NUTRIŢIE ANIMALNUTRIŢIE ANIMALĂĂ

Titular Curs: Titular Curs:

ŞŞef lucr.drd.ing. Vladimir POPESCUef lucr.drd.ing. Vladimir POPESCU

Curs pentru studentii anului III - Curs pentru studentii anului III - Specializarea CinegeticăSpecializarea Cinegetică

Importanţa nutriţiei şi alimentaţiei animalelor Importanţa nutriţiei şi alimentaţiei animalelor în dezvoltarea zootehniei şi cinegeticiiîn dezvoltarea zootehniei şi cinegeticii

Asigurarea oamenilor cu produse animale care au Asigurarea oamenilor cu produse animale care au valoare valoare nutritivă şi biologică ridicatănutritivă şi biologică ridicată, cât şi cu materii prime pentru , cât şi cu materii prime pentru

diferite ramuri ale industriei este latura cea mai importantă a diferite ramuri ale industriei este latura cea mai importantă a zootehnieizootehniei..

Înaintea domesticirii animalelor actuale, omul şi-a procurat hrana Înaintea domesticirii animalelor actuale, omul şi-a procurat hrana de origine animală din fauna sălbatică, prin diferite procedee de de origine animală din fauna sălbatică, prin diferite procedee de

vânătoare care au evoluat şi dăinuie până astăzi.vânătoare care au evoluat şi dăinuie până astăzi.

De-a lungul secolelor cele două direcţii, zootehnia şi cinegetica au De-a lungul secolelor cele două direcţii, zootehnia şi cinegetica au mers în paralel, prima având o dezvoltare din ce în ce mai mare, mers în paralel, prima având o dezvoltare din ce în ce mai mare,

pe măsura avansării ştiinţei şi tehnicii.pe măsura avansării ştiinţei şi tehnicii.Practica creşteri animalelor domestice şi a gospodăririi mai Practica creşteri animalelor domestice şi a gospodăririi mai

raţionale a fondului cinegetic, al păstrării unui echilibru între ele raţionale a fondului cinegetic, al păstrării unui echilibru între ele este larg aplicată în toate ţările civilizate.este larg aplicată în toate ţările civilizate.

Acest deziderat nu este posibil fără asigurarea bazei furajere, Acest deziderat nu este posibil fără asigurarea bazei furajere, respectiv a nutreţurilor într-o cantitate şi de o calitate respectiv a nutreţurilor într-o cantitate şi de o calitate

corespunzătoare, urmat de o corespunzătoare, urmat de o alimentaţie adecvată specieialimentaţie adecvată speciei, rasei, , rasei, categoriei de animale pe care le creştem cât şi ajutorarea faunei categoriei de animale pe care le creştem cât şi ajutorarea faunei

cinegetice în perioada de criză alimentară.cinegetice în perioada de criză alimentară.

Scopul cursScopul cursuluiului este cunoaşterea valorii nutritive a diferitelor este cunoaşterea valorii nutritive a diferitelor tipuri de nutreţuritipuri de nutreţuri,, a rolului lor în organismul animal, urmate de a rolului lor în organismul animal, urmate de

alimentaţia normată a animalelor domesticealimentaţia normată a animalelor domestice,, cu caracteristicile ei cu caracteristicile ei pe specii şi categorii productive.pe specii şi categorii productive.

Deşi mai puţin studiată în trecut, nutriţia animalelor sălbaticeDeşi mai puţin studiată în trecut, nutriţia animalelor sălbatice,, pe pe plan mondialplan mondial,, începe să câştige tot mai mult teren în amplul începe să câştige tot mai mult teren în amplul

proces de conservare a biodiversităţii naturale pe arii tot mai proces de conservare a biodiversităţii naturale pe arii tot mai extinse, puternic perturbate de activităţile umane.extinse, puternic perturbate de activităţile umane.

În finalÎn final,, prin cunoaşterea intimă a nutriţiei animalelor domestice, prin cunoaşterea intimă a nutriţiei animalelor domestice, se poate îmbunătăţi substanţial şi cu oarecare aproximaţie, se poate îmbunătăţi substanţial şi cu oarecare aproximaţie,

nutriţia animalelor sălbatice din captivitate sau libertatenutriţia animalelor sălbatice din captivitate sau libertate,, pe baze pe baze ştiinţifice.ştiinţifice.

Prin aceasta, gospodarul fondului cinegetic este “înarmat” cu Prin aceasta, gospodarul fondului cinegetic este “înarmat” cu cunoştinţe temeinice pentru asigurarea supravieţuirii şi cunoştinţe temeinice pentru asigurarea supravieţuirii şi

dezvoltării echilibrate a faunei sălbatice pentru care nutriţia şi dezvoltării echilibrate a faunei sălbatice pentru care nutriţia şi alimentaţia au un rol dintre cele mai însemnate.alimentaţia au un rol dintre cele mai însemnate.

Cursul cuprinde trei părţi:Cursul cuprinde trei părţi:

I. Compoziţia, digestibilitatea şi valoarea nutritivă a nutreţurilor; I. Compoziţia, digestibilitatea şi valoarea nutritivă a nutreţurilor; II. Resurse furajere; II. Resurse furajere;

III. Principii de alimentaţie normată a animalelor. III. Principii de alimentaţie normată a animalelor.

Preocupările pentru hrănirea animalelor se pierd în negura Preocupările pentru hrănirea animalelor se pierd în negura veacurilor. Învăţatul antic veacurilor. Învăţatul antic COLUMELLA (COLUMELLA (De Re RusticaDe Re Rustica) ) a indicat a indicat cerinţele de hrană ale unui bou care lucrează faţă de unul care stă cerinţele de hrană ale unui bou care lucrează faţă de unul care stă locului.locului.

O primă etapă mai importantă este unanim acceptată ca fiind de O primă etapă mai importantă este unanim acceptată ca fiind de la sfârşitul secolului XVIII –lea şi jumătatea secolului XIX –lea când la sfârşitul secolului XVIII –lea şi jumătatea secolului XIX –lea când se efectuează pentru prima oară cercetări privind compoziţia se efectuează pentru prima oară cercetări privind compoziţia chimică a nutreţurilor şi corpului animal.chimică a nutreţurilor şi corpului animal.

LAVOISIER (1777)LAVOISIER (1777) a stabilit rolul pe care îl are oxigenul în arderi, a stabilit rolul pe care îl are oxigenul în arderi, în respiraţia animală şi în fermentaţia alcoolică.în respiraţia animală şi în fermentaţia alcoolică.

LIEBIG (1803)LIEBIG (1803) a făcut cercetări în domeniul chimiei organice a făcut cercetări în domeniul chimiei organice clasificând alimentele în clasificând alimentele în zaharurizaharuri, , grăsimigrăsimi şi şi albuminealbumine..

Au urmat apoi o intreagă pleiadă de savanţi care au studiat Au urmat apoi o intreagă pleiadă de savanţi care au studiat valorile nutritive ale nutreţurilor pentru animale, stabilind pentru valorile nutritive ale nutreţurilor pentru animale, stabilind pentru început început unitatea echivalent fân (1725) în Boemiaunitatea echivalent fân (1725) în Boemia , , unitatea unitatea echivalent secară (1850) în Germania şi alteleechivalent secară (1850) în Germania şi altele..

Scurt istoric Scurt istoric al preocupărilor privind nutrţia al preocupărilor privind nutrţia

şi alimentaţia animalelorşi alimentaţia animalelor

HENNEBERG şi STOHMANN (1860)HENNEBERG şi STOHMANN (1860) înlătură definitiv echivalentul înlătură definitiv echivalentul fân, punând la Staţiunea agricolă din Weende, fân, punând la Staţiunea agricolă din Weende, bazele determinării bazele determinării componentelor chimice brute ale nutreţurilorcomponentelor chimice brute ale nutreţurilor..

A doua etapă, este considerată de la jumătatea secolului al XIX-A doua etapă, este considerată de la jumătatea secolului al XIX-lea până spre sfârşitul acestuia, când se fac cercetări aprofundate lea până spre sfârşitul acestuia, când se fac cercetări aprofundate şi se pun bazele fiziologiei nutriţiei.şi se pun bazele fiziologiei nutriţiei.

WOLFF (1874)WOLFF (1874) a făcut o sinteză a datelor şi a publicat valoarea a făcut o sinteză a datelor şi a publicat valoarea nutreţurilor după substanţele nutritive digestibile, stabilind nutreţurilor după substanţele nutritive digestibile, stabilind pentru prima dată standardele de furajare pentru diferite specii şi pentru prima dată standardele de furajare pentru diferite specii şi categorii de animale.categorii de animale.

LEHMANN (1896)LEHMANN (1896) de la Colegiul de agricultură din Berlin de la Colegiul de agricultură din Berlin revizuieşte datele lui WOLFF, stabilind noi standarde.revizuieşte datele lui WOLFF, stabilind noi standarde.

A treia etapă, începe la sfârşitul secolului XIX –lea, se intensifică A treia etapă, începe la sfârşitul secolului XIX –lea, se intensifică la începutul secolului al XX –lea şi continuă până azi.la începutul secolului al XX –lea şi continuă până azi.

KELLNER (1905)KELLNER (1905) după o îndelungată experimentare a după o îndelungată experimentare a predecesorilor şi cea proprie publică lucrarea predecesorilor şi cea proprie publică lucrarea Alimentaţia Alimentaţia animalelor domesticeanimalelor domestice, care stă şi astăzi, după aproape un secol, , care stă şi astăzi, după aproape un secol, la baza tuturor lucrărilor din acest vast domeniu. El a făcut la baza tuturor lucrărilor din acest vast domeniu. El a făcut determinări de mare fineţe, stabilind pierderile de substanţe prin determinări de mare fineţe, stabilind pierderile de substanţe prin fecale, urină, gaze, apoi bilanţul azotului şi carbonului, fecale, urină, gaze, apoi bilanţul azotului şi carbonului, a introdus a introdus noţiunea de raţie de întreţinere şi de producţienoţiunea de raţie de întreţinere şi de producţie, cât şi un nou , cât şi un nou sistem standard de valoare a nutreţurilor, valabil în bună parte şi sistem standard de valoare a nutreţurilor, valabil în bună parte şi astăzi.astăzi.

În ţara noastră primele observaţii şi studii asupra alimentaţiei În ţara noastră primele observaţii şi studii asupra alimentaţiei animalelor le face animalelor le face IONESCU DE LA BRADIONESCU DE LA BRAD, care între anii , care între anii 1842-1843 1842-1843 predă primul curs de creşterea animalelor la predă primul curs de creşterea animalelor la Academia Mihăileană Academia Mihăileană din Iaşidin Iaşi. . Au urmat apoi lucrările de fiziologie a nutriţiei ale lui Au urmat apoi lucrările de fiziologie a nutriţiei ale lui ATHANASIU ATHANASIU (1868-1928)(1868-1928) şi primele tabele cu valoare nutritivă ale lui şi primele tabele cu valoare nutritivă ale lui VASILIU VASILIU (1916)(1916) în cartea “Nutriţia animalelor domestice şi a omului”. în cartea “Nutriţia animalelor domestice şi a omului”.

În anul În anul 1926 1926 a luat fiinţă a luat fiinţă Institutul de Cercetări Zootehnice (I.C.Z.)Institutul de Cercetări Zootehnice (I.C.Z.) în care funcţiona şi o secţie de Alimentaţie a animalelor care se în care funcţiona şi o secţie de Alimentaţie a animalelor care se ocupa cu analiza chimică a furajelor, determinarea digestibilităţii ocupa cu analiza chimică a furajelor, determinarea digestibilităţii nutreţurilor, metode de conservare a nutreţurilor, studiul nutreţurilor, metode de conservare a nutreţurilor, studiul metabolismului bazal la păsări.metabolismului bazal la păsări.

În zilele noastre cercetările din acest domeniu continuă la În zilele noastre cercetările din acest domeniu continuă la Institutul NaţionalInstitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală (INCDBNA)Nutriţie Animală (INCDBNA) de la Baloteşti lângă Bucureşti, cu de la Baloteşti lângă Bucureşti, cu studiul complex al valorii nutritive a nutreţurilor, cerinţele studiul complex al valorii nutritive a nutreţurilor, cerinţele nutriţionale, raţii furajere şi altele.nutriţionale, raţii furajere şi altele.

Ca obiect de învăţământ, nutriţia animală este studiată în toate Ca obiect de învăţământ, nutriţia animală este studiată în toate Universităţile de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din ţară Universităţile de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din ţară (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara), cât şi la Facultăţile cu profil (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara), cât şi la Facultăţile cu profil agricol de la Craiova şi Sibiu. agricol de la Craiova şi Sibiu. Din anul 1996 această disciplină s-a Din anul 1996 această disciplină s-a predat şi la Colegiul Cinegetic al Universităţii “Transilvania” din predat şi la Colegiul Cinegetic al Universităţii “Transilvania” din Braşov, iar din 2008Braşov, iar din 2008 se predă la Facultatea de Silvicultură – se predă la Facultatea de Silvicultură – Specializarea Cinegetică.Specializarea Cinegetică.

Termenii de bază utilizaţi în nutriţia şi alimentaţia animalelorTermenii de bază utilizaţi în nutriţia şi alimentaţia animalelor  

După STOICA (1997) termenii de bază din acest domeniu şi După STOICA (1997) termenii de bază din acest domeniu şi definirea lor ar fi:definirea lor ar fi:

Baza furajerăBaza furajeră, este totalitatea nutreţurilor dintr-o fermă, judeţ , este totalitatea nutreţurilor dintr-o fermă, judeţ etc., ce se utilizează în alimentaţia animalelor, pe o perioadă de etc., ce se utilizează în alimentaţia animalelor, pe o perioadă de timp precizată.timp precizată.

Nutreţul Nutreţul este o substanţă naturală sau artificială care are este o substanţă naturală sau artificială care are proprietăţi nutritive, aduce organismului energia şi substanţele proprietăţi nutritive, aduce organismului energia şi substanţele ce îi sunt necesare, nu este toxic.ce îi sunt necesare, nu este toxic.

NutriţiaNutriţia, reprezintă ansamblul schimburilor ce se stabilesc între , reprezintă ansamblul schimburilor ce se stabilesc între organism şi mediul în care acesta trăieşte, respectiv aportul de organism şi mediul în care acesta trăieşte, respectiv aportul de substanţe nutritive (nutrienţi), utilizarea lor şi eliminarea substanţe nutritive (nutrienţi), utilizarea lor şi eliminarea deşeurilor (dejecţiilor);deşeurilor (dejecţiilor);

NutrientNutrient, substanţă care poate fi asimilată în întregime, în urma , substanţă care poate fi asimilată în întregime, în urma proceselor de digestie;proceselor de digestie;

Ingredient furajerIngredient furajer, parte componentă sau substituent al unei , parte componentă sau substituent al unei combinaţii sau amestec furajer care participă în compoziţia unui combinaţii sau amestec furajer care participă în compoziţia unui nutreţ combinat.nutreţ combinat.

PremixPremix, amestec uniform al unuia sau a mai multor ingrediente în , amestec uniform al unuia sau a mai multor ingrediente în special minerale şi vitamine necesare fabricării nutreţurilor special minerale şi vitamine necesare fabricării nutreţurilor combinate complete sau la alte amestecuri furajere.combinate complete sau la alte amestecuri furajere.

MicroingredientMicroingredient, substanţe (ingrediente) care participă într-un , substanţe (ingrediente) care participă într-un premix sau în nutreţul combinat finit în cantităţi mici (miligrame, premix sau în nutreţul combinat finit în cantităţi mici (miligrame, micrograme) sau părţi/milion (ppm), cum ar fi vitaminele, mineralele, micrograme) sau părţi/milion (ppm), cum ar fi vitaminele, mineralele, medicamentele şi alte substanţe active.medicamentele şi alte substanţe active.

Suport (transportorSuport (transportor), orice material comestibil în care se adaugă ), orice material comestibil în care se adaugă ingrediente sau microingrediente, cu scopul de a le facilita ingrediente sau microingrediente, cu scopul de a le facilita omogenizarea uniformă în nutreţurile combinate.omogenizarea uniformă în nutreţurile combinate.

Aditiv furajerAditiv furajer, ingredient sau combinaţie care se adaugă la , ingredient sau combinaţie care se adaugă la sortimentele furajere de bază sau la o parte din acestea pe parcursul sortimentele furajere de bază sau la o parte din acestea pe parcursul fluxului de fabricaţie al nutreţurilor combinate, cu scopul de a fluxului de fabricaţie al nutreţurilor combinate, cu scopul de a echilibra compoziţia chimică, profilaxia şi combaterea unor boli, echilibra compoziţia chimică, profilaxia şi combaterea unor boli, corectarea gustului şi al mirosului, stimularea ritmului de creştere a corectarea gustului şi al mirosului, stimularea ritmului de creştere a producţiei şi alteleproducţiei şi altele..

AmestecareAmestecare, procedeu tehnologic care constă din combinarea a două , procedeu tehnologic care constă din combinarea a două sau mai multe ingrediente furajere.sau mai multe ingrediente furajere.

Malaxare (omogenizare)Malaxare (omogenizare) –proces tehnologic de combinare prin agitare –proces tehnologic de combinare prin agitare a două sau mai multe ingrediente până la un grad specific de a două sau mai multe ingrediente până la un grad specific de dispersie.dispersie.

  

Alimentaţia Alimentaţia studiază nutreţurile pe care le consumă animalele, studiază nutreţurile pe care le consumă animalele, stabileşte valoarea lor nutritivă, le combină în anumite proporţii, stabileşte valoarea lor nutritivă, le combină în anumite proporţii, alcătuieşte raţii pentru a acoperi necesarul de întreţinere şi cel alcătuieşte raţii pentru a acoperi necesarul de întreţinere şi cel productiv al animalelor;productiv al animalelor;

Alimentaţia raţională Alimentaţia raţională este administrarea la animale a unor este administrarea la animale a unor combinaţii de nutreţuri astfel alcătuite încât să asigure combinaţii de nutreţuri astfel alcătuite încât să asigure producţiile scontate şi randamentul optimal.producţiile scontate şi randamentul optimal.

Raţia Raţia reprezintă amestecul de nutreţuri ce urmează a fi consumat reprezintă amestecul de nutreţuri ce urmează a fi consumat de un animal în 24 ore, care să corespundă normei de întreţinere de un animal în 24 ore, care să corespundă normei de întreţinere şi de elaborare a producţiei pe aceeaşi unitate de timp;şi de elaborare a producţiei pe aceeaşi unitate de timp;

Supliment,Supliment, sortiment furajer folosit pe lângă raţia de bază cu sortiment furajer folosit pe lângă raţia de bază cu scopul de a ameliora echilibrul şi performanţă acestuia.scopul de a ameliora echilibrul şi performanţă acestuia.

ApetitApetit sau pofta de mâncare ca stare fiziologică, prin exprimarea sau pofta de mâncare ca stare fiziologică, prin exprimarea plăcerii şi satisfacţiei depind sub efectul stimulilor gustativi sau ai plăcerii şi satisfacţiei depind sub efectul stimulilor gustativi sau ai foamei de a consuma diferite nutreţuri de către animale.foamei de a consuma diferite nutreţuri de către animale.

SaţietateSaţietate, sau senzaţia de sătul ca stare fiziologică opusă foamei , sau senzaţia de sătul ca stare fiziologică opusă foamei şi apetitului, care se instalează după ingerarea unei anumite şi apetitului, care se instalează după ingerarea unei anumite cantităţi de hrană, manifestată prin indiferenţă sau dezgust faţă cantităţi de hrană, manifestată prin indiferenţă sau dezgust faţă de restul sortimentelor de nutreţ.de restul sortimentelor de nutreţ.

PalatabilitatePalatabilitate, totalitatea factorilor care acţionează asupra , totalitatea factorilor care acţionează asupra sortimentelor furajere în vederea stimulării gradului de acceptare sortimentelor furajere în vederea stimulării gradului de acceptare şi atracţie pentru animale (proaspăt, gustos, miros plăcut, culoare şi atracţie pentru animale (proaspăt, gustos, miros plăcut, culoare specifică, agreabil, moale, etc.).specifică, agreabil, moale, etc.).

Programul de hrănire (regimul alimentar) Programul de hrănire (regimul alimentar) cuprinde întreg cuprinde întreg sortimentul de nutreţuri pentru un animal sau grup de animale, sortimentul de nutreţuri pentru un animal sau grup de animale, orele la care se distribuie, cantitatea pentru fiecare tain şi orele la care se distribuie, cantitatea pentru fiecare tain şi ordinea de administrare a diferitelor nutreţuri.ordinea de administrare a diferitelor nutreţuri.

  COMPOZIŢIA, DIGESTIBILITATEACOMPOZIŢIA, DIGESTIBILITATEA

ŞI VALOAREA NUTRITIVĂŞI VALOAREA NUTRITIVĂA NUTREŢURILORA NUTREŢURILOR

  Cap. 1. Cap. 1. COMPOZIŢIA CHIMICĂ A NUTREŢURILORCOMPOZIŢIA CHIMICĂ A NUTREŢURILOR

  

C o m p o n e n t e l e c h i m i c e a l e m a t e r i e i v i iC o m p o n e n t e l e c h i m i c e a l e m a t e r i e i v i i

Din punct de vedere al concentraţiei şi rolului lor în organismele vii Din punct de vedere al concentraţiei şi rolului lor în organismele vii elemente elemente materiei vii materiei vii se împart în trei grupe:se împart în trei grupe:

a.) a.) principaleprincipale, 4 elemente (C, O, H, N) , 4 elemente (C, O, H, N) care reprezintă cca care reprezintă cca 96,1%96,1% din din total substanţă vie.total substanţă vie.

b.) b.) macroelementemacroelemente, în număr de 7 (Ca, P, S, K, Na, Cl, Mg) , în număr de 7 (Ca, P, S, K, Na, Cl, Mg) reprezentând reprezentând 3,75% 3,75% din greutatea totală.din greutatea totală.

c.) c.) oligoelemente (microelemente)oligoelemente (microelemente) în număr de peste 20 (Fe, Cu, Zn, în număr de peste 20 (Fe, Cu, Zn, Co, I, Mn, Mo, Se şi altele)Co, I, Mn, Mo, Se şi altele) ce reprezintă abia ce reprezintă abia 0,15% 0,15%

Compoziţia sumară medie a substanţei uscate din plante şi animale Compoziţia sumară medie a substanţei uscate din plante şi animale nu este aceeaşinu este aceeaşi: p: planta conţine mai mult oxigen, animalul conţine mai lanta conţine mai mult oxigen, animalul conţine mai

mult azot, carbon şi hidrogen (Tabelul 1).mult azot, carbon şi hidrogen (Tabelul 1).

Compoziţia chimică a plantei şi corpului animalelor Compoziţia chimică a plantei şi corpului animalelor

SpecificareC O H N

Substanţe minerale

1. Planta2. Animal

4563

42,013,8

6,59,4

1,55,0

5,08,8

Diferenţă 2-1 +18 -28,2 +2,9 +3,5 +3,8

Elementele chimice Elementele chimice din cele două mari regnuri, vegetal şi animal, sunt asociate în din cele două mari regnuri, vegetal şi animal, sunt asociate în combinaţii multiple care pot fi:combinaţii multiple care pot fi:  

MineraleMinerale: - apă: - apă - substanţe minerale - substanţe minerale

  

OrganiceOrganice: - glucide: - glucide - - lipidelipide - - protideprotide - - vitaminevitamine

Vitaminele se diferenţiază de glucide, lipide şi protide numai prin Vitaminele se diferenţiază de glucide, lipide şi protide numai prin rolul lor fiziologic deosebit.rolul lor fiziologic deosebit.

A n a l i z a c h i m i c ă a n u t r e ţ u r i l o rA n a l i z a c h i m i c ă a n u t r e ţ u r i l o r

Compoziţia chimică a nutreţurilor se face şi azi după schema Compoziţia chimică a nutreţurilor se face şi azi după schema propusă încă din 1860 de cercetători germani de la Staţiunea propusă încă din 1860 de cercetători germani de la Staţiunea agronomică din Weende (Figura 1.1).agronomică din Weende (Figura 1.1).

În prezent schema Weende este completată de numeroase alte În prezent schema Weende este completată de numeroase alte analize de fineţe în special pentru depistarea unor substanţe analize de fineţe în special pentru depistarea unor substanţe toxice cum sunt:toxice cum sunt:  a. a. Toxice naturaleToxice naturale- - alcaloizi (în leguminoase, cartofi etc.)alcaloizi (în leguminoase, cartofi etc.)- - gosipol (în şrotul de bumbac)gosipol (în şrotul de bumbac)- - acid cianhidric (în sorg masă verde etc.).acid cianhidric (în sorg masă verde etc.).

b. b. Toxice de contaminareToxice de contaminare - - mucegaiuri şi toxinele lor (mucegaiuri şi toxinele lor (Aspergillus flavusAspergillus flavus) şi aflatoxinele la ) şi aflatoxinele la toate nutreţurile, dar mai ales la şroturi şi cereale).toate nutreţurile, dar mai ales la şroturi şi cereale).- r- reziduuri de pesticideeziduuri de pesticide

c. c. Controlul alterării:Controlul alterării:- - prezenţa amoniacului în făinurile animaleprezenţa amoniacului în făinurile animale- - controlul oxidărilor în produse bogate în grăsimicontrolul oxidărilor în produse bogate în grăsimi- - prezenţa unor insecte dăunătoareprezenţa unor insecte dăunătoare- - prezenţa unor impurităţi diferiteprezenţa unor impurităţi diferite- - controlul unor eventuale fraude etc.controlul unor eventuale fraude etc.

Analiza chimică a nutreţurilor se face cu ajutorul unor metode de Analiza chimică a nutreţurilor se face cu ajutorul unor metode de laborator mai mult sau mai puţin standardizate la nivel internaţional, care laborator mai mult sau mai puţin standardizate la nivel internaţional, care se perfecţionează continuu, concomitent cu progresul ştiinţific şi tehnic.se perfecţionează continuu, concomitent cu progresul ştiinţific şi tehnic.

APAAPA  În general apa se găseşte în nutreţuri în proporţie foarte În general apa se găseşte în nutreţuri în proporţie foarte diferită diferită (8-96%) în funcţie de:(8-96%) în funcţie de:

- - natura nutreţului natura nutreţului (verzi, fânuri, concentrate, tuberculi, (verzi, fânuri, concentrate, tuberculi, borhoturi etc.) borhoturi etc.)

- - specia planteispecia plantei

- - stadiul de vegetaţie şi vârsta planteistadiul de vegetaţie şi vârsta plantei

- - organele plantei organele plantei (frunze, tulpini, rădăcini etc.)(frunze, tulpini, rădăcini etc.)

- - climat, sol etc.climat, sol etc.

În nutreţuri apa poate fi prezentă sub următoarele forme:În nutreţuri apa poate fi prezentă sub următoarele forme:

- - apa legată chimic apa legată chimic sau de constituţiesau de constituţie - - apa de vegetaţieapa de vegetaţie, care se găseşte în sucul celular în proporţie de , care se găseşte în sucul celular în proporţie de 80-85% în plantele verzi şi peste 90% în rădăcini, tuberculi, rizomi, 80-85% în plantele verzi şi peste 90% în rădăcini, tuberculi, rizomi, bulbi etc.bulbi etc.- - apa de higroscopicitate apa de higroscopicitate sau de îmbibiţie pe care plantele o absorb sau de îmbibiţie pe care plantele o absorb din mediul înconjurătordin mediul înconjurător- - apa de preparaţieapa de preparaţie, care rezultă în procesele tehnologice sau de , care rezultă în procesele tehnologice sau de prelucrare a nutreţurilor.prelucrare a nutreţurilor.

În medie plantele verzi conţin 70-80% apă, tuberculii şi rădăcinile În medie plantele verzi conţin 70-80% apă, tuberculii şi rădăcinile 75-90%, grăunţele furajere 12-15%, fânurile 14-17%, reziduurile 75-90%, grăunţele furajere 12-15%, fânurile 14-17%, reziduurile din industria alimentară, 90-95% sub formă umedă şi 10-12% apă din industria alimentară, 90-95% sub formă umedă şi 10-12% apă sub formă uscată.sub formă uscată.

În organismul animal În organismul animal apa are un rol fundamental, apa are un rol fundamental, reprezentând reprezentând 60-75% din greutatea corpului60-75% din greutatea corpului, unde se găseşte sub , unde se găseşte sub formă de formă de apă intracelulară (cca 2/3 din apa totală)apă intracelulară (cca 2/3 din apa totală), , apa apa extracelulară – plasma sanguină şi limfa (cca 1/5 din apa totală) extracelulară – plasma sanguină şi limfa (cca 1/5 din apa totală) şi şi apa din lichidele interstiţiale (cca 1/5 din apa totală)apa din lichidele interstiţiale (cca 1/5 din apa totală)..

Determinarea umidităţii, respectiv a conţinutului de substanţă Determinarea umidităţii, respectiv a conţinutului de substanţă uscată a unui nutreţ se realizează în etuve termoreglabile la 105uscată a unui nutreţ se realizează în etuve termoreglabile la 10500C, pe C, pe diferite durate de timp, până se obţine o masă constantă.diferite durate de timp, până se obţine o masă constantă.

SUBSTANŢELE MINERALE (CENUŞA)SUBSTANŢELE MINERALE (CENUŞA)  Elementele minerale sunt prezente în proporţii variabile sub Elementele minerale sunt prezente în proporţii variabile sub formă de combinaţii organice şi anorganice în toate ţesuturile formă de combinaţii organice şi anorganice în toate ţesuturile animale şi vegetale.animale şi vegetale.În medie, ponderea acestora din substanţa uscată este de În medie, ponderea acestora din substanţa uscată este de 3-5% în 3-5% în corpul animal corpul animal şi şi 1,5-12% în corpul vegetal1,5-12% în corpul vegetal, cu mari diferenţieri , cu mari diferenţieri între organe şi ţesuturi.între organe şi ţesuturi.

Astfel în corpul animal substanţele minerale participă în proporţie Astfel în corpul animal substanţele minerale participă în proporţie de 45-70% în ţesutul osos; 4-5% în ţesutul muscular; 4-5% în de 45-70% în ţesutul osos; 4-5% în ţesutul muscular; 4-5% în sânge şi 0,5% din substanţa uscată în ţesutul adipos, care variază sânge şi 0,5% din substanţa uscată în ţesutul adipos, care variază după specie, vârsta animalului şi faza de îngrăşare.după specie, vârsta animalului şi faza de îngrăşare.

În corpul vegetal elementele minerale sunt concentrate în frunze, În corpul vegetal elementele minerale sunt concentrate în frunze, urmate de tulpini, rădăcini şi fructe, care la rândul lor variază în urmate de tulpini, rădăcini şi fructe, care la rândul lor variază în limite destul de largi în funcţie de specie, climat, bogăţia solului limite destul de largi în funcţie de specie, climat, bogăţia solului în săruri solubile, îngrăşăminte administrate, agrotehnica aplicată în săruri solubile, îngrăşăminte administrate, agrotehnica aplicată şi multe altele.şi multe altele.

Elementele minerale Elementele minerale cu combinaţiile lor organice şi anorganice au cu combinaţiile lor organice şi anorganice au în organismul animal urmatoarele roluri:în organismul animal urmatoarele roluri:

rol plastic (pasiv)rol plastic (pasiv), ca şi component al ţesuturilor de susţinere , ca şi component al ţesuturilor de susţinere

rol funcţional (activ)rol funcţional (activ), prin participarea lor la metabolismul , prin participarea lor la metabolismul glucidelor şi al lipidelor, menţinerea presiunii osmotice, reglarea glucidelor şi al lipidelor, menţinerea presiunii osmotice, reglarea echilibrului acido-bazic, asigurarea permeabilităţii celulare, echilibrului acido-bazic, asigurarea permeabilităţii celulare, menţinerea excitabilităţii neuromusculare menţinerea excitabilităţii neuromusculare

rol fiziologic rol fiziologic ca şi componente a unor enzime, hormoni, vitamine, ca şi componente a unor enzime, hormoni, vitamine, hemoglobină şi altele.hemoglobină şi altele.

Carenţa hranei în substanţe minerale duce la tulburări grave în Carenţa hranei în substanţe minerale duce la tulburări grave în organismul animal, cu manifestări specifice (osteodistrofii, organismul animal, cu manifestări specifice (osteodistrofii, anemie, tetanie, aberaţii ale gustului etc.) la fel ca şi excesul anemie, tetanie, aberaţii ale gustului etc.) la fel ca şi excesul acestora în alimentaţie duce la intoxicaţii şi îmbolnăviri diverse.acestora în alimentaţie duce la intoxicaţii şi îmbolnăviri diverse.

Determinarea substanţelor minerale se face în creuzete prin calcinare la Determinarea substanţelor minerale se face în creuzete prin calcinare la 55055000C în cuptorul electric, o durată de timp până se ajunge la un stadiu de C în cuptorul electric, o durată de timp până se ajunge la un stadiu de cenuşă cu masă constantă, după care se fac analizele chimice propriu-zise cenuşă cu masă constantă, după care se fac analizele chimice propriu-zise utilizându-se diferite metode de lucruutilizându-se diferite metode de lucru

C a l c i u l ş i f o s f o rulC a l c i u l ş i f o s f o rul

În organismul animalelor, calciul şi fosforul reprezintă cca În organismul animalelor, calciul şi fosforul reprezintă cca 65-70% 65-70% din totalul substanţelor mineraledin totalul substanţelor minerale şi cca. şi cca. 2% din greutatea 2% din greutatea corporalăcorporală..Cea mai mare parte din calciu se găseşte sub formă de fosfaţi şi Cea mai mare parte din calciu se găseşte sub formă de fosfaţi şi carbonaţi îndeosebi carbonaţi îndeosebi în ţesutul osos şi în compoziţia protidelorîn ţesutul osos şi în compoziţia protidelor..

Fosforul se găseşte sub formă de compuşi organici ce intră în Fosforul se găseşte sub formă de compuşi organici ce intră în compoziţia protidelor, lipidelor şi glucidelor, cât şi sub formă de compoziţia protidelor, lipidelor şi glucidelor, cât şi sub formă de compuşi anorganici împreună cu Ca, Na şi K (în sânge şi ţesuturi).compuşi anorganici împreună cu Ca, Na şi K (în sânge şi ţesuturi).

Absorbţia calciului Absorbţia calciului la majoritatea speciilor de animale este în la majoritatea speciilor de animale este în duoden şi jejun sub formă de Caduoden şi jejun sub formă de Ca++++. La fel fosforul se absoarbe în . La fel fosforul se absoarbe în duoden sub formă de ion fosfat. duoden sub formă de ion fosfat.

Raportul între calciu şi fosfor în raţie, trebuie să fie de 1/1 la 2/1 Raportul între calciu şi fosfor în raţie, trebuie să fie de 1/1 la 2/1 cu excepţia găinilor ouătoare la care acesta trebuie să fie de 2,25-cu excepţia găinilor ouătoare la care acesta trebuie să fie de 2,25-2,50/1.2,50/1.

Excreţia calciului Excreţia calciului şi fosforului din organism se face prin fecale, şi fosforului din organism se face prin fecale, urină şi producţii (ouă, lapte, făt). urină şi producţii (ouă, lapte, făt). Numai prin lapte se elimină cca 1,3 g Ca/litru.Numai prin lapte se elimină cca 1,3 g Ca/litru.

