RAPORT de practica conabilitate

RAPORT DE PRACTICĂ

Student practicant: Mirăuţă Naomi

An 2 Seria 1 grupa 3

„Practica studenţilor economişti.Parteneriat inter-regional pe piaţa muncii între universităţi şi mediul de

afaceri"Proiect cofinanţat din Fondul Social European

prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane2007-2013 - “Investeşte în oameni!”

Contract nr. POSDRU/90/2.1/S/64150

Parteneri:Universitatea de Vest din Timişoara,

Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor;

Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava,Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică.

1

RAPORT DE PRACTICĂ

privind activitatea desfăşurată în calitate CONTABIL la S.C. EXPERTS AFG S.R.L.

Numele şi prenumele studentului: MIRĂUŢĂ NAOMI

Programul de studii universitare de licenţă: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE

GESTIUNE

Organizaţia – gazdă: S.C. EXPERTS AFG S.R.L.

Tutorele de practică: conf. univ. dr. PRADA SORIN IOAN

Responsabil de practică: VLĂDESCU RADU

Perioada stagiului de practică: 25.06.2013-09.07.2013








2

CUPRINS

1. Prezentare generală a stagiului de practică......................................................pag 5

1.1. Obiectivele stagiului de practică………………………………………….…….pag 5

1.2. Prezentarea organizaţiei – gazdă……………………………………………......pag 5

1.3. Prezentarea Serviciului/ Compartimentului/ Biroului unde a fost efectuat

stagiul de practică……………………………………………………………………pag 6

2. Descrierea stagiului de practică...........................................................................pag 7

2.1. Descrierea temei în raport cu programa………………………………………….pag 7

2.1.1 .Prezentarea organizaţiei căreia i se conduce evidenţa contabilă:

cadrul legislaiv, obiect de activitate..............................................................................pag 7

2.1.2. Prezentarea modului de organizare a contabilităţii firmei, descrierea

produselor informatice utilizate în activitatea financiar-contabilă……………….….pag 8

2.1.3. Contabilitatea Trezoreriei………………………………………………..……pag 9

2.1.4. Contabilitatea Stocurilor………………………………………………….…..pag 13

2.1.5. Contabilitatea Imobilizărilor.............................................................................pag 15

2.1.6. Contabilitatea decontărilor cu personalul.........................................................pag 16

2.1.7. Conabilitatea decontărilor cu clenţii şi furnizorii………………………..…...pag 19

2.1.8. Contabilitatea taxei pe valoare adăugată..........................................................pag 20

2.1.9. Contabilitatea operaţiunilor de capital………………………………….…….pag 22

2.1.10. Contabilitatea Cheltuielilor.............................................................................pag 24








3

2.2. Se vor prezenta activităţile realizate, conform tematicii de practică şi a jurnalului

de practică, cu accent pe rezultatele atinse, care se vor constitui ca anexe…………pag 24

3. Concluzii şi propuneri ............................................................................................pag 25

3.1. Aprecieri prin prisma rezultatelor învăţării atinse ca urmare a activităţii desfăşurate

pe perioada practicii…………………………………………………………..………pag 25

3.2.Avansarea unor propuneri de îmbunătăţire a activităţii unităţii de practică, din

perspectiva postului ocupat……………………………………………………………pag 25

3.3. Evidenţierea contribuţiei stagiului de practică la dezvoltarea

profesională/ personală………………………………………………………..………pag 25

4. Bibliografie………………………………………………………………………..pag 26

5. Anexe……………………………………………………………………….……..pag 29

5.1. Fişa disciplinei…………………………………………………………...……….pag 29

5.2. Prezentarea punctelor tari şi a punctelor slabe a stagiului de practică

desfăşurat……………………………………………………………………………..pag 43

5.3. Jurnal de practică……………………………………………………...………….pag 44

5.4. Înregistrări contabile și documente……………………………………..………….pag 60








4

1.PREZENTARE GENERALĂ A STAGIULUI DE PRACTICĂ

1.1 Obiectivele stagiului de practică

Stagiul de practică desfăşurat de către studenţi în departamentele financiar-contabile ale

organizaţiilor urmăreşte cunoaşterea şi înţelegerea aprofundată a organizării activității

contabile. Acesta fiind obiectivul general al activităţii de practică.

Obiectivele specifice au în vedere însuşirea de către studenţi a modului de organizare şi

efectuare a lucrărilor de contabilitate în entităţile economice. Se urmăreşte posibilitatea

aprofundării cunoştinţelor teoretice acumulate pe parcursul a doi ani de studii, analizând pe

baza documentelor justificative operaţiunile de culegere, prelucrare, prezentare, utilizare şi

stocare a informaţiei financiar-contabile. Practica de specialitate are ca obiectiv formarea unei

gândiri complexe, coerente şi critice referitoare la activitatea financiar contabilă desfăşurată în

cadrul entităţilor economice.

1.2 Prezentarea organizaţiei gazdă

Organizaţia gazdă S.C. EXPERTS AFG S.R.L. are ca obiect de activitate servicii de audit

şi de conabilitate. Este o microîntreprindere cu răspundere limitată, înfinţată în 2011.








5

1.3. Prezentarea Serviciului/Compartimentului/Biroului unde a fost efectuat stagiul de

practică

S.C. EXPERTS AFG S.R.L are 4 angajati cu studii superioare ce operează într-un soft

specializat-SAGA. Atribuţile postului sunt axate pe următoarele activităţi ce trebuie să le

ralizeze un contabil:

1. verifică documentele justificative şi urmăreşte circuitul acestora;

2. verifică încasările şi plăţile, provenienţa şi distribuirea acestora;

3. ține legătura cu băncile, clienţii şi furnizorii;

4. comunică cu instituţiile statului;

5. întocmeşte documente specifice privind decontările cu personalul;

6. întocmeşte rapoartele şi declaraţiile lunare şi periodice;

7. urmăreşte ţinerea registrelor contabile;

8. urmăreşte conducerea la zi a evidenţei cronologice şi sistematice a operaţiunilor economice şi

financiare;

9. îndosariază şi arhivează documentele cu care lucrează;

10. întocmeşte balanţa de verificare lunară;

11. întocmește fișe de lucru pentru activitatea de audit financiar;








6

Entitatea conduce contabilitatea în confrmitate cu normele actuale, la diverse firme

din domenii diferite de activitate. Ea pune accent pe rigurozitatea muncii, loialitatea relaţilor

dintre personal, comunicare eficientă cu terţi, initiativă pentru dezvoltare.

