Date post: | 10-Jul-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | maricicaagachi |
View: | 64 times |
Download: | 0 times |
1.Organizarea contabilității în cadrul entității
Conform politicii de contabilitate responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea
contabilităţii o poartă conducătorul întreprinderii, care creează condiţiile necesare pentru
organizarea corectă a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea oportună a rapoartelor, asigură
îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile şi serviciile cu profil contabil a cerinţelor
contabilului – şef privind întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiei necesare pentru
ţinerea evidenţei şi completarea rapoartelor financiare.
Luînd în considerație că BC Eurocreditbank SA are ca angajați cca 300 de personae este
nevoie de un sistem de organe care au o ierarhie și mențin eficient activitea băncii. Pentru
aceasta a fost elaborat Codul de Guvernare Corporativă al BC Eurocreditbank SA (proces
verbal nr.1 din 12.04.2012)(anexa1).
Din perspectiva industriei bancare ,sub notiunea guvernare corporativa se întelege un
ansamblu de relații între conducerea de vîrf a Băncii,Consiliul de Administrație al Băncii,
acționarii săi și alte persoane afeliate. . Guvernare corporativă, de asemenea, prevede structura
prin intermediul căreia sunt stabilite obiectivele Băncii şi determinate mijloacele de realizare a
obiectivelor în cauză şi monitorizare a performanţei. Guvernarea corporativă eficientă trebuie să
asigure motivaţii adecvate ca Consiliul de Administraţie şi conducerea de vârf a Băncii să
urmărească obiectivele ce sunt în interesul Băncii şi acţionarilor săi şi ar facilita monitorizarea
eficientă.
Ceea ce ține nemijlocit de organul executiv și contabilul-șef putem observăm în
Structura BC Eurcreditbank SA (organigrama, proces verbal nr 8 din 04.05.2015)(anexa2) și
Informația cu privire la membrii consiliului, organului executiv și contabilul-șef a BC
Eurocreditbnk SA pentru trimestrul I aul 2015(anexa3).În virf se afla Președintele
comitetului de conducere apoi Vice-Președintele comitetului de conducere apoi Contabilul-șef și
subalternii acestuia care sunt în departamentul Direcția Contabilitate.
Direcția contabilitate cuprinde cîteva secții:
Secția Contabilitate Internă
Secția Contabilitate operțională și Controling
Secția Tezaur
Toate aceste secții și contabilul-șef se subordonează unui document numit Politicile contabile
ale BC Eurocreditbank SA pentru anul 2015 elaborate conform SIRF (Aprobat de Consiliul
de administrație a BC Eurocreditbank SA proces verbal nr.3 din 20.02.20150)(anexa4).
Politicile contabile au ca scop stabilirea convenţiilor şi principiilor fundamentale de
evidenţă contabilă, metodelor şi regulilor acceptate şi aplicate în anul financiar la reflectarea
activelor, pasivelor, veniturilor şi cheltuirilor precum şi dezvăluirea criteriilor de recunoaştere şi
evaluare a stocurilor şi elementelor din situaţiile financiare.
Politicile contabile a Băncii au fost elaborate în baza Standardelor Internaţionale de
Contabilitate şi Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF) emise de Consiliul
pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.
Politicile contabile sînt elaborate in corespundere cu convenţiile fundamentale ale
contabilităţii:
continuitatea activităţii, potrivit căreia se presupune că Banca îşi continuă în
mod normal activitatea într-un viitor previzibil;
permanenţa metodelor de contabilitate, care conduce la continuitatea aplicării
regulilor şi normelor privind evaluarea, înregistrarea în evidenţa contabilă şi
prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurînd comparabilitatea
în timp a informaţiilor contabile;
specializarea exerciţiilor, veniturile si cheltuielile se constată in perioada in care
s-au produs.
principiul contabilităţii de angajamente, care presupune recunoaşterea
tranzacţiilor şi evenimentelor atunci cînd apar (nu pe măsura ce numerarul sau
echivalentele de numerar sunt încasate sau plătite), înregistrarea în evidenţa
contabilă şi raportarea în situaţiile financiare la perioadele la care se referă;
principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuie
să fie evaluate şi înregistrate în evidenţa contabilă separat, nefiind admisă
compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi între
veniturile şi cheltuielile din contul de profit şi pierderi;
prudenţa, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a
veniturilor, respectiv supraevaluarea datoriilor şi cheltuielilor, ţinînd cont de
deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii
exerciţiului financiar curent sau anterior;
prevalenţei economicului asupra juridicului, potrivit căruia tranzacţiile şi
evenimentile se prezintă în conformitate cu conţinuitul şi realitatea economică şi
nu numai cu forma lor juridică.
2.Contbilitatea imobilizări necorporale
Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara suport material si detinut
pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat
tertilor sau pentru scopuri administrative.
Contul 1631 Imobilizări necorporale ,cont de activ, este destinat pentru evidenţa
existenţei, procurării, ieşirii şi altor mişcări ale imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul
băncii.
În debitul contului se înregistrează valoarea de intrare sau valoarea reevaluată a
imobilizărilor necorporale procurate de la terţi şi create de bancă.
În creditul contului se înregistrează:
- vînzarea imobilizărilor necorporale;
- casarea valorii imobilizărilor necorporale ieşite (vînzări, deteriorări, furturi, etc.);
- casarea valorii imobilizărilor necorporale transmise cu titlu gratuit;
- reducerea valorii imobilizărilor necorporale în cazul deprecierii acestora.
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în
proprietatea băncii.
Amortizarea imobilizărilor necorporale se reflectă în contul 1691 Contra-cont
Amortizarea imobilizărilor necorporale , contul 1691 este destinat pentru evidenţa amortizării
calculate la imobilizările necorporale.
În creditul contului se înregistrează:
- suma amortizării calculate lunar la imobilizările necorporale;
- recalcularea sumei amortizării calculate la momentul reevaluării valorii imobilizărilor
necorporale.
În debitul contului se înregistrează trecerea la scăderi a sumei amortizării calculate a
activelor scoase din uz (scoaterea din exploatare, vînzarea, deteriorarea etc.).
Soldul contului este creditor şi reprezintă suma amortizării calculate la imobilizările
necorporale.
În cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de cercetare dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile, drepturile si alte valori similare, programele
informatice;
- fondul comercial;
- alte imobilizari necorporale; si
- imobilizarile necorporale in curs de executie.
