PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2(2011 – 2014)

CONTRACTOR: INSTITUTUL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU LEGUMICULTURĂ ŞIFLORICULTURĂ – VIDRA (ICDLF VIDRA)

PARTENERI: 1. STAȚIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU LEGUMICULTURĂ BACĂU

(SCDL BACĂU)2. STAȚIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU LEGUMICULTURĂ BUZĂU

(SCDL BUZĂU)3. STAȚIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU LEGUMICULTURĂ IERNUT

(SCDL IERNUT)4. CENTRUL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU CULTURA PLANTELOR PE

NISIPURI DĂBULENI (CCDCPN DĂBULENI)5. INSTITUTUL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU INDUSTRIALIZAREA ȘI

MARKETINGUL PRODUSELOR HORTICOLE (HORTING)

,,Soluţii tehnologice alternative destinate fermelor de semisubzistenţă pentru cultura protejată a legumelor în contextul

modificărilor climatice la nivel regional şi a creşterii competitivităţii producţiei”

Director de proiect: Dr. Marcel COSTACHE

OBIECTIV GENERAL: Creşterea competitivităţii fermelor desemisubzistenţă profilate pe cultura legumelor protejate cu plastic (CCFSS)

OBIECTIVE SPECIFICE:1. Construirea unui solar modern și modernizarea celor existente

2.Monitorizarea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor care apar în noile tipuriconstructive de solarii sub influenţa modificărilor climatice3.Identificarea modificărilor survenite în spectrul agenților patogeni șidăunătorilor sub influența condițiilor climatice

4.Evaluarea comportării unui sortiment de hibrizi de tomate, ardei, vinete șicastraveți la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor cu importanţăeconomică, pentru identificarea celor rezistenţi/toleranţi

5. Evaluarea eficacităţii şi selectivităţii unor produse „bio” faţă de agenţiipatogeni şi dăunătorii cu importanţă economică

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2(2011 – 2014)

OBIECTIVE SPECIFICE:

6. Elaborarea unor programe de fertigare pentru culturile de tomate ciclu I,castraveţi ciclu II, ardei şi vinete ciclu prelungit

7. Cercetări cu privire la efectul fertilizării organice cu compost a culturilorecologice de tomate şi ardei în solar, ca alternativă la gunoiul de grajd

8. Perfecţionarea producerii răsadurilor altoite de tomate, castraveţi şipepeni verzi

9. Cuantificarea rezultatelor privind efectul protejării temporare asupranivelului producţiei şi a însuşirilor calitative ale fructelor de ardei gras şipătlăgele vinete, pe solurile nisipoase

10. Diseminarea rezultatelor cercetării prin cărți, broșuri și articolepublicate in reviste de specialitate.

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2(2011 – 2014)

În anul 2012 la ICDLF Vidra a fost construit un solar nou, cu lungimea de 50 m,inălţimea de 4,5 m, lățimea de 10 m, aerisire laterală și frontală, microaspersie, care aasigurat condiţii mult mai bune de creştere şi dezvoltare a plantelor, cu un atac alagenţilor patogeni mai uşor de controlat sub pragul economic de dăunare.

Beneficiar: ICDLF Vidra, alți cultivatori care doresc să adopte aceste modele.

1. Obiectiv: Construirea unui solar modern și modernizarea celor existente

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2REZULTATE OBȚINUTE

2. Obiectiv: Monitorizarea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor care apar în noile tipuriconstructive de solarii sub influenţa modificărilor climatice

La tomate, în solarul clasic (de tip ICLF, construit în 1988, lungime 50 m, lățime 5,4 m, înălțime2,5 m, aerisire frontală), frecvența atacului agenților patogeni (Botrytis cinerea 1,8%) și dăunători(Helicoverpa armigera 5,1%) a fost mai mare în comparație cu solarul înalt (B. cinerea 1%, H.armigera 4%).

Dintre bacterioze, Pseudomonas tomato s-a manifestat cu precădere în solarul clasic. Alternariasolani (8,4%), Fulvia fulva (12,4%) și Erysiphe sp. (0,5%)au prezentat un grad de atac mai ridicatîn solarul clasic, față de cel înalt (A. solani 1,6%, F. fulva 5,6%, Erysiphe sp. 0%).

Tuta absoluta s-a manifestat cu un grad de atac mai mare în solarul clasic (1,6%) față de cel înalt(1,2%).

