EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 123 • ANUL XIII • IUNIE - MAI 2008 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm@lmmm.ro

Începând cu 5 iunie a.c. pagina de pe Internet a L.M.M.M. a fostmodificata structural, având, totodata, un design foarteatragator, dar s, i o mult mai dezvoltata baza de informat,ii.Pe lânga cele oferite privind existent,a s, i funct,ionarea aces-tei asociat,ii socio-profesionale, putet,i citi on-linepublicat,ia „TIMONA”, organul de presa al L.M.M.M.Accesat,i www.lmmm.ro s, i cu sigurant,a va vet,i convingede realitatea spuselor noastre. Mesajele dumneavoastra le putem primimpe E-mail: lmmm@lmmm.ro sau lmmm1990@yahoo.com

Ies,irea din sistemul militar impusa soldat,ilor sau gradat,ilor voluntarila împlinirea vârstei de 40 de ani nu este deloc o bucurie pentru aces,tioameni, dar nici pentru sistem, s,i aici avem în vedere arma –marina, maiales atunci când cei în cauza au ani mult,i de experient,a profesionala.

Studiul Legii nr.384/2006 - lege ce putea fi mult mai buna daca încont,inutul sau, se stipulau s,i anumite prevederi tranzitorii - ne pune încontact cu revelat,ia realului, iar unde-i lege, nu-i tocmeala!

Ce prevede art.35 alin.(2) din aceasta lege? Prevede ca: limita devârsta pâna la care soldat,ii sau gradat,ii voluntari pot fi ment,inut,i în acti-vitate se stabiles, te prin ordinul ministrului apararii, dar nu poate depas, i40 de ani. E drept însa, ca, prin prevederile de la art.69 alin.(3) se da posi-bilitatea sa-s,i continue activitatea, pâna la finalizarea contractului, celorcare la data intrarii în vigoare a legii, 24 decembrie 2006, aveau 40 de aniîmplinit,i s,i se aflau în derularea unui contract încheiat anterior.

În cazul soldat,ilor s,i gradat,ilor voluntari angajat,i în sistemul militarde peste 15 ani, as,a cum este cazul a doi membri ai ligii, caporalii PetreGemanaru s,i Mitea Sandu, faptul ca trebuie sa paraseasca acest sistemdupa atât,ia ani fara nici un ajutor, fara plat,i compensatorii care sa le asi-gure, într-un fel, existent,a în perioada în care îs,i vor cauta de lucru pepiat,a civila este considerat de ei, dar s,i de noi, cei din conducerea ligii,discriminatoriu.

Necazurile acestor oameni au stat s,i stau în atent,ia MinisteruluiApararii, dar multe din proiectele init,iate nu au finalitate, nu obt,in avizelenecesare sau nu sunt aprobate de Parlament, des,i sunt sust,inute argu-mentat de catre senatorii s,i deputat,ii care au fost cadre militare s,i cunoscfoarte bine riscurile s,i privat,iunile sistemului militar. Din informat,iileprimite prin intermediul saptamânalului armatei, „Observatorul militar”nr.19 (14-20 mai 2008), sursa principala s,i în cazul acestui articol, laacest moment exista un proiect de lege care, daca ar fi aprobat, ar rezol-va o parte din probleme. Daca s,i când va fi aprobat e greu de spus, pen-tru ca expresia populara precum ca satulul nu-l crede pe flamând, estecaracteristica marii majoritat,i a politicienilor cocot,at,i în vârful piramideistatale s,i prin votul nostru…

M.m.p.(r) Dumitru MIHAILESCU

REVELA¥IA REALULUI

CåLåTOR PEDRUMURI DE APE…

Leaganulmarinei noastrenat,ionale, emblemas,i cuibul în care au crescutmarinarii români a plecat din noupe drumuri de ape, urmând a naviga, în perioada 26 iunie – 18 sep-tembrie, în Marea Neagra, Marea Mediterana, OceanulAtlantic s,i Marea Nordului.

La bord, în afara echipajului, se afla, pe lânga cadet,iiAcademiei Navale „Mircea cel Batrân” s,i elevii anului I aiS, colii Militare de Mais,tri „Am. Ion Murgescu”, 4 cadet,iapart,inând altor state, precum Ucraina, Turcia, Belgia s,iCroat,ia, numarul total al celor prezent,i la bord fiind de166 persoane.

Pe timpul voiajului – 73 de zile de mars, s,i 42 de zilede stat,ionare – se vor executa activitat,ile de instruire teo-retica s, i practica specifice s, i în conformitate cuanul/nivelul de pregatire al fiecaruia.

Pas,nicul mesager, batrânul dar mereu tânarul velier„Mircea”, va acosta, pe toata durata voiajului, în zece por-turi, dupa cum urmeaza: Cagliari (Italia) 05.06-12.06;Malaga (Spania) 22.06-25.06; Rouen (Frant,a) 04.07-08.07; Brest (Frant,a) 10.07-17.07; Roterdam (Olanda)21.07-25.07; Copenhaga (Danemarca) 31.07-04.08;Rostock (Germania) 07.08-11.08; Plymouth (Anglia)18.08-21.08; Lisabona (Portugalia) 27.08-30.08; Valeta(Malta) 08.09-11.09, revenind în Constant,a la data de18.09.

Un voiaj lung la umbra velelor lui „Mircea”, acolounde se învat,a primele noduri marinares,ti, acolo unde seface primul serviciu de cart, acolo unde marinarul devinemarinar…

Vânt din pupa, s,i sa va întoarcet,i acasa sanatos,i s,i plinide viat,a!

Redact,ia

În perioada 5–6 iunie, la S, coala Militara de Mais,tri „Am. Ion Murgescu” s-a desfas,urat con-vocarea consilierilor comandant,ilor pentru probleme ale mais,trilor militari s,i subofit,erilor dinFort,ele Navale. Având o agenda de lucru încarcata, dar s,i extrem de inreresanta, participant,ii audovedit un interes deosebit pentru problematica supusa discut,iilor. La final, cu satisfact,ia uneiact,iuni reus,ite, au facut aceasta fotografie de grup, o amintire pentru prezent s,i viitor.

VELIERUL–ßCOALå „MIRCEA”DIN NOU LA DRUM

PAG. A 2-A TT II MM OO NN AA

Doi camarazi de arm`,veterani de r`zboi…

Rasfoind interesanta lucrare „Promot,ia 1957 aScolii Militare Superioare de Marina”, autori domniicomandori în rezerva Niculae S, tefan s, i Nistor Mitea,am fost placut impresionat,i de mult,imea amintirilor s, ifrumuset,ea cuvintelor cu ajutorul carora absolvent,iiacestei promot,ii îi gratulau pe fos, tii lor profesori,printre care s-au aflat Nicolae Lisichievici s, i Nicolae

Bozenovici, devenit,i ofit,eri marinari dupa ce init,ial au activat profesional ca mais, trimilitari. Onorat,i de prezent,a acestor doi oameni ai marii în procesul formariicadrelor de marina, vi-i prezentam s, i dumneavoastra, folosind datele oferite deautorii lucrarii amintite, prezentarea demonstrând respectul pe care îl purtam înain-tas, ilor nos, tri în ale armei s, i profesiei

Mai ieri maistru militar,ast`zi doctor \n [tiin]e juridice

Constantin Anechitoae a absolvit S, coala Militara de Mais,tri „Am. Ion Murgescu” înanul 1983, specializat fiind în meseria de electrician aparate navigat,ie. Dupa o activitate de7 ani depusa la bordul navelor militare, începând cu anul 1990 a fost mutat la institut,ia cese ocupa cu protect,ia s,i sigurant,a militara, unde, pe lânga atribut,iile avute, s,i-a gasit timpulnecesar copletarii studiilor, urmând Facultatea de Drept. În perioada 2000 – 2007 a activatîn calitate de ofit,er consilier juridic la S.R.I. Constant,a, de unde, în 2007, a ies,it în rezervacu gradul de colonel. Astazi, colegul nostru de arma s,i profesie, fostul maistru militarConstantin Anechitoaie, det,ine titlul de Doctor în s,tiint,e juridice, predând aceste s,tiint,e stu-dent,ilor de la Universitatea „Ovidius” Constant,a, unde activeaza ca lector universitar. Pelânga activitatea didactica, domnul Anechitoaie este membru al Comisiei de arbitraj eco-nomico-administrativ, constituita la nivel nat,ional.

PORTRETE CAMARADEREßTI

Distinsul dascal Nicolae Lisichievici, pilonul principal al colectivului de cadre didacticeale Facultat,ii de Arme sub Apa, dar s,i mentorul tuturor facultat,ilor, as,a cum este apreciat decatre autorii lucrarii mai sus amintite, a activat ca maistru militartorpilor pe distrugatorul „REGINA MARIA”, nava cu care a par-ticipat la toate campaniile celui de-al doilea razboi mondial.

Nascut la 18 mai 1913 în comuna Hagicurda – Ismail, a ramasorfan de mic, între anii 1921 – 1933 fiind internat în OrfelinatulMarinei Militare de la Galat,i. Dupa absolvirea cursului primar-gimnazial, a urmat cursurile S, colii Militare de Mais,tri de Marina,în anul 1933 fiind avansat la gradul de submaistru torpilor.