Imobilizarea necorporală se constată în cazul când:există certitudinea întemeiată că
Banca va obţine în urma utilizării lui un avantaj economic, imobilizarea necorporală fi evaluat cu
un grad înalt de certitudine;
Dacă condiţiile nominalizate nu se îndeplinesc, consumurile aferente procurării (creierii)
activului nematerial preconizat se constată ca cheltuieli ale perioadei. Se admite raportarea unor
astfel de consumuri la cheltuielile anticipate curente.
Licența(anexa5) este o imobilizare necorporala, în baza caruia activează o întreprindere,
în cazul dat Banca.Aici este descries genul de activitate : activitatea băncilor, integral, este
prescis termenul licenței în cazul dat nelimitat și desigur descries activitățile financiar posibile.
De asemenia la Camera Înregistrărilor de stat se predau actele adiționale cu privire la
modificările și completările înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice și operate în
statutul BC Eurocreditbank SA de ex :
Actul adițional nr.1(anexa6)- care prevede modificarile în statutul BC Eurocreditbank
SA, și se completează după cum urmează Punctul 6.1 din capitolul 6.Organele de
conducere ,și se expun în redacție nouă.
Actul adițional nr.2(anexa7)- care prevede modificarile în statutul BC Eurocreditbank
SA, și se completează după cum urmează Punctul 2.1 din capitolul 2. Operțiunile
Băncii,și se expun în redacție nouă.
Decizia privind înregistrarea modificărilor(anexa8)- Se înregistrează modificările în
statutul băncii ,aprobate de Adunarea Generala conform actului adițional.
Actul adițional nr.3(anexa9)- care prevede modificarile în statutul BC Eurocreditbank
SA, și se completează după cum urmează Punctul 3.1 din capitolul 3. Cpitalul și valorile
mobiliare ale băncii și se expun în redacție nouă.
3.Contabilitatea imobilizărilor corporale
Imobilizările corporale (contul 1600,cont de active, conform procedurii înregistrările
contabile a operațiunilor privind imobilizările contabile și stocurile de mărfuri și materiale
în BC Eurocreditbnk SA, anexa 10)- sunt activele care îmbracă o formă fizică naturală, au o
durată de funcţionare utilă mai mare de un an, se utilizează în activitatea întreprinderii sau se află
în procesul creării şi nu sînt destinate vînzării şi pentru care întreprinderea va obţine de la
utilizarea acestuia cu certitudine, un avantaj economic. La obiectul imobilizărilor corporale ale
băncii se referă terenurile, clădirile, edificiile, mobila, utilajele, mijloacele de transport şi alte
imobilizări corporale în proces de construcţie, primite în leasingul financiar şi mijloacele
destinate îmbunătăţirii mijloacelor arendate. Investiţiile capitale pentru îmbunătăţirea
imobilizărilor corporale arendate se înregistrează în această grupă. În grupa dată se reflectă
reducerile pentru pierderi din deprecierea (pierderea de valoare) imobilizărilor corporale.
Imobilizările corporale se divizează în uzurabile şi neuzurabile. Cele uzurabile sînt -
activele care au o durată de utilizare limitată, la care se calculează uzura. Uzura se calculează la
mijloacele fixe după mai multe metode.Cele neuzurabile sînt - activele care au o durată de
utilizare nelimitată sau se află în proces de creare. Acestea cuprind terenurile şi imobilizările
corporale în curs .
Constatarea imobilizărilor corporale are o deosebită importanţă în determinarea situaţiei
patrimoniale şi financiare a băncii. Conducerea băncii stabileşte politicile privind investiţiile
capitale procurarea sau crearea unui obiect:
Obiectul se consideră un element de imobilizări corporale dacă el:
are o formă materială şi poate funcţiona mai mult de un an;
se află în posesia băncii (este controlat de ea) pentru a fi utilizat în activitatea sa
sau la etapa de creare şi nu este destinat vânzării.
Aceste cerinţe sunt realizate dacă:
există o certitudine întemeiată că în urma utilizării acestora banca va obţine profit
economic;
valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.
Dacă aceste două condiţii nu pot fi satisfăcute, activul se consideră drept cheltuială a
perioadei de gestiune.Constatarea obiectelor achiziţionate sau create drept imobilizări corporale
pe termen lung înseamnă înregistrarea şi trecerea acestora la intrări în conturile respective de
bilanţ.
De exemplu se plătesc anticipat facturile pentru achiziţionarea imobilizărilor corporale
pe termen lung care nu necesită montaj (data intrării activului corespunde cu data punerii în
funcţiune):
cazul cînd furnizorul nu este clientul băncii
Dt -1803 „Debitori pe investiţii capitale"
Ct-1031 „Contul "Nostro" în BNM"
Ct -1032 „Conturi "Nostro" în bănci"
Uzura mijloacelor fixe este repartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe
în decursul duratei de funcţionare utilă.
Uzura morală a activelor - are loc odată cu schimbarea tehnologiei producţiei sau
perfecţionarea acesteia, modificarea cererii pieţii la produsele fabricate, serviciile prestate,
precum şi în urma restricţiilor juridice.
La calcularea uzurii activului se aplică metoda casării liniare -conduce la defalcări
uniforme pe toata durata de funcţionare utilă a activului. Casarea valorii amortizabile a activului
proporţional volumului produselor (serviciilor) prevede trecerea la consumuri şi cheltuieli a
sumei uzurii în funcţie de volumul produselor fabricate (serviciilor).Calculare uzurii a
imobilizărilor corporale la:
clădiri şi edificii:
Dt - 5683 „Cheltuieli aferente amortizări clădirilor şi edificiilor"
Ct -1683 „Contra cont Amortizarea clădirilor şi edificiilor"
mobilă şi utilaj:
Dt - 5684 „Cheltuieli aferente amortizări mobilei şi utilajului"
Ct -1684 „Contra cont Amortizarea mobilei şi utilajului"
mijloace de transport:
Dt - 5685 „Cheltuieli aferente amortizări mijloacelor de transport"
Ct -1685 „Contra cont Amortizarea mijloacelor de transport"
De asemenia se poate produce și ieşirea imobilizărilor corporale pe termen lung în
urma comercializării.
