7/24/2019 PE-6.pptx

1/25

Factorii noncognitivi ai

invatarii

7/24/2019 PE-6.pptx

2/25

CREATIVITATEA

Termenul creativitateisi are originea in cuvantul latin creare, careinseamna a zamisli ,a fauri, a naste.El a fost introdus in vocabularulpsihologic de catre psihologul american Gordon Allport (l93! si inlocuiestetermenii de spirit inovator, inventivitate, telent.

Creativitateaa fost de"nita ca procesul interpersonal sau intrapersonalal carui rezultat sunt produse originale, semni"cative si de o inaltacalitate.

#n $omania studiile de inceput asupra creavitatii se leaga de numele unorfoloso" si psihologi precum % &onstantin $adulescu' otru, )tefan*doble+a, ihai $alea, Tudor ianu, asile -avalescu.

Creativitateaeste o capacitate complea. Ea face posibila crearea deproduse reale sau pur mintale, constitund un progres in planul social.&omponenta principala a creativitatii o constituie imaginatia, dar creatiade valoare reala mai presupune si o motivatie, dorinta de a realiza cevanou, ceva deosebit. )i cum noutatea, azi, nu se obtine cu usurinta, o altacomponenta este vointa, perseverenta in a face numeroase incercari siveri"cari.

7/24/2019 PE-6.pptx

3/25

&reativitatea'insusiri

a)Fluidate' posibilitatea de a ne imagina in scurt timp unmare numar de imagini, idei, situatii etc. / sunt oameni carene surprind prin bogatia de idei, viziuni.

b) Plasticitateconsta in usurinta de a schimba punctul devedere, modul de abordare a unei probleme, cand unprocedeu se dovedeste inoperant.

c) Originalitateaeste epresia noutatii, a inovatiei, ea se

poate constata, cand vrem sa testam posibilitatiile cuiva,prin raritatea statistica a unui raspuns, a unei idei.Fiecare dintre aceste trei insusiri are insemnatatea ei /caracteristica principala ramane originalitatea, ea garantandvaloarea rezultatului muncii creatoare

7/24/2019 PE-6.pptx

4/25

TIPURILE CREATIVITATII

#.A.Ta0lor distinge cinci niveluri ale creativitatii %

a) creativitate expresiva, forma fundamentala a creativitatii care nu este conditionata denici o aptitudine si este cel mai usor de surprins in desenele copiilor, caracteristicileprincipale ale acesteia sunt spontaneitatea si liberatatea de eprimare /

b) creativitatea productiva, nivelul speci"c al tehnicienilor, pentru ca presupune insusireaunor deprinderi care permit imbunatatirea modalitatilor de eprimare a creatiei/

c)creativitatea inventiva, se valori"ca prin inventii si descoperiri si pune in evidentacapacitatea de a sesiza relatii noi si neobisnuite/

d)creativitatea inovativa care presupune intelegerea proufunda a pricipiilorfundamentale( arta,stiinta !, si apoi modi"carea decisiva a abordarii unui fenomen /

e)creativitatea energenta, nivelul suprem al creativitatii la care a+ung foarte putiniindivizi,presupune descoperirea unui principiu, aunei idei care sa revolutioneze un inregdomeniu al cunoasterii.

7/24/2019 PE-6.pptx

5/25

ROLUL SI FACTORII CREATIVITATII

a)Creativitatea expresivase manifesta liber si spontan in desenele sau constructiile copiilormici. 2u se pune problema, la acest nivel, de utilizare sau originalitate. Este insa un mi+locecelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior.

b)Planul productiveste planul crearii de obiecte, speci"c muncilor obisnuiti. n olar sau otesatoare de covoare produc obiecte a caror forma se realizeaza conform unei traditii, uneitehnici consacrate, aportul personal "ind redus. Este planul la nivelul caruia accede orice om

muncitor.