Carenţa Carenţa în cele două elemente (Ca, P) duce la anomalii în creşterea şi în cele două elemente (Ca, P) duce la anomalii în creşterea şi dezvoltarea oaselor şi dinţilor, oprirea în creştere a animalelor, dezvoltarea oaselor şi dinţilor, oprirea în creştere a animalelor, scăderea apetitului şi a eficienţei folosirii hranei, tulburări de scăderea apetitului şi a eficienţei folosirii hranei, tulburări de reproducere, scăderea producţiei de lapte, ouă etc.reproducere, scăderea producţiei de lapte, ouă etc.Excesul de calciu şi fosfor Excesul de calciu şi fosfor duce mai rar la tulburări pentru organismul duce mai rar la tulburări pentru organismul animal, fiind amintită osteoporoza la nivelul vertebrelor lombare, animal, fiind amintită osteoporoza la nivelul vertebrelor lombare, toracale şi epifizele oaselor lungi. toracale şi epifizele oaselor lungi.

Tulburarea metabolismului fosfo-calcic poate duce la: Tulburarea metabolismului fosfo-calcic poate duce la:

- rahitism- rahitism, pentru animalele tinere la nivelul oaselor scheletului datorită lipsei de , pentru animalele tinere la nivelul oaselor scheletului datorită lipsei de mineralizare a ţesutului osos şi a raportului defectuos între Ca şi P.mineralizare a ţesutului osos şi a raportului defectuos între Ca şi P.- osteomalacie- osteomalacie, la animalele adulte, mai ales la vacile de lapte, mai rar la oi, porci şi , la animalele adulte, mai ales la vacile de lapte, mai rar la oi, porci şi capre, numită şi rahitismul animalelor adulte, are aceleaşi cauze.capre, numită şi rahitismul animalelor adulte, are aceleaşi cauze.- osteofibroza- osteofibroza, numită şi boala sforăitului (la porci), boala de tărâţe (la cal) sau boala , numită şi boala sforăitului (la porci), boala de tărâţe (la cal) sau boala capului mare, apare mai ales la cai, porci şi capre, mai rar la păsări, datorită capului mare, apare mai ales la cai, porci şi capre, mai rar la păsări, datorită dereglării raportului Ca/P din organism îndeosebi creşterea cantităţii de fosfor şi a dereglării raportului Ca/P din organism îndeosebi creşterea cantităţii de fosfor şi a scăderii celui de calciu.scăderii celui de calciu.- febra vituleră (parezia de parturiţie) - febra vituleră (parezia de parturiţie) care apare la vacile de lapte imediat după care apare la vacile de lapte imediat după fătare, ca urmare a carenţei fosfocalcice.fătare, ca urmare a carenţei fosfocalcice.- litiaza renală- litiaza renală, apare la toate speciile, dar mai ales la ovinele supuse îngrăşării , apare la toate speciile, dar mai ales la ovinele supuse îngrăşării intensive, a excesului de calciu.intensive, a excesului de calciu.-- hipocalcemia oilorhipocalcemia oilor, cu manifestări depresive şi convulsive, care se confundă cu , cu manifestări depresive şi convulsive, care se confundă cu tetania de iarbă (hipomagneziemie).tetania de iarbă (hipomagneziemie).Înlăturarea acestor tulburări metabolice la animale se face prin echilibrarea hranei Înlăturarea acestor tulburări metabolice la animale se face prin echilibrarea hranei în Ca şi P. În general, la rumegătoare furajate cu cantităţi mari de nutreţuri vegetale, în Ca şi P. În general, la rumegătoare furajate cu cantităţi mari de nutreţuri vegetale, poate apărea o carenţă în fosfor, iar la monogastrice hrănite cu seminţe de cereale poate apărea o carenţă în fosfor, iar la monogastrice hrănite cu seminţe de cereale cel mai adesea apare necesarul suplimentar de calciu.cel mai adesea apare necesarul suplimentar de calciu.

C l o r, s o d i u ş i p o t a s i uC l o r, s o d i u ş i p o t a s i u

Proprietăţile sării pentru fecunditate şi secreţia de lapte au fost Proprietăţile sării pentru fecunditate şi secreţia de lapte au fost evidenţiate începând cu grecii antici.evidenţiate începând cu grecii antici.

Clorul Clorul se întâlneşte în organism sub formă de cloruri de sodiu şi se întâlneşte în organism sub formă de cloruri de sodiu şi mai rar de potasiu, reprezentând 0,15% din greutatea totală a mai rar de potasiu, reprezentând 0,15% din greutatea totală a corpului, din care 88% se găseşte în lichidele extracelulare şi 12% corpului, din care 88% se găseşte în lichidele extracelulare şi 12% în celule.în celule.

SodiulSodiul reprezintă numai 0,2% din greutatea totală a corpului reprezintă numai 0,2% din greutatea totală a corpului animal şi este răspândit în tot organismul, mai ales în lichidele animal şi este răspândit în tot organismul, mai ales în lichidele extracelulare (98%) constituind 90% din totalul cationilor.extracelulare (98%) constituind 90% din totalul cationilor.

Potasiul Potasiul reprezintă 0,20-0,35 din greutatea corpului, fiind cel mai reprezintă 0,20-0,35 din greutatea corpului, fiind cel mai abundent ion intracelular (98%).abundent ion intracelular (98%).

Absorbţia Absorbţia se face la nivelul intestinului subţire sub formă de ioni se face la nivelul intestinului subţire sub formă de ioni de Clde Cl--, Na, Na++,, KK++ având un având un rol esenţial în menţinerea presiunii rol esenţial în menţinerea presiunii osmotice intra şi extracelulare şi a echilibrului acido-bazicosmotice intra şi extracelulare şi a echilibrului acido-bazic. . Sarea de bucătărie în raţie dă gust mai plăcut furajelor şi ridică apetitul animalelor Sarea de bucătărie în raţie dă gust mai plăcut furajelor şi ridică apetitul animalelor pentru hrană.pentru hrană.

ExcreţiaExcreţia elementelor Cl, Na şi K se face prin toate glandele care elementelor Cl, Na şi K se face prin toate glandele care secretă lichid (urină, transpiraţie, lapte) şi prin fecale.secretă lichid (urină, transpiraţie, lapte) şi prin fecale.

Carenţa de Cl, Na şi K Carenţa de Cl, Na şi K are repercusiuni grave asupra sănătăţii şi are repercusiuni grave asupra sănătăţii şi producţiei animalelor prin scăderea apetitului, slăbire, micşorarea producţiei animalelor prin scăderea apetitului, slăbire, micşorarea producţiei de lapte sau ouă, infecunditate, diminuarea tonusului producţiei de lapte sau ouă, infecunditate, diminuarea tonusului muscular, tulburarea ciclului estral la femele, oligospermie la muscular, tulburarea ciclului estral la femele, oligospermie la masculi. Animalele sunt apatice şi au părul zbârlit. Lipsa lor de masculi. Animalele sunt apatice şi au părul zbârlit. Lipsa lor de lungă durată duce la dereglări şi mai grave până la moarte.lungă durată duce la dereglări şi mai grave până la moarte.

Excesul de Cl şi Na Excesul de Cl şi Na este toxic, mai ales pentru porci şi păsări, este toxic, mai ales pentru porci şi păsări, când se depăşeşte 4 g NaCl pe 1 kg greutate vie la porci sau 4% când se depăşeşte 4 g NaCl pe 1 kg greutate vie la porci sau 4% din raţia păsărilor adulte şi 2% la pui.din raţia păsărilor adulte şi 2% la pui.

Necesarul animalelor în Cl, Na şi K Necesarul animalelor în Cl, Na şi K se asigură printr-o furajare se asigură printr-o furajare adecvată cu nutreţuri vegetale, care de regulă sunt bogate în K, adecvată cu nutreţuri vegetale, care de regulă sunt bogate în K, care aproape obligatoriu se completează cu sare de bucătărie care aproape obligatoriu se completează cu sare de bucătărie (NaCl) în conformitate cu raţiile furajere.(NaCl) în conformitate cu raţiile furajere.

M a g n e z i u lM a g n e z i u l

Acest element întovărăşeşte calciul în toate celulele Acest element întovărăşeşte calciul în toate celulele organismului şi se găseşte atât în regnul vegetal cât şi în cel organismului şi se găseşte atât în regnul vegetal cât şi în cel animal. La mamifere reprezintă animal. La mamifere reprezintă 0,05% din greutatea corpului0,05% din greutatea corpului, , din care 62% se găseşte în oase, 37% în celelalte organe şi din care 62% se găseşte în oase, 37% în celelalte organe şi numai 1% în lichidul intracelular.numai 1% în lichidul intracelular.

AbsorbţiaAbsorbţia magneziului este la nivelul de 10-15% din cantitatea magneziului este la nivelul de 10-15% din cantitatea ingerată o dată cu furajele şi ingerată o dată cu furajele şi are loc în intestinul subţireare loc în intestinul subţire..

ExcreţiaExcreţia magneziului din organism se face magneziului din organism se face prin fecale prin fecale (sărurile (sărurile solubile), urină şi lapte.solubile), urină şi lapte.

CarenţaCarenţa în magneziu provoacă tetania de iarbă care apare mai în magneziu provoacă tetania de iarbă care apare mai ales la vacile de lapte care pasc pe păşuni fertilizate cu doze ales la vacile de lapte care pasc pe păşuni fertilizate cu doze mari de azot. mari de azot. Proteinele din iarbă fermentează şi produc mult Proteinele din iarbă fermentează şi produc mult amoniac ruminal şi intestinal care blochează magneziul în compuşi amoniac ruminal şi intestinal care blochează magneziul în compuşi complecşi insolubili care nu se absorb, apărând în consecinţă complecşi insolubili care nu se absorb, apărând în consecinţă hipomagneziemia şi hipocalcemia, adică lipsa de Mg şi Ca.hipomagneziemia şi hipocalcemia, adică lipsa de Mg şi Ca.Se mai cunosc tetania de lactaţie la viţeii care sunt hrăniţi mult Se mai cunosc tetania de lactaţie la viţeii care sunt hrăniţi mult timp cu lapte, tetania de transport la animalele supuse timp cu lapte, tetania de transport la animalele supuse transportului îndelungat pe calea ferată sau în autocamioane, transportului îndelungat pe calea ferată sau în autocamioane, hrănite cu nutreţ verde şi lipsă de apă şi în final tetania de staul, hrănite cu nutreţ verde şi lipsă de apă şi în final tetania de staul, la tineretul taurin supus îngrăşării, hrănit la discreţie cu nutreţuri la tineretul taurin supus îngrăşării, hrănit la discreţie cu nutreţuri concentrate.concentrate.

ExcesulExcesul de magneziu perturbă metabolismul calciului, de magneziu perturbă metabolismul calciului, producând scăderea excitabilităţii neuromusculare, producând scăderea excitabilităţii neuromusculare, pierderea reflexelor etc.pierderea reflexelor etc.

NecesarulNecesarul de magneziu este asigurat în general din de magneziu este asigurat în general din nutreţurile vegetale. nutreţurile vegetale. În creşterea intensivă se pot În creşterea intensivă se pot introduce în raţie suplimente minerale de MgO sub formă introduce în raţie suplimente minerale de MgO sub formă de pulbere.de pulbere.

S u l f u lS u l f u l

Se găseşte în corpul animalelor sub forme variate Se găseşte în corpul animalelor sub forme variate îndeosebi de îndeosebi de sulfaţi anorganicisulfaţi anorganici (alcalini şi de magneziu) şi (alcalini şi de magneziu) şi ca ca esteri esteri sau sau formă proteică din aminoacizi ca cisteinăformă proteică din aminoacizi ca cisteină, , cistinăcistină, , metioninămetionină, , taurinătaurină, , peptidepeptide şi şi majoritatea majoritatea proteinelorproteinelor. .

Îndeplineşte în organism şi un rol plastic intrând în Îndeplineşte în organism şi un rol plastic intrând în compoziţia proteinelor de tip colagen şi cheratină, compoziţia proteinelor de tip colagen şi cheratină, influenţând cantitativ şi calitativ influenţând cantitativ şi calitativ producţia de lână şi părproducţia de lână şi păr..

M i c r o e l e m e n t e l eM i c r o e l e m e n t e l e

În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc în organism, În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc în organism, după NICHITA (1984), microelementele se împart în:după NICHITA (1984), microelementele se împart în:

microelemente esenţialemicroelemente esenţiale, considerate indispensabile pentru , considerate indispensabile pentru organism (Fe, organism (Fe, Cu, Co, I, Mn, Zn). Cu, Co, I, Mn, Zn).

microelemente semiesenţialemicroelemente semiesenţiale (Se, Mo, F, Br, B, Si) care pot lipsi. (Se, Mo, F, Br, B, Si) care pot lipsi.

microelemente cu rol insuficient cunoscutmicroelemente cu rol insuficient cunoscut (Rb, As, Ce, Al). (Rb, As, Ce, Al).

microelemente toxice microelemente toxice (Pb, Hg, Sb) care au cel mai scăzut nivel de (Pb, Hg, Sb) care au cel mai scăzut nivel de toleranţă în organism. toleranţă în organism.

Orice Orice microelement microelement supradozat poate deveni supradozat poate deveni toxic. toxic.

FierulFierul are un rol esenţial în procesele metabolice în lipsa lui are un rol esenţial în procesele metabolice în lipsa lui apărând anemiile. Este bine cunoscută anemia feriprivă la purceii apărând anemiile. Este bine cunoscută anemia feriprivă la purceii sugari în primele 3-4 săptămâni de viaţă sau la viţeii hrăniţi sugari în primele 3-4 săptămâni de viaţă sau la viţeii hrăniţi exclusiv cu lapte şi după 8-10 săptămâni de la naştere. exclusiv cu lapte şi după 8-10 săptămâni de la naştere. Administrat în cantităţi mari, necontrolat, produce carenţă în Administrat în cantităţi mari, necontrolat, produce carenţă în fosfor şi cupru prin formarea unor fosfaţi de fier insolubili.fosfor şi cupru prin formarea unor fosfaţi de fier insolubili.

Cuprul Cuprul joacă un rol esenţial în hematopoeză (producerea joacă un rol esenţial în hematopoeză (producerea globulelor roşii) iar insuficienţa lui în raţie produce anemii şi globulelor roşii) iar insuficienţa lui în raţie produce anemii şi diaree la animale. Excesul în cupru blochează molibdenul şi în diaree la animale. Excesul în cupru blochează molibdenul şi în general sulfaţii cu care este în relaţii antagonice, provocând la general sulfaţii cu care este în relaţii antagonice, provocând la animale anemie hemolitică, icter, necroza ficatului şi altele. animale anemie hemolitică, icter, necroza ficatului şi altele. Mai Mai sensibile la intoxicaţia cu cupru sunt ovinele şi mai rezistente sensibile la intoxicaţia cu cupru sunt ovinele şi mai rezistente sunt bovinele.sunt bovinele.

CobaltulCobaltul produce tulburări la animalele care pasc iarbă cu un produce tulburări la animalele care pasc iarbă cu un conţinut scăzut în acest element. De altfel, Co intră în structura conţinut scăzut în acest element. De altfel, Co intră în structura vitaminei B12. În exces provoacă scăderea apetitului, stagnarea vitaminei B12. În exces provoacă scăderea apetitului, stagnarea creşterii, leziuni osoase şi sterilitate.creşterii, leziuni osoase şi sterilitate.

IodulIodul provoacă binecunoscuta guşă endemică la oameni şi provoacă binecunoscuta guşă endemică la oameni şi animale, acolo unde solul şi plantele sunt carenţate în acest animale, acolo unde solul şi plantele sunt carenţate în acest element important.element important.

Manganul Manganul a fost pus în evidenţă în ţesuturile vegetale şi animale a fost pus în evidenţă în ţesuturile vegetale şi animale cu cca 60 ani în urmă. Carenţa în acest element provoacă la cu cca 60 ani în urmă. Carenţa în acest element provoacă la rumegătoare anomalii osoase şi la păsări osteodistrofie mai ales rumegătoare anomalii osoase şi la păsări osteodistrofie mai ales la puii crescuţi în baterii care primesc mult calciu şi fosfor în la puii crescuţi în baterii care primesc mult calciu şi fosfor în hrană. Excesul în mangan poate să producă tetania de lactaţie la hrană. Excesul în mangan poate să producă tetania de lactaţie la vaci şi anemia infecţioasă la cai, existând pericolul vaci şi anemia infecţioasă la cai, existând pericolul antagonismului Mn-Mg, Mn-Fe, Mn-Cr, cu blocarea acestor antagonismului Mn-Mg, Mn-Fe, Mn-Cr, cu blocarea acestor elemente.elemente.

Zincul Zincul este de asemenea răspândit în tot organismul animal dar este de asemenea răspândit în tot organismul animal dar mai ales în schelet, organele sexuale (spermă de vier şi berbec), mai ales în schelet, organele sexuale (spermă de vier şi berbec), piele, ficat etc. Carenţa în Zn la bovine produce tulburări ale pielii piele, ficat etc. Carenţa în Zn la bovine produce tulburări ale pielii care devine aspră şi se descuamează, nasul şi gura sângerează; la care devine aspră şi se descuamează, nasul şi gura sângerează; la ovine reduce apetitul şi perverteşte gustul, mănâncă lână, pielea ovine reduce apetitul şi perverteşte gustul, mănâncă lână, pielea devine roşie şi se încreţeşte; la porcine produce parakeratoză – devine roşie şi se încreţeşte; la porcine produce parakeratoză – plăci roşietice la suprafaţa pielii şi în jurul perineului, la plăci roşietice la suprafaţa pielii şi în jurul perineului, la extremităţile membrelor, coadă, abdomen; la păsări produce o extremităţile membrelor, coadă, abdomen; la păsări produce o slabă dezvoltare a penelor şi zbârlirea lor, dermatite şi multe slabă dezvoltare a penelor şi zbârlirea lor, dermatite şi multe altele. În exces Zn provoacă o carenţă în Cu şi Fe cu dezechilibre altele. În exces Zn provoacă o carenţă în Cu şi Fe cu dezechilibre grave.grave.

MolibdenulMolibdenul este un microelement semiesenţial cu rol deosebit în este un microelement semiesenţial cu rol deosebit în metabolismul azotat al plantelor şi degradarea purinelor la metabolismul azotat al plantelor şi degradarea purinelor la excreţia animalelor. Carenţa în Mo duce la litiază renală şi oprirea excreţia animalelor. Carenţa în Mo duce la litiază renală şi oprirea în creştere a animalelor iar excesul provoacă diaree rebelă, în creştere a animalelor iar excesul provoacă diaree rebelă, anemie, decolorarea pielii, sterilitate, foarte sensibile fiind anemie, decolorarea pielii, sterilitate, foarte sensibile fiind bovinele, ovinele şi păsările.bovinele, ovinele şi păsările.

SeleniulSeleniul dacă lipseşte din raţie produce distrofie musculară (boala dacă lipseşte din raţie produce distrofie musculară (boala muşchilor albi), diateza exudativă a puilor şi necroza ficatului la muşchilor albi), diateza exudativă a puilor şi necroza ficatului la porc iar în exces produce selenoze (clătinare, împleticire oarbă, porc iar în exces produce selenoze (clătinare, împleticire oarbă, boala alcalină, etc.).boala alcalină, etc.).

CromulCromul participă în metabolismul proteinelor, colesterolului, participă în metabolismul proteinelor, colesterolului, glucidelor. Deficitul de crom în organism reduce sensibilitatea glucidelor. Deficitul de crom în organism reduce sensibilitatea ţesuturilor la insulina, înrăutăţeşte asimilarea glucozei în ţesuturi ţesuturilor la insulina, înrăutăţeşte asimilarea glucozei în ţesuturi şi sporeşte conţinutul glucozei din sânge. şi sporeşte conţinutul glucozei din sânge. În crom sunt bogate mai ales leguminoasele.În crom sunt bogate mai ales leguminoasele.

SUBSTANŢELE ORGANICESUBSTANŢELE ORGANICE

Substanţele organice din nutreţuri sunt cele care se Substanţele organice din nutreţuri sunt cele care se distrug prin ardere în procesul calcinării la 550distrug prin ardere în procesul calcinării la 55000C, fiind C, fiind constituite din trei mari grupe: constituite din trei mari grupe:

glucide glucide lipide lipide protideprotide

Primele două grupe (glucidele şi lipidele) sunt compuse în Primele două grupe (glucidele şi lipidele) sunt compuse în principal din C, H şi O, fiind numite şi principal din C, H şi O, fiind numite şi substanţe organice substanţe organice ternareternare. .

Protidele au compoziţia ternarelor la care se adaugă şi Protidele au compoziţia ternarelor la care se adaugă şi azotul - N, numindu-se azotul - N, numindu-se substanţe organice cuaternaresubstanţe organice cuaternare..

G l u c i d e l eG l u c i d e l e

După noua clasificare glucidele se împart în două mari clase de După noua clasificare glucidele se împart în două mari clase de compuşi şi anume: compuşi şi anume: oze şi ozideoze şi ozide, în funcţie de complexitatea lor., în funcţie de complexitatea lor.

a) Ozelea) Ozele sunt zaharuri simple care nu se mai scindează prin sunt zaharuri simple care nu se mai scindează prin hidroliză. După numărul de atomi de carbon se împart în: trioze, hidroliză. După numărul de atomi de carbon se împart în: trioze, tetroze, pentoze, hexoze. Ultimele două sunt cele mai răspândite tetroze, pentoze, hexoze. Ultimele două sunt cele mai răspândite în natură.în natură.

Dintre hexoze, Dintre hexoze, glucozaglucoza se găseşte în stare liberă sau combinată în se găseşte în stare liberă sau combinată în organismele vegetale şi în lichidele organismului animal (sânge, organismele vegetale şi în lichidele organismului animal (sânge, limfă).limfă).

FructozaFructoza, altă hexoză importantă se găseşte în stare liberă în , altă hexoză importantă se găseşte în stare liberă în frunzele verzi, fructe, miere.frunzele verzi, fructe, miere.

OzeleOzele sau monoglucidele sunt în general solubile şi foarte uşor sau monoglucidele sunt în general solubile şi foarte uşor digerabile, au gust dulce şi au digerabile, au gust dulce şi au rol energeticrol energetic pentru organismul pentru organismul animal.animal.

OzideleOzidele sunt glucide complexe (polizaharide), care se împart în sunt glucide complexe (polizaharide), care se împart în holosideholoside şi şi heterosideheteroside..

HolosideleHolosidele se divid în funcţie de numărul şi natura ozelor se divid în funcţie de numărul şi natura ozelor componente începând cu diholoside (componente începând cu diholoside (zaharozăzaharoză, , lactozălactoză, , maltozămaltoză) ) până la poliholoside din care cele mai importante sunt hexozanii până la poliholoside din care cele mai importante sunt hexozanii ((amidonamidon, , inulinăinulină, , celuloza purăceluloza pură, , glicogenglicogen etc.). etc.).

Răspândirea în organismele vii:Răspândirea în organismele vii:

- - zaharozazaharoza în sfeclă şi trestia de zahăr şi majoritatea vegetalelor în sfeclă şi trestia de zahăr şi majoritatea vegetalelor- - lactozalactoza din laptele tuturor mamiferelor din laptele tuturor mamiferelor- - maltozamaltoza din vegetale după hidroliza poliholosidelor din vegetale după hidroliza poliholosidelor- - amidonulamidonul în toate nutreţurile vegetale, în grăunţe până la 70%, în toate nutreţurile vegetale, în grăunţe până la 70%,

tuberculi, rădăcini 30%, fiind principala rezervă tuberculi, rădăcini 30%, fiind principala rezervă de glucide de glucide pentru om şi animalepentru om şi animale- - inulinainulina este o glucidă de rezervă din topinambur este o glucidă de rezervă din topinambur- - celulozaceluloza pură este substanţa de susţinere a membranelor pură este substanţa de susţinere a membranelor celulare celulare vegetale, care prin hidroliză se vegetale, care prin hidroliză se eliberează diferite glucide.eliberează diferite glucide.- - glicogenulglicogenul - - denumit şi “amidon animal” este un polimer al denumit şi “amidon animal” este un polimer al glucozei şi glucozei şi formează rezerve de glucide din formează rezerve de glucide din organismul animal.organismul animal.

HeterosideleHeterosidele numite în trecut glucozide numite în trecut glucozide - - prin hidroliză dau prin hidroliză dau naştere la una sau mai multe glucide (oze sau holoside) sau unul naştere la una sau mai multe glucide (oze sau holoside) sau unul sau mai mulţi compuşi neglucidici (fenol, alcool, nitril, acid etc.).sau mai mulţi compuşi neglucidici (fenol, alcool, nitril, acid etc.).

6CO6CO2 2 + 6H+ 6H22O + energia luminoasă = CO + energia luminoasă = C66HH1212OO66 (glucoza) + 6O (glucoza) + 6O22

- - Substanţe energetice, prin oxidare dau COSubstanţe energetice, prin oxidare dau CO22, H, H22O şi căldură, 1 g glucide O şi căldură, 1 g glucide = 4,1 kcal (1 calorie = energia necesară pentru creşterea cu 1 grad a = 4,1 kcal (1 calorie = energia necesară pentru creşterea cu 1 grad a temperaturii apei de la 13,5 până la 14,5temperaturii apei de la 13,5 până la 14,500C). Serveşte la menţinerea C). Serveşte la menţinerea temperaturii corporaletemperaturii corporale,, la funcţionarea diferitelor organe, permite la funcţionarea diferitelor organe, permite celulelor să se multiplice, să crească etc., furnizează energia celulelor să se multiplice, să crească etc., furnizează energia indispensabilă travaliului muscular.indispensabilă travaliului muscular.- Glucidele intervin în formarea şi metabolismul grăsimilor, în elaborarea - Glucidele intervin în formarea şi metabolismul grăsimilor, în elaborarea lactozei din lapte.lactozei din lapte.- Glucidele au un rol în detoxifiere prin combinarea cu substanţe toxice, - Glucidele au un rol în detoxifiere prin combinarea cu substanţe toxice, producerea celor netoxice şi eliminarea lor.producerea celor netoxice şi eliminarea lor.- Celuloza are un rol de lest pentru umplerea tubului digestiv la - Celuloza are un rol de lest pentru umplerea tubului digestiv la rumegătoare şi formarea acizilor graşi volatili (AGV) cu rol primordial în rumegătoare şi formarea acizilor graşi volatili (AGV) cu rol primordial în digestie. digestie.

Cantitatea de glucide este asigurată în nutriţia animalelor din furaje verzi, Cantitatea de glucide este asigurată în nutriţia animalelor din furaje verzi, fânuri, rădăcinoase, silozuri, paie şi multe altele.fânuri, rădăcinoase, silozuri, paie şi multe altele.

Clasificarea glucidelorClasificarea glucidelor

L i p i d e l eL i p i d e l e

Uleiurile şi grăsimile sunt substanţe hidrocarbonate (ternare) cu Uleiurile şi grăsimile sunt substanţe hidrocarbonate (ternare) cu greutate moleculară ridicată, insolubile în apă, solubile în solvenţi greutate moleculară ridicată, insolubile în apă, solubile în solvenţi organici. organici.

Din punct de vedere chimic, sunt esteri ai acizilor graşi care pot fi Din punct de vedere chimic, sunt esteri ai acizilor graşi care pot fi saturaţi (AGS) - în fân, care produce un unt tare sau nesaturaţi saturaţi (AGS) - în fân, care produce un unt tare sau nesaturaţi (AGN), din iarba verde, care determină obţinerea unui unt de (AGN), din iarba verde, care determină obţinerea unui unt de consistenţă moale. Acizii graşi volatili (AGV) au număr mic de consistenţă moale. Acizii graşi volatili (AGV) au număr mic de atomi de carbon (2-4) şi joacă un rol deosebit în digestia atomi de carbon (2-4) şi joacă un rol deosebit în digestia rumegătoarelor. rumegătoarelor.

Prin hidroliză în organism lipidele eliberează acizi graşi, alcooli, Prin hidroliză în organism lipidele eliberează acizi graşi, alcooli, nutrienţi care sunt absorbiţi. Din punct de vedere al complexităţii nutrienţi care sunt absorbiţi. Din punct de vedere al complexităţii lor chimice, lipidele pot fi simple şi complexe. lor chimice, lipidele pot fi simple şi complexe.

Cele simple sunt alcătuite numai din acizi graşi şi alcooli iar cele Cele simple sunt alcătuite numai din acizi graşi şi alcooli iar cele complexe în afară de C, H şi O conţin şi alte componente ca acid complexe în afară de C, H şi O conţin şi alte componente ca acid fosforic, baze azotate (amine) sau oze.fosforic, baze azotate (amine) sau oze.

Clasificarea lipidelorClasificarea lipidelor

În plante lipidele se găsesc în cantităţi mici cu excepţia seminţelor de oleaginoase unde ajung până la 30-50%. Nutreţurile de origine animală conţin cantităţi mari de grăsimi, în unele făinuri 15% sau mai mult şi în lapte 2-15% după specie.

Rolul lipidelor în organism este în special energetic, 1 g lipide = 9,3-9,5 kcal, iar unii acizi graşi nesaturaţi rezultaţi prin hidroliză (acidul linoleic, linolenic şi arahidonic) se comportă ca vitamine, fiind indispensabile organismului animal.

Un regim alimentar cu 2-3% lipide, asigură necesarul animalelor

P r o t i d e l eP r o t i d e l e

Sunt denumite şi “Sunt denumite şi “substanţe azotatesubstanţe azotate” sau “” sau “proteină proteină brutăbrută”. ”.

Noţiunea de proteină brută este convenţională iar factorul Noţiunea de proteină brută este convenţională iar factorul de convertire a N este pentru:de convertire a N este pentru:

lapte----------------------------- 6,38lapte----------------------------- 6,38

făinuri animale ---------------- 6,60făinuri animale ---------------- 6,60

plante verzi, fructe etc.------- 6,25plante verzi, fructe etc.------- 6,25

Substanţele azotate (protidele) pot fi Substanţele azotate (protidele) pot fi proteiceproteice şi şi neproteiceneproteice

Substanţele azotate proteiceSubstanţele azotate proteice cuprind mai multe clase: cuprind mai multe clase: proteideproteide, , peptidepeptide şi şi aminoaciziaminoacizi..

ProteideleProteidele, denumite şi , denumite şi proteineproteine sunt combinaţiile azotate cele sunt combinaţiile azotate cele mai importante din nutreţuri. Moleculele lor sunt formate din mai importante din nutreţuri. Moleculele lor sunt formate din lanţuri polipeptidice cu mii de aminoacizi (AA)lanţuri polipeptidice cu mii de aminoacizi (AA) la care se ataşează la care se ataşează uneori şi grupe neproteice.uneori şi grupe neproteice.

HoloproteineleHoloproteinele sau “proteine adevărate” dau prin hidroliză sau “proteine adevărate” dau prin hidroliză aminoacizi. Se întâlnesc în vegetale (proteine şi gluteline) aminoacizi. Se întâlnesc în vegetale (proteine şi gluteline) animale (proteine, histone şi scleroproteine) sau în ambele animale (proteine, histone şi scleroproteine) sau în ambele regnuri (albumine şi globuline).regnuri (albumine şi globuline).

Heteroproteinele Heteroproteinele dau prin hidroliză în afară de AA şi alte dau prin hidroliză în afară de AA şi alte substanţe neazotate, cum ar fi fosfoproteinele (cazeina din lapte, substanţe neazotate, cum ar fi fosfoproteinele (cazeina din lapte, vitelina din ou) şi nucleoproteinele care păstrează informaţia vitelina din ou) şi nucleoproteinele care păstrează informaţia genetică a organismelor vii.genetică a organismelor vii.

PeptidelePeptidele sunt formate din doi până la 100 de aminoacizi şi se sunt formate din doi până la 100 de aminoacizi şi se împart în mono-, oligo- şi polipeptide.împart în mono-, oligo- şi polipeptide.

Clasificarea protidelorClasificarea protidelor

Aminoacizii Aminoacizii pot fi întâlniţi în stare liberă în vegetale şi animale pot fi întâlniţi în stare liberă în vegetale şi animale dar în mod dar în mod normal sunt legaţi în lanţurile moleculare normal sunt legaţi în lanţurile moleculare de proteine.de proteine.

Numărul de AA ce intră în componenţa Numărul de AA ce intră în componenţa proteinelor este destul proteinelor este destul de limitat, de la cea mai de limitat, de la cea mai simplă la cea mai complexă simplă la cea mai complexă ordinea fiind următoarea: ordinea fiind următoarea:

1. glicina (glicocolul)1. glicina (glicocolul) 10. acidul aspartic10. acidul aspartic2. alanina2. alanina 11. acidul glutamic11. acidul glutamic3. serina3. serina 12. 12.

argininaarginina4. treonina4. treonina 13. lizina13. lizina5. valina5. valina 14. 14.

fenilalaninafenilalanina6. leucina6. leucina 15. tirozina15. tirozina7. izoleucina7. izoleucina 16. prolina16. prolina8. cistina8. cistina 17. histidina17. histidina9. metionina9. metionina 18. triptofanul18. triptofanul

Toţi aceşti AA sunt necesari organismului animal pentru sinteza propriei proteine, dar unii nu pot fi sintetizaţi şi se numesc esenţiali sau indispensabili (treonina, valina, leucina, izoleucina, metionina, arginina, lizina, fenilalanina, histidina şi triptofanul) - în număr de 10 AA, iar restul sunt neesenţiali deoarece sunt sintetizaţi de animale mai ales de rumegătoare, chiar şi din substanţe azotate neproteice (SAN).

Principalii AA esenţiali cu efect limitativ sunt lizina, metionina şi triptofanul, dar orice AA în cantitate mică, limitează utilizarea celorlalţi.

Substanţele azotate neproteice (SAN)Substanţele azotate neproteice (SAN) sunt intermediari între sunt intermediari între substanţele minerale azotate (nitraţi) absorbite din sol de plante substanţele minerale azotate (nitraţi) absorbite din sol de plante şi proteinele sintetizate. şi proteinele sintetizate.

Principalele substanţe azotate neproteice (SAN) sunt:Principalele substanţe azotate neproteice (SAN) sunt:

- - AmideleAmidele care sunt foarte răspândite în nutreţurile verzi care sunt foarte răspândite în nutreţurile verzi (glutamina şi aspargina) şi în unele ciuperci (ureea).(glutamina şi aspargina) şi în unele ciuperci (ureea).

- - AmineleAminele care sunt în cantităţi mari în organismul animal în care sunt în cantităţi mari în organismul animal în procesul metabolizării proteinelor (histamina, cadaverina etc.) procesul metabolizării proteinelor (histamina, cadaverina etc.) fiind în mare parte, toxice.fiind în mare parte, toxice.

- - BetaineleBetainele în sfeclă în sfeclă

- - AlcaloiziiAlcaloizii răspândiţi în regnul vegetal, fiind de cele mai multe răspândiţi în regnul vegetal, fiind de cele mai multe ori toxici pentru animale (nicotina, stricnina, cocaina, solanina ori toxici pentru animale (nicotina, stricnina, cocaina, solanina etc.) sau sunt farmaceutice (cofeina, chinina). SAN sunt în etc.) sau sunt farmaceutice (cofeina, chinina). SAN sunt în general solubile, sunt parţial utilizate de flora microbiană a general solubile, sunt parţial utilizate de flora microbiană a rumegătoarelor.rumegătoarelor.