Fire meticuloasa, studios s,i perseverent, dupa absolvirea s,coliide mais,tri a urmat cursurile la liceul constant,ean „Mircea celBatrân”. În anul 1943, a fost trecut în corpul ofit,erilor, cu gradulde aspirant. Cotat ca unul dintre cei mai erudit,i specialis,ti, a fostîncadrat ca profesor la S, coala de Ofit,eri de Marina, viitoriioameni ai marii beneficiind de vasta sa experient,a dobândita la bordul navei „REGINAMARIA”. Ca semn de pret,uire pentru calitat,ile sale profesionale, dar s,i umane, elevii i-auacordat apelativul de Mos, torpila.

La sfârs,itul anului de învat,amânt 1956-1957 a fost trecut în rezerva cu gradul de locote-nent-comandor, motivul fiind „tainuirea unor colegi care îs,i manifestasera nemult,umirea fat,ade prezent,a trupelor sovietice în t,ara”.

În anul 1976, la vârsta de 63 de ani, s-a stins din viat,a, lasând în urma sa doi fii: Paul s,iAlexandru. Primul – care a mos,tenit figura blajina s,i bonoma a tatalui sau – este medic pri-mar specialist la Spitalul Clinic de Urgent,a Constant,a. Cel ce-al doilea este procuror.

Pioasa amintire în memoria acestui pret,uit înaintas, al nostru.

NICOLAE LISICHIEVICI

NICOLAE BOZENOVICIS-a nascut pe 10 februarie 1922, în Dragas,ani, judet,ul Vâlcea.

La vârsta de 17 ani, dupa absolvirea liceului „Sf. Andrei” dinBucures,ti, urmeaza cursurile Scolii de Specialitat,i Marina dinConstant,a, de unde, în anul 1942, intra în viat,a profesionala cugradul de submaistru. A participat la act,iunile specifice celui de-al doilea razboi mondial ca timonier pe submarinul „Marsuinul”,nava care, sub comanda capitanului Ciolac Grigore, a executatmisiuni de supraveghere în zona strâmtorii Bosfor.

Dupa terminarea razboiului, nea Nicu Bozenovici, venera-bilul nostru înaintas, în ale armei s,i profesiei, nemaiavând marinasubmarine (acestea fusesera luate de rus,i) a fost „cont,opist”, as,acum îi place dumnealui sa afirme, îndeplinind funct,ia de secretar de birou la ComandamentulApararii Litoralului Maritim s,i Fluvial. Ca submaistru absolvent de liceu, renunt,a la servicius,i se încadreaza ca elev al S, coalei de Ofit,eri de Marina pe care o absolva, cu gradul de locote-nent, în anul 1952, an în care, începând cu luna decembrie, devine lector la Catedra dePractica Marinareasca a S, colii Militare de Ofit,eri de Marina. În aceasta calitate, avându-lalaturi pe maistrul militar principal Miu, a transmis tinerilor ce aspirau la cariera de ofit,eri demarina toate tainele menevrelor cu vele, ale conducerii ambarcat,iunilor cu rame, lucrari dematelotaj s,i întret,inere la bord. În calitate de însot,itor de practica, pe timpul mars,urilor cuvelierul „Mircea” era recunoscut ca omul ce pretindea cu mare exigent,a executarea schit,elorde coasta, o activitate ce a servit mult la pregatirea viitorilor ofit,eri marinari. În anul 1960, pemotive de „dosar”, a fost trecut în rezerva cu gradul de capitan-locotenet. Din 1960 pâna în1964 a fost din nou „cont,opist”, contabil sau merceolog. În 1964, fiind brevetat ca ofit,er IIIpunte pe baza studiilor din S, coala de Mais,tri, a reus,it sa se încadreze în marina comerciala,init,ial ca ofit,er pe nave portuare s,i apoi ofit,er II, I s,i în sfârs,it comandant de lunga cursa penavele „Transilvania”, „Ploies,ti”, „Prahova”, „Sinaia”, „Bacau”, „Carpat,i”, „Tomis” s,i„Muntenia”.

La data de 16 octombrie 1990, nea Nicu Bozenovici, cel care s,i-a început cariera profe-sionala ca maistru militar de marina, a semnat actul de reluare a tradit,iei de asociere socio-profesionala a tehnicenilor militari marinari, devenind, alaturi de mult,i dintre fos,tii sai cole-gi, dar s,i alaturi de alt,i mais,tri militari mult mai tineri, membru fondator al Ligii Mais,trilorMilitari de Marina.

Acum, domnul Nicolae Bozenovici, comandor în retragere s,i comandant de lunga cursapensionar, îs,i duce cu noblet,e venerabila vârsta de 86 de ani, alaturi fiindu-i doamnaBozenovici, aleasa inimii sale, copiii s,i nepot,ii. Pe lânga cei atât de dragi, lânga domnulBozenovici ne aflam s,i noi, cei care dam valoare numerica s,i lucrativa L.M.M.M., acordându-i întreaga noastra considerat,ie.

Sa fii sanatos, nea Nicule. La mult,i ani!

Doi camarazi de armarecent trecuti în nefiint,a…

De multa vreme greu încercat de o boala necrut,atoare,maistrul militar principal (r) CHELARU VIRGIL ne-a parasitluni, 26 mai, sufletul sau bun s,i atât de înt,elegator îndreptându-secatre bolta înstelata.

Absolvent al S, colii Militare de Mais,tri a Fort,elor Navale,promot,ia 1984, CHELARU VIRGIL s-a dovedit a fi, acolo undes,i-a desfas,urat activitatea profesionala, un tehnician militar va-loros, un camarad vrednic de a fi îndragit s,i apreciat de tot,i cei care l-au cunoscut. Starea sade sanatate l-a fort,at, însa, mult prea devreme decât ar fi fost normal, sa se pensioneze înanul 2005… Dupa o prima intervent,ie chirurgicala, necazul gasindu-s,i locul în cutia crani-ana, lucrurile pareau ca ar fi intrat în normal. A fost s,i nu prea a fost as,a, pentru ca finelelui 2007 s,i începutul lui 2008 au devenit pentru acest om, atât de dornic de viat,a, începutulsfârs,itului… Supus unei noi intervent,ii chirugicale, aceasta s-a dovedit, la scurt timp, a fi deprisos … Îndurerata familie, având alaturi pe colegii s,i prietenii lui VIRGIL, s,i-a condusfiul, sot,ul s,i tatal pe ultimul drum miercuri, 28 mai, lacrimile s,i durerea brazdându-lechipurile acum s,i în vecii vecilor… Avea numai 45 de ani! Avea un copil de crescut, aveao familie de îngrijit… De ce, Doamne!? De ce?

✞La numai 36 de ani caporarul PLAIAN FLORINEL CATALIN, un remarcabil profe-

sionist al meseriei de scafandru, a parasit lumea reala, fiind victima unui nefericit accidentpetrecut luni, 9 iunie, în timp ce executa, împreuna cu mai mult,i camarazi, o misiune înlargul marii.

Despre acest om atât de apropiat de oameni, despre acest om pentru care sot,ia s,i cei doicopii (Georgiana - 7 ani s,i Mihai - 6 luni) însemnau curajul, îndemnul s,i puterea de a înfrun-ta viat,a s,i riscurile meseriei alese, s,i acum, dupa trecerea sa în nefiint,a, nu se poate vorbi la

timpul trecut, chiar daca în sufletele celor care l-au cunoscut s,iapreciat, dar mai ales în sufletele pe veci îndureratei sale familii,a lasat, prin prematura sa plecare spre neant, un gol imens…Sa ai 36 de ani, sa fii apreciat de colegii de munca, sa ai o sot,ieiubitoare s,i doi copii care sa-t,i spuna cu gingas,ie tata, iar pe tinesa te oblige destinul sa parases,ti prin deces toate acestea!Iata cât de cruda poate fi viat,a uneori…Adio, CATALINE! Lacrimi s,i flori pe-al tau mormânt.

Consiliul Director al L.M.M.M.

Domnul Nicolae Bozenovici, împreuna cu sot,ia, este prezent la întâlnirea veteranilormarinei militare, act,iune organizata în fiecare an de catre L.N.R. Filiala Constant,a în colabo-rare cu L.M.M.M. s,i L.O.M. În spatele respectabilei familii se vad reprezentant,ii ligii, dom-nii mais,tri militari în rezerva Grigore Drinel (stînga) s,i Radu Nicolae.

PAG. A 3-ATT II MM OO NN AA

DREPTULDE ASOCIEREAL MILITARILOR

Rasturnarea regimului comunist, în decembrie1989, a marcat o noua viziune asupra dreptului deasociere al militarilor români în organizat,ii cu ca-racter profesional, tehnico-s,tiint,ific, sportiv s,irecreativ. Practic, nu exista interdict,iii specifice înstatutele s,i regulamentele militare, motiv pentru

care personalul militar activ s,i-a exercitat, evident, benevol, acest drept fieprin constituirea, fie prin aderarea la diferite asociat,ii deja constituite, as,a cums-au petrecut s,i se petrec lucrurile în cazul Ligii Mais,trilor Militari de Marina.

Evolut,ia României pe calea statului de drept s-a materializat, sub acestaspect, prin aparit,ia cadrului juridic de organizare s,i funct,ionare a asociat,iilors,i fundat,iilor. De remarcat ca O.G. nr.80/2003 pentru punerea în aplicare, încadrul Ministerului Apararii, a O.G.nr.26/2000, nu exclude posibilitateaasocierii militarilor..

As,adar, în baza acestui document, înscrierea sau constituirea în asociat,iisocio-profesionale este stabilita prin ordin al ministrului, condit,ia principalafiind ca activitat,ile specificate în statutele acestor asociat,ii sau fundat,ii sa nuafecteze exercitarea profesiei.