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2REZULTATE OBȚINUTE

Atac de Botrytis cinerea pe fruct sub formă de

,,pete fantomăAtac de Alternaria solani pe frunză

Atac de Helicoverpa armigera pe fructe

Atac de Tutaabsoluta pe fructe

La ardei, în solarul clasic, dintre dăunători s-au manifestat cu precădere Tetranychus urticae(GA 4,5%), Helicoverpa armigera (FA 15%), Thrips tabaci ( GA 20%) și Myzus persicae ( GA15%) care au prezentat o frecvență și un grad de atac mai ridicat decât în solarul înalt (T.urticae1,5%, H. armigera 11%, T. tabaci 15% și M. persicae 12%).

La vinete, frecvența atacului de Verticillium dahliae a fost mai ridicată în solarul înalt (7%) încomparație cu solarul clasic unde a fost de 5%. Tetranycus urticae și Thrips tabaci au întregistratun grad de atac mai ridicat în solarul clasic (25 - 27%) în comparație cu solarul înalt 15 - 20%).Helicoverpa armigera s-a manifestat în solarul clasic cu o frecvență (5%) mai mare decât însolarul înalt (3%).

La castraveți agenții patogeni Pseudoperonospora cubensis și Sphaerotheca fuliginea în solarulclasic au prezentat un grad de atac de 40,8% și respectiv 31,3%, cu valori mai mari decât însolarul înalt (22,4%, respectiv 10,7%).

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2REZULTATE OBȚINUTE

Atac pe Helicoverpa armigra pe fructe Atac pe Myzus persicae la ardei

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2REZULTATE OBȚINUTE

3. Obiectiv: Identificarea modificărilor survenite în spectrul agenților patogeni și dăunătorilorsub influența condițiilor climatice

La tomate, Botrytis cinerea s-a manifestat sub formă de ,,pete fantomă", care apar de regulă încondiții nefavorabile atacului (temperaturi peste 240C și umiditatea atmosferică sub 75%).

În ceea ce privește dăunătorii, s-a extins atacul produs de Tetranychus urticae care s-amanifestat la culturile de tomate din spații protejate cu o frecvență ridicată. În ultimii aniHelicoverpa armigera a produs pagube importante, atât în spații protejate cât și în câmp, dacă nus-au aplicat măsuri de combatere.

Un alt dăunător foarte periculos este Tuta absoluta, care atacă frunzele și fructele de tomate, șicare s-a răspândit în ultimii 3 ani, în majoritatea bazinelor legumicole, producând pagubeimportante la această cultură.

La ardei, un dăunător deosebit de periculos este Myzus persicae care transmite Cucumis virus 1(virusul mozaicului castraveţilor la ardei) și Pepper rosette disease (piticirea şi îndesireaardeiului). A apărut în perioada mai - iunie și a afectat cultivarele sensibile și mai puțin sensibile.

La vinete, Verticillium dahliae s-a manifestat cu frecvență și intensitate medie, iar Fusariumoxysporum f.sp. melongenae cu frecvență și instensitate scazută. Dintre dăunători s-au remarcatTetranychus urticae și Thrips tabaci cu o frecvență ridicată (30 - 50%). Cu o frecvență mai redusă(10 - 20%) s-a manifestat și Helicoverpa armigera.

La castraveți, Pseudoperononospora cubensis s-a manifestat cu frecvență și intensitate medie(30%), Sphaerotheca fuliginea a apărut începând cu luna august, manifestându-se cu intensitatemai ridicată în septembrie. Dintre dăunători, Cerosipha gossypii s-a manifestat cu frecvență șiintensitate ridicată (30 -50%) și pe lângă pagubele directe a transmis și Cucumis virus 1 (virusulmozaicului castraveţilor), la culturile care s-au înființat în luna aprilie.

4. Obiectiv: Evaluarea comportării unui sortiment de hibrizi de tomate, ardei, vinete șicastraveți la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor cu importanţăeconomică, pentru identificarea celor rezistenţi/toleranţi

La tomate s-au remarcat prin producția obținută hibrizii Class F1 (6,35kg/plantă),Venezia F1 (5,85kg/plantă) și Benatar F1 (5,55kg/plantă) în solarul de tip înalt.Toleranță față de atacul agenților patogeni foliari prezintă Hunk F1, Buran F1 șiSiriana F1 la Alternaria solani și Buran F1, Benatar F1 și Siriana F1 la Fulvia fulva.

Class F1Benatar F1 Buran F1 Venezia F1 Hunk F1 Siriana F1

Hibridul de ardei gras Jade F 1 s-a remarcat prin numărul de fructe recoltate/plantă(16,3 în solarul clasic și 21,4 în solarul înalt) și toleranță față de agentul patogen de solFusarium oxysporum f.sp.vasinfectum.