Răspândirea proteinelor în nutreţuriRăspândirea proteinelor în nutreţuri În nutreţuri proteinele se găsesc în proporţii diferite de la 1,5-3% În nutreţuri proteinele se găsesc în proporţii diferite de la 1,5-3% (rădăcinoase, tuberculifere, grosiere) până la 20-40% (seminţe (rădăcinoase, tuberculifere, grosiere) până la 20-40% (seminţe leguminoase, şroturi), 40-46% (drojdii furajere) şi 50-70% în leguminoase, şroturi), 40-46% (drojdii furajere) şi 50-70% în făinurile de origine animală.făinurile de origine animală.În organismul animal, substanţele azotateÎn organismul animal, substanţele azotate au un rol energeticau un rol energetic,, la la fel ca glucidele şi lipidele.fel ca glucidele şi lipidele.1g protide = 5,65-5,75 kcal1g protide = 5,65-5,75 kcalÎn timpul catabolismului, cu eliminare de uree, pierderile prin În timpul catabolismului, cu eliminare de uree, pierderile prin deşeuri sunt de cca 1,55 kcal/g, de unde rezultă că proteinele deşeuri sunt de cca 1,55 kcal/g, de unde rezultă că proteinele furnizează aceeaşi cantitate de energie ca şi glucidele 4,1 kcal furnizează aceeaşi cantitate de energie ca şi glucidele 4,1 kcal (5,65-1,55 = 4,1).(5,65-1,55 = 4,1).

Proteinele au înainte de toate un Proteinele au înainte de toate un rol plasticrol plastic de construcţie şi de construcţie şi întreţinere a celulelor vii, fiind întreţinere a celulelor vii, fiind principalele componente ale principalele componente ale hormonilor şi enzimelorhormonilor şi enzimelor..Deficitul de proteine, respectiv de azot, duce la scăderea Deficitul de proteine, respectiv de azot, duce la scăderea producţiei animalelor, iar consumul pe unitatea de produs se producţiei animalelor, iar consumul pe unitatea de produs se dublează.dublează.Excesul produce tulburări grave.Excesul produce tulburări grave.Trebuie asigurat un echilibru între substanţele proteice şi Trebuie asigurat un echilibru între substanţele proteice şi neproteice (glucide, lipide).neproteice (glucide, lipide).La rândul lor La rândul lor proteinele trebuie să conţină aminoacizi în proporţii proteinele trebuie să conţină aminoacizi în proporţii determinate şi să aibă în cantităţi suficiente AA indispensabilideterminate şi să aibă în cantităţi suficiente AA indispensabili..

V i t a m i n e l eV i t a m i n e l e (VITA = viaţă + AMINĂ = compus azotat) (VITA = viaţă + AMINĂ = compus azotat)

Vitaminele sunt compuşi organici cu structură chimică foarte Vitaminele sunt compuşi organici cu structură chimică foarte variată indispensabili vieţii animale în toate manifestările sale; variată indispensabili vieţii animale în toate manifestările sale; creştere, întreţinere, reproducţie, menţinerea sănătăţii etc.creştere, întreţinere, reproducţie, menţinerea sănătăţii etc.Vitaminele nu au rol plastic sau energetic, ci acţionează ca Vitaminele nu au rol plastic sau energetic, ci acţionează ca biocatalizatoribiocatalizatori ai numeroaselor reacţii în metabolismul celular sau ai numeroaselor reacţii în metabolismul celular sau în sinteza şi acţiunea hormonilor (vitamine liposolubile) sau ca în sinteza şi acţiunea hormonilor (vitamine liposolubile) sau ca factori în reacţiile enzimaticefactori în reacţiile enzimatice (vitamine hidrosolubile, vit. B de (vitamine hidrosolubile, vit. B de exemplu). exemplu).

Principalele caracteristiciPrincipalele caracteristici::

- nu pot fi înlocuite unele de către altele;- nu pot fi înlocuite unele de către altele;- sunt sensibile la căldură, oxidări şi la lumină, ceea ce condiţionează - sunt sensibile la căldură, oxidări şi la lumină, ceea ce condiţionează modul de recoltare, păstrare şi preparare a nutreţurilor;modul de recoltare, păstrare şi preparare a nutreţurilor;- - sunt numeroase, dar numai 15 dintre ele sunt recunoscute ca sunt numeroase, dar numai 15 dintre ele sunt recunoscute ca indispensabile.indispensabile.

Tulburările produse de dereglările nivelului vitaminicTulburările produse de dereglările nivelului vitaminic (vitaminoze):(vitaminoze):

avitaminoză – lipsa totală de vitamine;avitaminoză – lipsa totală de vitamine;hipovitaminoză – insuficienţă de vitamine;hipovitaminoză – insuficienţă de vitamine;hipervitaminoză – exces de vitamine.hipervitaminoză – exces de vitamine.

Clasificarea vitaminelor: Clasificarea vitaminelor: a) liposolubile (solubile în grăsimi);a) liposolubile (solubile în grăsimi);b) hidrosolubile (solubile în apă).b) hidrosolubile (solubile în apă).

V i t a m i n e l e l i p o s o l u b i l eV i t a m i n e l e l i p o s o l u b i l e

Vitaminele AVitaminele A (antixeroftalmice, antiinfecţioase sau vitamine de creştere) (antixeroftalmice, antiinfecţioase sau vitamine de creştere) joacă un rol major în alimentaţia animalelor.joacă un rol major în alimentaţia animalelor.Provitaminele A sunt pigmenţi carotenoizi şi se găsesc în nutreţurile de Provitaminele A sunt pigmenţi carotenoizi şi se găsesc în nutreţurile de origine vegetală (verzi, murate, fân de bună calitate, morcovi, dovleci origine vegetală (verzi, murate, fân de bună calitate, morcovi, dovleci galbeni, porumb galben, mei, etc.).galbeni, porumb galben, mei, etc.).Vitaminele A se găsesc în grăsimile animale (în untul vacilor hrănite pe Vitaminele A se găsesc în grăsimile animale (în untul vacilor hrănite pe păşune, în gălbenuşul de ou, în ficatul de morun şi de pasăre etc.).păşune, în gălbenuşul de ou, în ficatul de morun şi de pasăre etc.).

Vitaminele DVitaminele D (antirahitică), au un rol esenţial în asimilarea calciului şi (antirahitică), au un rol esenţial în asimilarea calciului şi fosforului în organismul animal. fosforului în organismul animal. Carenţa acestei vitamine în organismul Carenţa acestei vitamine în organismul animal duce la osteodistrofii, respectiv rahitism la cele tinere şi animal duce la osteodistrofii, respectiv rahitism la cele tinere şi osteomalacie la cele adulte. Sensibilitate la carenţa în vitamina D se osteomalacie la cele adulte. Sensibilitate la carenţa în vitamina D se manifestă la animalele crescute în spaţii închise, fără lumină solară. manifestă la animalele crescute în spaţii închise, fără lumină solară. Plantele conţin provitamine (ergosterol) care sub influenţa radiaţiilor Plantele conţin provitamine (ergosterol) care sub influenţa radiaţiilor solare ultraviolete sunt transformate în vitamina D la nivelul pielii solare ultraviolete sunt transformate în vitamina D la nivelul pielii animalelor şi de aici sunt stocate în ficat. Sursele vegetale de vitamine D animalelor şi de aici sunt stocate în ficat. Sursele vegetale de vitamine D sau provitaminele sunt foarte restrânse, fiind totuşi prezente în fânul sau provitaminele sunt foarte restrânse, fiind totuşi prezente în fânul uscat la soare sau frunzele căzute din arbori care conţin 15-90 mg/kg SU. uscat la soare sau frunzele căzute din arbori care conţin 15-90 mg/kg SU. Nutreţurile verzi şi cele concentrate nu conţin vitamina D.Nutreţurile verzi şi cele concentrate nu conţin vitamina D.

Vitaminele EVitaminele E (antisterilică) au un (antisterilică) au un rol important în reproducţia animalelorrol important în reproducţia animalelor. . Sunt răspândite în majoritatea plantelor, în frunzele verzi şi uleiurile Sunt răspândite în majoritatea plantelor, în frunzele verzi şi uleiurile vegetale.vegetale.În organismul animal, vitamina E este distribuită în diferite ţesuturi şi În organismul animal, vitamina E este distribuită în diferite ţesuturi şi organe, predominând în glandele suprarenale, ficat şi testicule. Vitamina organe, predominând în glandele suprarenale, ficat şi testicule. Vitamina E sub formă de tocoferoli are E sub formă de tocoferoli are un rol antioxidantun rol antioxidant la nivelul membranelor la nivelul membranelor celulare şi este un celulare şi este un stimulent al sistemului imunitarstimulent al sistemului imunitar. . Carenţa în vitamina E reduce creşterea, produce distrofii musculare şi Carenţa în vitamina E reduce creşterea, produce distrofii musculare şi diferite necroze hepatice.diferite necroze hepatice.Surse de vitamina E sunt plantele verzi, mai ales leguminoasele, fânul, Surse de vitamina E sunt plantele verzi, mai ales leguminoasele, fânul, grăunţele de cereale încolţite, seminţele de cânepă, grăsimile vegetale, grăunţele de cereale încolţite, seminţele de cânepă, grăsimile vegetale, ouăle, făinurile proteice de origine animală.ouăle, făinurile proteice de origine animală.

Vitaminele KVitaminele K (antihemoragice) se găsesc în lucernă, cartofi şi fructe în (antihemoragice) se găsesc în lucernă, cartofi şi fructe în regnul vegetal şi făina de carne şi peşte în cel animal. Carenţa în regnul vegetal şi făina de carne şi peşte în cel animal. Carenţa în vitaminele K provoacă hemoragii subcutanate sau intramusculare şi vitaminele K provoacă hemoragii subcutanate sau intramusculare şi reduce coagularea sângelui. Se întâlneşte mai ales la păsări şi porci reduce coagularea sângelui. Se întâlneşte mai ales la păsări şi porci crescuţi în sistem intensiv.crescuţi în sistem intensiv.Surse de vitamina K sunt nutreţurile verzi, în special lucerna, fânurile de Surse de vitamina K sunt nutreţurile verzi, în special lucerna, fânurile de lucernă de bună calitate şi unele nutreţuri de origine animală.lucernă de bună calitate şi unele nutreţuri de origine animală.

Vitamina FVitamina F (acizi graşi esenţiali: linoleic şi linolenic de origine vegetală şi (acizi graşi esenţiali: linoleic şi linolenic de origine vegetală şi arahidonic din organismul animalelor) are rol fiziologic în metabolismul arahidonic din organismul animalelor) are rol fiziologic în metabolismul lipidelor dar şi lipidelor dar şi un rol energeticun rol energetic, ceea ce o deosebeşte de restul , ceea ce o deosebeşte de restul vitaminelor fără rol energetic sau plastic.vitaminelor fără rol energetic sau plastic.

Clasificarea vitaminelorClasificarea vitaminelor

V i t a m i n e l e h i d r o s o l u b i l eV i t a m i n e l e h i d r o s o l u b i l e

Spre deosebire de cele liposolubile, Spre deosebire de cele liposolubile, aceste vitamine nu se aceste vitamine nu se acumulează în organism fiind necesar un aport zilnic prin hrană în acumulează în organism fiind necesar un aport zilnic prin hrană în organismul animal.organismul animal. In caz de carenţă, producţiile de lapte şi ouă sunt cele mai In caz de carenţă, producţiile de lapte şi ouă sunt cele mai afectate.afectate.

Vitaminele complexului BVitaminele complexului B au roluri esenţiale în metabolismul au roluri esenţiale în metabolismul animal, în procesele enzimatice, multe din ele nefiind încă bine animal, în procesele enzimatice, multe din ele nefiind încă bine lămurite.lămurite.

Din punct de vedere chimic, Din punct de vedere chimic, vitamina B17vitamina B17 este o combinaţie a două este o combinaţie a două molecule de glucoza (una de benzaldehidă şi una de acid cianhidric) molecule de glucoza (una de benzaldehidă şi una de acid cianhidric) numită amigdalină. Se gaseste in cantitati mari in caise si in cantitati numită amigdalină. Se gaseste in cantitati mari in caise si in cantitati moderate in mere, cirese, nectarine, piersici, pere, prune si seminte. moderate in mere, cirese, nectarine, piersici, pere, prune si seminte. Afinele, coacazele, capsunile si zmeura contin vitamina B17, iar in mure se Afinele, coacazele, capsunile si zmeura contin vitamina B17, iar in mure se gaseste in cantitati si mai mari. Semintele de in, hrisca, mei si cele de gaseste in cantitati si mai mari. Semintele de in, hrisca, mei si cele de dovleac contin o cantitate medie de vitamina B17.dovleac contin o cantitate medie de vitamina B17.

Vitamina CVitamina C (antiscorbutică), poate fi sintetizată în organismul (antiscorbutică), poate fi sintetizată în organismul animal. animal. Se găseşte în nutreţurile verzi şi în grăunţele încolţite, în varză, Se găseşte în nutreţurile verzi şi în grăunţele încolţite, în varză, sfeclă, cetina coniferelor, în fructele citrice, în măceşe, în lapte sfeclă, cetina coniferelor, în fructele citrice, în măceşe, în lapte (mai ales cel de iapă), în carne.(mai ales cel de iapă), în carne.

DIGESTIBILITATEA NUTREŢURILORDIGESTIBILITATEA NUTREŢURILOR

Nutreţurile sunt alcătuite din substanţe complexe organice şi Nutreţurile sunt alcătuite din substanţe complexe organice şi minerale, pe care organismul animal nu le poate utiliza direct minerale, pe care organismul animal nu le poate utiliza direct decât după ce au fost supuse unui proces de digestie.decât după ce au fost supuse unui proces de digestie.

Digestia constituie ansamblul proceselor mecanice, fizice şi Digestia constituie ansamblul proceselor mecanice, fizice şi chimice prin care în organismul animal nutreţurile se transformă chimice prin care în organismul animal nutreţurile se transformă în substanţe mai simple, denumite în substanţe mai simple, denumite nutrienţinutrienţi, care să poată fi apoi , care să poată fi apoi absorbiţi la nivelul mucoasei tubului digestivabsorbiţi la nivelul mucoasei tubului digestiv. .

Partea astfel reţinută de organismul animal este Partea astfel reţinută de organismul animal este fracţiunea fracţiunea digestibilă a unui nutreţdigestibilă a unui nutreţ, iar proporţia de reţinere exprimată , iar proporţia de reţinere exprimată procentual, reprezintă procentual, reprezintă gradul lui de digestibilitategradul lui de digestibilitate..

Fazele digestiei

Hrana mestecata

Digestia mecanica

Digestia chimica

(hidroliza enzimatica)

Molecule

mici

Molecule

de nutrient

intra in celule

Materie nedigerata

Ingestie Digestie Absorbtie Eliminare

TIPURI DE APARAT DIGESTIV ŞI SPECIFICUL DIGESTIEITIPURI DE APARAT DIGESTIV ŞI SPECIFICUL DIGESTIEI

Animalele în evoluţia lor s-au adaptat la diferite regimuri Animalele în evoluţia lor s-au adaptat la diferite regimuri alimentare, fiind în general clasificate în erbivore, carnivore şi alimentare, fiind în general clasificate în erbivore, carnivore şi omnivore, fiecare cu un anumit tip de aparat digestiv, în care au omnivore, fiecare cu un anumit tip de aparat digestiv, în care au loc procese de digestie diferite. Astfel, erbivorele care au un tub loc procese de digestie diferite. Astfel, erbivorele care au un tub digestiv de dimensiuni mari pot utiliza nutreţuri voluminoase cu digestiv de dimensiuni mari pot utiliza nutreţuri voluminoase cu valoare nutritivă mai scăzută şi greu digestibile.valoare nutritivă mai scăzută şi greu digestibile.

Capacitatea şi dimensiunea principalelor părţi ale tubului Capacitatea şi dimensiunea principalelor părţi ale tubului digestivdigestiv

Specificare Bovine Ovine Cabaline Suinelitri % litri % litri % litri %

Stomac 230 70 18-29 67 15-18 8,5 6-8 29Intestin subţire 66 19 9 20 64 30 9-10 33

Cecum 10 3 1 2 30-35 16 1,5 6Colon şi rectum 28 8 4-5 10 95-105 45 8-9 32

Lungimea intestinului (m) 39-63 20-42 22-40 20-25

D i g e s t i a l a a n i m a l e l e c u s t o m a c m o n o c a v D i g e s t i a l a a n i m a l e l e c u s t o m a c m o n o c a v i t a r i t a r

( o m, p o r c, c â i n e ) ( o m, p o r c, c â i n e )

Fără a intra în detalii privind morfologia aparatului digestiv şi Fără a intra în detalii privind morfologia aparatului digestiv şi fiziologia digestiei, se prezintă pe scurt traseul nutreţurilor şi fiziologia digestiei, se prezintă pe scurt traseul nutreţurilor şi procesele mecanice, chimice, enzimatice şi de altă natură, care au procesele mecanice, chimice, enzimatice şi de altă natură, care au loc în principalele compartimente ale tubului digestiv.loc în principalele compartimente ale tubului digestiv.

În cavitatea bucalăÎn cavitatea bucală nutreţurile sunt supuse unor procese de nutreţurile sunt supuse unor procese de înmuiere şi mărunţire, concomitent cu acţiunea incipientă a unor înmuiere şi mărunţire, concomitent cu acţiunea incipientă a unor enzime glicolitice cum este enzime glicolitice cum este amilaza salivarăamilaza salivară, care hidrolizează , care hidrolizează parţial amidonul până în stadiul de maltoză.parţial amidonul până în stadiul de maltoză.

În stomacÎn stomac se continuă mărunţirea şi începe digestia proteidelor şi se continuă mărunţirea şi începe digestia proteidelor şi a lipidelor sub acţiunea fermenţilor şi a a lipidelor sub acţiunea fermenţilor şi a acidului clorhidricacidului clorhidric din din sucul gastric. Proteinele sunt hidrolizate de sucul gastric. Proteinele sunt hidrolizate de pepsinăpepsină şi şi labferment, iar grăsimile sunt hidrolizate de lipaza gastrică, în labferment, iar grăsimile sunt hidrolizate de lipaza gastrică, în timp ce glucidele nu sunt hidrolizate decât în proporţie timp ce glucidele nu sunt hidrolizate decât în proporţie neînsemnată.neînsemnată.

Mucoasa glandulară spongioasă a Mucoasa glandulară spongioasă a stomaculuistomacului

În intestinul subţireÎn intestinul subţire, chimul gastric, rezultat în urma hidrolizei , chimul gastric, rezultat în urma hidrolizei proteinelor şi grăsimilor este în continuare supus acţiunii proteinelor şi grăsimilor este în continuare supus acţiunii fermenţilor digestivi prezenţi în fermenţilor digestivi prezenţi în sucul pancreaticsucul pancreatic şi enteric, la şi enteric, la care se adaugă care se adaugă acţiunea bileiacţiunea bilei, care în final scindează proteinele la , care în final scindează proteinele la nivel de aminoacizi, grăsimile la nivel de glicerină şi acizi graşi, nivel de aminoacizi, grăsimile la nivel de glicerină şi acizi graşi, iar amidonul şi glicogenul până la stadiul de maltoză şi în iar amidonul şi glicogenul până la stadiul de maltoză şi în continuare glucoză. În aceste forme simplificate, substanţele continuare glucoză. În aceste forme simplificate, substanţele organice sunt absorbite la nivelul mucoasei intestinale.organice sunt absorbite la nivelul mucoasei intestinale.

În intestinul grosÎn intestinul gros trec părţile nedigerate din intestinul trec părţile nedigerate din intestinul subţire, care sunt în continuare supuse acţiunii fermentative subţire, care sunt în continuare supuse acţiunii fermentative a bacteriilor. Astfel celuloza este supusă unei fermentaţii a bacteriilor. Astfel celuloza este supusă unei fermentaţii metanice şi este scindată până la produşi mai simpli metanice şi este scindată până la produşi mai simpli absorbabili. absorbabili.

În acelaşi timp are loc fermentaţia lactică a unor glucide şi În acelaşi timp are loc fermentaţia lactică a unor glucide şi fermentaţia de putrefacţie a unor substanţe proteice. Aceste fermentaţia de putrefacţie a unor substanţe proteice. Aceste resturi nedigerate împreună cu sucuri digestive, bacterii resturi nedigerate împreună cu sucuri digestive, bacterii moarte, celule epiteliale descuamate, săruri, produşi de moarte, celule epiteliale descuamate, săruri, produşi de fermentaţie şi altele sunt eliminate sub formă de fecale.fermentaţie şi altele sunt eliminate sub formă de fecale.

Aceste reziduuri (fecale) ca formă, culoare, consistenţă, Aceste reziduuri (fecale) ca formă, culoare, consistenţă, compoziţie şi cantitate depind de specia şi vârsta animalelor, compoziţie şi cantitate depind de specia şi vârsta animalelor, de regimul alimentar şi starea de sănătate a acestora. de regimul alimentar şi starea de sănătate a acestora.

În medie, zilnic, bovinele pot elimina 14-45 kg fecale/cap, În medie, zilnic, bovinele pot elimina 14-45 kg fecale/cap, cabalinele 15-25 kg, ovinele 1-3 kg şi porcinele 0,3-3 kg cabalinele 15-25 kg, ovinele 1-3 kg şi porcinele 0,3-3 kg fecale/animal.fecale/animal.

D i g e s t i a l a a n i m a l e l e c u s t o m a c m o n o c a v D i g e s t i a l a a n i m a l e l e c u s t o m a c m o n o c a v i t a r ş i i t a r ş i c e c u m f u n c ţ i o n a l (c a l, i e p u r e, ş o b o c e c u m f u n c ţ i o n a l (c a l, i e p u r e, ş o b o l a n)l a n)

Acest aparat digestiv este asemănător cu precedentul cu Acest aparat digestiv este asemănător cu precedentul cu deosebirea că deosebirea că cecumul este mult mai dezvoltatcecumul este mult mai dezvoltat, preluând unele , preluând unele funcţii asemănătoare stomacului pluricavitar al erbivorelor. funcţii asemănătoare stomacului pluricavitar al erbivorelor.

De exemplu la cabaline, hrana este bine masticată în gură de De exemplu la cabaline, hrana este bine masticată în gură de unde se continuă cu digestia gastrică în stomac. Intestinul gros unde se continuă cu digestia gastrică în stomac. Intestinul gros prezintă un cecum bine dezvoltat cu o lungime de peste 1 m şi o prezintă un cecum bine dezvoltat cu o lungime de peste 1 m şi o capacitate de 35 l, în care are loc o puternică fermentaţie capacitate de 35 l, în care are loc o puternică fermentaţie metanică a celulozei, acest lucru permiţând cabalinelor să metanică a celulozei, acest lucru permiţând cabalinelor să valorifice destul de bine nutreţurile celulozice. valorifice destul de bine nutreţurile celulozice.

La iepuri apare fenomenul de La iepuri apare fenomenul de cecotrofiececotrofie, respectiv reconsumarea , respectiv reconsumarea crotinelor moi, realizând un dublu circuit al nutreţurilor, până la crotinelor moi, realizând un dublu circuit al nutreţurilor, până la stadiul de crotine tari (fecale), asemănător rumegătoarelor.stadiul de crotine tari (fecale), asemănător rumegătoarelor.

D i g e s t i a l a a n i m a l e l e c u s t o m a c p l u r i c a D i g e s t i a l a a n i m a l e l e c u s t o m a c p l u r i c a v i t a r v i t a r

( b o v i n e, o v i n e, c a p r i n e ) ( b o v i n e, o v i n e, c a p r i n e )

Stomacul pluricavitar este adaptat la un regim erbivor şi Stomacul pluricavitar este adaptat la un regim erbivor şi la funcţia de rumegare.la funcţia de rumegare.

Animalele erbivore rumegătoare consumă (ingeră) într-un timp Animalele erbivore rumegătoare consumă (ingeră) într-un timp scurt cantităţi mari de nutreţuri, care sunt înghiţite (deglutite) scurt cantităţi mari de nutreţuri, care sunt înghiţite (deglutite) după o masticare sumară, depozitate într-un după o masticare sumară, depozitate într-un compartiment compartiment special al stomaculuispecial al stomacului, readuse după un timp din nou în gură, , readuse după un timp din nou în gură, remasticate şi redeglutite. Stomacul rumegătoarelor are remasticate şi redeglutite. Stomacul rumegătoarelor are 4 4 compartimente distincte: rumen, reţea, foios şi cheag.compartimente distincte: rumen, reţea, foios şi cheag.

RumenulRumenul ocupă peste 80% din volumul stomacului; ocupă peste 80% din volumul stomacului;

ReţeauaReţeaua este compartimentul cel mai mic; este compartimentul cel mai mic;

FoiosulFoiosul este ceva mai dezvoltat; este ceva mai dezvoltat;

CheagulCheagul sau stomacul propriu zis este singurul sau stomacul propriu zis este singurul compartiment compartiment căptuşit cu mucoasă căptuşit cu mucoasă glandulară spongioasă asemănător glandulară spongioasă asemănător cu cel de la cu cel de la animalele monocavitare.animalele monocavitare.

Durata ingestieiDurata ingestiei este de 6-8 ore pe zi, în funcţie de natura şi este de 6-8 ore pe zi, în funcţie de natura şi calitatea nutreţurilor, iar calitatea nutreţurilor, iar rumegarea durează 7-9 ore pe zirumegarea durează 7-9 ore pe zi, fiind , fiind dependentă de aceleaşi proprietăţi ale nutreţurilor. Astfel, pentru dependentă de aceleaşi proprietăţi ale nutreţurilor. Astfel, pentru iarbă durata rumegării este de 30 minute pentru 1 kg de iarbă durata rumegării este de 30 minute pentru 1 kg de substanţă uscată (SU), iar la paie de 90 minute/kg SU. substanţă uscată (SU), iar la paie de 90 minute/kg SU.

Rumegarea Rumegarea este o sumă de fenomene ciclice, durând în medie este o sumă de fenomene ciclice, durând în medie câte un minut, care se compune din operaţiunile de readucere a câte un minut, care se compune din operaţiunile de readucere a bolului alimentar în cavitatea bucală, urmată de deglutiţia părţii bolului alimentar în cavitatea bucală, urmată de deglutiţia părţii lichide şi de eructaţia (eliminarea) gazelor şi încheiată de lichide şi de eructaţia (eliminarea) gazelor şi încheiată de remasticare şi redeglutire. remasticare şi redeglutire. În acest proces ciclic cu durata de cca. un minut, În acest proces ciclic cu durata de cca. un minut, reţeauareţeaua are un are un rol central în motricitatea, circulaţia şi selecţia particulelor de rol central în motricitatea, circulaţia şi selecţia particulelor de nutreţuri spre celelalte compartimente.nutreţuri spre celelalte compartimente.

În fapt, În fapt, rumenulrumenul reprezintă un rezervor cu fermentaţie continuă, reprezintă un rezervor cu fermentaţie continuă, care la temperatură constantă de 39-40care la temperatură constantă de 39-4000C şi anaerobioză este C şi anaerobioză este foarte favorabil multiplicării unei populaţii microbiene (peste 100 foarte favorabil multiplicării unei populaţii microbiene (peste 100 de protozoare ciliate şi 1000 bacterii pe un mililitru conţinut). de protozoare ciliate şi 1000 bacterii pe un mililitru conţinut). Protozoarele din genul Protozoarele din genul Holotriches Holotriches fac să fermenteze rapid zaharoza şi fructoza, iar cele din genul fac să fermenteze rapid zaharoza şi fructoza, iar cele din genul OligotrichesOligotriches ingeră şi digeră grăunciori de amidon, cloroplaste şi particule de ţesuturi celulozice. ingeră şi digeră grăunciori de amidon, cloroplaste şi particule de ţesuturi celulozice.Bacteriile sunt de asemenea responsabile pentru degradarea unor fracţiuni de nutreţuri, dar mai Bacteriile sunt de asemenea responsabile pentru degradarea unor fracţiuni de nutreţuri, dar mai ales pentru sinteza proteinelor utilizând ca materie primă amoniacul.ales pentru sinteza proteinelor utilizând ca materie primă amoniacul.

Din rumen, substanţele nutritive şi lichidele trec în Din rumen, substanţele nutritive şi lichidele trec în foiosfoios, de unde , de unde sub forma unor jeturi, la interval de câteva secunde, trec în sub forma unor jeturi, la interval de câteva secunde, trec în cheagcheag. .

În acest compartiment, care este stomacul propriu-zis, conţinutul În acest compartiment, care este stomacul propriu-zis, conţinutul digestiv rămâne 0,5 - 1 oră, unde este digestiv rămâne 0,5 - 1 oră, unde este acidifiat cu HClacidifiat cu HCl, care , care distruge protozoarele şi bacteriile şi se desăvârşeşte hidroliza distruge protozoarele şi bacteriile şi se desăvârşeşte hidroliza proteidelor sub acţiunea proteidelor sub acţiunea pepsineipepsinei, cât şi a celorlalte substanţe , cât şi a celorlalte substanţe complexe în produşi mai simpli, asimilabili. complexe în produşi mai simpli, asimilabili.

Din cheag, conţinutul digestiv trece înDin cheag, conţinutul digestiv trece în duoden duoden sub formă de jet sub formă de jet din 2 în 2 minute, fiind îmbibat cu o secreţie continuă a bilei şi din 2 în 2 minute, fiind îmbibat cu o secreţie continuă a bilei şi sucului pancreatic. În continuare mecanismele digestiei şi sucului pancreatic. În continuare mecanismele digestiei şi absorbţiei în intestinul subţire sunt aceleaşi ca şi la absorbţiei în intestinul subţire sunt aceleaşi ca şi la monogastrice.monogastrice.

În intestinul grosÎn intestinul gros, resturile nedigerate din intestinul subţire , resturile nedigerate din intestinul subţire rămân 15-24 ore, unde sunt supuse unor procese de fermentaţie, rămân 15-24 ore, unde sunt supuse unor procese de fermentaţie, care se aseamănă cu cele din rumen, cu deosebirea că materiile care se aseamănă cu cele din rumen, cu deosebirea că materiile rezultate sunt eliminate prin fecale.rezultate sunt eliminate prin fecale.

Schema stomacului pluricavitarSchema stomacului pluricavitar

Rumen

Retea

FoiosCheag

Reteaua - plina

Reteaua - curatata

Rumen

Rumen – papile

Foios - plin

Cheag – vedere interna

D i g e s t i a l a p ă s ă r i ( t i p a v i a r )D i g e s t i a l a p ă s ă r i ( t i p a v i a r )

Păsările au un stomac de tip special, cu unele particularităţi în Păsările au un stomac de tip special, cu unele particularităţi în prima parte a lui, întrucât nu au dinţi cu care să efectueze prima parte a lui, întrucât nu au dinţi cu care să efectueze masticaţia nutreţurilor. masticaţia nutreţurilor.

Rolul masticator al dinţilor din cavitatea bucală este preluat de Rolul masticator al dinţilor din cavitatea bucală este preluat de guşăguşă unde hrana este stocată temporar pentru înmuiere, unde hrana este stocată temporar pentru înmuiere, macerare şi un început de hidroliză a amidonului sub acţiunea macerare şi un început de hidroliză a amidonului sub acţiunea fermenţilor glicolitici şi a unor bacterii, asemănător cavităţii fermenţilor glicolitici şi a unor bacterii, asemănător cavităţii bucale de la animalele omnivore şi carnivore. bucale de la animalele omnivore şi carnivore.

Din guşă nutreţurile ajung în stomacul glandular, unde sunt Din guşă nutreţurile ajung în stomacul glandular, unde sunt reţinute 8-20 secunde, timp în care se îmbibă cu sucul gastric reţinute 8-20 secunde, timp în care se îmbibă cu sucul gastric compus în principal din acid clorhidric şi o enzimă, compus în principal din acid clorhidric şi o enzimă, pepsinapepsina..

În continuare nutreţurile astfel îmbibate ajung în În continuare nutreţurile astfel îmbibate ajung în stomacul stomacul muscular (pipota)muscular (pipota), unde pe parcursul a cca 8 minute continuă , unde pe parcursul a cca 8 minute continuă procesele de hidroliză a proteinelor şi grăsimilor împreună cu procesele de hidroliză a proteinelor şi grăsimilor împreună cu mărunţirea lor prin măcinare în prezenţa unor pietricele, după mărunţirea lor prin măcinare în prezenţa unor pietricele, după care se continuă procesele în intestinul subţire şi gros care se continuă procesele în intestinul subţire şi gros asemănător cu monogastricele omnivore. asemănător cu monogastricele omnivore.

Intestinul grosIntestinul gros se continuă cu se continuă cu rectumulrectumul care se deschide în care se deschide în cloacăcloacă, un compartiment comun pentru aparatele digestiv, urinar , un compartiment comun pentru aparatele digestiv, urinar şi genital.şi genital.

cavitate bucala

trahee

esofag

gusa

inima

ficat

pipota

rahia

plaman

rinichi

uretra

cecum

rect

intestine

METODE PENTRU DETERMINAREA METODE PENTRU DETERMINAREA DIGESTIBILITĂŢII NUTREŢURILOR DIGESTIBILITĂŢII NUTREŢURILOR

M e t o d e “in v i v o ”M e t o d e “in v i v o ”

Aşa cum au denumirea, aceste metode se efectuează în viu, Aşa cum au denumirea, aceste metode se efectuează în viu, respectiv pe animale, fiind cele mai laborioase şi exacte.respectiv pe animale, fiind cele mai laborioase şi exacte.

Metodele “ in vivo” pot fi Metodele “ in vivo” pot fi directedirecte şi şi indirecteindirecte..

Metodele directeMetodele directe se execută mai ales pe masculi castraţi (batali, se execută mai ales pe masculi castraţi (batali, boi, porci), care sunt mai liniştiţi.boi, porci), care sunt mai liniştiţi.

La aceste experimentări se stabileşte:La aceste experimentări se stabileşte:- cantitatea exactă de nutreţuri şi substanţe componente ingerate - cantitatea exactă de nutreţuri şi substanţe componente ingerate (I);(I);- cantitatea exactă de fecale şi substanţe componente eliminate - cantitatea exactă de fecale şi substanţe componente eliminate (E);(E);- cantitatea digerată (D) din fiecare substanţă nutritivă prin - cantitatea digerată (D) din fiecare substanţă nutritivă prin diferenţa: (I – E = D)diferenţa: (I – E = D)- coeficientul de digestibilitate (CD) prin raportarea în procente a - coeficientul de digestibilitate (CD) prin raportarea în procente a cantităţilor digerate (CD% = D/I x 100).cantităţilor digerate (CD% = D/I x 100).

Aceste determinări se fac în cuşti de digestibilitate sau standuri speciale Aceste determinări se fac în cuşti de digestibilitate sau standuri speciale pentru animale mari, în care este posibilă măsurarea cantităţilor de pentru animale mari, în care este posibilă măsurarea cantităţilor de nutreţuri administrate, a resturilor neconsumate precum şi a fecalelor nutreţuri administrate, a resturilor neconsumate precum şi a fecalelor rezultate. Prin echiparea animalelor de experienţă cu harnaşamente rezultate. Prin echiparea animalelor de experienţă cu harnaşamente ajustabile şi pungi colectoare pentru fecale, este posibilă determinarea ajustabile şi pungi colectoare pentru fecale, este posibilă determinarea digestibilităţii unor ierburi direct pe păşune.digestibilităţii unor ierburi direct pe păşune.

Animalele de experienţă trebuie să fie din aceeaşi rasă normal Animalele de experienţă trebuie să fie din aceeaşi rasă normal dezvoltate, sănătoase, iar loturile cât mai uniforme să fie alcătuite din dezvoltate, sănătoase, iar loturile cât mai uniforme să fie alcătuite din minim 3-4 capete sau mai multe pentru prelucrarea statistică a datelor minim 3-4 capete sau mai multe pentru prelucrarea statistică a datelor obţinute. obţinute.

Experimentele durează 25-30 zileExperimentele durează 25-30 zile şi pentru animale cuprind mai şi pentru animale cuprind mai multe perioade:multe perioade:

- - Preliminară, 3-5 zilePreliminară, 3-5 zile pentru omogenizarea loturilor. pentru omogenizarea loturilor.

- - Pregătitoare, 5-15 zilePregătitoare, 5-15 zile, variabilă cu specia, obişnuirea şi , variabilă cu specia, obişnuirea şi deprinderea cu deprinderea cu experimentul şi nutreţul, experimentul şi nutreţul, evacuarea tubului evacuarea tubului digestiv şi altele. digestiv şi altele.