Articolul 36 din O.G. 26/2000 precizeaza un lucru extrem de important, s,ianume ca: asociat,iile socio-profesionale ale militarilor constituie partenerulde dialog social, care îi reprezinta pe aces, tia în relat,iile cu autoritat,ile statu-lui, inclusiv cu Ministerul Apararii, pe probleme de ordin social, profesionalsau în legatura cu acesta. De ret,inut aceasta precizare, pentru ca în gândireaunor camarazi de arma, din pacate cu grade mari s,i funct,ii pe masura, relat,iade parteneriat în ceea ce prives,te dialogul pe probleme socio-profesionaleexistenta între Liga Mais,trilor Militari de Marina s,i Statul Major al Fort,elorNavale, Comandamentul Flotei, comenzile unitat,ilor de nave sau de uscat esteperceputa ca una de natura sindicala, percepere, daca nu malit,ioasa, cel put,inbizara, deoarece acest dialog nu numai ca abordeaza strict problematica socio-profesionala, dar reprezinta s,i un exemplu elocvent de armonizare a legislat,ieimilitare românes,ti cu cea europeana, proces atât de necesar întegrarii în struc-turile atlantice s,i europene.

Nu de put,ine ori noua, celor din conducerea ligii, ni se da exemplul celorde la Ministerul Administrat,iei s,i Internelor, acuzându-ne de spirit refractar laideea de sindicat. Camarazilor care vin cu asemenea exemple li s-a explicatde ce la acel minister a fost posibila aparit,ia asocierii de tip sindicat s,i laMinisterul Apararii nu, lucru pe care, din dorint,a de a ne face înt,eles,i, o facems,i acum: constituirea asociat,iei de natura sindicala a fost posibila datoritademilitarizarii unor fort,e ale acelui minister. Asta-i explicat,ia. Este chiar atâtde greu de priceput!?

În privint,a aparit,iei formei asociative sindicale s,i la nivelul MinisteruluiApararii, chiar daca în rândul marii majoritat,i a cadrelor armatei româneîmbraca aspectul unui deziderat ce poate fi atins doar prin modificareacont,inutului statutului cadrelor militare, nu este problema noastra, a LigiiMais, trilor Militari de Marina, asociat,ie care funct,ioneaza în bazaO.G.26/2000, s,i care are obligat,ia statutara de a respecta legislat,ia româna învigoare.

M.m.pr. Nicolae RADU – pres,edinte L.M.M.M.

Aparuta prin libera exprimare a voint,ei de asociere apersonalului militar s,i civil din Ministerul Apararii, aso-ciat,ia CAMARAZII îs,i propune drept scop: sprijinireapersonalului militar în activitate, în rezerva sau înretragere din Ministerul Apararii, personalul civil ce aactivat sau îs, i continua activitatea în institut,ia militara,precum s, i rudele de gradul I ale acestora, cu problememedicale s, i sociale deosebite.

Chiar daca prin înfiint,area acestei asociat,ii se demon-streaza umanul interes de a nu-l lasa pe om singur la greu,cu experient,a celor 18 ani de funct,ionare a Ligii Mais,trilorMilitari de Marina, asociat,ie care a constituit înca din1995 un asemenea sistem financiar de întrajutorare, putemafirma ca nu este deloc us,or, dar nici imposibil, ca nouînfiint,a asociat,ie sa-s,i puna în opera metodele de atingerea scopului. Nu-i cunoas,tem nici statutul s,i nici nu s,timcare este modul de contactare pentru a ne informa mai laamanunt, fapt pentru care ramânem doar la nivelulaprecierilor privind aparit,ia s,i… cam atât! Când vom afladin statutul sau cum va fi organizata în teritoriu, care va fi

sursa reala de acu-mulare fond, cumvor fi semnalatecazurile ce necesitaajutorul financiar,cât va conta graduls,i funct,ia la triereaacestor cazuri, încât timp se potacorda aceste aju-toare s,.a.m.d., abia atunci nevom exprima parerea despre aceastaint,iativa, care, as,a cum am precizat înca de la bun început,pare a fi extrem de generoasa, îndemnându-ne sau numembrii asociat,i sa adere la ea. Pâna atunci, privimaparit,ia acestei asociat,ii cu rezerva, dar s,i cu sperant,a cavom fi contactat,i pentru a avea un schimb de pareri s,i, dece nu, un împrumut real de experient,a, din partea noastratotal dezinteresat.

M.m.pr.(r) Nicolae OAS, E.

CAMARAZII – o asociat,ie de tip ONGrecent constituita la nivelul Armatei Române

Pe 12 mai, China a trecut prin cel mai devastator cutremur din ultimiitreizeci de ani – magnitudinea: 7, 9 pe scara Richter, având epicentrul înprovincia Sichuan (500.000 km2), din centrul t,arii. Zeci de mii de victime,pierderi materiale incalculabile, amenint,area cedarii unor baraje de pe cursurileapelor interioare, iata prin ce situat,ie de criza trece China, t,ara în care, nupeste mult timp, se vor desfas,ura Jocurile Olimpice.

Acum, în China este multa durere s,i suferint,a, multe, foarte multe lacrimiamestecate cu moloz, sânge s,i sudoare, oamenii, în disperarea lor, parca nicisa plânga nu mai pot. Pentru cei care nu mai sunt s,i pentru cei care au ramasîn urma lor, sa ne rugam s,i noi la Dumnezeu sa îi ierte s,i sa îi ajute s,i pe uniis,i pe alt,ii. Pentru asta s,i fumega bet,is,oarele parfumate sau abia pâlpâielumânarile în toata China.

Consiliul Director al L.M.M.M.

SOS, oceanele!Oceanele din zonele calde încep sa se umple de „des,erturi” subacvatice, pe masura

ce oxigenul dispare din apa, avertizeaza un studiu publicat în jurnalul Science, citat deThe Telegraph. Încalzirea oceanelor, o consecint,a a încalzirii globale, provoaca oscadere a concentrat,ie de oxigen, creând condit,ii acvatice hipoxice. Zonele slab oxi-genate din apropierea Indiei s,i din apele ecuatoriale ale Pacificului, aflate la adâncimide aproximativ 500 de metri, s-au extins din ce în ce mai mult în ultima jumatate desecol. Expert,ii afirma ca acest fenomen va avea consecint,e grave asupra ecosis-temelor, întrucât organismele-cheie nu pot supraviet,ui în zonele respective. În zoneleaflate la adâncimi de 300-700 de metri, viet,uitoarele subacvatice au început deja sadispara. Redact,ia

YACHTUL –o superbarc`

extrem de costisitoareFascinat,ia românilor pen-

tru lucruri mari, scumpe s,i,daca se poate, unice sau

macar în serii limitate este înca departe de a lua sfârs,it, chiardaca piat,a a început cât de cât sa dea semne de maturizare.Yachtul, bunaoara, ambarcat,iunea considerata a fi cea de-aopta minune a lumii s,i cel mai dotat mijloc de transport dinlume, este dorit de foarte mult,i, dar cumparat de foarte put,ini,s,i asta nu neaparat ca ar avea un cost destul de însemnat, ci maiales pentru ca trebuie luate în calcul alte zeci de aspecte finan-ciare, care mai de care mai costisitoare.

De la vopseaua speciala necesara macar o data pe an, laechipamente avansate de comunicat,ii, personal angajat cu ziuasau sezonier, spat,iu de andocare, benzina, apa sau vele, iatadoar câteva din costurile ascunse pe care prea put,ini dealeri sereped sa le scoata în evident,a.

Un alt aspect de mare important,a este legat, evident, deinfrastructura. Cu Europa Yacht Club s,i cele 60 de locuri deandocare ale sale, toate destinate ambarcat,iunilor de sub treimetri, plus câteva locuri „ratacite” prin portul Tomis s,i prinMangalia, se poate spune ca yachturile, cel put,in pâna anul tre-cut, au avut accesul aproape blocat în România.

Nu este lipsit de important,a s,i faptul ca cea mai mare partedin ambarcat,iunile din România nu sunt concentrate la malulmarii, ci pe malul Lacului Snagov, de unde pot,i crede ca mult,idintre proprietarii unor asemenea ambarcat,iuni, oameni cubani, nu gluma, sunt prea put,ini „mus,cat,i” de virusulnavigat,iei. Aici, la Snagov, într-o incons,tient,a vecina cu nebu-nia, au ajuns yachturi de dimensiuni mari, cu motoare super-puternice, suficiente sa distruga fauna s,i flora, dar inutile pen-tru o suprafat,a de manevra atât de mica.

Revenind la tematica abordata, concluzia nu poate fi decâtca yachtul este o superbarca extrem de costisitoare, as,a cumam precizat înca din titlul dat acestui material. Descurajantaconcluzie ce poate fi sust,inuta s,i de faptul ca la cursurile denavigat,ie organizate de catre Yacht Clubul Regal Român(YCRR), 90% din oameni vin pentru a învat,a sa pilotezeambarcat,iuni cu vele. Numarul acestor oameni, cu adevarat„mus,cat,i de virusul navigat,iei”, este în continua cres,tere, întimp ce numarul celor care vor brevet pentru barci de vitezasau yachturi de lux este înscadere. Sa fi înt,eles, oare,„doritorii” români ca orbit,i destralucire se pot trezi cu o super-barca, dar fara bani sau fara locunde sa o întret,ii!?

M.m.p.(r) ConstantinCALIN

Vorbe[te c~nd \]i vine r~ndulA purta o conversat,ie este un lucru obis,nuit, zilnic, ce are loc la diferite

nivele. Se poate exercita un anumit control asupra conversat,iei daca plani-ficam ce avem de spus, daca încercam sa înt,elegem ce spun alt,ii s,i daca sun-tem cons,tient,i de timpul cel mai potrivit pentru a termina.

