EDITAT DE LIGA MAIȘTRILOR MILITARI DE MARINĂ - CONSTANȚANr. 183 • ANUL XXI • IULIE - AUGUST 2017 • 8 PAGINI • 1 leuhttp://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

15 AUGUST – ZIUA MARINEI ROMÂNE: Zi aleasă dinadins a � chiar atunci când Biserica slujește Adormirea Maicii Domnului patroană a marinei și a marinarilor noștri. Cu acest prilej Consiliul Director al L.M.M.M. adresează întregului personal care prin profesiune, interes și înclinații este legat su� etește de navele destinate apărării fruntariilor de apă ale țării sau de numeroasele îndeletniciri speci� ce mării și � uviului, urarea de a-și îndeplini misiunile cu loialitate față de profesie și demnitate față de uniforma pe care o poartă.

Navigația s-a asociat dintotdeauna cu vocația poporului nostru de a intra în legătură cu civilizația altor popoare, participând astfel activ la circuitul mondial de bunuri și valori. Marea, această mișcătoare margine de țară, nu e un hotar de despărțire. Dimpotrivă, ea ne leagă de toate țările lumii. Referindu-ne la cei care profe-sează ca marinari militari putem spune cu reală bucurie că prin numărul, amploarea și calitatea misiunilor îndeplinite în apele naționale și internaționale au făcut ca Marina Mili-tară Română să se a� rme ca un partener serios, competent

și credibil, cu o contribuție remarcabilă la extinderea raporturilor de conlucrare cu � otele țărilor aliate și partenere. Indiferent dacă apele lumii sunt liniștite sau învolburate de vreme, marinarii noștri militari, deși se confruntă cu evidente lipsuri de ordin lucrativ sau existențial, fac tot ceea ce le stă în putință pentru ca cele trei puteri su� etești: dragostea de profesie, credința față de țară și iubirea de mare să � e percepute și trăite cu aceeași intensitate su� etească.

Bun cart înainte tuturor temerarilor apărători și călători pe drumuri de ape!

OMUL ANULUI 2016 ÎN FORŢELE NAVALE

Mândră că tăticul ei e marinar, mica prințesă s-a cuibărit la pieptul celui care îi duce dorul în zilele și nopțile petrecute în larg de ape, acolo unde natura pune adesea la grele încer-cări curajul, bărbăția și profesionalismul celor a� ați la bordul navelor.

A� at printre cei cinci tehnicieni nominalizați în vederea decernării premiului „Omul anului 2016 în Forțele Navale”, maistrul militar principal Marius Irimia – instructor evaluator NATO la U.M.02047 (cel din fotogra� e) a ocupat locul trei, locul întâi revenindu-i maistrului militar principal Claudiu Apostu (U.M.02078). Deținând calitatea de membru al ligii, camaradului nostru Marius Irimia i s-a oferit din partea L.M.M.M. un premiu special. Felicitări tuturor celor nominalizați.

Misiunile marinarilor militari români a� ați la bordul cetăților plutitoare au ca nobilă deviză: ONOARE ȘI PATRIE. Să le admirăm curajul, să le admirăm măiestria, să le admirăm spiritul de sacri� ciu.

AMINTIRI….AMINTIRI…AMINTIRI!PAG. A 2-A T I MO N A

Comandorul Constantin Scarlat, cel care a știut să dăruiască fără a cere nimic în schimb

Născut la 21 mai 1935, localitatea Costișa, județul Neamț, Constantin Scarlat a fost, așa cum corect reiese din textul semnat de către comandor dr. Marian Moșneagu pe coperta IV a lucrării „Prietenul meu scafandru”, autor colonel (rtr.) George Șerban: „o personalitate enigmatică și complexă a secolului XX, un autodidact pluridisciplinar și un ilustru cercetător al adâncurilor”. Fondator al Grupului de Scafandri Mangalia, prima unitate de scafandri autonomi din Marina Militară Română, cadru didactic în cadrul Școlii Militare Superioare de Marină, cercetător științi� c subac-vatic la Centrul de Cercetări Științi� ce al Marinei Militare, întemeietorul arheologiei subacvatice naționale și artizan al Sectorului Cercetări Subac-vatice din cadrul Muzeului Marinei Române, o� țer maritim pe pesca-dorul „Mangalia”, o� țer secund pe nava de intervenție cu scafandri „Emil Racoviță”, instructor sportiv nautic și comandant instructor al primilor scafandri autonomi militari români, Constantin Scarlat a fost mentorul primelor generații de scafandri profesioniști din România și exploratorul apelor interioare din Dobrogea, ale apelor litorale și bazinului Mării Negre. Rezultatele investigațiilor sale individuale și colective, ale campaniilor de

cercetare, expedițiilor și șantierelor arheologice organizate și patronate cu spiritul său cutezător și întreprin-zător se regăsesc în numeroase studii de specialitate, precum și în multe lucrări de referință.

Constantin Scarlat, „omul plin de su� et, de neastâmpăr și cu dragoste nemărginită față de țară, omul care a știut să dăruiască fără a cere nimic în schimb”, așa cum îl caracterizează George Șerban în interesanta lucrare intitulată „Prietenul meu scafandru”, a „plonjat” în eternitate la data de 23 martie 2006…

Pios omagiu pentru OMUL Constantin Scarlat, scafandrul de geniu și spirit, gândurile noastre � ind însoțite de elogioasele aprecieri ale discipolilor și predecesorilor săi. Dumnezeu să-l odihnească!

Dumitru MIHĂILESCU

84 de ani de la dispariţia lui Jean Bart

Era ora opt dimineața, vineri 12 mai 1933, oră de ridicat pavi-lionul, dar pentru cel mai vestit marinar român, având pseudo-nimul Jean Bart, a însemnat sfârșitul, nedoritul eveniment având loc pe strada Doamna Oltea nr. 158 din București… Ce putea stiliza Frederic Storck pe cripta albă din cimitirul Bellu, decât bricul Mircea – simbolul tuturor marinarilor români! Venit din nordul țării, de la Suceava, în școala din Păcurari – Iași, lui Eugeniu Botez nu îi putea � învățător decât Ion Creangă. Merge apoi la Școala Fiilor de Marină și la Școala de Artilerie, Geniu și Marină. Scrie încă de la 20 de ani. După marșul cu nava - școală „Mircea”, scrie Jurnal de bord – Schițe marinărești și Militare. În 1898 este locotenent la bordul torpilorului „Alexandru cel Bun”. Transferat la Inspectoratul navigațiunilor din porturi, își găsește timpul necesar pentru a scrie nuvela „Moartea Pilotului”. Despre viața pescarilor din deltă va scrie „La Bătrânețe”, în noua revistă românească, „Revista Maritimă” ce apare în 1901 la Brăila, al cărei fondator este. Director de studii la Școala de Marină Constanța, unde predă limba română și geogra� a, căpitan al portului Călărași, comisar maritim la Sulina – 1912, unde scrie „Războiul lupilor”, iar după voiajul spre America ca delegat la Congresul Navigației din Philadelphia, publică lucrarea „Peste Ocean”. Ceva mai târziu, căpitan al portului Constanța, apoi din nou la Sulina cu gradul de locotenent comandor, de unde este trecut în rezervă, iar pentru noile volume este premiat de Academia Română. În septem-brie 1917 este mobilizat și numit comandant militar al portului Sulina, unde scrie „Cum se dezleagă chestiunea Dunării”. Director general în Ministerul muncii (1921), participă la Congresul de Navi-gație – Cairo 1924. Membru în comitetul de în� ințare și conducere a Ligii Navale Române, declară: „Numai printr-o ligă navală, prin-tr-o propagandă care este necesară, cu atât mai mult la noi, întreaga su� are românească va � pregătită să înțeleagă rostul și locul apei în propășirea neamului”. După pensionare (1930), comandorul Eugeniu Botez activează în Ministerul Sănătății. I se publică „Pe drumuri de apă”, „Viața unei corăbii românești”. Este primit în Societatea Scrii-torilor Români, membru corespondent al Academiei, ales, în 1931, secretar al LNR, � ind director - fondator la revista „România Mari-timă și Fluvială”, publicație ce va aduce spiritul marinăresc în toată țara, descriind viața porturilor și atmosfera de la bordul navelor. În anul 1933 apar volumele „Europolis” și „Cartea Dunării”. Boala îl macină, curând părăsind lumea scrisului și a marinăriei. Acesta a fost marinarul -scriitor Eugeniu Botez, cel care a semnat cu pseu-donimul Jean Bart, împrumutând astfel numele celebrului corsar și o� țer de marină francez care a trăit între anii 1650-1702. În semn de mare cinstire, numele o� țerului marinar Eugeniu Botez, ascuns, cu modestia care l-a caracterizat toată viața, sub pseudonimul Jean Bart, este purtat de către: Liceul din Sulina, Teatrul din Tulcea și Biblioteca Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”.