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2REZULTATE OBȚINUTE

Hibridul de ardei lung Paladio F1 s-a evidențiat prin greutatea medie a fructelor (150,5g însolarul clasic și 161,0g în solarul înalt), prin producția/ plantă (2,09 kg în solarul clasic și 2,88 kgîn solarul înalt) și prin toleranță față de agentul patogen Fusarium oxysporumf.sp. vasinfectum.

Hibridul de vinete, Surangy F1 s-a remarcat prin numărul de fructe recoltate/plantă (9,1) însolarul clasic și 10,9 în solarul înalt, greutatea fructelor ( 365,5g în solarul clasic și 395,0g însolarul înalt), producția/plantă 3,33kg în solarul clasic și 4,30kg în solarul înalt) și toleranțăridicată față de Phytophthora parasitica și Verticillium dahliae.

Jade F1 Paladio F1 Surangy F1

Hibridul de castraveți Mirabelle F1 s-a remarcat prin numărul de fructe/plantă (39 în solarulclasic și 46,9 în solarul înalt) și producția/plantă (2,95 kg în solarul clasic și 3,50 kg în solarulînalt).

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2REZULTATE OBȚINUTE

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2REZULTATE OBȚINUTE

4. Obiectiv: Evaluarea eficacităţii şi selectivităţii unor produse „bio” faţă de agenţii patogeni şidăunătorii cu importanţă economică

Produsul Trianum G (pe bază de Trichoderma harzianum) aplicat, în doză de 2,5g/mp, pentrucontrolul agenților patogeni Pythium debaryanum și Rhizoctonia solani la producerearăsadurilor de tomate și castraveți a avut o eficacitate bună (71,8 - 84,1%) în combaterea celordoi agenți patogeni de sol.

Combinația de produse ,,bio" Mimoten 0,3% + Zytron 0,15% a avut eficacitate bună atât încombaterea agentului patogen Erysiphe sp. la tomate (76,3%) cât și Sphaerotheca fuliginea lapepenii galbeni (65,4%).

Pentru controlul agenților patogeni Pseudomonas tomato (pătarea pustulară) și Alternariasolani (pătarea brună sau alternarioza) la cultura de tomate din spații protejate se pot utilizaproduse pe bază de cupru, cum sunt: Kocide 2000 - 0,25%, Cuproxat Flowable 0,4%,Copernico HI Bio 0,25% și Funguran OH 300 SC - 0,1%) care au o eficacitate foarte bună încontrolul acestor agenți patogeni, cu valori cuprinse între 84,9 și 92,1%.

Aceleași produse (Kocide 2000 - 0,25% , Cuproxat Flowable 0,4%, Copernico HI Bio 0,25%și Funguran OH 300 SC - 0,1%) sunt eficace și în combaterea manei la castraveți produsă dePseudoperonospora cubensis eficacitatea acestora fiind de peste 90%. Din cele 4 produse utilizate,3 sunt foarte selective (Kocide 2000 - 0,25% , Copernico HI Bio 0,25% și Funguran OH 300 SC -0,1%) și unul este selectiv (Cuproxat Flowable 0,4%) față de larvele prădătorului Coccinellaseptempunctata.

Insecticidul Tarssus 0,2%, obținut din extracte vegetale, poate fi utilizat cu succes în controlulacarianului Tetranychus urticae, având o eficacitate bună (75%), în controlul larvelor și adulțiloracestui dăunător.Beneficiari: cultivatori de legume legume ,,bio”, alți fermieri, asociații cu profil legumicol

6. Obiectiv: Elaborarea unor programe de fertigare pentru culturile de tomate ciclu I,castraveţi ciclu II, ardei şi vinete ciclu prelungit

Fertilizarea echilibrată, cu riscuri minime asupra poluării mediului la culturile legumicole dinspații protejate se poate realiza numai pe baza rezultatelor analizelor de sol, prin care sedetermină gradul de fertilitate momentană a solului și în funcție de aceste valori se stabilește unprogram de fertilizare echilibrat pentru fiecare specie în parte.

