Berceni), nu a profitat de ocazie tocmaipentru că este ataşată de oamenii cu care lucrează de aproapedouă decenii şi de atmosfera din oficiu. „Ne înțelegem, ne aju-tăm unul pe altul, ne respectăm între noi şi acest lucru îl apre-ciez extrem de mult. Este foarte important să vii cu sufletuldeschis la muncă, să nu fii stresat... Dai randament mult maibun atunci când munceşti cu zâmbetul pe buze. Chiar dacăsoțul sau copilul şi-ar fi dorit să vin cu locul de muncă maiaproape de casă, până la urmă au înțeles că îmi place locul

acesta şi mi-au respectat opțiunea”, se destăinuie Carmen. Lu-crează şi la ghişeu, dar ajută şi la întocmirea formularisticii dezi cu zi, cea care, după cum bine se ştie în Poştă, necesită destultimp şi răbdare.

Şi mai mare vechime în cadrul oficiului are oficiantul IonGruleț. La cei 54 de ani ai săi, a apucat vremurile de glorie ale

Oficiului 1, când aici lucrau mai bine de 210 salariați. Este de26 de ani angajat al Poştei Române şi, totodată, al OP 1. S-a an-gajat în Poştă înainte de Revoluție, ca factor. „Oficiul Poştal Bu-cureşti 1 era, cu adevărat, oficiul nr. 1 pe vremea aia. De aici sedădea ora exactă în toată Poşta Română. Pe lângă cei 500 demetri pătrați de acum mai aveam şi tot etajul 1 din clădireafostului sediu al Direcției de Poştă Bucureşti (DRP), care, pânăacum opt ani, era în imediata noastră apropiere. La demolareaclădirii DRP, factorii de la OP 1 au migrat la OP 15, iar noi amrămas cu partea de prezentare. Pe care, aşa cum o dovedesccifrele, reuşim să o facem destul de bine”, ne spune cel căruiacolegii i se adresează cu apelativul Nea Nelu. Deşi regretă fap-tul că starea de sănătate nu-i mai permite să practice meseriade factor, pe care o consideră cea mai nobilă dintre toate ocu-pațiile din lume, Nea Nelu apreciază că „funcția de oficiant tesolicită la maxim. Trebuie să fii tot timpul atent, pentru că lu-crezi cu bani şi nu-ți permiți o clipă de neatenție. În plus, laghişeu vin tot felul de clienți, trebuie să te adaptezi la carac-terul fiecăruia şi la solicitările sale. De aceea noi încercăm săne ajutăm unul pe altul şi să facem în aşa fel încât cei ce netrec pragul să fie mulțumiți de serviciile noastre”. Un lucru care,conform cifrelor pe care ni le-au furnizat cei de la OPMB, lereuşeşte pe deplin salariaților de la OP Bucureşti 1.

De la stânga la dreapta, o parte a colectivului OP 1:nicoleta dumitreşcuţa, elena ursuleac, livia neacşa, ion gruleţ, vasilicaBrătulescu, Carmen degeratu, mihai Călţuneanu şi mihai mocanu

ileana Blânda, oficiant la datorie