M.m.p.(rz.) Petre Maravela

Anul 1905, portul Sulina. Crucișătorul „Elisabeta” acostat la cheu după un marș cu plecarea din portul Constanța (editura Niculae P. Xanthopolo Sulina), fotogra� e preluată din lucrarea intitulată „Marina Militară Română”, autori Marian Moșneagu și Octavian Nicolae

TESTAMENTUL REGELUI CAROL I(fragmente)

Importanța regelui Carol I în istoria României nu mai trebuie demonstrată. A fost un domnitor vrednic, comandant al oștirii româ-nești pe câmpul de luptă, precum voievozii din timpurile noastre eroice, un bun gospodar al țării și un ctitor de mari așezăminte culturale. Să luăm aminte de cele scrise în Testamentul său din 14/26 februarie 1899, document scris personal la vârsta de 60 de ani, când, așa cum precizează însăși Majestatea Sa, era încă voinic și sănătos: „Alcătuind acest Testa-ment, gândesc înainte de toate la iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătut neîncetat și care a avut deplină încredere în mine. Viața mea esta așa de strâns legată de această de Dumnezeu binecuvântată țară, că doresc să-i las și după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie și de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa (...) Înconjurat și sprijinit de fruntașii țării, pentru care am avut întotdeauna o adâncă recunoș-tință și o vie afecțiune, am reușit să ridic, la gurile Dunării și pe Marea Neagră, un stat înzestrat cu o bună armată și cu toate mijloacele, spre a putea menține frumoasa sa poziție și realiza odată înaltele sale aspi-rațiuni. Succesorul meu la tron primește ca dar o moștenire, de care el va � mândru și pe care o va cârmui, am toată speranța, în spiritul meu, călăuzit � ind prin deviza: „Totul pentru țară, nimic pentru tine. ”

După ce regele își exprimă dorința cu privire la organizarea și desfășurarea funeraliilor sale – pe care și le-a dorit foarte simple - speci� când că ține neapărat să � e îmbrăcat în uniformă de general, având pe piept doar Steaua României și Crucea de Hohenzollern, adresează armatei următoarele cuvinte: „Trimit armatei mele, pe care am îngri-jit-o cu dragoste și căreia m-am închinat cu toată inima, cea din urmă salutare, rugând-o a-mi păstra o amintire caldă (…).”

Acest om de o înaltă ținută morală, după ce precizează în conținutul Testamentului că „prin bună gospodărire și o severă rânduială în cheltuieli, fără a micșora numeroasele ajutoare cerute din toate părțile, averea mea a crescut din an în an, așa că pot dispune astăzi de sume însemnate, în folosul scumpei Românii și pentru binefaceri (…), a lăsat o sumă în valoare de 12 milioane lei (extrem de valoroasă la vremea aceea), sumă pe care a dirijat-o, prin conținutul Testamentului, către Academia Română, Orfelinatul „Ferdinand” din Zorleni, lângă Bârlad, Internatul fetelor de o� țeri de la Craiova, pentru întemeierea unei școli industriale în București, precum și către multe alte direcții. Scris și iscălit cu propria-i mână, Testamentul – opt pagini legate cu � r roșu și sigilat cu sigiliul regal – este o dovadă de necontestat că acest monarh, mereu a� at în căutarea perfecțiunii, și-a dovedit reala ținută morală, aspect total ignorat de marea majoritate a politicienilor României de astăzi, dar nu numai de către domniile lor.

Ce mult ne-ar trebui, astăzi, asemenea repere de moralitate…

Prima româncă ofi ţer de marină comercială

Cel mai gingaș marinar din lume, Irina Constantziu, a văzut lumina zilei la Iași, în cea de a 19-a zi a lunii iunie 1900. Tatăl ei, militar de carieră, era generalul de divizie Mihail Constan-tziu, a� at la acea vreme la comanda Diviziei 2 cavalerie Iași. Inițial, studiile ei s-au axat pe însușirea noțiunilor de contabilitate, administrarea bunurilor materiale și � nanțe, dar nestăvilitul dor de ape a făcut ca la 18 februarie 1930 să-i � e eliberat Livretul de marinar cu numărul 270 de către Căpitănia portului Brăila, devenind, astfel, prima femeie o� țer din Marina Comercială Română. În același an se căsătorește cu Spiridon Vlassopol, o� țer retras din Marina Militară, pe care îl va încuraja să închi-rieze de la Serviciul Maritim Român cargoul „Oituz”, navă cu un deplasa-ment de 5.400 tdw, construită în anul 1905 la Rostok. Navigând împreună cu soțul său, Irina și-a îmbogățit continuu cunoștințele de navigație, astronomie și de conducerea navei. În toate porturile, nava românească și o� țerul său secund - Irina Constantziu Vlassopol – au stârnit curiozitatea tuturor, dar mai ales a presei. Meritele o� țerului de marină Irina Constantziu Vlassopol au fost recunoscute prin Înaltul Decret Regal nr. 3117 din 4 septembrie 1937, când i s-a conferit „Medalia Maritimă clasa a III-a Navigant”, medalie înmânată personal de Carol al II-lea, dar ceva mai târziu, adică în august 1938, cu ocazia Zilei Marinei, sărbătorită la Constanța. După instaurarea regimului comunist, Irina Constantziu (divorțase de Spiridon Vlassopol în anul 1936) a suferit privați-unile la care au fost supuși toți cei soco-tiți a avea „origine nesănătoasă”. Și-a câștigat o vreme existența ca femeie de serviciu la un bloc, în București. A murit în sărăcie și uitare, la sfârșitul anului 1970.

Redacția

ÎN MEMORIAMDrumul în viață al celui care a fost M.m.p. (rz.) AUREL

PĂTRUȚ și-a început derularea în luna martie a anului 1955, când a văzut pentru prima oară lumina zilei în orașul Giurgiu, și s-a terminat, spre durerea familiei și părerea de rău a tuturor celor care l-au cunoscut, pe 20 iulie 2017, când a plecat pe un alt drum, cel al…lacrimilor! Scurt, foarte scurt acest drum al vieții pentru tehnicianul militar, absolvent al Școlii Militare de Maiștri a Forțelor Navale, promoția 1978, un camarad apreciat la locul său de muncă, un om apropiat de oameni, un om de la care oricând se putea primi un sfat prietenesc, dacă nu-i sta în putere altceva. Plecarea spre ceruri a lui AUREL PĂTRUȚ, ca

urmare unei grele și îndelungate suferințe provocate de o boală rea și nemiloasă, a lăsat un gol imens în su� etul familiei sale, suferința provocată dăinuind de-a pururi și � ind greu, dacă nu chiar imposibil de alinat.

Adio, camarade! Dumnezeu, cel care te-a chemat la El atât de devreme, să-ți vegheze veșnica odihnă, fără a uita să ocrotească și mult prea îndurerata ta familie.

Consiliul Director al L.M.M.M.

Experiența de viață – un aspect demn de luat în

seamăCe reprezintă, în fond, experiența de viață? Termenul,

ca atare, se referă mai întâi la ansamblul de situații di� cile prin care cineva a trebuit să treacă în cursul întregii sale existențe. Din acest punct de vedere, experiența de viață apare ca � ind condiționată de vârstă. Dar numai relativ. Desigur, în comparație cu situațiile di� cile trăite până la adolescență, maturitatea medie, sau cea târzie – să nu mai vorbim de bătrânețe – presupun un bagaj de experi-ențe evident mai mare, indiferent de persoana vizată. Dar, experiența de viață mai apare condiționată și de alți factori, la fel de importanți. Dintre aceștia, mediul ce ne reven-dică, profesia, cultura, acțiunile în care înțelegem să ne angajăm, contextul național în care � ințăm trebuie menți-onate cu prioritate. Tocmai de aceea, experiența de viață depinde de la individ la individ, caracteristic � ind felul în care se produce sau înțelege angajarea în marile acțiuni ale timpului, de felul în care se produce sau se înțelege anga-jarea în lupta pentru anumite idealuri, pentru anumite idei, pentru anumite acte de largă rezonanță în societate.

Experiența de viață mai presupune însă – dincolo de trăire tensională – memorie și judecată, judecată asupra faptelor ce le-ai săvârșit, asupra rostului tău în lume.

Ca o concluzie, putem a� rma că trăirea intensă, memoria selectivă și judecata sunt coordonatele care de� -nesc oricare experiență de viață. Noi, oamenii, realizăm permanent diversele momente ale trăirii, dar le reținem peste timp numai pe cele semni� cative, pe cele mai di� cile dintre cele di� cile. Re� ectând asupra actelor săvârșite și reținute peste vreme cu ajutorul memoriei, noi încercăm să generalizăm, să ne precizăm anumite principii de conduită, anumite principii de acțiune în viață, instituind o ordine a valorilor referitoare la ceea ce lumea poate obține de la noi, referitoare la modul de a ne comporta permanent.

