EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 148 • ANUL XVI • SEPTEMBRIE 2011 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

Cea mai mare calitate arom~nilor este Cultul mor]ilor,acesta nereg`sindu-se \n asemeneam`sur` la nici un popor. Nu exist`s`rb`toare cre[tin` ca s` nu veziBisericile [i Cimitirele pline deoameni care aduc ofranda celordragi pleca]i definitiv de l~ng` ei.O alt` mare calitate a rom~niloreste toleran]a, tr`s`tur` cre[tin`propov`duit` de M~ntuitorul nos-

tru Iisus Christos. Toleran]a rom~nilor, manifestat`mai ales fa]` de str`ini, nu o g`se[ti dec~t la unnum`r extrem de mic de popoare, chiar cre[tinefiind. çn acest sens, aceast` toleran]` uneori nu arelimite, risc~nd s` se transforme din calitate \nsl`biciune!... Calit`]i la rom~ni mai g`se[ti [i alteledec~t cele sumar enumerate. S` amintim acum [iceva defecte, dar nu numai pentru faptul c` a[a estenormal, ci pentru c` avem, slav` Domnului, destule.Defectul cel mai mare – constatare trist`, daradev`rat` - este lipsa de civiliza]ie, aceasta c`p`t~nd,\ndeosebi dup` anii ’90, aspecte mai mult dec~t\ngrijor`toare. Zilnic observi tineri care \mping totce le iese \n cale pentru a se instala pe locuri \nmijloacele de transport \n comun, „oboseala” fiin-du-le provocat` mai mult de apartenen]a la o ga[c`de cartier, de cluburi sau de discoteci, dec~t de[coal`... Limbajul vulgar pe care \l auzim mai la totpasul, murd`ria str`zilor pe care nu o \nl`tur`m, ci oaliment`m arunc~nd oric~nd [i oriunde tot ce con-sider`m c` ne este de prisos. Tendin]a de lenevie, unalt defect al rom~nului, manifestat \n special aici,acas`, pentru c` pe „afar`” sunt mul]i rom~ni„lene[i” care [i-au demonstrat vrednicia [i profe-sionalismul. S` fie numai din cauza stimulentului

Tablou la Pontul EuxinProvincial, s`rat decor marincu c~ini vagabonzi, plaj` pustie[i mun]i de scoici pierite ce r`m~n\n sumbrele nisipuri m`rturie;

c~nd marea somnoroas` se de[teapt`la strig`tul de pas`re hainsub orizonturi soarele a[teapt`s` smulg` beznei utimul suspin,

\n zori t~rzii, \nce]o[ate, reci,vagi siluete se desprind de mal;cotidian desen pe vechi poteci:pescari [i b`rci se vor porni pe val;

pustiet`]i ascunse \n firidep~ndesc cu viclenie peste ape;e r~ndul cui, [i cine va decidede-i e acum sau mai t~rziu s` scape!

Din volumul de versuri„Chemarea toamnei”,autor Eugenia V~jiac

S~mb`t`, 13 august, s-a desf`[urat, la Constan]a, convocarea consilierilor pentru pro-blemele ce-i privesc pe mai[tri militari [i subofi]eri la nivelul comandan]ilor statelormajore ale tuturor categoriilor de for]e din Armata Rom~niei, organizatorul principal fiindS.M.F.N., prin m.m.pr. Dima Cristian, consilierul [efului acestui e[alon militar. Spre fru-moas` amintire, o fotografie de grup f`cut` pe dana militar` a portului Constan]a.

material? Parc` nu-mi vine s` cred... Al]ii,av~nd ca defecte ob]inerea de foloase prinorice mijloace posibile, chiar [i neortodoxe,fac ]`rii o reclam` c~t se poate de proast`, iarnou`, celor de acas`, chiar dac` avem [idefecte pe l~ng` calit`]i, ne provoac` un sen-timent de jen`, dar nu suficient de puternicpentru a ne estompa m~ndria de a fi rom~ni!

Dumitru MIHåILESCU

Scafandrii – 35 de anide la \nfiin]are

Desfiin]area Grupului 279 Scafandrice func]iona \n garnizoana Mangalia, acondus la apari]ia unei noi structuri denu-mit` Centrul de Scafandri. Istoria armeiconsemneaz` apari]ia noii unit`]i la datade 1 octombrie 1976, \n garnizoanaConstan]a. Beneficiind de tehnologiefrancez`, \n urm`torii ani s-au pus bazele activit`]ii cu scafandri de interven]ie [ilucru la mare ad~ncime at~t \n folosul economiei na]ionale, c~t [i \n cadrul MarineiMilitare. (continuare \n pag.4)

M.m.pr.(r) Emil OLTEANU

Sta]iunea Borovets, punctul terminus al excursiei organizat` de lig` la vecinii no[tri bulgari, estesituat` \ntr-un superb cadru natural, oferit de Muntele Rila. Grupul de excursioni[ti din fotografie neprivesc de la o altitudine de 2400 de metri, dup` ce aici, mult mai aproape de Dumnezeu de c~t noi,cei de acas`, au urcat cu telegondola.

La finalul celui de-al doilea semestru, elevilor anului I ai ßcolii Militare deMai[tri „Am. Ion Murgescu”, care au ob]inut cele mai bune rezultate \n procesul de\nv`]`m~nt, li s-au \nm~nat bursele de merit oferite de L.M.M.M. La festivitate auparticipat colegii lor de an, comandantul [colii \mpreun` cu loc]iitorul s`u, precum[i pre[edintele ligii. çn fotografie (de la st~nga la dreapta): Comandor Nistor Liviu– loc]iitorul comandantului [colii; m.m.pr.(r) Banu Ion – pre[edintele ligii, eleviicaporali Rusu Ionela, Cristoiu Adrian, Dr`ghici Ionu], Strujac Marian [i ultimul, darnu cel din urm`, comandantul [colii, comandor Bardan Marian.

Vineri, 2 septembrie, un autocar ce avea la bord 52 de persoane, a plecat dis-de-diminea]` c`treMangalia, de aici urm~ndu-[i „drumul preliminar” c`tre sta]iunea Borovets, un punct de odihn` [irecreere aflat pe teritoriul Bulgariei, la poalele V~rfului Musala (2925 m) din Mun]ii Rila, \n`l]imea saoferindu-i statutul de cel mai \nalt v~rf din estul Europei, un fel de „Everest al Balcanilor”. Cum fostaceast` c`l`torie de trei zile, \n care s-au parcurs 1500 km, afla]i, dac` sunte]i interesa]i, din pagina 5.

M.m.pr. Marian BOZA

çn drume]ie la vecinii bulgari...

ROMÇNII – calit`]i[i defecte

PAG. A 2-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Dun`rea – \n mareparte a celor 1075 dekilometri parcur[i de laintrarea \n ]ar` (Bazia[)[i p~n` la v`rsare \nMarea Neagr` (Sulina),este grani]a de ap` ce s-a cerut a fi ap`rat` denave de-a lungul timpu-lui. Astfel, romaniiorganizeaz` primaFlotil` pe Dun`re –Classis Flavia Moesicacu 250 de nave, iar mait~rziu otomanii -deveni]i pentru operioad` de timpst`p~ni ai fluviului - voravea zeci de cor`bii\narmate, organizate\ntr-o Flotil` fluvial`.Dup` anul 1850 existaFlotila Munteniei, cu unefectiv de 103 militari,

care \[i avea sediul la Br`ila, [i Flotila Moldovei, cu sediul la Ismail,aceasta av~nd un efectiv de 175 marinari, dar [i un Arsenal cu 28 delucr`tori, la Gala]i. Venirea pe tron a lui A.I. Cuza, succedat` de unireacelor dou` provincii rom~ne[ti, a f`cut ca toate navele fluviale s` fieconstituite \ntr-un singur corp, acesta numindu-se Corpul Flotilei,\nfiin]at prin çnaltul Ordin de Zi nr. 173 din 22 oct./ 4 nov. 1860, laconducerea sa afl~ndu-se, \n calitate de comandant superior, colonelulN. Steriade, adjunctul s`u fiind c`pitanul C.Petrescu.

Flotila unic` a Principatelor cu 6 nave [i 275 marinari, marcheaz`o nou` epoc` de organizare a Marinei Militare. çn 1861 se introduceculoarea bleumarin pentru uniform`, cu elemente inspirate din ]inutafrancez` [i englezeasc`. Apar redingota, tresele, spen]erul [i [apca demarinar.

Pe 2 aug. 1862 este botezat, la Giurgiu - avizoul „ROMÇNIA”(renovat \n Austria, 130 t, 35 m, 4 tunuri). De asemenea, se introducetermenul „marinar”, recrutarea f`c~ndu-se pe alese din locuitoriilitoralului danubian [i dintre cei mai deprin[i a umbla pe ap`.Comandamentul este mutat de la Ismail la Br`ila - \n locul numit„Pesc`ria”. Se \nfiin]eaz` un atelier pentru repararea navelor, coman-dan]ii sunt trimi[i pentru instruire la ßcoala Naval` din Brest.

çn 1865, Flotila, stabilit` la Br`ila, era format` din: 15 ofi]eri, 2medici, 8 tobo[ari, 4 subofi]eri, 23 civili [i 360 trup`, noul pavilionorizontal reprezent~nd cele trei culori cu acvila, bourul [i inscrip]ia„Honor et Patria”

çn martie 1867, Flotila se mut` la Gala]i, comandant – maiorAnton Barbieri. Odat` cu epoca aburului, procesul de dotare continu`.Intr` \n dotare noi nave: anul 1867, bastimentul „ßtefan cel Mare”(construit la Linz, 58 m, cu vele [i zbaturi, comandat de c`pitanulDumitrescu Maican), anul 1874, canoniera „Fulgerul” (construit` laToulon, 25 m, 2 tunuri, comandat` de c`pitanul Ion Murgescu), anul1875, [alupa torpiloare „R~ndunica” (construit` la Londra, 15 m,ma[in` cu aburi ), precum [i [alupa „Leb`da”, dar [i 120 luntre; se\nfiin]eaz` prima ßcoal` de Marin` (17 nov. 1872), cu durata de 2 ani.çn Arsenal \ncepe s` se construiasc` o cal` pentru ridicarea navelor.

çn conflictul din 1877, navele vor fi deta[ate armatei ruse,reprezentate de locotenent-comandorul Ioan Murgescu - comandantulFlotilei. Ac]iunile marinarilor rom~ni \n R`zboiul de Independen]` aufost :

- ßalupa torpiloare „R~ndunica”, cu echipaj mixt, al`turi de alte 3[alupe ruse[ti, scufund` pe 14 mai, ora 2.30, pe bra]ul M`cin, moni-torul fluvial turc „Seyfi”.

- Dup` 1 iunie, navele sprijin` construirea podului de vase de laGhecet [i Reni, [i asigur` transportarea trupelor [i pieselor de artilerie\n Dobrogea.

- Conduc~nd cele opt baterii, locotenent - comandorul N.D.Maican, care se afla la Calafat \mpreun` cu marinarii de pe nave, abombardat Vidinul. Pe 7 noiembrie, sunt scufundate: canonieracuirasat` turc` „Podgorice” [i remorcherul „Socrate”.

- Condu[i de c`pitanul inginer I. Izvoranu, marinarii construiesc[i protejeaz` podurile de vase de la Sili[tioara - M`gura [i Tr.M`gurele – Nicopole.

- Instaleaz` la Nedeia, pe data de 13/14 octombrie, primul barajde mine ancorate.

Pe 29 august 1879, Atelierul se m`re[te, transform~ndu-se \nArsenalul Flotilei. Alte nave intr` \n dotarea Flotei fluviale: canoniera„Grivi]a” -1880, [alupele gr`nicere[ti: „Santinela”, „Potera[ul”,„Veghetorul”, „Pandurul” [i „Gr`nicerul”, precum [i vedetele cu tor-pil`-[condru: „ßoimul” [i „Vulturul”, torpilorul de baraj „Alexndru celBun” (104 tone), iar \n 1882, [alupele-canoniere „Rahova” [i„Opanez”, dup` care, \n anul 1884, „Sm~rdan” (45 tone).

- La 9 iunie 1886, este promulgat` Legea pentru organizareaflotilei [i a serviciului porturilor.

- Pe 25 august1888, intr` \n dotare canonierele fluviale:„Bistri]a”, „Oltul” [i „Siretul” de 100 tone, iar \n 1894, [alupele-torpi-loare „Trotu[ul”, „Vedea”, „Teleorman” [i „Arge[ul”.

- çn 1893, se \nfiin]eaz` „ßcoala de cadre a flotilei”, cu durata de2 ani.

- Prin çnaltul Decret Regal nr. 1093 din 26 febr. 1896, Flotila

regal` se \mparte \n Divizia de Mare [i Divizia deDun`re, aceasta din urm`, comandat` de c`tre c`pitan-comandor Ilie Irimescu, fiind format` din ßcoala de tor-pile [i Bastimentele fluviale, opera]iune stabilit` prinLegea pentru organizarea Marinei Militare din 29 mai1898.

Un alt program de \nzestrare se realizeaz` pe 19sept. 1907, odat` cu botezul celor 4 monitoare de 680tone, construite la Triest: „Mihail Kog`lniceanu”, „I.C.Br`tianu”, „Lasc`r Catargiu”, „Alexandru Lahovari” [i a8 vedete de siguran]`, de 45 t: „Maior Constantin Ene”,„Maior Dimitrie Giurescu”, „Maior George ßon]u”,„Maior Nicolae Grigore Ion”, „C`pitan ValterM`r`cineanu”, „C`pitan Nicolae Lasc`r Bogdan”,„C`pitan Mihail Romano” [i „Locotenent DimitriC`linescu”.

Aceste ultime unit`]i de lupt` vor constitui princi-pala for]` a Escadrei de Dun`re, care va lua parte la aldoilea r`zboi balcanic.

- çn 1916, navele vor lupta \n zona Turtucaia –Silistra, \mpotriva puternicei flotile austro – ungare, apoicontra germanilor, alia]i cu bulgarii. Bilan]ul pierderilor:17 ofi]eri, 12 mai[tri, 67 grada]i [i 274 marinari.

- Divizia de Dun`re, cu sediul la Gala]i, intr` \ntr-unnou proces de organizare.