Important într-o conversat,ie e sa vorbes,ti atunci când ît,i vine rândul, lucruce nu este atât de simplu pe cât pare. A vorbi oricând, înseamna ca nu se rea-lizeaza biderct,ionalitatea procesului conversat,iei. Se poate spune ca stapânimarta conversat,iei mai ales atunci când pentru a pastra fluent,a avem harul s,iexperient,a de a evita senzat,iile de jena cauzate de pauzele lungi sau tacerileprelungite.

Oamenii simt adesea ca ar putea spune mai multe sau ca nu li s-a acordatîntr-o conversat,ie partea ce li se cuvenea de drept, pentru a se exprima.Evident, pe timpul purtarii unei conversat,ii nu pot vorbi mai mult,i în acelas,itimp, dar sunt momente când cuvintele se suprapun.

Atent,ie, daca pe timpul conversat,iei cineva se opres,te din vorbit nuînseamna neaparat ca e rândul tau sa vorbes,ti – poate ca acea persoana îs,icauta cuvintele adecvate sau se gândes,te pentru un moment la un raspuns.Trebuie sa învat,am nu numai cum sa folosim pauzele – ce pot fi doar decâteva secunde – ci sa s,i anticipam nevoia de a vorbi. A vorbi pe rând implicaa s,ti când sa întrerupi cealalta persoana.

Ca sa exemplific ceea ce am afirmat, pot spune, în cunos,tint,a de cauza, caaproape tot,i cei care fac parte din conducerea ligii stapânesc prea put,in artaconversat,iei. Foarte rar au rabdarea de a-s,i asculta interlocutorul, iar atuncicând îs,i considera parerile ca fiind deosebit de importante întrerup oricediscut,ie, apelând, de obicei, la acute deranjante chiar s,i pentru o ureche afec-tata de batrânet,ea purtatorului. Categoric ca acest mod de intervent,ie s,i expri-mare presupune dorint,a expresa de a participa efectiv la bunul mers al aso-ciat,iei. Nu presupune, însa, în nici un fel, stapânirea artei conversat,iei, iaraceasta are un cuvânt greu de spus atunci când lucrezi cu s,i pentru oameni.

M.m.p.(r) Dumitru MIHAILESCU

PAG. A 4-A TT II MM OO NN AA

Drume]ie, drume]ie…Amatatori de excursii, o

mare parte dintre membrii aso-ciat,i ai filialei Mangalia aL.M.M.M. au plecat la drumsâmbata, 31 mai, itinerariulstabilit fiind as,ezamintelemonahale s,i istorice din zonade sud a Dobrogei: MânastireaDervent, Mânastirea Sf.Andrei s,i Monumentul Tro-paeum Traiani din localitateaAdamclisi. Trei microbuzepline „ochi” i-au purtat pe ceicare au raspuns chemarii aso-ciat,iei de a participa la o asem-nea act,iune, aces,tia gustânddin plin frumuset,ea melea-gurilor dobrogene, dar s, iadmirând arhitectura lacas,elorde cult din zona, fara a uita sase aplece cu pios,enie în fat,aspiritului cres, tinesc ce pre-domina asemenea asezaminte.

Fotografia prezinta grupulde excursionis,ti dupa ce auvizitat Monumentul TropaeumTraiani din Adamaclisi, un locunde regases, ti începuturilemilenarei noastre existent,e capopor. M.m.p.(r)

Gheorghe VLAD

Aspect de pe timpul voiajului de practica al velierului –s,coala „MIRCEA”. Maistrul militar Talmaciu exerseaza cucadet,ii realizarea nodurilor marinares,ti. Lucru bun, de altfel,pentru ca pe la nave (nu mai vorbim de unitat,ile de uscat) aface un nod marinaresc înseamna ceva de domeniul trecutului,al amintirilor, nicidecum al profesiei…

Obt,inând acordul Statului Major al Fort,elor Navale, înzilele de 12 s,i 13 aprilie echipa de la emisiunea saptamânala„Te vezi la s, tirile ProTV”, avându-l ca reporter pe cunoscutulrealizator Cristi Tabara, s-a aflat la bordul fregatei„Maras,es,ti”, nava ce executa în largul marii un antrenament derutina.

Personajul principal al filmarii a fost de fapt unul colectiv– nava s,i echipajul - care, timp de 24 de ore, a trebuit sa facafat,a unui „inamic” de alta factura, decât cel pentru care sepregates,te în mod obis,nuit.

Firescul s,i naturalet,ea au fost elementele ce au facut caatmosfera sa serveasca de minune obt,inerii unor imagini reale,o radiografie nefardata a viet,ii de la bordul acestei nave aFort,elor Navale.

În fotografie, Cristian Tabara, „comandantul” echipei defilmare care la momentul debarcarii era declarata membra deonoare a echipajului fregatei, primes,te ca suvenir din parteam.m.pr. Gheorghe Marica – s,eful de echipaj – un instrumentde fluierat marinares,te, adica o… siflee!.

As,adar, cei care au urmarit pe micul ecran emisiunea „Tevezi la s,tirile ProTV”, au putut vedea o poveste frumoasa s,ireala.

Ziua Maistrului Militarde Marina a fost sarbatoritala Mangalia printr-un balorganizat de filiala ligii înelegantul salon al Hotelului -restaurant „Prezident”, aici,ca de fiecare data, respec-tabilii amfitrioni fiind doam-nele Georgeta Boanta s, iMaria Fustas,u, managereleacestui atât de frumos com-plex turistic.

Prezent,a numeroasa,printre participant,i aflându-se s,i pres,edintele ligii, dom-nul Radu Nicolae, prim-vicepres,edintele asociat,iei,domnul Ovidu Badiu s,i con-silierul juridic, domnul IonBanu, tot,i împreuna cusot,iile, a dat aniversarii celor99 de ani de existent,a aCorpului Mais,trilor Militaride Marina aspectul pe careorganizatorul s, i l-a dorit:veselie, antren s,i voie buna!În fotografie, obosit,i dupa olunga repriza de dans, parti-cipant,ii sunt nevoit,i sa…mai prinda ceva putere!M.m.p.Gheorghe VLAD

Trasul la rame, conducerea unei barci cu asemenea sistem de propulsie,iata un domeniu ce-l reprezinta pe marinar. Tocmai de aceea, chiar s,i aici, înlargul Marii Mediterane, antrenamentul se face cu aceeas,i intensitate. Maistrulmilitar cls. I Sorin Gâdea, membru al echipajului navei „Mircea”, îndeamnacu insistent,a pe tinerii învat,acei, as,a cum reiese din imaginea fotografica, saexecute cât mai corect mis,carea ramei s,i contactul acesteia cu apa.

Echipajul fregatei „Maras,es,ti”în atent,ia… ProTV!

A 40-a zi de la Sfânta sarbatoare a Pas,telui esteconsemnata în calendarul cres,tin ortodox ca fiindZIUA ÎNAL ,TARII DOMNULUI. Mai nou, s,i astade cât,iva ani încoace, aceasta sfânta zi mai are osemnificat,ie, s,i anume ZIUA EROILOR, adica ziuaîn care cei care înca mai simt românes,te îs,i amintesccu pios,enie de cei care s-au jertfit pentru patriamama, cinstindu-le memoria s,i admirându-i postum

pentru modul cum aus, tiut sa-s, i respecteonorantul crez:Onoare – Demnitate– Sacrificiu.

Anul acesta, datacare a marcat tre-cerea celor 40 de zilede la Pas,ti, a fost 5iunie. În aceasta zide 5 iunie,L.M.M.M., prinreprezentant,ii sai, aparticipat, as,a cum oface în fiecare an, lac e r e m o n i a l u ldepunerii de coroanede flori în acelelocuri care neamintesc noua, tutu-ror, de jertfa seme-nilor.

Un gest pios, cu omare încarcaturasufleteasca, un gestde ves,nica amintire.

ZIUA ÎNAL ,TARIIDOMNULUI

Membrii Ligii Mais,trilor Militari se achita cu responsabilitate de sarcinile profesionale, dars,tiu sa se s,i distreze atunci când asociat,ia îi invita sa participe la asemenea gen de activitat,i.

PAG. A 5-ATT II MM OO NN AA

Lacrimile unui izvor sufletesc aproape secat de durere n-au reus,it sa o rapuna spiritual pe atât de mult încercatadoamna Donici, s,i nici pe Anca, fiica sa, aceste fiint,e, dindragoste s,i respect pentru memoria celui ce le-a fost sot, s,itata, reus,ind sa ne ofere spre lecturare ultima fila din jurnalulde bord al unui om îndragostit de mirajul întinderilor de ape,omul care, împotriva voint,ei sale, a plecat într-un voiaj lacapatul caruia a fundarisit ancora în portul numit ETERNI-TATE, port în care, cândva, vom ancora s,i noi…

Maestrul Valentin Donici, prin acest crâmpei din atât devasta s,i amabila industrie literara ne ofera, chiar s,i as,a, pos-tum, posibilitatea de a-l simt,i aproape, de a-i aprecia înca odata placerea s,i talentul sau de scriitor, armonios înrudite cu

placerea s,i talentul ce-i serveau de minune atunci când semanifesta artistic pe pânza s,evaletului.