De exemplu comercializarea imobilizărilor corporale:
a)Scoaterea din uz a imobilizărilor corporale cu scopul comercializării
Dt -5922 „Cheltuieli de la scoaterea din uz a imobilizărilor corporale "
Ct -1601 „Terenuri de pământ"
Ct -1603 „Clădiri şi edificii"
Ct-1604 „Mobilă şi utilaj"
Ct-1605 „Mijloace de transport"
Ct-1609 „Alte imobilizări corporale "
b) Reflectarea în evidenţa contabilă a comercializării imobilizărilor corporale
Dt-1803 „Debitori pe investiţii capitale"
Dt-2805 „Decontări cu alte persoane fizice şi juridice"
Dt-1031 „Contul "Nostro" în BNM Dt-1032 „Conturi "Nostro" în bănci Dt-2224
„Conturi curente ale persoanelor juridice Dt-2225 „Conturi curente ale persoanelor
fizice Dt-2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice"
Dt-2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice"
Ct-4921 „Venituri din ieşirea investiţiilor"
La ieşirea mijloacelor fixe din motivul vînzării sau schimbului banca decontează
la cheltuielile activităţii de investiţii valoarea de bilanţ a obiectului ieşit, iar valoarea de
vînzare sau valoarea venală coordonată cu consumatorul şi/sau beneficiarul obiectului se
trece la veniturile activităţii de investiţii.
În anul 2014 valoarea contabilă a imobilizărilor corporale reprezintă 32 984 901
lei , acestă sumă reprezintă și valoarea contabilă a mijloacelor fixe.
4.Contabilitatea stocurilor
Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoriile de bunuri economice aflate la
dispoziţia întreprinderii destinate:
- pentru a fi consumate la prima lor utilizare;
- pentru a fi înregistrate ca producţie în curs de execuţie;
- pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie.
În activitatea bancară este contul 1660 Stocuri de materiale şi alte consumabile ,grupa
este destinată pentru evidenţa activelor de mică valoare şi scurtă durată din depozit predate în
folosinţă (conform cerinţelor Politicii de contabilitate a băncii pentru anul de gestiune), valorilor
nemonetare (pietrelor şi metalelor preţioase nemonetare) deţinute de bancă, pentru evidenţa
diferenţei dintre costul şi valoarea nominală a bancnotelor și monedelor jubiliare şi
comemorative , precum şi altor materiale şi consumabile. În grupa dată se reflectă şi mijloacele
rezervate pentru acoperirea reducerii valorii contabile a stocurilor.
1661 Active de mică valoare şi scurtă durată predate în folosinţă
1662 Valori nemonetare
1663 Alte stocuri de materiale şi consumabile
1664 Contra-cont Reduceri pentru pierderi din deprecierea stocurilor.
Contul 1664 este destinat pentru evidenţa mijloacelor rezervate pentru acoperirea
reducerii valorii contabile a stocurilor.
În creditul contului se înregistrează mijloacele rezervate pentru acoperirea reducerii valorii
contabile a stocurilor.
În debitul contului se înregistrează reluarea reducerii valorii contabile a stocurilor şi tuturor
pierderilor de stocuri.
Soldul contului este creditor şi reprezintă mijloacele rezervate pentru acoperirea reducerii
valorii contabile a stocurilor la data de raportare.
5.Cotabilitatea creanțelor și investițiilor financiare
Pe parcursul desfăşurării activităţii economice a întreprinderii se formează un sistem
complex şi variat de relaţii economice, care reprezintă raporturi juridice de natura relaţiilor de
credit, de schimb, de plată sau de decontare. Aceste relaţii se concretizează în drepturi de creanţă
asupra cumpărătorului şi clientului pentru produsele livrate sau serviciile prestate, în datorii faţă
de furnizori şi antreprenori pentru bunurile şi serviciile primite, dar încă neplătite, sau în relaţii
cu personalul privind datoriile salariate, relaţii cu bugetul de stat privind plata impozitelor şi
taxelor, relaţii cu părţile legate.
Creanţele constituie o parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte
persoane fizice şi juridice la scadenţa stabilită prin condiţiile ^contractului, cambiei sau ale
actelor normative.
Unul din principiile de bază ale contabilităţii creanţelor constă în faptul că operaţiile
economice legate de livrarea produselor, mărfurilor, executarea serviciilor se înregistrează în
contabilitate în baza documentelor comerciale şi de decontare justificative. Creanţele
întreprinderii se reflectă în contabilitate la valoarea lor nominală. Creanţele în valută străină se
înregistrează şi se reflectă în rapoartele financiare în valută naţională, la cursul de schimb valutar
existent la data apariţiei acestora şi reflectării în bilanţul contabil.
Investiţia este un activ deţinut de întreprinderea investitoare în scopul ameliorării
situaţiei sale financiare prin obţinerea veniturilor (dobânzilor, dividendelor, altor venituri).
La contabilizarea şi reflectarea investiţiilor în rapoartele financiare acestea se clasifică
după următoarele criterii:
a)pe feluri (după conţinutul economic);
b)pe direcţii de investire;
c)pe termene de deţinere.
In funcţie de conţinutul economic investiţiile se grupează în:
a) cote de participaţie;
b)titluri de valoare;
c)proprietate investiţională;
d)alte investiţii financiare.
Cota de participaţie reprezintă cota patrimoniului agentului economic, care aparţine
participantului. Ea se stabileşte în baza contractului de constituire a întreprinderii şi statutului
acesteia.
Titlurile de valoare sunt documente băneşti care certifică dreptul patrimonial al
proprietarului sau dreptul împrumutătorului faţă de emitentul acestora. Ele pot să existe sub
formă de documente de hârtie (materializate) sau sub formă de înregistrări în conturi
(dematerializate).
Titlurile de valoare cuprind acţiunile, obligaţiunile, titlurile de creanţe de stat,
certificatele bancare şi alte titluri de valoare.
Acţiunile reprezintă titluri de valoare sub formă de certificate sau înregistrări în conturi
care confirmă dreptul deţinătorilor săi de a participa la conducerea societăţii pe acţiuni, de a
primi dividende şi o parte din patrimoniul societăţii la lichidarea acesteia.
Întreprinderea BC Eurocreditbank SA , deține 13 800 000 acțiuni, fiecare acțiune avînd
valoarea de 10 lei (o acțiune ordinară), și profitul net din acțiune este e 0,41 lei.