2.DESCRIEREA STAGIULUI DE PRACTICĂ

2.1 Descrierea temelor în raport cu programa

2.1.1 Prezentarea organizaţiei căreia i se conduce evidenţa contabilă: cadrul legislaiv,

obiect de activitate

S.C. Experts AFG S.R.L. este o firmă care oferă servicii de contabilitate altor entităţti

cu diverse obiecte de activitate. Ea conduce contabilitatea în conformitate cu Legea

contabilităţii nr. 82/1991 republicata, Legea nr.571/2003 cu privire la Codul fiscal şi normele

aferente aprobate prin H.G: 44/2004, OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor

contabile conforme cu directivele europene, OMFP 3512 cu privire la documentele financiar-

contabile, alte norme şi legi în vigoare.

Compania a fost infinţată in 2011, parcurgând etapele necesare înfinţării unei firme:

- Rezervare de nume le Registrul Comerţului

-Vărsare de capital social la o bancă de către fiecare asociat








7

-Contract de spaţiu (contract de închiriere sau contract de comodat la care se adaugă extras de

carte funciară şi în cazul în care imobilul este situat la bloc aprobare de la vecinii cu pereţi

comuni)

-Redactare act constitutiv

Cu aceste acte se merge la Registrul Comerţului unde este stabilit vectorul fiscal şi o cifră

de afaceri previzionată ( Întreprinderile care au C.A până la 65.000 Euro pe an sunt considerate

microîntreprinderi, plătesc impozit pe venit şi nu plătesc TVA). În timp util Registrul Comerţului

pregăteşte actele firmei:

a. Certificat de înregistrare

b. Certificat care atestă că firma este plătitoare de TVA

c. Sentinţă

d. Certificat constatator cu obiectul de activitate al firmei

-Deasemenea firma mai întocmeşte o decizie, privitoare la spălarea banilor prin care îşi asumă

responsabilitatea de a declara orice tranzacţie cash mai mare de 15.000 euro.

2.1.2 Prezentarea modului de organizare a contabilităţii firmei, descrierea produselor

informatice utilizate în activitatea financiar-contabilă








8

Firma conduce îşi contabilitatea în partidă dublă respectând reglementările actuale şi

principile contabile. Are o contabilitate de angajamente conform căreia cheltuielile si

veniturile sunt înregistrate în contabilitate la momentul angajării lor şi nu la momentul plătilor

sau încasărilor. Astfel, cheltuielile şi veniturile afectează rezultatul exercitiului pe când

incasările şi plăţile afectează trezoreria.

Contabilitatea firmei se tine cu ajutorul programelor informatice specialzate. Programul

contabil utilizat este SAGA care permite informatizarea activităţii contabile pentru firme mici

şi mijlocii, cabinet de conabilitate sau contabili independent. Are diverse servicii necesare

unei contabilităţii bine organizate. Conţine următoarele module: contabilitate, salarii

( declaraţii CAS şi şomaj, fişe fiscale ), imobilizări, registru de casă, jurnal bancă. Este un

program gratuit dar actualizările lui fac obiectul unui abonament contra cost. SAGA deţine

următoarele instrumente pentru evidenţa:

· Contabilităţii financiare

· Imobilizărilor

· Clienţi/Furnizori/Casa/Banca/Deconturi/Salarii

· Operaţilori interne cu stocuri

· Centrelor de profit, a situaţiilor grafice.

SAGA oferă support în legătură cu casele de marcat şi operaţiuni în valută. Este uşor

manevrabil şi poate funcţiona cu pachete de baze de date care oferă informaţii extra legate de

firmele cu care se operează. (www.vrăjitorul.net)

2.1.3 Contabilitatea trezoreriei








9

http://www.xn--vrjitorul-rcb.net/

Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor

de plasament,disponibilităţilor în conturi la bănci şi în casă, creditelor bancare pe termen

scurt şi a altor valoride trezorerie.

În trezorerie se includ toate operaţiunile financiare din întregul an, indiferent dacă se

referă la investiţiile pe termen lung sau la activitatea curentă de exploatare.În sens larg,

noţiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispunepentru a

putea face faţă plăţilor cum sunt: disponibilităţile din casierie şi din bănci,

valorile mobiliare de plasament, efectele comerciale scontate, creditele pe termen scurt. În

sens restrâns, noţiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilităţile băneşti ale

unităţiieconomice aflate în casieria unităţii şi la bănci, fie în lei, fie în valută.

Contabilitatea sintetică a trezoreriei se organizează cu ajutorul conturilor din

clasa 5„Conturi de trezorerie”, care cuprinde următoare grupe de conturi:

50 „Investiţii financiare pe termen scurt”

51 „Conturi” la bănci”

53 „Casa”

54 „Acreditive”

58 „Viramente interne”

59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie”

Încasările şi plăţile în numerar se fac prin caserie. Registrul de casă este cel care

consemnează zilnic ciclul de încasări si plăţi. Există reglementări cu privire la suma maximă

ce poate fi plătită sau încasată. Astfel, nu avem voie să plătim sau să incasăm din caserie, de

la sau catre o persoană fizică sau juridică mai mult de 5.000 lei.Soldul final al plăţilor este

plafonat pe când cel al încasărilor nu e plafonat. Dacă factura depaşeşte 5.000 lei, atunci se








10

plăteşte 5.000 prin cash iar restul prin bancă. Nu avem voie să fracionăm altfel acest fel de

plăţi. Cu toate acestea, se poate plăti integral suma de 10.000 lei reprezentând o factură de la

un magazin cash and carry. Alte excepţii când plata cash nu e plafonată ar fi atunci când

depunem bani la bancă, plătim salarii, plătim o persoană fizică.

Caseria, se referă la casa de marcat, aceasta există la servicii, vânzări catre consuatori

finali în magazinele cu amănuntul. Exceptie de la casa de marcat sunt următoarele situaţii:

- comerţul ocazional cu produse agricole autohton e efectuat de către producătorii agricoli

individuali deţinători de autorizaţie în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice

autorizate, livrările de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcări auto a

căror contravaloare se încasează prin automate, precum şi activităţile de jocuri de noroc

desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote

sau monede;

-serviciile de alimentaţie publică efectuate în mijloace de transport public de călători;

- vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;

- transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente

tipărite conform legii, precum şi cu metroul;

- activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite

conform legii - bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini

zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de

participare la jocuri de noroc şi altele similare;

- activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri

financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora.

- activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică








11

crearea unei societăţi comerciale;

- vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;

- comerţul cu amănuntul prin comis -voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia

livrărilor de bunuri la domiciliu efectua te de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe

bază de comandă;

- serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;

- vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de

turism, definite potrivit legii;

- furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei, a

serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de

televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet;

- efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;

- serviciile medicale cu plata prestate la domiciliul sau la locul de muncă al clientului;

Operatorii economici au obligaţia să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat

electronice fiscale şi să le predea clienţilor. La solicitarea clienţilor, utilizatorii vor elibera

acestora şi factura fiscală. Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic

fiscal, care trebuie să cuprindă cel puţin: denumirea şi codul fiscal ale agentului economic

emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul şi

seria fiscală ale aparatului; numărul de ordine; data şi ora emiterii; denumirea fiecărui bun

livrat său serviciu prestat; preţul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operaţiune,

inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxa; valoarea totală a bonului,

inclusiv taxa pe valoarea adăugată; valoarea totală a taxei pe v valoarea adăugată pe cote de

taxa, cu indicarea nivelului de cotă; valoarea totală a operaţiunilor scutite de taxa pe valoarea








12

adăugată, precum şi valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe

valoarea adăugată, dacă este cazul.

Un document important cu care operează casa sunt şi dispoziţile de plată sau încasare către

caserie. De exemplu, atunci când un salariat pleacă în delegaţie, după ce are dispoziţia de

deplasare completată şi semnată de conducătorul firmei, el merge la caserie unde se face o

dispoziţie de plată, oferindu-i-se bani necesari salariatului. Această sumă este inregistrată în

ct. 542,,Avansuri”, deoarece reprezintă un avans spre deconare. Când salariatul se întoarce

din delegaţie, el trebuie să justifice banii cheltuiţi şi să se facă o dispoziţie de încasare către

caserie dacă mai rămân bani din deplasare.

Încasările şi plăţile prin bancă se ţin cu ajutorul clasei 51 ,,Conturi la bănci” . Evidenţa

băncii se ţine cu ajutorul extraselor de cont care arată mişcarea disponibilităţilor bancare, a

ordinelor de plată prin care se plătesc diverse obligaţii, foi de vărsământ prin care se depun

banii la bancă. Obligaţile la stat se plătesc prin bancă, din contul IBAN al firmei catre

următoarele conturi ale finanţelor:

-cont de TVA;

-cont pentru majorările de TVA;

-contul Bugetului de stat;

-contul Bugetului asigurărilor sociale de stat.

După ce se plătesc obligaţiile, se primeşte o înştinţare cu stingerea datoriilor.

Dacă apar tranzacţii intre bugetarii şi particulari, e nevoie, ca aprticularul să îşi

deschidă un cont de trezorerie pentru a i se vira banii, care pot fii retraşi cash sau în contul din

banca comercială, declarând pe proprie răspundere că nu mai avem obligaţii resante la stat.








13

Toate tranzacţile dintre casă ţi bancă se fac cu ajutorul contului 581,,Viramente

interne”.

Instrumentele de plată pot fi: cambia, biletul la ordin, cecul, acestea reprezintă efecte

de comerţ fără numerar utilizate în procesul de plată al furnizorilor.

2.1.4 Contabilitatea stocurilor

Stocurile sunt active deoarece reprezintă resurse controlate de entitate, ce vor genera

beneficii economice viitoare şi ale căror costuri sau valori pot fi estimate credibil.1

Contabilitatea stocurilor este normată de IAS 2 care tratează recunoaşterea, evaluarea

şi inventarierea stocurilor. Stocurile se înregistrează în contabilitate la costul de achiziţie sau

la costul de producţie. Principalele grupe de conturi sunt:

-gupa 30 ,,Stocuri de materii prime şi materiale”

-grupa 33 ,,Producţia în curs de execuţie”

-grupa 34 ,,Produse”

-grupa 35 ,,Stocuri aflate la terţi”

-grupa 36 ,,Animale”

-grupa 37 ,,Mărfuri”

-grupa 38 ,,Ambalaje”

-grupa 39 ,,Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”

Materiile prime intră în gestiune pe baza notei de intrare receptive şi constatare

diferenţe, iar ieşirea lor e justificată de bonul de consum. Pe de altă parte produsele, la intrate

1 Felicia Ineovan, Leonora Caciuc, Diana Dumitrescu, Contabilitate aprofundată, Ed. Mirton, Timişoara, 2013, pag 119








14

şi la ieşire au la bază bonul de predare respectiv de transfer.Evidenţa stocurilor se ţine cu

ajutorul fişei de magazie.

Stocurile intră în gestiune la valoarea de aport, la valoare justă, la preţ producţie sau la

preţ de achiziţie. Ieşirea stocurilor din gestiune este realizată aplicând unul dintre următoarele

trei metode: FIFO (first în first ouţ), LIFO (last în first ouţ), CMP (cost mediu ponderat).

Entităţile conform legislaţiei în vigoare sunt nevoite să specific metodă de evaluare a

stocurilor la ieşire şi să menţină acea metodă, iar în cazul în care se doreşte schimbarea ei este

necesară întocmirea unui document cu motivele pentru care se doreşte schimbarea şi ce efecte

va aduce această asupra rezultatului entităţii.

Dacă firma are activitate de comerţ en-gros, evidenţa marfurilor se face la cost de

achiziţie. Dacă vorbim de comerţ en-detail, marfurile se evidenţiază cu adaos comercial si

TVA neexigibil, ţinându-se zilnic un raport de gestiune. De asemenea la ieşirea mărfurilor cu

amănuntul dingestiune trebuie calculat soldul debitor al contului 378 ,,Diferenţe la preţ de

mărfuri” cu ajutorul unui coeficient de repartiţie k.

Dacă apare situaţia în care vindem dintr-un depozit en-gros, marfă cu amănuntul, se

crează un magazin virtual. În el intră costul produsului care se vinde si iese imediat la

vănzare, soldul magazinului virtual fiind mereu zero.

2.1.5 Contabilitatea imobilizărilor

Imobilizările sunt tratate de clasa 2 şi se împart in necorporale şi corporale. O

imobilizare necorporală e un activ nemonetar identificabil fără substanţă fizică.2 Aceste active

2 Felicia Ineovan, Leonora Caciuc, Diana Dumitrescu, Contabilitate aprofundată, Ed. Mirton, Timişoara, 2013, pag 8








15

sunt inregistrate în cazul achiziţiei directe, la costul de achiziţie şi la valoarea justă, în cazul

achiziţiei unei întreprinderi. Imobilizările necorporale mai pot intra in gestiune din donaţii, la

valoarea justă, sau din producţie proprie. Pentru a aprecia o imobilizare generată intern,

procesul de creare se imparte in faza de cercetare şi faza de dezvoltare, urmând sa fie

încorporate în costul activului doar cheltuielile din faza de dezvolatre.