Traim cu convingerea ca în aceste momente el, autorulremarcabilelor lucrari de arta picturala, unele intrate în patri-moniul nat,ional, el, autorul cart,ilor captivante prin tematicas,i dinamica act,iunii, chiar daca naviga printre stele, neprives,te de acolo, de unde ni se spune ca n-ar exista nicidurere s, i nici întristare, cu blândet,ea pe care i-am cunos-cut-o, sfatuindu-ne sa nu fim tris,ti s,i sa acceptam viat,a as,acum este ea…

Greu, foarte greu de a stabili astazi, când privim aceastacarte, o granit,a între durere s,i bucurie, s,i asta tocmai pentruca bucuria de a o privi s,i de a rasfoi acest produs al mint,iiunui om pe care l-am cunoscut, l-am admirat s,i pret,uit, este,cât am vrea sa nu fie, serios estompata de lipsa tocmai a sa,a autorului, iar motivul lipsei nu poate fi decât provocator de

lacrimi...Da, maestre, bun s,i iubitor de oameni cum ai

fost, s,tim ca ne îndemni de acolo, din înstelatabolta, sa zâmbim, sa traim cu bucurie clipa veniriipe lume a unui nou nascut al literaturii românes,ti,dar as,a cum spuneai adesea ca „marea este ofemeie capricioasa, singura femeie care nu sta lapoza”, nici noi, oricât am dori acest lucru, nuputem poza în oameni cu adevarat bucuros,i, pen-tru ca ne lipses,ti tocmai dumneata…

Cu pios,enie ît,i mult,umim pentru întreaga-t,iopera artistica, pânze pictate în primul rând cusufletul… Cu pios,enie ît,i mult,umim pentruslovele lasate noua spre citire s,i reflect,ie. Acolounde es,ti bucura-te, maestre, de ce ai realizat peplaneta Pamânt, as,a cum încercam s,i noi a nebucura începând a-t,i citi ultima fila din Jurnalultau de bord, tema foilor îngalbenite de vremenefiind alta decât eterna dumitale iubire: pas,niculmesager al Marinei Române, velierul – s,coala„MIRCEA”:

M.m.p.(R) Dumitru MIHAILESCU

Ajunsa la cea de a opta edit,ie, Cupa Ligii la tenis de masa se bucura în con-tinuare de o participare suficienta pentru a finaliza competit,ia într-o singura zi,as,a cum s,i-a propus organizatorul. Se bucura, de asemenea, de sprijinul conduce-rii S, colii sportive nr.2 Constant,a, care cu deosebita înt,elegere s,i amabilitate nepune la dispozit,ie sala de joc, aceasta sala, prin dotarea pe care o are, servind s,ica loc de antrenament pentru echipele reprezentative ale României la tenis demasa.

Anul acesta, amatorii practicarii sportului cu paleta, fie ca det,ineau calitateade membri asociat,i ai ligii, fie ca nu, s-au întrecut, în ziua de 16 mai, cu ardoareacu care ne-au obis,nuit, dorint,a de a intra în posesia mult râvnitului trofeu, dar s,ia medaliilor oferite câs,tigatorilor la proba de simplu, facând ca întrecerea sa aibaun caracter palpitant, as,a cum se cere unei competit,ii care se respecta.

În final, reprezentant,ii ligii au oferit câs,tigatorilor diplome, medalii, sume debani s,i, bineînt,eles, trofeul, Cupa Ligii.

Câs,tigatori au fost, însa, nu numai cei care au urcat pe podium, ci tot,i parti-cipant,ii, mis,carea fizica s,i dorint,a de a se afla într-o competit,ie fiind beneficeoricaruia dintre ei.

Cupa ligii la tenis de mas`

Finalul competit,iei. Reprezentant,ii organizatorului, dupa ce au oferitpremiile câs,tigate de concurent,i cu mult efort s,i o însemnata cantitate desudoare, au raspuns chemarii acestora de a se fotografia împreuna. Ca aumai fost s,i cât,iva „bosumflat,i”, era de as,teptat, pentru ca tot,i au venit laaceasta competit,ie cu dorint,a de a câs,tiga, însa acest lucru nu este posi-bil! Cineva trebuie sa învinga, iar aces,ti „cineva”, respectând regula deaur a sportului, au fost cei mai buni.

Câs,tigatorii la proba de simplu îs,i etaleaza medaliile, diplomele s,i…fireasca bucurie. De la stânga la dreapta, ei sunt: M.m. Chiriac Felician –locul III; prof. Aurel Trat,ea – locul I, s,i m.m. Mircea Barbu – locul III.

Paletele, cupa, medaliile, diploma, mingile de joc, toate aceste ele-mente aranjate cu minut,iozitate de Nicolae Oas,e, fotograful prin „cumulde funct,ie” al „Timonei”, dau imaginea de ansamblu a seriozitat,ii respec-tivei competit,ii ce se îndreapta catre cea de a IX- a edit,ie.

O lansare de carte la care autorul nua mai putut fi prezent…

Excursiela vecinii bulgari…

Pentru ca nu dispunem de timpulnecesar prezentarii în acest numar atât acomentariului cu privire la aceasta multas,teptata excursie, cât s,i a imaginilorfotografice explicative, s,i asta pentru caexcursia s-a desfas,urat pe 21 iunie, datala care „Timona” se afla deja sub tipar,va asiguram ca vom prezenta detaliatfrumoasa act,iune a ligii în numarulviitor.

Ce va putem spune acum, e ca toatecele 48 de locuri disponibile în auto-carul închiriat de liga au fost rapid ocu-pate, as,a ca cine s-a hotarât mai greu,participa la excursia ce se va organi-za… anul viitor!

Copiii, de ziua lor,au navigat cu vapora[ul „Ovidius”

De la an la an, experient,a în a oferi copiilor membrilor ligii de1 iunie clipe cât mai atractive a cunoscut dimensiuni pozitive. Deexemplu, anul acesta, liga, în calitatea sa de organizator, a reus,itca prin intermediul firmei constant,ene „OVIDIUS” SRL, sa asig-ure o minunata croaziera pe Lacul Mamaia, deplasarea fiindfacuta cu o frumuset,e de vaporas, , denumit „Ovidius”. Prezent,i înnumar mare, copiii, însot,it,i de parint,i sau alte persoane din fami-lie, au navigat pe ruta Mamaia (debarcader) – Insula Ovidiu, uncolt, de rai pe care, din pacate, foarte put,ini dintre concetat,eni l-auvazut vreodata. Debarcarea pe aceasta insula unde în afara de undécor splendid, un restaurant elegant s,i multe altele, a însemnatpentru copii s,i un minunat loc de recreere, pentru ca aici, peinsula, se afla amenajat un minunat loc de joaca.

Bucuria micut,ilor, cuvintele de apreciere ale însot,itorilor aces-tora la adresa organizatorului, ne sust,in afirmat,ia ca a fost oact,iune mai mult decât reus,ita.

M.m.I Daniel SINGURAN

Dupa acostarea vaporas,ului, copiii au luat cu asalt mirificulspat,iu de joaca s,i relaxare existent pe Insula Ovidiu, un petic depamânt înconjurat de apele Lacului Mamaia.

Ziua apelorla rom~ni

La 24 aprilie 1933, o decizie aMinisterului Instruct,iunei, Cultelor s, iArtelor, elaborata la propunerea L.N.R.,instituia o ZI A APELOR, în una dinduminicile din a doua jumatate a luniiiunie. Scopul acestei zile a apelor, atunci,dar s,i acum, este, printre altele, de a dez-volta virtut,ile marinares,ti oprite deseoride fatalitat,i istorice, precum s,i de a culti-va bucuria de viat,a în popor prinsanatatea ce o dau sporturile pe apa.

Dupa 1990, momentul relurii activi-tat,ii L.N.R., anual aceasta asociat,ie, prinfilialele sale din teritoriu, organizeazasarbatorirea acestei zile, as,a cum pot s,icred ei mai bine. La Constant,a, filialaL.N.R. din acest oras, , având alaturiS.M.F.N., Comandamentul Flotei,S, coala Militara de Mais,tri, Centrul deScafandri, precum s,i L.M.M.M., orga-nizeaza, an de an, interesante s,i atractiveconcursuri sportive s,i marinares,ti, toateacestea desfas,urându-se în portul Tomis,s,i având ca participant,i elevi din diferites,coli constant,ene. Din motive întemeiateanul acesta activitatea a constat numaiîntr-o masa rotunda cu tematica „Apelela români”, desfas,urata vineri, 13 iunie,la Cercul Militar Constant,a.

Din pacate, aceasta sarbatoare ce s-arputea transforma într-un interesantmoment de atract,ie turistica, nu este maideloc sust,inuta de edilii oras,ului s,i nicimedia locala nu se omoara sa-i faca ooarecare publicitate. D.M.

PAG. A 6-A TT II MM OO NN AA

Experient,a acestui port spaniol a fostextraordinara! O primire s,i o organizare cala carte… Cochetul oras, Alicante, mult,imeade turis,ti s,i localnici dornici sa ne vizitezenava, mândria de a purta insigna competit,iei,iata ce ne-a facut pe noi, românii de pe„Mircea” sa ne prezentam la startul efectival competit,iei foarte motivat,i.