c) Planul inventiveste accesibil unei minoritati foarte importante. E vorba de inventatori, acelepersoane ce reusesc sa aduca ameliorari partiale unei unelte, unui aparat, unei teoriicontraversate. #ntr'o tara mare, cum este 4aponia, se inregistreaza anual peste 566.666 debrevete de inventii, ceea ce asigura un progres7vizibil al productiei.

d)Creativitatea inovatoare o gasim la oamenii caracterizati ca "ind talente.Ei realizeaza operea caror originalitate este remarcata cel putin pe plan national.

e)Creativitatea emergentaeste caracteristica geniului, a omului care aduce schimbariradicale, revolutionare, #ntr'un domeniu si a carui personalitate se impune de'a lungul maimultor generatii.

7/24/2019 PE-6.pptx

6/25

DIMENSIUNILE CREATIVITATII

&reativitatea este un fenomen comple, cunumeroase fatete sau dimensiuni.

5983 '$..oone0 a publicat un model

conceptual ce integreazapatruperspectivede identi"care si analizacreativitatii %

procesul creatiei /

persoana (personalitatea ! creativa / produsul creatiei (performanta creativa !/

mediul din care emerge creatia.

7/24/2019 PE-6.pptx

7/25

Factorii creativitatii

aptitdini pentr creatie. Eista anumite structuri cerebrale, pe care nu lecunoastem, care favorizeaza imaginatia, ele creand predispozitii de diferite gradepentru sinteza unor noi imagini, noi idei. Totusi e nevoie de interventia mediului, aeperientei pentru ca ele sa dea nastere la ceea ce numim talent. )unt unii ceeagereaza chiar rolul muncii in creatie. :e eemplu, Thomas Edison, cunoscutulinventator, sustinea ca geniul este 99; transpiratie si 5; inspiratie. Acest punct devedere se +usti"ca prin speci"cul domeniului sau, inventiile de ordin tehnic, deoarece

a trebuit sa incerce peste 3.666 de substante pana sa a+unga la cea mai rezistenta latensiunea din becul elecric (atunci a fost gasit "lamentul de carbune!. :ar teza luiEdison nu se aplica in cazul lui ozart, capabil sa scrie o sonata in cateva zile. :emunca este nevoie, dar nu chiar in proportia preconizata de renumitul inventator.

E!perienta.a! o experienta drecta, acumulata prin contactul direct cu fenomenele sau prin

discutii personale cu specialistii b) o experienta indirecta, obtinuta prin lectura de carti ori audierea de epuneri.

-rima forma are un mai puternic ecou psihic, ceea ce nu inseamna ca ar " de negli+atcartile,care ne pun in contact cu mari spirite ce stralucesc de'a lungul multor secole.

Societatea are o in

7/24/2019 PE-6.pptx

8/25

Factori interni ai dezvoltariicreativitatii

motivatia si vointa

relatia dintre inteligenta sicreativitate e complea.

7/24/2019 PE-6.pptx

9/25

FA"E ALE PROCESULUI DE CREATIE

&ea mai cunoscuta analiza a #a$e%or proce&%i decreatieapartine psihologului Graham =allas.El sugereazaeistenta a patru faze '

prepararea

Inc(atia i%minarea

vericarea*

Alti psihologi prezinta actul de creatie c trei #ra$e%

Fa$a %ogica Fa$a intitiva &a i%minarea

Fa$a critica*

7/24/2019 PE-6.pptx

10/25

PERSONALITATEA CREATIVA

prod&% &a per#ormanta creativa

F.>arron considera ca performanta sau produsul creativ trebuie saaiba un grad ridicat de neobisnuit, sa "e rar intalnit incolectivitatea in care a aparut si sa "e adecvat realitatii.

&reativitatea nu depinde numai de individ, ci si de contetulsocial, de mediul cultural si de aceea . &si?szentmihal0 a numit@ campuri de productie culturala @ , care le selecteaza dintrenoutati pe acelea care merita sa "e retinute.