O viață lipsită de momente di� cile, de momente de tensiune, o viață lipsită de experiențe constructive memo-rabile pune sub semnul întrebării � nalitatea oricărui act de creație, aceasta, indiferent care ar � ea, putând deveni banală, ștearsă. De aici fenomenele de egoism caracteris-tice cu precădere vârstei tinere, mulți dintre ei dovedind o mare dorință de evidență, iar atunci când aceasta depășește evidența în sine, funcțională rămâne doar … reclama!

Cristian Tulceanu

PAG. A 3-AT I MO N A

Transformarea judecății în prejudecatăNevoia de a ne deli-

mita reprezintă, desigur, o nevoie reală. Nevoia de a ne delimita cu orice preț și fără niciun suport de adevăr sau cu un suport extrem de fragil, repre-zintă o iluzie. Prima indică poziția judecății. A doua,

pe cea a prejudecății, când un neajuns, o necesitate proprie unui anumit timp și unui anumit loc este aplicată, fără discer-nământ, în altă parte. Categoric că această mutație va stârni patimi, pasiuni, împotrivire. Premisele exclusivismului vor � , așadar, create.

Relativ recent, prin hotărâre guvernamentală, solda solda-ților și gradaților profesioniști a cunoscut o anume creștere � nanciară, faptul în sine datorându-se măririi valorii salari-ului minim pe economie. Categoria respectivă de personal militar, bene� ciind printre cei dintâi de această hotărâre, a stârnit reacții negative în special la nivelul imediat următoa-relor două categorii profesionale, și anume: maiștrii militari și subo� țerii. Aceste reacții, până la urmă întemeiate, dar nu musai că au crescut soldele acelor camarazi, n-au mai putut � frânate nici măcar cu precizarea că nu este vorba de mărirea soldei unei categorii de personal în detrimentul alteia, ci doar de o aliniere a salariilor acestor oameni la valoarea actuală a salariului minim pe economie, rezolvarea pentru toate cate-

goriile de militari urmând a avea loc începând cu 1 ianuarie 2018, momentul intrării în operativitate a normelor stipulate de către Legea salarizării unitare.

Nerăbdarea, considerentul nerespectării și prin salarizare a ierarhiei militare, dar poate și teama atâtor și atâtor promi-siuni neîndeplinite au contribuit la transformarea rapidă a judecății în prejudecată, gândirea și sensibilitatea exagerată a unora dintre cei care se considerau nedreptățiți găsind ca unic țap ispășitor Liga Maiștrilor Militari de Marină! De aici și până la folosirea scrisă sau verbală a unor acuze și apostrofări n-a mai fost decât un pas. Apelând la o serie de argumente, mai toate malițioase și izvorâte din scenarii proprii, critica adresată ligii a devenit dură, adesea ilogică și la mare distanță de adevăr, că de gramatica limbii române ce să mai vorbim…

Este adevărat, în privința gradului de implicare a condu-cerii ligii în problematica ce vizează aspectul social speci� c membrilor săi nu poți folosi, mai ales în ultimul an, lauda-tivul. Dar oare vina căreia i se dă atâta consistență pe facebook aparține, dacă există, numai ligii?!? Păi, dacă frământările dvs. erau într-atât de mari, de ce nu ați venit la sediul asociației pentru a vă expune fără patimă, explicit și legal argumentat problemele cu care vă confruntați? Nu așa era mai simplu?! Vă este, probabil, mult mai ușor să ascultați cum bate vântul numai din anumite părți?! Dacă este așa, atunci mai tot timpul vă veți a� a în supărătoarea situație de a transforma cu mare ușurință judecata în prejudecată.

M.m.p.(rz.) Dan Cojocaru

Militarii, în sens cuprinzător, exercită o activitate specializată, de securitate și apărare, în slujba comunității naționale și a statului național. Milităria, prin scopurile și obiectivele urmărite, riscurile și amenințările subsumate îndeplinirii acestora, mijloacele folosite, organizare și jurisdicție nu repre-zintă o profesie, în accepțiunea comună a termenului și în sensul nomenclatoarelor de profesii, ci este o ocupație, un serviciu nați-onal care obligă pe purtătorul de uniformă la supunere față de restricții, la limitări, priva-țiuni, subordonarea totală și asumarea volun-tară a unor riscuri extreme, toate acestea regăsindu-se într-o multitudine de norme speciale. Efectuarea serviciului militar, indi-ferent de durată, gradul și funcția militarului, nu poate � asimilată practicării niciunei profesii normale, fără riscurile ine� cientizării și inegalității de tratament a acestei ocupații. Este greu de crezut – inacceptabil înainte de toate – ca militarii să poată bene� cia de egalitatea de tratament care se aplică tuturor

profesiilor, privind, să zicem, drepturile de a face politică, de a deveni întreprinzători, de organizare sindicală, de declanșarea de greve etc. Cum, de altfel, este inadmisibil ca spiritul propriu profesiilor liberale – absolut normale într-o societate liberă și democrată – să devină o caracteristică și a serviciului militar. Armata (sau anumite părți ale aces-teia) nu se poate privatiza, iar militarul nu-și poate deschide cabinet de consultanță în probleme de securitate și apărare. Există, cu alte cuvinte, o serie întreagă de aspecte esen-țiale care fac ca serviciul militar să � e, indife-rent dacă se recunoaște sau nu acest aspect, o ocupație specială sau, dacă cumva termenul se consideră demonetizat datorită folosirii abuzive, o ocupație total diferită de o profesie normală. Din nefericire, în ultima perioadă de timp a apărut o serie de etichetări nefon-date la adresa celor care îndeplinesc serviciul militar, sursa acestor injuste a� rmații � ind eminamente una politică. Desigur, armata, care este o instituție și o categorie specială în

statul român, căreia îi cerem lucruri speciale și pe care trebuie să o tratăm în mod special, se supune controlului civil democratic, o achiziție postrevoluționară fundamentală și un atribut esențial al culturii, civilizației și democrației euroatlantice. Prin această campanie negativă însă se încearcă nere-cunoașterea caracteristicilor speciale, de� -nitorii ale serviciului militar și includerea acestuia în rândul profesiilor comune. Păi, în asemenea situație militarul n-ar trebui să � e derobat de anumite obligații, dându-i-se, în același timp, drepturile celor cu care se încearcă alinierea profesională? Ar trebui, sigur că da, dar atunci mai putem percepe milităria ca o ocupație, așa cum se cunoaște ea din moși-strămoși, adică, mai concret: armata ar mai � armată!? Militarii români, domnilor, au nevoie de sprijin concret din partea celor îndriguiți să o facă, nu de suspine sau lacrimi electorale.

Meserie grea milităria, așa că nu oricine o poate face! Iar dacă este vorba de experiență de viață – în cazul de față aspectul îmbrăcând mai mult segmentul profesional, atunci nici nu poate � vorba să nu se apeleze la experiența celor cu ani mulți de lucru și zbucium în această meserie...

Nu dușmănie, nu rivalitate, ci competitivitateEfortul depus de către conducerea L.M.P., dar și conjunctura favorabilă, au făcut posibilă aplicarea unei hotărâri guverna-

mentale care, în � nal, a condus la calcularea soldelor acestei categorii de personal militar în funcție de actuala valoare a salari-ului minim pe economie. Foarte bine că lucrurile s-au petrecut așa și foarte rău că nu s-a făcut, în același timp, și ceva pentru celelalte segmente profesionale a� ate în structura Armatei Române. Și uite că de aici, o bună parte dintre membrii celor două asociații socio-profesionale au aruncat la coș orice urmă de sentiment al camaraderiei, devenind rivali în toate cele! Nimeni nu mai dorește să înțeleagă că între L.M.M.M. și L.M.P. trebuie să existe colaborare, nu concurență neloială. O competiție, dacă vreți, solicită, și asta în primul rând, prezența la timonă a unor persoane capabile să determine un management axat cât se poate de mult pe problematica vieții sociale. Nu ceartă ne trebuie, nici infatuare și nici orgolii prost înțelese, ci relații de cola-borare, din care să nu lipsescă bucuria pentru succesul partenerului. Nu este greu de realizat așa ceva. Trebuie doar înțeleasă componența importantă a mecanismului. Atâta doar sau… măcar atâta!