- - De control, 8-10 zileDe control, 8-10 zile, în care se culeg probele experimentale , în care se culeg probele experimentale (hrană (hrană administrată, resturi administrată, resturi neconsumate, fecale rezultate neconsumate, fecale rezultate la 24 ore), care la 24 ore), care se supun apoi unor analize chimice se supun apoi unor analize chimice amănunţite şi a calculelor ulterioare de amănunţite şi a calculelor ulterioare de determinare a digestibilităţii. determinare a digestibilităţii.

Metoda indirectăMetoda indirectă de determinare a digestibilităţii “in vivo” de determinare a digestibilităţii “in vivo” este o variantă simplificată a celei directe, prin care se este o variantă simplificată a celei directe, prin care se stabileşte digestibilitatea substanţelor inerte (săruri de stabileşte digestibilitatea substanţelor inerte (săruri de siliciu sau lignină) din nutreţurisiliciu sau lignină) din nutreţuri. .

M e t o d e “ i n v i t r o ”M e t o d e “ i n v i t r o ”

Întrucât metodele “in vivo” sunt destul de complicate şi Întrucât metodele “in vivo” sunt destul de complicate şi limitate ca număr de probe, se face tot mai mult apel la limitate ca număr de probe, se face tot mai mult apel la metode de laborator (“in vitro”) care sunt mai expeditive. metode de laborator (“in vitro”) care sunt mai expeditive. În principal se cunosc metodele rumenului artificial, ale În principal se cunosc metodele rumenului artificial, ale digestibilităţii proteinei cu amestec de pepsină şi HCl, la digestibilităţii proteinei cu amestec de pepsină şi HCl, la temperatura corpului şi conţinutul în celuloză brută. temperatura corpului şi conţinutul în celuloză brută.

Precizia lor însă, lasă uneori de dorit, de aceea din când în Precizia lor însă, lasă uneori de dorit, de aceea din când în când se aduc corecţii prin metodele clasice “in vivo”.când se aduc corecţii prin metodele clasice “in vivo”.

COEFICIENŢII DE DIGESTIBILITATE COEFICIENŢII DE DIGESTIBILITATE

După determinarea digestibilităţii nutreţurilor şi a nutrienţilor După determinarea digestibilităţii nutreţurilor şi a nutrienţilor componenţi, pentru un număr mare de probe din fiecare componenţi, pentru un număr mare de probe din fiecare sortiment se înscriu în tabele valorile medii ale acestora pentru sortiment se înscriu în tabele valorile medii ale acestora pentru diferite grupe de animale şi tipuri de aparat digestiv, din care cele diferite grupe de animale şi tipuri de aparat digestiv, din care cele mai importante sunt erbivorele, porcii şi păsările. mai importante sunt erbivorele, porcii şi păsările.

Spre exemplificare din tratatul I. STOICA şi Liliana STOICA (2001) Spre exemplificare din tratatul I. STOICA şi Liliana STOICA (2001) se prezintă coeficienţii de digestibilitate aparenţi (valorii medii) se prezintă coeficienţii de digestibilitate aparenţi (valorii medii) pentru erbivore, porci şi păsări.pentru erbivore, porci şi păsări.

Din aceşti coeficienţi de digestibilitate Din aceşti coeficienţi de digestibilitate rezultă valorificarea rezultă valorificarea diferenţiată de organismul animal a aceluiaşi nutrient, în funcţie diferenţiată de organismul animal a aceluiaşi nutrient, în funcţie de tipul aparatului digestiv, la care se adaugă numeroşi alţi de tipul aparatului digestiv, la care se adaugă numeroşi alţi factori de influenţă interni şi externi.factori de influenţă interni şi externi.

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ DIGESTIBILITATEA FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ DIGESTIBILITATEA NUTREŢURILORNUTREŢURILOR

F a c t o r i i l e g a ţ i d e a n i m a lF a c t o r i i l e g a ţ i d e a n i m a l

Se subîmpart la rândul lor în cei dependenţi de Se subîmpart la rândul lor în cei dependenţi de speciespecie, , rasărasă, , individualitateindividualitate, , vârstăvârstă, , producţieproducţie, , sănătatesănătate, , condiţiecondiţie etc. etc.

SpeciaSpecia este un factor de influenţă al digestibilităţii furajelor, este un factor de influenţă al digestibilităţii furajelor, datorită diferenţelor de structură a tubului digestiv şi deosebirilor datorită diferenţelor de structură a tubului digestiv şi deosebirilor funcţionale ale digestiei, ceea ce determină o capacitate diferită funcţionale ale digestiei, ceea ce determină o capacitate diferită de digerare a componentelor din diferite nutreţuri. de digerare a componentelor din diferite nutreţuri. Astfel, Astfel, rumegătoarele pot digera, mai bine decât celelalte specii, rumegătoarele pot digera, mai bine decât celelalte specii, celuloză din nutreţuri, datorită microorganismelor existente în celuloză din nutreţuri, datorită microorganismelor existente în tubul digestiv. Dintre rumegătoare, taurinele digeră tubul digestiv. Dintre rumegătoare, taurinele digeră componentele celulozice mai bine decât ovinele.componentele celulozice mai bine decât ovinele. Cabalinele digeră Cabalinele digeră mai slab decât rumegătoarele componentele nutreţurilor mai slab decât rumegătoarele componentele nutreţurilor voluminoase, iar suinele digeră mult mai slab componentele voluminoase, iar suinele digeră mult mai slab componentele nutreţurilor voluminoase, în schimb ele digeră bine componentele nutreţurilor voluminoase, în schimb ele digeră bine componentele concentratelor şi rădăcinilor furajere, în special substanţele concentratelor şi rădăcinilor furajere, în special substanţele extractive neazotate (datorită ptialinei din salivă). extractive neazotate (datorită ptialinei din salivă). Păsările granivore au o capacitate mare de digerare a SEN, Păsările granivore au o capacitate mare de digerare a SEN, proteinelor şi grăsimilor, dar foarte slabă a celulozei.proteinelor şi grăsimilor, dar foarte slabă a celulozei.

RasaRasa. În cadrul aceleaşi specii, există diferenţe de digestibilitate . În cadrul aceleaşi specii, există diferenţe de digestibilitate între rase, atunci când ele prezintă deosebiri mari de tip între rase, atunci când ele prezintă deosebiri mari de tip constituţional. constituţional. În general rasele primitive digeră mai bine furajele În general rasele primitive digeră mai bine furajele fibroase comparativ cu rasele ameliorate, care valorifică mai bine fibroase comparativ cu rasele ameliorate, care valorifică mai bine furajele concentrate, şi de asemenea metişii, faţă de rasele din furajele concentrate, şi de asemenea metişii, faţă de rasele din care provin digeră mai bine substanţele nutritive din nutreţuri.care provin digeră mai bine substanţele nutritive din nutreţuri.

IndividualitateaIndividualitatea. Chiar şi în cadrul aceleaşi rase există diferenţe . Chiar şi în cadrul aceleaşi rase există diferenţe între indivizi în ceea ce priveşte digestibilitatea, datorită între indivizi în ceea ce priveşte digestibilitatea, datorită deosebirilor de tip constituţional şi temperamental dintre indivizi.deosebirilor de tip constituţional şi temperamental dintre indivizi.

VârstaVârsta. Influenţează la rândul său digestia, în funcţie de . Influenţează la rândul său digestia, în funcţie de dezvoltarea tubului digestiv şi de consolidarea dentiţiei. dezvoltarea tubului digestiv şi de consolidarea dentiţiei. Animalele adulte digeră mai bine furajele, atât în comparaţie cu Animalele adulte digeră mai bine furajele, atât în comparaţie cu animalele tinere care nu au nici tubul digestiv şi nici dentiţia animalele tinere care nu au nici tubul digestiv şi nici dentiţia complet dezvoltate, cât şi cu animalele bătrâne.complet dezvoltate, cât şi cu animalele bătrâne.

Sănătatea şi condiţia animaluluiSănătatea şi condiţia animalului. Animalele cu o constituţie slabă, . Animalele cu o constituţie slabă, şi cele bolnave, digeră substanţele nutritive într-o mai mică şi cele bolnave, digeră substanţele nutritive într-o mai mică măsură, comparativ cu cele care au o condiţie bună şi sunt măsură, comparativ cu cele care au o condiţie bună şi sunt sănătoase.sănătoase.Producţia la animalele care au o capacitate productivă ridicată, Producţia la animalele care au o capacitate productivă ridicată, tranzitul digestiv este mare, şi ca urmare posedă şi o capacitate tranzitul digestiv este mare, şi ca urmare posedă şi o capacitate mai bună de digestibilitate a furajelor, comparativ cu animalele mai bună de digestibilitate a furajelor, comparativ cu animalele care sunt slab performante din punct de vedere productiv.care sunt slab performante din punct de vedere productiv.

F a c t o r i i d e p e n d e n ţ i de f u r a j sau r a ţ i eF a c t o r i i d e p e n d e n ţ i de f u r a j sau r a ţ i e

Factorii dependenţi de natura furajului sau a raţiei, care Factorii dependenţi de natura furajului sau a raţiei, care influenţează digestia sunt:influenţează digestia sunt:

Volumul raţieiVolumul raţiei - trebuie să fie potrivit cu capacitatea tubului - trebuie să fie potrivit cu capacitatea tubului digestiv, să-i dea digestiv, să-i dea senzaţia de saţietatesenzaţia de saţietate. Un volum mai mare sau . Un volum mai mare sau mai mic decât cel normal produce tulburări în buna funcţionare a mai mic decât cel normal produce tulburări în buna funcţionare a acestuia, ca urmare a nonconcordanţei cu sucurile gastrice acestuia, ca urmare a nonconcordanţei cu sucurile gastrice secretate şi cu intensitatea digestiei, etc.secretate şi cu intensitatea digestiei, etc.

Structura raţieiStructura raţiei. Influenţează în mare măsură digestibilitatea . Influenţează în mare măsură digestibilitatea substanţelor nutritive din furaje, în funcţie de proporţia de substanţelor nutritive din furaje, în funcţie de proporţia de participare a diferitelor nutreţuri în raţie şi prin interacţiunile participare a diferitelor nutreţuri în raţie şi prin interacţiunile posibile între aceste categorii de substanţe. Introducerea sau posibile între aceste categorii de substanţe. Introducerea sau sporirea cantităţii de nutreţuri uşor digerabile în raţie măreşte sporirea cantităţii de nutreţuri uşor digerabile în raţie măreşte digestibilitatea tuturor componentelor ei. digestibilitatea tuturor componentelor ei. Nutreţurile bogate în Nutreţurile bogate în amidon (cereale) adăugate nutreţurilor celulozice, reduc amidon (cereale) adăugate nutreţurilor celulozice, reduc digestibilitatea acestora, datorită faptului că bacteriile din rumen digestibilitatea acestora, datorită faptului că bacteriile din rumen atacă cu prioritate amidonul din grăunţe în detrimentul celulozei atacă cu prioritate amidonul din grăunţe în detrimentul celulozei din paie.din paie.

Compoziţia chimică a furajuluiCompoziţia chimică a furajului. Principalele componente care pot . Principalele componente care pot influenţa digestibilitatea sunt: influenţa digestibilitatea sunt: grăsimile, proteina, vitaminele, grăsimile, proteina, vitaminele, sărurile minerale şi celuloza brută.sărurile minerale şi celuloza brută.

Conţinutul raţiei în celuloză brutăConţinutul raţiei în celuloză brută, mai ales în , mai ales în ligninălignină influenţează negativ digestibilitateainfluenţează negativ digestibilitatea, fiind o corelaţie negativă , fiind o corelaţie negativă între conţinutul în celuloză brută şi substanţele organice din între conţinutul în celuloză brută şi substanţele organice din nutreţuri. Celuloza are o acţiune iritantă asupra mucoasei nutreţuri. Celuloza are o acţiune iritantă asupra mucoasei digestive, activează peristaltismul intestinal, reduce timpul de digestive, activează peristaltismul intestinal, reduce timpul de digestie şi absorbţie, accelerând tranzitul digestiv.digestie şi absorbţie, accelerând tranzitul digestiv.

Conţinutul raţiei în grăsimiConţinutul raţiei în grăsimi nu influenţează digestibilitatea, dacă nu influenţează digestibilitatea, dacă acesta este în cantitate optimă, însă în cantităţi mari sau acesta este în cantitate optimă, însă în cantităţi mari sau repartizate neuniform, duc la scăderea digestibilităţii prin repartizate neuniform, duc la scăderea digestibilităţii prin acţionarea peristaltismului intestinal, grăbind evacuarea acţionarea peristaltismului intestinal, grăbind evacuarea conţinutului în tubul digestiv şi provocând tulburări digestive.conţinutului în tubul digestiv şi provocând tulburări digestive.

Conţinutul raţiei în proteinăConţinutul raţiei în proteină are un rol deosebit de important are un rol deosebit de important asupra gradului de digestibilitate. asupra gradului de digestibilitate. Scăderea cantităţii de proteină Scăderea cantităţii de proteină din raţie atrage după sine o micşorare a digestibilităţii tuturor din raţie atrage după sine o micşorare a digestibilităţii tuturor componentelor.componentelor.Pentru ca digestia să se desfăşoare în mod normal, între Pentru ca digestia să se desfăşoare în mod normal, între substanţele azotate şi cele neazotate trebuie să existe un anumit substanţele azotate şi cele neazotate trebuie să existe un anumit raport, cunoscut sub denumirea de raport proteic, care trebuie să raport, cunoscut sub denumirea de raport proteic, care trebuie să fie 1/8 – 1/10.fie 1/8 – 1/10.

Conţinutul raţiei în vitamineConţinutul raţiei în vitamine influenţează în mare măsură digestia influenţează în mare măsură digestia (în special vitamina A, D şi complexul D), carenţa lor provocând (în special vitamina A, D şi complexul D), carenţa lor provocând tulburări digestive, lezarea mucoasei digestive etc. aceasta având tulburări digestive, lezarea mucoasei digestive etc. aceasta având drept rezultat diminuarea digestiei.drept rezultat diminuarea digestiei.

Conţinutul raţiei în NaCl şi acid lacticConţinutul raţiei în NaCl şi acid lactic influenţează favorabil influenţează favorabil digestia activând salivaţia, dar atunci când depăşesc limitele digestia activând salivaţia, dar atunci când depăşesc limitele normale, produc tulburări digestive şi nervoase, ceea ce duce normale, produc tulburări digestive şi nervoase, ceea ce duce implicit la scăderea digestibilităţii.implicit la scăderea digestibilităţii.

Conţinutul raţiei în săruri mineraleConţinutul raţiei în săruri minerale, în special calciu şi fosfor, , în special calciu şi fosfor, influenţează în mare măsură digestia şi absorbţia substanţelor influenţează în mare măsură digestia şi absorbţia substanţelor nutritive din hrană, lipsa lor provocând o serie de tulburări nutritive din hrană, lipsa lor provocând o serie de tulburări digestive, care atrag după sine reducerea secreţiilor digestive şi digestive, care atrag după sine reducerea secreţiilor digestive şi ca urmare micşorarea digestibilităţii.ca urmare micşorarea digestibilităţii.

Prezenţa în raţie a substanţelor care imprimă gust şi miros plăcutPrezenţa în raţie a substanţelor care imprimă gust şi miros plăcut, , determină creşterea digestibilităţii, deoarece stimulează secreţia determină creşterea digestibilităţii, deoarece stimulează secreţia glandelor digestive.glandelor digestive.

Tehnologia obţinerii nutreţurilor influenţează de asemenea Tehnologia obţinerii nutreţurilor influenţează de asemenea digestibilitatea prin diferite lucrări tehnologice, cum ar fi: digestibilitatea prin diferite lucrări tehnologice, cum ar fi: fertilizarea terenului, condiţiile de uscare, păstrare etc.fertilizarea terenului, condiţiile de uscare, păstrare etc.

Prepararea furajelorPrepararea furajelor influenţează mult digestibilitatea, ea influenţează mult digestibilitatea, ea uşurând masticaţia, uneori modifică şi compoziţia chimică a uşurând masticaţia, uneori modifică şi compoziţia chimică a nutreţurilor îmbunătăţindu-le gustul şi mirosul, sporindu-le nutreţurilor îmbunătăţindu-le gustul şi mirosul, sporindu-le comestibilitatea, activează secreţia digestivă şi acţiunea comestibilitatea, activează secreţia digestivă şi acţiunea fermenţilor digestivi. fermenţilor digestivi.

Uneori metodele de preparare pot avea şi acţiune negativă, de Uneori metodele de preparare pot avea şi acţiune negativă, de exemplu, exemplu, încălzirea prea puternică reduce digestibilitateaîncălzirea prea puternică reduce digestibilitatea substanţelor organice şi a proteinei, modificând însuşirile substanţelor organice şi a proteinei, modificând însuşirile gustative şi de miros ale nutreţurilor. gustative şi de miros ale nutreţurilor.

De regulă, De regulă, mărunţirea nutreţurilor sporeşte digestibilitateamărunţirea nutreţurilor sporeşte digestibilitatea, dar , dar mărunţirea sub o anumită limită o reduce cu atât mai mult cu cât mărunţirea sub o anumită limită o reduce cu atât mai mult cu cât este mai fină şi cantitatea ingerată mai mare. În cazul furajelor este mai fină şi cantitatea ingerată mai mare. În cazul furajelor grosiere, pe lângă tocare este necesară aplicarea şi a altor grosiere, pe lângă tocare este necesară aplicarea şi a altor tratamente pentru mărirea digestibilităţii, tratarea cu var a tratamente pentru mărirea digestibilităţii, tratarea cu var a paielor, a saramurării şi melasării.paielor, a saramurării şi melasării.

F a c t o r i i d e p e n d e n ţ i de h r ă n i r e a şi F a c t o r i i d e p e n d e n ţ i de h r ă n i r e a şi î n g r i j i r e a a n i m a l e l o rî n g r i j i r e a a n i m a l e l o r

Numărul de tainuriNumărul de tainuri influenţează digestibilitatea, deoarece un număr mai influenţează digestibilitatea, deoarece un număr mai mare de tainuri reduce cantitatea de hrană administrată, mărindu-se astfel mare de tainuri reduce cantitatea de hrană administrată, mărindu-se astfel digestibilitatea ca urmare a unei cantităţi mai mari de sucuri digestive.digestibilitatea ca urmare a unei cantităţi mai mari de sucuri digestive.

Regimul de întreţinereRegimul de întreţinere. De exemplu în timpul iernii, la taurinele întreţinute . De exemplu în timpul iernii, la taurinele întreţinute în adăposturi cu temperatură constantă, digestibilitatea este mai ridicată în adăposturi cu temperatură constantă, digestibilitatea este mai ridicată decât atunci când sunt întreţinute în aer liber, sub acţiunea variabilă a decât atunci când sunt întreţinute în aer liber, sub acţiunea variabilă a diferiţilor agenţi atmosferici.diferiţilor agenţi atmosferici.

Regimul de muncă şi repausRegimul de muncă şi repaus, starea de oboseală a organismului , starea de oboseală a organismului influenţează digestibilitatea, animalele obosite digerând mai greu hrana influenţează digestibilitatea, animalele obosite digerând mai greu hrana decât animalele odihnite. De aceea se recomandă un timp de repaus de 1-2 decât animalele odihnite. De aceea se recomandă un timp de repaus de 1-2 ore pentru digestie.ore pentru digestie.

AltitudineaAltitudinea. Datorită rarefierii aerului şi scăderii presiunii atmosferice se . Datorită rarefierii aerului şi scăderii presiunii atmosferice se modifică anumite funcţii fiziologice şi ca urmare şi digestia. Spre exemplu, modifică anumite funcţii fiziologice şi ca urmare şi digestia. Spre exemplu, la taurinele mutate de la şes la munte la peste 2000 m, digestibilitatea la taurinele mutate de la şes la munte la peste 2000 m, digestibilitatea substanţelor organice din masa verde scade de la 73 % la 60 %.substanţelor organice din masa verde scade de la 73 % la 60 %.

TemperaturaTemperatura influenţează şi ea digestibilitatea, aceasta fiind mai mică vara influenţează şi ea digestibilitatea, aceasta fiind mai mică vara decât iarna, mai scăzută la animalele tinere ţinute în aer liber, comparativ decât iarna, mai scăzută la animalele tinere ţinute în aer liber, comparativ cu cele din adăpost şi scade mult în cazul variaţiilor bruşte de temperatură.cu cele din adăpost şi scade mult în cazul variaţiilor bruşte de temperatură.

VALOAREA NUTRITIVĂ A NUTREŢURILORVALOAREA NUTRITIVĂ A NUTREŢURILOR

Valoarea nutritivă a unui nutreţ este dată de capacitatea Valoarea nutritivă a unui nutreţ este dată de capacitatea acestuia de a satisface nevoia de substanţe nutritive acestuia de a satisface nevoia de substanţe nutritive pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi elaborarea producţiei pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi elaborarea producţiei animalelor. Acest indicator depinde de caracteristicile animalelor. Acest indicator depinde de caracteristicile nutreţului şi al animalelor care îl consumă şi se exprimă nutreţului şi al animalelor care îl consumă şi se exprimă prin conţinutul nutreţurilor în energie, proteină, săruri prin conţinutul nutreţurilor în energie, proteină, săruri minerale, vitamine etc.minerale, vitamine etc.

VALOAREA ENERGETICĂ A NUTREŢURILORVALOAREA ENERGETICĂ A NUTREŢURILOR

E n e r g i a n u t r e ţ u r i l o rE n e r g i a n u t r e ţ u r i l o r

Valoarea energetică a unui nutreţ, în lucrările mai vechi se Valoarea energetică a unui nutreţ, în lucrările mai vechi se exprimă în kcal şi mai nou în joule: exprimă în kcal şi mai nou în joule:

1 joule = 1 newton x 1 m1 joule = 1 newton x 1 m1 kcal = 4,1855 KJ1 kcal = 4,1855 KJ1000 kcal = 4,1855 MJ1000 kcal = 4,1855 MJ

Fazele de utilizare a energiei brute a nutrienţilor în organismul Fazele de utilizare a energiei brute a nutrienţilor în organismul

animalanimal

Energia brută (EB)Energia brută (EB) sau energia de combustie se exprimă sau energia de combustie se exprimă în calorii în calorii (C)(C) sau sau kilocalorii (kcal)kilocalorii (kcal) pe gram SU sau kcal ingerate prin pe gram SU sau kcal ingerate prin nutreţuri de un animal pe durata a 24 de ore. nutreţuri de un animal pe durata a 24 de ore. Energia potenţială a Energia potenţială a principalilor nutrienţi este în medie 4-4,1 kcal/g la glucide; 9,3 - principalilor nutrienţi este în medie 4-4,1 kcal/g la glucide; 9,3 - 9,5 kcal/g pentru lipide şi 5,6 - 5,7 kcal/g la protide. Valorile EB 9,5 kcal/g pentru lipide şi 5,6 - 5,7 kcal/g la protide. Valorile EB din nutreţuri au o semnificaţie redusă pentru specialiştii în din nutreţuri au o semnificaţie redusă pentru specialiştii în nutriţie, datorită transformărilor şi pierderilor care au loc în nutriţie, datorită transformărilor şi pierderilor care au loc în organismul animal în procesul de nutriţie.organismul animal în procesul de nutriţie.

Energia digestibilă (ED)Energia digestibilă (ED) este în fapt energia nutrienţilor digeraţi, este în fapt energia nutrienţilor digeraţi, rezultată după scăderea energiei fecalelor (EF) din EB astfel: rezultată după scăderea energiei fecalelor (EF) din EB astfel:

ED = EB – EFED = EB – EFAcest parametru variază în funcţie de digestibilitatea nutreţurilor, Acest parametru variază în funcţie de digestibilitatea nutreţurilor, specia, categoria şi alte caracteristici ale animalelor. specia, categoria şi alte caracteristici ale animalelor. Astfel pierderile de energie prin fecale, pot ajunge până la 40% la Astfel pierderile de energie prin fecale, pot ajunge până la 40% la rumegătoare şi până la 50% la cabaline.rumegătoare şi până la 50% la cabaline.

Energia metabolizabilă (EM)Energia metabolizabilă (EM) este partea din energia digestibilă, este partea din energia digestibilă, după pierderile de energie prin urină (EU) şi gazele de după pierderile de energie prin urină (EU) şi gazele de fermentaţie (EG) rezultând relaţiile:fermentaţie (EG) rezultând relaţiile:

EM = EB – (EF + EU + EG)EM = EB – (EF + EU + EG) sau: sau: EM = ED – (EU + EG)EM = ED – (EU + EG)Această energie este utilizată pentru producerea de căldură Această energie este utilizată pentru producerea de căldură corporală (EC) şi elaborarea producţiei animaliere.corporală (EC) şi elaborarea producţiei animaliere.

Energia netă (EN)Energia netă (EN) reprezintă fracţiunea ce serveşte acoperirii reprezintă fracţiunea ce serveşte acoperirii cerinţelor de întreţinere şi producţia animalelor fiind calculată cerinţelor de întreţinere şi producţia animalelor fiind calculată astfel:astfel:

EN = EM – ECEN = EM – ECAceastă energie este utilizată în primul rând pentru diferite Această energie este utilizată în primul rând pentru diferite activităţi ale organelor vitale, în principal pentru consumul şi activităţi ale organelor vitale, în principal pentru consumul şi digestia nutreţurilor, iar surplusul este stocat în producţia de digestia nutreţurilor, iar surplusul este stocat în producţia de carne şi grăsime, lapte, ouă etc.carne şi grăsime, lapte, ouă etc.

Energia netă de producţie (ENp)Energia netă de producţie (ENp) este energia stocată în producţia este energia stocată în producţia animalieră, menţionată mai sus, după ce se scade energia care animalieră, menţionată mai sus, după ce se scade energia care asigură funcţiile vitale.asigură funcţiile vitale.

U n i t ă ţ i c o n v e n ţ i o n a l e de m ă s u r a r e U n i t ă ţ i c o n v e n ţ i o n a l e de m ă s u r a r e a e n e r g i e i din n u t r e ţ u r i a e n e r g i e i din n u t r e ţ u r i

Echivalent amidon (EA)Echivalent amidon (EA) - propus de KELLNER, 1905 - reprezintă - propus de KELLNER, 1905 - reprezintă relaţia de proporţionalitate între conţinutul în substanţe relaţia de proporţionalitate între conţinutul în substanţe digestibile şi cantităţile de energie fixate sub formă de grăsime.digestibile şi cantităţile de energie fixate sub formă de grăsime.

Depunerea de grăsime în corpul animalelor adulte Depunerea de grăsime în corpul animalelor adulte pe seama substanţelor digestive pe seama substanţelor digestive

Substanţele digestibileGrăsimea depusă

de 1 kg SD (g)

Proteină digestibilă 235

Extractive neazotate 248

Celuloză digestibilă 253

Zaharuri 188

Grăsime din:

- nutreţuri voluminoase 474

- nutreţuri concentrate 526

- nutreţuri de origine animală şi şroturi 598

RESURSE FURAJERE ŞI FOLOSIREA LORRESURSE FURAJERE ŞI FOLOSIREA LOR

În sens larg, furajele sau nutreţurile sunt produse sau subproduse În sens larg, furajele sau nutreţurile sunt produse sau subproduse care contribuie la întreţinerea vieţii şi elaborarea producţiei care contribuie la întreţinerea vieţii şi elaborarea producţiei animalelor ce îl consumă, fără a dăuna sănătăţii sau calităţii animalelor ce îl consumă, fără a dăuna sănătăţii sau calităţii producţiei.producţiei.

Furajele pot fi clasificate după mai multe criteriiFurajele pot fi clasificate după mai multe criterii,, respectiv: respectiv:

- - origineorigine: vegetale, animale, minerale;: vegetale, animale, minerale;

- - partea din plantă care se foloseştepartea din plantă care se foloseşte: rădăcinoase, tuberculifere, : rădăcinoase, tuberculifere, grăunţe grăunţe fructe etc.fructe etc.

- - mod de obţineremod de obţinere: plante cultivate, produse secundare : plante cultivate, produse secundare industriale etc.industriale etc.

- - conţinut în substanţe nutritiveconţinut în substanţe nutritive: furaje concentrate, voluminoase: furaje concentrate, voluminoase

- - concentraţia în energie şi proteineconcentraţia în energie şi proteine: furaje energetice, furaje : furaje energetice, furaje proteiceproteice

Clasificarea nutreturilor dupa origineClasificarea nutreturilor dupa origine

Clasificarea nutreturilor dupa concentratia in energieClasificarea nutreturilor dupa concentratia in energie

FURAJE VERZI PENTRU CONSUM DIRECTFURAJE VERZI PENTRU CONSUM DIRECT

Acestea provin din pajişti naturale folosite prin păşunat sau cosit Acestea provin din pajişti naturale folosite prin păşunat sau cosit şi din cultura plantelor furajere păşunate sau administrate sub şi din cultura plantelor furajere păşunate sau administrate sub formă de cositură proaspătă la iesle.formă de cositură proaspătă la iesle.

PAJIŞTILE NATURALE (PERMANENTE)PAJIŞTILE NATURALE (PERMANENTE)

Pajiştile naturale alcătuite din păşuni şi fâneţe reprezintă una din Pajiştile naturale alcătuite din păşuni şi fâneţe reprezintă una din principalele resurse furajere pentru animalele erbivore domestice principalele resurse furajere pentru animalele erbivore domestice şi sălbatice.şi sălbatice.

Suprafaţa pajiştilor în România ajunge la peste 4,9 milioane Suprafaţa pajiştilor în România ajunge la peste 4,9 milioane hectare din care 3,4 mil. păşuni şi 1,5 mil.fâneţe.hectare din care 3,4 mil. păşuni şi 1,5 mil.fâneţe. Compoziţia floristică a pajiştilor reprezintă o variabilitate foarte mare şi ca Compoziţia floristică a pajiştilor reprezintă o variabilitate foarte mare şi ca urmare o valoare nutritivă extrem de diferenţiatăurmare o valoare nutritivă extrem de diferenţiată..Substanţa organică a ierbii de pe păşune este cel mai bine digerată de Substanţa organică a ierbii de pe păşune este cel mai bine digerată de speciile de animale rumegătoare (70-80%)speciile de animale rumegătoare (70-80%),, urmate de cabaline (50-60%) şi urmate de cabaline (50-60%) şi ceva mai slab de suine (40-50%). Substanţele nutritive din iarbă sunt mai ceva mai slab de suine (40-50%). Substanţele nutritive din iarbă sunt mai uşor digestibile şi consumul de energie cheltuit în procesul de digestie şi uşor digestibile şi consumul de energie cheltuit în procesul de digestie şi asimilare este mai redus decât cel pentru fân şi concentrate.asimilare este mai redus decât cel pentru fân şi concentrate.În general nutreţul de pe pajişti se obţine la un preţ mai scăzut cu 40% În general nutreţul de pe pajişti se obţine la un preţ mai scăzut cu 40% faţă de cel al fânului, cu 85% faţă de siloz şi de peste 3 ori faţă de preţul faţă de cel al fânului, cu 85% faţă de siloz şi de peste 3 ori faţă de preţul concentratelorconcentratelor..

Compoziţia chimică medie a patru formaţiuni de pajişti naturaleCompoziţia chimică medie a patru formaţiuni de pajişti naturale (%)

Valoarea nutritivă a păşunilor este în strânsă legătură cu factorii de climă şi sol din zona de câmpie, deal şi munte de modul de întreţinere şi folosire a lor cu animalele, factorii care influenţează direct compoziţia floristică şi nivelul de producţie.

Denumire SU PB GB SEN Cel.B Cen.B

Pajişti stepice de

câmpii

Pajişti de luncă

Pajişti de munte

Pajişti hidrofite (de

bălţi)

32,6

33,3

43,4

31,0

4,1

3,7

5,1

4,6

1,2

0,5

1,5

1,1

16,3

9,7

22,2

12,6

18,3

17,2

11,5

10,5

2,8

2,5

2,8

2,2

În decursul perioadei de vegetaţie În decursul perioadei de vegetaţie valoarea nutritivă a unei valoarea nutritivă a unei păşunipăşuni suferă modificăr suferă modificări:i:

- - în stadiul tânărîn stadiul tânăr, la debutul vegetaţiei, păşunea este mai , la debutul vegetaţiei, păşunea este mai bogată bogată în substanţe nutritive, în substanţe nutritive,

-- cu avansarea în vegetaţiecu avansarea în vegetaţie, scade conţinutul în proteine, , scade conţinutul în proteine, în în caroten şi însuşiri gustative, crescând în schimb caroten şi însuşiri gustative, crescând în schimb conţinutul în conţinutul în celuloză cu valoare energetică, împreună celuloză cu valoare energetică, împreună cu elementele cu elementele esenţiale cum sunt: Ca, K, Na, Cl.esenţiale cum sunt: Ca, K, Na, Cl.

CCele mai productive şi în acelaşi timp valoroase pajişti sunt cele ele mai productive şi în acelaşi timp valoroase pajişti sunt cele din lunci şi depresiunidin lunci şi depresiuni, urmate de cele din zona de deal şi munte, urmate de cele din zona de deal şi munte,, care pot asigura 5,20 t/ha iarbă.care pot asigura 5,20 t/ha iarbă.

La polul opus se află pajiştile degradateLa polul opus se află pajiştile degradate,, care produc 1,5-5,0 t/ha care produc 1,5-5,0 t/ha iarbă. iarbă.

Producţii slabe şi calitate scăzută se înregistrează şi pe pajiştile Producţii slabe şi calitate scăzută se înregistrează şi pe pajiştile de pe soluri sărăturate, nisipuri şi cele din etajele subalpin-alpine de pe soluri sărăturate, nisipuri şi cele din etajele subalpin-alpine cu producţii de 1,0-4,0 t/hacu producţii de 1,0-4,0 t/ha..

Valoarea nutritivă a speciilor din compoziţia botanică a pajiştilorValoarea nutritivă a speciilor din compoziţia botanică a pajiştilor variază variază în limite foarte largi de la ridicată la cele fără valoare sau chiar toxice.în limite foarte largi de la ridicată la cele fără valoare sau chiar toxice.Prezentăm în continuare aprecierea valorii nutritive pentru cele două Prezentăm în continuare aprecierea valorii nutritive pentru cele două familii botanice mai importante din pajişti.familii botanice mai importante din pajişti.

De asemeneaDe asemenea,, se întâlnesc frecvent se întâlnesc frecvent specii lipsite de valoare nutritivă sau specii lipsite de valoare nutritivă sau chiar toxicechiar toxice pentru animale. pentru animale. Dintre acestea enumerăm cele care conţin Dintre acestea enumerăm cele care conţin alcaloizi: alcaloizi: Convalaria majalisConvalaria majalis (mărgăritar), (mărgăritar), Paris quadrifoliaParis quadrifolia (răsfug), (răsfug), Papaver rhoPapaver rhoeeasas (mac de câmp), (mac de câmp), ChCheelidonium majuslidonium majus (rostopască), (rostopască), Ranunculus sp.Ranunculus sp. (piciorul cocoşului), (piciorul cocoşului), Anemone nemorosaAnemone nemorosa (anemone), (anemone), Caltha laetaCaltha laeta (calc (calceea calului), a calului), Aconitum sp. Aconitum sp. (omag) (omag) Datura stramoniumDatura stramonium (ciumăfaie), (ciumăfaie), Hyoscyamus nigerHyoscyamus niger (măsălariţă), (măsălariţă), Atropa belladonAtropa belladonnna a (mătrăgună), (mătrăgună), Solanum nigrum Solanum nigrum (zârnă) sau glicozizi: unele specii din (zârnă) sau glicozizi: unele specii din genurile genurile Sorghum, Linum, Sinapis, Raphanus, Sorghum, Linum, Sinapis, Raphanus, etc.etc.