.ead arata stransa legatura dintre cultura si creativitate.&ulturile care ii educa pe copii intr'un spirit receptiv si liber invederea asimilarii cerintelor mediului, in spiritul libertatii de apune probleme, care accepta si valorizeaza gandirea divergentasi va produce indivi$i creativi*

7/24/2019 PE-6.pptx

11/25

DE"VOLTAREA CREATIVITATII

metode% brainstorming, sinectica,metoda 8'3', philips 8.8.,discutia

panel

7/24/2019 PE-6.pptx

12/25

+LOCA,ELE CREATIVITATII

-! blocajele culturare (conformismul !

2)blocaje metodologice'rezulta dinprocedeele de gindire (rigiditatea

algoritmilor!3)blocaje emotive (teama de a nu gresi, de

a nu se face de ras, poate impiedica pecineva sa eprime si sa dezvolte un punct

de vedere neobisnuit!

7/24/2019 PE-6.pptx

13/25

MOTIVATIA

ansamblul factorilor dinamici, care determina conduitaunui individ .

Al.$osca %prin motivatie intelegem totalitatea mobilelorinterne ale conduitei, fe ca sunt innascute sau dobandite,

constientizate si neconstientizate , simple trebuinteflozofce sau idealuri abstracte.

otivatia este factorul care determina organismul saactioneze si sa urmareasca anumite scopuri. *rice act de

conduita este motivat, chiar daca, uneori, nu ne damseama pentru ce motiv facem o actiune sau alta . 2ici unact comportamental nu apare si nu se manifesta in sine,fara o anumite incitare, directionare si sustinere energica.

7/24/2019 PE-6.pptx

14/25

ROLUL MOTIVATIEI

otivatia are rolul de activare side mobilizare energetica,

precum si de orientare de

directionare a conduitei intr-unanumit sens.

otivatia este o sursa de activitate si

de aceea este considerata @ motorulpersonalitatii

7/24/2019 PE-6.pptx

15/25

ROLUL MOTIVATIEI

otivatia este esentiala in activitatea psihica si in dezvoltareapersonalitatii%

este primul element cronologic al oricarei activitati, cauza ei interna/semnalizeaza de"cituri "ziologice si psihologice (e% foameasemnalizeaza scaderea procentului de zahar din sanga sub o anumita

limita, in vreme ce trebuinta de a"liere este semnalizata desentimentul de singuratate!/

selecteaza si declanseaza activitatile corespunzatoare proprieisatisfaceri si le sustine energetic (trebuinta de a"rmare a unui elevdeclanseaza activitati de invatare, participare la concursuri!/

contibuie, prin repetarea unor activitati si evitarea altora, la formarea

si consolidarea unor insusiri ale personalitatii (de e.interesul pentrumuzica favorizeaza capacitatea de eecutie a unei a lucrari muzicale!.

7/24/2019 PE-6.pptx

16/25

&omponentele sistemuluimotivational

motivatia umana include trebuinte, motive, interese, convingeri,tendinte, intentii, dorinte, aspitatii. !"endintelesunt componente ale motivatiei care semnalizeazao stare de dezechilibru "ziologic sau psihologic. Ele sunt traite castari de agitatie, alerta interioara, tensiune. :in numeroasele

clasi"cari ale trebuintelor mai utila in eplicarea diferentelor decomportament dintre indivizi, pare cea realizata de A. asloB,psiholog american, numita si piramida trebuintelor(59C!U%terior in -./0 e% a mai adagat trei trepte'1 trebuite cognitive:a sti, a intelege, a invata, a descoperi/1 trebuinte estetice% de ordine, de simetrie, puritate, frumos,

respuingere- trebuinte de concordanta% acord intre cunoastere, afectivitare,actiune

7/24/2019 PE-6.pptx

17/25

&omponentele sistemuluimotivational

a. "rebuinte in#erioareprezente la om si la animale,dar satisfacute de primul diferit si trebuinte superioarespeci"ce omului si plasate spre varful piramidei.(*"rebuinte $omeostazice si trebuinte de crestere.