Evaluarea imobilizărilor necorporale se face la valoarea de intrare minus amortizare şi

alte pierderi sau la valoarea reevaluată, care reprezintă valoarea de piaţă.

Imobilizarile corporale sunt active deţinute pentru a fi utilizate în activitatea de

comerţ, producţie, prestări de servicii, pentru a fi date cu chirie sau în scopuri adminisrative.

La intrare sunt înregistrate în contabilitate la costul de achiziţie, cost de producţie sau la

valoarea din contractul de leasing. La reevaluare imobilizările corporale sunt înregistrate în

bilanţ la cost de achiziţie fără amortizarea cumulată şi eventualele pierderi din depreciere. Un

alt ratament contabil

prevede ca acestea să fie evaluate în bilanţ la valoarea justă fără amortizarea cumulată şi

pierderi din depreciere. Ca şi recomandare, clădirile trebuie evaluate o dată la 3 ani, alfel

impozitul pe clădire creste de 10 ori mai mult decăt cel normal.

Începând cu data de 1 iulie 2013 valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe este de

2500 lei. Terenurile, clădirile, şi mijloacele de transport trebuie declarate în 30 de zile la

primăria aparţinătoare în caz de vânzare sau achiziţionare. Cartea Funciară cuprinde evidenţa

tuturor imobilelor.

Imobilizările intră în gestiune pe baza procesului verbal de intrare în gestiune. Ele

încep să se amortizeze dupa ce au fost puse în funcţiune. Există mai multe metode de








16

amortizare: liniară, degresivă, accelerată. Ca şi excepţie, terenurile nu se amortizează. Atunci

cănd vorbim de amortizare trebuie să ştim ca există pentru fiecare mijloc un interval legal

pentru durata de utilizare normală, utilizată în calculul amortizării.

Imobilizările ies din gestiune cănd sunt văndute, donate, casate, pe baza procesului

verbal de scoatere din funcţiune, atunci cant activele nu mai generează beneficii economice.

2.1.6 Contabilitatea decontărilor cu personalul

Entităţile sunt obligate prin lege să plătească munca prestată de salariaţi. Atunci cănd

există un post vacant sau când are loc o angajare, este nevoie de o adresare la şomaj. Pentru a

putea fi angalată, persoana trebuie să deţină toate actele necesare înainte de întocmirea

contractului de muncă. Prima zi de lucru este cea următoare datei contractului de muncă.

Înainte ca persoana să înceapă lucrul, este nevoie de o înregistrare la REVISAL, solicitată de

la ITM. De asemenea atunci când se angajează primul om trebuie modificat la finanţe

vectorul fiscal, bifând că avem salariaţi şi că suntem plătitori ai contribuţilor la asigurări

sociale, asigurări sociale de sănatate, fondul de şomaj. Fiecare obligaţie de plată se declară şi

plăteşte până în data de 25 a lunii următoare.

Statul de salarii este documentul utilizat la calculul drepturilor băneşti cuvenite

salariaţilor, precum şi a contribuţiilor şi a altor sume datorate. De asemenea este documentul

justificativ ce stă la baza înregistrării în contabilitate. Se întocmeşte în 2 exemplare şi circulă

la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata

(exemplarul 1), la








17

compartimentul financiar – contabil (exemplarul 1) şi la compartimentul care a întocmit

statele de salarii (exemplarul 2). Serveşte la acordarea vizei atunci când se solicită plata

salariilor neridicate. Se arhivează la compartimentul financiar – contabil, separat de celelalte

acte justificative de plăţi (exemplarul 1) şi la compartimentul care a întocmit statele de salarii

(exemplarul 2).

Imozitul pe salarii se calculează in felul următor:

Bază de impozitare= Salar de încadrare + Sporuri + Avantaje – Contribuţii – Deducere

personală – Cotizaţie sindicală – Contribuţia la fondul de pensii private;

Impozitul pe salar= 16% * Bază de impozitare;

Contribuţiile se calculează în felul următor:

-contrbuţia la asigurări sociale- 10,5% din (Salar de încadrare+Sporuri+Avantaje)

-contribuţia la asigurări sociale de sănătate- 5,5% din (Salar de încadrare+Sporuri+Avantaje)

-contribuţia la fondul de şomaj- 0,5% din (Salar de încadrare+Sporuri+Avantaje)

Deducerea personală (doar pentru persoanele care au venituri mai mici de 250 de lei)

-dacă Salar de încadrare+Sporuri+Avantaje <= 1.000 lei atunci deducerea personală pentru

· zero personae în întreţinere- 250 lei

· 1 peroană în întreţinere- 350 lei

· 2 persoane în întreţinere- 450 lei

· 3 persoane în întreţinere- 550 lei

· 4+ personae în întreţinere- 650 lei

-dacă 1.000 lei < Salar de încadrare+Sporuri+Avantaje <= 3.000 lei atunci deducerea

personală este= deducerea personală * (1 - Salar de încadrare+Sporuri+Avantaje−1.000

2.000)








18

-dacă Salar de încadrare+Sporuri+Avantaje > 3.000 lei, deducerea personală este zero.

Venitul net= Salar de încadrare + Sporuri + Avantaje - Impozit

Dacă persoana are două locuri de muncă, el are dreptul la deducere doar la locul de

muncă de bază.

În contabilitate salarile se inregistrează după următorul model:

- Înregistrare salar brut 641=421

- Înregistrate contribuţii 421= %

444. Impozit pe salar

4312. CAS

4314. CASS

4372. CFŞ

- Plata salarilor 421=5311

2.1.7 Conabilitatea decontărilor cu clenţii şi furnizorii

Decontările cu clenţii şi furnizorii au în vedere relaţii comerciale ce se concretizează în

- Apariţia şi stingerea drepturilor de creanţă (creanţele)

- Apariţia şi stingerea angajamentelor de plată (datoriile)

Contabilitatea decontărilor comerciale (furnizori-clienţi) cuprinde:

- Relaţii de decontare privind obligaţile faţă de furnizori şi plata acestora, precum şi creanţe

faţă de furnizorii în anumite situaţii. (Grupa 40 Furnizori şi conturi asimilate)








19

- Relaţii de decontare privind drepturile de creanţă faţă de clienţi şi încasarea acestora, precum

şi datorii faţă de clienţi în anumite situaţii.(Grupa 41 Clienţi şi conturi asimilate)

Contabilitatea decontărilor comerciale se diferenţiază în funcţie de natura creditelor şi de

documentele care stau la baza înregistrării lor. Astfel, avem ordine de plată, cecuri, chitanţe,

cambii, bilete la ordin.