- çn 1920, \n contul desp`gubirilor de r`zboi, Flotilava fi dotat` cu 3 monitoare austro-ungare, care se vornumi: „Ardeal”, „Basarabia” [i „Bucovina”, astfelcre~ndu-se cea mai puternic` flotil` fluvial` de r`zboi dinEuropa.

- çn perioada 1924 – 1942, Marina Regal` vacunoa[te noi procese organizatorice.

- La \nceputul celui de al doilea r`zboi mondial,Flotila de Dun`re, av~nd \n componen]` [apte monitoare,opt vedete, dou` dragoare [i peste o sut` de nave auxi-liare, particip` \n for]` la retragerea trupelor rom~ne dinsudul Basarabiei (28-30 iunie 1940).

- Pe 4 sept. 1941 se \nfiin]eaz` Flotila de dragaj, prinrechizi]ionarea tuturor navelor fluviale ce se \ncadrau laaceste misiuni. çn 30 de zile, inamicul sovietic a fostalungat de pe Dun`re.

- Anul 1944 este cel mai greu pentru personalulFlotilei, \n special dup` 23 august. Apogeul negativ are loc pe 5 septembrie, la Ismail, unde sovieticiiaresteaz`: 5 monitoare, 5 vedete, 9 [alupe, 6 remorchere, pontoane, mul]i ofi]eri [i mai[tri ajung~nd \n lag`r.Jertfa de s~nge \n r`zboi, a fost: 7 ofi]eri, 14 mai[tri [i subofi]eri, 5 cade]i, 137 solda]i, r`ni]i [i disp`ru]i.

- Se reorganizeaz` Flotila de dragaj, cu 7 nave gr`nicere[ti, 2 [lepuri [i 38 nave civile.- Dup` semnarea Conven]iei de retrocedare din 11 septembrie 1945, sunt restituite: 3 vedete de sigu-

ran]`, o vedet` blindat` [i 6 nave auxiliare.- Flotila se desfiin]eaz` \n anul 1947, dup` care se re\nfiin]eaz` \n

anul urm`tor la Giurgiu. - çn noiembrie 1950 gradele se modific` dup` modelul sovietic.- çn cel de al doilea lot, sunt restituite pe 24 iunie 1951, la Gala]i,

cele 5 monitoare [i 6 [alupe, pe baza c`rora se constituie, la Giurgiu,Flotila 145 de Dun`re, \n efectivul acestei structuri reg`sindu-se 1816militari [i civili. çn componen]a Flotilei 145 de Dun`re, intrau:

- Divizionul 407 Monitoare, cu navele : M 1, M 2, M 11, M 12,M 20; - Divizionul 519 Dragaj, cu 9 nave;- Sec]ia 465 Nave de Siguran]` (Horia, Clo[ca [i Cri[an)- Deta[amentul 360 Nave Auxiliare;- Grupul 527 Mine Obstruc]ii (2 nave, [alupe);- Raionul 781 Hidrografic;- Atelierul 728 Repara]ii Nave;- Deta[amentul 584 Observare Transmisiuni.Pe 2 iulie 1952, se primesc 6 vedete blindate din URSS, flotila av~nd diverse denumiri : Flotila de

Dun`re (ian 1953), Brigada 230 Nave Fluviale (sept. 1955), Flotila de Dun`re (iunie 1955) sau BrigadaFluvial` – din 1959.

La sfatul „tov`r`[esc” al sovieticilor, sunt casate 13 nave (conform \n]elegerilor de la Var[ovia), aces-tea fiind monitoarele [i vedetele. M~ndria marinarilor nu cedeaz`, astfel c` pe 1 aprilie 1962, se \nfiin]eaz`Brigada 24 Fluvial` la Tulcea.

- çncepe dotarea cu nave rom~ne[ti. çn perioada 1973 – 1977, se construiesc 18 vedete blindate la ß.N.Mangalia, dispuse \n 3 unit`]i la Tulcea, iar la ß. N. Dr. Tr. Severin, 25 vedete dragoare din aluminiu, repar-tizate la Giurgiu, Gala]i [i la Tulcea.

- Pe 3 ian. 1980, comandamentul Brig`zii 24 Fluviale este dislocat \n garnizoana Br`ila, \n localul depe strada çmp`ratul Traian, navele sta]ion~nd pe bra]ul Arapu, la km. 176, mal st~ng, \n viitorul port militar.

- çn ianuarie 1983, se \nfiin]eaz` Brigada 27 Ap`rare a Raionului Maritim [i Fluvial - Tulcea, iar \niunie, la Drobeta Turnu Severin, unitatea de vedete dragoare.

- Anul urm`tor, la Tulcea, intr` \n serviciu 6 vedete blindate genera]ia III, construite \n perioada 1985– 1993 la ß.N. Mangalia.

- O nou` dotare cu nave – monitoarele fluviale construite \n ßantierul Naval Turnu Severin \ntre 1992– 1996, acestea fiind botezate: „Mihail Kog`lniceanu” (nava 45), „I.C. Br`tianu” (nava 46) [i „Lasc`rCatargiu” (nava 47), aceste nave f`c~nd parte din structura Divizionului 67 Monitoare Br`ila.

- Pe 30 martie 1995, se re\nfiin]eaz` Flotila de Dun`re „Mihail Kog`lniceanu”, dar, exact c~nd flotilaera la apogeu devenind o adev`rat` for]` de temut pe Dun`re, \ncepe descompunerea. Ideea era c` actualulstatut legislativ al fluviului nu mai corespunde vremurilor, deci trebuie perfectat. çn schimb, nu s-a luat \ncalcul faptul c` sunt misiuni specifice fluviului, pe care doar mijloacele specializate ale flotilei li se poateopune: terorism, trafic, atacuri, ap`rarea podurilor, porturilor, sistemelor de naviga]ie sau hidroenergetice.

- çn anul 1998, se desfiin]eaz` unitatea de vedete blindate [i dragoare de rad` Tulcea. Vedetele blindatemari 176,177,178,179 [i 180 intr` \n compunerea unit`]ii de monitoare, cu denumirea de Divizionul 67 NavePurt`toare de Artilerie.

- çn 2001, se desfiin]eaz`: Brigada 24 Fluvial` Br`ila, Brigada 27 Fluvial-Maritim` Tulcea, unitatea devedete dragoare Giurgiu.

Dup` restructur`rile din 2002, la 1 mai2003 structura Flotilei „M. Kog`lniceanu” ar`taastfel:

- Divizionul 67 Nave Purt`toare deArtilerie, cu 3 monitoare, 5 vedete blindate mari[i 2 nave-baz`;

- Divizionul 88 Vedete dragoare, cu 6 naveoperative, 6 nave conservate [i 2 nave-baz`;

- Divizionul 94 Vedete blindate – genera]iaII, cu 12 nave a 2 sec]ii [i 2 nave-baz`, laTulcea.

La 1 martie 2005, Comandamentul Flotileis-a transformat \n C.F.C.O.N. – ComponentaFluvial` a Comandamentului Opera]ionalNaval, iar din anul 2007 \n Serviciul Fluvial,care actualmente are urm`toarea structur`:

- Divizionul 67 N.P.R. (3 monitoare, 5vedete blindate mari);

- Divizionul 88 vedete dragoare (6 naveoperative);

- Divizionul 94 vedete blindate mici, cu 2sec]ii a 6 nave, la Br`ila [i Tulcea;

- Batalion de aprovizionare, AtelierPlutitor, nava „Mure[ul”, Sec]ie de nave auxi-liare (Br`ila [i Tulcea)

Au trecut iat`, 151 de ani de Marin`Fluvial`, timp \n care s-au creat profesioni[ti,caractere, altruisme, [i-au des`v~r[it meseriaaleas` mii de ofi]eri, mai[tri, militari \n termen[i, mai nou, militari profesioni[ti.

S` felicit`m aceast` institu]ie, pentru c` arezistat timpului [i vremurilor, ur~ndu-i „LaMul]i Ani” [i „V~nt Bun din Pupa”.

Momentul solemn al fiec`rei zile: Ridicarea pavilionului. La bordul navelor cestr`bat valurile Dun`rii, echipajele particip` la un asemenea ceremonial cu bucuria mul-tor reu[ite, l`s~nd la o parte, m`car pentru c~teva momente, necazurile, care, din p`cate,le fac via]a grea destul de des.

Comandan]ii Flotilei FluvialeCol. Nicolae Steriade 1860 – 1864;Col. Constantin Petrescu 1864 – 1866;Mr. Scarlat Murgule] 1866 – 1867;Mr. Emanoil Boteanu 1867;Mr. Anton Barbieri 1867 – 1874;General Nicolae Dumitrescu Maican 1874, 1877,1879 – 1882;Contraamiral Ioan Murgescu 1874, 1878 – 1879,1888 – 1896;Lt.col. Ilie Irimescu 1896, 1907;Mr. Ion Spiropol 1898, cdor. 1910 – 1912, con-traamiral 1918 – 1919;Cpt.cdor Ilie Irimescu 1898 – 1901;Cpt.cdor Nicolae Barbieri 1901 – 1904, 1905 –1906;Cpt.cdor Nicolae Gracovski 1904;Cdor. Eusta]iu Sebastian 1907 – 1909;Cdor. Constantin B`lescu 1909 – 1910;Cpt.cdor. Nicolae Negrescu 1913, contraamiral1915 – 1916;Cdor. Dimitrie Poenaru 1914;Cdor. Alexandru C`tuneanu 1914 – 1915;Cdor. Nicolae Negru 1916 – 1917;Cdor. Vasile Scodrea 1917 – 1918;Cpt.cdor. Constantin R`dulescu 1919;Cdor. Constantin Niculescu Rizea 1920 – 1921,1929 – 1931;Contraamiral Mihail Gavrilescu 1921 – 1925;Contraamiral Vasile Pantazzi 1925 – 1928;Conraamiral Petre B`rbuneanu 1931 – 1933;Cdor. Passeran Urban 1933 – 1934;Cdor. Ion Isb`[escu 1934;Contraamiral Eugeniu Ro[ca 1934 – 1938;Contraamiral Gheorghe Koslinski 1939 – 1940;Contraamiral Alexandru Gheorghiu 1940 – 1942;Contraamiral Alexandru Stoianovici 1942 –1946;Cdor. Alexandru Martac 1946 – 1947;Cpt.cdor Gheorghe Petrescu Tocineanu 1947 –1948;Cpt.cdor. Ion Niculescu 1948 – 1950;Cpt.cdor. Constantin Necula 1951 – 1953;Cdor. Gheorghe Sandu 1954 – 1957;Contraamiral Tudor Simion 1957 – 1959;Comandan]ii Flotilei de Dun`reCdor. Corneliu Rudencu 1995 – 1997Cdor. Petre Cioromele 1997 – 2000Cdor. Ioan Costi 2000 – 2005Comandan]ii Brig`zii 24 Fluviale Br`ilaCR 2 Constantin Georgescu 1962 – 1966CR 2 Constantin ßtef`nescu 1966 – 1979CR 1 Constantin Iordache 1979 – 1983CR 1 Sever Suciu ([ef stat major) 1983 – 1988CR 2 Ion Andronache ([ef stat major) 1988 –1990Contraamiral Gheorghe Anghelescu 1990CR 1 Neculai Moisuc 1990 – 1994CR 1 ßtefan Ben]a 1994 – 1995Cpt.cdor Petre Cioromele 1995Cpt.cdor Nicolae Surl` 1995 – 2001Comandan]ii Brig`zii 27 Fluvial – Maritime TulceaCR 1 Ion Nicolae ([ef stat major) 1983 – 1990Contraamiral Petre Ivancu 1990 – 1993CR 1 Corneliu Rudencu 1993 – 1995CR 2 Ioan Costi 1995 – 1997Cdor. Ioan ßuteu 1997 – 2001Comandantul C.F.C.O.N. Cdor. Gheorghe Dragomir 2005 – 2007 Comandantul Serviciului FluvialCdor. Petric` Coman 2007 –

Fiind la Tulcea, \n dup`-amiaza zilei de 15 iulie, cu olun` mai devreme de ZiuaMarinei, am ie[it la o plim-bare pe faleza Dun`rii. La unmoment dat apare, pe firulapei, un [lep care transporta,spre parcul de fier vechi,buc`]i de vedete blindate [ivedete dragoare, t`iate f`r` afi dezarmate! Cei afla]i ca [imine la plimbare pe falez` seuitau la acest transport, dar nu[tiu c~]i realizau c` buc`]ileacelea de metal transportateparc` \n batjocor` pe drumulspre topire, au contribuit lascrierea istoriei MarineiMilitare...

SCURT ISTORIC AL FLOTILEI DE DUNåRE

Nav` Purt`toare de Artilerie aflat` \n mar[ pe Dun`re. Acest tip de nav`, al`turi de vestitelemonitoare, execut` misiuni complexe pe apele b`tr~nului fluviu, fiind cu profesionalism strunit`de echipajul s`u.

Pavilionul Flotilei

Aceast` pagin` a fost realizat`integral de c`tre corespondentulnostru br`ilean, m.m.pr.(r) PetreMaravela.

PAG. A 3-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Motiva]ie zero, ac]iunea continu`...C~]iva dintre liderii sindicatului cadrelor militare disponibilizate continu` s` blameze actuala Lege a

pensiilor, necazul fiind generat [i alimentat cu asiduitate de faptul c` aceast` lege permite unor categoriisocio-profesionale considerate de domniile lor „net inferioare”, a[a cum este cazul mai[trilor militari [i alsubofi]erilor, s` primeasc` o pensie mai mare dec~t a ofi]erilor, aspect real de fapt, dar foarte bine motivatde legea \n discu]ie [i care se \nt~lne[te doar \n anumite situa]ii, nicidecum a[a cum las` s` se \n]eleag` neo-bosi]ii contestatari.