Au urmat cele mai tensionate zile depâna atunci! Nu mai era vorba de un exer-cit,iu. Trebuia sa act,ionam cât mai rapid s,i înfunct,ie de capriciile vântului. Spre bucuriamea, întrucât fusesem s,i eu printre ceinumit,i sa act,ioneze acolo, am desfas,uratpentru prima oara vela rândunica! Dublul rolpe care-l aveam, recunosc, mi-a indus oserioasa stare de oboseala, dar gândul ca maisus de atât nu putea fi nimeni, m-a mult,umit.Cu toata disciplina existenta s,i efortul depus,vântul ne-a fost total potrivnic. În loc sa nepoarte în direct,ia dorita, spre Barcelona, nepurta în direct,ia inversa! O alta ciudat,enie:în timp ce unele veliere aflate alaturi de noiîn competit,ie au avansat cât de cât, iar alteleau înaintat în sens opus, la bordul lui„Mircea” s-a ordonat strângerea velelor!?Ceva mai târziu am înt,eles s,i apreciat acestordin: chiar daca am petrecut vreo doua zileîn deriva (nu era permisa folosireamotoarelor), neputând înainta spreBarcelona, de ce trebuia sa coborâm spreAfrica? Corect rat,ionament… Lipsa vântu-

lui ne-a facut sa as,teptam hotarârea organi-zatorului de a întrerupe competit,ia. Înasemenea situat,ie, nu eram singuri. Prezent,anavei ecuadoriene „Guayas” în apropiereanoastra era un exemplu clar. Pâna la urma,vântul favorabil s,i-a facut simt,ita prezent,a,s,i chiar daca locul ocupat în clasamentulcompetit,iei nu a fost cel scontat, bucuriaîntrarii în portul Barcelona ne-a facut sauitam de toata supararea. Daca despre Pireus,i Alicante nu s,tiam mare lucru, despreBarcelona cu sigurant,a fiecare auzise câteceva, fie ca erau sau nu împatimit,i ai… fot-balului! Tall Ships Race 2007 ne oferea încao data un motiv în plus de-a aprecia faptul casuntem partas,i la o competit,ie de asemenearang.

(va urma)

Elev caporal Natalia CIOCOTIS, ANS, coala Militara de Mais, tri

„Am.Ion Murgescu”N.R: Semnatara acestui „Jurnal de bord” îs,i

arata din ce în ce mai mult dragostea pentrucuvântul scris, lucru ce nu poate decât sa nebucure. Interesant s,i bine construit materialulintitulat „Experient,a inedita la Babadag”, publi-cat în paginile „Observatorului militar” nr.19 (14-20 mai 2008), precum s,i materialul publicat înultimul numar al revistei Marina Româna.Felicitari, Natalia!

GRIPIE este unul dintre numeroasele cuvintemarinares,ti de baza pe care Noul dict,ionar universal al lim-bii române (2006) s,i cele care s-au inspirat le ignora.Încercând sa-l explicam, ajungem la not,iunea de capat,âna deancora, ignorata s,i ea de lexicografi. Pe scurt, pentru a puteagasi ulterior s,i apoi recupera ancora pe fundul apei în cazulruperii accidentale sau taierii intent,ionate a cablului(lant,ului) acesteia într-o situat,ie de fort,a majora, la fun-darisire se foloses,te un flotor (capat,âna de ancora) legat deancora sau de lant,ul ei cu o saula lunga ce poarta denumireade gripie.

La origine, este un cuvânt din greaca veche, raspândit înMarea Mediterana prin dialectul venet,ian (gripia), scris cudoi de p în italiana literara (grippia). Termenul venet,ian seregases,te în greaca moderna, în unele limbi romanice, cât s,iîn turca (igrib), araba (gribia) s,i rusa (gripeia). De remarcatca, în timp ce în greaca veche s,i în alte limbi accentul cadepe prima silaba, în româna, turca, araba s,i rusa ele esteprezent pe silaba penultima.

,TACALIE. Dict,ionarele nu dau nici o explicat,ie etimo-logica, dar originea trebuie cautata evident în turca, undebarba omului se chiama sakal, purtatorul ei fiind sakallî,adica „barbos”. S, i cum barbile musulmanilor erau în gene-ral mai mici s, i mai ascut,ite decât ale europenilor, româniil-au perceput pe sakallî ca având sensul de „barbat cubarbis,on”. De aici, cu o mica modificare fonetica s, iadaugând sufixul ie, s-a ajuns la t,acalie. Gheorghe Bulgar,Gh. Constantinescu-Dobridor, Dict,ionar de arhaisme s,iregionalisme, Bucures,ti, 2000, înregistreaza s,i alte sensuripentru t,acalie („frigare”, „t,agla”, „vârf ascut,it de deal” etc.),dar, în principiu, s,i acestea se pot explica prin turcesculsakallî.

(va urma)Comandor (r) Neculai PADURARIU

Omul din Neanderthal „rupe t`cerea”dup` 30.000 de ani…

Pentru prima oara în ultimii peste 30.000 de ani, oamenii de Neanderthal au „vorbit”,grat,ie antropologului american Robert McCarthy, de la Universitatea Florida Atlantic.Potrivit Reuters, McCarthy a utilizat un model de tract vocal reconstituit din fosile, cu carea simulat vocea prin sintetizator. Concluzia ferma a antropologului este ca neanderthalieniivorbeau, dar sunetele emise de ei erau radical diferite de cele ale stramos,ilor nos,tri.

Oamenii din Neanderthal aveau un canal vocal mai scurt decât Homo sapiens, formacanalului fiind, în plus, diferita, ceea ce teoretic îi facea capabili sa emita sunete mai înalte.Prin modelarea sunetelor pe care le-ar fi putut produce laringele unui neanderthal, McCarthys,i echipa sa au fabricat sunetul unui neanderthalian supunând vocala „e”. În contrast cu un„e” pronunt,at de oamenii contemporani, cel rostit de neanderthalieni este inflexibil, nenu-ant,abil s,i suna aproape ca un râgâit scurt. McCarthy spune ca neanderthalienii nu erau capa-bili sa redea „vocalele cuantice” prezente în vorbirea tuturor oamenilor. Acest tip de vocaleofera indicii care-i ajuta pe vorbitorii cu canale vocale de marimi diferite sa se înt,eleaga întreei. Spre exemplu, un neanderthalian nu ar fi putut exprima prin vorbire diferent,a dintre„mare” s,i maree” s,i nici nu ar fi distins între „mi” s,i „mii”. Des,i subtila, la o adica, aceastadiferent,a lingvistica a limitat dramatic discursul lui Homo neanderthaliensis.

Anul trecut, oamenii de s,tiint,a au descoperit ca neanderthalienii aveau în comun cuoamenii o „gena a vorbirii”, numita FOXP2.Oamenii carora le lipses,te aceasta gena suferade tulburari ale limbajului s, i vorbirii.Versiunea umana s,i cea neanderthaliana agenei difera de cele existente la alte animale,inclusiv la cele ale cimpanzeilor – cea maiapropiata ruda în viat,a omului.

Constantin VLAD

Din „Jurnalul de bord” al unei viitoare maestre (6)

Sarmana limba româna…Din „perlele” profesorilor (V)

Pe timpul perioadei practicii de vara la bordul velierului-s,coala „Mircea”, printre cadet,iiromâni se regasesc s,i unii care apart,in altor state partenere la diverse act,iuni în larguri deape. În fotografie, instructorul român, maistrul militar Pascu Romeo init,iaza în tainelelucrarilor de matelotaj pe un cadet ucrainian.

C~tevavorbe celebre…

IL FAUT LAVER SONLINGE EN FAMILLE(Rufele murdare trebuiespalate în familie): îndemnadresat enciclopedis, tilor deVoltaire.

DES ACTES, NON DES PAROLES (Fapte, nu vorbe):proverb tradus dupa dictonul latin RES NON VERBA s,i pre-lucrat în piesa „Athalie” de dramaturgul clasic francez JeanRacine (1639-1699);

FIAT LUX (Sa se faca lumina): expresie din Biblie(cap.1-3);

TIMEO DANAOS ET DONA FERENTES (Ma tem degreci chiar atunci când aduc daruri): vorbe rostite de Lacoon,care încerca astfel sa-i convinga pe troieni sa nu aduca încetate calul troian.

CONSUETUNDO QASI ALTERA NATURA(Obis,nuint,a e a doua natura): vorba rostita de omul politic,mare orator s,i consul, Marcus Tullius Cicero (106-43 î.Hr.);

AMICUS PLATO SED MAGIS AMICA VERITAS

(Mi-e prietenPlaton, darmai prietenmi-e adeva-rul): cuvintegasite în„Viat,a luiAr i s to te l” ,l u c r a r eapart,inând filozofului alexandrin Ammonius Succas (sec. IIId.Hr.);

HEUREUX OU MALHEUREUX L’HOME A BESOIN,D’UN AUTRE; IL NE VITQUE MOITIE S’IL NE VITQUE POUR LUI (Fericit orinefericit, omul are nevoie de altom, caci nu traies,te decât pejumatate când traies,te doar pen-tru el): vorbe rostite de JaquesDelille (1738-1813).

Comunicate deM.m.p.(r) Neculai

MANOLE

S.G.V. Petrica Gemanaru: Într-adevar,suntet,i într-o situat,ie cu un deznodamântce nu se prevede a fi decât dureros.Dureros este s,i pentru noi s,i asta deoareceun membru al ligii, care a intrat în sis-temul militar imediat dupa revolut,ie cugândul de a contribui s,i el la reus,itele mi-siunilor Fort,elor Navale, lucru realizat dealtfel, iata ca acum, când va împlini 40 deani de viat,a, va trebui, datorita sistemuluilegislativ în vigoare, sa paraseasca armatafara nici un sprijin sau vreo t,inta precisa.Ce poate liga face pentru dvs.? Greu deraspuns, dar de încercat o sa încercam.