M.m.p.(rz.) Nicolae RADU

În atenția cititorilor „Timonei”Începând cu luna ianuarie, anul 2018, „Timona”,

organul de presă al L.M.M.M., este foarte posibil să-și înceteze apariția, și asta cu câteva luni înainte de a i se marca cel de-al 22-lea an de neîntreruptă apariție. Vârsta înaintată și starea sănătății redacto-

rului-responsabil, cel care s-a ocupat în toți acești ani de pregătirea pentru tipar a respectivei gazete nu-i mai permite să continue, iar neapariția mult doritului înlocuitor – cu toate încercările de a-l găsi, va face posibilă întreruperea apariției, ceea ce nu este de dorit. Aceasta este realitatea! Bine ar � să-și facă apariția cel (sau cei!) mult așteptat.

Milităria, ocupaţie nu profesie…

PAG. A 4-A T I MO N A

Din activităţile ligii

Jocul de table - și aici, ca și la șah de altfel, organizatorul principal �ind M.m.cls. I Iulian Mihailov, încă se mai bucură de participare, deși și aceasta este destul de anemic, cam de �ecare dată �ind prezente aceiași concurenți. În fotogra�a alăturată puteți privi un aspect de la desfășurarea relativ recentă a acestui concurs, de fapt un moment rela-xant al zilei pentru cei care înțeleg asemenea lucru și nu-și motivează neparticiparea inventând uneori motive… de tot râsul!

Imagine de la expoziția organizată în holul hotelului „Delta” din Tulcea

Anul acesta, pe lângă inte-resantul simpozion susținut de către conducerea ligii în ziua de 6 mai la Muzeul Marinei Române, Ziua Corpului Maiș-trilor Militari de Marină a fost marcată și printr-o atractivă expoziție, în cadrul căreia au fost expuse diverse lucruri și obiecte aparținând unor maiștri militari, toate vorbind publicului vizitator despre trecutul, prezentul, dar mai ales viitorul acestui segment de personal. Avându-l ca principal artizan pe M.m.p. Gabriel Eremia (primul din stg. fotogra�ei alăturate), iar ca ajutoare pe (de la stg. la dr.) M.m.p. Andrei Pap, Ovidiu Simionescu și M.m.p (rz.) Dan Cojocaru, expoziția, care a fost deschisă publicului aproape două săptămâni, s-a bucurat de un real succes.

Participând pentru a doua oară la ampla și interesanta acțiune de promovare a mode-lismului, delegația L.M.M.M., compusă din: M.m.p.(rz.) Emil Olteanu – președintele asociației, M.m.p. Eremia Gabriel și Ovidiu Simonescu, a răspuns onorantei chemări adresate de către ASOCIAȚIA MODELISM ALBA - IPMS ROMANIA de a � prezentă în perioada 9-11 iunie 2017 la cea de a VII-a ediție a Concur-sului international de machete statice „CUPA ALBA CARO-LINA”-2017. Evenimentul s-a desfășurat în Caponiera din Piața Toboșarului, a�ată în incinta Cetății Alba Carolina. Lucrările au fost apreciate cu medalii de aur și argint la dife-ritele categorii de concurs, liga oferind concurenților o mult apreciată Diplomă de Măies-trie.

Liga și-a promovat activitatea modelistică și în cadrul expoziției-concurs „Brașov Model Show", acțiune ce a făcut parte din proiectul AERO-EXPO Brașov 2017, desfășurat în perioada 26-28 mai 2017. Și aici, la Brașov, liga, prin reprezentantul său, M.m.p. Gabriel Eremia, a oferit Diploma de Măies-trie, onorați cu o astfel de diplomă �ind cinci concurenți ale căror realizări au fost considerate cele mai reușite. Ca modeliști ai ligii, au participat în concurs domnii Ovidiu Simionescu și caporal cls.a III-a Paul Necula.

Străduinţă există, răspunsul este anemic!Respectând cerințele planului anual de activități,

membrii Consiliului Director al L.M.M.M. încearcă lună de lună să dea forma �nală acelor proiecte și acțiuni aprobate de către Adunarea Generală, căutând ca acestea, odată puse în practică, să se adreseze cât mai multor persoane ce dețin calitatea de membri asociați. Cu toate eforturile însă, numărul celor care participă efectiv la asemenea activități continuă să �e în descreștere, ceea ce este �resc să dea de gândit, mai ales că unii dintre membrii ligii – în special cei tineri și a�ați în activitate profesională nu numai că nu doresc să participe, dar se și tot întreabă ce face liga pentru Domniile lor!

Având ferma convingere că ne adresăm unor oameni cu știința cărții, unor oameni cu un simț dezvoltat al realității, cei care prin vot liber și demo-cratic au fost aleși să coordoneze activitatea acestei

asociații au crezut, și cred că statul asociativ este destul de clar și că nu este nevoie ca de mai multe ori pe zi să explice faptul că liga este o asociație socio-profesională apolitică, nelucrativă, neavând nimic în comun – vorbind de comunul legis-lativ, cu forma asociativă denumită sindicat! Totuși, chiar și cu un stat scris clar, sunt încă foarte mulți membri asociați care nu înțeleg acest lucru, dorința lor, atunci când problematica în discuție are caracter social, �ind aceea de a acționa imperativ, nu așa cum legislația română permite asociației noastre să o facă.

Citiți statutul ligii, domnilor și…mai veniți pe la sediul ligii, măcar pentru asemenea lămuriri, dacă pentru altceva nu aveți timpul necesar.

M.m.p.(rz.) Emil Olteanu – președinte L.M.M.M.

Cele 30 de zile care preced Ziua Marinei Române sunt, în totalitatea lor, considerate a face parte din luna spiritualității marinărești, ceea ce presupune inițierea și punerea în operă a unor activități tematice atractive. Exact așa au stat lucrurile în ziua de 18 iulie, când L.M.M.M., având alături pe neobositul și su�etistul comandor dr.(rz.) Marian Moșneagu, a organizat o expoziție cu tematică marinărească în holul hotelului „Delta” din Tulcea, vizitatorii având ocazia să admire picturile marine ale pictorului M.m.p.(rz.) Alexandru Ghinea, diverse lucrări scrise de către autori precum Marian Moșneagu, Valentin Ciorbea și Dumitru Mihăilescu, lucrări speci�ce artei matelotajului realizate de către M.m.p (rz.) Costel Crăciun, dar și multe altele.

PAG. A 5-AT I MO N A

LIGA MAIȘTRILOR MILITARI DE MARINĂ în colaborare cu MUZEUL MARINEI ROMÂNE vă invită să participaţi la Expoziţia

– Concurs de modelism "CUPA TOMIS" – ediția a III-aPROGRAMUL COMPETIŢIONAL

*12 – 19 august: Expoziție deschisă, conform programului Muzeului Marinei Române*12 august: Ziua porților deschise la Muzeul Marinei Române:- 09.00 – 11.00: Înscrierea concurenților și poziționarea exponatelor pe categoriile de concurs;- 11.00 – 12.00: Deschiderea o� cială a expoziției-concurs Cupa Tomis.* 13 august:- 09.00 – 17.00: Vizitarea expoziției, conform programului Muzeului Marinei Române.* 14 august:- 10.00 – 12.00: Atelier de măiestrie – marinărie și mate-lotaj;- 12.00 – 13.00: Concurs de măiestrie - Aviație aplicată.* 15 august: Ziua Marinei Române- Ziua porților deschise la Muzeul Marinei Române * 16 august:- 09.00 – 17.00: Vizitarea expoziției, conform programului Muzeului Marinei Române. * 17 august:- 10.00 – 12.00: Atelier de măiestrie – Matelotaj, împleti-turi, noduri și brățări din paracord, suspantă și saulă.- 12.00 – 13.00 – Aviație aplicată. * 18 august:- 09.00 - 11.00: Brie� ng juriu și jurizarea modelelor; - 10.00 – 11.00: Confecționarea de diverse lucruri de către participanții la concursul de măiestrie și aviație aplicată a machetelor oferite de � rma hobby-park;- 11.00 -12.00: Practici de supraviețuire – aprinderea focului în 20 de moduri;- 12.00 – 13.00: A� șarea rezultatelor și soluționarea contestațiilor.*19 august: - 10.00: Festivitatea de premiere;- 12.00 - 14.00: Ridicarea machetelor.

Colaboratori - embleme

Consiliul Director al L.M.M.M. mulțumește celor care s-au arătat dispuși să sprijine acest proiect, colaborarea cu cele două muzee și celelalte unsprezece asociații și uniuni asigurând desfășurarea la o cotă apreciabilă a acestei Expoziții-concurs în care arta, priceperea și migala concurenților va încânta privirile celor interesați sau curioși să le urmă-rească realizările.

Adio catalog,drum bun în viață!