Determinarea Proba 1

Interpretare

pH, reacția solului 7,0 Neutru

MO, materie organică % 22,0 Foarte ridicată

cca, capacitatea de câmp pentru apă % 70 Foarte ridicată

U, umiditatea % la sol uscat 32 Scazută

U inițială ca % din cca 46 Scazută

CS, concentrația de săruri solubile % 0,1362 Foarte scăzută

N-NO3, azot nitric, ppm 37 Foarte scăzut

N-NH4 azot amoniacal, ppm Urme Normal

PH2O, fosfor hidrosolubil, ppm 6 Foarte scăzut

KH2O, potasiu hidrosolubil, ppm 45 Foarte scăzut

CaH2O, calciu hidrosolubil, ppm 111 Foarte scăzut

MgH2O, magneziu hidrosolubil, ppm 202 Ridicat

NaH2O, sodiu hidrosolubil, ppm 130 Normal

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2REZULTATE OBȚINUTE

Program de fertigare pentru cultura de tomate ciclul IDeterminări privind gradul de fertilitate momentană a solului

Înainte de plantare, la pregătirea terenului, se va împrăştia pe toată suprafaţa, Complex 16.16.16 - 3 kg/100m2.00 – 15 zdp*: Azotat de amoniu 0,05 kg + MAP 0,05 kg/zi/100m2;16 – 30 : Azotat de amoniu 0,075 kg + MAP 0,05 kg/zi/100m2; 31 – 45 : POLYFEED 19.19.19 - 0,1 kg/zi/100m2; 46 – 60 : Azotat de amoniu 0,075 kg+ sulfat de potasiu cristalizat 0,1 kg/zi/100m2; 61 – 75 : POLYFEED 19.19.19 - 0,1 kg/zi/100m2;76 – 90 : Azotat de amoniu 0,075 kg + sulfat de potasiu cristalizat 0,1 kg/zi/100m2;91 - .... : Azotat de potasiu 0,1 kg/zi/100m2

zdp: zile după plantare În vegetație, la intervale de 7-10 zile, se vor face patru tratamente cu FOLIMAX 0,3 %.

În toamna anului 2013, după defrișarea culturii, înainte de aratură, se va aplica sulfat de potasiu granulat 4 kg/100m2 și superfosfat simplu 5 kg/100m2.

În primăvara anului următor (2014), la pregătirea terenului pentru plantare, se recomandă aplicarea de îngrășământ complex NPK 15.15.15. - 5 kg/100m2.

7. Obiectiv: Cercetări cu privire la efectul fertilizării organice cu compost a culturilorecologice de tomate şi ardei în solar, ca alternativă la gunoiul de grajd

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2REZULTATE OBȚINUTE

• Pentru experimentare s-a utilizat un compost de fermă realizat din fermentarea unui amestecde resturi vegetale din fermă, cu gunoi de bovine din grajdurile gospodăriilor familiale.•La cei doi hibrizi de tomate studiați Siriana F1 și Abellus F1 producția a fost mult mairidicată la variantele la care s-a aplicat compost, toate dozele experimentate (20, 30 și 40 t/ha)prezentând diferențe foarte semnificative de producție față de martorul nefertilizat cucompost.

Cele mai mari sporuri de producție s-au înregistrat la variantele la care s-a aplicat 40 tcompost /ha (+ 29,7t/ha la Siriana F1 și + 33,9t/ha la Abellus F1).

Conținutul de substanță uscată totală a crescut odată cu doza de compost aplicată. Astfel,la doza de 40 t/ha fructele provenind de la Siriana F1 au avut un conținut de 8,31% substanțăuscată, iar Abellus F1 10,16% subsatanță uscată.• La hibridul de ardei gras Belladona F1 cel mai mare spor de producție, de 15,7 t/ha, s-aînregistrat la varinata la care s-au aplicat 40 t compost /ha.

La ardei, conținutul de substanțe minerale a fost influențat de doza de compost aplicată șia înregistrat valori maxime la varianta experimentală fertilizată cu 40 t compost /ha (0,68%).

Rezultatele obținute demonstrează că, în general, îngrășămintele organice reprezintă osursă adecvată de nutrienți pentru îmbunătățirea fertilității solului și randamentul productivpoate fi semificativ imbunătățit, in cazul aplicării acestora sub formă de compost.

Beneficiari: cultivatori de legume ,,bio”, alți fermieri și asociații cu profil legumicol

8. Obiectiv: Perfecţionarea producerii răsadurilor altoite de tomate, castraveţi şi pepeni verzi

•Altoirea răsadurilor de tomate (hibridul Mondial) pe portaltoii Beaufort și Efialto a imprimatplantelor o uşoară tardivitate. Portaltoiul Beaufort a avut rezistenţă superioară la agențiipatogeni şi dăunatorii de sol, urmat de portaltoiul Efialto.