Obligaţiunile sunt titluri de valoare care acordă deţinătorilor dreptul de a primi în
termenul stabilit Valoarea nominală a acestora şi a venitului sub formă de dobândă aferentă
obligaţiunilor.
6. Contabilitatea numerarului
Desfăşurarea activităţii economice a întreprinderii generează, alături de fluxuri de
materiale, mărfuri, servicii, lucrări şi fluxuri monetare. Organizarea şi gestiunea fluxurilor
băneşti de intrare şi ieşire au scopul asigurării eficienţei utilizării lor şi lichidităţii întreprinderii.
Concepţia de autofinanţare, care stă la baza organizării şi funcţionării întreprinderilor,
determină creşterea în mod substanţial a rolului şi funcţiilor finanţelor, inclusiv a banilor în
stimularea sporirii cantitative şi calitative a producţiei, a asigurării echilibrului financiar şi
valutar, a formării şi utilizării raţionale a fondurilor întreprinderii.
Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică:
a)în dependenţă de valuta în care sunt exprimate:
mijloace băneşti în valută naţională;
mijloace băneşti în valută străină;
b)în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:
mijloace băneşti în numerar;
mijloace băneşti de cont (fară numerar);
alte mijloace băneşti (documente băneşti etc.);
Pentru păstrarea numerarului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la
întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea disponibilităţilor băneşti din casieria
întreprinderii este organizată în conformitate cu “Regulile privind ţinerea operaţiilor de casă în
economia naţională a Republicii Moldova”, aprobate prin Hotărârea Guvernului R.M. nr. 764 din
25 noiembrie 1992 (cu complectările şi modificările ulterioare).
Operaţiile de casă sunt ţinute de către casier - persoana cu răspundere materială pentru
păstrarea şi folosirea tuturor mijloacelor băneşti şi a hârtiilor de valoare primite în casierie.
În casieria întreprinderii numerarul poate fi primit din contul de decontare, ca rambursare
a avansurilor neutilizate de către titularii de avans, sub forma venitului în urma vânzării în
numerar a producţiei, mărfurilor etc.
Analizînd Bilanțul contabil din mai muți ani ,….
De asemenia în casierie se perfectează documentele primare privind încasările și plățile
efectuate prin casierie de exemplu :
ordin de încasare a numerarului (în lei) (anexa11)- se indică datele
beneficiarului, conținutul oerațiunii , Debit nr. contului, Credit nr. contului, și
suma în lei.
ordin de eliberare a numerarului (în lei) (anexa12)- se indică de cine este
eliberat și cui este eliberat, Debit nr.contului ,Crdit nr. contului, și suma în lei.
Ordin de încasare a numerarului (în valută) (anexa13)- se indică datele
beneficiarului, conținutul oerațiunii , Debit nr. contului, Credit nr. contului, și
suma în valută și ei.
ordin de eliberare a numerarului (în valută) (anexa14)- se indică de cine este
eliberat și cui este eliberat, Debit nr.contului ,Crdit nr. contului, și suma în valută
și lei.
La fel casierul duce evidența unor borderouri de plata , la moment numit Registrul evidenței
numerarului manipulate de personalul casieriei(anexa15), casierul îndeplinește Intrările
numerarului :
- De la cine sa primit
- Suma (în cifre)
- Cui s-a predat,
Și Ieșirile numerarului îndeplinind :
- Numărul de documente
- Suma (în cifre)
- Suma (în litere)
- Semnătura de primire.
La rîndul său registrul la sfîrșit are înscripție de legalizare unde este indicat numărul total de
foi șnuruite.
Casierul mai duce răspunderea asupra casei și îndeplinește Registrul situația casei de
operațiuni(anexa16), unde se duce evidența mișcării casei de operațiuni în fiecare zi. Se scriu
soldul precedent,soldul la sfîrșitul zilei, Specificația de cupiuri și situția celorlalte valori
existente în tezaur și este semnat de Conducător, Contabil-șef și Casier șef.
Nu în ultimul rind se duce evidența valutei care trece prin casierie, aceasta se înregistrează în
Registrul evidenței valutei efective(anexa17).În acest registru se scriu denumirile
valutelor ,intrările lor și ieșirile data și soldul, de asemenia în la sfîrșitul fiecărei zile este semnat
de Conducător, Contabil-șef și Casier șef.
De fiecare data cînd casierul primește numerarul acesta verifică dacă suma indicată de bani
coincide în realitate.În cazul cînd se depistează mai mulți sau mai puțini bani se întocmește
Proces verbal pentru plusuri și minusuri de numerar(anexa18), aici se indică diferența de
bani ,nr pachetului,de către cine a fost depistată greșeala, creva explicații în legătură cu diferența
constatată. La fel se procedează daca se indentifică banknote suspecte și se îndeplinește în acest
caz Procesul verbal pentru semnele banești suspecte de a fi false (contrfăcute) (anexa19).În
document se indică numărul pachetului lucrat , de către cine și numărul bancnotelor contrafăcute,
de asemenia se indică caracteristicile acesteia :
- seria și numărul
- calitatea reproducerii
- calitatea hîrtiei
- fir de siguranță
- fibre color
- elemente de suprapunere
Atunci cînd este nevoie de a transporta banii în numerar de la o filială la alta ,banii se numără
se sigeleză și se transport de încasatori, aceștia îndeplinesc cont personal,borderou însoțitor la
geantă (anexa), unde se indică numărul încasat , de la cine a fost încasat , suma pusă în geantă :
în dependență de valoarea nominal a cupiurei ,bucăților , și suma leilor.
Dar dacă persoanele juridice sau alți angjați împuterniciți au nevoie de a ridica mijloacele
bănești atunci se întocmește Delegație pentru ridicarea mijloacelor bănești în
numerar(anexa) sau Delegația privind retragerea de numerar(anexa), unde se indică
entitatea , numărul contului, suma în cifre, scopul cheltuielilor, și mențiunile băncii.
7.Contabilitatea capitalului propriu
Capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii (acţionarilor,
fondatorilor) la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor (cotelor) pentru
asigurarea activităţii statutare a întreprinderii.
Modul de formare a capitalului statutar este reglementat de actele legislative ale
Republicii Moldova şi actele de constituire a întreprinderii (contractul de constituire şi statutul).
Astfel conform Actului adițional numărul 3(anexa9), capitalul social al Băncii
constiuie 138 000 000,00 lei moldovenești, divizat în 13 800 000 lei acțiuni ordinare nominative
de clasa 1 cu valoarea nominal de 10 lei moldovenești fiecare .