Domeostazia este o notiune imprumutata din"ziologie si care denumeste tendinta organismului de amentine constanti parametrii mediului intern, asa cum untermostat mentine temperatura intr'un congelator. -rinetensiune, s'a utilizat termometrul si pentru relatia

dintre persoana si mediu. Trebuintele homeostaziceeplica doar activitatea de adaptare. Trebuintele decrestere nu urmaresc mentinerea starii date, ci atingereaunor parametrii superiori, ce presupun perfentionarea

7/24/2019 PE-6.pptx

18/25

&omponentele sistemuluimotivational

:upa criteriul genezei, psihologii diferentiaza trebuintele primare, innascute,care tind sa se manifeste la toti indivizii, in toate timpurile si trebuinte&ecndaredobandite numai de unii indivizi. )'a presupus ca trebuintelesecundare se dezvolta din cele primare, dar dupa formare funcioneazaindependent de ele. )atisfacerea trebuintelor "ziologice ale unui sugar esteasociata cu aprobarea mamei. Treptat, aprobarea adultilor este folosita pentru

a sustine invatarea mersului sau a vorbirii. &opilul devenit elev invata lainceput pentru a face placere parintilor, apoi este absorbit de studiu. apreadolescenti fumatul sau consumul de alcool sunt initial activitati realizatepentru satisfacerea nevoii de a"lierea la grupul de egali si apoi devinobisnuinte. #n funcie de oferta comrciala sau culturala apar trebuinte noi caresunt doar mi+loace pentru satisfacerea unor trebuinte devin ulterior motive alealtor activitati. :e eemplu automobilul a fost la inceput un mi+loc pentru

satisfacerea trebuintei de confort, dar a devenit treptat un motiv pentru orede lucru suplimentate din care sa se castige mai mult. Astfel, aria trebuinteloruname este in continua diferentiere si etindere, determinand aparitia unorcomportamente anterioare cat si fata de etapele instoriei trecute.2esatisfacerea trebuintelor duce la stingerea lor.

7/24/2019 PE-6.pptx

19/25

Dorinta e&te tre(inta con&tienti$ata

Tendinta (impulsul sau propensiunea! este trebuinta a

7/24/2019 PE-6.pptx

20/25

Motive%e

sunt treuinte atat de puternice incat determina, declanseaza actiunile, activitatiileprin care se satisfac. Ele poseda doua segmente corespunzatoare functiilormotivatiei% ' segmentul energizant, forta cu care este declansata si sustinuta activitatea(aspectul orientativ ' directional!ectorii'motive nu eista izolati ci formeaza grupuri sau constlatii de motive. #ntr'oconstelatie relatiile dintre motive sunt analog celor dintre fortele "zice% ' motive diferite pot avea aceeasi directie si acelasi sens, energia lor cumulandu'se/ un elev invata pentru a primi o nota mare, pentru ca doreste sa se a"rme ingrup sau pentru ca este interesat de un domeniu/ - motivele pot avea orientari dierite, "ecare vizand realizarea altei activitati/ potidori sa vizionezi un spectacol sau sa mergi in ecursie la munte. neori acesteactivitati se ordoneaza in timp, satisfacandu'se succesiv/ cand nu este trait pe plansubiectiv ca o stare de tensiune foarte puternica, care se cere inlaturata.&ea mai buna sistematizare a con

7/24/2019 PE-6.pptx

21/25

PERFORMANTA

4oaca n ro% important in dinamica motivationa%a

este o consecinta a motivatiei, deoarece cu cat un elev este mai motivat cu atatperformanta va " mai buna. n elev motivat va persevera mai mult , va utilizastategii de invatare adecvate, care 'i vor in

7/24/2019 PE-6.pptx

22/25

NIVELUL DE ASPIRATIE

asteptarile,scopurile, ori pretentile unei persoane privind realizareaviitoare a unei sarcini date sau scopurile pe care subiectul isi propunesa le atinga intr'o activitate sau sefera de activitate in care esteanga+at profesional, social, intelectual. 2ivelul de aspiratie trebuie sa"e in concordanta cu posibilitatile individului.