Plantele otrăvitoare din pajiştiPlantele otrăvitoare din pajişti cu alţi principii toxici sunt: cu alţi principii toxici sunt: Colchicum Colchicum autumnale autumnale (brânduşa de toamnă), (brânduşa de toamnă), Veratrum album Veratrum album (stirigoaia), (stirigoaia), Gratiola Gratiola officinalisofficinalis (veninariţa), (veninariţa), Cicuta virosa Cicuta virosa (cucuta de apă), (cucuta de apă), Conium maculatumConium maculatum (cucuta), (cucuta), Euphorbia sp.Euphorbia sp. (laptele cucului), (laptele cucului), Stellaria graminStellaria gramineaea (rocoţea) şi (rocoţea) şi multe altele.multe altele.

Subliniem Subliniem necesitnecesitateaatea respectării respectării duratei optime de păşunatduratei optime de păşunat în condiţiile în condiţiile ţării noastreţării noastre,, care este care este între Sf. Gheorghe (23 aprilie) şi Sf. Dumitru (26 între Sf. Gheorghe (23 aprilie) şi Sf. Dumitru (26 octombrie) în zona de câmpie şi dealuri (150-185 zile)octombrie) în zona de câmpie şi dealuri (150-185 zile) şi în lunile şi în lunile iunie-iunie-septembrie diferenţiat pe altitudine (90-150 zile) în zona montană.septembrie diferenţiat pe altitudine (90-150 zile) în zona montană.

De asemenea un rol important în valorificarea corespunzătoare a De asemenea un rol important în valorificarea corespunzătoare a ierbii de pe pajişti, revine ierbii de pe pajişti, revine stabilirii corecte a încărcării cu animalestabilirii corecte a încărcării cu animale,, astfel ca să fie evitate astfel ca să fie evitate suprapăşunatul suprapăşunatul sau sau subpăşunatulsubpăşunatul, ambele , ambele fiind la fel de dăunătoare pentru productivitatea pajiştilor. fiind la fel de dăunătoare pentru productivitatea pajiştilor. Pe termen lung abandonul folosirii păşunilor este deosebit de Pe termen lung abandonul folosirii păşunilor este deosebit de dăunător pentru economia creşterii animalelor.dăunător pentru economia creşterii animalelor.

RESURSE FURAJERE DIN PĂDURI ŞI TUFĂRIŞURIRESURSE FURAJERE DIN PĂDURI ŞI TUFĂRIŞURI

Alături de pajiştile naturale, pădurile şi tufărişurile reprezintă cea Alături de pajiştile naturale, pădurile şi tufărişurile reprezintă cea mai importantă resursă furajeră şi habitat pentru animalele de mai importantă resursă furajeră şi habitat pentru animalele de interes cinegetic.interes cinegetic.

În În AMENAJAMENTUL SILVOCINEGETICAMENAJAMENTUL SILVOCINEGETIC un loc important îl ocupă un loc important îl ocupă evidenţa terenurilor destinate hranei vânatului pe timpul evidenţa terenurilor destinate hranei vânatului pe timpul perioadei de vegetaţie şi a resurselor furajere pe restul anului, perioadei de vegetaţie şi a resurselor furajere pe restul anului, care de cele mai multe ori trebuie completată din afară.care de cele mai multe ori trebuie completată din afară.Ca resursă de hrană Ca resursă de hrană sunt de preferat pădurile plurienesunt de preferat pădurile pluriene, cu arborete de , cu arborete de diferite vârste, de la seminţiş la codru, faţă de pădurile echiene, cu arbori diferite vârste, de la seminţiş la codru, faţă de pădurile echiene, cu arbori de aceiaşi vârstă, unde resursele de hrană nu sunt uniform repartizate în de aceiaşi vârstă, unde resursele de hrană nu sunt uniform repartizate în teritoriu şi de-a lungul anului.teritoriu şi de-a lungul anului. Un loc aparte îl ocupă tufărişurile care reprezintă o hrană predilectă Un loc aparte îl ocupă tufărişurile care reprezintă o hrană predilectă pentru unele specii, cum sunt cervidele şi caprinele.pentru unele specii, cum sunt cervidele şi caprinele.

G r a m i n e eG r a m i n e e cu valoare nutritivă: cu valoare nutritivă:- - ridicatăridicată: : Lolium perenne, Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Phleum Lolium perenne, Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Phleum pratense, Poa pratensis, Alopecurpratense, Poa pratensis, Alopecuruus pratensis, Arrhenatherum elatius, s pratensis, Arrhenatherum elatius, Trisetum flaveseens, Bromus inermisTrisetum flaveseens, Bromus inermis;;- - mijlociemijlocie: : Festuca rubra, Agrostis capillaris, Festuca arundinacea, Festuca Festuca rubra, Agrostis capillaris, Festuca arundinacea, Festuca rupicola, Festuca valesiacarupicola, Festuca valesiaca;;- - scăzutăscăzută: : Botriochloa ischaemum, Nardus stricta, Festuca airoides, Botriochloa ischaemum, Nardus stricta, Festuca airoides, Agrostis rupestris, Stipa capillataAgrostis rupestris, Stipa capillata, etc., etc.

L e g u m i n o a s eL e g u m i n o a s e cu valoare nutritivă: cu valoare nutritivă:- - ridicatăridicată: : Medicago sativa, Trifolium pratense, Trifolium repens, Trifolium Medicago sativa, Trifolium pratense, Trifolium repens, Trifolium hybridum, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifoliahybridum, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, etc.;, etc.;- - mijlociemijlocie: : Trifolium montanum, Anthyllis vulneraria, Medicago minima, Trifolium montanum, Anthyllis vulneraria, Medicago minima, Melilotus albusMelilotus albus, etc.;, etc.;- - scăzutăscăzută: : Genista tinGenista tincctoria, Ononis hyrcina, Trifolium arvense, Astragalus toria, Ononis hyrcina, Trifolium arvense, Astragalus cicer cicer etc.etc.

În compoziţia floristică a pajiştilor se află un număr apreciabil de În compoziţia floristică a pajiştilor se află un număr apreciabil de specii din alte familii botanice care sunt bine consumate de specii din alte familii botanice care sunt bine consumate de animale ca: animale ca: Polygonum aviculare, Plantago lanceolata, Taraxacum Polygonum aviculare, Plantago lanceolata, Taraxacum officinale, Dancus carota, Ligusticum mutellina, Cirsium arvense, officinale, Dancus carota, Ligusticum mutellina, Cirsium arvense, Cirsium oleraceum, Capsella bursa-pastorisCirsium oleraceum, Capsella bursa-pastoris şi multe altele. şi multe altele.

SSpeciile arbustive şi mai valoroase pentru hrănirea peciile arbustive şi mai valoroase pentru hrănirea vânatului vânatului

se diferenţiază pe zone după cum urmează:se diferenţiază pe zone după cum urmează:

În fondurile de vânătoare din zona montană şi premontanăÎn fondurile de vânătoare din zona montană şi premontană, în , în funcţie de conţinutul în substanţe nutritive, ordinea funcţie de conţinutul în substanţe nutritive, ordinea descrescătoare a speciilor este:descrescătoare a speciilor este:- - azotazot (proteine): frunze de soc negru, mesteacăn, zmeur, salcie (proteine): frunze de soc negru, mesteacăn, zmeur, salcie căprească, sânger, plop tremurător, carpen, frasin, lujerii de soc căprească, sânger, plop tremurător, carpen, frasin, lujerii de soc negrunegru etc.etc.

- - fosforfosfor: frunze de sânger, frasin, măceş, soc negru, zmeur, salcie : frunze de sânger, frasin, măceş, soc negru, zmeur, salcie căprească, mesteacăn, alun, plop tremurător, mur, lujerii salcie căprească, mesteacăn, alun, plop tremurător, mur, lujerii salcie căprească, plop tremurător, soc negru etc;căprească, plop tremurător, soc negru etc;

- - potasiupotasiu: frunze de soc, zmeur, salcie căprească, plop tremurător, : frunze de soc, zmeur, salcie căprească, plop tremurător, paltin, sânger, măceş, alun, frasin, mur, mesteacăn, scoruş, lujerii paltin, sânger, măceş, alun, frasin, mur, mesteacăn, scoruş, lujerii de soc, frasin, salcie căprească, mur, plop tremurător, paltin, de soc, frasin, salcie căprească, mur, plop tremurător, paltin, zmeur, etc;zmeur, etc;

- - calciucalciu: frunze de sânger, alun, salcie căprească, plop tremurător, : frunze de sânger, alun, salcie căprească, plop tremurător, soc negru, lujerii de păducel, alun, plop tremurătorsoc negru, lujerii de păducel, alun, plop tremurător etc.etc.

- - manganmangan: frunze de afin, alun, zmeur, mesteacăn, mur, plop : frunze de afin, alun, zmeur, mesteacăn, mur, plop tremurător, lujerii de alun, zmeur, mur, etc.tremurător, lujerii de alun, zmeur, mur, etc.

În fondurile de vânătoare din zona de deal şi podişÎn fondurile de vânătoare din zona de deal şi podiş, în funcţie de , în funcţie de conţinut, ordinea descrescătoare a speciilor este:conţinut, ordinea descrescătoare a speciilor este:

- - azotazot (proteine): frunze de salcie, soc negru, salcie căprească, (proteine): frunze de salcie, soc negru, salcie căprească, salcie plesnitoare, sânger, plop tremurător, mesteacăn, carpen, salcie plesnitoare, sânger, plop tremurător, mesteacăn, carpen, lujerii de soc negru, salbă moale, salcâm, plop tremurător, tei, lujerii de soc negru, salbă moale, salcâm, plop tremurător, tei, salcie căprească, etc.salcie căprească, etc.

- - fosforfosfor: frunze de salcâm, soc negru, paţachină, salbă moale, tei, : frunze de salcâm, soc negru, paţachină, salbă moale, tei, plop tremurător, salcie căprească, salcâm etc.plop tremurător, salcie căprească, salcâm etc.

- - potasiupotasiu: frunze soc negru, mur, salcâm, salbă moale, tei pucios, : frunze soc negru, mur, salcâm, salbă moale, tei pucios, plop tremurător, salcie căprească, sânger, lujerii de soc, salbă plop tremurător, salcie căprească, sânger, lujerii de soc, salbă moale, tei, plop tremurător, salcie căprească, salcâm, etc.moale, tei, plop tremurător, salcie căprească, salcâm, etc.

- - calciucalciu: frunze de sânger, salbă moale, salcâm, salcie căprească, : frunze de sânger, salbă moale, salcâm, salcie căprească, alun, lujerii de salbă moale, salcie căprească, sânger, salcâm, alun, lujerii de salbă moale, salcie căprească, sânger, salcâm, paltin, etc. paltin, etc.

- - manganmangan: frunze de zmeur, salcie căprească, mesteacăn, : frunze de zmeur, salcie căprească, mesteacăn, jugastru, carpen, mur, lujerii de zmeur, plop tremurător, salbă jugastru, carpen, mur, lujerii de zmeur, plop tremurător, salbă moale, salcie căprească, mesteacăn, tei pucios, etc.moale, salcie căprească, mesteacăn, tei pucios, etc.

În fondurile de vânătoare din zona câmpieÎn fondurile de vânătoare din zona câmpie, în funcţie de conţinut, , în funcţie de conţinut, ordinea descrescătoare a speciilor este:ordinea descrescătoare a speciilor este:

- - azotazot: frunze de salcâm, scumpie, cer, mesteacăn, porumbar, : frunze de salcâm, scumpie, cer, mesteacăn, porumbar, salbă moale, jugastru, sânger,carpen, paţachină, tei, lujerii de salbă moale, jugastru, sânger,carpen, paţachină, tei, lujerii de drop, salbă, mur, sânger, etc.drop, salbă, mur, sânger, etc.

- - fosforfosfor: frunze de scumpie, mur de zăvoi, salcâm, corn, păducel, : frunze de scumpie, mur de zăvoi, salcâm, corn, păducel, dârmox, tei, lujerii de tei, scumpie, frasin, mur de zăvoi, ulm, dârmox, tei, lujerii de tei, scumpie, frasin, mur de zăvoi, ulm, salcâm, salbă, corcoduş, mesteacăn, etc.salcâm, salbă, corcoduş, mesteacăn, etc.

- - potasiupotasiu: frunze de porumbar, corcoduş, cireş, lemn câinesc, tei, : frunze de porumbar, corcoduş, cireş, lemn câinesc, tei, salcâm, frasin, călin, mur de zăvoi, salcie, carpen, salbă moale, salcâm, frasin, călin, mur de zăvoi, salcie, carpen, salbă moale, lujerii de mur, tei, scumpie, frasin, jugastru, călin, lemn câinesc, lujerii de mur, tei, scumpie, frasin, jugastru, călin, lemn câinesc, etc.etc.

- - calciucalciu: frunze de sânger, salbă moale, mojdrean, călin, tei, plop : frunze de sânger, salbă moale, mojdrean, călin, tei, plop tremurător, corn, salcie, lujerii de păr, rei, salbă moale, sânger, tremurător, corn, salcie, lujerii de păr, rei, salbă moale, sânger, călin, jugastru, păducel, etc. călin, jugastru, păducel, etc.

- - manganmangan: frunze de mesteacăn, carpen, mur, jugastru, tei, lujerii : frunze de mesteacăn, carpen, mur, jugastru, tei, lujerii de mur, carpen, drob, jugastru, tei, mesteacăn, etcde mur, carpen, drob, jugastru, tei, mesteacăn, etc

În alegerea speciilor arbustive şi moi se va proceda în primul rând În alegerea speciilor arbustive şi moi se va proceda în primul rând la stabilirea speciilor preferate de vânat prin verificarea la stabilirea speciilor preferate de vânat prin verificarea intensităţii cu care este consumată fiecare specie în lunile intensităţii cu care este consumată fiecare specie în lunile ianuarie-martie, apoi se va confrunta cu lista speciilor date mai ianuarie-martie, apoi se va confrunta cu lista speciilor date mai sus ca valoroase.sus ca valoroase.

Extinderea speciilor arbustive se va face treptat în suprafeţele Extinderea speciilor arbustive se va face treptat în suprafeţele apte astfel încât să se asigure o valorificare corespunzătoare a apte astfel încât să se asigure o valorificare corespunzătoare a staţiunii. Se va proceda la o estimare a biomasei ce se realizează staţiunii. Se va proceda la o estimare a biomasei ce se realizează în kg/ha şi se va conta ca valorificabilă prin păşunat şi frunzare în kg/ha şi se va conta ca valorificabilă prin păşunat şi frunzare până la 20% din totalul biomasei.până la 20% din totalul biomasei.

Pentru introducerea arborilor fructiferi este indicat să se Pentru introducerea arborilor fructiferi este indicat să se proiecteze zone de 2-20 hectare pe care să se introducă puieţi de proiecteze zone de 2-20 hectare pe care să se introducă puieţi de talie mare cu balot la rădăcină care într-un interval cât mai scurt talie mare cu balot la rădăcină care într-un interval cât mai scurt să înceapă producerea fructelor. În acest sens se vor avea în să înceapă producerea fructelor. În acest sens se vor avea în vedere: prunul, mărul, scoruşulvedere: prunul, mărul, scoruşul etc.etc.

Un caz aparte îl reprezintă păşunatul animalelor domestice în Un caz aparte îl reprezintă păşunatul animalelor domestice în păduri, care păduri, care este interzis prin legeeste interzis prin lege pentru pagubele care le pentru pagubele care le produc speciilor forestiere valoroase, a concurenţei pentru hrana produc speciilor forestiere valoroase, a concurenţei pentru hrana vânatului, a liniştii, a câinilor de pază care vânatului, a liniştii, a câinilor de pază care atacatacă puietul de vânat ă puietul de vânat şi alte daune.şi alte daune.

RESURSE FURAJERE DIN ZONE MLĂŞTINOASE ŞI APERESURSE FURAJERE DIN ZONE MLĂŞTINOASE ŞI APE

O resursă furajeră importantă o constituie zonele mlăştinoase şi O resursă furajeră importantă o constituie zonele mlăştinoase şi cu ape, în special pentru rumegătoare, suine, palmipede şi specii cu ape, în special pentru rumegătoare, suine, palmipede şi specii de peşti fitofagi. Se poate constata valoarea mai scăzută a de peşti fitofagi. Se poate constata valoarea mai scăzută a furajelor din zonele mlăştinoase şi cu ape. Totuşi aceasta prezintă furajelor din zonele mlăştinoase şi cu ape. Totuşi aceasta prezintă importanţă în anii excesiv secetoşi, pentru salvarea animalelor de importanţă în anii excesiv secetoşi, pentru salvarea animalelor de la inaniţie.la inaniţie.

Compoziţia chimică şi valoarea nutritivă la furaj Compoziţia chimică şi valoarea nutritivă la furaj la câteva specii din mlaştini şi apela câteva specii din mlaştini şi ape

În regiunile cu bălţi din zona de câmpie, lintiţa proaspătă amestecată cu uruială de În regiunile cu bălţi din zona de câmpie, lintiţa proaspătă amestecată cu uruială de porumb este hrana de bază pentru bobocii de raşă şi gâscă. La fel mătasea broaştei porumb este hrana de bază pentru bobocii de raşă şi gâscă. La fel mătasea broaştei (Chlorella vulgaris) uscată şi măcinată poate fi un constituent proteic important (Chlorella vulgaris) uscată şi măcinată poate fi un constituent proteic important pentru diferite amestecuri de concentrate.pentru diferite amestecuri de concentrate.

Specia, mod conservare, părţi plantă

SU%

PB%

GB%

SEN%

CB%

UNPBDg/kg

Phragmites australis (stuf) fân frunze tinere 81 13,1 1,7 30,4 26,4 28 83 fân frunze mature 82 12,1 1,5 30,2 28,5 29 71Carex riparia (rogoz) fân 81 12,0 1,4 33,5 28,8 28 64Scripus radicans (ţipirig) fân 85 8,0 1,0 40,0 28,3 28 22Juncus articulatus (rugină) fân

88 9,4 - - - - -

Chlorella vulgaris (algă) făină 94 56,4 - - - - -Lemna minor (lintiţă) proaspătă

10 2,0 - - - - -

NUTREŢURI VERZI CULTIVATENUTREŢURI VERZI CULTIVATE

În condiţiile ţării noastre cu un climat temperat-continental cu În condiţiile ţării noastre cu un climat temperat-continental cu oscilaţii mari ale temperaturilor şi perioade de secetă prelungită oscilaţii mari ale temperaturilor şi perioade de secetă prelungită în timpul verii spre toamnă, în timpul verii spre toamnă, nutreţul produs pe păşunile naturale nutreţul produs pe păşunile naturale este de cele mai multe ori insuficienteste de cele mai multe ori insuficient fiind necesară asigurarea fiind necesară asigurarea nutreţului verde din nutreţului verde din culturi furajereculturi furajere din arabil. La alegerea din arabil. La alegerea sortimentului de plante furajere se ţine seama de: producţia la sortimentului de plante furajere se ţine seama de: producţia la hectar şi calitatea ei, perioada de vegetaţie şi de utilizare cât mai hectar şi calitatea ei, perioada de vegetaţie şi de utilizare cât mai lungă, cost redus şi alte criterii.lungă, cost redus şi alte criterii.

L e g u m i n o a s e l e p e r e n e ş i a n u a l eL e g u m i n o a s e l e p e r e n e ş i a n u a l e

Leguminoasele reprezintă cea mai importantă grupă de plante Leguminoasele reprezintă cea mai importantă grupă de plante furajere cultivate, fiind deopotrivă apreciate pentru producţia furajere cultivate, fiind deopotrivă apreciate pentru producţia mare de masă verde cât mai ales pentru valoarea lor calitativ-mare de masă verde cât mai ales pentru valoarea lor calitativ-nutritivă ridicată datorită conţinutului ridicat în proteine. nutritivă ridicată datorită conţinutului ridicat în proteine.

În general 1 kg de substanţă uscată (SU) obţinut de la o cultură În general 1 kg de substanţă uscată (SU) obţinut de la o cultură de leguminoasă, conţine 20-28% proteină brută; 7,5-10,5% săruri de leguminoasă, conţine 20-28% proteină brută; 7,5-10,5% săruri minerale esenţiale din care 2% calciu şi vitamine: 50-100 mg minerale esenţiale din care 2% calciu şi vitamine: 50-100 mg caroten, 200-2000 mg vit. C; 500 mg caroten, 200-2000 mg vit. C; 500 mg vit. E şi multe altele.vit. E şi multe altele.

Valoarea nutritivă medie a unui kg nutreţ verde obţinut de Valoarea nutritivă medie a unui kg nutreţ verde obţinut de la la culturile de leguminoase, în stadiul de început de culturile de leguminoase, în stadiul de început de înflorireînflorire

Este de remarcat valoarea excepţională a lucernei, considerată pe Este de remarcat valoarea excepţională a lucernei, considerată pe drept cuvânt “regina” plantelor de nutreţ, având în vedere drept cuvânt “regina” plantelor de nutreţ, având în vedere producţia cea mai ridicată la hectar dintre leguminoase 45-115 producţia cea mai ridicată la hectar dintre leguminoase 45-115 tone masă verde şi o longevitate mare de 4-5 ani a culturii.tone masă verde şi o longevitate mare de 4-5 ani a culturii.

CulturaSUkg

UNPBD

gCag

Pg

Carotenmg

Lucernă (Medicago sativa)

Trifoi roşu (Trifolium pratense)

Sparcetă (Onobrychis viciifolia)

Ghizdei (Lotus corniculatus)

Trifoi alb (Trifolium repens)

0,212

0,180

0,176

0,170

0,185

0,18

0,18

0,18

0,17

0,19

31

24

21

31

28

4,6

3,3

2,1

3,8

3,0

0,5

0,6

0,5

0,5

0,6

63

37

44

44

34

Folosirea în stare verde a leguminoaselorFolosirea în stare verde a leguminoaselor este restricţionată de este restricţionată de producerea producerea meteorizaţiilor (umflarea)meteorizaţiilor (umflarea) la animale la animale,, dacă provin din dacă provin din culturile de lucernă şi trifoi roşu. Masa verde din restul culturilor culturile de lucernă şi trifoi roşu. Masa verde din restul culturilor de leguminoase (sparcetă, ghizdei, sulfină, mazăre, soia) nu de leguminoase (sparcetă, ghizdei, sulfină, mazăre, soia) nu provoacă aceste deranjamente la animale, dacă sunt administrate provoacă aceste deranjamente la animale, dacă sunt administrate imediat după cosire cu condiţia să nu fie ude de la ploaie sau imediat după cosire cu condiţia să nu fie ude de la ploaie sau rouă.rouă.

Pentru evitarea riscului de meteorizaţii în administrarea masei Pentru evitarea riscului de meteorizaţii în administrarea masei verzi de lucernă sau trifoi roşu se ţine seama de introducerea verzi de lucernă sau trifoi roşu se ţine seama de introducerea treptată a lor în hrană timp de treptată a lor în hrană timp de 7-8 zile7-8 zile numai sub formă pălitănumai sub formă pălită, , 2-3 2-3 ore de la cosireore de la cosire, iar adăparea animalelor să se facă cu cel puţin o , iar adăparea animalelor să se facă cu cel puţin o oră înainte de consumarea acestui furaj.oră înainte de consumarea acestui furaj.

Cantităţile de lucernă şi trifoi cosit administrate zilnic la animale Cantităţile de lucernă şi trifoi cosit administrate zilnic la animale popott să ajungă la: să ajungă la:

25-30 kg pentru vaci în lactaţie25-30 kg pentru vaci în lactaţie20-25 kg în amestec cu paie pentru cabaline adulte20-25 kg în amestec cu paie pentru cabaline adulte15-20 kg pentru tineretul bovin15-20 kg pentru tineretul bovin

3 - 4 kg pentru ovine adulte 3 - 4 kg pentru ovine adulte 4 - 5 kg pentru porcii adulţi4 - 5 kg pentru porcii adulţi 100-125 g la palmipede (gâşte, raţe)100-125 g la palmipede (gâşte, raţe)

G r a m i n e e l e a n u a l e ş i p e r e n eG r a m i n e e l e a n u a l e ş i p e r e n e Cea mai însemnată cantitate de furaj verde este furnizat de Cea mai însemnată cantitate de furaj verde este furnizat de plantele de nutreţ din familia gramineelor bogate în substanţe plantele de nutreţ din familia gramineelor bogate în substanţe energetice cum sunt: energetice cum sunt:

- - culturile de graminee anualeculturile de graminee anuale: porumbul, iarba de Sudan, sorgul : porumbul, iarba de Sudan, sorgul furajer, raigrasul aristat, cerealele păioase (secară, orz, ovăz)furajer, raigrasul aristat, cerealele păioase (secară, orz, ovăz)

- - culturile de graminee pereneculturile de graminee perene: golomăţ, raigras peren, păiuş de : golomăţ, raigras peren, păiuş de livadă, timoftică, obsigă nearistată etc.livadă, timoftică, obsigă nearistată etc.

Folosirea acestor plante de nutreţ ca masă verde la iesle este Folosirea acestor plante de nutreţ ca masă verde la iesle este foarte răspândită foarte răspândită în zonele cu climat mai cald şi secetosîn zonele cu climat mai cald şi secetos, unde de , unde de regulă sunt şi condiţii de irigare a culturilor. regulă sunt şi condiţii de irigare a culturilor.

Gramineele perene se pot folosi şi prin păşunat direct cu Gramineele perene se pot folosi şi prin păşunat direct cu animalele asemănător pajiştilor naturale, ele constituind în animalele asemănător pajiştilor naturale, ele constituind în amestec cu leguminoasele perene amestec cu leguminoasele perene aşa zisele pajişti semănate sau aşa zisele pajişti semănate sau temporaretemporare. .

CCerealele păioase se amestecă cu mazăre sau măzăriche alcătuind erealele păioase se amestecă cu mazăre sau măzăriche alcătuind borceagurile de primăvară sau toamnăborceagurile de primăvară sau toamnă..

Valoarea nutritivă medie a unui kg de nutreţ verdeValoarea nutritivă medie a unui kg de nutreţ verde obţinut de la culturile de gramineeobţinut de la culturile de graminee

Cultura de graminee

Stadiulvegetativ

SU(kg)

UNPBD(g)

Ca(g)

P(g)

Caroten

(mg)AnualePorumb

înflorirebob în laptebob lapte ceară

0,1750,2000,250

0,170,200,26

11911

0,90,81,1

0,40,50,6

354419

Sorg furajînspicarebob în lapte

0,1800,270

0,170,23

1710

0,81,0

0,30,6

3815

Iarba de Sudanînspicareînflorire

0,2000,300

0,210,33

2221

1,01,2

0,50,5

5950

OrzOvăzGrâu

SecarăRaigras aristat

început înspicareînceput înspicareînceput înspicareînceput înspicareînceput înspicare

0,1750,1700,2000,1900,178

0,180,190,180,200,19

1712131915

0,90,80,80,90,9

0,70,60,70,70,6

5954254955

PereneRaigras perenGolomăţPăiuş de livadăTimofticăObsigă

început înspicare

început înspicareînceput înspicare

început înspicareînceput înspicare

0,185

0,1880,188

0,2000,188

0,20

0,200,21

0,180,20

16

1818

1418

1,1

0,81,5

0,91,1

0,6

0,60,7

0,60,7

51

3945

4844

Porumbul Porumbul folosit exclusiv pentru masă verde se cultivă în rânduri dese cu folosit exclusiv pentru masă verde se cultivă în rânduri dese cu o densitate de 400-600 mii plante la hectar, iar cel pentru siloz în rânduri o densitate de 400-600 mii plante la hectar, iar cel pentru siloz în rânduri rare cu o densitate de 65-75 mii plante la hectarrare cu o densitate de 65-75 mii plante la hectar;; ambele culturi se pot ambele culturi se pot administra ca masă verde la iesle. Pentru a asigura o eşalonare a folosirii administra ca masă verde la iesle. Pentru a asigura o eşalonare a folosirii pe o durată mai lungă de timp se utilizează hibrizi de diferite precocităţi, pe o durată mai lungă de timp se utilizează hibrizi de diferite precocităţi, de la timpurii la cei tardivi, realizându-se peste 75 zile de furajare în stare de la timpurii la cei tardivi, realizându-se peste 75 zile de furajare în stare verde.verde.Porumbul bogat în glucide este foarte bine consumat de animale, în Porumbul bogat în glucide este foarte bine consumat de animale, în special de vacile de laptespecial de vacile de lapte,, la care se poate administra 30-40 kg pe zi pe la care se poate administra 30-40 kg pe zi pe cap de vacă.cap de vacă.Conţinutul mai sărac în proteine şi săruri minerale ale porumbului poate fi Conţinutul mai sărac în proteine şi săruri minerale ale porumbului poate fi corectat prin administrarea lucernei sau a altei leguminoase în cantitate corectat prin administrarea lucernei sau a altei leguminoase în cantitate de 25-30 kg/cap de vacă.de 25-30 kg/cap de vacă.

Iarba de SudanIarba de Sudan şi şi sorgul furajersorgul furajer din punct de vedere furajer sunt mai din punct de vedere furajer sunt mai valoroase decât porumbulvaloroase decât porumbul,, în special pentru zonele secetoase. Dar atenţie în special pentru zonele secetoase. Dar atenţie la utilizarea lor, întrucât la utilizarea lor, întrucât conţin glicozizi cianogeniconţin glicozizi cianogeni care pot produce în care pot produce în perioadele secetoase, intoxicaţii la animaleperioadele secetoase, intoxicaţii la animale,, când se află în stadiu tânăr. când se află în stadiu tânăr. De aceea aceste plante furajere din genul Sorghum De aceea aceste plante furajere din genul Sorghum se recomandă să fie se recomandă să fie utilizate prin cositură la iesle după ce au atins minim 40-50 cm până la utilizate prin cositură la iesle după ce au atins minim 40-50 cm până la începutul înspicării şi mai puţin păscut direct la o înălţime mai mică în începutul înspicării şi mai puţin păscut direct la o înălţime mai mică în anii secetoşianii secetoşi. Tineretul taurin, junincile şi vacile gestante sunt mai . Tineretul taurin, junincile şi vacile gestante sunt mai sensibile la intoxicaţii cu sorg în faze tinere, când conţinutul de acid sensibile la intoxicaţii cu sorg în faze tinere, când conţinutul de acid cianhidric este mai ridicat, atingând 0,15% faţă de 0,01% la înspicarea cianhidric este mai ridicat, atingând 0,15% faţă de 0,01% la înspicarea plantelor.plantelor.

Raigrasul aristatRaigrasul aristat este o plantă ideală pentru condiţii de irigare şi este o plantă ideală pentru condiţii de irigare şi fertilizare intensivă asigurând până la 18 mii UN la hectar, fertilizare intensivă asigurând până la 18 mii UN la hectar, fiind cea mai fiind cea mai productivă plantă furajeră.productivă plantă furajeră.

Cu ajutorul gramineelor perene se poate realiza un “Cu ajutorul gramineelor perene se poate realiza un “conveer de conveer de pajişti semănatepajişti semănate” prin folosirea caracteristicilor diferite de ” prin folosirea caracteristicilor diferite de precocitate naturală ale speciilor de la precocitate naturală ale speciilor de la golomăţgolomăţ ( (Dactylis Dactylis glomerataglomerata)),, cel mai timpuriu cel mai timpuriu,, până la până la timofticătimoftică ( (Phleum Phleum pratensepratense)),, cel mai tardiv cel mai tardiv,, cât şi a soiurilor ameliorate cu alte cât şi a soiurilor ameliorate cu alte precocităţi, combinate cu diferite sisteme de fertilizare chimică în precocităţi, combinate cu diferite sisteme de fertilizare chimică în special cu azot pe cicluri de folosire.special cu azot pe cicluri de folosire.

Prin cultivarea combinată a gramineelor cu leguminoase perene Prin cultivarea combinată a gramineelor cu leguminoase perene se fac însemnate economii de îngrăşăminte chimice cu azot şi se se fac însemnate economii de îngrăşăminte chimice cu azot şi se realizează producţii mari şi de bună calitate. Astfel, amestecul realizează producţii mari şi de bună calitate. Astfel, amestecul simplu de golomăţ cu lucernă poate asigura 8-10 tone de SU pe ha simplu de golomăţ cu lucernă poate asigura 8-10 tone de SU pe ha şi 1400-1800 PB în medie pe 4-6 ani, ceea ce este extrem de şi 1400-1800 PB în medie pe 4-6 ani, ceea ce este extrem de avantajos.avantajos.

A l t e p l a n t e f o l o s i t e c a f u r a j v e r d e A l t e p l a n t e f o l o s i t e c a f u r a j v e r d e

În această categorie sunt cuprinse plante cultivate din alte familii În această categorie sunt cuprinse plante cultivate din alte familii botanice cum sunt: botanice cum sunt: rapiţarapiţa, , varza furajerăvarza furajeră şi şi floarea soareluifloarea soarelui cât şi cât şi produse secundare ca: produse secundare ca: frunzele şi coletele de sfeclă de zahărfrunzele şi coletele de sfeclă de zahăr, , frunze de varzăfrunze de varză, , morcovi morcovi etc. etc.

TabelTabel: : Valoarea nutritivă medie a unui ha de masă verdeValoarea nutritivă medie a unui ha de masă verde de rapiţă, varză şi colete sfeclă zahăr de rapiţă, varză şi colete sfeclă zahăr

FurajulSUkg

UNPBD

gCag

Pg

Caroten

mgRapiţa înainte de

înflorire

Rapiţa la înflorire deplină

Varza furajeră

Frunze şi colete de sfeclă

0,105

0,150

0,103

0,140

0,12

0,15

0,16

0,15

19

24

25

15

1,8

1,9

3,0

1,7

0,5

0,5

0,5

0,3

21

18

30

7

Rapiţa furajerăRapiţa furajeră asigură un nutreţ verde foarte timpuriu primăvara, fiind asigură un nutreţ verde foarte timpuriu primăvara, fiind rezistentă la îngheţ. Se foloseşte ca masă verde până la înflorire, rezistentă la îngheţ. Se foloseşte ca masă verde până la înflorire, deoarece se lignifică, scade mult conţinutul de proteină şi are un gust deoarece se lignifică, scade mult conţinutul de proteină şi are un gust amar şi iute. Consumată în cantităţi mari produce tulburări amar şi iute. Consumată în cantităţi mari produce tulburări gastrointestinale, nefrite şi alte tulburări la animale. De aceea gastrointestinale, nefrite şi alte tulburări la animale. De aceea se folosesc se folosesc cu precauţie în combinaţie cu alte furaje verzicu precauţie în combinaţie cu alte furaje verzi..

Varza furajerăVarza furajeră constituie o sursă însemnată de nutreţ pentru animale constituie o sursă însemnată de nutreţ pentru animale,, mai mai ales în sezonul de toamnă târzie după căderea brumelor şi a îngheţului. ales în sezonul de toamnă târzie după căderea brumelor şi a îngheţului. Datorită acestor caracteristici, este o componentă de bază în ogoarele de Datorită acestor caracteristici, este o componentă de bază în ogoarele de hrană pentru vânat.hrană pentru vânat.În raţia vacilor de lapte În raţia vacilor de lapte nu se recomandă folosirea unor cantităţi mai mari nu se recomandă folosirea unor cantităţi mai mari de 20-25 kg, întrucât produce o inhibiţie la nivelul glandei tiroidede 20-25 kg, întrucât produce o inhibiţie la nivelul glandei tiroide..