Dacă până la închiderea exerciţiului nu se întocmesc facturi şi există doar avize de

expediţie, e necesară evidenţierea distinctă a TVA-ului, prin 4428. TVA neexigibilă. Dacă

clientul oferă furnizorului un avans, atunci clentul devine un creditor al furnizorului, astfle el

va înregistra

o datorie faţă de client ct 419 Clienţi creditori. În această situaţie clientul va înregistra o

creanţă faă de furnizor în ct. 409 Furnizori debitori.

În relaţile dintre clienţi şi furnizori pot apărea reduceri comerciale:

-rabaturi: reduceri oferite datorită defectelor de calitate;

-remize: reduceri ce au la bază volumul tranzacţiei;

-risturnuri: sunt reducesi negociate cu cumpărătorul.

Toate acestea influenţează preţul de achiziţie pe cănd reducerile financiare, numite

sconturi, primite pentru plata anticipată a facturilor, sunt înregistrate ca venituri financiare

(ct.709) obţinute de la furnizori in momentul achitării datoriei.

2.1.8 Contabilitatea taxei pe valoare adăugată

Documentele care ajută evidenţierea acesteia sunt jurnalele de vânzări si cumparări.

Informaţile din aceste documente servesc la realizarea decontului de TVA. Declaraţia de TVA








20

are la bază decontul de TVA care se completează de persoanele impozabile înregistrate în

scopuri de TVA conform art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Formularul

(300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se depune lunar sau trimestrial la organul fiscal

competent.

Conabilizarea TVA-ului se face cu ajutorul contului 442. Taxa pe valoare adăugată:

4423. TVA de plată

4424. TVA de recuperat

4426. TVA deductibilă

4427. TVA colectată

4428. TVA neexigibil

Contractele de inchiriere sunt fără TVA, dar, dacă avem notificare de la finanţe, atunci

putem factura cu TVA, aceasta fiind scutită fără drept de deducere.

În august 2012, guvernul României a adoptat OG15/2012 prin care persoane impozabile,

ce sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art.153 și au sediul activității economice în

România conform art.125^1 alin.2 lit.a, ce, în anul calendaristic precedent, au realizat o cifră

de afaceri mai mică de 2.250.000 lei, aplică TVA la încasare (această sumă fiind plafonul

până la care se aplică acest sistem de TVA la încasare). Acest TVA la încasare si tine cu

ajutorul ct.4428 TVA neexigibil.

Regula: TVA aferent facturilor primite

BENEFICIAR FURNIZOR EXIGIBILITATEA

Aplică TVA la încasare Aplică TVA la încasare TVA se deduce la plata

facturii

Aplică TVA la încasare NU aplica TVA la încasare TVA se deduce la plata facturii








21

NU aplica TVA la încasare Aplică TVA la încasare TVA se deduce la plata facturii

NU aplica TVA la încasare NU aplica TVA la încasare TVA se deduce la data facturii

Regula: TVA aferent facturilor emise

BENEFICIAR FURNIZOR EXIGIBILITATEA

Aplică TVA la încasare Aplică TVA la încasare TVA se colectează la încasare

Aplică TVA la încasare NU aplica TVA la încasare TVA se colectează la încasare

NU aplica TVA la încasare Aplica TVA la încasare TVA se colectează la data facturii

NU aplica TVA la încasare NU aplica TVA la încasare TVA se colectează la data facturii

Pe lângă acestea, daca am vândut, şi nu am încasat in decurs de 90 de zile, TVA neexigibil se

transformă în TVA colectat (ct. 4427)

Fenomenul de taxare inversă apare în cazul deşeurilor si materialului lemnos

neprelucrat. Astflel, cel care cumpăra astfel de material îşi înscrie TVA-ul pe facture primită,

si înregistrează in contabilitate 4426=4427. De asemenea, acest fenomen apare în cazul

achiziţiei intracomunitare dacă sunt respectate următoarele condiţii:

- Companiile sunt plătitoare de TVA

- Companiile sunt înscrise la Registrul Operatorilor Intracomunitari-se poate verifica pe VIES

- Există o factură valabilă pentru ambele ţări şi există dovada transportului, cu confirmarea

recepţiei.

2.1.9 Contabilitatea operaţiunilor de capital

Operaţiunile legate de capital privesc constituirea capitalului, contractare de

împrumuturi bancare, obligatare şi acordare de împrumuturi, determinarea rezultatului,








22

repartizarea la rezerve a rezultatului, majorare sau diminuare de capital. Principalele conturi

din clasa I ajută la inregistrarea acestor operatiuni:

101. Capital

104. Prime de capital

105. Rezerve din reevaluare

106. Rezerve

109. Acţiuni proprii

117. Rezultatul reportat

121. Rezultatul exerciţiului

161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

162. Credite bacare pe termen lung

Majorările de capial social se efectuează prin emitere de noi acţiuni sau aport

suplimentar de noi părţi sociale, înglobarea în capital a unor părţi din capitalul propriu de

regulă rezervele, sau transformarea unor angajamente financiare în acţiuni. Majorările apar şi

în cazul fziunilor prin absorbţie la societatea absorbantă.

Reducerea capitalului social apare în cazul în care întreprinderea are rezultate

extraordinare şi mai ales resurse de lichidităţi şi decide să nu mai blocheze capitalul adus de

acţionari cu să îl ramburseze sau în cazul în care firma are pierderi ce nu le mai poate

recupera iar capitalul nu mai reflectă active certe.

Leasingul operaţional este un contract operaţional încheiat între locator şi locatar, prin

care se transferă utilizatorului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate, mai puţin riscul

de valorificare al bunului, la valoarea reziduală. Această variantă oferă utilizatorului servicii








23

de întreţinere şi service. Locatorul este cel care calculează şi evidenţiază amortizarea activului

specific pe care l-a inchiriat3.Acest tip de contract poate conţine o clauză de anulare.