Începând cu 28 iulie, absolvenții promoției 2017 a Școlii Militare de Maiștri Militari a Forțelor Navale - s-au alăturat corpului tehnicienilor marinari, pregătiți � ind pentru a-și dovedi cunoștințele profesionale în asigurarea stării de operativitate a tehnicii din aria de responsabili-tate a � ecăruia dintre ei. S-au făcut, așadar, primii pași în cariera de maistru militar, bagajul de cunoștințe teoretice servind acestor tineri la îndeplinirea în siguranță a obligațiilor în unitățile de luptă de la bordul navelor, precum și în unitățile de mentenanță ale acestei categorii de forțe. A � maistru militar în Armata României este o onoare, iar voi, tinerii noștri colegi, trebuie să dovediți într-un timp cât mai scurt că reprezentați liantul dintre om și tehnică, că sunteți acei profesioniștii a căror dibăcie va contribui din plin la performanțele din câmpul tactic atât ale voastre, cât și ale celorlalți camarazi. Urmați-vă destinul în cadrul colectivelor în care ați început să vă desfășurați activitatea, � ind pregătiți să răspundeți cu demnitate și hotărâre oricând viața vă va pune față în față cu cele mai neașteptate momente. Adio catalog, acum urmează ca în cadrul structurii unde ați fost repartizați să dați adevăratele examene, și � ți siguri că nu vor � nici puține și nici ușoare… Drum bun în viață, tuturor!

În drumeţie pe drumurile ţăriiMangalia – Nehoiu – Poiana Brașov – Bran –

Cheile Grădiștei – Crama Pietroasele – Popasul Vână-torilor de la Vălenii de Munte, iată itinerariul care l-au urmat cei 45 de excursioniști mangalioți în perioada 29 iunie – 2 iulie anul curent. Atractiv prin frumusețe, fermecător prin tot ce a oferit celor dornici de a-și petrece câteva zile pe minunatele meleaguri româ-nești, această drumeție a fost ca un galop de sănă-tate pentru membrii celor două asociații din orașul Mangalia, și anume Filiala Ligii Navale Române, și Filiala Ligii Maiștrilor Militari de Marină, prima � ind organizatoarea acestui periplu pe drumurile țării, iar cea de a doua invitată.

Bene� ciind de o sponsorizare apreciabilă și apre-ciată, președintele � lialei Mangalia a L.N.R., respec-tabilul domn amiral (rz.) Petrică Stoica, a dovedit și de această dată o deosebită pricepere în a organiza o astfel de activitate, dar și aceeași deschidere către cola-borare cu � liala L.M.M.M. din respectiva localitate. Mulțumim, domnule amiral!

M.m.p.(rz.) Alexandru Baciu

Grupul de excursioniști în vizită la Crama Pietroasele

Șeful promoției „Mărăști, Mărășești, Oituz - 100": M.m. V Răscol Denisa - Timonerie și tehnică de navi-gație navală.

Șe� de promoție pe specialități militare: (de la stg. la dr. rândul de sus): M.m. V Nica Vlad -

Artilerie navală și antiaeriană; M.m. V Sandu Alexandru -Motoare și mașini navale. M.m. V Burduja Constantin – Comunicații navale și observare semnalizare; (de la stg.la dr. rândul de jos) M.m. V Răscol Denisa; M.m. V Cara-mangiu Ștefania - Radiolocație navală; M.m. V Negoiță Ionuț - Motoare și instalații electrice navale.

PAG. A 6-A T I MO N A

Solstițiu și echinocțiuSolstițiu de iarnă (22 decembrie):

Marchează cu precizie începutul iernii astronomice. Este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se a�a în emis-fera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23 grade 27 minute sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit tropicul Capri-cornului. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesi-unea anotimpurilor.

Solstițiu de vară (21 iunie): Marchează începutul verii astronomice. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează o poziție �xă în spațiu, ea �ind înclinată pe planul orbitei Pământului cu 66 grade și 33 minute. Datorită acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpu-rilor. După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decem-brie.

Echinocțiu de primăvară (21 martie): Marchează începutul primăverii astro-nomice și reprezintă intrarea Soarelui în primul semn zodiacal, semnul Berbe-cului, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocțiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea

boreală. Când Soarele se a�ă în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce deter-mină - la data respectivă - egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

Echinocțiu de toamnă (23 septembrie): Marchează înce-putul toamnei astronomice. Este momentul când longitu-dinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180 grade, el intrând în semnul zodiacal Balanța. Punctul echinocți-

ului de toamnă, numit și punct autumnal, se a�ă pe sfera cerească la intersecția eclip-ticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cere-ască a planului orbitei Pământului) cu ecua-torul ceresc, pe care Soarele îl traversează la această dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. A�ându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor �ind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților.

M.m.p.(rtr.) Constantin Călin

DELFINULFilogenetic del�nul face parte din clasa

mamiferelor, ordinul cetaceelor, subordinul odontoceți. La origine tereștri, del�nii și-au păstrat în apă respirația aeriană, nașterea puilor vii, alăptarea, modi�cându-și funcțiile vege-tative și somatice, explorarea ecolocației și păstrându-și un sistem nervos dezvoltat (crei-erul del�nului este cu 20% mai mare decât la om). Adaptarea la viața marină a făcut ca la scufundare să ia 90% aer proaspăt, cușca toracică având elasticitate (azotul din aerul alveolelor nu se dizolvă în sânge), suprafața alveo-lelor pulmonare să �e de trei ori mai mare decât la om, ritmul respirator și numărul bătăilor inimii să �e redus (ritmul bătăilor inimii este de 7 ori mai mic decât la om). Reglarea temperaturii corpului se face cu ajutorul vascularizației înotătoarelor. În privința vitezei de înot maximă, aceasta este de 28 noduri pe oră, fără siaj, pentru că pielea sa reduce frecarea cu apa, această piele �ind netedă, moale și catifelată, dar și bine irigată datorită papilelor în formă de bucle umplute cu vase sanguine așezate lângă epidermă, papile

ce produc o energie calorică și curenți anti-turbionari sub piele. Vizibilitatea del�nului în apă curată este de 10 metri, detecția sa făcân-du-se prin ecolocație. Producerea sunetelor este efectul a mai multor membrane ce intră în vibrație acționate de mușchi, vibrație transmisă în apă la distanțe mari (10 mile marine) și cu frecvențe variate. Del�nii trăiesc în cârduri, comunicând prin 32 de sunete de înaltă și joasă frecvență. Inteligent, blând, comunicativ, del�nul este folosit de om nu numai pentru a

întreține buna dispoziție la del�narii datorită dresa-jului, ci și pentru multe alte lucruri, cum ar �: legătura dintre scafandri și supra-față, dirijarea bancurilor de pești către plasele pescarilor, salvarea de la înec, desco-perirea epavelor, protecția

scafandrilor împotriva rechinilor, cercetarea științi�că, în scopuri militare ultrasecrete (ex: amplasări de mine la o navă inamică sau inter-ceptări de telecomunicații).

Protejarea del�nilor se face în multe țări prin lege, printre acestea numărându-se și România, care are un asemenea act normativ încă din anul 1959.

M.m.pr.(r) Petre MARAVELA

Ce nu prea știm despre tornade…

Considerată a � cea mai violentă furtună de pe Pământ, tornada este o perturbație atmosferică violentă, de dimensiuni reduse și cu caracter turbionar, având aspectul unei coloane înguste care se rotește cu mare viteză, sau al unei pâlnii întoarse care atinge nivelul solului, �ind formată din nori cumulonimbus și praf, ce-i conferă o culoare cenușie. Tornadele apar atunci când un curent de aer rece întâlnește o masă umedă de aer cald, dând naștere unor enormi nori negri (n.r. norii cumulonimbus). Acești nori generează o furtună cu tunete (n.r.: tornada ca termen provine din latinescul „tonare”, care înseamnă „a tuna”). În privința formei de manifestare, tornada este un vânt puternic ce începe să se rote-ască tot mai rapid, formând un vârtej. Acesta se rotește în spirale din ce în ce mai strânse, mărindu-și viteza și înălțându-se spre nori. Apoi tornada coboară din nori și atinge pământul cu o mare violență, ridi-când în aer, până la mari înălțimi, odată cu praful, mașini, trenuri, acoperișuri și oameni. „Aspiră” în vârtej ceea ce întâl-nește, transformând totul în proiectile mortale atunci când le aruncă înapoi.

Spirala unei tornade are un diametru cuprins între câteva zeci și câteva sute de metri, uneori însă sunt și tornade care înre-

gistrează dimensiuni mult mai mari (200-300 km). Mișcarea de rotire a tornadei se produce în sensul acelor de ceasornic în emisfera sudică și în sens invers în emis-fera nordică.

Durata unei tornade este, de obicei, câteva minute, dar cele puternice pot să dureze mai mult de o oră. De reținut e că o furtună care durează mai multe ore, poate genera mai multe tornade pe o arie extinsă. În privința vitezei vântului, aceasta poate � cuprinsă între 60 și 300-400 km/h, în situații excepționale �ind înregistrate,

cu ajutorul măsurătorilor prin satelit, viteze de peste 500 km/h.