Floarea soareluiFloarea soarelui se cultivă în amestec cu alte plante anuale ca porumb, se cultivă în amestec cu alte plante anuale ca porumb, sorg, soia, bob etc.sorg, soia, bob etc., fiind, fiind utilizată sub utilizată sub formă tocată înainte de lignificarea formă tocată înainte de lignificarea tulpinilortulpinilor. .

Frunzele şi coletele de sfeclă de zahărFrunzele şi coletele de sfeclă de zahăr sunt foarte bine consumate de sunt foarte bine consumate de animale în stare verde, dar consumul lor în cantităţi mari duce la animale în stare verde, dar consumul lor în cantităţi mari duce la decalcifierea organismului animalului datorită conţinutului ridicat în acizi decalcifierea organismului animalului datorită conţinutului ridicat în acizi oxalicioxalici,, de 20-25 ori mai mult decât restul plantelor furajere. Pentru de 20-25 ori mai mult decât restul plantelor furajere. Pentru anihilarea efectului dăunător al oxalaţilor se recomandă ca la fiecare kg anihilarea efectului dăunător al oxalaţilor se recomandă ca la fiecare kg de frunze de sfeclă consumat de animal, după 3 ore să se administrezede frunze de sfeclă consumat de animal, după 3 ore să se administreze,, cu cu alte furajealte furaje,, 1,0-1,5 g carbonat de calciu. 1,0-1,5 g carbonat de calciu.Este Este interzisă utilizarea lor în hrana tineretuluiinterzisă utilizarea lor în hrana tineretului,, gestantelor şi cabalinelor gestantelor şi cabalinelor..

Frunzele de varză şi morcoviFrunzele de varză şi morcovi pot fi folosite pot fi folosite cu precauţiecu precauţie în maxim 10-15 în maxim 10-15 kg/zi/cap la vacile de lapte.kg/zi/cap la vacile de lapte.

FURAJE VERZI CONSERVATEFURAJE VERZI CONSERVATE

În această categorie de furaje sunt introduse toate nutreţurile În această categorie de furaje sunt introduse toate nutreţurile verzi din pajişti şi culturi furajere verzi din pajişti şi culturi furajere conservate prin uscare (fânuri)conservate prin uscare (fânuri),, murare (silozuri)murare (silozuri),, cât şi restul furaje de cultură cât şi restul furaje de cultură depozitatedepozitate cum cum sunt rădăcinoasele (sfeclă, gulie, morcovi) şi tuberculifere sunt rădăcinoasele (sfeclă, gulie, morcovi) şi tuberculifere (cartofi, topinambur)(cartofi, topinambur),, în vederea utilizării lor în perioada de în vederea utilizării lor în perioada de stabulaţie a animalelor domestice şi în perioada de criză din stabulaţie a animalelor domestice şi în perioada de criză din iarnă, pentru animalele sălbatice.iarnă, pentru animalele sălbatice.

FÂNURI ŞI FRUNZAREFÂNURI ŞI FRUNZARE

Fânurile sunt rezultatele uscării naturale sau artificiale ale Fânurile sunt rezultatele uscării naturale sau artificiale ale nutreţurilor verzi provenite din pajiştile naturale (fâneţe) şi nutreţurilor verzi provenite din pajiştile naturale (fâneţe) şi culturile de plantele furajere (leguminoase, graminee, borceaguri) culturile de plantele furajere (leguminoase, graminee, borceaguri) şi din păduri, tufărişuri etc.şi din păduri, tufărişuri etc.

F â n u r i n a t u r a l eF â n u r i n a t u r a l e

Fânurile naturale sunt rezultatul cosirii şi uscării ierbii produse pe Fânurile naturale sunt rezultatul cosirii şi uscării ierbii produse pe pajiştile naturale, reprezentând pajiştile naturale, reprezentând cel mai răspândit furaj verde cel mai răspândit furaj verde conservat în condiţiile actuale din ţara noastrăconservat în condiţiile actuale din ţara noastră. .

Limitele de valoare nutritivă la fânul naturalLimitele de valoare nutritivă la fânul natural

Se constată diferenţe maSe constată diferenţe marri îni întretre fânurile naturale, datorită fânurile naturale, datorită compoziţiei botanice extrem de diversificate a lor.compoziţiei botanice extrem de diversificate a lor.În general, gramineele perene participă de 35-65%, În general, gramineele perene participă de 35-65%, leguminoasele cu leguminoasele cu 8-35%, iar restul plantelor din alte familii comestibile, 8-35%, iar restul plantelor din alte familii comestibile, necomestibile şi uneori toxice cu 5-60% în funcţie de degradarea necomestibile şi uneori toxice cu 5-60% în funcţie de degradarea covorului ierbos.covorului ierbos.

ProvenienţaValoarea nutritivă (kg furaj)

PD (g/kg) UN (media)

Fân de câmpie

Fân de deal

Fân de munte

Fân de luncă

Fân de baltă

42-65

41-85

38-58

19-70

32-45

0,55

0,53

0,53

0,35

0,50

Denumirea de fân este atribuită de regulă primei coase de pe Denumirea de fân este atribuită de regulă primei coase de pe fâneţele naturale şi cel de fâneţele naturale şi cel de otavăotavă se atribuie coaselor a doua sau a se atribuie coaselor a doua sau a celorlalte dacă există.celorlalte dacă există.OtavaOtava este un furaj fraged, cu un conţinut mai bogat în proteine este un furaj fraged, cu un conţinut mai bogat în proteine şi cu un şi cu un coeficient de digestibilitate mai ridicat decât fânulcoeficient de digestibilitate mai ridicat decât fânul..

F â n u r i d i n p l a n t e d e n u t r e ţ c u l t i v a t eF â n u r i d i n p l a n t e d e n u t r e ţ c u l t i v a t e

Acest fân se obţine pe terenurile arabile după cultivarea unor Acest fân se obţine pe terenurile arabile după cultivarea unor plante furajere destinate acestui scop cum sunt: plante furajere destinate acestui scop cum sunt: lucerna, trifoiul, lucerna, trifoiul, sparceta, graminee perene şi amestecurile lor cu leguminoase sparceta, graminee perene şi amestecurile lor cu leguminoase perene, borceagul, iarba de Sudan şi alte culturiperene, borceagul, iarba de Sudan şi alte culturi..Valoarea nutritivă a acestor fânuri depinde în mare de stadiul de Valoarea nutritivă a acestor fânuri depinde în mare de stadiul de dezvoltare a plantelor în special la leguminoasele perenedezvoltare a plantelor în special la leguminoasele perene..

De regulă prin recoltarea lucernei, trifoiului roşu şi al sparcetei la De regulă prin recoltarea lucernei, trifoiului roşu şi al sparcetei la îmbobocire până la început înflorire şi a ierbii de Sudan în burduf îmbobocire până la început înflorire şi a ierbii de Sudan în burduf înainte de înspicareînainte de înspicare se realizează un maxim de valoare nutritivă, se realizează un maxim de valoare nutritivă, după care aceasta scade destul de mult în fazele de înflorire după care aceasta scade destul de mult în fazele de înflorire completăcompletă..

Valoarea nutritivă a diferitelor provenienţe de fân cultivatValoarea nutritivă a diferitelor provenienţe de fân cultivat

CulturaFaza de

vegetaţie(compoziţia)

SU%

Valoarea nutritivă la 1 kg nutreţ

UNPBD

gCag

Pg

Carotenmg

Lucernă îmbobocireîn floare

8585

0,620,52

10075

19,810,0

1,91,6

3218

Trifoi roşu început înflorirefloare completă

85

85

0,71

0,64

68

52

10,3

9,8

3,2

2,8

36

25

Sparcetă înainte înflorirela înflorire

85

85

0,75

0,58

121

102

11,4

10,6

2,3

2,4

30

25Iarbă de Sudan înainte de

înspicareînflorire

85

85

0,88

0,57

82

37

7,0

5,6

1,2

1,6

20

18Borceag sămânţă

mazăre+secarămăzăriche+orz

8585

0,630,66

8260

6,36,4

1,81,9

2019

Borceag primăvară

mazăre+ovăz 85 0,60 62 6,4 1,9 20

F r u n z a r eF r u n z a r e

Sub numele de frunzare sunt cunoscute frunzele, ramurile, lujerii şi Sub numele de frunzare sunt cunoscute frunzele, ramurile, lujerii şi alte părţi ale vegetaţiei lemnoase (arborete şi arbuşti) şi uneori alte părţi ale vegetaţiei lemnoase (arborete şi arbuşti) şi uneori ierboase (urzici), ierboase (urzici), conservate prin uscare la umbrăconservate prin uscare la umbră, depozitate , depozitate corespunzător şi folosite în hrana animalelor sălbaticecorespunzător şi folosite în hrana animalelor sălbatice,, uneori a celor uneori a celor domesticedomestice,, în perioade de criză. în perioade de criză.

Frunzarele de la diferiţi arbori (îndeosebi cele de salcie şi de plop), Frunzarele de la diferiţi arbori (îndeosebi cele de salcie şi de plop), reprezintă un nutreţ ocazional valoros pentru hrana animalelor reprezintă un nutreţ ocazional valoros pentru hrana animalelor rumegătoare. rumegătoare. Frunzele de salcie şi de plopFrunzele de salcie şi de plop au un conţinut de 7,5- au un conţinut de 7,5-10,7% PD şi 61,7-71,2 UN şi un 10,7% PD şi 61,7-71,2 UN şi un conţinut mai mare de siliciuconţinut mai mare de siliciu. În timpul . În timpul iernii şi primăvara devreme, coaja verde a crengilor subţiri de salcie iernii şi primăvara devreme, coaja verde a crengilor subţiri de salcie constituie o bună hrană pentru ovine. Deosebit de preţioase sunt constituie o bună hrană pentru ovine. Deosebit de preţioase sunt frunzele de salcâmfrunzele de salcâm, apoi de , apoi de stejarstejar şi chiar de şi chiar de viţă de vieviţă de vie. .

Pentru suplimentarea hranei animalelor cu vitamine şi săruri Pentru suplimentarea hranei animalelor cu vitamine şi săruri minerale se pot folosi, în cantităţi miciminerale se pot folosi, în cantităţi mici,, cetina de conifere cetina de conifere (molid, pin, (molid, pin, bradbrad etc.), sub formă de făină, care conţine etc.), sub formă de făină, care conţine cantităţi mari de caroten cantităţi mari de caroten (25-130 mg/kg), (25-130 mg/kg), vitamina Bvitamina B22 (5mg/kg) şi (5mg/kg) şi CC (1000-8000 mg/kg), (1000-8000 mg/kg), săruri săruri mineraleminerale: Ca, P, Fe, Mn, Co, Zn şi Cu.: Ca, P, Fe, Mn, Co, Zn şi Cu.

Un loc aparte îl ocupă frunzarele de urzici, care sunt cele mai bogate Un loc aparte îl ocupă frunzarele de urzici, care sunt cele mai bogate în PBD, după care urmează frunzarele de salcie.în PBD, după care urmează frunzarele de salcie.

Conţinutul în substanţe nutritive al diferitelor frunzareConţinutul în substanţe nutritive al diferitelor frunzare

Specia Partea din plantă stadiu

SU %

PB %

GB %

SEN%

CB%

UN PBDg/kg

Salix alba tânără,frunze 86 18,8

3,0 37,8 16,7

62 107

bătrână,frunze

90 13,1

3,9 50,4 12,2

71 75

Bătrână,rămurele

85 7,0 2,3 29,6 38,3

- -

Quercus cerris august,frunze 86 12,

1

4,3 43,5 20,

4

- -

Robina pseudoacacia

frunze 90 17,4

6,0 37,9 20,3

46 83

rămurele 88 9,8 1,7 41,0 31,5

- -

Populus alba frunze 84 10,

8

8,7 39,6 17,

4

52 60

Vitis vinifera verde,frunze 25 3,6 2,1 14,7 2,8 - -

Frunze+lăstar

i

31 - - - - 17 14

Picea abies ace 92 7,8 10,6 44,7 25,

2

51 15

Urtica dioica Frunze+tulpin

i

90 26,

6

3,2 38,6 20,

3

76 186

După uscare la umbră, frunzarele necesită a fi depozitate sub formă de snopi în şoproane acoperite, ferite de umezeală, întrucât apa pătrunde foarte uşor, se mucegăiesc şi se putrezesc în profunzime mult mai uşor decât fânurile în stoguri.

F o l o s i r e a f â n u r i l o r F o l o s i r e a f â n u r i l o r şi şi f r u n z a r e l o rf r u n z a r e l o r

Fânul, indiferent de provenienţă, se poate da în consum Fânul, indiferent de provenienţă, se poate da în consum numai numai după 6-8 săptămâni de la depozitaredupă 6-8 săptămâni de la depozitare, deoarece în cazul folosirii lui , deoarece în cazul folosirii lui mai devreme în hrana animalelor poate produce indigestii mai devreme în hrana animalelor poate produce indigestii manifestate prin transpiraţii, febră etc.manifestate prin transpiraţii, febră etc.,, fiind astfel slab fiind astfel slab valorificat.valorificat.

Coeficienţii de digestibilitate Coeficienţii de digestibilitate medimediiiii a aii PB, CB, GB, SEN din fânuri PB, CB, GB, SEN din fânuri sunt,sunt, în ordine în ordine,, pentru bovine de 60,3; ovine 55,0 şi cabaline 46,9, pentru bovine de 60,3; ovine 55,0 şi cabaline 46,9, rezultând rezultând eficienţă economică mai mare a bovinelor în eficienţă economică mai mare a bovinelor în valorificarea fânurilorvalorificarea fânurilor..

Erbivorele digeră foarte bine fânul Erbivorele digeră foarte bine fânul administrat fie întreg, fie sub administrat fie întreg, fie sub formă tocată sau făină, în schimb formă tocată sau făină, în schimb la porci şi păsări este la porci şi păsări este obligatorie măcinarea lui şi includerea făinii de fân în nutreţul obligatorie măcinarea lui şi includerea făinii de fân în nutreţul combinatcombinat..

În hrana bovinelor, ovinelor şi cabalinelor În hrana bovinelor, ovinelor şi cabalinelor fânurile se fânurile se administrează asociat cu nutreţurile murate, cu rădăcinoasele şi administrează asociat cu nutreţurile murate, cu rădăcinoasele şi uneori se amestecă cu paiele şi alte nutreţuri voluminoase bogate uneori se amestecă cu paiele şi alte nutreţuri voluminoase bogate în celuloză.în celuloză.

Cantităţile de fân Cantităţile de fân care se recomandă a se administra zilnic pe cap care se recomandă a se administra zilnic pe cap la animalele adulte sunt următoarele: la animalele adulte sunt următoarele:

6-10 kg la bovine; 6-10 kg la bovine; 10-12 kg la cabaline; 10-12 kg la cabaline; 1,5-2,0 kg la ovine. 1,5-2,0 kg la ovine.

Pentru tineretul acestor specii raţia zilnică se reduce cu 30-50% Pentru tineretul acestor specii raţia zilnică se reduce cu 30-50% din cea a adulţilor. din cea a adulţilor.

La suine şi păsări La suine şi păsări fânul de leguminoase perene (lucernă sau trifoi fânul de leguminoase perene (lucernă sau trifoi roşu) poate să participe în proporţie de 5-7% în componenţa roşu) poate să participe în proporţie de 5-7% în componenţa nutreţurilor combinate.nutreţurilor combinate.

În cazul animalelor sălbatice erbivore, fânuÎn cazul animalelor sălbatice erbivore, fânull de bună calitate este de bună calitate este nutreţul de bază pentru iarnă şi se administrează în cantităţi nutreţul de bază pentru iarnă şi se administrează în cantităţi corespunzătoare în hrănitori, special construite pentru furajarea corespunzătoare în hrănitori, special construite pentru furajarea suplimentară a vânatului în perioada de criză. suplimentară a vânatului în perioada de criză.

FURAJE MURATE (ÎNSILOZATE)FURAJE MURATE (ÎNSILOZATE)

Nutreţurile verzi, bogate în apă pot fi conservate prin murare sau Nutreţurile verzi, bogate în apă pot fi conservate prin murare sau însilozare. Această metodă de conservare prezintă unele însilozare. Această metodă de conservare prezintă unele avantaje avantaje faţă de conservarea prin uscarefaţă de conservarea prin uscare (fânuri) şi anume: (fânuri) şi anume:

- asigură - asigură o micşorare a pierderilor de substanţe nutritive o micşorare a pierderilor de substanţe nutritive care nu care nu depăşesc în acest caz 10-15%, în comparaţie cu uscarea naturală depăşesc în acest caz 10-15%, în comparaţie cu uscarea naturală când se pierde 25-30% din valoarea nutrienţilor;când se pierde 25-30% din valoarea nutrienţilor;

- - conţinutul proteic conţinutul proteic din nutreţurile verzi suferă din nutreţurile verzi suferă pierderi minime pierderi minime la la acest procedeu de conservare;acest procedeu de conservare;

- - nutreţul murat este suculent nutreţul murat este suculent şi poate fi folosit şi în afara sezonului şi poate fi folosit şi în afara sezonului de iarnă cum este vara în regiunile secetoase;de iarnă cum este vara în regiunile secetoase;

- - operaţiunoperaţiuneaea de conservare prin murare este complet de conservare prin murare este complet mecanizatămecanizată;;

- - se utilizează mai eficient spaţiile de depozitarese utilizează mai eficient spaţiile de depozitare, deoarece la , deoarece la 1 m1 m33, se poate depozita şi conserva în medie 550-600 kg nutreţ ce , se poate depozita şi conserva în medie 550-600 kg nutreţ ce conţine 150 kg SU, faţă de numai 125 kg fân balotat ce conţine doar conţine 150 kg SU, faţă de numai 125 kg fân balotat ce conţine doar 105 kg SU;105 kg SU;

- - administrarea nutreţului murat administrarea nutreţului murat în hrana animalelor este de în hrana animalelor este de asemenea asemenea total mecanizabilătotal mecanizabilă,, cu pierderi minime la manipulare cu pierderi minime la manipulare..

Din aceste considerente în ţările cu zootehnie avansată, Din aceste considerente în ţările cu zootehnie avansată, producerea fânului este aproape abandonată, în favoarea producerea fânului este aproape abandonată, în favoarea însilozării furajelor în gropi betonate sau mai nou în baloţi din însilozării furajelor în gropi betonate sau mai nou în baloţi din material plasticmaterial plastic..

Însuşirile nutritive ale materiei prime şi respectarea tehnologiei Însuşirile nutritive ale materiei prime şi respectarea tehnologiei de preparare stau la baza calităţii nutreţului murat. Interesează în de preparare stau la baza calităţii nutreţului murat. Interesează în mod deosebit mod deosebit favorizarea proceselor de fermentaţie lactică favorizarea proceselor de fermentaţie lactică care care se desfăşoară în condiţii de anaerobioză la temperatura de sub 30 se desfăşoară în condiţii de anaerobioză la temperatura de sub 30 00C, umiditate de 60-65% şi un conţinut de glucide reducătoare C, umiditate de 60-65% şi un conţinut de glucide reducătoare care să asigure producerea de acizi organici până la un pH de 4,0-care să asigure producerea de acizi organici până la un pH de 4,0-4,2.4,2.

Condiţiile de anaerobioză Condiţiile de anaerobioză se realizează prin tasarea puternică a se realizează prin tasarea puternică a masei de nutreţ tocate la 3-5 cm şi un conţinut de apă optim. În masei de nutreţ tocate la 3-5 cm şi un conţinut de apă optim. În funcţie de conţinutul de apă la însilozare al plantelor deosebimfuncţie de conţinutul de apă la însilozare al plantelor deosebim::

- - silozul, silozul, - - semisilozulsemisilozul,, - - semifânulsemifânul

Valoarea nutritivă a principalelor furaje însilozateValoarea nutritivă a principalelor furaje însilozate

Specificare SU kg

UN PBDg

Cag

Pg

Carotenmg

Porumb (siloz) la înflorire 0,185 0,17 11 0,7 0,3 26bob lapte ceară 0,271 0,27 12 1,0 0,7 9Coceni cu 1% melasă

0,350 0,21 12 1,5 0,6 -

Raigras aristat(sfârşit de înspic.)

siloz 0,173 0,16 19 1,4 0,8 16semisiloz 0,300 0,29 24 2,2 1,1 15

Golomăţ siloz 0,230 0,20 17 0,8 0,6 16semisiloz 0,350 0,32 28 1,6 1,4 15

Păiuş livadă siloz 0,245 0,22 19 1,3 0,8 14semisiloz 0,350 0,33 25 2,1 1,2 14

Timoftică siloz 0,250 0,23 17 1,3 0,8 15semisiloz 0,350 0,31 23 1,9 1,2 14

Lucernă(înflorire deplină)

siloz 0,260 0,20 32 4,2 0,6 24semisiloz 0,350 0,28 46 6,9 1,0 20

Trifoi roşu(înflorire)

siloz 0,215 0,17 21 2,9 0,5 22semisiloz 0,350 0,30 33 6,1 0,9 18

Orz (siloz)

înspicare 0,250 0,18 13 0,8 0,6 20bob lapte ceară 0,420 0,33 26 1,5 1,0 12

Sorg furajer(siloz)

înspicare 0,195 0,19 21 0,8 0,3 16bob în lapte 0,265 0,21 10 0,8 0,4 7

Mazăre(siloz)

la înflorire 0,183 0,16 29 2,3 0,6 28cu păstăi 0,225 0,18 29 2,8 0,7 18

Soia(siloz)

la înflorire 0,180 0,15 25 2,9 0,6 22cu păstăi 0,210 0,16 23 3,1 0,7 14

Floarea soarelui(siloz)

stadiu tânăr 0,140 0,11 18 1,6 0,4 38început înflorire 0,160 0,11 11 1,8 0,4 27

S i l o z u l S i l o z u l

Silozul se realizează de regulă prin Silozul se realizează de regulă prin recoltarea şi tocarea directă recoltarea şi tocarea directă din câmp adin câmp a materialului la umiditatea de 60-75%, fără a fi lăsat în materialului la umiditatea de 60-75%, fără a fi lăsat în prealabil să se pălească.prealabil să se pălească.

Este Este cazul devenit clasic al porumbului recoltat pentru silozcazul devenit clasic al porumbului recoltat pentru siloz, o , o cultură ce se pretează cel mai bine la acest mod de conservare şi cultură ce se pretează cel mai bine la acest mod de conservare şi care a făcut o adevărată revoluţie în nutriţia animalelor.care a făcut o adevărată revoluţie în nutriţia animalelor.

Însilozarea porumbului se face Însilozarea porumbului se face pe pe baza de “lapte-ceară” a baza de “lapte-ceară” a boabelor de pe ştiuleţi, când se înregistrează un maxim de calităţiboabelor de pe ştiuleţi, când se înregistrează un maxim de calităţi nutritive şi însuşiri de autoconservare. Pentru ridicarea nutritive şi însuşiri de autoconservare. Pentru ridicarea conţinutuluiconţinutului de proteină, deficitar la acest nutreţ, de proteină, deficitar la acest nutreţ, se recomandă se recomandă însilozarea porumbului 75-80% în amestec cu 20-25% mazăre sau însilozarea porumbului 75-80% în amestec cu 20-25% mazăre sau ssoia verdeoia verde. .

O altă posibilitate de ridicare a conţinutului de azot şi sulf a O altă posibilitate de ridicare a conţinutului de azot şi sulf a porumbului însilozat este adăugarea de 5 kg uree sintetică şi 2 kg porumbului însilozat este adăugarea de 5 kg uree sintetică şi 2 kg de sulfat de amoniu dizolvată în 10-15 litri apă pentru 1 tonă de de sulfat de amoniu dizolvată în 10-15 litri apă pentru 1 tonă de porumb siloz (0,5% uree + 0,2% sulfat de amoniu).porumb siloz (0,5% uree + 0,2% sulfat de amoniu).

Însilozarea cocenilor de porumb pentru condiţiile din ţara noastră Însilozarea cocenilor de porumb pentru condiţiile din ţara noastră reprezintă o sursă de nutreţ ieftin pentru alimentaţia reprezintă o sursă de nutreţ ieftin pentru alimentaţia rumegătoarelor, care nu ar trebui să fie neglijată în practică. rumegătoarelor, care nu ar trebui să fie neglijată în practică.

Prin folosire obişnuită ca nutreţ grosier, pierderile prin păstrare şi Prin folosire obişnuită ca nutreţ grosier, pierderile prin păstrare şi valorificare depăşesc 50% din valoarea iniţială. Prin tocarea valorificare depăşesc 50% din valoarea iniţială. Prin tocarea cocenilor imediat după recoltarea ştiuleţilor când materialul are cocenilor imediat după recoltarea ştiuleţilor când materialul are 35-45% umiditate şi adăugarea a 1,5-2 părţi de alte furaje 35-45% umiditate şi adăugarea a 1,5-2 părţi de alte furaje suculente (frunze şi colete de sfeclă de zahăr, tăieţei de sfeclă, suculente (frunze şi colete de sfeclă de zahăr, tăieţei de sfeclă, dovleci şi pepeni furajeri etc.) astfel, ca umiditatea amestecului dovleci şi pepeni furajeri etc.) astfel, ca umiditatea amestecului să atingă pragul critic de 60-65%, valorificarea cocenilor de să atingă pragul critic de 60-65%, valorificarea cocenilor de porumb este mult mai economică.porumb este mult mai economică.

Însilozarea raigrasului aristat şi a ierbii de Sudan Însilozarea raigrasului aristat şi a ierbii de Sudan nu ridică nu ridică probleme deosebite, aceasta fiind asemănătoare cu a porumbului probleme deosebite, aceasta fiind asemănătoare cu a porumbului pentru siloz.pentru siloz.

Însilozarea gramineelor perene Însilozarea gramineelor perene în cultură pură sau în amestec cu în cultură pură sau în amestec cu o proporţie de până la 50% leguminoase perene, de asemenea o proporţie de până la 50% leguminoase perene, de asemenea sunt cu bună reuşită dacă se respectă regulile generale de sunt cu bună reuşită dacă se respectă regulile generale de producere a silozului.producere a silozului.

S e m i s i l o z u l ş i s e m i f â n u lS e m i s i l o z u l ş i s e m i f â n u l

Prin semisiloz şi semifân se înţelege nutreţul rezultat prin Prin semisiloz şi semifân se înţelege nutreţul rezultat prin murare murare a unor amestecuri de graminee cu leguminoase perene a unor a unor amestecuri de graminee cu leguminoase perene a unor leguminoase perene sau alte plante furajere la care conţinutul în leguminoase perene sau alte plante furajere la care conţinutul în apă al materialului nu depăşeşte 40-50%apă al materialului nu depăşeşte 40-50%. .

Acest procedeu de murare este într-o continuă extindere, întrucât Acest procedeu de murare este într-o continuă extindere, întrucât se poate înmagazina o cantitate mai mare de SU şi un conţinut se poate înmagazina o cantitate mai mare de SU şi un conţinut mai ridicat de substanţe nutritive la unitatea de volum, cu un mai ridicat de substanţe nutritive la unitatea de volum, cu un conţinut mai scăzut de acizi organici rezultaţi în procesul de conţinut mai scăzut de acizi organici rezultaţi în procesul de fermentaţiefermentaţie, faţă de procedeul clasic de însilozare., faţă de procedeul clasic de însilozare.

Procedeul de obţinere a semisilozului şi semifânului este în linii Procedeul de obţinere a semisilozului şi semifânului este în linii generale asemănător cu cel folosit la producerea nutreţului generale asemănător cu cel folosit la producerea nutreţului murat, cu deosebirea că SU a plantelor conservate este de două murat, cu deosebirea că SU a plantelor conservate este de două ori mai ridicată ori mai ridicată datorită pălirii în brazdă timp de 24-48 oredatorită pălirii în brazdă timp de 24-48 ore,, după după care plantele se mărunţesc la 2,5-5 mm şi se tasează puternic cu care plantele se mărunţesc la 2,5-5 mm şi se tasează puternic cu tractoare pe şenile şi se acoperă cu folie de plastic la încheierea tractoare pe şenile şi se acoperă cu folie de plastic la încheierea acţiunii, pentru a crea condiţii de anaerobioză. O revoluţie în acţiunii, pentru a crea condiţii de anaerobioză. O revoluţie în acest domeniu au fost instalaţiile turn de tip Harwestoreacest domeniu au fost instalaţiile turn de tip Harwestore,, prevăzute cu distribuire automată şi mai nou baloţii în folie de prevăzute cu distribuire automată şi mai nou baloţii în folie de plastic.plastic.

Valoarea nutritivă Valoarea nutritivă a furajelor însilozate este determinată de a furajelor însilozate este determinată de materialul iniţialmaterialul iniţial, , faza de recoltare faza de recoltare şi şi preocedeul de însilozarepreocedeul de însilozare..

În general se poate observa calitatea mai bună a nutreţului murat la 40-În general se poate observa calitatea mai bună a nutreţului murat la 40-50% umiditate, ca semisiloz faţă de siloz şi însilozarea în stadiul de boabe 50% umiditate, ca semisiloz faţă de siloz şi însilozarea în stadiul de boabe lapte-ceară şi uneori păstăi, când apare un spor semnificativ de UN, Ca şi lapte-ceară şi uneori păstăi, când apare un spor semnificativ de UN, Ca şi P, dar un conţinut mai scăzut de caroten.P, dar un conţinut mai scăzut de caroten.

Aprecierea calităţii nutreţului Aprecierea calităţii nutreţului Organoleptic se ia în considerare Organoleptic se ia în considerare mirosulmirosul, , gustulgustul şi şi culoareaculoarea nutreţului murat, care sunt însuşiri ce rezultă în urma proceselor nutreţului murat, care sunt însuşiri ce rezultă în urma proceselor de fermentaţie. de fermentaţie. - - MMirosirosulul plăcut aromat asemănător celui de pâine coaptă sau fructe uscate denotă plăcut aromat asemănător celui de pâine coaptă sau fructe uscate denotă o calitate foarte bună a nutreţului fermentat la sub 30-35 o calitate foarte bună a nutreţului fermentat la sub 30-35 00C, în vreme ce, un miros C, în vreme ce, un miros neplăcut, fatid de descompunere şi putrefacţie neplăcut, fatid de descompunere şi putrefacţie este este ca urmare a unor fermentaţii ca urmare a unor fermentaţii nedoritenedorite,, ce duc la formarea de acid butiric, indol, hidrogen sulfurat şi amoniac. ce duc la formarea de acid butiric, indol, hidrogen sulfurat şi amoniac.

- - CuloareaCuloarea unui siloz de bună calitate variază de la galben-verzui la măsliniu, faţă de unui siloz de bună calitate variază de la galben-verzui la măsliniu, faţă de cea verde sau brună închisă care indică o fermentaţie nedorită. cea verde sau brună închisă care indică o fermentaţie nedorită.

- - GustulGustul unui siloz de calitate trebuie să fie dulce acrişor asemănător cu cel de fructe unui siloz de calitate trebuie să fie dulce acrişor asemănător cu cel de fructe uscate sau pâine proaspătă coaptă.uscate sau pâine proaspătă coaptă.

În nutreţul murat de calitateÎn nutreţul murat de calitate, supus unei analize chimice, , supus unei analize chimice, acidul acidul lactic trebuie să fie de 2-3 ori mai marelactic trebuie să fie de 2-3 ori mai mare cantitativ cantitativ decât acidul decât acidul acetic (2,87 faţă de 0,90%)acetic (2,87 faţă de 0,90%),, acidul butiric să lipsească, pH-ul să acidul butiric să lipsească, pH-ul să fie în jur de 4,2 cu mici abateri şi conţinutul în substanţă uscată fie în jur de 4,2 cu mici abateri şi conţinutul în substanţă uscată (SU) să fie de 30-40%.(SU) să fie de 30-40%.

F o l o s i r e a n u t r e ţ u l u i m u r a tF o l o s i r e a n u t r e ţ u l u i m u r a t

Nutreţul murat care înlocuieşte în perioada de stabulaţie sau de Nutreţul murat care înlocuieşte în perioada de stabulaţie sau de iarnă, masa verde din perioada de vegetaţie este un furaj iarnă, masa verde din perioada de vegetaţie este un furaj indispensabil pentru hrana tuturor animalelor, pentru care se indispensabil pentru hrana tuturor animalelor, pentru care se impune cunoaşterea şi respectarea următoarelor impune cunoaşterea şi respectarea următoarelor regulireguli::

- introducerea în hrană se face treptat, astfel ca în 10-15 zile să se - introducerea în hrană se face treptat, astfel ca în 10-15 zile să se parcurgă fazele de obişnuire până la cantitatea indicată în raţie;parcurgă fazele de obişnuire până la cantitatea indicată în raţie;

- respectarea unei proporţii între nutreţul murat şi cel fibros, respectiv 5-7 - respectarea unei proporţii între nutreţul murat şi cel fibros, respectiv 5-7 kg siloz la 1 kg fân pentru vacile de lapte sau 1 kg paie sau coceni tocaţi kg siloz la 1 kg fân pentru vacile de lapte sau 1 kg paie sau coceni tocaţi pentru taurinele la îngrăşat;pentru taurinele la îngrăşat;

- administrarea în hrană a nutreţului murat se va face întotdeauna după - administrarea în hrană a nutreţului murat se va face întotdeauna după nutreţurile concentrate şi fânuri;nutreţurile concentrate şi fânuri;

- includerea în compoziţia suplimentului mineral a câte 2 g carbonat de - includerea în compoziţia suplimentului mineral a câte 2 g carbonat de calciu pentru fiecare kilogram de nutreţ murat;calciu pentru fiecare kilogram de nutreţ murat;

- introducerea în grajdul vacilor de lapte a nutreţului murat se face după - introducerea în grajdul vacilor de lapte a nutreţului murat se face după muls;muls;- interzicerea folosirii nutreţului murat îngheţat la toate categoriile de - interzicerea folosirii nutreţului murat îngheţat la toate categoriile de animale şi folosirea lui după dezgheţare (4-5 ore) numai la animale de animale şi folosirea lui după dezgheţare (4-5 ore) numai la animale de muncă;muncă;- reducerea cantităţii de furaj murat până la scoaterea lui din raţie cu 2-3 - reducerea cantităţii de furaj murat până la scoaterea lui din raţie cu 2-3 săptămâni înainte de fătarea junincilor şi vacilor gestante.săptămâni înainte de fătarea junincilor şi vacilor gestante.