Leasingul financiar este un contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una din

următoarele condiţii:

-prevede expres transferul dreptului de proprietate

-utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului

-perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă

-valoarea totală a ratelor de leasing este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a

bunului.

Acest tip de contract nu oferă servicii de întreţinere şi nu poate fi reziliat, decâ dacă

utilizatorul nu îşi respectă obligaţiile asumate.

Leas-back-ul este o tranzacţie prin care proprietarul unui bun îl cedează unui terţ

penru a-l prelua imediat de la acesta în regim de leasing.

2.1.10 Contabilitatea Cheltuielilor

Cheltuielile se regăsesc in clasa 6. Cheltuielile reprezintă diminuări de avantaje

economice care apar în procesul de desfăşurare al activităţii economico financiare. Spre

3 Carmen Corduneanu, Aurora Murgea, Gestiunea Financiară a întreprinderii, Ed. Mirton, Timişoara, 2009, pag 92








24

deosebire de consumuri cheltuielile nu se include în costul produselor fabricate, ci se reflectă

în ct. 121, scăzându-se mai apoi din venituri, rezultatul reprezentând profitul perioadei.

Cheltuielile se efectuează la întreprinderile care desfăşoară toate tipurile

de activităţi. În funcţie de direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în trei grupe:

1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale.

2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale.

3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.

2.2 Activităţi realizate

Acivităţile de practică au fost legate de înţelegerea şi interpretarea informaţilor

primate, acestea regăsindu-se în jurnalul de practică, totodată înţelegerea înregistrărilor

contabile în SAGA. Înregistrările contabile reazate şi documentele aferente sunt prezentate în

anexe.

3.CONCLUZII ŞI PROPUNERI








25

3.1 Aprecieri prin prisma rezultatelor învăţării atinse ca urmare a activităţii desfăşurate

pe perioada practicii

Programul de practică mi-afost foarte util. Am înţeles cat de imporant este să ştii

practic ce înseamnă contabilitatea şi că există o legătură între ceea ce învăţ la scoală şi ce se

cere la un post de contabil. Am învăţat lucruri noi şi am văzut cum se aplică teoria din şcoală.

3.2 Avansarea unor propuneri de îmbunătăţire a activităţii unităţii de practică, din

perspectiva postului ocupat.

Activitatea unităţii de practică a fost una eficientă, bazată pe o bună colaborare, muncă în

echipă şi ajutor reciproc. Cu toate acestea, pentru a se îmbunătăţii activitatea de practică cred

ca ar fi bine să existe un număr mai mic de teme abordate astfel încât se se evite tratarea lor

superficială.

3.3 Evidenţierea contribuţiei stagiului de practică la dezvoltarea profesională/personală

Pentru mine stagiul de practică a însemnat o oportunitate de a descoperi ce este de

fapt contabilitatea, dincolo de teorie şi legi. Am văzut că un contabil, nu doar înregistrează

facturi într-un program ci ştie cum să interpreteze orice operaţiune, tranzacţie, pentru a o

înregistara în mod corect şi a face ordine în activitatea firmei. Astfel, mă simt câştigată pe

plan profesional şi








26

personal deoarece am avut tangeţe cu oameni bine pregătiţi gata să ne ajute şi să ne iniţieze în

domeniu.

Totodată, acest stagiu mă va ajuta atunci cănd îmi voi căuta un loc de muncă, sau o

altă firmă pentru a dobândi experienţă, deoarece sunt familiarizată cu mediul de lucru al

contabilităţii şi cunosc în mare cum se lucrează cu programele de contabilitate.

BIBLIOGRAFIE








27

1. Dorel Mates, Anda Iosif, Alin Dumitrescy, Felicia Ineovan, Dumitru Cotlet, Nicolae Bobitan,

Cristian Peres, Codruta Pavel, Carmen Imbrescu, Maria Moraru, Aura Domil, Bogdan Cotlet -

Contabilitate finaciara – Editura Mirton, 2011

2. Felicia Ineovan, Leonora Caciuc, Diana Dumitrescu – Contabilitate aprofundata – Editura

Mirton, 2013

3. Ion Peres, Dorel Mates, Cristian Peres, Aura Domil, Leonora Caciuc, Carmen Imbrescu, Alin

Dumitrescu, Anda Iosif, Maria Moraru, Bogdan Cotlet – Bazele contabilitatii – Editura

Mirton, 2011

4. Legea societatilor nr.31/1990

5. Codul fiscal

6. Codul de procedura fiscala

7. Corina Grosu, Alina Almăşan - Contabilitate de gestiune - Editura Mirton, 2008

8. Rodica Blidişel - Contabilitatea instituţiilor publice - Editura Mirton

9. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și normele aferente aprobate prin H.G: 44/2004 – cu

modificările ulterioare.








28

10. Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată, cu modificările ulterioare.

11. OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene, cu modificările ulterioare.

12. OMFP nr. 2869/2010 pentru modificarea si completarea unor reglementari contabile








29

5.ANEXE

5.1. F i ş a d i s c i p l i n e i1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior

Universitatea de Vest din Timisoara

1.2 Facultatea Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor

1.3 Departamentul Contabilitate si audit1.4 Domeniul de studii Contabilitate1.5 Ciclul de studii Licenţă1.6 Programul de studii/Calificarea

Contabilitate si informatica de gestiune








30

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PRACTICĂ2.2 Titularul activităţilor de curs / Responsabil practică proiect PRACTeam

Conf. dr. PRADA Sorin Ioan

2.3 Titularul lucrărilor practice/ Responsabil practică proiect PRACTeam

Conf. dr. PRADA Sorin Ioan

2.4 Anul de studiu

II

2.5 Semestrul

IV 2.6 Tipul de evaluare

Cv 2.7 Regimul disciplinei

I








31

(I) Impusă; (O) Opțională; (F) Facultativă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână

- din care: 3.2 curs

- 3.3 seminar/laborator

-

3.4 Total ore din planul de învăţământ

90 din care: 3.5 curs

- 3.6 seminar/laborator

90

Distribuţia fondului de timp ore oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 3Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

3

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7Tutoriat 7Examinări 1Alte activităţi 33.7 Total ore studiu individual

90

3.9 Total ore pe semestru

90

3.10 Numărul de credite

3








32

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competenţe








33

5. Condiţii (acolo unde este cazul)5.1. de desfăşurare a cursului5.2. de desfăşurare a lucrărilor practice

Practica se va desfăşura în cadrul unei organizaţii gazdă care desfăşoară activităţi din domeniul de studii pe baza unei Convenţii de practică.