çncr~ncena]i [i plini de dispre] - despre sentimentul camaraderiei nici vorb` - privesc c`tre cele dou`segmente de personal militar cu o du[m`nie a c`rei motiva]ie nu exist` dec~t \n imagina]ia dumnealor! C~ndapar pe micul ecran sau atunci c~nd discut` \n particular cu diverse persoane, \[i vars` oful ce le patroneaz`spiritul condamn~nd pe cei care au creat [i votat legea, dar mai ales pe beneficiarii „ne\ndrept`]i]i” ai aces-tui act normativ: „Auzi dumneata, s` aib` mai[trii militari sau subofi]erii pensii mai mari dec~t ofi]erii? P`ise poate una ca asta? Ei, uite c` se poate, dar, a[a cum am precizat, acest lucru se petrece numai \n anumitecazuri, nu cum r`uvoitorii \ncearc` s` generalizeze. Domnii contestatarii [tiu asta, \ns` interesele meschine\i fac s` ascund` adev`rul. Spre disperarea acestor domni, noi, cei care cunoa[tem con]inutul legii \ndiscu]ie, nu suntem ni[te naivi, a[a c` „dusul cu z`h`relul” este lipsit de efect.

Totu[i, m` \ntreb [i v` \ntreb [i pe dumneavoastr`, cititorii impar]iali: Ascunz~nd cu bun`-[tiin]`adev`rul [i emi]~nd propriile teorii, nu cumva dumnealor se autodescalific` at~t ca oameni, c~t [i ca fo[tipurt`tori de uniform` militar`? E posibil s` te faci c` nu pricepi mecanismul prin care noua lege permite ca\n unele cazuri mai[trii militari sau subofi]erii pot avea pensii mai mari dec~t anumi]i ofi]eri?!? çn dorin]af`r` egal de a „l`muri lucrurile”, dumnealor vorbesc numai la modul general [i numai \n preajma unoroameni care nu cunosc c~tu[i de pu]in despre ce este vorba sau, chiar dac` cunosc, sunt patrona]i [i ei dediverse interese, acestea impun~ndu-le ocolirea l`muririi corecte a st`rii de fapt aprig disputat`. De aici aparconfuzii regretabile, cei care primesc informa]ia de la venino[ii opozan]i uit~ndu-se [i ei chior~[ la cate-goriile socio-profesionale \ncriminate de c`tre ocazionalii l`muritorii de situa]ie, unii dintre dumnealor, a[acum am mai afirmat, lideri de la centru sau locali ai sindicatului cadrelor militare disponibilizate.

Relativ recent, pe un post de televiziune cu audien]` destul de bun`, un domn ofi]er pensionar, desprecare nu pot spune prea multe deoarece la butonarea telecomenzii era deja \ntr-o emisie verbal` veninoas`,sus]inea, f`r` pic de motiva]ie sau argumenta]ie, c` un general, fost comandant de brigad`, are pensie maimic` dec~t un subofi]er care \i fusese subordonat! Eroare din gre[eal`, domnule v~nz`tor de vorbe.Dumneata po]i aiuri pe oricine cu asemenea afirma]ii, dar nu [i pe cei care cunosc preciz`rile Legii pensi-ilor. Iat`, spre sus]inerea propriei mele argument`ri, doar dou` din principiile de baz` ce conduc la calcu-larea pensiilor: vechimea (stagiul de cotizare) [i condi]iile \n care cei \n cauz` [i-au desf`[urat activitatea(grupa de munc`). Discut~nd, m`car \n baza acestor dou` aspecte impuse de lege, cum a]i crede dumnea-voastr`, cei care citi]i aceste r~nduri, c` un general, fost comandant de brigad`, ar putea avea o pensie mai

mic` dec~t un subofi]er! Punctele de pensie se stabilesc \n func]ie de veniturile avute pe timpulactivit`]ii profesionale, domnule mincinos, iar un general cu vechime \n armat`, mai ales c` afost [i comandant de brigad`, a avut o sold` mult mai „chipe[`” dec~t un subofi]er, aspectreg`sit la capitolul venituri lunare atunci c~nd pensia s-a recalculat. çn asemenea situa]ie, ce v`face s` sus]ine]i inep]ia c` pensia subofi]erului poate fi mai mare dec~t a generalului?!?... V`face, at~t pe dumneavostr`, c~t [i pe ceilal]i domni ofi]eri pensionari marca]i de nefireasca ur`,lipsa de accep]ie a faptului c` gradele militare sunt, totu[i, grade profesionale, nicidecum dinacelea care te situeaz` \n r~ndul lorzilor sau mai [tiu eu unde. Uite c` cineva a g~ndit corect [ia reu[it s` aprecieze munca militarilor a[a cum e normal s` se fac`. De ce v` deranjeaz` at~t?Era corect ca un domn ofi]er cu o vechime s` spunem de 17 ani \n cadrul stucturii de personalal armatei [i care a mai [i lucrat o bun` perioad` de timp \ntr-un birou unde nu se pune pro-blema grupei de munc`, s` primeasc` pensie mai mare dec~t maistrul militar cu o vechine de35 de ani \n armat`, acesta activ~nd profesional o mare parte din acei ani la bordul unei nave aMarinei Militare? Poate dup` dumneavoastr`, cei ce sus]ine]i vechiul sistem de calcul al pen-siei, era corect, pentru c` \nc` mentalitatea v` sufoc`... ßi mai omite]i, domnilor, un aspectfoarte important, atunci c~nd v` sus]ine]i teoriile: La plecarea din armat`, de multe ori voit`,pentru c` a existat o Ordonan]` care permitea a[a ceva, foarte mul]i dintre domnii ofi]eri careast`zi (poate c` nu numai ast`zi!) consider` „net inferioare” cele dou` categorii socio-profe-sionale - mai[tri militari [i subofi]eri - au primit sume importante de bani! P`i [i atunci? Banimul]i la plecare din armat`, pensii mari la vechime mic` [i grup` de munc` din c~nd \n c~nd...A[a ceva nu se mai poate. E a[a de greu de \n]eles?

Acesta este adev`rul, nu mai c`uta]i s` ne spune]i altceva, pentru c` v` pierde]i timpul (darmai ales omenia) de poman`. Nu sim]i]i, domnilor lideri sau nelideri ai Sindicatului cadrelormilitare disponibilizate, c` v-a disp`rut totalmente motiva]ia pe aceast` problem`? Acum,dovedindu-v` fideli ac]iunii cu nume de cod „str~mba la rom~ni”, nu face]i altceva dec~t s`„gravita]i” \n jurul unui subiect care nu mai intereseaz` sau, mai exact, nu mai are impact!Continuarea ac]iunii de intoxicare, pentru c` alfel nu o putem califica, \nvenineaz`, seam`n`discordie \ntre segmentele profesionale aflate \n organigrama armatei, dar, mai ales, \n r~ndulpensionarilor militari, categorie social` \n care membrii, \n marea lor majoritate, nu au nevoiede acest` stare psihic`, deoarece timpul necesar \mp`c`rii este din ce \n ce mai redus...

S` auzim de bine, domnilor ce v` dori]i a fi formatori de opinie! Noi nu suntem nicicumsup`ra]i pe dumneavoast`. Ceea ce ne dorim e s` v` vedem a[a cum ar`ta]i alt`dat`, adic` cufe]e prietenoase [i z~mbitoare, nu ca acum, schimonosite de ur`. A]i uitat a[a repede c` amservit ¥ara sub acela[i Drapel? M.m.pr.(r) Nicolae Oa[e

Evolu]ia actual` a societ`]ii rom~ne[ti, vizat fiind, cuprec`dere, mediul profesional creat de c`tre structura armatei,impune o [i mai atent` examinare a rolului asocia]iilor negu-vernamentale, apolitice [i nelucrative, rol de altfel bine stipu-lat \n documentul Ordonan]a Guvernamental` nr.26/2001,acesta fiind ghidul legal \n baza c`ruia asocia]iile amintite \[idesf`[oar` activitatea.

Liga Militarilor Profesioni[ti, o foarte t~n`r` asocia]iesocio-profesional`, s-a consituit \n calitate de reprezentant` asolda]ilor grada]i voluntari, categorie de personal menit` s`contribuie substan]ial la profesionalizarea armatei. Dindorin]a de a afla mult mai multe am`nunte despre prezen]a pee[icherul asocia]iilor de tip ONG a L.M.P., am invitat la ocea[c` de cafea pe: D`nu] Albu – prim-vicepre[edine, Balt`Louis - vicepre[edinte III [i Lupu Mugurel – admnistrator-casier, cu domniile lor sus]in~nd un dialog pe margineaprezen]ei L.M.P. al`turi de celelalte asocia]ii socio-profesio-nale, dar [i despre func]ionalitatea sa. V` red`m, \n cele ceurmeaz`, discu]iile purtate.- Domnule caporal Albu D`nu], dorim s` ne preciza]i c~nd afost constituit` L.M.P. [i prin ce document a fost recunoscut`ca asocia]ie de tip ONG?

- Liga Militarilor Profesioni[ti, L.M.P. \n form` abreviat`,a fost constituit`, \n calitatea sa de asocia]ie socio-profesio-nal`, apolitic`, nonguvernamental`, nonprofit [i nonsindical`,la data de 17 septembrie 2010, documentul care atest` acestlucru fiind Hot`r~rea nr.29589/212/2010, pronun]at` de c`treJudecatoria Constan]a.

- Iat`, a[adar, c` asocia]ia dvs. are deja „v~rsta” de un an!- Exact [i ne bucur` foarte mult nu numai c` exist`, dar [i

c` a \nceput s` „vor-beasc`!”- A[a este, trebuie s` v`bucura]i, pentru c` s-a pusserios um`rul la consti-tuirea acesteia, tot timpulfiind anima]i de un anumescop. De fapt, care a fostacesta, domnule Albu?- Corect` aprecierea dvs.çntr-adev`r, nu a fost chiar

at~t de simplu, efortul solici-tat de c`tre constituirea aso-

cia]iei a fost evident, dar bucu-ria reu[itei a \nsemnat prea mult

ca s` ne mai g~ndim la a[a ceva.A]i \ntrebat de scop. De la bun

\nceput scopul L.M.P. a fost ap`rareapermanent` a drepturilor [i onoarei militarului profesionist,stimularea motiva]iei profesionale, dar [i \mbun`t`]ireacalit`]ii vie]ii acestei categorii de personal militar, toateaspectele materializ~ndu-se prin ac]iuni [i activit`]i specifice,desf`[urate \n deplin respect fa]` de legisla]ia \n vigoare.Textul integral [i explicit al scopului noastru asociativ, sereg`se[te \n con]inutul articolului 10 din Statutul Ligii. Cinedore[te s` cunoasc` nu numai textul scopului, dar [i con]inutulStatutului, poate accesa site-ul www.ligamilitarilor.ro.

- Ascult~ndu-v`, realizez c`, pe undeva, scopul dumnea-voastr` este foarte apropiat de cel al Ligii Mai[trilor Militaride Marin`. A[a este?

- Da, a[a este! La \ntocmirea Statutului, unde rolul dom-nului colonel (r) Te[a Ion, juristul ligii, a fost hot`r~tor, noine-am inspirat foarte mult din Statutul L.M.M.M., lucru con-siderat corect, av~nd \n vedere c` ambele asocia]ii sunt socio-profesionale.

- Am \n]eles. Domnule Balt` Louis, cine poate devenimembru al L.M.P. [i cam ce efectiv ave]i domnule, \n acestmoment?

- Pot deveni membri LMP: solda]ii [i grada]ii voluntari \nactivitate sau \n rezerv`, ofi]eri, subofi]eri, mai[tri militariactivi sau \n rezerv`, veterani de r`zboi proveni]i din r~ndulfo[tilor purt`tori ai uniformei militare, elevi ai [colilor mi-litare, personal contractual civil din unita]ile militare sausocietatea civil`, precum [i alte persoane fizice consideratemeritorii (donatori, sponsori etc.) care recunosc [i sus]in scopul[i obiectivele asocia]iei noastre. çn privin]a efectivului, \nmomentul de fa]` acesta num`r` 214 persoane, marea majori-tate fiind din Constan]a, dar avem [i membri din Cluj, Turda,B~rlad, Foc[ani, Bra[ov...

- Ave]i filiale \n ]ar`? Cum este structurat` asocia]ia?- Conform art.45 din Statut, L.M.P. s-a constituit \n ora[ul

Constan]a, [i poate avea filiale \n toate ora[ele ]`rii, mai pu]in\n localitatea \n care func]ioneaz` sediul central. La momentulacesta filiale nu avem constituite, dar sper`m c` vom avea c~tde cur~nd.

- Da, este destul de clar. Continu~nd discu]ia cu dvs., dom-nule Balt`, v` rog s` enumera]i c~teva din activit`]ile statutare\ntreprinse, activit`]i prin care, cu siguran]`, urm`ri]i atingereascopului asociativ.

- Cu toate c` suntem la \nceput de drum, iar experien]`organizatoric` nu prea avem, totu[i nu am stat cu m~inile \ns~n. Am organizat activit`]i de cinstire a eroilor neamului,activit`]i sportive, socio-profesionale, prin acestea din urm`urm`rindu-se, cu prec`dere, prezentarea unor sugestii [ipropuneri concrete la nivelul conducerii Armatei Rom~ne,acestea urm~nd, dup` p`rerea noastr`, s` contribuie \n modconstructiv la \mbun`t`]irea statutului grada]ilor profesioni[ti.

- Pot interveni cu c~teva preciz`ri?- Sigur c` da, domnule Albu, spune]i!- çn privin]a activit`]ilor care au vizat cinstirea memoriei

eroilor neamului, amintesc despre pelerinajul din 27 noiem-brie 2010 la locurile de ve[nic` odihn` a doi eroi const`n]eni:C`pitan Horia Agarici, cel care \n timpul celui de-al doilear`zboi mondial a ap`rat, \mpreun` cu camarazii s`i, cerulConstan]ei de bombardierele [i avioanele de v~n`toare sovie-tice, [i Ionel Dr`gu[anu, erou al zilelor noastre, care a c`zut ladatorie \n 2006, \n Afganistan. Activitatea s-a numit „Arcpeste timp - eroi au fost, eroi sunt \nc`”.

- Domnul Albu a prezentat un aspect c~t se poate de con-cret al acestui gen de activitate...

- A[a este, domnule Balt`. Dumneavoastr`, \ntr-adev`r,pentru c` a[a a sunat [i \ntrebarea, a]i prezentat generic muncala care v-a]i angajat. Dac` dori]i s` veni]i [i cu alte am`nunte,v` ascult cu mare pl`cere.