În raţia zilnicăÎn raţia zilnică, nutreţul murat se recomandă în următoarele , nutreţul murat se recomandă în următoarele cantităţi:cantităţi:

- - la vaci în lactaţie la vaci în lactaţie se poate administra 20-30 kg (40-50% din UN sau se poate administra 20-30 kg (40-50% din UN sau SU a raţiei) nutreţ murat, care este bine ca 1/3 să fie înlocuită de SU a raţiei) nutreţ murat, care este bine ca 1/3 să fie înlocuită de sfecla furajeră (7-10 kg), la care se adaugă câte 1 kg fân pentru sfecla furajeră (7-10 kg), la care se adaugă câte 1 kg fân pentru fiecare 5 kg de furaje suculente (siloz + sfeclă).fiecare 5 kg de furaje suculente (siloz + sfeclă).- - la taurinele adulte supuse îngrăşării la taurinele adulte supuse îngrăşării se pot administra 30-40 kg se pot administra 30-40 kg nutreţ murat completat de această dată cu paie şi coceni tocaţi câte nutreţ murat completat de această dată cu paie şi coceni tocaţi câte 1 kg din aceste grosiere la 5 kg total suculente.1 kg din aceste grosiere la 5 kg total suculente.- - la tineretul taurinla tineretul taurin,, în funcţie de vârstă se administrează 10-20 kg în funcţie de vârstă se administrează 10-20 kg nutreţ murat şi fân de bună calitate.nutreţ murat şi fân de bună calitate.- - la ovine la ovine în perioada de lactaţie se administrează 2-3 kg, iar la cele în perioada de lactaţie se administrează 2-3 kg, iar la cele supuse îngrăşării câte 4-5 kg zilnic.supuse îngrăşării câte 4-5 kg zilnic.- - la cabaline la cabaline se dau zilnic numai 7-9 kg, deoarece acestea au o mare se dau zilnic numai 7-9 kg, deoarece acestea au o mare sensibilitate la consumul nutreţului murat.sensibilitate la consumul nutreţului murat.- - la suine la suine crescute în sistem gospodăresc se recomandă nutreţ murat crescute în sistem gospodăresc se recomandă nutreţ murat pregătit special ca ştiuleţi de porumb însilozaţi în faza de lapte până pregătit special ca ştiuleţi de porumb însilozaţi în faza de lapte până la ceară în cantităţi de 2-3 kg la scroafe în lactaţie şi 0,5-2,0 kg la la ceară în cantităţi de 2-3 kg la scroafe în lactaţie şi 0,5-2,0 kg la tineret.tineret.- - lla păsăria păsări, pentru curci, pentru curci,, în funcţie de vârstă în funcţie de vârstă,, se poate administra se poate administra câte 50-100 g, iar la palmipede care consumă bine nutreţul murat de câte 50-100 g, iar la palmipede care consumă bine nutreţul murat de calitate se poate da în cantităţi de 30-100 g/zi.calitate se poate da în cantităţi de 30-100 g/zi.Animalele sălbatice, în special cervidele şi suidele consumă cu Animalele sălbatice, în special cervidele şi suidele consumă cu multă plăcere nutreţurile murate, cu condiţia ca ele să fie multă plăcere nutreţurile murate, cu condiţia ca ele să fie administrate neîngheţate în hrănitori la cervide sau în gropi administrate neîngheţate în hrănitori la cervide sau în gropi acoperite pentru suide.acoperite pentru suide.

RĂDĂCINOASE, TUBERCULIFERE ŞI BOSTĂNOASERĂDĂCINOASE, TUBERCULIFERE ŞI BOSTĂNOASE

Din această grupă a furajelor suculente fac parte şi alte Din această grupă a furajelor suculente fac parte şi alte nutreţuri nutreţuri bogate în apă (75-90%) şi glucide fermentescibilebogate în apă (75-90%) şi glucide fermentescibile, , care se care se administrează în hrana animalelor întregi sau tocate, în stare administrează în hrana animalelor întregi sau tocate, în stare crudă sau fierte. crudă sau fierte.

Furajele rădăcinoase sunt prezentate în primul rând de Furajele rădăcinoase sunt prezentate în primul rând de sfecla sfecla furajeră furajeră urmată de urmată de sfecla de zahărsfecla de zahăr, , guliagulia şi şi morcovul furajermorcovul furajer, , tuberculiferele sunt reprezentate de tuberculiferele sunt reprezentate de cartofcartof şi şi topinamburtopinambur, iar , iar bostănoasele de bostănoasele de dovleaculdovleacul şi şi pepenele verde furajerpepenele verde furajer..

Conţinutul lor în proteină este redus (1-2%) la fel cel grăsime şi Conţinutul lor în proteină este redus (1-2%) la fel cel grăsime şi celuloză (sub 1%), iar cel de caroten este ridicat în special la celuloză (sub 1%), iar cel de caroten este ridicat în special la rădăcinoase cu miezul roşu (morcov). rădăcinoase cu miezul roşu (morcov).

Datorită conţinutului ridicat în apă aceste nutreţuri se conservă Datorită conţinutului ridicat în apă aceste nutreţuri se conservă greu şi pierderile în SU în condiţii normale greu şi pierderile în SU în condiţii normale sunt desunt de 10-12% 10-12%,, iariar la la o păstrare necorespunzătoare acestea ajung să fie peste 20-25% o păstrare necorespunzătoare acestea ajung să fie peste 20-25% ..

Valoarea furajeră a principalelor furaje suculenteValoarea furajeră a principalelor furaje suculente cultivate pentru 1 kg nutreţcultivate pentru 1 kg nutreţ

CulturaS.U.(kg)

UN(g)

PBD(g)

Ca(g)

P(g)

Caroten(mg)

Sfecla furajerăSfecla de zahărGulia furajerăMorcov furajerCartofulTopinamburulDovleaculPepenele furajer

0,1250,2100,2000,1300,2400,2500,0900,070

0,120,210,270,150,300,250,110,08

9141012141096

0,40,80,30,60,30,40,4-

0,30,50,50,40,60,50,3-

000

6000

15-

Sfecla furajeră Sfecla furajeră este una din cele mai productive plante de nutreţ, este una din cele mai productive plante de nutreţ, cu 9-14% SU, 5-8% SEN; 0,8-1,0 PB; 1,0-1,2% CelB; 3,0-4,5% zahăr cu 9-14% SU, 5-8% SEN; 0,8-1,0 PB; 1,0-1,2% CelB; 3,0-4,5% zahăr din extractive fără N. Digestibilitatea S.O. ajunge la 86% la din extractive fără N. Digestibilitatea S.O. ajunge la 86% la rumegătoarele mari sau mici, 92% la cabaline, 87% la suine, 89% rumegătoarele mari sau mici, 92% la cabaline, 87% la suine, 89% la păsări, fiind consumată cu plăcere de toate animalele datorită la păsări, fiind consumată cu plăcere de toate animalele datorită conţinutului mare de glucide uşor digestibile.conţinutului mare de glucide uşor digestibile.Rădăcinile de sfeclă se pot păstra 4-6 luni în silozuri de suprafaţă Rădăcinile de sfeclă se pot păstra 4-6 luni în silozuri de suprafaţă şi sunt utilizate cu precădere în hrana animalelor în prima şi sunt utilizate cu precădere în hrana animalelor în prima perioadă de stabulaţie.perioadă de stabulaţie.Se poate administra în stare crudă, tocată sub formă de tăiţei în Se poate administra în stare crudă, tocată sub formă de tăiţei în următoarele cantităţi: 25-30 kg/zi/cap la vacile de lapte, 2-3 kg la următoarele cantităţi: 25-30 kg/zi/cap la vacile de lapte, 2-3 kg la oi adulte, 15-20 kg la caii de muncă, 4-6 kg/100 kg greutate vie la oi adulte, 15-20 kg la caii de muncă, 4-6 kg/100 kg greutate vie la suine.suine.

Sfecla de zahăr Sfecla de zahăr este de asemenea foarte bine consumată de toate este de asemenea foarte bine consumată de toate animalele. Cele mai bune rezultate se obţin în hrana suineloranimalele. Cele mai bune rezultate se obţin în hrana suinelor..Asocierea sfeclei cu nutreţurile murate însilozate, furaje şi Asocierea sfeclei cu nutreţurile murate însilozate, furaje şi concentrate oferă condiţii bune de dezvoltare a florei microbiene, concentrate oferă condiţii bune de dezvoltare a florei microbiene, astfel că digestia are loc în condiţii foarte bune şi ca urmare se astfel că digestia are loc în condiţii foarte bune şi ca urmare se obţin indici superiori în producţia şi reproducţia animalelor. În obţin indici superiori în producţia şi reproducţia animalelor. În general sfecla de zahăr se administrează în cantităţi mai mici cu general sfecla de zahăr se administrează în cantităţi mai mici cu 25-50% decât sfecla furajeră. Pentru vacile de lapte se consideră 25-50% decât sfecla furajeră. Pentru vacile de lapte se consideră că nu este bine să se administreze mai mult de 1 kg sfeclă zahăr că nu este bine să se administreze mai mult de 1 kg sfeclă zahăr pentru fiecare litru de lapte obţinut, recomandare uşor de reţinut.pentru fiecare litru de lapte obţinut, recomandare uşor de reţinut.

Guliile furajere Guliile furajere împreună cu napul de mirişte care se cultivă în împreună cu napul de mirişte care se cultivă în zone neprielnice pentru cultura sfeclei furajere. Conţin 85% apă şi zone neprielnice pentru cultura sfeclei furajere. Conţin 85% apă şi valoare nutritivă mai bună în hrana vacilor de lapte în cantităţi de valoare nutritivă mai bună în hrana vacilor de lapte în cantităţi de

15-20 kg/zi şi la caii de muncă 8-10 kg/zi/cap.15-20 kg/zi şi la caii de muncă 8-10 kg/zi/cap.

Morcovul furajer Morcovul furajer este planta ale cărei rădăcini este principalul este planta ale cărei rădăcini este principalul furnizor de caroten în hrana animalelor, fiind destinat în special furnizor de caroten în hrana animalelor, fiind destinat în special pentru tineretul în creştere şi reproducătorii masculi, în stare pentru tineretul în creştere şi reproducătorii masculi, în stare crudă, sub formă de tăieţei.crudă, sub formă de tăieţei.

Cartoful Cartoful este folosit ca nutreţ suculent în hrana porcilor care îl este folosit ca nutreţ suculent în hrana porcilor care îl digeră în proporţie de 93% urmaţi de rumegătoare (85%) şi păsări digeră în proporţie de 93% urmaţi de rumegătoare (85%) şi păsări (75%). (75%). Conţine 22% SU în care amidonul reprezintă cca. 75%. Conţine 22% SU în care amidonul reprezintă cca. 75%.

Conţine un glicozid toxic-solanina- care în condiţii normale se Conţine un glicozid toxic-solanina- care în condiţii normale se găseşte în proporţie de 0,01%. După încolţire sau expunerea găseşte în proporţie de 0,01%. După încolţire sau expunerea îndelungată la lumina solară când cartofii în înverzesc, conţinutul îndelungată la lumina solară când cartofii în înverzesc, conţinutul în solanină creşte până la 0,5%, caz în care devine toxic pentru în solanină creşte până la 0,5%, caz în care devine toxic pentru consumconsum. Înlăturarea efectului toxic se face prin îndepărtarea . Înlăturarea efectului toxic se face prin îndepărtarea colţilor, fierberea cartofilor şi îndepărtarea apei fierte. Se colţilor, fierberea cartofilor şi îndepărtarea apei fierte. Se administrează în hrană cruzi, dar mai ales fierţi şi tocadministrează în hrană cruzi, dar mai ales fierţi şi tocaaţiţi,, în în amestec cu concentratele, mai ales la porciamestec cu concentratele, mai ales la porci,, în ultima fază de în ultima fază de îngrăşareîngrăşare,, în sistem gospodăresc. în sistem gospodăresc.

Hrănirea îndelungată cu cantităţi mari de cartofi poate provoca la Hrănirea îndelungată cu cantităţi mari de cartofi poate provoca la animale tulburări digestive, colici, stare anemică şi altele.animale tulburări digestive, colici, stare anemică şi altele.

În hrana animalelor se recomandă administrarea următoarelor În hrana animalelor se recomandă administrarea următoarelor cantităţi:cantităţi: - - 10 kg pentru porcii de peste 150 kg greutate vie10 kg pentru porcii de peste 150 kg greutate vie

- - 2-4 kg/100 kg greutate vie la vacile de lapte, respectiv 10-20 2-4 kg/100 kg greutate vie la vacile de lapte, respectiv 10-20 kg/cap la o vacă de 500 kg.kg/cap la o vacă de 500 kg.

- - 2-2,5 kg/zi/cap oaie adultă2-2,5 kg/zi/cap oaie adultă

- - 50-100 g/cap/zi la palmipede (raţe şi gâşte) sub formă fiartă.50-100 g/cap/zi la palmipede (raţe şi gâşte) sub formă fiartă.

Cartofii fierţi se alterează repede şi de aceea se pregătesc de Cartofii fierţi se alterează repede şi de aceea se pregătesc de fiecare dată cantităţile necesare pentru o zi.fiecare dată cantităţile necesare pentru o zi.

În zonele mari cultivatoare de cartofi, mai deficitare în grăunţe În zonele mari cultivatoare de cartofi, mai deficitare în grăunţe din ţara noastră există o tehnologie bine pusă la punct de din ţara noastră există o tehnologie bine pusă la punct de fierbere şi murare a cartofilor în silozuri de beton, care au dat fierbere şi murare a cartofilor în silozuri de beton, care au dat rezultate foarte bune în creşterea şi îngrăşarea porcilor, practică rezultate foarte bune în creşterea şi îngrăşarea porcilor, practică uitatăuitată,, care merită a fi reluată. care merită a fi reluată.

TopinamburTopinamburulul ((Helianthus tuberosusHelianthus tuberosus)) are compoziţia chimică mult are compoziţia chimică mult asemănătoare cu a cartofului, cu deosebire că în loc de amidon asemănătoare cu a cartofului, cu deosebire că în loc de amidon conţine un alt polizaharid, conţine un alt polizaharid, inulinainulina, care îi conferă , care îi conferă rezistenţă la rezistenţă la îngheţîngheţ. . Se pot folosi la fel de bine frunzele şi tulpinile de topinambur ca Se pot folosi la fel de bine frunzele şi tulpinile de topinambur ca furaj verde sau ca material furajer pentru murat.furaj verde sau ca material furajer pentru murat.Datorită persistenţei tuberculilor în sol peste iarnă şi a Datorită persistenţei tuberculilor în sol peste iarnă şi a valorificării în stare verde a părţii aeriene, topinamburul este valorificării în stare verde a părţii aeriene, topinamburul este primul în top-ul plantelor furajere pentru animalele erbivore de primul în top-ul plantelor furajere pentru animalele erbivore de interes cinegetic, în special suidele şi cervidele.interes cinegetic, în special suidele şi cervidele.

Dovleacul furajer Dovleacul furajer este un furaj suculent valoros care se poate este un furaj suculent valoros care se poate administra în hrana tuturor animalelor. Mari avantaje prezintă administra în hrana tuturor animalelor. Mari avantaje prezintă cultura dovleacului intercalată cu porumb, mai ales în zonele de cultura dovleacului intercalată cu porumb, mai ales în zonele de câmpie şi deal secetoase, unde cartoful nu reuşeşte prea bine. câmpie şi deal secetoase, unde cartoful nu reuşeşte prea bine. Se recomandă folosirea dovlecilor Se recomandă folosirea dovlecilor cruzicruzi, tocaţi în cantitate de 10-, tocaţi în cantitate de 10-15 kg/zi/cap la vacile de lapte, până la 30-40 kg/zi la bovinele 15 kg/zi/cap la vacile de lapte, până la 30-40 kg/zi la bovinele puse la îngrăşat , 1-2 kg la ovine şi puse la îngrăşat , 1-2 kg la ovine şi sub formă fiartă pulpa fără sub formă fiartă pulpa fără coajă 5-7 kg pe zi terciuită cu furaje concentrate pentru porcii coajă 5-7 kg pe zi terciuită cu furaje concentrate pentru porcii puşi la îngrăşatpuşi la îngrăşat..

Pepenele furajer Pepenele furajer are compoziţie chimică asemănătoare cu a are compoziţie chimică asemănătoare cu a dovleacului şi se administrează în hrana animalelor dovleacului şi se administrează în hrana animalelor numai crudnumai crud, în , în cantităţi ceva mai mari, dat fiind conţinutul lui mai ridicat în apă.cantităţi ceva mai mari, dat fiind conţinutul lui mai ridicat în apă.

Reguli generale de folosire în hrana animalelor a rădăcinoaselor, Reguli generale de folosire în hrana animalelor a rădăcinoaselor, tuberculiferelor şi bostănoaselor tuberculiferelor şi bostănoaselor - - introducerea progresivă în hrană introducerea progresivă în hrană în decurs de 10-15 zile până la în decurs de 10-15 zile până la consumul programat;consumul programat;

- - curăţirea de impurităţicurăţirea de impurităţi, în special de pământ a rădăcinoaselor şi , în special de pământ a rădăcinoaselor şi tuberculiferelor;tuberculiferelor;

- tocarea rădăcinilor, tuberculilor şi bostanilor - tocarea rădăcinilor, tuberculilor şi bostanilor să le facă cu cel să le facă cu cel mult două ore înainte de administrarea lor în hrană pentru a nu se mult două ore înainte de administrarea lor în hrană pentru a nu se încinge şi degrada prin fermentaţii nedorite;încinge şi degrada prin fermentaţii nedorite;

- - terciuirea cartofilor şi dovlecilor fierţi terciuirea cartofilor şi dovlecilor fierţi să se facă cu cel mult o să se facă cu cel mult o oră înainte de administrare;oră înainte de administrare;

- - introducerea în raţie la toate categoriile de animale a 2,5-3 g introducerea în raţie la toate categoriile de animale a 2,5-3 g carbonat de calciucarbonat de calciu pentru fiecare kg de rădăcinoase sau tuberculi, pentru fiecare kg de rădăcinoase sau tuberculi, este o măsură preventivă şi de echilibru al raţiei foarte este o măsură preventivă şi de echilibru al raţiei foarte importantă;importantă;

- - îndepărtarea zilnică a resturilor neconsumate îndepărtarea zilnică a resturilor neconsumate pentru evitarea pentru evitarea intrării în putrefacţie şi a contaminării animalelor.intrării în putrefacţie şi a contaminării animalelor.

FURAJE GROSIEREFURAJE GROSIERE

Se estimează că Se estimează că la fiecare kg de boabe mature la culturile mari de la fiecare kg de boabe mature la culturile mari de câmp, se produce până la 1 kg de produs secundar (paie, coceni, câmp, se produce până la 1 kg de produs secundar (paie, coceni, vreji, capitule, etc.)vreji, capitule, etc.),, care se pot la nevoie utiliza în hrana care se pot la nevoie utiliza în hrana animalelor cu cerinţe scăzute. Rezultă astfel, o cantitate enormă animalelor cu cerinţe scăzute. Rezultă astfel, o cantitate enormă de potenţial furajer pentru animale, care este insuficient de potenţial furajer pentru animale, care este insuficient valorificat în prezent.valorificat în prezent.  PAIELE DE CEREALEPAIELE DE CEREALECele mai răspândite furaje grosiere sunt reprezentate de paiele Cele mai răspândite furaje grosiere sunt reprezentate de paiele de cereale care alături de coceni de porumb reprezintă ponderea de cereale care alături de coceni de porumb reprezintă ponderea furajelor grosiere.furajelor grosiere.Din analizele chimice rezultă că paiele de cereale nu sunt tocmai Din analizele chimice rezultă că paiele de cereale nu sunt tocmai de neglijat ele având o valoare nutritivă acceptabilă de neglijat ele având o valoare nutritivă acceptabilă

PPaiele de orz au valoarea cu puţin mai ridicată decât a celorlalte aiele de orz au valoarea cu puţin mai ridicată decât a celorlalte cereale păioase. cereale păioase.

În general paiele de calitate bună au culoarea şi luciul În general paiele de calitate bună au culoarea şi luciul caracteristic plantei din care provin, miros proaspăt şi elasticitate caracteristic plantei din care provin, miros proaspăt şi elasticitate normală, nu sunt mucegăite şi procentul de plante toxice nu normală, nu sunt mucegăite şi procentul de plante toxice nu depăşeşte 1%.depăşeşte 1%.

Paiele de calitate medie pot avea abateri de la culoarea Paiele de calitate medie pot avea abateri de la culoarea normală dacă au fost plouate şi pot fi slab infestate, până la 10% normală dacă au fost plouate şi pot fi slab infestate, până la 10% alterate de micete prarazite şi saprofite.alterate de micete prarazite şi saprofite.

Produsul secundar SU

kgUN

PDg

Ca%

P%

GB%

CG%

Paie de gâuPaie de orzPaie de secarăPaie de orezCoceni de porumbCiocălăi de porumbPaie de sorgPaie de lucernăPaie de trifoiPaie de raigrasVreji de soiaVreji de mazăreVreji de măzăricheVreji de rapiţăTulpini şi capitule floarea soarelui

0,8750,8750,8750,8750,8750,8750,8750,8600,8600,8600,8600,8600,8600,8400,900

0,280,320,310,300,390,400,430,340,370,370,400,330,350,380,46

375

18223

124137163340431837

0,20,30,30,40,50,10,5***

1,21,31,2**

0,10,10,10,10,2

0,020,03

***

0,10,10,2**

1,61,51,51,81,60,41,80,91,51,31,51,51,51,25,2

403940383633333737323736383818

Valoarea nutritivă a furajelor grosiere, pentru 1 kg nutreţ

Paiele improprii Paiele improprii pentru consum conţin pentru consum conţin peste 1% plante toxice sau peste 1% plante toxice sau peste 10% paie alterate şi puternic infestate micoticpeste 10% paie alterate şi puternic infestate micotic..

Paiele de cereale se pot utiliza în hrana animalelor rumegătoare Paiele de cereale se pot utiliza în hrana animalelor rumegătoare în formă naturală sau preparată pentru asigurarea economică a în formă naturală sau preparată pentru asigurarea economică a energiei necesare menţinerii temperaturii constante a corpului, energiei necesare menţinerii temperaturii constante a corpului, într-o proporţie de 25-40% din totalul de SU a raţiei.într-o proporţie de 25-40% din totalul de SU a raţiei.

Se recomandă administrarea următoarelor cantităţi de paie în Se recomandă administrarea următoarelor cantităţi de paie în raţie:raţie:

3-5 kg alături de fân, la vacile cu producţii mici şi mijlocii3-5 kg alături de fân, la vacile cu producţii mici şi mijlocii4-6 kg la taurinele supuse îngrăşării şi recondiţionării4-6 kg la taurinele supuse îngrăşării şi recondiţionării3-5 kg la cabalinele adulte3-5 kg la cabalinele adulte1-2 kg/cap/zi la ovinele adulte1-2 kg/cap/zi la ovinele adulte

Nu se recomandă introducerea paielor în raţiile furajere ale Nu se recomandă introducerea paielor în raţiile furajere ale taurinelor şi tăuraşilor de reproducţie, a tineretului taurin femel taurinelor şi tăuraşilor de reproducţie, a tineretului taurin femel până la 6 luni şi a tuturor categoriilor de tineret de la celelalte până la 6 luni şi a tuturor categoriilor de tineret de la celelalte specii.specii.

COCENII ŞI CIOCĂLĂII DE PORUMBCOCENII ŞI CIOCĂLĂII DE PORUMB

Reprezintă o importantă sursă de furaj pentru animalele crescute Reprezintă o importantă sursă de furaj pentru animalele crescute în sistem gospodăresc. în sistem gospodăresc. Cea mai valoroasă parte a cocenilor de Cea mai valoroasă parte a cocenilor de porumb reprezintă frunzeleporumb reprezintă frunzele, de aceea, de aceea,, în procesul de recoltare în procesul de recoltare manuală şi legare în snopi pentru a fi mai uşor transportaţi şi manuală şi legare în snopi pentru a fi mai uşor transportaţi şi depozitaţi în “glugi”depozitaţi în “glugi”,, aceştia aceştia se recoltează noaptea pe rouă la se recoltează noaptea pe rouă la lumina lunii sau dimineaţa devreme până la uscarea şi detaşarea lumina lunii sau dimineaţa devreme până la uscarea şi detaşarea frunzelor de tulpinifrunzelor de tulpini..

Prin folosirea cocenilor întregi în sistem tradiţional aceştia se Prin folosirea cocenilor întregi în sistem tradiţional aceştia se valorifică în proporţie de numai 40-60% datorită învelişului silicios valorifică în proporţie de numai 40-60% datorită învelişului silicios al tulpinii. De regulă în gospodăriile ţărăneşti cocenii după ce al tulpinii. De regulă în gospodăriile ţărăneşti cocenii după ce erau folosiţi în hrana vacilor, erau în continuare daţi în hrana oilor erau folosiţi în hrana vacilor, erau în continuare daţi în hrana oilor care consumau şi ultimele rămăşiţe, după care erau adunaţi şi care consumau şi ultimele rămăşiţe, după care erau adunaţi şi folosiţi pentru încălzire şi coacerea pâinii.folosiţi pentru încălzire şi coacerea pâinii.

Recoltarea mecanizată implică şi tocarea lor concomitentă pentru Recoltarea mecanizată implică şi tocarea lor concomitentă pentru a fi mai uşor consumaţi sau însilozaţi cu diferite alte furaje a fi mai uşor consumaţi sau însilozaţi cu diferite alte furaje suculente ca frunze şi colete de sfeclă de zahăr, sfeclă furajeră şi suculente ca frunze şi colete de sfeclă de zahăr, sfeclă furajeră şi bostănoase tocate etc.bostănoase tocate etc.

Cocenii de porumb sub formă tocată sau defibraţi, se pot Cocenii de porumb sub formă tocată sau defibraţi, se pot administra la rumegătoarele mari ca vaci supuse recondiţionării, administra la rumegătoarele mari ca vaci supuse recondiţionării, tineret taurin la îngrăşat sau chiar vaci de lapte cu producţii medii tineret taurin la îngrăşat sau chiar vaci de lapte cu producţii medii sub formă preparată 15-20 kg şi nepreparaţi 7-10 kg/cap/zi. sub formă preparată 15-20 kg şi nepreparaţi 7-10 kg/cap/zi.

Prin batozarea ştiuleţilor de porumb rezultă o cantitate însemnată Prin batozarea ştiuleţilor de porumb rezultă o cantitate însemnată de ciocălăi, care poate oscila între 20-25% din greutatea totală. de ciocălăi, care poate oscila între 20-25% din greutatea totală.

Pentru a fi introduşi în furajare Pentru a fi introduşi în furajare este obligatorie măcinarea este obligatorie măcinarea ciocălăilorciocălăilor şi prepararea lor melasare sau saramurare, şi prepararea lor melasare sau saramurare, amestecare amestecare cu rădăcinoase tocatecu rădăcinoase tocate, , reziduuri industriale ca tăiţei de sfeclăreziduuri industriale ca tăiţei de sfeclă, , borhot de bereborhot de bere,, în proporţie de 50-70% ciocălăi în proporţie de 50-70% ciocălăi,, respectiv 30-50% respectiv 30-50% nutreţuri suculente. nutreţuri suculente.

Aceste amestecuri se pot utiliza ca atare imediat sau se pot Aceste amestecuri se pot utiliza ca atare imediat sau se pot conserva prin însilozare şi administra ca nutreţuri murate pentru conserva prin însilozare şi administra ca nutreţuri murate pentru taurine în cantitate de 8-15 kg/cap/zi.taurine în cantitate de 8-15 kg/cap/zi.

Ciocălăii de porumb se regăsesc ca atare şi în ştiuleţii măcinaţi Ciocălăii de porumb se regăsesc ca atare şi în ştiuleţii măcinaţi sub formă de uruială care pot participa în proporţie de 10-30% în sub formă de uruială care pot participa în proporţie de 10-30% în structura amestecului de concentrate pentru rumegătoare în structura amestecului de concentrate pentru rumegătoare în special.special.

VREJII ŞI PAIELE DE CULTURI SEMINCEREVREJII ŞI PAIELE DE CULTURI SEMINCERE

Din această categorie fac parte mai multe resturi de tulpini, Din această categorie fac parte mai multe resturi de tulpini, frunze, spice şi păstăi, rezultate după recoltarea la maturitate frunze, spice şi păstăi, rezultate după recoltarea la maturitate deplină pentru seminţe a unor culturi ca soia, mazăre, măzăriche, deplină pentru seminţe a unor culturi ca soia, mazăre, măzăriche, lucernă, trifoi, raigras, rapiţă etc.lucernă, trifoi, raigras, rapiţă etc.

Vrejii de soiaVrejii de soia,, în componenţa cărora intră 77% tulpini şi 23% în componenţa cărora intră 77% tulpini şi 23% păstăi (pleava) au o păstăi (pleava) au o valoare nutritivă superioară cocenilor de valoare nutritivă superioară cocenilor de porumbporumb şi se pot administra sub formă de măciniş mijlociu în şi se pot administra sub formă de măciniş mijlociu în alimentaţia taurinelor şi ovinelor, îndeosebi în amestec cu alimentaţia taurinelor şi ovinelor, îndeosebi în amestec cu nutreţurile suculente. Cantităţile zilnice care se recomandă în nutreţurile suculente. Cantităţile zilnice care se recomandă în hrana vacilor în lactaţie, vaci supuse recondiţionării, tineret hrana vacilor în lactaţie, vaci supuse recondiţionării, tineret taurin la îngrăşat, este de 2,5-4 kg/zi, iar la ovine între 0,5 şi 0,8 taurin la îngrăşat, este de 2,5-4 kg/zi, iar la ovine între 0,5 şi 0,8 kg/zi/cap.kg/zi/cap.

Vrejii de mazăre şi măzăricheVrejii de mazăre şi măzăriche sunt de trei ori mai bogaţi în sunt de trei ori mai bogaţi în proteine decât paiele de grâuproteine decât paiele de grâu. În hrana vacilor de lapte şi la cele . În hrana vacilor de lapte şi la cele supuse îngrăşării se administrează 3-5 kg/zi şi la ovine adulte 1-2 supuse îngrăşării se administrează 3-5 kg/zi şi la ovine adulte 1-2 kg/zi/cap. În cantităţi mai mari şi după o administrare prelungită kg/zi/cap. În cantităţi mai mari şi după o administrare prelungită pot avea efect constipant.pot avea efect constipant.

Paiele de la semincerii de leguminoase perenePaiele de la semincerii de leguminoase perene (lucernă, trifoi (lucernă, trifoi roşu, ghizdei şi sparcetă) au o valoare nutritivă destul de ridicată, roşu, ghizdei şi sparcetă) au o valoare nutritivă destul de ridicată, cu un cu un conţinut dublu de proteine faţă de paiele de cerealeconţinut dublu de proteine faţă de paiele de cereale şi şi merită a fi adunate şi conservate în condiţii corespunzătoare.merită a fi adunate şi conservate în condiţii corespunzătoare.

Paiele de seminceri de la raigrasul aristat şi gramineele perenePaiele de seminceri de la raigrasul aristat şi gramineele perene ((Dactylis glomerata, Lolium perenneDactylis glomerata, Lolium perenne, , Festuca pratensis, Phleum Festuca pratensis, Phleum pratensepratense şi altele) dacă sunt bine conservate au o valoare şi altele) dacă sunt bine conservate au o valoare nutritivă apropiată de fânurile de calitate medie şi se nutritivă apropiată de fânurile de calitate medie şi se administrează în hrana animalelor în aceleaşi cantităţi ca fânurile administrează în hrana animalelor în aceleaşi cantităţi ca fânurile autentice.autentice.

Tulpinile şi capitulele de floarea soareluiTulpinile şi capitulele de floarea soarelui aparent au o valoare aparent au o valoare nutritivă mai ridicată decât al paielor, dar au în schimb un nutritivă mai ridicată decât al paielor, dar au în schimb un grad grad mai scăzut de palatabilitate decât paielemai scăzut de palatabilitate decât paiele..

PREPARAREA FURAJELOR GROSIEREPREPARAREA FURAJELOR GROSIERE

În general furajele grosiere neprelucrate sunt utilizate incomplet În general furajele grosiere neprelucrate sunt utilizate incomplet cu mari pierderi care ajung până la 50% din conţinutul total de cu mari pierderi care ajung până la 50% din conţinutul total de substanţe nutritivesubstanţe nutritive. .

Pentru rumegătoare, care valorifică şi cel mai înalt grad celuloza Pentru rumegătoare, care valorifică şi cel mai înalt grad celuloza din furaje, la nivelul rumenului sunt numeroşi din furaje, la nivelul rumenului sunt numeroşi factori de stimulare factori de stimulare (+)(+) şi şi inhibiţie (-)inhibiţie (-) a activităţii celulozice cum sunt: a activităţii celulozice cum sunt:

zaharuri solubile în concentraţii micizaharuri solubile în concentraţii mici (1-3% din (1-3% din SU) . . . . . . . . . . + SU) . . . . . . . . . . +

zaharuri solubile în concentraţii zaharuri solubile în concentraţii marimari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -

amidonulamidonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . -. . . . . . -

lipidele sub formă de lipidele sub formă de uleiulei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -. . . . -

proteina la niveluri ridicateproteina la niveluri ridicate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . - . . -

aminoacizii: leucina, izoleucina, prolina, valinaaminoacizii: leucina, izoleucina, prolina, valina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . +. . . . +

extractul de extractul de lucernălucernă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . + . . . . . +

Ca, P, Ca, P, FeFe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . + . . . . +

antibiotice în doze miciantibiotice în doze mici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . - . . . . -

Prelucrarea mecanicăPrelucrarea mecanică se execută în scopul travaliului digestiv se execută în scopul travaliului digestiv (prehensiunea, masticaţia, digestia) la animale concomitent cu o (prehensiunea, masticaţia, digestia) la animale concomitent cu o manipulare şi preparare mai uşoară a lor.manipulare şi preparare mai uşoară a lor.

În procesul prelucrării mecanice au loc următoarele În procesul prelucrării mecanice au loc următoarele operaţiuni operaţiuni mai importante:mai importante:

- - mărunţirea sau măcinareamărunţirea sau măcinarea, prin care furaje, prin care furajelle se aduc la e se aduc la dimensiuni de cca.dimensiuni de cca. 0,5 cm;0,5 cm;

- - tocareatocarea, prin care se asigură dimensiuni ale părţilor de furaj de , prin care se asigură dimensiuni ale părţilor de furaj de 3-5 cm pentru bovine şi de 2-3 cm pentru ovine şi cabaline;3-5 cm pentru bovine şi de 2-3 cm pentru ovine şi cabaline;

- - defibrareadefibrarea sau sau sfâşiereasfâşierea în lung a tulpinilor de porumb pentru în lung a tulpinilor de porumb pentru desfacerea peliculei silicioase şi tocarea cocenilor.desfacerea peliculei silicioase şi tocarea cocenilor.

Pentru aceste prelucrări mecanice timpul de consum şi rumegare este mai Pentru aceste prelucrări mecanice timpul de consum şi rumegare este mai redus, la fel şi energia de masticare este mai redusă cu un echivalent de redus, la fel şi energia de masticare este mai redusă cu un echivalent de 0,12-0,14 UN/kg furaj grosier, ceea ce este destul de mult. De exemplu la 0,12-0,14 UN/kg furaj grosier, ceea ce este destul de mult. De exemplu la paiele tocate ingesta de SO (substanţe organice) creşte cu 18% şi paiele tocate ingesta de SO (substanţe organice) creşte cu 18% şi consumul voluntar sporeşte cu până la 30%. Prin măcinare ingesta SO consumul voluntar sporeşte cu până la 30%. Prin măcinare ingesta SO creşte până la 42% comparativ cu paiele administrate ca atare.creşte până la 42% comparativ cu paiele administrate ca atare.

Prepararea prin hidratarePrepararea prin hidratare ( (înmuierea furajelorînmuierea furajelor) poate constitui ) poate constitui una din metodele principale pentru situaţii când aplicăm soluţii una din metodele principale pentru situaţii când aplicăm soluţii nutritive sau chimice. Hidratarea se face prin udare (stropire) cu nutritive sau chimice. Hidratarea se face prin udare (stropire) cu apă rece sau chiar caldă.apă rece sau chiar caldă.