Mărimea aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al întreprinderii, la crearea acesteia,
este determinată de actele de constituire. în acest caz aporturile la capitalul statutar pot fi:
a)mijloace băneşti;
b) hârtii de valoare plătite în întregime;
c) alte bunuri, inclusiv drepturile patrimoniale sau de altă natură care au valoare
bănească.
Deci daca analizăm Informația cu privire la acționari si/sau grupurile de personae
care acționează concentrat și care dețin cote substanțiale în capitalul social al bancii și
referitor la beneficiarii efectivi(anexa23) ,observăm că ponderea cea mai mare a cotei de
participație este 46,45% și deține 46,45 % la dreptul de vot și 41,22% cota de participație și
același drpt la vot.Următorii acționari dețin cite 3,77% cota de participație, 1,96%, 1,82%, 1,81%
.
În același timp formarea capitalului de rezervă: Conform Legii Societăţilor pe Acţiuni
(art. 46 din Legea S/A) Banca formează un capital de rezervă a cărui mărime va fi stabilită de
Statut şi va constitui nu mai puţin de 10% din capitalul social al Băncii. Capitalul de rezervă se
formează din defalcări anuale din profitul net, volumuil defalcărilor se stabileşte de Adunarea
generală a acţionarilor şi constituie nu mai puţin de 5% din profitul net.
Dt - 3504 "Profitul nedistribuit (pierdere neacoperită) - anul curent"
Ct - 3502 "Capital de rezervă" 84877014 lei
Conform bilanțului contabil (anexă) pentru anul 2014 rezervele constituie 84877014 lei,
aceasta constituie cca 35% din total capital.
Majorarea capitalului social sub formă de majorare a valorii nominale a
acţiunilor(conform proceduri contabile privind formarea și repartizarea profitului
nedistribuit I. formarea profituui nedistribuit (pierderea neacoperită) –anul
current(anexa25)) plasate din contul profitului nedistribuit (capitalizare) sau in urma achitării
dividendelor sub formă de acţiuni se reflect astfel
Dt - 3504 "Profitul nedistribuit (pierdere neacoperită) - anul curent"
Ct - 3001 "Acţiuni ordinare plasate" 17,29 (per unitate)
Activele nete ale emitentului în raport la o acțiune ordinară reprezintă 17,29 lei ,pentru perioada
de gestiune curentă, și 18,78 lei pentru perioada de gestiune precedentă.Astfel profitul net la o
acțiune ordinară a societății reprezintă 0,41 lei pentru perioada de gestiune curentă, și 0,69 lei
pentru perioada de gestiune precedent.
Dar rezervele generale pentru riscuri bancare reprezintă diferenţa dintre mărimea
calculată a reducerilor pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale formate conform
cerinţelor prudenţiale a Băncii Naţionale a Moldovei, evidenţa cărora se reflectă la conturile
memorandum şi mărimea bilanţieră a reducerilor pentru pierderi din deprecierea aceloraşi active
şi angajamente condiţionale formate conform Standardelor Internaţionale de Raportare
Financiară.
Rezervele generale pentru riscuri bancare se constituie din profitul nedistribuit al băncii:
Dt - 3504 "Profitul nedistribuit (pierdere neacoperită) - anul curent"
Ct - 3509 "Rezerve generale pentru riscuri bancare"
În cazul în care profitul nedistribuit al anului curent este insuficient pentru a acoperi
nivelul necesar al rezervelor generale pentru riscuri bancare, deficitul se completează din contul
profitului nedistribiut al anilor precedenţi
Dt - 3505 "Profitul nedistribuit (pierdere neacoperită) - anii precedenţi"
Ct - 3509 "Rezerve generale pentru riscuri bancare"
8.Contabilitatea datoriilor
În cadrul activităţii economice a întreprinderii se formează un sistem complex şi
diversificat de raporturi patrimoniale, care reflectă schimbări în formele de existenţă a
patrimoniului şi implică creanţe şi datorii.
Datoriile reprezintă surse străine de finanţare, puse la dispoziţia întreprinderii de o
instituţie financiară, de furnizori, de personal şi alţi creditori, în contabilitate şi rapoartele
financiare datoriile se grupează după diverse criterii.
Datoriile întreprinderii pot fi exprimate în valută naţională şi/sau străină. în contabilitate
şi rapoartele financiare toate datoriile, ca şi celelalte elemente patrimoniale, se reflectă în valută
naţională. Datoriile exprimate în valută străină pot genera pierderi sau venituri sub forma unor
diferenţe de curs valutar în cadrul apariţiei şi achitării datoriilor. Modul de organizare a
contabilităţii datoriilor exercită o influenţă asupra calităţii analizei financiare, în special asupra
gradului de exigibilitate şi lichiditate a activelor şi pasivelor întreprinderii.
Unul di tipurile datoriilor sunt datoriile față de personal.Datoriile faţă de personal
reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de lucrători pentru munca prestată, titlurile de
valoare realizate, etc.
Mărimea drepturilor personalului aferente muncii prestate se stabileşte prin negocieri
colective sau individuale între persoane fizice şi întreprindere.
Conform Proceduri contabile a operaţiunilor aferente salarizarea şi stimularea
muncii angajaţilor BC „EuroCreditBank" SA (anexă26), cheltuielile de remunerare a muncii
includ în sine plăţile în conformitate cu legislaţia în vigoare şi regulamentele interne, efectuate în
folosul salariaţilor, şi deasemenea transferurile efectuate la Bugetul de Stat, Casa Naţională de
Asigurări Sociale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, în conformitate cu legislaţia în
vigoare. Plata impozitelor, contribuţiilor de asigurare socială şi alte reţineri obligatorii din suma
remunerărilor se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare. Achitarea salariului se
efectuează prin transferul sumei la card şi/sau la casa Băncii.
Evidenţa timpului de muncă şi a concediilor salariaţilor se ţine în „Tabela de
pontaj”(anexă27), care se prezintă în Secţia Salarizare a Direcţiei Contabilitate de două ori pe
lună (pînă la data de 15, prima dată şi pînă la data de 25 a lunii gestionare).