- Amintesc [i eu, tot din domeniul comemorativului,activitatea din 22 decembrie 2010, care s-a desf`[urat lamormintele Eroilor Revolu]iei, acolo unde membrii L.M.P. auaprins candele [i lum~nari, depun~nd flori \n memoria celorcare s-au jertfit pentru ca noi s` tr`im o via]` mai frumoas`. çnprivin]a activit`]ilor sportive, L.M.P. a participat, al`turi deL.O.M. [i L.M.M.M., la un campionat de mini-fotbal \n sal`,trofeul pus \n joc denumindu-se „Cupa Flotei”.

- Iat`, a[adar, o gam` diversificat` de ac]iuni, menit` a v`demonstra activitatea. Domnule Lupu Mugurel, dac` e s` nereferim la acel gen de ac]iuni, prin care s-a urm`rit prezentareaproblematicii specifice membrilor dumneavoastr`, cam p~n`la ce nivel a]i ajuns [i cum a fost privit` pozi]ia asocia]iei,atunci c~nd esen]a sesiz`rilor avea ca subiect neajunsurile cu

care v` confrunta]i din punct de vedere profesional?- L.M.P. a stabilit o leg`tur` permanent` cu domnul Dinu

Nedelcu, consilierul ministrului ap`r`rii pe probleme specificeSGV, solicit~ndu-i sprijinul \n multe privin]e. De exemplu, amob]inut, \n principal cu ajutorul domnului Nedelcu, o audien]`,\n data de 01.04.2011, la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, aicidelega]ia noastr` \nt~lnindu-se cu domnul Ozunu Vasile, mi-nistru secretar de stat, persoan` desemnat` de c`tre ministrulap`r`rii s`-l reprezinte. S-au discutat multe din problemelemilitarilor voluntari, din partea ligii prezent~ndu-se propunericoncrete de \mbun`t`]ire a statutului gradatului voluntar [i acalit`]ii vie]ii acestuia. Delegatia a fost primit` [i ascultat` cuinteres, propunerile noastre fiind consemnate \ntr-un raportadresat domnului Gabriel Oprea, ministrul ap`r`rii.

- Aceast` audien]`, domnule Lupu, a avut cumva [i unrezultat concret

- Spre bucuria noastr`, da, [i c~nd fac aceast` afirma]ie am\n vedere rezolu]ia favorabil` \n privin]a uneia dintresolicit`rile noastre. Este vorba despre servitul mesei la bordulnavelor, pe timpul c~t acestea sunt \n port. SGV nu doresc s`serveasc` dec~t o singur` mas`, nu 2 sau trei. Ei bine, chiardac` se specific` \n r`spunsul primit c` nu exist` niciunimpediment \n rezolvarea acestei probleme, aprobarea urm~nda fi dat` de c`tre comandan]ii de structuri, noi \l consider`m cape o reu[it`.

- Mi se pare firesc s`-l considera]i a[a, pentru c` este, \ntr-adev`r, o reu[it`. Dori]i s` mai prezenta]i ceva, domnuleBalt`?

- Da, [i m` voi referi la mai recentul raport pe care con-ducerea L.M.P l-a trimis consilierului ministrului ap`r`rii peprobleme specifice SGV, document ce con]ine un set de pro-puneri care vor fi prezentate ministrului ap`r`rii. Raportulrespectiv se poate citi integral pe site-ul ligii, dar, pentru o maibun` edificare, amintesc doar trei dintre propunerile f`cute.

1. Recunoa[terea grupei de munc` \n condi]ii speciale [ideosebite, a[a cum se procedeaz` \n cazul cadrelor militare,dar nu din 2011, cum se petrec lucrurile acum, ci din 1990.

2. Posibilitatea de a activa \n structurile armatei p~n` lav~rsta de 50 de ani, pentru c` numai astfel SGV pot beneficiade preciz`rile Legii Pensiei Unice.

3. Intrarea direct` \n corpul subofi]erilor a SGV trecu]i de40 de ani, [i care au o vechime \n armat` de peste 18 ani.

- Propuneri interesante [i... la obiect! Cum aprecia]i, dom-nule Albu, evolu]ia efectivului dup` asemenea demersuri

- Pozitiv`, pentru c` aceste sesiz`ri, f`cute oficial [i abso-lut legal la nivelul M.Ap.N., au contribuit la cre[tereasim]itoare a num`rului de membri aderen]i.

- Ca dovad` a seriozit`]ii, verticalit`]ii [i, nu \n ultimulr~nd, al transparen]ei muncii noastre, foarte mul]i dintre mili-tarii voluntari sunt interesa]i de activitatea ligii. Se simte acestlucru inclusiv prin num`rul mare de acces`ri a site-ului nostru,care, cu m~ndrie, putem s` spunem c` este unul dintre cele maiactualizate dintre toate cele ce se afl` \n proprietatea altor aso-cia]ii similare sau nu. Dac` dup` aceste acces`ri va urma [i\nscrierea \n lig`, totul va fi foarte bine.

- A[a este, domnule Lupu, subscriu aprecierilor dumnea-voastr`, pentru c` [i eu sunt unul dintre cei care v` acceseaz`destul de des pagina web de pe Internet... çn alt` ordine de idei,ce ne pute]i spune domnilor, despre rela]iile de colaborare cucelelate asocia]ii de sorginte marin`reasc` sau nu, carefunc]ioneaz` \n Constan]a? V` ascult, domnule Balt`.

- Le consider`m bune [i chiar foarte bune, iar dac` ar fi s`eviden]iem pe una dintre acestea, \n mod sigur vom vorbidespre L.M.M.M., [i asta nu pentru c` aici purt`m acumaceast` discu]ie, ci pentru faptul c` din partea respectivei aso-cia]ii am primit \n permanen]` un sprijin deosebit.

- Apreciez spusele dumneavoastr`... Domnilor, pe data de17 septembrie L.M.P. a \mplinit un an de existen]` pee[icherul asocia]iilor neguvernamentale [i apolitice. Cum a]i\nt~mpinat, domnule administrator Lupu Mugurel, finalulacestui prim an de activitate?

- Am dorit s` o \nt~mpin`m prin organizarea unei ie[iri \ndecor, mai precis o mas` c~mpeneasc` la care s` participenumero[i membri ai ligii, dar [i invita]i ai acestora. Ideea nus-a putut materializa datorit` plec`rii \n diverse misiuni. poate\n viitorul apropiat…

- Apropo de viitor! Dorim ca \ntr-un timp relativ scurt, s`edit`m trimestrial propria publica]ie, adic` o revist` color for-mat „A4”, pe care ]inem s` o numim „DE STRAJå PATRIEI”

- Dac` ve]i reu[i, domnule Albu, ar fi un lucru extraordi-nar! Eu, unul, v` ]in pumnii, dar aten]ie: Nu face]i aceast`\ncercare doar de „amorul artei”, ca dup` aceea revista s`sucombe doar dup` c~teva apari]ii. Calcula]i-v` foarte binepoten]a financiar` [i abia atunci, dac` considera]i c` se poate,trece]i la treab`.

Domnilor, \n finalul discu]iei noastre ]in s` v` mul]umesc,at~t pentru participare, c~t [i pentru prezentarea acestor detaliiinteresante [i la obiect, care, \n mod sigur, vor avea un impactpozitiv \n r~ndul cititorilor no[tri. S` sper`m c` „Timona” vacontribui [i ea la a v` face asocia]ia mult mai cunoscut` [iapreciat`, pentru c` o merita]i din plin. Salut`m respectuos peto]i membrii Ligii Militarilor Profesioni[ti!

A consemnat m.m.pr.(r) Dumitru MIHåILESCU,redactor-responsabil al publica]iei „Timona”

La o cea[c` de cafea...Discu]ii privind existen]a [i func]ionalitatea

Ligii Militarilor Profesioni[ti

Delega]ia L.M.P. sosit` \n audien]` la ministrul ap`r`rii (dela stg. la dr.): Caporal Lupu Mugurel –admnistrator-casier;caporal Albu D`nu] - prim-vicepre[edinte; caporal MocanuD`nu] - vicepre[edinte; colonel (r) magistrat Te[a Ion – juristlig`; caporal ßuteu Florin – membru \n Consiliul Director;Dinu Nedelcu – consilierul ministrului ap`r`rii na]ionale [icaporal Laz`r Constantin – membru lig`.

O competi]ie formatoare de lideri militariçn perioada 30.08 - 02.09.2011 s-a desf`[urat \n garnizoana Ia[i, concursul

„Subofi]erul/ gradatul voluntar al anului 2011” – etapa pe Brigada 15 Mecanizat`„Podu çnalt”. La invita]ia consilierului comandantului Brig`zii 15 Mecanizate pentruprobleme ale mai[trilor militari [i subofi]erilor, plutonier adjutant Ionel Constantin, auparticipat din partea For]elor Navale consilierul comandantului Flotei pentru problemeale mai[trilor militari [i subofi]erilor – M.m.pr. Badiu Ovidiu [i consilierul coman-dantului Bazei Logistice Navale pentru probleme ale mai[trilor militari [i subofi]erilor– M.m.pr. Dr`cea Dumitru. Organizarea acestui concurs a avut drept scop selec]iona-rea celui mai bine preg`tit subofi]er/ maistru militar [i gradat voluntar, care s` \ntru-chipeze lupt`torul capabil s` conduc`, s` instruiasc` [i s` motiveze personalul din sub-ordine \n \n-d e p l i n i r e amisiunilor cele revin. Pro-bele teoretice[i practice aleconcursuluis-au desf`[u-rat \n incitaBatalionului151 Infanterie„R`zboieni”din garnizoa-na Ia[i – cu-noscut \n tea-trele de ope-ra]ii sub denu-mirea de„ L u p i iNegri”, undeorganizareades`v~r[it` aprobelor deconcurs a scos\n eviden]`seriozitatea [iprofesionalis-mul consilierului comandantului Batalionului 151 Infanterie pentru probleme alemai[trilor militari [i subofi]erilor, plutonier adjutant Herghelegiu Dumitru.

Concursul, desf`[urat pe parcursul a patru zile lucr`toare, a cuprins 7 probe,fiecare dintre acestea av~nd un ridicat gead de dificultate. çn final, au fost declara]ic~[tig`tori urm`torii:- Sec]iunea „Subofi]erul anului 2011” – etapa Brigada 15 Mecanizat`”, sergentMihalache Vlad, din cadrul Batalionului 151 „R`zboieni” – Ia[i ;- Sec]iunea „Gradatul voluntar al anului 2011” – etapa Brigada 15 Mecanizat`”, capo-ral clasa III-a Mustea]` Dan, din cadrul Batalionului 198 Logistic` – Ia[i.

çn dup` - amiezele zilelor desf`[ur`rii concursului, oaspe]ii de la malul M`riiNegre au vizitat, sub directa \ndrumare a plutonierului major Irimia Lucian de la publi-ca]ia „Observatorul militar”, edificii cuturale [i monahale reprezentative pentru acestfrumos ora[ al ]`rii.

çn urma execut`rii misiunii \n garnizoana Ia[i, maistrul militar principal BadiuOvidiu a propus comandantului Flotei analizarea posibilit`]ii instituirii \n anul 2012 aunui concurs sub denumirea „Maistrul militar – Subofi]erul/ soldatul – gradatul vol-untar al anului” – nivel Flot`, unde s` participe cei mai buni mai[tri militari, subofi]eri[i militari voluntari din cadrul unit`]ilor militare subordonate ComandamentuluiFlotei. M.m.pr.(r) Neculai MANOLE

O fotografie de grup, \n care se reg`sesec at~t competitoriic~t [i consilierii invita]i s` participe la concursul „Subofi]erul/gradatul voluntar al anului 2011”, desf`[urat \n garnizoana Ia[i.

Ordine, medalii [i emblemecu ocazia Zilei Marinei Rom~ne

çn cadrul activit`]ilor organizate pentrus`rb`torirea Zilei Marinei, mai mul]i ofi]eriactivi sau \n rezerv`, mai[tri militari, sub-ofi]eri, solda]i [i grada]i voluntari dar [i per-sonal civil contractual, au fost decora]i, \nsemn de apreciere a serviciilor aduseFor]elor Navale Rom~ne.

Referindu-ne numai la mai[trii militari,v` inform`m c` 16 persoane din aceast` cate-gorie profesional` au fost onorate cu medalii[i embleme, \n paginile „Timonei” fiindaminti]i doar cei care de]in calitatea de mem-brii ai Ligii Mai[trilor Militari de Marin`.

Emblema de Onoare a Statului MajorGeneral:

M.m.pr. Stan Corneliu, U.M.02078.Emblema de Merit „çn serviciul ArmateiRom~niei”, clasa a II-a:

M.m.pr. Deaconeasa Marius, U.M.02020;M.m.pr. ¥u]uianu Marius, U.M.02159.

Emblema de Merit „çn serviciul ArmateiRom~niei”, clasa a III-a:

M.m.pr. Abramov Nicolai, U.M.02016;M.m.pr. Fodor Robert, U.M.02020.

R e s p e c -t u o a s estr~ngeri dem~n` pentru camarazii decora]i. Iat`, a[adar,rezultatul profesionalismului [i d`ruirii cucare ace[ti colegi de arm` \[i exercit` profe-sia. Felicit`ri!

M.m.pr. Nicolae RADU

PAG. A 4-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

M.m.pr. ¥u]uianu Petric`,consilierul comandantuluiU.M.02159 pentru proble-me ce-i privesc pe mai[trimilitari [i subofi]eri, \[iprezint` cu bucurie me-dalia primit`.

Centrul de Scafandri - 35 de anide la \nfiin]are

(urmare din pagina 1)Experien]a personalului unit`]ii s-a amplificat, contribuind de-a

lungul acestor 35 de ani de prezen]` \n organigrama Statului Major alFor]elor Navale nu numai la dezvoltarea tehnologiilor de p`trunderesub ap`, dar [i la realizarea unor lucr`ri subacvatice de anvergur`.Navele [i scafandri Centrului au participat la activit`]i complexe depunere \n func]iune a primei platforme de foraj marin, a primei plat-forme pentru extrac]ie, montarea conductelor submarine, particip~nd\n continuare la supravegherea [i func]ionarea acestora.

Dup` 1993, Centrul de Scafandri [i-a restructurat [i diversificatactivit`]ile, func]ion~nd ca organ unic de brevetare a scafandrilor, deautorizare [i inspectare a activit`]ilor cu scafandri, execut` lucr`ri cuscafandri la nave, cheiuri [i structuri imerse, formeaz` [i atest` per-sonal medical de specialitate, desf`[oar` activit`]i de cercetare[tiin]ific` pentru realizarea de mijloace tehnice [i tehnologii de lucrusub ap`.