Se pune întrebarea: Pot � prevăzute tornadele? Da, dar foarte greu, oamenii de știință reușind să le detecteze pe cele mai mari dintre ele cu ajutorul radarelor bazate pe

efectul Doppler, avertizându-i pe locuitorii zonelor vizate. În ceea ce privește zonele lumii în care se manifestă mai des acest fenomen atmosferic atât de periculos, se poate spune că tornadele mai puternice sunt „găzduite” de zonele temperate din SUA, vestul Europei, Japonia, India, Africa de Sud, Argentina și Australia. Cele mai numeroase tornade se formează în partea centrală a SUA și în Australia. Recordul a fost înregistrat în 1974 (SUA), când s-au format 150 de tornade violente ce au provocat moartea a 392 de persoane și pagube de 1 miliard de dolari.

Dana CHIVU

Să vorbim și să scriem corect românește…

Frecvente capcane ale limbii române

Într-o societate, așa cum este cea română, în care degradarea limbii este un fenomen ce ia amploare, iar exprimarea din spaţiul public, dar mai ales în cel virtual, este din ce în ce mai neglijentă, sunt puţine şanse ca numeroasele capcane ale limbii române să nu se înmulţească pe zi ce trece. O limbă plină de multe excepţii, de reguli gramaticale tot timpul încălcate, extrem de expusă in�uenţelor şi foarte dispusă să accepte aceste in�uenţe, limba română este folosită astăzi, mai mult ca oricând, foarte lejer, aspect ce face ca mulţi dintre români să pice în diversele capcane pe care ea le întinde, greşelile, atât în scris, cât şi în vorbire, întinzându-se ca molima. Iată de exemplu:

1. Substantivul „membru”,  folosit la forma de plural, articulat sau nearticulat: „membri sau membrii”. Una dintre capcanele frecvente întâlnite în scris este dublarea greşită a „i”-ului în cuvântul „membru”, folosit la plural. Explicaţia gramaticală este simplă: cuvântul se scrie cu un singur „i”, atunci când este nearticulat şi cu doi „i”, atunci când apare articolul hotărât. Cel mai simplu de folosit pentru cei nefamiliarizaţi cu noţiunile gramaticale este un mic truc: înlocuiţi cuvântul „membri”, atunci când nu sunteţi siguri cum trebuie să-l scrieţi, cu un alt substantiv, de exemplu, „elevi”. Dacă în structura respectivă „elevi” va avea un singur „i”, atunci şi „membri” va avea tot unul. Şi invers. Exemplu: „Membrii  (elevii) comitetului au plecat în vacanţă” versus „Trei membri (elevi) au plecat în vacanţă”.

2. Pronumele, respectiv adjectivul demonstrativ „aceiaşi/ aceeaşi”.  Este una dintre cele mai frecvente erori care se întâlnesc în scris, unde forma de feminin, singular, a pronumelui şi adjectivului demonstrativ este confundată cu cea de masculin, plural, din cauza unei asemănări fonetice. Aşadar, corect este „aceeaşi fată” (feminin şi singular) şi „aceiaşi băieţi” (masculin şi plural).

3. Structura „ca şi” folosită în loc de „ca”. Din dorinţa de a evita o eventuală cacofonie, această structură a ajuns să invadeze şi textele, şi mai ales conversaţiile, conjuncţia „şi” �ind strecurată şi unde e cazul, şi unde nu e (mai ales unde nu e), pe post de proptea, ajungând să �e folosită adesea în situații fără care nu au nicio legătură cu cele necesare evitării cacofoniei! Aşadar, este greşită folosirea lui „ca şi” în loc de „ca” în situaţii precum: „ca şi om”, „ca şi fenomen”, „ca şi atmosferă”.

4. Prepoziţia „datorită”  utilizată greșit în locul locuţiunii prepoziţionale „din cauza”. Mai toţi vorbitorii folosesc abuziv prepoziţia „datorită”, ceea ce duce uneori la situaţii ilare și asta pentru că �ecare dintre ele este purtătoare de sens: „datorită” are sens pozitiv, iar „din cauza”, sens negativ. Ca atare, folosirea lui „datorită” într-o situaţie precum: „Datorită lui, am pierdut trenul” este greşită. În schimb, „datorită” este corect folosit în situaţia: „Datorită lui, am câştigat un premiu”.

5. Întrebuinţarea incorectă a verbului „a plăcea”, pe care vorbitorii neatenţi îl conjugă pornind de la forma „a place”, care este inexistentă, deci incorectă. Forme de genul „Mi-ar place să mergem la �lm”, în loc de forma corectă „Mi-ar plăcea să merg la �lm”, se numără în continuare printre greşelile omniprezente în vorbirea de astăzi.

Prof. Stelian Dumitrache

„Bodyguarzi” fără de bărbățieFiecare știm câte ceva despre harem,

informațiile căpătându-le în timp și pe căi diverse. În acest material nu vom face altceva decât să vă amintim sau să vă întregim cunoș-tințele referitoare la ce presupunea sintagma harem, poposită de-a lungul timpului nu doar în societatea musulmană, ci și în cea creștină, tribală, persană, ebraică, egipteană și chineză. Cuvântul „harem” vine direct din limba arabă, de la termenul de haram, care însemna „interzis”, „de neatins”. Ghidați de acest precept, sultanii le-au reprimat orice formă de sexualitate cadânelor, exceptând �rește actele sexuale, mai bine zis violurile, al căror protagonist era chiar el, sultanul. Erau cazuri când, datorită numărului prea mare de cadâne, unele dintre ele îmbătrâneau și mureau în harem �ind încă virgine, sultanul neavând, literalmente, timp de ele, sau uitân-du-le numele și înfățișarea. Prin tradiție, șefă

peste cadâne și eunuci era mama sultanului sau prima sa soție care avea titlul de sultană. Pentru a supreveghea, păzi și administra o asemenea adunătură de femei selectate strict pe criterii �zico-sexuale, suveranii vremii s-au gândit la crearea unui fel de bărbați care să nu �e chiar... bărbați! Marii cuceritori erau extrem de geloși și nu ar � acceptat ca un alt bărbat în afară de ei să atenteze în vreun fel la colecția lor personală de frumuseți. Astfel a apărut pe scena istoriei omenirii, poate cel mai tragic-comic personaj al acesteia: Eunucul, un fel de bodyguard dacă vreți, dar fără bărbăție, care, așa cum exprima acest cuvânt în greaca veche, se ocupa de „paza dormitorului”. Originea eunucilor în cadrul haremurilor nu vine de la musulmani, ci din Imperiul Bizantin. În cadrul curții imperiale a Bizanțului activau mulți astfel de eunuci angajați în funcții administrative și comer-ciale. Chiar împăratul Constantin, cel care a

adoptat creștinismul drept religia o�cială în Imperiul Roman, era înconjurat de eunuci plasați în posturi și funcții înalte la curtea sa. După ce cuceritorii musulmani de origine arabă au cotropit provinciile din est ale bizantinilor și au intrat în contact cu eunucii, aceștia și-au trăit perioada de aur în cadrul haremurilor arabilor și ulterior ale turcilor. Vis din subconștientul oricărui bărbat și coșmar al oricărei femei, haremul există și în prezent în cadrul unor triburi africane sau în palatele potentaților multimilionari arabi.

Petrică Bălan

Cine a inventat laserul, ce este acesta și cum se clasi�că?

Pe 11 noiembrie 1957, Biroul de brevete a acordat un credit lui Gordon Gould, student licențiat de la Universi-tatea Columbia, care a prezentat proi-ectul unui LASER. Era vorba despre conceperea unui dispozitiv de ampli�-care a luminii prin emisie stimulată de radiație. În ciuda brevetului primit, se consideră că primul laser utilizabil a fost construit de �eodore Harold Maiman, în mai 1960 (laser cu rubin)… Și uite așa, încet-încet, LASERUL („Light Ampli�cation by Stimulated Emision of Radiation”), acest dispozitiv cuantic de emisie și ampli�care a radiației în regi-unile optică și cea a microundelor ce își bazează funcționarea pe interacțiunea a două sisteme �zice: câmpul electro-magnetic dintr-o cavitate rezonantă și mediul activ situat în aceeași cavitate rezonantă, format din atomi, ioni, mole-cule etc., a intrat în viața noastră coti-diană, �ind întâlnit la tot pasul: de la sistemul de citire a informației de pe un compact disc, la spectacolele de lumină ce însoțesc concertele în aer liber, la indicatoarele de pe ecranele retroproiec-toarelor ș.a.m.d.