În fiecare subdiviziune a băncii se desemnează o persoană responsabilă de ţinerea
„tabelului de pontaj”, care zilnic introduce date referitor la prezenţa/absenţa salariaţilor, utilizînd
însemnări convenţionale corespunzătoare. Introducerea sau ştergerea angajaţilor din Tabela de
pontaj se efectuează în baza ordinelor emise de Secţia Resurse Umane.
Înscrierile în Tabelul de pontaj referitor la angajaţii aflaţi în concediu anual suplimentar,
concediu pentru îngrijirea copilului ş.a. se introduc în baza ordinelor emise de Secţia Resurse
Umane. Evidenţa timpului de odihnă (sfîrşit de săptămînă, zile de sărbătoare libere) se ţine în
conformitate cu graficul de lucru prestabilit în cadrul băncii pentru astfel de zile şi legislaţia în
vigoare.
Tabelul de pontaj trebuie să fie semnat, în mod obligator, de către conducătorul
subdiviziunii băncii unde se duce evidenţa timpului de lucru şi persoana responsabilă de ţinerea
tabelului, care la data stabilită în p. 2.1 se prezintă în Secţia Salarizare a Direcţiei Contabilitate .
Tabela de pontaj, copiile tuturor ordinelor emise, certificatele de concedii medicale se
transmit în contabilitate pentru a fi executate şi arhivate.
Evidenţa operaţiunilor de remunerare a muncii se efectuează centralizat de către
executorul responsabil, în responsabilităţile căruia se includ şi efectuarea operaţiilor de calcul,
sporirea cheltuielilor de remunerare a muncii salariaţilor din toate subdiviziunile băncii, reţinerea
impozitelor, taxele calculate şi transferul acestora la buget în termenii stabiliţi de legislaţia în
vigoare.
Calculul salariului, inclusiv primele, indemnizaţiile ş.a., venitul impozabil şi suma
impozitului ce trebuie reţinut are loc în programa electronică prin metoda totalului cumulativ de
la începutul anului fiscal sau din ziua angajării.
Scutirile, care trebuie oferite salariatului, se determină prin metoda totalului crescînd de
la începutul anului fiscal sau, în cazul cînd salariatul a fost angajat pe parcursul anului fiscal, -
din luna următoare lunii în care a fost depusă cererea de oferire a scutirii.
Fiecare salariat, ca plătitor de impozite are dreptul la o scutire personală, prevăzută de
alineatul (1) sau (2) articolul 33 al Codului Fiscal.
Persoana fizică rezidentă, căsătorită, are dreptul la scutire suplimentară în mărimea
prevăzută în articolul 34 al Codului Fiscal.
Categorii de scutiri
Tipul scutirii Codulscutirii
Suma scutiriianuală lunară
Scutirea, neutilizată în anul precedent ca urmare a neachitării salariului de către angajator, transferată în anul curent
A Alineatul (11) articolul 24 al Legii Nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 privind punerea în aplicare a capitolelor I şi II al Codului Fiscal.
Scutire personală P Indicatorul din alineatul (1) articolul 33 al Codului Fiscal
Indicatorul din alineatul (1) articolul 33 al Codului Fiscal /12
Scutire personală majoră M Indicatorul din alineatul (2) articolul 33 al Codului Fiscal
Indicatorul din alineatul (2) articolul 33 al Codului Fiscal/12
Scutire acordată soţului (soţiei) S Indicatorul din articolul 34 al Codului Fiscal Indicatorul din articolul 34 al Codului Fiscal/12
Scutire acordată soţului (soţiei) majoră Sm Indicatorul din alineatul (2) articolul 34 al Codului Fiscal
Indicatorul din alineatul (2) articolul 34 al Codului Fiscal/12
Scutire pentru persoane întreţinute, cu excepţia invalizilor din copilărie
N*
Indicatorul din articolul 35 al Codului FiscalIndicatorul din articolul 35 al Codului Fiscal/12
Scutire pentru persoane întreţinute- invalizi din copilărie
Indicatorul din alineatul (1) articolul 33 al Codului Fiscal
Indicatorul din alineatul (1) articolul 33 al Codului Fiscal/12
Executorul responsabil este nevoit să introducă în programa electronică şi alte informaţii
despre posibilele reţineri:
• pentru convorbiri telefonice;
• pensie alimentară;
• retumarea mijloacelor pentru cheltuieli de deplasare;
• lipsa mijloacelor în casă;
• alte sume.
Achitarea cheltuielilor pentru salariu, prime, ajutor material, indemnizaţii pentru
incapacitate temporară de muncă şi alte plăţi se reflectă în conturile analitice deschise în fiecare
filială:
a)în baza listei totale de calculare a salariului pentru luna de gestiune, divizată cu
subtotaluri pe filiale, (care se transmite prin poşta electronică la fiecare filială) executorul
responsabil efectuiează formulele contabile:
în oficiul central: pentru fiecare filială
Dt 2861 „Conturi LORO ale filialelor locale”
Ct 2804 „Decontări cu salariaţii băncii”
Pentru oficiul central şi filiala nr. 1 „Chişinău”
Dt 5711 „Cheltuieli pentru remunerarea muncii”
Dt 5712 „Primele”
Dt 5715 „Alte plăţi”
Dt 2774 „Provizioane privind beneficiile salariaţilor băncii”
Dt 1804 „Decontări cu salariaţii băncii”
Ct 2804 „Decontări cu salariaţii băncii”
Rețineri din venitul impozabil și achitarea se efectuează în următorul fel:
Dt ct ct ct ct ct ct
2804 2801 2811 2805 2805, 1805, 1804 2798 1001Venit
calculatImpozit pe
venit
Contribuţii obligatorii de asigurări sociale şi medicale Taxa
sindicalăReturnarea creditului, mijloace pentru
convorbiriCont de tranzit pentru
transfer peAchitarea la casă.
Contribuţiile obligatorii de asigurare socială şi medicală se calculează în conformitate cu
cerinţele legii Nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 „Privind sistemul public de asigurări sociale” şi a
legii Nr. 1593-XV din 26.12.2002 „Cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”.
Banca, în calitate de angajator, acordă, reţine din veniturile angajatului şi transmite la
buget următoarele contribuţii:
Contribuţii obligatorii de asigurare socială şi medicală acordate de angajator;
Contribuţii obligatorii de asigurare socială şi medicală, reţinute din veniturile
angajatului.