S` ne aducem aminte cu respect [i pio[enie de cei care [i-au pier-dut via]a \n timpul execut`rii misiunilor \n ace[ti 35 de ani de existen]`a unit`]ii… S` ni-i amintim pe cei care au f`cut parte din efectivulunit`]ii de-a lungul timpului, salut~ndu-i cu respect at~t pe domniilelor, c~t [i pe cei ce se afl` la post la momentul ceasului aniversar.S`n`tate [i reu[ite depline!

O urare mai special` pentru cei care \[i exercit` profesia descafandri - oameni preg`ti]i de aceast` unitate specializat` pentru acutreiera lumea inedit` a abisurilor: Num`rul de scufund`ri s` fie egalcu num`rul ie[irilor la suprafa]`!... De[i sun` pu]in cam demoralizant,aceast` urare cuprinde esen]a vie]i pentru cei care [i-au ales o meserie\n permanen]` aflat` sub semnul riscului maxim. Tocmai de aceea cre-dem c` aceast` urare este, pentru ei, cea mai potrivit`!

çnt~lniri de suflet dup` ani [i ani...

Dup` 45 de ani de la absolvire, o bun` parte dintre cei care au f`cut parte dinpromo]ia 1966 a ßcolii Militare de Mai[tri s-au \nt~lnit, s~mb`t`, 20 august. A fost ominunat` vreme a dep`n`rii de amintiri...

Curtea ßcolii Militare de Mai[tri a F.N. a cunoscut [i s~mb`t`, 27 august, fream`tulbucuriei unei alte \nt~lniri, de aceast` dat` dup` 30 de ani de la absolvire. Este vorba depromo]ia 1980, oameni care, la fel ca [i cei din promo]ia 1966, [i-au servit ]ara la bor-dul navelor sau \n unit`]ile terestre ale Marinei Militare.

M.m.pr. Stan Corneliu, care, pel~ng` faptul c` este un profesionist den`dejde, reprezint` [i filiala Mangalia aL.M.M.M \n calitate de vicepre[edinte.ßi el, la fel ca to]i medalia]ii, \[i arat`elementul-simbol cu care a fost onorat.

Invita]ie la lectur`...Cu toate c` Vintil` Corbul, folosind mijloacele literare specifice, a publicat \n 1976 dou` impre-

sionante volume ale romanului C`derea Constantinopolului, putem afirma c` p~n` la apari]ialucr`rii cu aproximativ acela[i nume semnat` de distin[i profesori ploie[teni Constantin Dobrescu[i Ion C. Petrescu, din literatura noastr` istoric` a lipsit o sintez` privitoare la cele din urm` zile aleStatului bizantin, precum [i la c`derea Constantinopolului sub jug turcesc.

Referinduse la actuala lucrare, intitulat` CåDEREA CONSTANTINOPOLULUI ultimacitadel` a cre[tinismului din sud-estulEuropei, generalul (r) Grigore Buciuscria \n paginile revistei Rom~nia Eroic`nr.1-2 (38-39)-Serie nou` 2010, urm`-toarele: „Profesorii Constantin Dobrescu[i Ion C. Petrescu fac, \n lucrarea de fa]`,o radiografie a momentului \n care sur-prind at~t cetatea depopulat` [i \n stareaei de dec`dere proverbial`, c~t [i tab`raotoman` [i curtea lui Mahomed al II-lea.Este o carte a asediului [i a ultimeib`t`lii c`reia cetatea de pe Bosfor nu-ipoate rezista. Ne este prezentat unimperiu cre[tin agonic, sclerozat, cu oaristrocra]ie f`r` sim] patriotic [i civic,at~t de indiferent` \n dec`derea ei \nc~t \isunt anihilate [i instinctele de conser-vare...”

A[a este, except~nd slaba corec-tur`, lucrarea profesorilor ploie[teni sepoate num`ra printre cele mai frumoaserealiz`ri ale istoriografiei rom~ne[ti \ndomeniul istoriei universale. Reco-mand`m aceast` „fiic`” alegoric` amuzei Clio, pentru a fi citit` de c`tre ceicare iubesc istoria, dar nu numai.Felicit`ri autorilor!

REDAC¥IA

LABORATORUL HIPERBARCompus din dou` barocamere cu c~te 4 locuri cuplate cu un

simulator central \n care se realizeaz` nivelul de lucru \n ap`, labo-ratorul hiperbar contribuie \n mod eficient la antrenarea scafan-drilor \n vederea folosirii diferitelor tehnologii de scufundare [itipuri de aparatur` pentru lucru sub ap`. De asemenea, aici se fac

teste de aptitudine \n vederea selec]ion`riiscafandrilor, tratamentul accidentelor de scu-fundare, teste de narcoz` la 72 metri [i scu-fund`ri profunde la 180 metri, dar [i multealtele.

Cu ajutorul acestui laborator s-au reali-zat: Prima scufundare \n satura]ie cu ameste-curi heliu – oxigen la ad~ncimea de 301 m \n1981, prima scufundare \n satura]ie dup` otehnologie proprie cu amestecuri heliu – oxi-gen la ad~ncimea de 350 m \n 1982, primascufundare \n satura]ie dup` o tehnologieproprie cu amestecuri azot – oxigen \nfebruarie 1983, omologarea unei tehnologiide scufundare \n satura]ie cu amestecuri azot– oxigen [i recordul na]ional de scufundare la500 m stabilit \n octombrie 1984.

Din nforma]iile existente \n pliantulaniversar.

CONSTANTIN DOBRESCU

ION C. PETRESCU

CåDEREA

CONSTANTINOPOLULUI

ultima citadel` a cre[tinismului

din sud estul Europei

Editura Premier

Ace[ti „oameni amfi-bie” pe care \i privi]i \nfotografia al`turat`, suntcunoscu]i sub denumirea:scafandri de incursiune.Misiunea lor este de aaduna date [i informa]ii,de a participa la ac]iuni cucaracter deosebit, de aac]iona \mpotriva diversi-unii sub ap`. Iat`, a[adar,un aspect din diversitateapreg`tirii celor care [i-auales ca profesie meseria descafandru, meserie care,a[a cum am precizat demai multe ori, nu este la\ndem~na oricui.

PAG. A 5-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Ziua Marinei Rom~ne a fost \nt~mpinat` cu numeroase activit`]i, care mai de caremai interesante. Organizatorii, printre ace[tia afl~ndu-se [i L.M.M.M., au apelat la odiversitate de forme [i metode, prin care s-a urm`rit a se face o [i mai bun` infor-mare publicului doritor de a participa la s`rb`toarea marinarilor. Una dintre acestea,intitulat` Ziua por]ilor deschise, a fost organizat` de c`tre Comandamentul Flotei pedana militar` a portului Constan]a. Aici, al`turi de numeroasele puncte de atrac]ie,vizitatorii au avut ocazia s`-[i arunce privirile curioase [i asupra standuluiL.M.M.M., preg`tit \mpreun` cu ßcoala Militar` de Mai[tri „Amiral Ion Murgescu”.

Cum se poate observa [i \n fotografia din dreapta, liga a oferit spre studiu [iprocurare diverse elemente reprezentative, [i anume: c`r]i scrise de m.m.pr. (r)Dumitru Mih`ilescu, ziarul „Timona”, fanioane, precum [i alte lucruri interesante.Amfitrionul, m.m.pr.(r) Banu Ion – pre[edintele ligii, a avut destul de lucru, [i astaspre deplina bucurie at~t a lui, c~t [i a noastr`, a tuturor membrilor asocia]iei.

M.m.pr.(r) Drinel GRIGORE

Din activitatea ligii – imagini comentate

çnainte de a pleca c`tre un nou punct turistic, o fotografie pe treptele hoteluluide patru stele din sta]iunea Borovets, acolo unde excursioni[tii au fost caza]i, nupoate fi dec~t binevenit`, pentru c` ea, fotografia, va fi depozitat` cu drag \n sertarulcu amintiri.

O frumoas` drume]ie la vecinii bulgari...Dac` mai \n fiecare an excursiile organizate de c`tre lig` aveau ca itinerariu nordul Dobrogei sau

alte l`ca[uri de cult din aceast` frumoas` zon` a ]`rii, anul acesta Consiliul Director s-a g~ndit s`-iinvite pe membrii ligii la o drume]ie la vecinii bulgari, traseul stabilit fiind: Constan]a – Mangalia –Cavarna – Varna – Sofia – Borovets [i retur. Cu o cheltuial` modic`, membrii ligii 40 de euro, iarceilal]i 55 de euro, excursia a cunoscut trei zile minunate, trei zile \n care participan]ii au gustat dinplin frumuse]ea altor meleaguri, dar [i posibilitatea de a se relaxa \n condi]ii turistice foarte bune, chiardac` traseul a solicitat multe ore de stat \n ma[in`. Av~nd ca punct de sta]ionare localitatea Borovets,autocarul i-a purtat pe excursioni[ti [i pe alte direc]ii, cele vizitate aliment~nd mintea [i cugetulfiec`ruia cu amintiri frumoase. Plecat din Constan]a, vineri, 1 septembrie, ora 7.30, elegantul autocar\nchiriat de lig` [i-a adus pasagerii acas` \n seara zilei de duminic`, 4 septembrie, oboseala acumulat`

fiind \nvins` de bucuria unei asemenea drume]ii.Mai multe am`nunte privind excursia, \n num`rul viitor al ziarului. Bilan] [i... noi propuneri privind activitatea

S~mb`t`, 10 septembrie, la sediul ligii s-a desf`[urat [edin]a lunar` de lucru a Consiliului Director,\n cadrul c`reea s-a analizat modul cum au fost organizate [i desf`[urate activit`]ile lunii august, dar[i ale \nceputului de septembrie. De asemenea, o analiz` atent` s-a f`cut asupra calit`]ii de sponsor aligii, calitate avut` cu ocazia Zilei Marinei. Mai precis, persoanele juridice care au sponsorizat aceast`activitate au f`cut-o prin L.M.M.M., aceast` asocia]ie oferind nu numai baza legal`, dar [i o cheltu-ial` absolut judicioas` a sumelor provenite din respectivele sponsoriz`ri.

çn privin]a viitorului imediat, Consiliul Director a dat und` verde activit`]ilor ce privesc decernareapremiului „Miron Domnaru” [i marcarea mediatic` a celor 21 de ani de existen]` a ligii. De remarcateste [i faptul c` s-a hot`r~t ca de la 1 octombrie a.c., cunatumul ajutoarelor financiare nerambursabiles` creasc` dup` cum urmeaz`:

- Deces membru cotizant (Regulament SFIC art.19 alin. „a”): 1000 lei (cre[tere \n valoare de unasut` lei), la care se adaug` suma existent` \n fi[a-cont personal.

- Deces p`rin]i, socri, so] (so]ie) sau copii cu v~rst` de p~n` la 20 de ani, dar afla]i \n grija p`rin]ilor:600 lei, cre[terea fiind tot \n valoare de 100 lei.

Cuantumul celorlalte ajutoare nerambursabile acordate de lig` r`m~n, deocamdat`, neschimbate. M.m.pr.(r) George CALEN

Luni, 1 august 2011, personalul Divizionului 146 Nave Minare-Deminarea s`rb`torit frumoasa v~rst` de 60 de ani a unit`]ii lor. Momentul aniversar afost onorat [i de c`tre reprezentan]ii ligii, pre[edintele acestei asocia]ii, dom-nul m.m.pr. (r) Banu Ion, \nso]it de prim-vicepre[edintele m.m.pr.(r) RaduNicolae, \nm~n~nd comandorului D`buleanu C`t`lin, comandantul divizionu-lui, un mesaj de salut, \nso]it de o foarte frumoas` plachet` omagial`.Ceremonialul este urm`rit cu interes, a[a cum reiese din fotografie, de c`trecontraamiralul M\r[u Alexandru, comandantul Comandamentului Naval.

Se viziteaz`M~n`stirea Rila,l`ca[ de cult consi-derat a fi unul dintrecele mai importantelocuri de pelerinajreligios, ortodox,din \ntreaga Europ`Balcanic`.

PAG. A 6-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

ßi totu[i,educa]ia!Rostim adesea (sau auzim

rostindu-se) cuvintele profe-sionalism [i profesionist, darde foarte pu]ine ori dovedimcuriozitatea de a afla mesajullor, precum [i de a stabilileg`tura dintre educa]ie [iacestea.

Profesionalismul – o starefunc]ional` – poate fi definitprin patru elemente funda-mentale: competen]`, respon-

sabilitate, angajare [i ata[ament. Profesionist – este statutul ce se na[te din existen]a a dou`

condi]ii: \nalta competen]` [i exercitarea ei \ntr-o func]ie.Ceea ce p~n` \n decembrie 1989 nu s-a putut vedea, iar acum se

observ` fragmentar [i incomplet, este rela]ia dintre educa]ie [icuvintele mai sus men]ionate, mai precis: rela]ia dintre educa]ie [ieficien]a profesional`. Este clar c` valorile \nsu[ite prin educa]iesunt mai conservatoare dec~t profesiunile. Ele determin` atitudinifavorabile sau nefavorabile unei activit`]i [i prin aceastapoten]eaz` preg`tirea profesional` sau o inhib`. Nivelul de instru-ire, oric~t de \nalt ar fi el, nu ac]ioneaz` niciodat` direct asupra per-forman]elor profesionale. çntre virtual [i realitate, \ntre posibilit`]i[i rezultate se interpun \ntotdeauna valorile, iar \n domeniul militarpaleta valorilor este extrem de bogat`: de la curaj la spiritul desacrificiu, de la ata[amentul fa]` de camarazi la sentimentul \nalt alpatriotismului. Ata[ate preg`tirii de lupt`, aceste valori \i dau ofor]` ce poate dep`[i, cu mult, nivelul dot`rii cu armament [itehnic` militar`.

Medierea, de c`tre valori, a performan]elor explic` de ce aparat~tea „abateri” de la bunul sim] \n activitatea curent`. Iat` de ce \ncondi]ii relativ bune de lucru, de instruire, performan]ele r`m~nsc`zute, iar oamenii cu deprinderi bine fixate par a nu dori s` le uti-lizeze.