34

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

Identificarea și înregistrarea operațiunilor economice în contabilitatea entității/organizațieiUtilizarea resurselor informatice în domeniul financiar-contabilPrelucrarea informațiilor în vederea întocmirii de rapoarte financiar-contabile și/sau fiscaleDeterminarea și interpretarea indicatorilor economici-financiari

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei








35

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei

Stagiul de practică desfăşurat de către studenţi în departamentele financiar-contabile ale organizaţiilor (unităţi de practică) urmăreşte cunoaşterea şi înţelegerea aprofundată a organizării activității contabile.

7.2 Obiectivele specifice Practica de specialitate în domeniul „Contabilitate” vizează însuşirea de către studenţi a modului de organizare şi efectuare a lucrărilor de contabilitate în entităţile economice.Se urmăreşte posibilitatea aprofundării cunoştinţelor teoretice acumulate pe parcursul a doi ani de studii, analizând pe baza documentelor justificative operaţiunile de culegere, prelucrare, prezentare, utilizare şi stocare a informaţiei financiar-contabile.Practica de specialitate are ca obiectiv formarea unei gândiri complexe, coerente şi critice referitoare la activitatea financiar contabilă desfăşurată în cadrul entităţilor economice.

8. ConţinuturiLucrări practice (P) Metode de predare Observaţii1. Contabilitate financiarăcunoaşterea unităţii economice şi a formei de contabilitate utilizate în activitatea compartimentului financiar-contabil (modul de organizare a unităţii economice, organizarea compartimentului financiar-contabil şi legăturile informaţionale ale acestuia cu celelalte compartimente, programele informatice utilizate

Activitate individualăDescoperirea (prin documentare, dirijată, analogică)Studiul individual








36

în activitatea financiar-contabilă a întreprinderii);contabilitatea imobilizărilor – utilizarea unor documente justificative specifice operaţiunilor privind intrarea şi ieşirea imobilizărilor; organizarea evidenţei analitice a imobilizărilor; recunoaşterea şi evaluarea activelor imobilizate în situaţiile financiare anuale;


contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie - utilizarea documentelor justificative specifice operaţiunilor privind intrarea şi ieşirea activelor de natura stocurilor, precum şi a documentelor privind evidenţa operativă a stocurilor; organizarea contabilităţii sintetice şi analitice a materialelor, mărfurilor, ambalajelor, produselor şi semifabricatelor, la nivelul unităţii economice, după caz; recunoaşterea şi evaluarea activelor circulante de natura stocurilor;


contabilitatea operaţiilor de trezorerie – utilizarea documentelor justificative specifice operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar şi prin conturile de disponibil la bancă;









37

creditarea activităţii curente;contabilitatea creanţelor şi datoriilor – cunoaşterea sistemului de documente justificative utilizate pentru constituirea şi decontarea creanţelor şi datoriilor entităţii economice; organizarea contabilităţii analitice a datoriilor şi creanţelor; evaluarea creanţelor şi datoriilor exprimate în valută;


contabilitatea salariilor şi a altor drepturi cuvenite personalului – utilizarea sistemului de documente privind determinarea timpului de lucru, precum şi de calcul a drepturilor cuvenite salariaţilor; calculul şi contabilitatea principalelor drepturi băneşti cuvenite personalului, a reţinerilor din salarii, calculul şi contabilitatea contribuţiilor datorate organismelor de asigurări şi protecţie socială;


contabilitatea rezultatului exerciţiului - determinarea rezultatului exerciţiului,


contabilitatea operaţiunilor specifice capitalului propriu – constituirea şi utilizarea rezervelor (legale, statutare, alte

Activitate individualăDescoperirea (prin documentare, dirijată, analogică)








38

rezerve, rezerve din reevaluare), repartizarea rezultatului reportat, corectarea erorilor contabile etc.;

Studiul individual

lucrări contabile de închidere a exerciţiului financiar-contabil - desfăşurarea inventarierii activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, valorificarea rezultatului inventarierii întocmirea balanţei de verificare care va sta la baza întocmirii situaţiilor financiare anuale.


întocmirea situaţiilor financiare anuale


2. Contabilitate de gestiunecunoaşterea structurii organizatorice a întreprinderii;


studiul fluxului tehnologic şi a tipului de producţie (sau de activităţi), înregistrarea şi controlul cheltuielilor de exploatare din perspectiva calculaţiei costurilor;


studiul sistemului de calculaţie utilizat de entitate şi a obiectului calculaţiei costurilor,









39

evidenţierea preluării cheltuielilor de exploatare din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune pentru calculaţia costurilor;


cunoaşterea modului de determinare şi decontare a costurilor activităţilor auxiliare;


studiul procedurilor de repartizare a costurilor indirecte;


evidenţierea modului de determinare şi evaluare a producţiei neterminate;


cunoaşterea modului de organizare a evidenţei primare privind producţia obţinută;


cunoaşterea procedeelor de determinare a costurilor efective totale şi unitare ale produselor, lucrărilor, serviciilor sau activităţilor.


3. Contabilitatea instituţiilor publicecunoaşterea instituţiei publice şi a formei de contabilitate utilizate în

Activitate individualăDescoperirea (prin








40

activitatea compartimentului financiar-contabil (modul de organizare a unităţii economice, organizarea compartimentului financiar-contabil şi legăturile informaţionale ale acestuia cu celelalte compartimente, programele informatice utilizate în activitatea financiar-contabilă a instituţiei publice);

documentare, dirijată, analogică)Studiul individual

contabilitatea constituirii şi utilizării activelor fixe - particularităţi privind activele fixe în instituţiile publice; delimitarea fiecărei categorii, a fiecărui obiect de active fixe şi a valorii lor, modificările survenite în structura şi deprecierea acestora; deprecierea în timp a activelor fixe şi a recuperării prin amortizare şi ajustări de valoare; stabilirea aportului activelor fixe la venituri şi la rezultate ca urmare a gestionării şi valorificării prin cesiune şi concesionare;


contabilitatea stocurilor - particularităţi privind contabilitatea stocurilor în instituţiile publice; urmărirea utilizării raţionale a mijloacelor materiale achiziţionate; delimitarea cheltuielilor de transport şi aprovizionare;