M.m.p.(R) Dragan Eugen: At,i sesizatcorect. În deschiderea Conferint,eijudet,ene a A.N.C.M.R.R. domnul col.(r)Agache ori ca nu a avut în desfas,urator,ori ca a uitat, dar i-a amintit pe tot,ireprezentant,ii asociat,iilor invitate care auraspuns chemarii, mai put,in pe cei ai ligii.Lucrurile nu se petrec as,a pentru primaoara. Asemenea gesturi necamaraderes,ti,unele urmate de scuze, altele nu, s-aumanifestat, din pacate nu de put,ine ori, s,ila conferint,ele A.N.V.R.. Ce pot,i face?Nu le intra în cap domnilor generali s,icolonei ca existam… O fi vârsta, bat-ovina!?

M.m.II Costache Daniel – Galat,i:Publicarea materialului despre eforturileligii în a se implica în problematica socio-profesionala a membrilor sai de catreprestigioasa revista „ROMÂNIAEROICA” ne-a mult,umit s,i pe noi, as,acum v-a mult,umit s,i pe dumneavoastra.Ne bucura faptul ca citit,i aceasta revista.

Prof. Scarlat Andrei: Da, domnuleprofesor, daca dumneavoastra dorit,i acestlucru, putet,i det,ine calitatea de membru alL.M.M.M., statutul asociat,iei permit,ândaccesul în efectiv oricarei persoane fizice,indiferent de profesie sau locul activitat,ii.Pentru o informare cât mai corecta intrat,ipe site-ul ligii, daca avet,i aceasta posibili-tate, aici putând lectura în totalitateStatutul la care faceam referire.

NEPTUN

Din surse demne de luat în seama, maiprecis o informat,ie oferita de BiroulInternat,ional de Recensamânt din StateleUnite ale Americii, aflam ca au fost efectu-ate calcule precise privind natalitatea s,i mor-talitatea la nivel mondial s,i s-a stabilit ca, pedata de 10 mai 2008, populat,ia globuluipamântesc va fi de 6.666.666.666 deoameni, adica de zece ori cifra s,ase, unnumar unic s,i us,or de t,inut minte. Aceeas,isursa precizeaza ca, la data de 1 ianuarie2008, populat,ia lumii numara 6.639.217.576de oameni.

Un calcul aproximativ ne arata ca, de la1 ianuarie 2008 la 10 mai 2008, adica în 130de zile, numarul nas,terilor a crescut cu27.449.070, ceea ce reprezinta o medie de211.100 de nou-nascut,i pe zi.

O s,tire de ultima ora ne informeaza ca,în scurt timp, omul va ajunge din nou peluna s,i o echipa speciala, timp de circa s,aseluni, va lucra sa creeze condit,ii ca acolo sapoata aseleniza mult,i pamânteni s,i, treptat,sa populeze s,i aceasta vecina selenara cuTerra noastra.

Populat,ia globului pamântesc fiind încres,tere determina oamenii de s,tiint,a sa segândeasca la noi explorari teritoriale s,i pealte planete.

Colonel ing.(r) Petre G. NICOLAE

În dialogcu cititorii

6.666.666.666

de oameni !

PAG. A 7-ATT II MM OO NN AA

Fotbalul, mesager al istoriei(3)

Cu mult,i ani în urma, echipa din localitatea bulgara Varna senumea Vladislav. În perioada interbelica, în t,ara noastra activauformat,ii ca Hatmanul Luca Arbore Radaut,i, Textila MihaiViteazul Ias,i, RaduNegru C.F.R. Pites,ti, Traian Tighina, MihaiViteazul Chis,inau, Dragos, Voda Cernaut,i sau Principesa IleanaCâmpina. Mult mai cunoscute sunt Chinezul Timis,oara (de lanumele eroului medieval Pavel Chinezul sau Cneazul – Magazinistoric, nr.8/2005) s,i în prezent Corvinul Hunedoara. Tavalugulcomunist a schimbat, de multe ori definitiv, nomenclaturaechipelor de fotbal. Astfel au aparut 23 August Bucures,ti, 23August Lugoj, Steaua Ros, ie Bacau, A.R.L.U.S. Bacau, astazidisparute, dar s,i actualele Steaua Bucures,ti, Dinamo Bucures,tisau, la vecinii nos,tri sârbi, Partizan Belgrad s,i Steaua Ros, ieBelgrad.

Dimensiunea politica a denumirilor ce s-au pastrat s-a dimi-nuat însa cu timpul, as,a ca astazi „Steaua” sau „Steaua Ros,ie”reprezinta nis,te branduri de succes, ce au eliminat de mult rezo-nant,ele sovietice ale titulaturilor lor.

Am oferit (n.r.: pe parcursul a trei episoade) doar câtevadin numeroasele exemple sugestive pentru persistent,a istorieiîntr-unul dintre cele mai surprinzatoare fenomene cu care muzaClio s-ar putea intersecta – cel fotbalistic. Este s,i aceasta omodalitate de a ne aduce aminte de predecesorii nos,tri, cinstin-du-le astfel memoria. Catalin PARFENE

INFORMA¥II CLASIFICATE

ORIZONTAL:1) Tip de naframa-nvârf de bat,. 2)Descatus, ari. 3)Trage din greunumai pentru un pol– Glia noastra ceastrabuna. 4) Secure– Post meridian(abr.) – Uvertura lafanfara militara. 5)Se asorteaza cu uni-forma. 6) Prim aju-tor în caz de tamponare – Purtate pe flamuri! – Plecare în patru-

lare! 7) Vin cu gheat,a – Copil de osdomnesc. 8) Purtator de cuvânt alStatului Major – Obligat,ie de servi-ciu. 9) A da ultima batalie. 10)Prinsa, din când în când, în catare –Lucrare de geniu întâlnita pe front.11) Cadre antrenate în razboiul civil– Stari de fapt din viat,a militara.

VERTICAL: 1) Constant,a înpregatire (pl.). 2) Ritm alert îndeplasarea trupelor terestre – Atacat

pe flancuri! 3) Ordine îndeplinite cu sfint,enie – Aprinderea unorfocare de conflict. 4) E o hiba la mijloc! – ,Tine piept atacuriloradversarilor. 5) Oameni hotarât,i pâna la victoria finala – Inima detiran! 6) Corpul biroului! – Repriza de bataie data la timp – Sescapa pe el de frica. 7) Tabara cu trupe plecate pe CALEA VIC-TORIEI. 8) Ies,ire din tabara! – Tunete! – Ramase spre cinstire înmemoria eroilor. 9) Sunt luate în focuri – Prescrise în premiera! –Prevazute în orice pact! 10) Cuvântul dat în fat,a Domnului –Mos,tenire strabuna aparata cu pret,ul sângelui. 11) A se întoarce launitatea militara – Centru de putere!

Ioan IOJARebus Club „Delfinul” Constant,a

Dam votul nostru din toata „inima”, pentru ca de câs,tigat, nune facem griji: câs,tiga mai tot timpul cine trebuie, nu cine merita...

CUPTORUL CU MICROUNDEUtilizat pentru încalzirea, coacerea

sau decongelarea rapida a unor ali-mente, cuptorul cu microundepatrunde, în ultimul timp, tot mai multîn bucatariile noastre. Avantajele pro-cesului de încalzire cu microunde suntesent,iale. Sa amintim câteva dintreacestea: reducerea cu pâna la 75% a

timpului s,i cu pâna la 80% a energiei necesare obt,inerii aceluias,i efecttermic; întret,inerea simplificata prin autocurat,are.

Nu ne-am propus sa va prezentam teoria microundelor, ci doar sava precizam (eventual sa va amintim) unele sfaturi practice privindîncalzirea alimentelor. Oricum, pentru o cât de câta informare trebuiesa cunoas,tet,i ca microundele sunt unde electromagnetice avândfrecvent,e cuprinse între 0, 3 –300 GHz, al caror spectru este situat întrecel al undelor radio s,i cel al radiat,iilor vizibile. Un câmp electromag-netic de asemenea frecvent,e poate produce încalzirea în volum a anu-mitor materiale nemetalice, s,tiut fiind ca cele metalice reflectamicroundele. În ceea ce prives,te protect,ia corpului uman împotrivaefectelor daunatoare ale câmpului electromagnetic de frecvent,a atât deînalta, nici o problema. Cuptoarele cu microunde – de uz casnic sauindustrial – sunt prevazute obligatoriu din construct,ie cu anumite dis-pozitive protectoare, cum ar fi blindajele s,i garniturile speciale.

A: Pregatirea încalzirii alimentelor- Se amplaseaza alimentele numai în vase de faiant,a, sticla sau

material plastic. Cele mai optime sunt vasele tip JENA sau ARCO-PAL, precum s,i cele din materiale plastice speciale pentru microunde.

- Se vor evita farfuriile s,i vasele recondit,ionate prin lipire;- Vasele din faiant,a, port,elan, pamânt ars, gresie etc. se testeaza la

microunde, introducându-le în prealabil goale în cuptor pentru 15-20de secunde. Daca vasele ramân reci sau devin us,or caldut,e, ele suntapte pentru utilizare. În schimb, daca se încalzesc puternic sau chiarproduc scântei, se va evita folosirea lor;

- Nu introducet,i în cuptor vase mari, acestea fiind mari consuma-toare din energia microundelor, lucru ce se reflecta în detrimentul ali-mentelor.