Așadar, laserele sunt dispozitive cuantice de emisie și ampli�care a radia-ției în regiunile optică și cea a microun-delor ce își bazează funcționarea pe inte-racțiunea a două sisteme �zice: câmpul electromagnetic dintr-o cavitate rezo-nantă și mediul activ situat în aceeași cavitate rezonantă, format din atomi, ioni, molecule etc. Prin excitarea medi-ului printr-un procedeu oarecare (cioc-niri electronice, transfer rezonant de energie, reacții chimice, câmpuri elec-trice și magnetice) în mediul excitat se acumulează o mare cantitate de energie electromagnetică, care în anumite condiții poate � eliberată prin emisie stimulată, sub forma radiației laser.

Clasi�carea laserelor se poate face după:

– natura mediului activ (solid, lichid, gazos);

– puterea emisă;– modul de funcționare (continuă

sau în impulsuri)Ing. Daniel Popescu

ORIZONTAL: 1) Un albastru infinit. 2) MARE – Vas de pescuit norvegian. 3) Desco-perirea lui... Columb – MARE. 4) Material stomatologic. 5) MARE – La docuri! 6) În radă! – Început de cavilă! – Par ascuțit. 7) Albastră – Curelușe de meșină. 8) Mersul în MARE – Poftim la ADRIATICA! 9) Luate din macrou! – Grad mare în unele armate. 10) Banc

de nisip în Marea Java, lângă Su-matera (Indonezia) – MARE. 11) MARE. VERTICAL: 1) MARE – Iureș, năvală. 2) Apă mică în... lanțuri – Abisală. 3) În temă! - Răzbunarea peștelui – Grăbit. 4) Ceremonial – Daltă mică – În baliză! 5) Nivel pe margini – Mare... acaparator. 6) Ciupercă parazită – MARE... proroc. 7) În port! – La cutere! – Rezonanță Magnetică Nucleară (abr.). 8) Lustră de perete – A behăi (reg.). 9) Ciripit de păsărele (pl.) – Șantierul Naval Constanța (sig.). 10) Localitate în Republica Ciad – MARE. 11) Împreunarea a două capete de saulă. Dicționar: PRAM, IRE, MAIL, BEEI, EADA.

Ion BRINDEA

PAG. A 7-AT I MO N A

Veniţi, val după val, și alimentaţi-vă zâmbetul citind acest… divertisment estival!Testival

Ananie Gagniuc, un strălucit umorist de aici, de pe litoral, vă invită la acest testival sugerându-vă să alegeți ca răspuns varianta pe care o credeți că vă este cea mai apropiată în privința felului de a �:

1. Unde vă place să petreceți serile pe litoral? a) În discotecă; b) În patul meu c) În patul ei. 2. Când sunteți la mare, vă culcați târziu? a) Mă culc odată cu

găinile (dar să �e puicuțe!); b) În �ecare zi, mă culc tot a doua zi! c) Devreme, adică dis-de-dimineață.

3. Petreceți prin restaurante? a) Ce petrecere? La banii mei, sunt doar în trecere; b) Seară

de seară, că-s ajutor de ospătară; c) Doar ascult muzică și mă fac că nu aud, când mă întreabă ce servesc.

4. În camera de hotel țineți lucrurile în ordine? a) E vraiște. Niciodată nu le găsesc la locul lor! b) Mi s-a

întâmplat să pun lucrurile în ordine și să nu le mai găsesc deloc! c) Sunt așa distrat(ă) încât uneori nimeresc în cu totul alte camere.

5. Ce obișnuiți să faceți pe plajă?a) Plajă, ce altceva? b) Îmi place să pescuiesc la undiță; c) Îmi

place doar să agăț câte una… 6. Ce amintiri aveți din distracțiile de la mare? a) Un copil; b) Un tratament de-o lună, lua-le-ar boala! c)

Câteva lucruri de valoare din mașină. Îmi amintesc cu drag de ele și părere de rău…

7. Râdeți mult la petreceri? a) Numai să nu �e o petrecere pe ultimul drum; b) Zâmbesc

numai până-aduce nota de plată; c) Numai dacă se vorbește de politică.

8. Sunteți o �re explozivă? a) Explodez din orice; b) Vorbesc și-n somn; c) Am un tic:

tac! 9. Cum reacționați când sunteți aruncat(ă) în apa rece? a) Râd cu sughițuri, din cauza apei înghițite; b) Ies și-mi dau

hainele jos; c) Bat apa și-apoi pe cine m-a aruncat. 10. V-a distrat testul estival? a) Ăsta-i test? b) Râd tot timpul de acest autor! c) Nu, că nu

știu să citesc. Rezultatele testului: Dacă ceva v-a distrat, înseamnă că,

măcar odată v-ați distrat la mare. Dacă ați pățit multe din varian-tele de răspuns și, totuși, mai veniți la mare, înseamnă că aveți simțul umorului.

BACUL BUCLUCAȘFabulă de Mariana Dobrin,

PiteștiPuișorul unui ursTermină, cu greu săracul,Școala și azi a ajuns,Musai, ca să dee bacul.Ursul și ursoaica mamăȘtiu că puiul e golanȘi cu el, de bună seamă,Puse repede de-un plan,Să-l ajute-acum să treacăPeste bacul buclucaș,Fiindcă nu vor să se facăDe ocară pe imaș.Ursulețul le aduseCăști și scule de-ascultat,Un transmițător și-i pusePe ăi bătrâni la exersat.Se blindă și junul ursCu aparatură so�,La examen glonț s-a dus,Bacul pentru el e-un mo�,Că, apoi, la facultateTotul merge ca și uns,Ploile sunt aranjate,Ursul – tată, pile a pus.Planul, însă a fost stricatDe-un curcan năbădăios,Care mi i-a observatÎn jipanul cel luxos,Cum îi transmiteau din carteSubiectul de concurs,Fiecare cuvânt în partePentru puișorul urs.Planurile-acum sunt nule,Bacul? – pa, la revedere!Și-a mai cheltuit pe sculeUn butoi întreg cu miere.MORALA:Când știi că �u-ți este derbedeuDe mo�ul lui să nu asculți mereu!

Umorul este cel mai bun colac de salvare în timp ce te a�i dus de curentul vieții.

Wilhelm Raabe

La Constanța, după o ploaie zdravănă de vară, un ardelean, venit la mare ca turist, aștepta culoarea verde la semafor. Un șofer, trecând în mare viteză prin băltoaca formată, îi umple pe toți cei a�ați pe trotuar cu zoaie. Supărați aceștia strigau după șofer,

adresându-i cuvinte nicicum încurajatoare. Numai ardeleanul sta calm, spunâdu-le celor atât de agitați:

- Apăi, stați liniștiți că trebe s-o oprească.- Ce s-oprească dom'le, ești nebun?! N-ai văzut ce viteză

avea?- Apăi cum, nu oprește?!- Nu. Da' mata pe ce lume trăiești?- Apăi, la noi, în Ardeal, când se-ntâmplă de te udă un șofer,

oprește, te ia în mașină, își cere iertare, te duce acasă, îți dă să mănânci și nu se lasă până nu stai la el fo trei zile în gazdă pe banii lui, iar la plecare îți cumpără și televizor…

- Ei, pe dracu', zice unul dintre cei care așteptau autobuzul. Ți s-a întâmplat dumitale chestia asta?!?

- Nu mie, domnule, da' i s-o-ntâmplat nevesti-mii!

E greu și di�cil ca să înțeleagă și nemții și germanii...

Se umblă sau nu la pensie, cresc sau se reduc salariile, crește sau scade TVA-ul, prețurile și alte câte și mai câte măsuri din astea despre care se vorbește și se scrie mai ales pe facebook, fac să ne intre în casă și în su�et zeul panicii, dacă o exista asemenea zeu. La blocul unde locuiesc eu, cam toți locatarii sunt speriați de ce va �, mai puțin Șorici-boy, un um�at care cântărește în viu două chintale, plin de aur la gât și pe degete, însă de o incultură enciclopedică... E greu și di�cil, ne explică el, așa, ca să înțeleagă și nemții și germanii, dar trebuie să îndurăm ca să ne �e bine ceva mai încolo... Când mai încolo, băi, Șorici-boy? Când ne vom ocupa „locația” de veci?! Degeaba, poți să-i spui ăstuia orice of, argumentat bineînțeles, pentru că el, cel care nu știe decât să mănânce ca la cina săracilor și să bea de parcă e tot timpul deshidratat, nu poate pricepe decât poli-tica partidului din care face parte și unde e purtător de vorbe, adică un fel de activitate identică cu cea a ălora de la Cooperativa “Frecatul Dudei”... În bloc și-a găsit aliat și pe unul, nea Jenică, fost izmenar pe la armată, dar și revoluționar cu carnet cumpărat, dar încă nedibuit... Pe ăștia doi, atunci când îi aud vorbind că e greu și di�cil, dar trebuie să pricepem odată că așa cum a fost până acum nu se mai poate, îmi vine să-i iau la bătaie cu șapca udă... Doamne, și câți nu sunt din ăștia, buni de bătut cu șapca sau cu orice!... Păi până acum a fost chiar atât de bine, băi îmbuibaților? Mai zilele trecute s-au luat de mine că de ce mă duc la miting? Ce nu-mi convine? Mă duc că mi-a ajuns cuțitul la os, băi zbanghiilor, le zic eu, iar de convenit, ce poate să-mi convină? Să-mi convină că trebuie să ajung la o operație și sunt obligat să-mi cumpăr până și ața aia cu care trebuie să mi se coasă tăietura? Să-mi convină că întreținerea la bloc îmi va lua la iarnă mai mult de jumătate din pensie? Să-mi convină de mutrele voastre de șobolani puși numai pe căpătuială? Uite d-aia mă duc la miting, r’ați ai dracului de nesimțiți, și chiar dacă nu se rezolvă nimic, pentru că aveți voi grijă să meargă treburile așa cum doriți, cel puțin mai mă „răcoresc” nițel la su�et... E greu și di�cil de trăit în țara noastră, ca să înțeleagă și nemții și germanii, așa cum se „exprimează” adesea vecinul Șorici-boy, dar și nea Jenică izmenarul, oameni colorați politic și... doar atât! Asta e, ce să le faci?! Simțiți și dumneavoastră cât de bine o duc nesimțiții în țara noastră, nu-i așa?!