41

înregistrarea şi controlul valorificării stocurilor; evaluarea credibilă a stocurilor şi determinarea influenţelor asupra rezultatului prin promovarea consecventă a principiilor prudenţei, permanenţei metodelor şi continuităţii activităţii;contabilitatea terţilor - particularităţi privind taxa pe valoare adăugată în instituţiile publice; contabilitatea remunerării personalului şi relaţiile cu organismele de asigurări şi protecţie socială; contabilitatea relaţiilor cu bugetul statului şi bugetele fondurilor speciale;


contabilitatea trezoreriei - încasări şi plăţi în numerar şi din conturile de disponibil la trezoreria statului; acordarea şi justificarea avansului spre decontare în instituţiile publice; depuneri de numerar la trezoreria statului; încasări şi plăţi prin virament; relaţia instituţiilor publice cu trezoreria statului; evidenţierea creanţelor bugetare;


contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatului exerciţiului - diferenţieri între plăţi nete de casă şi cheltuieli efective; contabilitatea finanţării instituţiilor publice; bugetul şi procesul bugetar; legătura dintre









42

buget şi contabilitatea financiară aplicabilă instituţiilor publice; angajarea, lichidarea, ordonanţarea plata cheltuielilor în instituţiile publice;contabilitatea Trezoreriei Statului - derularea operaţiunilor prin contul unic; operaţiuni legate de certificatele de trezorerie; încasări şi plăţi în / din contul de disponibil; închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli prin excedent / deficit bugetar.


Bibliografie1. D.Mateş (coord.), Contabilitate financiară, Editura Mirton, 20112. C.Grosu, A.Almăşan, Contabilitate de gestiune, Editura Mirton, 20083. R.Blidişel, Contabilitatea instituţiilor publice, Editura Mirton4. OMFP 3055 / 2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene, Monitorul Oficial nr. 766 bis / 2009, cu modificările şi completările ulterioare5. OMFP 3512 / 2008 privind documentele financiar contabile, Monitorul Oficial nr. 870 bis /

2008, cu modificările şi completările ulterioare6. OMFP 1917 / 2005, privind normele metodologice de organizare şi conducere a contabilităţii

instituţiilor publice, planul de conturi pentru instituţii publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, modificat prin OMFP 2169 / 2009








43

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu cele ale disciplinelor similare predate la programe de studii de licenţă de la facultăţi de profil din ţară şi străinătate. În cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale şi cu angajatorii, aceştia au fost consultaţi cu privire la conţinutul disciplinei, astfel încât competenţele dobândite de absolvenţii acestei specializări să răspundă cerinţelor pieţei muncii.Conţinutul disciplinei este corelat cu aşteptările angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului, consultaţi în cadrul unor Workshop-uri sau Mese rotunde special dedicate organizate în cadrul proiectului Practica studenţilor economişti. Parteneriat inter-regional pe piaţa muncii între universităţi şi mediul de afaceri (PRACTeam), co-finanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Contract: POSDRU/90/2.1/S/64150, Beneficiar: Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Economice; Parteneri: Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor şi Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică; Perioada de implementare: 01.10.2010 – 31.09.2013, manager de proiect: Prof. univ. dr. ec. Anca Dodescu; Web: www.practeam.ro, după cum urmează:

1. Workshop “Identificarea nevoilor cu privire la stagiile de pregătire practică pentru studenţii economişti” – 25 februarie 2012;

2. Workshop “Tranziţia de la şcoală la viaţa activă” – 26 mai 2012, Oradea;3. Masă rotundă „Experienţe şi bune practici PRACTeam” - 27 iulie 2012, Oradea.








44

10. EvaluareTip activitate

10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.8 Lucrări practice (P)

1. Evaluarea raportului de practică şi a jurnalului de practică Se evaluează dosarul de practică prezentat de student, funcţie de conţinutul tematic al Fişei de disciplină Practică;

Cerinţe minime pentru nota 5Realizarea raportului şi a jurnalului de practică în forma şi structura dorită; relevanţă satisfăcătaore a problemelor descrise în documente pentru domeniul de licenţă Economie şi Afaceri Internaţionale Management

Cerinţe pentru nota 10Expunerea coerentă a temei şi corelaţia integrală cu cerinţele de întocmire, utilizând un limbaj de specialitate adecvatAnaliza critică a aspectelor prezentate în cele două documenteIdentificarea de soluţii la problemele identificate în cadrul organizaţiilorImplicarea în procese comunicaţionale şi organizatorice în echipa de lucru

2. Evaluarea de către tutore

Lucrare scrisă

Verificare pe parcurs

Răspunsuri la întrebări

50%

25%

25%








45

Se evaluează conţinutul dosarului de practică, funcţie de modul în care au fost elaborate materialele rezultate în urma documentării efectuată de student în unitatea bază de practică; Se evaluează abilităţile studentului practicant de a lucra în echipă, de a respecta programul de lucru şi termenele de elaborare a diferitelor materiale, spiritul de iniţiativă.Cerinţe minime pentru nota 5Prezenţa la activităţile din fişa disciplinei.Îndeplinirea sarcinilor repartizate de tutorele de practică.Atitudine şi comportament în conformitate cu normele interne ale organizaţiei de practică.

Cerinţe pentru nota 10Prezentă sistematică, activă şi creativă în realizarea sarcinilor aferente perioadei de practică

3.Evaluarea la colocviu Se evaluează modul în care studentul prezintă şi cunoaşte conţinutul dosarului de practică; Se evaluează modul în care studentul răspunde la întrebările privind activitatea desfăşurată în cadrul unităţii bază de practică.Cerinţe minime pentru nota 5Cunoaşterea elementelor de bază din








46

dosarul de practică;Răspunsul corect la minim 1 (una) întrebare adresată în decursul colocviului

Cerinţe pentru nota 10Descrierea şi argumentarea soluţiior propuse pentru problemele identificateRăspunsul corect la toate întrebările adresate în decursul colocviului

10.9 Standard minim de performanţă Parcurgerea stagiului de practică în organizaţia gazdă Elaborarea raportului de practică şi a jurnalului de practică Evaluarea cu nota minimă 5 pe toate cele trei componente.








47

5.2 Prezentarea punctelor tari şi a punctelor slabe a stagiului de practică desfăşurat

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-personal bine pregatit;

-prezentarea informaţilor într-un mod

interactiv, cu exemple din viaţa reală;

-posibilitatea exprimării şi punerii de

întrebări;

-mediu prietenos.

-timp alocat de entitate studentului în

practică;

-timpul alocat parcurgerii etapelor necesare

raportului de practică şi întocmirii de

documente.








48








49

Date post:	29-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	naomi-mirauta
View:	96 times
Download:	6 times

RAPORT de practica conabilitate

Documents