&unoasterea propriilor posibilitati este foarte importanta.n nivel deaspiratie mult prea inalt in raport cu posibilitatile reale este daunator,deoarece il va anga+a pe elev in activitati pe care nu le poateindeplini. El va atrage dupa sine pierderea increderiui in forteleproprii, frustrarea si chir resemnarea. Esecul este resimtit cu atat mai

puternic cu cat aspiratiile sunt mai mari. )coala, profesorii pot contribui la formarea unei imagini de sine

corespunzatoare, la o mai buna autocunoastere, astfel incat nivelulde aspiratie al elevului sa "e in concordanta cu posibilitatile salereale.

7/24/2019 PE-6.pptx

23/25

CATE5ORII ALE MOTIVATIEI

a) %otivatia intrinsecaisi are sursa in insasi activitatea desfasurata si sesatisface prin indeplinirea acelei activitati. Ea il determina pe individ saparticipe la o activitate pentru placerea si satisfactia pe care aceasta i'oprocura ,fara a " constrans de factori eteriori.

Forma de baza a motivatiei intrinseci este curiozitatea, ce eprima nevoia dea sti, de a'si largi orizontul de cunoastere. Activitatea de invatare este motivata

intrinsec, este sustinuta de o nevoie interioara de cunoastere, de pasiunepentru un anumit domeniu, de placerea de a invata.

b) %otivatia extrinseca este aceea a carei sursa se a

7/24/2019 PE-6.pptx

24/25

MOTIVATIA IN SCOALA

otivatia reprezinta o conditie esentiala pentru reusita elevului in activitateascolara.

&at de puternica trebuie sa "e motivatia pentru a obtine performantesuperioare in realizarea sarcinilor scolare

&ercetarile au aratat faptul ca ata motivarea prea intensa cat si motivareaprea scazuta intr'o activitate pot conduce la rezultate slabe sau chiar la

esec.)upramotivarea determina o mobilizare energetica maima si o tensiuneemotionala ce poate avea drept consecinte bloca+ul psihic,stresul, si in "nalesecul. )ubmotivarea conduce la o insu"cienta mobilizare energetica, latratarea cu super"cialitate a sarcinilor, iar in cele din urma rezultatul estenerealizarea scopului propus. Ar trebui sa eiste un echilibru intre cele doua,care sa conduca elevul catre obtinerea de performante in activitatea deinvatare.

Pro#e&oriipot avea un rol important in ceea ce priveste gasirea unuiechilibru motivational daca il va obisnui pe elev sa precieze corect di"cultateasarcinii didactice cu care se confunta si daca va lua in consideratieparticularitatile psihologice individuale atunci cand concepe stategiile didacticein articularea demersului metodic al lectiei.

7/24/2019 PE-6.pptx

25/25

COMPONENTELE MOTIVATIEI

:.Ausubel,F.$obinson spun ca, motivatia in mediul scolar ar aveatrei componente % impulsul cognitiv, trebuinta a"rmarii puternice aeului si trebuinta de a"liere.

a)impulsul cognitiveste centrat pe trebuita de cunoastere siintelegere, de stapinire a cunostintelor,de formulare si rezolvare

de probleme.b)trebuinta a&rmariiputernice a eului este orientat spre

obtinerea unui randament scolar ridicat deoarece aceste realizariasigura un prestigiu, o anumita pozitie in cadrul grupului scolar.

c)trebuinta de a&liereeste orientata catre realizari care sa'iasigure individului aprobarea din partea unor persoane sau a unuigrup cu care el se identi"ca.

:.Ausubel si F.$obinson atrag atentia asupra faptului ca toatecele trei componente ale motivatiei scolare pot intra in +oc, inorice moment, in comportamentul concret al elevului.