Din nefericire, \n societatea rom~neasc`, dup` at~]ia ani trecu]ide la evenimentele din decembrie 1989, cuv~ntul educa]ie con-tinu` s` st~rneasc` alergie! ßi asta datorit` faptului c` mul]i oameninu reu[esc s` se desprind` de sfera limitat` comunisto-ceau[ist` ano]iunii, cu toate c` educa]ia este anterioar` sistemului ce s-adovedit falimentar.

Medita]i, stima]i cititori, \ntreb~ndu-v`: Nu cumva comportareameritorie sau nu \ntr-un colectiv de munc` unde oamenii tr`iesc [ilucreaz` \mpreun` este, \n primul r~nd, rodul ra]iunii de ordineducativ? M.m.pr. Adrian CRISTOCEA

Legende marine...Plaja de la trei papuci

Au fost odat`, la Constan]a, doi b`ie]i: Hasan [i Gheorghi]`. Hasan erainfirm din na[tere [i cu greu se deplasa cu ajutorul unei c~rje, [chiop`t~nd \ntr-un picior. Gheorghi]` venise cu p`rin]ii de c~t`va vreme la Constan]a, unde,oameni s`raci fiind, se stabiliser` \n cartierul nou \nfiin]at de primarul IonB`nescu, \n jurul str`zii Eroilor. Hasan era ]igan musulman, nu mergea la[coal`, nu [tia bine rom~ne[te, st~lcea cuvintele [i de multe ori gre[ea genurilesubstantivelor. Familia lui tr`ia din micile furti[aguri de care erau acuza]i tot

timpul. P`rin]ii lui Gheorghi]` erau cre[tini ortodoc[i [i veni-ser` \n Dobrogea din p`r]ile Romana]iului, cu prilejul ultimei

coloniz`ri, dup` r`zboiul cel mare. Tat`l lui Gheorghi]`muncea ca salahor la ridicarea unei biserici din cartier, bi-seric` t~rnosit` dup` primul r`zboi mondial, cu hramul deSf. Gheorghe.

B`ie]ii se jucau \mpreun` toat` vara, jocul lorpreferat fiind unul de bile, foarte popular printre copiiicartierului. Cea mai mare bucurie a lui Gheorghi]`, dar [i

a lui Hasan, era \ns` baia \n mare, \n plin` var`, undeplecau f`r` [tirea mamelor foarte grijulii, din cauza

pericolului de \nec. Plaja se afla la poalele falezei\nalte, chiar \n capul str`zii Eroilor, cobor~rea

f`c~ndu-se pe poteci bine [tiute de ei. Plecarea pe plaj` o faceau \mbr`ca]i \nc`m`[ile \n care tr`iau toat` vara, \nc`l]a]i \n papuci cu talp` de lemn prins` depicior cu ni[te curele, papuci care, la Constan]a, se numeau galen]i.

Baia \n mare era destul de periculoas`, mai ales c` Gheorghi]` nu [tia s`\noate. Hasan, \n schimb, cu toat` infirmitatea lui, \nota ca unpui de delfin.

çntr-o zi, marea fiind destul de agitat`, Gheorghi]` a vrut s`demonstreze c` \n cele c~teva zile de plaj`, a \nv`]at s` \noate.S-a aventurat mai spre larg [i contracurentul apei l-a tras sprelocuri mai ad~nci. Gheorghi]` a strigat la Hasan dup` ajutor [iimediat Hasan a intrat \n ap` ca s`-[i salveze prietenul... Spresear`, cei care se \ntorceau la casele lor, de la plaj`, au g`sit pemalul m`rii, acolo unde cu ceva timp \n urm` se zbenguiau ceidoi b`ie]i, doar trei papuci! At~ta mai r`m`sese din scurta lorvia]`, trei papuci, [i asta pentru c` Hasan, din cauza infirmit`]iisale, purta un singur papuc.

Ing. Petre COVACEF

TUTUNMor]ilorLi se pare ve[niciaMai lung`,Fiindc` nu li se d` voie s` fumeze.

Noi, ace[tia mai vii, fum`m,Ne aprindem unul de la altul C~te-o ]igar`,Slobozind pe nas c~te-un „mul]umesc”çnecat de fum.

O ]igar` c~nd ne na[tem,Una c~nd mergem la [coal`,Alta c~nd ne c`s`torim:O ]igar` pentru c` plou`, ßi pentru c` nu plou`Alt` ]igar`...

ßi uite – a[a,Cu un tutun ieftin,Nici nu [tiiC~nd ]i-a trecut soarta.

Marin SORESCU

Sfaturi practice...Arta de a prepara o cafelu]` imbatabil`

Fiecare bem o cafelu]` diminea]a, poate [i \n timpul zilei, dar nu [tiuc~]i dintre cei care o prepar` [tiu cu adev`rat cum trebuie procedat pentruca aceast` licoare s` aib`... savoare!

çmi permit, stima]i cititori, s` v` recomand c~teva reguli generale, aces-tea, aplicate bine\n]eles, conduc~nd la o cafea cu adev`rat reu[it`:- Nu folosi]i apa de la robinet, deoarece senza]ia de clor, gustul de metalclocit [i acel iz de ap` st`tut` stric`, din start, cafelu]a. - Cafeaua trebuie s` fie \n termen de valabilitate [i, atunci c~nd e cazul,proasp`t m`cinat`. Dac` este sigilat` \n vid, dup` desigilare va fi bun` numaidac` o p`stra]i la congelator \n pungi speciale, ermetice;- Pentru preparare, apa, por]ionat` \n prealabil, se fierbe \n ibric, iar atuncic~nd clocote[te se d` focul mai mic [i, dintr-o singur` mi[care, se r`stoarn`\n acea ap` tot praful de cafea preg`tit din timp. Dac` praful de cafea seintroduce c~te pu]in, ca nu cumva s` dea afar`, atunci se ob]ine po[irc`, nucafea.- Dup` ce s-a r`sturnat praful de cafea \n ibric, l`sa]i p~n` e gata-gata s` dea\n foc, dup` care se stinge focul. - Se adun` caimacul cu o linguri]` [i se pune \n ce[ti.- Ibricul se acoper` pentru 3-5 minute, cafeaua pun~ndu-se \n ce[ti dup` tre-cerea acestui timp, dar f`r` a se amesteca.

Atunci c~nd dori]i s` pune]i \n cafea rom sau coniac (se exclude whisky- b`utur` sco]ian`, care nu cadreaz` cu cafeaua - b`utur` meridional`),face]i-o turn~nd o linguri]` \n ibricul cu cafea, dar numai \nainte de a o pune\n ce[ti. çn privin]a ce[tilor, acestea nu se servesc pline ochi, nivelul potrivitfiind la 5 mm sub bordura ce[tii.

Folosi]i bicarbonatul de sodiu [i \n alte scopuri,nu numai \n cele deja foarte bine cunoscute

1. Dac` \mpr`[tia]i praful de bicarbonat pe fundul co[ului de resturimenajere sau chiar deasupra, v` scap` de mirosul nepl`cut.

2. Atunci c~nd sim]i]i c` exist` un miros ciudat \n frigiderul dumnea-voastr`, pune]i \n el un plic cu bicarbonat de sodiu (plicul s` fie deschis), pecare \l ve]i schimba lunar.

3. Re\mprosp`tarea culorilor covorului o pute]i ob]ine foarte u[or dac`,\nainte de a-l aspira, \l ve]i stropi cu un amestec de ap` [i pu]in bicarbonat.

4. Vre]i s` face]i „lun`” podeaua din baie [i toaleta? Nimic mai simplu:pune]i o jum`tate de cea[c` de bicarbonat \ntr-un lighean cu trei litri de ap`cald` [i apoi sterge]i vasul de toalet` sau pe jos cu o c~rp`. Pentru jos pute]ifolosi mopul. (va urma)

Virginia DUMITRESCU

Mu[atisme – \n]elepciunepentru via]` (2)

☛ Dac` \ntr-o vorb` \nde[i mai mult dec~t \ncape,devine vorb` goal`.☛ Numai dup` invidia altora \]i dai seama de pro-pria ta valoare.☛ O plant` care provoac` insomnii unora: lauriialtora.☛ Minciuna premeditat` nu mai e chestiune de fan-tezie, ci de caracter.☛ Cu vremea s` mergi \n pas, nu la pas.☛ Adev`ra]ii cai de curs` nu alearg` pentru premii,ci numai ca s`-[i pun` s~ngele \n mi[care.☛ B`nuiala e serviciul de spionaj al oamenilorne\narmati pentru via]`.☛ Unui m`gar, c~nd \i spui asin, este ca [i cum, \nloc de „m`”, i-ai spune „domnule”.☛ Frontierele lumii se trag cu cerneal` [i se scriu cus~nge. ☛ çn orice clip` [tiu num`rul exact al oamenilor depe glob: eu [i ceilal]i

Reguli de baz`\n aprecierea

evolu]iei vremiiPe l~ng` materialul sinoptic

avut la dispozi]ie, marinarul poateaprecia evolu]ia viitoare a vremii

pe baza unor reguli cum ar fi:- deplasarea norilor de la est sau

nord aduce timp anticiclonic, pe c~nd deplasarea dela vest sau sud aduce timp ciclonic;

- dac` dou` straturi de nori inferiori se deplaseaz`pe direc]ii perpendiculare, vremea se stric` [i v~ntulse va \nt`ri;

- cer senin [i v~nt slab seara indic` o vreme fru-moas` pentru a doua zi;

- dac` atunci c~nd presiunea atmosferic` este \nsc`dere curba barografului are convexitatea \n jos,v~ntul se va \nt`ri, iar dac` are convexitatea \n sus,va sl`bi;

- dac` dup` o ploaie \ndelungat`, v~ntul se\nt`re[te, ne putem a[tepta la \mbun`t`]irea rapid` avremii;

- ploaia sau ninsoarea intens` diminea]a cu v~ntputernic, indic` vreme rea \n tot cursul zilei;

- dac` pe timp de cea]` \ncepe ploaia, cea]a se\nt`re[te, iar la \ncetarea ploii cea]a se ridic` sausl`be[te;

- dac` presiunea scade \ncet, dar continuu fa]` depresiunea normal`, nava se \ndep`rteaz` de un anti-ciclon [i se apropie de o depresiune.

Iat` numai c~teva din multitudinea de reguli pebaza c`rora marinarii pot aprecia evolu]ia vremii,acestea fiind sigure nu... probabile!

M.m.pr.(r) Gheorghe MARICA

O meserie nou` pe meleagurile noastre....AFACERI CU EPAVE

C`utarea, salvarea, ranfluarea [i deze[uarea navelor,iat` o activitate care pe pia]a rom~neasc` nu prea are con-curen]`. Jorj Unciuleanu, fost c`pitan-[ef al portuluiConstan]a, a intrat \n aceast` afacere \n anul 2005, activi-tatea \n sine servindu-i nu numai ca afacere privat`, ci [i cao surs` ideal` pentru teza sa de doctorat.

De-a lungul carierei sale, Jorj Unciuleanu a participatla opera]iuni legate de circa 150 de evenimente navale. Aacumulat o experien]` extraordinar`, pe care o folose[te \ncompania sa [i \n activitatea [tiin]ific`, fapt ce a contribuitsubstan]ial atunci c~nd fantezia popular` l-a impus \naceast` afacere drept „doctorul epavelor!”

Una dintre cele mai interesante opera]iuni - am re]inutdin interviul dat unei publica]ii g`l`]ene de c`tre domnulUnciuleanu, patronul firmei „Atriamar”, a fost scoatereadin ad~ncuri a navei „Karim 1”. Aceasta se scufundase \nportul Constan]a, l~ng` docul plutitor al companiei„Sorena”. A fost o opera]iune extrem de grea. Nava cu ocapacitate de 2.700 tdw [i o greutate net` de 1.070 tone seafla la 12,5 m sub ap`. çn plus, se r`sturnase. Scufundareaei fusese cauzat` de un complex de \mprejur`ri: t`iereaunor table de la bord, combinat` cu o gre[eal` de balastare[i cu valul ridicat de c~teva remorchere care au trecut prinzon`. Nava a luat ap`, s-a r`sturnat [i s-a dus la fund.Ranfluarea a fost f`cut` \n c~teva etape. çn prima faz`,epava a fost \ntoars` pe chil`. A urmat ridi-carea la suprafa]`, mai \nt~i din pupa, apoidin prova. Printr-o mi[care controlat`,combinat` cu scoaterea rapid` a apei, s-areu[it \nclinarea navei. Sudarea uneitable peste decuparea ce contribuise lascufundare a asigurat succesulopera]iunii. çn final, „Karim 1” a fostadus` la suprafa]`.

Opera]iunea nu s-a bazat pe for]autilajelor de ridicare, ci pe principiullui Arhimede –compartimentele aufost recuperate pe r~nd, pomp~ndu-se apa afar` din ele [i etan[~ndu-le.çn plus, s-au folosit para[ute [ibaloane. Ranfluarea s-a realizat\ntr-un timp record, de 45 zile, [i afost prima de acest gen din ]aranoastr`. S-a lucrat cu 5 scafandri, iar \n momentele de v~rfnum`rul lor a fost suplimentat. Contractul pentru recupe-rarea epavei s-a semnat pentru suma de 70.000 de dolari,dar nu a fost onorat. Nava a fost abandonat` [i salvatorul afost nevoit s` o v~nd` la fier vechi pentru a-[i recuperacheltuielile.

Compania lui Jorj Unciuleanu, av~nd contracte at~t lamare, c~t [i la fluviu sau lacuri interioare a cur`]at maitoate porturile de la Dun`re de epave, sco]~nd la suprafa]`barje [i \mping`toare. S-a lucrat \n condi]ii de ap` sc`zut`,dar [i de viitur`. çn 2006, pe timpul viiturii, la Bechet, auscos din ape o barj` r`sturnat` pe firul apei, lupt~nd\mpotriva unui curent deosebit de puternic, viteza acestuiadep`[ind 8 km/or`. çn timpul opera]iunilor, curentul asmuls-o [i ancora ei a \nceput s` grapeze spre portulbulg`resc Oriahovo. Au reu[it s` o prind` cu pu]in timp\nainte de a intra \n terminalul ro-ro. çn vara anului 2010,\n numai 3 zile, au ranfluat \mping`torul «Harghita», apoiau scos remorcherul «Cisn`die», scufundat \n dana 88 aportului Constan]a.