Conform Dispoziţiei Preşedintelui Comitetului de Conducere a băncii, angajaţii din
conducere, şefi ai subdiviziunilor deţin Business-carduri în scopul întrunirilor de afaceri precum
şi alte necesităti de serviciu. La solicitarea acestorsa, argumentată prin notă de serviciu, semnată
de conducerea băncii, (cu excepţia conducătorilor) Business-cardurile sînt alimentate cu
numerar, prin următoarea formulă contabilă:
Dt 804 „Decontări cu salariaţii băncii”
Ct 2258 „Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operaţiuni cu cârduri
bancare”
Eliberarea mijloacelor băneşti în numerar angajaţilor băncii, se permite numai în baza
notei de serviciu semnată de conducerea băncii pentru:
deplasări de serviciu, procurarea biletelor
achiziţionarea unor bunuri materiale (obiecte de uz gospodăresc, produse) necesare
pentru
reparaţii minore, sau altele, de la piaţă, care nu pot fi procurate în reţeaua comercială,
procurarea buchetelor de flori,
alte necesităţi,
efectuînd următoarea formulă contabilă:
Dt 1804 „Decontări cu salariaţii băncii"
Ct 1001 „Numerar în casierie"
Dările de seamă aferente salariului se întocmesc în conformitate cu legislaţia în vigoare,
şi în termenii stabiliţi se prezintă organelor corespunzătoare:
Inspectoratul Fiscal Teritorial:
Darea de seamă privind calculul şi transferul sumelor de asigurări obligatorii medicale -
se prezintă trimestrial pînă pe data de 25 a următoarei luni.
Informaţia aferentă salariului şi altor plăţi făcute de către angajator în folosul
angajatului, aferentă impozitului pe venit, reţinut din aceste plăţi - se prezintă pînă la 25
ianuarie a anului următor anului de gestiune.
Biroul Naţional de Statistică:
Darea de seamă statistică SERV TS(anexă28) - se prezintă în fiece lună pînă la data de
15 a lunii următoare.
Darea de seamă Munca 2(anexa29) - se prezintă pentru luna septembrie, pînă la data de
15 octombrie odată în an.
Darea de seamă 53M(anexa30) - se prezintă pentru luna octombrie, pînă la data de 15
noiembrie odată în an.
Darea de seamă M3(anexa31) se prezintă anual pînă la 31 martie anului următor anului
de gestiune.
Casa Naţională de Asigurări Sociale:
Darea de seamă BASS(anexa32) privind calculul şi folosirea contribuţiilor obligatorii de
asigurări sociale - se prezintă pînă pe data a 25 a lunii următoare lunii de gestiune.
Darea de seamă REV 5(anexa33), se prezintă informaţia privind salariul şi alte plăţi
făcute de către angajator în folosul tuturor angajaţilor asiguraţi pînă pe data a 25 a lunii
următoare lunii de gestiune.
BC "EuroCrediBank" S.A. oferă posibilitatea de a cumpăra vinde valuta străină prin virament
sau în numerar prin intermediul punctelor de schimb valutar al BC "EuroCrediBank" S.A. , la
cursul de schimb valutar comercial stabilit pentru ziua curentă.(conform Condiţiile de
desfăşurare a operaţiunilor de schimb valutar,anexă34)
Pentru a efectua operaţiunea de vânzare-cumpărare a valutei străine prin intermediul contului
curent, este necesar să îndepliniţi o cerere la ghişeul băncii sau să accesaţi www.telebank.md
Cursul de schimb valutar se stabileşte de bancă în ziua executării operaţiunii şi este afişat pe
pagina oficială a băncii www.ecb.md . Cursul de schimb valutar prin virament prin intermediul
conturilor curente poate fi negociat cu dealerul Băncii în dependenţă de condiţiile şi suma
tranzacţiei.
La efectuarea operaţiunilor de schimb valutar BC "EuroCrediBank" S.A. nu percepe
comision sau plată suplimentară.
Operaţiunile în valută străină se efectuează în corespundere cu actele normative şi legislative
în vigoare, acele normative interne ale Băncii şi se reflectă în contabilitate conform
standardelor internaţionale de contabilitate, inclusiv SIC 21 "Efectele variaţiilor cursurilor
valutare".
De către Bancă pot fi efectuate următoarele operaţiuni valutare dar nelimitîdu-se la acestea :
Cumpărarea/vînzarea valutei străine prin virament şi numerar de la/altor Bănci,
Cumpărarea/vînzarea valutei străine prin virament şi numerar de la/altor Clienţi
Băncii şi clienţii altor Bănci
Plasări în valută străină în alte bănci,
Imprumutiri în valută străină de la alte bănci,
Transferuri în valută străină din/în conturile clienţilor,
Transferuri de bani prin sistemele de remitere de bani,
Operaţiuni de schimb valutar,
Cumpărarea/vînzarea cecurilor de călătorie,
Operaţiuni incaso,
Decontări prin acreditiv.
Operaţiuni de creditate în valută străină.
Evidenţa operaţiunilor în valută străină se ţine în conturile multivalutare din clasele
"Active", "Obligaţiuni", "Conturi condiţionale" şi "Conturi Memorandum" ale Planului de
conturi al evidenţei contabile în vigoare.
Evidenţa diferenţelor de curs, apărute în rezultatul operaţiunilor de cumpărare/ vînzare a
valutei străine se ţine pe contul 4654 "Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine
Veniturile se reflectă la creditul contului 4654, pierderile-la debitul contului dat.
In conformitate cu SIC 21 "Efectele variaţiilor cursurilor valutare" în evidenţa contabilă
şi rapoartele financiare e necesar să fie reflectate toate majorările şi micşorările valorii de bilanţ
(diferenţele de curs) ale mijloacelor în valută străină. Diferenţele de curs se reflectă în
contabilitate concomitent cu conturile din clasa 1 "Active" şi clasa 2 "Obligaţiuni" prin
următoarele formule contabile :
Dt conturile din clasa 1 "Active " şi clasa 2 "Obligaţiuni"
Ct 4661" Venituri/pierderi din reevaluarea valutei străine "
(suma diferenţei de curs, dacă cursul tranzacţiei este mai mare decît cursul oficial al BNM)
9.Contabilitatea veniturilor
Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune
rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii, sub formă de majorare a activelor sau de
micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe
seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.
Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obţinute sau care urmează
să fie obţinute de întreprindere în conturile ei. în componenţa venitului nu se includ sumele
încasate în numele terţelor persoane, de exemplu, cum sunt taxa pe valoarea adăugată, accizele,
încasările globale obţinute de întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe, din vânzarea
produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al
întreprinderii şi nu influenţează capitalul propriu al acesteia.
Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu se consideră ca venituri ale întreprinderii,
întrucât acestea sunt încasate în numele organelor de stat şi se varsă în buget.
Sumele încasate la efectuarea operaţiilor de intermediere în numele proprietarului de
produse (mărfuri) şi transmise acestuia de asemenea nu constituie venitul intermediarului
(agentului). în aceste cazuri, venitul agentului cuprinde numai comisioanele.
Conturile clasei 4 “Venituri” sunt conturi de pasiv şi reprezintă valoarea tuturor
veniturilor obţinute în activitatea economico-financiară a băncii pe parcursul anului de gestiune:
veniturile din dobînzi, din investiţii, din operaţiuni de comercializare şi reevaluare, din
comisioane, din ieşirea activelor necomerciale şi alte venituri.
Soldurile conturilor de venit sînt creditoare, cu excepţia conturilor grupei de
venituri/pierderi care pot avea atît sold creditor - în caz de obţinere a veniturilor, cît şi sold
debitor - în cazul suportării pierderilor și cu excepția soldurilor conturilor de venituri din dobînzi
la creditele acordate care pot fi debitoare în cazul unui sold debitor al conturilor de ajustare a
creditelor la cost amortizat.
Un document primar privind evidența veniturilor din vînzări este nota de
plată(anexă35).Conținutul operațiunii este Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător
pentru anul 2014, aici se indică numărul de conturi de credit și debit , suma în valută și lei .
10.Contabilitatea cheltuielilor
Contabilitatea consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii constituie unul dintre cele mai
importante şi dificile sectoare ale sistemului naţional de contabilitate. În cadrul acestui sector se
formează atât indicatorii contabilităţii de gestiune (suma totală a consumurilor de producţie,
costul produselor fabricate, rentabilitatea producţiei etc.), cât şi ai contabilităţii financiare (costul
mărfurilor, produselor vândute, serviciilor prestate, mărimea cheltuielilor perioadei etc.). De
exactitatea şi oportunitatea calculului acestor indicatori sunt cointeresaţi atât utilizatorii interni,
cât şi cei externi ai informaţiei contabile.
Odată cu trecerea la noul sistem contabil bazat pe standardele naţionale, se modifică
conţinutul noţiunilor “consumuri” şi “cheltuieli”, precum şi structura şi criteriile de clasificare a
acestora. Astfel, în condiţiile sistemului contabil precedent n-a existat o delimitare clară între
noţiunile “consumuri” şi “cheltuieli”. Aceşti termeni se considerau sinonime. în S.N.C.
semnificaţia noţiunilor “consumuri” şi “cheltuieli” nu coincide.
Cheltuielile reprezintă cheltuielile şi pierderile (daunele) care apar în rezultatul activităţii
economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de producţie. Spre deosebire de
consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor (serviciilor), se reflectă în raportul
privind rezultatele.
Conturile clasei 5 “Cheltuieli” sunt conturi de activ şi reprezintă valoarea tuturor
cheltuielilor suportate în activitatea economico-financiară a băncii pe parcursul perioadei de
gestiune: cu dobînzi, din investiţii, aferente remunerării muncii, pentru întreţinerea imobilului,
din operaţiuni de depreciere, cu impozite şi taxe, din ieşirea activelor necomerciale, precum şi
alte cheltuieli. Soldurile conturilor de cheltuieli sunt debitoare, dar în unele cazuri pot fi şi
creditoare.
Modul de încheiere a conturilor de venit și cheltuieli și de determinare a rezultatului
financiar la sfîrșitul anului contul 3504 Rezultat al exerciţiului curent.
11.Situațiile financiare ale entității
Rapoartele financiare cu destinaţie generală constituie una dintre cele mai importante
metode de prezentare periodică utilizatorilor externi ai informaţiei colectate şi prelucrate în
contabilitatea financiară.
Pornind de la utilizatorii sus-numiţi, pentru care este destinată informaţia, în calitate de
obiectiv principal al rapoartelor financiare, serveşte furnizarea către utilizatori a informaţiei, care
ar contribui la rezolvarea următoarelor probleme:
să fie utilă pentru investitorii actuali şi potenţiali şi alte categorii de utilizatori la
luarea deciziilor privind investirea mijloacelor în întreprindere şi acordarea de
credite;
să permită acestor persoane să determine timpul, probabilitatea intrărilor şi suma
dobânzilor, dividendelor aferente şi altor venituri din activitatea întreprinderii,
precum şi a mijloacelor pentru plata datoriilor de bază şi răscumpărării de către
emitenţi a titlurilor de valoare proprii;
să reflecte adecvat situaţia economică a întreprinderii, inclusiv circumstanţele
externe, capabile să influenţeze existenţa resurselor de care dispune
întreprinderea, precum și a pretențiilor posibile la aceste resurse din partea terților
față de care întreprinderea are datorii.
Astfel în situațiile financiare din anii 2014(anexa24), 2013(anexa36), 2012(anexa37),
2010(anexa38) putem analiza toate modificările efectuate pe parcursul anilor.
Modificările sau produs în toate activitățile băncii, însași numărul acționarilor s-a
modificat de 3 ori timp de 4 ani ,în 2010 erau 199 acționari și capitalul social indica cifra
108 000 000 lei, peste doi ani în anul 2012 suma capitalului a ramas aceeași ,doar s micșorat
numărul acționarilor, acesta s redus la 116 persoane.În 2013 situația a rămas aceeași dar în anul
2014 capitalul social sa mărit pînă la 138 000 000 lei, și 114 persoane.
Un alt exemplu a modificărilor îl putem urmări la totalul activelor.În anul 2010 totalul
activelor constitue 307 922 229 lei, apoi acesta se măreșteîn anul 2012 pînă la 369 749 186 lei cu
12% mai mult decît în anul precedent.Apoi în anul 2013 se înregistrează o scadere pînă la
320 521 453 lei, cu 49227643 lei, deci pînă în 2014 totalul activelor constitue 348 378 912lei .
Dattoriile totale a BC Eurocreditbank SA la fel pînă la urmă constituind 109 840 882 lei,
dar profitul întreprinderei aferente exercitiului este de 5 632 212 lei.