•Plantele de castraveți de tip cornișon (Rytm F1) altoite pe Shintoza și pepeni verzi (Perlaneagră) altoite pe UG 29 A au manifestat rezistență la Fusarium spp. Plantele nealtoite auprezentat atac de Fusarium spp. în proporție de 5% la castraveții (Rytm) și 6% la pepenii verzi(Perla neagră).•În cea ce privește rezistența la Meloydogine spp., plantele altoite au fost rezistente. La plantelenealtoite au fost identificate 10% plante de castraveți atacate de acest dăunător de sol. PortaltoiiShintoza și UG 29 A au imprimat culturilor rezistență la agenții patogeni și dăunătorii de sol.

•Obținerea răsadurilor altoite de tomate, castraveți și pepeni verzi se realizează în condițiispecifice, fiind necesară existența unui spațiu (seră) dotat cu sisteme care asigură condiițiileoptime de microclimat (temperatura, lumina, umiditate atmosferică) și personal specializat.•Prin utilizarea răsadurilor altoite la tomate, castraveți și pepeni verzi s-au obținut următoarelebeneficii: reducerea densității de plantare, obținerea unor culturi sănătoase, reducerea poluăriimediului datorită micșorării numărului de tratamente chimice, creșterea profitului/unitatea desuprafață.

Beneficiari: producători de legume în spații protejate și câmp

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2REZULTATE OBȚINUTE

9. Obiectiv: Cuantificarea rezultatelor privind efectul protejării temporare asupranivelului producţiei şi a însuşirilor calitative ale fructelor de ardei gras şipătlăgele vinete, pe solurile nisipoase

•Prin protejarea plantelor de ardei cu folie tip Agril s-a obținut o producţie de 50,5 t/ha,rezultând un spor de producţie de 11,4 t/ha faţă de varianta neprotejată. Condiţiile demicroclimat asigurate prin protejarea plantelor de ardei gras cu folie tip Agril şi mulcirea soluluicu polietilenă au fost cel mai bine valorificate de către plante, producţia realizată în acestecondiţii fiind de 55,0 t/ha, rezultând un spor de producţie faţă de varianta neprotejată de 15,9t/ha.• Protejarea culturii de ardei gras cu folie de tip Agril şi mulcirea solului cu folie de polietilenă,prin timpurietatea realizată şi producţia totală, a contribuit la realizarea celui mai mare profit.• Protejarea plantelor de vinete cu folie de tip Agril şi mulcirea solului cu folie de polietilenă acreat condiţii favorabile legării unui număr mai mare de fructe/plantă (4,5 fructe/plantă).• Producţia totală realizată la cultura de vinete a fost cuprinsă între 53,1 și 68,8 t/ha. La varianta neprotejată s-a obţinut cea mai mică producţie, respectiv 53,1 t/ha.• Protejarea plantelor cu folie de tip Agril a condus la obţinerea unei producţii totale de 63,3 t/ha, iar prin adăugarea mulciului producţia totală realizată a atins nivelul de 68,8 t/ha.•Prin protejarea plantelor de ardei gras şi vinete se crează condiţii diferite de microclimat înfuncţie de natura materialului folosit. Sub tunelul din polietilenă se înregistrează cele mairidicate temperaturi atât în aer cât şi în sol.•Adăugarea mulciului din polietilenă asigură un surplus termic cu implicaţii în desfăşurareaproceselor fiziologice din plante. Protejarea plantelor cu folie microporoasă tip Agril şi a soluluicu mulci din polietilenă oferă condiţii optime desfăşurarii proceselor fiziologice în primele fazede vegetaţie, accelerând creşterile vegetative şi favorizând creșterea producţiei.

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2REZULTATE OBȚINUTE

Redactarea lucrării ,,Cultura legumelor protejate în fermele de semisubzistenţă”

Redactarea unui „Ghid de recunoaştere şi combatere a agenţilor patogeni şi dăunătorilor cu importanţă economică la principalele specii de legume cultivate în solarii”

Elaborarea ,,Tehnologiilor de cultivare a ardeiului gras şi pătlăgelelor vinete pe soluri nisipoase, protejate temporar în tunele joase ”

Participarea cu lucrări şi comunicări ştiinţifice în cadrul unor manifestări naţionale, lucrări de popularizare în diferite reviste cu profil agricol, simpozioane și mese rotunde organizate de institut.

Beneficiari: cultivatori de legume individuali și asociați, studenți, cercetători.

10. Obiectiv: Diseminarea rezultatelor cercetării prin cărți, broșuri și articolepublicate in reviste de specialitate (2014)

PLAN SECTORIAL ADER 3.1.2REZULTATE OBȚINUTE