Din lacul de la Mih`ile[ti, din apropierea Bucure[tiu-lui, echipa de salvatori a scos de dou` ori aceea[i drag`.Prima oar` s-a scufundat \n ianuarie 2006. A fost adus` lasuprafa]` \n condi]ii foarte grele, de minus 10 - 15 grade.Opera]iunea a durat trei s`pt`m~ni. çn august 2007, dragas-a scufundat din nou. Ranfluarea s-a f`cut \n decurs dedou` s`pt`m~ni, \n condi]ii de canicul`, la peste 40 grade.

çn urm` cu doi ani, Jorj Unciuleanu a fost rugat de unarmator s` salveze nava „Lilly”, care se afla \n primejdie.Cargoul plecase din portul Constan]a \n condi]ii de fur-tun`, av~nd la bord havalea (cherestea depozitat` pecovert`), iar peste aceasta fuseser` amarate 33 de tractoare.Din cauza valului foarte violent, leg`turile au cedat, iartractoarele au c`zut \n mare. Echipajul sirian [i comandan-tul (foarte t~n`r) erau panica]i, mai ales c` un membru alechipajului fusese luat de un val de pe punte, iar un alt val,spre norocul marinarului, \l adusese \napoi…Unciuleanuiese cu o pilotin`, ajunge la «Lilly», preia comanda navei[i o aduce la ad`post, \n ancor`, sub digul de sud. A urmattimp de 5 zile, c`utarea tractoarelor, aflate pe fundul m`rii,la 26 metri ad~ncime, \n dreptul sta]iunii Eforie Nord, apoialt` s`pt`m~n` pentru scoaterea lor.

Nu doar nave [i tractoare sunt scoase din mare, ci [iancore. De la „Interservices” Bucure[ti, reprezentatulclubului de asigur`ri P&I, s-a primit comanda de recupe-rare a unei ancore de 43 tone, cu 330 metri de lan]. Fusesepierdut` \n rada portului Constan]a, \n zona II de ancoraj.Salvatorii au reu[it s` o g`seasc` [i s` o scoat` de la oad~ncime de 35 m.

Meserie interesant`, dar nu pentru oricine, ci numaipentru oameni curajo[i...

M.m. pr. (r) Petre Maravela

Credem c` e bine s` cunoa[te]i...DDeessccrriieerreeaa ccoodduulluuii nnuummeerriicc ppeerrssoonnaall

Atunci c~nd situa]ia o cere, fiecare dintre noi se legitimeaz` cu buleti-nul de identitate, din care, nu de pu]ine ori, ni se solicit` codul numeric per-sonal (CNP). Pentru foarte mul]i oameni, \n[iruirea de numere con]inute dec`tre acest cod nu prea are explica]ie, [i asta pentru c` nu s-au aplecat cur`bdare asupra lor, \ncerc~nd a \n]elege mesajul fiec`rei cifre. Ca s` nu mailugim vorba, iat` care este semnifica]ia C.N.P:

1 4 2 0 9 2 4 1 3 1 2 5 8SEXUL

ANUL NAßTERIILUNA NAßTERII

ZIUA NAßTERII¥ARA

NUMåR CAREDIFEREN¥IAZå PERSOANELE

NåSCUTE çN ACEEAßI ZI

CIFRå DECONTROLFOLOSITåPENTRU

VERIFICAREAAUTENTICITå¥II

CNP

PAG. A 7-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Defini]ii extrase din„Moldovian DEX 2009”

A]~]at = f`r` s~ni.Am~nat = f`r` m~ini.Biolog = olog de ambele picioareBizar = zar dublu.Ghinioane = varianta moldoveneasc` pentru ardelenescul„Bine, Ioane”çnvinuire = procesul de fermentare a mustului!çnfocare = transformare \n foc`.çnviorat = prev`zut cu vioar`.çmpr`[tiere = rezultatul procesului prin care be]ivii se fac pra[tie.Manipulare = manevrarea p…sului cu ajutorul m~inilor.Monolog = olog de un picior.M`cel = mac mic.Microscop = scop m`runt.Meritoriu = teritoriul ocupat de livada cu meri.Prudent = past` de din]i cu extras de prune.

Comunicate de Leontin COVRIG – Tg. Jiu

UUNN AALLTTFFEELL DDEE CCIIMMIITTIIRR VVEESSEELL ……„S`p~n]a” mi-a \ncol]it s`m~n]a unui altfel de cimitir vesel.

Voi cump`ra p`m~nt, unde personalit`]i ale lumii de azi, cuu[oare tendin]e spre lumea de apoi, s` poat` achizi]iona locuride veci, pe care s` nu le p`r`seasc`, \n vecii vecilor. Aici vor„r`s`ri” cruci (e cunoscut faptul c` optimi[tii v`d cimitirul plinde... plusuri), cripte [i pietre funerare, cu inscrip]ii care mai decare ilare, nea[teptate sau n`ucitoare: „Stau aici ]eap`n [idrept/ Cu flori pe piept/ Lini[tit [i... v` a[tept!”; „Am f`cut-o[i pe asta!”,„Pune-te \n locul meu!”, „C~t am tr`it am tot ros-tit <Fir-ar a naibii de via]`>. Acum chiar c`-mi pare r`u!”. Subfotografia decedatului: „Uita]i-v` bine la mine! V` viner~ndul! V` vine…” Pentru o so]ie cic`litoare: „Aici a measoa]` zace / Ce-i mai curios, c` tace!” ori „Umblu beat printremorminte/ M-ai l`sat... f`r` cuvinte! Sau un \ndemn oarecumnedemn: „V-a]i creat epitaful? Gr`bi]i-v`, de nu, vi-l scriealtul!”. Eu, spre exemplu (?), dat fiind c` fostul [ef m` tottrimitea la activit`]i, \n locul lui, mi-am scris un autoepitaf:„S` v` aminti]i mereu / De-acest om, arz`-l-ar focul! / Aicizace [eful meu/ M-a trimis s` \i ]in locul...”. Iat` [i epitafulunui be]iv: Pe-a sa piatr` funerar`, b`tut` de v~nt [i ploi / Estescris <S` be]i ca mine...c` mi-e dor de voi!>. La un altul: „Aavut trecut neclar / Era prea mult fum \n bar!”, precum [i „M`g`si]i \n rai sau \n iad (cum mi-o fi [i cum v-o fi norocul!”. Defapt, de pe acum, m` tot \ntreb: unde s` m` duc? Dat fiind c`,\n medie, la 70-80 de ani, mor 6 miliarde de oameni, cam 4miliarde de p`c`to[i ajung \n iad, dac` nu mai mul]i. Dup` alte8 decenii, \nc` 4-5 miliarde. Cred c` [i-n iad e criz` mare. Deunde at~ta p`cur`, at~tea cazane, o mie de draci pentru„deservire”, nemaizic~nd de poluare (fum, la greu, miros greu,poluare sonor` „\n draci”, c` doar n-or arde p`c`to[ii cuz~mbetul pe buze). çn rai (iar, m` rog!), dai de bine, doarambrozie [i nectar, harpe cu liru-liru, aripioare, \ngera[i. Nu tuo vodc`, un chef, o manea, o ma[in` bengoas`, o femeie... Amun vecin, religios p~n`-n m`duva oaselor (care, sper` el, vorputrezi \n rai), credincios p~n` la Dumnezeu (dac` nu l-orm~nca sfin]ii p~n` la el!). Mergea la biseric`. Dup` ce mi-amprezentat „inconvenientele” de mai sus, l-am \ntrebat „Unde s`m` duc?” A plecat ofuscat, bodog`nind, ceva cu „Du-te-n...”,dar n-am \n]eles unde... Ananie GAGNIUCP.S.-mne c` sunt doritori de locuri \n cimitirul „hazliu” propusmai sus. S` ne scrie, s` se \nscrie, eventual s` ne dea [i sugestiide texte cu ilaritate, pentru eternitate…

Cri-cri, toamn` gri!...

Iaca ni[te glume de...tot r~sul (XIV)

☛ - Servi]i mormoloci la acestrestaurant?

- Servim pe oricine! Lua]i loc...☛ - Osp`tar, ave]i picioare debroasc`?

- Nu, domnule, vai de mine, a[amerg eu, mai s`ltat... ☛ Frizerul \l \ntreab` pe client:

- Cum s` v` tund ca s` fi]imul]umit?

- Gratis!☛ La serviciul „Personal” seprezint` un b`rbat.

- V` rog s` m` angaja]i, zice el,am 9 copii!

- Bine, bine, i se r`spunde, darce altceva mai [tii s` faci?☛ - Ave]i ou` de cas`? \ntreab` unclient v~nz`toarea.

- Nu domnule, numai de g`in`...☛ - Domnule Popescu, a]i fost laGr`dina Zoologic`?

- Da, bine\n]eles.- C~]i ani?

☛ - Alcoolul ucide.- ßi ce? Apa te face nemuritor?

☛ - Alo, familia Vasilescu?- Nu [tiu, m~nca-]i-a[, de-abia

am intrat...☛ Un preot vede o prostituat` \nstrad` [i-i zice:

- ßtii domni[oar` c` te afli pe undrum gre[it?

- ßtiu, p`rinte! Nu trece mainimeni pe-aici...☛ Stau pe banc` \n fa]a blocului 2b`tr~ne. Trece vecina pe l~ng`ele...

- ßtii tu ce noroc are asta Are [iso], [i amant, [i a fost [i violat` ierisear`!

REDAC¥IA

Ia s` v` \ntreb eu, pentru c` tot nu am ce face \n calitate de pensionar:Este adev`rat c` la mare e mare, mare veselie? Este, sigur c` este, eu v-am\ntrebat a[a, doar de sanchi, cum zice administratorul de bloc c~nd vines`-i dau ceva parale pentru repara]ii: B`i, nea Mitic`, dai [i matale o sut`de mii pentru ca s` repar`m casa sc`rii? Eu te \ntreb a[a, doar de sanchi (\iplace lui vorbuli]a asta!), pentru c` oricum ]i-i re]in pe lista cu\ntre]inerea… A[a c`, lu~nd exemplul lui, v-am \ntrebat [i eu, tot desanchi, dac` la mare e mare, mare veselie?… Cum s` nu fie!? Val dup`val! Dejun frugal! Bal dup` bal! Vacan]` [i soare, dar toate astea nu pe\ncredere, ci pe parale [i uite aici apare selec]ia, pentru c` altminteri n-aimai avea loc nici prin ora[, nici pe mal [i nici prin ap`! A, pentru c` venivorba de bani, ave]i de grij` c` v` trebuie cam mul]i lei sau h~rtii din aleaverzi, c` altfel veni]i pe litoral doar a[a, ca s` constata]i cum sta]i cu…dioptriile! Ei [i dac` tot a]i fost pe litoral [i v-a apucat ziua de 15 augustla mare, ia spune]i, v-a pl`cut Ziua Marinei? V-a pl`cut, cum s` nu v`

plac` at~t timp c~t marinarii, b`rba]ii `[tiacurajo[i, au manevrat miile de cai putereai navelor, au s`rit cu para[uta din avion,s-au aruncat \n apa m`rii \n costume descafandri, au f`cut… dar c~te nu au f`cutpentru ca dumneavostr` s` v` sim]i]i bine,cunosc~ndu-le [i admir~ndu-le, \n acela[itimp, m`iestria … Acum nu vreau s` v`stric bucuria [i pl`cerea sim]ite de ziuamarinarilor, dar v` \ntreb: La ei v-a]ig~ndit cumva, boieri dumneavoastr`? Nu,sigur c` nu, care spectator se g~nde[te lanecazurile actorilor! ßti]i alde matale c`marea lor majoritate nu avea bani nici de-obere! De ce? Pentru c` soldele le-au luatdup` ziua lor, iar de premieri, ceva, cum semai obi[nuia c~ndva, nici vorb`! Doarprima… la st~nga sau la dreapta, dup` cumle era drumul, pentru c` zis-au cei de sus:Nu are „balta pe[te”! Chiar a[a s` fie!? Areea balta pe[te, \ns` au al]ii grij` ca s`-lprind`!… çn rest, toate bune [i frumoase!Pace! Soare!… ßi s` mai veni]i la mare!

nea MITICå

hh

hh h

hhh

h

hh

h

1

23456789

101112

1 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

h hh h

h h hh

hh

2

TTooaammnn`̀ ggrrii......ORIZONTAL: 1) Doamna cucurbi-taceelor – Toamna \i dezbrac` dehainele verzi (sing.). 2) La cap`t deogor! – Afec]iune aflat` \n panoliatoamnei. 3) I s-a dus coroana fal-nic` – çnc`peri spa]ioase – Aparesatelitul! 4) Umbl` iarna cu colin-dul \n ve[minte de paia]` – Not`muzical` – Vorb` veche folosit` \ncompuneri. 5) „Pomul”... murelor –Se \ncing pentru a coace p~inea(sing.). 6) Rapsodie autumnal`sus]inut` de greiere (2 cuv.) - Oispit` de sezon. 7) Vocala a douarepetat` – Toamna, dup` recoltare,at~rn` de o funie – Vine la final detoamn`. 8) Salc~m (reg.) – Bardul„Toamnei de argint”. 9) Mai mereupe cerul toamnei – çnceput de con-vorbire – ßahul luat de pe flancuri!10) Coda[ul oric`rei \ntreceri –Toamna vin de la c~mp pline deroade. 11) Toamna \i r`spl`te[tetruda – S`la[ul sacilor cu gr~u. 12)Preg`tit` toamna cu o]et [i condi-mente – Nume turcesc.

VERTICAL: 1) Autorul Rapsodi-ilor de toamn`. 2) Lucrat bine,toamna d` roade bune – Rodultoamnei. 3) Popasul gr~nelor \ndrumul lor spre brut`rii – Gola[`siluet` pe aleile t`cute. 4) Mere!-Moned` cu efigie de duce – As-cunse-n ciripit! 5) Curge deseori...toamna! – Paleta sumbr` a toamnei– A pictat tabloul „Strugurii deDealu Mare”. 6) Modest deschi-z`tor de drumuri – Exist`... \n capulunei blonde! – Sf~r[it de toamn`! 7)Merge la [coal` la \nceput detoamn` – Locuin]e \ngem`nate. 8)Tropotesc pe drum de ]ar` – Aregust de agurid` – Astfel. 9) Pocalstr`bun – Bulg`ri de nectar din atoamnei salb`. 10) O g`se[ti lamust`rie – Fular destr`mat lacapete! 11) Culoarea frunzelor detoamn` – Escadril` de p`s`ric`l`toare. 12) Nivel riveran, seriosinfluen]at de ploile de toamn` –Ne-a povestit „Cum e pe ploaie”Eugen GUJA – careu publicat \nrevista „Rebus” nr.322, anul 1970

C~teva din „avantajele” oferite de v~rstace dep`[e[te 60 de ani.