B: Precaut,ii necesare la încalzirea anumitor alimente- Cas,cavalul se introduce numai ras s,i nu felii sau bucat,i;- Toate alimentele având o pielit,a/coaja trebuie înt,epate în preala-

bil cu un ac (de ex.: galbenus,urile, merele, perele, cartofii, ficatul etc.;- Legumele s,i fructele se încalzesc mai bine daca sunt în cantitat,i

mici, taiate în bucat,ele s,i introduse în put,ina apa;- Fasolea verde se încalzes,te greu, iar cea boabe deloc;- Apa se încalzes,te (în mod curios) mult mai greu într-un cuptor cu

microunde, decât de la o sursa clasica de caldura.C: Alte sfaturi practice- Întrucât încalzirea alimentelor amplasate în cuptor, pe un vas,

începe de la periferia acestuia, este util sa se as,eze alimentele în vasastfel încât sa formeze un cerc;

- Din aceleas,i motive, partea carnoasa va fi as,ezata spre exteriorulvasului, iar partea osoasa spre interior;

- Doua sau mai multe alimente în acelat,i vas nu trebuie sa se supra-puna.

Redact,ia

De prin lume adunate[i-napoi la lume date…

☛ O femeie maritata a disparut de acasa trei zile. La întoarcere,îs,i cere iertare sot,ului.

- Te iert ca ai plecat, a raspuns acesta. Dar ca te-ai întors,niciodata!☛ Un microb i se adreseaza altui microb:

- Nu arat,i deloc bine. Cum te simt,i?- Nu te apropia de mine. Cred ca am luat penicilina.

☛ Un domn se prezinta disperat la redact,ia unui ziar:- M-at,i nenorocit cu gazeta dvs.- De ce?- At,i scris alaltaieri ca un hot, m-a pradat, spargându-mi biroul

s,i furându-mi tot,i banii din sertarul de la mijloc, dar ca din feri-cire, n-a cautat s,i în sertarul din dreapta, în care t,in un ceas de aur!

- Ei s,i, nu-i adevarat?- Ba da, dar azi noapte a luat s,i ceasul!

☛ Judecatorul: De trei ori în cursul unei singure nopt,i ai patrunsîn acelas,i magazin. Ce ai furat?

Acuzatul: O singura rochie, domnule judecator, dar am schim-bat-o de doua ori pentru ca sot,ia mea a spus ca nu-i place mod-elul…

Sfaturi practicepentru gospodaria

dumneavoastra

Caloriile con]inutede unele alimente

Caloriile din alimente – la 100 g CaloriiArahide prajite 570Banane 80Bauturi spirtoase 220Bere (de tarie normala) 30Biscuit,i cu cacao 520Brânza (Cheddar) 300Brânzica de casa 100Brânza topita 310Brânza cu mucegai 350Cafea 5Cârnat,i (de porc, prajit,i) 320Carne de porc (cotlet la gratar) 330Carne de vita (pulpa, prajita) 250Carne de vita (tocata, înabus,ita) 230Carne de vita din conserva 220Cartofi (caserole la cuptor) 160Cartofi (fiert,i) 80Cartofi (prajit,i) 250Ceai (negru) 2Conopida 10Fasole iahnie 60Ficat (de vit,el, prajit) 250Fulgi de porumb (cu lapte) 205Iaurt (cu arome) 80Înghet,ata cu lapte sau iaurt 170Lapte 65Margarina 730Mazare (fiarta) 50Mere 45Miel (cotlete la gratar) 370Migdale 570Morcovi (fiert,i) 20Orez (alb, fiert) 120Oua 150Pâine (alba) 230Pâine (integrala) 213Pes,te alb (fiert în aburi) 80Pes,te (alb, prajit în crusta) 200Pes,te gras (hering) 243Portocale 35Prajitura cu fructe 350Pui (prajit) 150Ros,ii 15Sardine (în ulei) 220Smântâna (servita separat) 210Spaghete (fara sos) 120Supa (crema de ros,ii) 55S, unca 120Unt 740Varza (fiarta) 10Vin 70Vit,el (cotlet prajit) 215Zahar (lingurit,a) 24

Se raspândi în urbe zvonulCa mult,i îs,i parasesc patronulDin cei ce au, cum le-a fost datul,Patron, de ani de zile, StatulS, i într-un ritm constant alegruSe angajeaza tot,i la negru.Aflând de-asemenea oferta,Intrara unii în alertaCa fenomenul ia amploareS, i pierde clasa muncitoarePe care-o prinde în capcanaEconomia subterana.Alarma fu alimentataDe zicerea de altadata„Eu domn, tu domn – cât t,ine veacul,Pai, cine sa mai duca sacul?)Drept care, prin domnesc înscris,Fu categoric interzisSa faca platnicii de dari,La negru orice angajari.Se declans,ara s,i ancheteSociologice completeMenite-a scoate la ivealaNocivitatea sociala,Ce-ntinderi fenomenul arePrecum s,i, prin extrapolare,Cât e, în socoteli de scrib,Efectul rezultat, în PIB.S, i, iata, cei chestionat,iSe declara angajat,iLa negru, unde le convine,Ca se câs,tiga mult mai bine.Un singur intervievatPe analis,ti i-a derutat:„Eu, subsemnatul, bas,tinas,,Patron de firme în oras,S, i platitor de dari la stat,Declar ca nu am angajatNicicum, la negru, personalCi numai cu contract legal.Se-ntinde însa un flagelCa unii, din exces de zel,Pe când îs,i lustruisec penajulConfunda marfa cu-ambalajul.Sust,in ca sunt corect, integruS, i subsemnez: Stamate Negru”.

MoralaSa nu va para de mirareCât de us,or se da crezareLa zvonuri ce îs,i au sorginteÎn potriveala de cuvinte!

N. CARUCERU

Întrebaripentru ales, ii

nos, tri:Bai, aces, tia!Cum e posibil sa:absentat,i,sa nu comentat,i,sa migrat,i,sa dormitat,i,sa insultat,i,sa va-mbuibat,i,sa furat,i,sa va prea salarizat,i,sa perindat,i,sa sfidat,is, i sa s, i mai candidat,i?În loc sa ne onorat,i,Sa ne reprezentat,i,Sa ne aparat,iSi sa ne respectat,i?

La negru

hh

h

h h hh

h h

hhh

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

h

h

hh

SEDIUL REDAC¥IEI : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

REDACTOR RESPONSABIL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FOTOGRAFII : M. m. p. Nicolae OAßE

CORECTOR : Prof. Geo VLAD

TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATå [i TIPARUL : S.C. INFCON S.A. Constan]a

123

I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

PAG. A 8-A TT II MM OO NN AA

1. Cumulus (Cu): Nori separat,i unul de altul, cu contururi precise, cu dezvoltare verticalamai mult sau mai put,in importanta. Exista nori cumulus de toate marimile, de la cele maimici – datorat,i unor încalziri locale a aerului, pâna la cele mai mari, care ocupa mari port,iunide cer s,i care indica apropierea unei mase de aer rece ce se încalzes,te în contact cu suprafat,aterestra s,i devine instabila. Baza acestor nori este de culoare sumbra, pe când crestele lor potfi de o albeat,a stralucitoare sub razele soarelui. În general, provoaca averse însot,ite de rafaleviolente s,i dezordonate de vânt.

2. Cumulonimbus (Cn): Denumit s,i „regele norilor”, este un nor cumulus dezvoltat pestemasura, a carui grosime variaza de la 5 la 12 km. Aces,ti nori sunt compus,i din cristale degheat,a s,i picaturi de apa, construindu-se uneori sub forma unei nicovale la nivelul stratos-ferei. Sub astfel de nori, vântul sufla cu fort,a uraganului s,i din direct,ii de cele mai multe oriimprevizibile. Semn clar de intemperii s,i furtuni.

4. Altocumulus (Ac): Nori de etaj mediu, prezentând aceeas,i organizare ca a norilorcumulonimbus, dar având elemente mai mari. Rânduri, lamele sau rulouri, de culoare albasau gri (sau simultan alb-gri), mai mult sau mai put,in compacte, printre care deseori se stre-coara razele soarelui. Sunt format,iuni noroase foarte frecvente s,i pot sa se stabileasca simul-tan pe paliere diferite, între 1500 s,i 5000 metri. Când au un caracter furtunos, pot devenigros,i s,i opaci.

● Nori de instabilitate (1, 2): Întotdeauna prezent,a acestor nori indica o vreme instabila, cu ploi sau ninsori abundente s,i cu vânturi puternice

SISTEME NOROASE

● Nori de instabilitate limitat` (3, 4, 5)

3. Cirocumulus (Cc) : Nori mici de etaj mediu s,i superior, foarte albi s,i fara umbre.Reunit,i în bancuri, rânduri sau câmpuri de bile, dispuse regulat, în general pe un cer foartealbastru.

5. Stratocumulus (Sc): Nori de etaj sau palier inferior, care se prezinta sub forma de ban-curi gri, alburii sau de ambele culori, cu baza întotdeauna mai întunecata. Ei provoaca ploaie,dar mai întotdeauna burnit,a.

N.R. A realiza la ce te pot,i as,tepta privind norii, este un lucru interesant. Însa, daca pri-vitorul are o vârsta de peste 50 de ani, îi recomandam sa nu se mai oboseasca, pentru ca intraîn funct,iune barometrul… osos!

● Nori de stabilitate (6)

6. Cirrus (Ci). Nori de etaj superior, total diferit,i de ceilalt,i nori care indica un timp rel-ativ stabil. Sunt nori izolat,i, sub forma de filamente sau fire us,oare albe. Sunt compus,i numaidin cristale de gheat,a, stralucitori s,i fara umbre.

Valerie TIMOFEI - pres,edinte Yacht Club Regal Român