Nea Mitică

De pe litoral culese….*Un turist ajuns la doctor:- Domnule, aveţi o nevroză endogenă. Cum vă petreceţi

timpul liber?- Stau la hotel mai tot timpul...- De ce nu vă găsiţi o femeie să ieșiţi cu ea în oraș, să vă

distraţi? Nu v-ar plăcea?- Ba da, mi-ar plăcea!- Și atunci de ce nu o faceţi? Sunteţi timid?- Nu, dar nu mă lasă nevastă-mea!Discuții pe plajă:• Un turist îi spunea vecinului său: Domnule, am privit atent

ra�urile barului de la hotel, și am văzut un anunț:„Ofertă specială, la cumpărarea unei sticle de votcă, primești

gratis 0,5 l de suc”... Ei, și atunci mi-a venit o po�ă de suc...• Nu că mă laud, dar pot să spun că sunt unul dintre cei mai

bine văzuţi angajaţi de la serviciu! Trei camere de luat vederi stau pe mine.

- I-auzi! Bravo, domnule, înseamnă că ești tare! Mai stai mult la mare?

- Nu. Mâine plec…- Zău! Și acum ce bei?- Alocația copiilor…• Soția către soț:- Iar te duci la cârciuma aia

de pe plajă?! Vezi că săptămâna viitoare trebuie să plătim întreţi-nerea și…

- Șezi blândă, că mă întorc până atunci!

* Badea Gheorghe s-a hotărât să vină la mare. Îi cere casieriţei din gară un bilet de la Cluj la Constanța, „da musai la geam!”. Îi dă casieriţa biletul și la tren…Când ajunge în gară la Constanța, se duce la biroul informații și îi spune celei de la ghișeu:

- Fata tatii, am cerut la Cluj bilet la geam, dar el o fo’ la ușă!

- Și de ce n-aţi schimbat locul cu cineva?

- L-aș � schimbat, da’ n-am avut cu cine, că am fo’ singur în compartiment!

Ora exactă pentru mari-nari…

REBUS…Marea

O noapte cu tine de Eugen Lovinescu

Sunt încă în patși nu-mi pot lua gândul de la tine,de la noaptea trecută ...mi-aș dori atât de multsă te strivesc la pieptul meu!În noaptea caldă, ai venit la mine ...și ceea ce s-a întâmplata lăsat în mine senzaţii de neuitat.Ai apărut de nicăieri și,fără să-ţi �e teamă sau rușine,te-am surprins atingând trupul meu gol ...mi-ai simţit indiferenţași m-ai mușcat fără milă,înnebunindu-mă.Ne-am zvârcolit toată noaptea Într-un joc nebunesc!În zori am adormit în sfârșit, obosit.Astăzi, când m-am trezit,te-am căutat îndelung,dar nu te-am mai găsit ...Cearșafurile căzute de pe patsunt singurele martore ale nopţii trecute.Pe corp am încă urmele mușcătu-rilor tale,mă ard și nu mă lasă să te uit ...În noaptea asta mă voi prefacecă dorm și te voi aștepta să apari din nou .... Ţânţar nenorocit!!!

SEDIUL REDACȚIEI: CONSTANŢA, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 0241 697 741

REDACTOR RESPONSABIL : M. m. p.(rz.) Dumitru MIHĂILESCU (tel. 0241 689 373, 0723 010 033)

FOTOGRAFII : M. m. p. Ovidiu OPREA

CORECTOR : M. m. p. Ovidiu BADIU

TEHNOREDACTOR: Raluca Buzoianu TIPARUL: SC INFCON SA Constanţa - www.infconsa.ro I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

183

T I MO N A

I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

T I MO N APAG. A 8-A

Pentru su� area românească, MARINA a rămas școala în care se oțelesc su� etele și în care simțul de disciplină, de solidaritate și imbold pentru jertfă s-a așezat

de-a lungul timpului în chip � resc la temelia vieții. ◆ Printr-o adresă difuzată de Cristea

Georgescu, primarul comunei Constanța, la 6 august 1902, omologii din marile orașe ale țării erau înștiințați că în ziua de 15 august, de Ziua S� ntei Marii, patroana Marinei, „vor avea loc în apele Constanței și pe uscat niște serbări demne de văzut, precum: regate, aler-gări, serate venețiene, mare bal pe apă, bărci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul Medusei, corabia argonauților și altele”

◆ După noua regulă instituită prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale nr.309 din 29 august 1953, Ziua Marinei Mili-tare a Republicii Populare Române s-a serbat, până în anul 1990, când s-a revenit la tradiția patronală, în prima duminică a lunii august, după Ziua Marinei U.R.S.S., care se serba în

ultima duminică a lunii iulie.

◆ Prin Legea nr.382 din 28 septembrie 1994, Parla-mentul României a recon-� rmat caracterul național al Zilei Marinei Române, ca sărbătoare civilă și militară, marcată de către „autoritățile publice și celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifes-tări cu caracter evocator, în spiritul tradițiilor popo-rului român, precum și prin ceremonii militare și

religioase”. Ca urmare, an de an, la 15 august, la Constanța, Tulcea, Brăila și în capitală, Statul Major al Forțelor Navale, în colabo-rare cu Autoritatea Navală Română, Căpităniile portuare zonale, auto-ritățile civile locale, publicul este invitat să cunoască îndeaproape

navele militare, armamentul și tehnica din dotare, dar și speci� cul activităților de pregătire pentru luptă ale marinarilor militari, oferin-du-i cu generozitate un impresionant spec-tacol estival, inspirat atât din trecutul acestei frumoase tradiții marinărești cât și de actuali-tatea cotidiană a Marinei Militare Române.

Parada navelor, moment � nal al spectacolului oferit de mari-narii militari la sărbătoarea lor.

Adunat la prova navei, echipajul primește o nouă misiune. Nu peste mult timp, nava, strunită cu măiestrie de către profesioniștii de la bord, va sparge pentru nu știm câta oară cu etrava valurile înspu-mate ale mării...

Fregata „Mărășești”, este gata de frumoasa sărbătoare. Echipajul său se prezintă, așa cum și celelalte echipaje a� ate la bordul navelor militare o fac, cu bucuria misiunilor îndeplinite.

Onor la sărbătoareSă simți marea nu este altceva decât

o perfectă corelare a celor cinci simțuri: văzul, auzul, mirosul, atingerea, gustul? Simțul marin este un al șaselea simț, un acord perfect între senzații și cunoaș-tere... Pe tine, om al locului sau pe tine, cel prezent pe litoral din varii motive, dacă acest cel de-al șaselea simț te îndeamnă să privești cu interes și nostalgie apele Mării Negre, noi îți amintim că 15 august, Ziua Marinei Române, este cel mai bun prilej de a aduce omagiul cuvenit atât mării – una dintre bogățiile cele mai de preț cu care a fost hărăzit poporul nostru, cât și celor care și-au legat viața de ea prin profesia aleasă - aceea de marinar. Cu ocazia Zilei Marinei, Consiliul Director al Ligii Maiș-trilor Militari de Marină adresează tuturor marinarilor urări de sănătate și un trai mult mai apropiat de eforturile depuse în vederea reușitei � ecărei misiuni primite.

BUN CART ÎNAINTE!

Nava purtătoare de rachete „Lăstunul”, de� -lează urmărită de privirile curioase ale participanților la Ziua Marinei.

ZI

UAMARI

NEI

ROMÂNE