1.Secretele tale sunt \n siguran]` la prieteni deoarece nici einu-[i mai aduc aminte de ele.

2.çn caz de luare de ostateci tu vei fi \ntre primii eliberat. 3.Lucrurile pe care le cumperi acum nu se mai uzeaz`. 4.Te angajezi \n discu]ii serioase despre sistemul de pensii. 5.Po]i tr`i f`r` sex, dar nu [i f`r` ochelari.6.çncheieturile \]i prezic vremea mai corect dec~t Institutul

Na]ional de Meteorologie. 7. çn lift c~n]i \mpreun` cu difuzorul.8.Nimeni nu se a[teapt` ca s` mai alergi undeva.9.Pl`]ile f`cute c`tre asiguratori \ncep, \n sf~r[it, s`-[i arate

roadele.REDAC¥IA

CUM GÇNDEßTE UN GREIER:M-am trezit luni [i m-am g~ndit mar]i s` m` duc miercuri la

munc`.... Da c~nd am v`zut joi c` vine vineri, am zis: ce dracus` caut s~mb`ta la munc`?!... Mai ales c` duminica e zi liber`!

GGrreeiieerruull [[ii ffuurrnniiccaa„Ce s` fac, ce s` fac,C` sunt fl`m~nd [i s`rac”Se v`ita un greiera[çn mizerul s`u loca[.„Biata chi]imia mea,Sufl` criv`]ul prin eaßi prin cr`ti]i [i prin oaleN-a r`mas pic de sarmale!”Tot g~ndind a[a cu fric`A pornit-o spre furnic`, Iar \n g~ndul lui zicea:„Nu-i mai cer nimic, nimic,Prea m` ]ine de calic.Peste tot m` b~rfe[teC` petrec [i ea munce[te.Uite a[a nu se mai poate!Furnica are de toate:Bani la banc`, casa plin`C` munce[te zi lumin`.Harnic`, frumoas`, cast`,Tocmai bun` de nevast`.Gata, nu-i mai cer pe datorie,O cer... \n c`s`torie!

Comunicat` degeneral (r) Iatropol Nicolae

Noile simboluri ale munciinu mai sunt de mult timpsecera si ciocanu’, ci \nghe]ata[i porumbelul - „Cine nulinge, zboar`!”

Rom~nii-tipuri [i caracteredin ce \n ce mai des \nt~lnite

Observator: Florin POPESCUZUGRAVUL

Are mai tot timpul o ]igar` \n col]ul gurii [i chef demunc` \n col]ul \ndep`rtat al vie]ii.Tricoul rupt de peel [i pantalonii n`cl`i]i de var [i vopsele, nu-]i daunicio idee despre onorariul pe care \l va cere la cap`tulunei zile de spoit alene pe un perete ce nu se poateopune sau fugi. G~ndurile \i sunt mai tot timpul furatede reclamele acelea, cu bere! Cu a[a meseria[i e bines` stabile[ti dinainte pre]ul lucr`rii [i s` nu le oferinimic p~n` ce nu-[i termin` munca \nceput`. Dac` facialtfel, e treba ta...

ßOFERUL MANELISTEste cel mai relaxat dintre rom~nii care n-au plecat

la munc` \n str`in`tate. E rapid, pentru c` nu poate finimic altceva, \n afar` de negustor de droguri sau com-binator de m`runte afaceri, cunoscute mai ales subdenumirea de g`in`rii. çi place s` \mpart` pumni,muzic` [i multe, multe opinii. ßtie despre tine c` e[tiprost, iar despre el [tie c` este de[tept, via]a \n felulacesta devenindu-i foarte simpl`.

BABA URBANåSpre deosebire de sora ei de la sat, baba urban` a

v`zut multe [i [tie tot. ç[i ur`[te, \n ordine: nora, veci-na, vecinul, admnistratorul de bloc, cartierul, ora[ul. ç[iiube[te ]ara, chiar dac` nu-i poate g`si alte calit`]i dec~tacelea cu care a r`mas din cartea de rom~n` din 1965.

Baba urban` b`nuie[te c` totul \n jurul ei e f`cut s-o fure! Administratorul de la asocia]ia de locatari,companiile de gaze sau electricitate, RAJA, RADET,cel care tocmai a intrat \n hol [i se uit` la cutiile descrisori [.a. Babele noastre urbane, spre deosebire decele de prin America, Fran]a sau cine mai [tie de prince ]ar` capitalist` la care jinduim, b~rfesc pe toat`lumea, circul` gratis cu mijloacele de transport \ncomun [i, din c~nd \n c~nd, voteaz`!

BOGATULçn ciuda previziunilor optimiste ale telenovelelor,

boga]ii nu pl~ng! Nu au de ce, nu au c~nd sau nu le-aspus secretara... Cei mai mul]i dintre ei nu [tiu c` suntboga]i, pentru c` nu se mai m`soar` \n raport cu tine,ci \n raport cu al]i boga]i. De exemplu: sunt boga]i cuMercedes care sufer` c` n-au Bugatti.

Bogatul rom~n are [i o alt` problem`: nu e bogatdec~t aici, c~nd iese din ]ar` e doar ostentativ.

BåIATUL DE CLUBEle e, \n general, fiul celui de mai sus. Ziua lui de

munc` e noaptea, iar spaima lui e... moartea de plic-tiseal`! Exemplarele cele mai robuste rezist` f`r`m~ncare o s`pt`m~n` [i p~n` la dou` zile f`r`paparazzi. Ideile b`iatului de club sunt foarte simple:„Mo[ule, du-te tu la [coal`, dac` n-ai bani dedistrac]ie!”

P.S. Odat` ce a]i citit aceste r~nduri, \nchipui]i-v`[i dumneavoastr` c~t de greu e s` form`m o societateliber` [i prosper`, despre care ne tot b`tea la cap neaNicu!

Mare, mare veselie...

SSEEDDIIUULL RREEDDAACC¥¥IIEEII : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

RREEDDAACCTTOORR RREESSPPOONNSSAABBIILL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FFOOTTOOGGRRAAFFIIII : M. m. p.(r) Alexandru GRECU

CCOORREECCTTOORR : Prof. Geo VLAD

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREEAA CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTåå [[ii TTIIPPAARRUULL : S.C. IINNFFCCOONN S.A. Constan]a

148

II SS SS NN :: 11 44 55 33 -- 00 88 55 66

PAG. A 8-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

O apreciat` ini]iativ`: Concurs privind realizarea de lucr`ri marin`re[tiFaptul este cunoscut [i recunoscut: terminologia nautic`,

precum [i lucr`rile marin`re[ti nu pot fi concepute \n afaramarinei. Este absurd s` ne \nchipuim c` „meseria” o [tiu unii,dar vocabularul specific acesteia – dac` e s` lu`m \n calculnumai acest aspect – ar putea fi de competen]a cuiva carecunoa[te marina numai din beletristic` sau din auzite. Credemc` acest argument a fost luat \n calcul, \n primul r~nd, de c`treS.M.F.N., atunci c~nd s-a hot`t~t organizarea concursuluiprivind realizarea de lucr`ri marin`re[ti – un pas apreciabilf`cut \n direc]ia men]inerii [i dezvolt`rii deprinderilor profe-sionale tradi]ionale.

G`zduit de c`tre ßcoala Militar` de Mai[tri „Amiral IonMurgescu”, concursul s-a bucurat de o participare numeroas`,

executan]ii de lucr`ri marin`re[ti – mai[tri militari [i solda]ivoluntari – dovedind o remarcabil` cunoa[tere a meseriei.

Comisia format` din: Comandor dr. Corneliu Bocai, coman-dor Cristinel Uce, comandor Liviu Nistor, c`pitan-comandorGheorghe Albulescu, m.m.pr. Eugen Frangeti, m.m.pr. OvidiuBadiu [i m.m.pr. Dumitru Dr`cea, a avut, joi, 10 august, o mi-siune deloc u[oar` \n a desemna ocupan]ii primelor trei locuri, [iasta datorit` m`iestriei cu care fuseser` executate aceste lucr`riinaccesible unui neofit, dar perfect \n]elese [i admirate de mari-nari. çn final, din multitudinea lucr`rilor prezentate au fost pre-miate cele pe care le pute]i privi \n fotografiile de mai jos.

Felicit`ri organizatorilor, dar [i celor care [i-au g`sit timpulnecesar s`-[i prezinte lucr`rile \n concurs.

Locul II Locul I Locul IIIPanou cu noduri marin`re[ti, executant m.m.cls.III-a

Valentin Luca, U.M.02040 Tuzla.Realizat pe un panou \mbr`cat \ntr-un material albastru [i

cu o ram` confec]onat` dintr-o \mpletitur` \n 4 dubl` cucapete ascunse, lucrarea con]ine at~t noduri marin`re[ti c~t [idiferite \mpletituri culese din tradi]iile flotei noastre, dar [iale altora.

Privind acest panou cu at~ta m`iestrie realizat, constat`mc` maistrul militar cls. III-a Valentin Luca a plecat de la celemai simple noduri marin`re[ti, merg~nd p~n` la unele dintreacelea pe care doar un marinar bine instruit le poate face.Acest t~n`r coleg de profesie, cu toate c` de c~tva timp nu semai afl` \n echipajul vreunei nave, ci la unitatea de elicopterea marinei de la Tuzla, ne dovede[te c` st`p~ne[te foarte binecuno[tin]ele c`p`tate \n [coala militar`.

Cu toate c` pe labordul naveloradie un v~nt aldezinteresului \nprivin]a lucr`rilorcu specific mari-n`resc (noduri,matiseli [.a.m.d.),iat` c` mai[triimilitari de la divi-zionul de fregate]in s` ne contra-zic`. Ei au oferitspre jurizare unnum`r importantde machete [i,chiar dac` nu au\ntrunit num`rulde puncte necesarpentru a urca pepodium, rafina-mentul execu]ieile recomand`drept remarca-bile.

Tablou cu diverse \mpletituri, realizat de m.m.cls.II-aRomeo Pascu, U.M. 02109 Mangalia.

Pe acest tablou sunt reprezentate diverse \mpletituri,transformate \n figuri geometrice sau reprezent`ri ale-gorice. Pe margini s-a plantat un lan] de salamastr`dreapt`, f`r` a fi str~ns` nod l~ng` nod. Pe col]uri suntplasate paiete rotunde – \mpletitur` \n 4 – iar pornind de lacol]uri spre interior, sunt reprezentate 4 ancore executatedin \mpletitur` [nur drept, ghearele ancorei fiind \mpletite\n salamastr` dreapt`. Pe axa longitudinal` sunt reprezen-tate 3 flori, copiate dup` o \mpletitur` expus` \n MuzeulMarinei Portugheze. Mai sunt reprezentate o libelul`, ostea de mare [i dou` \mpletituri rod al inspira]iei autorului.Lucrarea poate fi folosit` \n scopuri didactice, dar [i pen-tru pavozarea unit`]ii, biroului, s`lii [.a.

O concluzie, dac` dori]i...Toate aceste lucr`ri marin`re[ti, nodurile \n special, au fost [i chiar mai sunt pe ici pe colo

cunoscute marinarilor. Din p`cate, o u[oar` umbr` de dezinteres, dar [i slaba frecven]` \n exe-cutarea sau folosirea acestor elemente specifice profesiei, face ca uitarea s` se a[tearn` sigur,dar remediabil` dac` se dore[te acest lucru. Bine ar fi ca acest concurs s` devin` tradi]ional,repet~ndu-se an de an, \ns` concuren]ii – \nscri[i \n concurs dup` unele etape de selec]ie - pel~ng` eventualele lucr`ri prezentate, s` execute [i ceva „\n direct”. Credem c` apreciata

ini]iativ` a S.M.F.N. abia atunci va c`p`ta aspectul unei reale [i elocvente \ntreceri. P~n` atun-ci, felicit`ri organizatorilor!

Not`: Nu ar fi deloc r`u, dac` pe viitor organizatorul principal al acestui tip de concurs vasolicita colaborarea [i cu Liga Mai[trilor Militari de Marin`, precum [i cu alte asocia]ii aic`ror membri cunosc ce \nseamn` profesia de marinar! Nu vedem de ce L.N.R. sau Asocia]iaAbsolven]ilor Academiei Navale „Mircea cel B`tr~n” nu ar fi de acord s` se al`ture acesteii n t e r e s a n t eini]iative.

Silueta unei nave cu vele model artizanal, autorullucr`rii, m.m.pr. Nicolae Ispas, U.M. 02068 Constan]a.

Corpul navei [i elementele de arborad` sunt realizate dinmateriale lemnoase, dup` care corpul a fost acoperit cu saul`de 6 mm \mpletit` r~nd dup` r~nd, tipul \mpletiturii fiindjum`tate de nod, a[a cum se procedeaz` la \mbr`carea ban-dulei. Arborii au fost \nveli]i cu saul` de 3 mm, prinpatronare fir l~ng` fir, tot din aceast` saul` fiind realizate [ielementele de greement. Zonele pun]ii au fost acoperite prinlipire cu un covor f`cut din saul` alb` de 5 mm, \mpletitur`tip pre[ realizat` pe gherghef. Timona, ancora [i ancorotulau fost \mpletite din saul` de 3 mm, \mpelitur` \n patrurotund`. Cavilele timonei au fost realizate din a]` de vel`\mpletit` \n 4 rotund [i plat. Suportul a fost ornamentat cudou` \mpletituri \n 4 plate din saul` de 6 mm.Din punct de vedere al utilit`]ii, lucrarea scoate \n eviden]`m`iestria execu]iei [i se constituie ca un obiect de artizanat.

Cei de la ßcoala de Aplica]ie nu s-au l`sat mai prejos. Rezultatul munciilor \nc~nt` privirea [i d` admira]iei dimensiunea necesar`.