Aplicarea unor soluţii nutritiveAplicarea unor soluţii nutritive odată cu apa de hidratare, odată cu apa de hidratare, reprezintă o modalitate superioară de preparare cum ar fi:reprezintă o modalitate superioară de preparare cum ar fi:

- - saramuraresaramurare, care constă din utilizarea unei soluţii de umectare , care constă din utilizarea unei soluţii de umectare cu 1-2% sare, respectiv la 100 kg furaj grosier mărunţit, se cu 1-2% sare, respectiv la 100 kg furaj grosier mărunţit, se adaugă 20-30 litri apă, în care s-a dizolvat 0,4-0,6 kg sare, după adaugă 20-30 litri apă, în care s-a dizolvat 0,4-0,6 kg sare, după care furajul se poate administra imediat sau până la 24 ore de la care furajul se poate administra imediat sau până la 24 ore de la tratament;tratament;

- - melasarea furajelormelasarea furajelor se practică frecvent, recuperându-se la o se practică frecvent, recuperându-se la o soluţie de 2-3% melasă, respectiv la 100 kg furaj grosier mărunţit, soluţie de 2-3% melasă, respectiv la 100 kg furaj grosier mărunţit, se adaugă 25-35 l apă în care s-a dizolvat 0,6-1,0 kg melasă, furaj se adaugă 25-35 l apă în care s-a dizolvat 0,6-1,0 kg melasă, furaj care se recomandă a fi administrat după 24 ore timp în care are care se recomandă a fi administrat după 24 ore timp în care are loc şi o uşoară fermentaţie în masa furajului;loc şi o uşoară fermentaţie în masa furajului;

- - utilizarea soluţiilor nutritive complexeutilizarea soluţiilor nutritive complexe pe bază de azotate pe bază de azotate sintetice neproteice ca ureea, sulfatul de amoniu şi altele sintetice neproteice ca ureea, sulfatul de amoniu şi altele necesită instalaţii speciale şi precauţii mărite pentru a se evita necesită instalaţii speciale şi precauţii mărite pentru a se evita intoxicaţiile care pot să apară.intoxicaţiile care pot să apară.

Luând în considerare conţinutul redus în minerale al furajelor Luând în considerare conţinutul redus în minerale al furajelor grosiere, grosiere, se recomandă dizolvarea în soluţiile de umectare a se recomandă dizolvarea în soluţiile de umectare a sărurilor minerale ce pot fi surse de P, Mg, Mn, Cu, Zn, Cosărurilor minerale ce pot fi surse de P, Mg, Mn, Cu, Zn, Co..

Tratarea chimicăTratarea chimică a furajelor grosiere se bazează în principal pe a furajelor grosiere se bazează în principal pe efectul distructiv al unor substanţe chimice asupra complexului efectul distructiv al unor substanţe chimice asupra complexului ligno-celulozic, ligno-celulozic, îmbunătăţind indicii de nutriţie prin uşurarea îmbunătăţind indicii de nutriţie prin uşurarea acţiunii enzimelor şi microorganismelor din tubul digestivacţiunii enzimelor şi microorganismelor din tubul digestiv..

Cele mai răspândite metode sunt tratarea cu substanţe alcaline Cele mai răspândite metode sunt tratarea cu substanţe alcaline sau amonizarea cu amonice anhidru, ape amoniacale şi săruri de sau amonizarea cu amonice anhidru, ape amoniacale şi săruri de amoniu.amoniu.

Furajele grosiere se mai prepară Furajele grosiere se mai prepară prin fermentare în bazineprin fermentare în bazine,, folosind inoculi specifici, soluţii nutritive, drojdii, etc.folosind inoculi specifici, soluţii nutritive, drojdii, etc.

GRĂUNŢELE DE CEREALE, BOABELE DEGRĂUNŢELE DE CEREALE, BOABELE DE LEGUMINOASE LEGUMINOASE ŞI ALTE CONCENTRATE ŞI ALTE CONCENTRATE

GRĂUNŢELE DE CEREALEGRĂUNŢELE DE CEREALE

P o r u m b u lP o r u m b u l

Dintre toate grăunţele şi boabele plantelor cultivate, Dintre toate grăunţele şi boabele plantelor cultivate, porumbul porumbul este componentul energetic de bază al furajelor combinate este componentul energetic de bază al furajelor combinate destinate suinelor şi păsărilordestinate suinelor şi păsărilor,, cât şi al amestecurilor furajere de cât şi al amestecurilor furajere de completare care se administrează bovinelor, ovinelor şi altor completare care se administrează bovinelor, ovinelor şi altor specii de animale.specii de animale.

Compoziţia chimică a porumbului este influenţată de numeroşi Compoziţia chimică a porumbului este influenţată de numeroşi factori din care amintim: solul, clima, soiul (hibridul) agrotehnica factori din care amintim: solul, clima, soiul (hibridul) agrotehnica aplicată şi altele. aplicată şi altele.

În general grăunţa de porumb are un conţinut ridicat în glucide În general grăunţa de porumb are un conţinut ridicat în glucide digestibile şi redus în proteină şi celulozădigestibile şi redus în proteină şi celuloză..

Caracterizarea chimică şi valoarea nutritivă Caracterizarea chimică şi valoarea nutritivă a a grăunţelor de cerealegrăunţelor de cereale

Menţiune: Menţiune: p = păsări; s = suine; r = rumegătoare + caip = păsări; s = suine; r = rumegătoare + cai

Specificare

SUkg

UNP.B.D. (g)

PB%

GB%

CB%

SEN%

Ca%

P%p. s. r.

PorumbOrzOvăzGrâu furajSecarăSorgMeiHrişcă

0,866

0,868

0,874

0,871

0,870

0,875

0,877

0,871

1,20

1,11

1,00

1,22

1,20

1,14

1,05

0,85

7978899067808967

7078869877768777

6685879174868283

8,810,4

11,2

11,3

10,3

10,1

11,5

11,2

3,81,84,71,71,63,23,82,5

2,94,99,92,42,12,58,6

11,8

69,967,558,770,071,269,960,259,1

0,030,070,090,050,060,030,040,11

0,230,300,330,350,350,270,280,33

Cea mai mare deficienţă a porumbului o constituie conţinutul redus în Cea mai mare deficienţă a porumbului o constituie conţinutul redus în lizină şi triptofan, doi aminoacizi esenţialilizină şi triptofan, doi aminoacizi esenţiali, cauză pentru care este , cauză pentru care este bine să fie folosit în amestec cu alte boabe bogate în aceşti bine să fie folosit în amestec cu alte boabe bogate în aceşti aminoacizi.aminoacizi.Substanţele nutritive din grăunţele de porumb sunt bine valorificate de Substanţele nutritive din grăunţele de porumb sunt bine valorificate de animale, întrunind valori ridicate de digestibilitate pentru proteine (88% animale, întrunind valori ridicate de digestibilitate pentru proteine (88% la rumegătoare şi 86% la păsări) grăsimi (76-81%) şi cu deosebire S.E.N. la rumegătoare şi 86% la păsări) grăsimi (76-81%) şi cu deosebire S.E.N. (87-95%). Păsările valorifică cel mai bine PB şi GB din porumb, iar cu (87-95%). Păsările valorifică cel mai bine PB şi GB din porumb, iar cu suinele se valorifică în cel mai înalt grad SEN.suinele se valorifică în cel mai înalt grad SEN.

În hrana animalelor, orientativ se pot folosi următoarele În hrana animalelor, orientativ se pot folosi următoarele cantităţi pe specii şi categorii de animale:cantităţi pe specii şi categorii de animale:

- la bovine- la bovine, sub formă urnită de regulă urnită de regulă cu ciocălăi în , sub formă urnită de regulă urnită de regulă cu ciocălăi în amestecuri de fermă, cu participare în proporţie de 30-40% în reţetele amestecuri de fermă, cu participare în proporţie de 30-40% în reţetele pentru tineret de reproducţie, 40-60% la vaci adulte în gestaţie şi lactaţie pentru tineret de reproducţie, 40-60% la vaci adulte în gestaţie şi lactaţie şi 60-80% pentru cele supuse îngrăşării;şi 60-80% pentru cele supuse îngrăşării;- la ovine- la ovine se poate administra între 100-600 g/zi/cap în funcţie de rasă, se poate administra între 100-600 g/zi/cap în funcţie de rasă, categorie şi strarea fiziologică;categorie şi strarea fiziologică;- la suine- la suine se foloseşte în combinaţie cu alte concentrate, în proporţie de se foloseşte în combinaţie cu alte concentrate, în proporţie de 40-60% în structura nutreţurilor combinate pentru tineretul în creştere, 40-60% în structura nutreţurilor combinate pentru tineretul în creştere, 60-65% la scroafe în gestaţie şi lactaţie şi până la 80% la porcii supuşi 60-65% la scroafe în gestaţie şi lactaţie şi până la 80% la porcii supuşi îngrăşării;îngrăşării;- la cai- la cai, în amestec până la 30% la tineret şi reproducători şi , în amestec până la 30% la tineret şi reproducători şi 50-70% la caii de muncă;50-70% la caii de muncă;- la păsări- la păsări ponderea de participare în structura furajelor combinate poate ponderea de participare în structura furajelor combinate poate să fie de 55-65%.să fie de 55-65%.

O r z u lO r z u l

Alături de porumb orzul constituie una din componentele majore Alături de porumb orzul constituie una din componentele majore ale recepturii de nutreţuri combinate, fiind în acelaşi timp o ale recepturii de nutreţuri combinate, fiind în acelaşi timp o sursă sursă timpurie de furaj concentrat pentru asigurarea energetică a timpurie de furaj concentrat pentru asigurarea energetică a reţetelor furajerereţetelor furajere. . Orzul are o compoziţie chimică mai echilibrată inclusiv în Orzul are o compoziţie chimică mai echilibrată inclusiv în aminoacizi esenţialiaminoacizi esenţiali..

Se poate folosi ca nutreţ concentrat la:Se poate folosi ca nutreţ concentrat la:

- bovine- bovine, pentru toate categoriile (măcinat) în amestecuri de concentrate , pentru toate categoriile (măcinat) în amestecuri de concentrate până la 25-35%;până la 25-35%;

- ovine- ovine, 0,2-0,4 kg în funcţie de rasă, categorie şi stare, 0,2-0,4 kg în funcţie de rasă, categorie şi stare fiziologică; fiziologică;

- suine- suine, în amestecuri de concentrate în proporţie de 15-40% în funcţie de , în amestecuri de concentrate în proporţie de 15-40% în funcţie de categorie şi starea fiziologică;categorie şi starea fiziologică;

- cabaline- cabaline, unde poate înlocui ovăzul în proporţie de 50% la caii de viteză , unde poate înlocui ovăzul în proporţie de 50% la caii de viteză şi 100% la caii de muncă;şi 100% la caii de muncă;

- păsări- păsări, 10- 20% în nutreţul concentrat, depăşirea proporţiei acesteia, , 10- 20% în nutreţul concentrat, depăşirea proporţiei acesteia, poate produce vâscozitate ridicată a dejecţiilor, în special la tineretul poate produce vâscozitate ridicată a dejecţiilor, în special la tineretul aviar.aviar.

O v ă z u lO v ă z u l

Deşi are o producţie mai redusă ca restul cerealelor, totuşi Deşi are o producţie mai redusă ca restul cerealelor, totuşi această plantă se cultivă în continuare pentru această plantă se cultivă în continuare pentru calitatea de calitatea de excepţie a grăunţelor, care este de altfel şi etalonul UN, fiind excepţie a grăunţelor, care este de altfel şi etalonul UN, fiind recomandat cu prioritate în alimentaţia reproducătorilor masculirecomandat cu prioritate în alimentaţia reproducătorilor masculi, , până la 50% din raţia de concentrate, deoarece până la 50% din raţia de concentrate, deoarece stimulează stimulează spermatogenezaspermatogeneza..

În hrana vacilor de lapte se poate introduce în amestecul În hrana vacilor de lapte se poate introduce în amestecul concentrat până la 30% nu mai mult, întrucât există riscul concentrat până la 30% nu mai mult, întrucât există riscul obţinerii unui unt alb, moale.obţinerii unui unt alb, moale.

Nu trebuie să lipsească din raţia taurinelor, 2 kg/cap/zi şi a cailor Nu trebuie să lipsească din raţia taurinelor, 2 kg/cap/zi şi a cailor care pot consuma până la 8 kg/zi.care pot consuma până la 8 kg/zi.

Se poate folosi şi la păsări, în proporţie de până la 10% în Se poate folosi şi la păsări, în proporţie de până la 10% în amestecurile combinate.amestecurile combinate.

G r â u l f u r a j e r şi s e c a r aG r â u l f u r a j e r şi s e c a r a

În ultima vreme au apărut şi s-au răspândit în producţie În ultima vreme au apărut şi s-au răspândit în producţie soiuri de soiuri de grâu furajergrâu furajer care prezintă calităţi nutritive deosebite, fiind bine care prezintă calităţi nutritive deosebite, fiind bine consumat de toate speciile de animale.consumat de toate speciile de animale.

În hrana porcilor poate intra în proporţie de 15-25% în furajele În hrana porcilor poate intra în proporţie de 15-25% în furajele combinate şi la păsări în proporţie de 10-15%.combinate şi la păsări în proporţie de 10-15%.

SecarSecaraa se administrează în proporţii asemănătoare cu grâul, se administrează în proporţii asemănătoare cu grâul, eventualeventual cu 5-10% cu 5-10% mai multmai mult..

Atenţie mărită la administrarea grâului şi secarei imediat după Atenţie mărită la administrarea grâului şi secarei imediat după recoltare, sub formă de grăunţe insuficient maturizate şi uscate, recoltare, sub formă de grăunţe insuficient maturizate şi uscate, deoarece poate produce colici şi alte tulburări digestive, în deoarece poate produce colici şi alte tulburări digestive, în special la cabalinespecial la cabaline..

S o r g u l şi m e i u lS o r g u l şi m e i u l

Sunt două specii Sunt două specii deosebit de importante pentru zonele mai deosebit de importante pentru zonele mai secetoasesecetoase şi grăunţele lor se folosesc în proporţii de şi grăunţele lor se folosesc în proporţii de 10-25% în 10-25% în furajele combinate ale tuturor animalelor domesticefurajele combinate ale tuturor animalelor domestice, fără riscuri., fără riscuri.

Pentru animalele sălbatice, sorgul şi meiul alături de porumb Pentru animalele sălbatice, sorgul şi meiul alături de porumb reprezintă cea mai apreciată sursă de grăunţe pentru granivore şi reprezintă cea mai apreciată sursă de grăunţe pentru granivore şi celelalte specii, mai ales că acestea rămân un timp îndelungat pe celelalte specii, mai ales că acestea rămân un timp îndelungat pe fructificaţii, fără să se scuture. fructificaţii, fără să se scuture.

De aceea acolo unde se pot cultiva aceste specii, nu ar trebui să De aceea acolo unde se pot cultiva aceste specii, nu ar trebui să lipsească din sortimentul ogoarelor de hrană din zona de câmpie lipsească din sortimentul ogoarelor de hrană din zona de câmpie şi de dealuri.şi de dealuri.

BOABELE DE LEGUMINOASEBOABELE DE LEGUMINOASE

M a z ă r e aM a z ă r e a

Boabele de mazăre, asemănător tuturor leguminoaselor sunt Boabele de mazăre, asemănător tuturor leguminoaselor sunt foarte bogate în proteine (23-28%) şi hidraţi de carbon (50%)foarte bogate în proteine (23-28%) şi hidraţi de carbon (50%),, care îi conferă şi o valoare energetică ridicată la care se mai care îi conferă şi o valoare energetică ridicată la care se mai adaugă cantităţi însemnate de aminoacizi (lecitină) vitamine(A, adaugă cantităţi însemnate de aminoacizi (lecitină) vitamine(A, B1)şi săruri de Ca,P, KB1)şi săruri de Ca,P, K..

Mazărea este un concentrat proteic care Mazărea este un concentrat proteic care se poate administra în se poate administra în hrana tuturor categoriilor de animalehrana tuturor categoriilor de animale. .

La tauri şi tineret se poate administra în medie 0,5 kg/cap/zi sau La tauri şi tineret se poate administra în medie 0,5 kg/cap/zi sau până la 15-20% din structura amestecului de concentrate. până la 15-20% din structura amestecului de concentrate. Pentru vacile de lapte este bine să nu se depăşească 1,5 kg/zi, Pentru vacile de lapte este bine să nu se depăşească 1,5 kg/zi, întrucât imprimă o consistenţă prea ridicată untului. întrucât imprimă o consistenţă prea ridicată untului. La caii adulţi se dă până la 1 kg şi la tineret 0,5 kg/zi.La caii adulţi se dă până la 1 kg şi la tineret 0,5 kg/zi.

Caracteristicile chimice şi nutritive ale boabelor de Caracteristicile chimice şi nutritive ale boabelor de leguminoaseleguminoase

Menţiune: Menţiune: p = păsări; s = suine; r = rumegătoare + caip = păsări; s = suine; r = rumegătoare + cai

Pentru ovine sunt suficiente 60-80 g/zi. Pentru ovine sunt suficiente 60-80 g/zi.

La suine, mazărea produce o grăsime cu consistenţă ridicată şi o La suine, mazărea produce o grăsime cu consistenţă ridicată şi o carne gustoasă, dar de o nuanţă mai închisă. Sub formă uruită carne gustoasă, dar de o nuanţă mai închisă. Sub formă uruită intră în combinaţie cu alte furaje concentrate până la 20% din intră în combinaţie cu alte furaje concentrate până la 20% din compoziţie. compoziţie.

Pentru păsări este bine să nu se depăşească 10% proporţie în Pentru păsări este bine să nu se depăşească 10% proporţie în furajele concentrate.furajele concentrate.

SortimentulSUkg

UN

P.B.D. (g)PB%

GB%

CB%

SEN%

Ca%

P%p. s. r.

MazăreSoiaMăzăricheBobLupin galbenFasoleLinte

0,8720,9030,8680,8690,8730,8670,869

1,131,541,231,161,291,151,21

175258

-144341174

-

194311224223361177217

182314234218361175210

24,940,026,625,840,222,824,7

1,620,61,61,54,81,61,3

5,17,36,67,4

13,14,23,9

52254949255154

0,10,20,10,10,20,10,1

0,40,50,40,40,50,50,4

S o i aS o i a

Boabele de soia prin conţinutul lor ridicat în proteină şi grăsimi Boabele de soia prin conţinutul lor ridicat în proteină şi grăsimi sunt printre cele mai importante surse alimentare din care prin sunt printre cele mai importante surse alimentare din care prin prelucrare se obţin o multitudine de produse cu nume mai prelucrare se obţin o multitudine de produse cu nume mai ciudate, de “carne vegetală”. ciudate, de “carne vegetală”. Făina de soia conţine 20 aminoacizi, Făina de soia conţine 20 aminoacizi, fiind cea mai importantă sursă de proteine pentru toate fiind cea mai importantă sursă de proteine pentru toate categoriile de animalecategoriile de animale, însă în proporţie de numai 10-15% , însă în proporţie de numai 10-15% participare în amestecurile concentrate pentru a evita unele participare în amestecurile concentrate pentru a evita unele accidente. accidente. De mare importanţă în hrana animalelor sunt De mare importanţă în hrana animalelor sunt şroturile de soiaşroturile de soia rezultate în urma extragerii uleiului şi a altor substanţe.rezultate în urma extragerii uleiului şi a altor substanţe.

A l t e b o a b e d e l e g u m i n o a s eA l t e b o a b e d e l e g u m i n o a s e

MMăzăricheaăzărichea are o compoziţie chimică apropiată de a mazării, dar are o compoziţie chimică apropiată de a mazării, dar conţinutul de conţinutul de amigdalinăamigdalină conferă un gust amar amestecurilor de conferă un gust amar amestecurilor de concentrate şi în plus are un efect constipantconcentrate şi în plus are un efect constipant. Pentru vacile de . Pentru vacile de lapte nu se recomandă depăşirea unui consum de 0,7-1,0 kg/cap, lapte nu se recomandă depăşirea unui consum de 0,7-1,0 kg/cap, iar iar în hrana cabalinelor şi suinelor nu se recomandă a fi folosităîn hrana cabalinelor şi suinelor nu se recomandă a fi folosită..

BobulBobul se poate utiliza în hrana animalelor se poate utiliza în hrana animalelor,, cu indicaţii cu indicaţii asemănătoare boabelor de mazăre. asemănătoare boabelor de mazăre. La taurine poate fi un component principal al amestecurilor de La taurine poate fi un component principal al amestecurilor de concentrate de până la 25-30%, la cabaline se poate da 2,0-2,5 concentrate de până la 25-30%, la cabaline se poate da 2,0-2,5 kg/cap în timpul muncilor grele. Pentru suine se ajunge la 30% kg/cap în timpul muncilor grele. Pentru suine se ajunge la 30% participare în raţia de concentrate şi la păsări 15-20% din participare în raţia de concentrate şi la păsări 15-20% din structura nutreţurilor combinate.structura nutreţurilor combinate.

Lupinul Lupinul cu cele trei varietăţi mai importante (galben, albastru, cu cele trei varietăţi mai importante (galben, albastru, alb) alb) depăşeşte toate boabele de leguminoase în conţinutul depăşeşte toate boabele de leguminoase în conţinutul proteic (40,2%).proteic (40,2%). Administrat în cantităţi mari, lupinul conferă Administrat în cantităţi mari, lupinul conferă concentratelor un gust amar datorită conţinutului în concentratelor un gust amar datorită conţinutului în lupină şi lupină şi sparteinăsparteină, gust care se transmite în continuare laptelui şi untului., gust care se transmite în continuare laptelui şi untului.Pentru aceste considerente se poate introduce în proporţie mai Pentru aceste considerente se poate introduce în proporţie mai redusă de numai redusă de numai 5-10%5-10% în componenţa nutreţurilor concentrate. în componenţa nutreţurilor concentrate.

Fasolea şi linteaFasolea şi lintea se folosesc ocazional în hrana animalelor şi se se folosesc ocazional în hrana animalelor şi se recomandă acelaşi mod de utilizare ca şi la mazăre.recomandă acelaşi mod de utilizare ca şi la mazăre.

SEMINŢELE DE OLEAGINOASESEMINŢELE DE OLEAGINOASE

Seminţele de inSeminţele de in se folosesc în cantităţi mai reduse în hrana se folosesc în cantităţi mai reduse în hrana animalelor şi păsărilor în special al acelor care se pregătesc animalelor şi păsărilor în special al acelor care se pregătesc pentru expoziţii, deoarece pentru expoziţii, deoarece imprimă penajului şi părului un luciu imprimă penajului şi părului un luciu mai evidentmai evident. Datorită unor efecte negative nu se recomandă . Datorită unor efecte negative nu se recomandă depăşirea pragului de depăşirea pragului de 2-3%2-3% participare în furajele concentrate. participare în furajele concentrate.

Seminţele de floarea soareluiSeminţele de floarea soarelui sunt mai bine tolerate şi se pot sunt mai bine tolerate şi se pot introduce în amestecuri până la 5% la păsări, 10% la suine şi 15-introduce în amestecuri până la 5% la păsări, 10% la suine şi 15-25% la rumegătoare, fără pericol de reacţii adverse.25% la rumegătoare, fără pericol de reacţii adverse.

Seminţele de cânepăSeminţele de cânepă se po se pott administra numai sub formă uruită administra numai sub formă uruită fin, deoarece ele au o acţiune iritantă asupra mucoasei digestive.fin, deoarece ele au o acţiune iritantă asupra mucoasei digestive.

Seminţele Seminţele dede alte oleaginoase ( alte oleaginoase (rapiţă, bumbac, mac şi ricinrapiţă, bumbac, mac şi ricin) se ) se pot utiliza în cantităţi foarte mici şipot utiliza în cantităţi foarte mici şi,, cel mai adesea cel mai adesea,, după diferite după diferite prelucrări pentru îndepărtarea unor substanţe cu efect toxic prelucrări pentru îndepărtarea unor substanţe cu efect toxic asupra organismului animal.asupra organismului animal.

GHINDA, JIRUL, CASTANELE ŞI ALTELEGHINDA, JIRUL, CASTANELE ŞI ALTELE

Aceste seminţe sunt produse de către stejari, gorun, fag şi Aceste seminţe sunt produse de către stejari, gorun, fag şi castani ca arbori mai mult sau mai puţin izolaţi sau în păduri castani ca arbori mai mult sau mai puţin izolaţi sau în păduri încheiate.încheiate.

Ghinda Ghinda se foloseşte în hrana animalelor supuse recondiţionării se foloseşte în hrana animalelor supuse recondiţionării sau îngrăşării, având un conţinut ridicat în glucide şi mai ales sau îngrăşării, având un conţinut ridicat în glucide şi mai ales redus în proteinăredus în proteină. . Datorită cupei lignificate care protejează Datorită cupei lignificate care protejează parţial fructul, conţinutul lignocelulozic al gparţial fructul, conţinutul lignocelulozic al ghindeihindei nedecorticate nedecorticate este mare. În ghindă se află un conţinut ridicat de este mare. În ghindă se află un conţinut ridicat de acid tanicacid tanic care care îi imprimă un îi imprimă un gust amar şi un efect constipant,gust amar şi un efect constipant, dar care se poate dar care se poate înlătura prin spălări repetate cu apă rece timp de 2-3 zile. Efectul înlătura prin spălări repetate cu apă rece timp de 2-3 zile. Efectul constipant se poate anihila şi prin administrarea ghindei în constipant se poate anihila şi prin administrarea ghindei în asociaţie cu furaje laxanteasociaţie cu furaje laxante,, cum sunt tărâţele, rădăcinoasele etc cum sunt tărâţele, rădăcinoasele etc..

Taurinele şi cabalinele pot consuma până la 2 kg ghindă pe zi, oile şi Taurinele şi cabalinele pot consuma până la 2 kg ghindă pe zi, oile şi caprele 0,25-0,50 kg ghindă uscată, prin valorificare ridicată prin păşunat, caprele 0,25-0,50 kg ghindă uscată, prin valorificare ridicată prin păşunat, porcii la îngrăşat în sistem gospodăresc 1-2 kg/zi. În amestec cu alte porcii la îngrăşat în sistem gospodăresc 1-2 kg/zi. În amestec cu alte concentrate se poate introduce în proporţie de 15-20%.concentrate se poate introduce în proporţie de 15-20%. Administrarea ghindei în cantităţi mari o perioadă mai lungă de timp Administrarea ghindei în cantităţi mari o perioadă mai lungă de timp imprimă o culoare mai închisă grăsimii.imprimă o culoare mai închisă grăsimii.Pentru animalele de interes cinegetic ghinda reprezintă una din Pentru animalele de interes cinegetic ghinda reprezintă una din principalele furaje concentrate pe timp de iarnă, având în vedere principalele furaje concentrate pe timp de iarnă, având în vedere că un hectar de cvercinee poate să producă până la 4 tone de că un hectar de cvercinee poate să producă până la 4 tone de fructe.fructe.

Caracterizarea chimică şi nutritivă a ghindei, jirului, castanelorCaracterizarea chimică şi nutritivă a ghindei, jirului, castanelorşi altor seminţeşi altor seminţe

Sortiment Apă%

PB%

GB%

CB%

SEN%

SUkg

UN PBD g Rumegătoar

e

Ghindă nedecorticată 13,5

6,0 3,9 12,2 62,1

0,865 1,09

40

Ghindă decorticată 13,5

6,7 4,7 5,9 66,6

0,865 1,12

48

Jir nedecorticat 10,0

14,6 27,8

16,4 27,2

0,889 1,27

109

Jir decorticat 12,0

44,6 41,4

4,7 15,3

0,880 1,84

181

Castane nedecorticate 49,6

4,3 1,5 2,5 40,5

0,506 0,56

26

Castana decorticate 11,2

7,1 5,3 2,8 71,3

0,888 1,20

43

Seminţe dovleac 12,0

27,8 34,2

17,3 5,2 0,880 1,83

145

Seminţe de struguri 12,0

11,0 7,6 33,1 33,4

0,880 0,78

77

JirulJirul

AAre o valoare şi mai ridicată prin conţinutul mai mare în proteină re o valoare şi mai ridicată prin conţinutul mai mare în proteină şi grăsimi, cât şi de celuloză din cauza învelişurilor lignifiante care şi grăsimi, cât şi de celuloză din cauza învelişurilor lignifiante care ajung până la 33% din greutate. ajung până la 33% din greutate.

Jirul conţine o Jirul conţine o sapotoxină hidrosolubilă, denumită faginăsapotoxină hidrosolubilă, denumită fagină, care , care poate fi înlăturată la fel, prin spălări repetate cu apă rece sau prin poate fi înlăturată la fel, prin spălări repetate cu apă rece sau prin fierbere. fierbere.

Pentru a preveni tulburările digestive la animalele domestice, Pentru a preveni tulburările digestive la animalele domestice, administrarea jirului se va face obligatoriu după tratamentele administrarea jirului se va face obligatoriu după tratamentele hidrice recomandate. hidrice recomandate.

În hrana vacilor se poate folosi până la 1 kg/zi, nu mai mult, În hrana vacilor se poate folosi până la 1 kg/zi, nu mai mult, deoarece depreciază calitatea untului. La fel suinele pot consuma deoarece depreciază calitatea untului. La fel suinele pot consuma până la 1 kg/zi sau în amestecuri concentrate în proporţie de 20-până la 1 kg/zi sau în amestecuri concentrate în proporţie de 20-30% jir, cu mare atenţie şi numai în prima etapă a îngrăşării, 30% jir, cu mare atenţie şi numai în prima etapă a îngrăşării, deoarece produce o grăsime moale de tip oleic, de aceea finisarea deoarece produce o grăsime moale de tip oleic, de aceea finisarea se face cu alte tipuri de furaje concentrate.se face cu alte tipuri de furaje concentrate.

La păsări se poate administra jir decorticat şi uruit cu participare La păsări se poate administra jir decorticat şi uruit cu participare de până la 10% în concentratele pentru găinile ouătoare.de până la 10% în concentratele pentru găinile ouătoare.

Castanele Castanele

SSunt folosite în alimentaţia tradiţională a suinelor datorită unt folosite în alimentaţia tradiţională a suinelor datorită conţinutului mai ridicat în amidon, mediu în grăsime şi redus în conţinutului mai ridicat în amidon, mediu în grăsime şi redus în proteină şi celulozăproteină şi celuloză. Asemănător jirului şi ghindei, castanele . Asemănător jirului şi ghindei, castanele conţin şi ele substanţe ce imprimă un gust amar din grupa conţin şi ele substanţe ce imprimă un gust amar din grupa saponinelorsaponinelor (până la 13% din SU). (până la 13% din SU).Eliminarea saponinelor se face prin tratarea castanelor cu soluţie Eliminarea saponinelor se face prin tratarea castanelor cu soluţie de bicarbonat de sodiu 0,5-1,0%, prin prăjire, fierbere sau spălări de bicarbonat de sodiu 0,5-1,0%, prin prăjire, fierbere sau spălări repetate cu apă rece.repetate cu apă rece.În alimentaţia animalelor se folosesc după tratare şi uscare, sub În alimentaţia animalelor se folosesc după tratare şi uscare, sub formă zdrobită sau uruită, în amestec cu alte componente formă zdrobită sau uruită, în amestec cu alte componente concentrate.concentrate.La vacile de lapte se pot administra până la 3 kg de castane La vacile de lapte se pot administra până la 3 kg de castane proaspete sau 1,5 kg castane uscate, la caii de muncă până la 1 proaspete sau 1,5 kg castane uscate, la caii de muncă până la 1 kg castane uscate în amestecuri, la ovine şi caprine 0,3 kg/zi, la kg castane uscate în amestecuri, la ovine şi caprine 0,3 kg/zi, la porci 0,5 kg/zi pentru îmbunătăţirea calităţii cărnii şi grăsimii. porci 0,5 kg/zi pentru îmbunătăţirea calităţii cărnii şi grăsimii. Pentru păsări, castanele fără saponine să nu depăşească 5% din Pentru păsări, castanele fără saponine să nu depăşească 5% din structura amestecurilor.structura amestecurilor.

Seminţele de dovleac şi pepeniSeminţele de dovleac şi pepeni sunt şi ele o sursă de furaj concentrat. sunt şi ele o sursă de furaj concentrat. Deşi se găsesc într-o proporţie mai redusă în producţie, se pot folosi în Deşi se găsesc într-o proporţie mai redusă în producţie, se pot folosi în amestecuri concentrate în proporţie de 10-20% la rumegătoare, 10% la amestecuri concentrate în proporţie de 10-20% la rumegătoare, 10% la suine şi 5% la păsări.suine şi 5% la păsări.

Seminţele de struguriSeminţele de struguri, , sub formă măcinată, posub formă măcinată, pott constituiconstitui un furaj valoros un furaj valoros,, datorită conţinutului ridicat în GB, fiind utilizat în hrana vacilor de lapte 3 datorită conţinutului ridicat în GB, fiind utilizat în hrana vacilor de lapte 3 kg/cap/zi şi al oilor.kg/cap/zi şi al oilor.

CONDIŢIONARE, PRELUCRARE, CONSERVARE ŞI PREPARARECONDIŢIONARE, PRELUCRARE, CONSERVARE ŞI PREPARARE

Toate aceste furaje concentrate cultivate, după recoltare necesită Toate aceste furaje concentrate cultivate, după recoltare necesită o serie întreagă de o serie întreagă de prelucrări şi tratamente în vederea conservării prelucrări şi tratamente în vederea conservării şi administrării lor în hrana animalelorşi administrării lor în hrana animalelor..

CurăţireaCurăţirea are drept scop eliminarea corpurilor străine cu ajutorul are drept scop eliminarea corpurilor străine cu ajutorul unor maşini speciale prin care se elimină pietrele, resturi de unor maşini speciale prin care se elimină pietrele, resturi de plante şi pământ, corpurile metalice, unele seminţe de buruieni plante şi pământ, corpurile metalice, unele seminţe de buruieni toxice şi altele.toxice şi altele.

UscareaUscarea seminţelor şi fructelor se face pentru eliminarea apei seminţelor şi fructelor se face pentru eliminarea apei până la un prag optim în vederea conservării şi evitarea până la un prag optim în vederea conservării şi evitarea mucegăirii, după standardele în vigoare. Aceasta se face natural, mucegăirii, după standardele în vigoare. Aceasta se face natural, cu aer cald sau rece, în vid parţial şi alte metode.cu aer cald sau rece, în vid parţial şi alte metode.

BatozareaBatozarea porumbului are drept scop separarea boabelor de porumbului are drept scop separarea boabelor de ciocălăi, de pe ştiuleţi cu o umiditate de până la 25%.ciocălăi, de pe ştiuleţi cu o umiditate de până la 25%.

Decorticarea şi decojireaDecorticarea şi decojirea constă în îndepărtarea învelişurilor constă în îndepărtarea învelişurilor celulozice sau tegumentelor pentru anumite categorii de animale celulozice sau tegumentelor pentru anumite categorii de animale ca păsări şi porci.ca păsări şi porci.

Măcinarea Măcinarea se face pentru amestecarea mai uşoară a furajelor se face pentru amestecarea mai uşoară a furajelor concentrate şi îmbunătăţirea calităţii nutritive. Se execută cu concentrate şi îmbunătăţirea calităţii nutritive. Se execută cu mori cu ciocane sau alte sisteme care permit măcinarea integrală mori cu ciocane sau alte sisteme care permit măcinarea integrală a ştiuleţilor de porumb.a ştiuleţilor de porumb.

Macerarea boabelor de leguminoaseMacerarea boabelor de leguminoase până la 72 până la 72 de ore de ore în apă, în apă, perioadă în care se produce o înmuiere a tegumentelor şi se perioadă în care se produce o înmuiere a tegumentelor şi se inactivează unui factori antinutritivi, după care se administrează inactivează unui factori antinutritivi, după care se administrează imediat în consum şi numai sub formă zdrobită.imediat în consum şi numai sub formă zdrobită.

Tratarea termică umedă sau uscatăTratarea termică umedă sau uscată a boabelor de leguminoase a boabelor de leguminoase pentru anihilarea factorilor antinutritivi, care pot genera tulburări pentru anihilarea factorilor antinutritivi, care pot genera tulburări digestive, inhibarea acţiunii tripsinei şi alteledigestive, inhibarea acţiunii tripsinei şi altele ( (în acelaşi scop se în acelaşi scop se foloseşte şi tratarea cu substanţe minerale, cum este soluţia de foloseşte şi tratarea cu substanţe minerale, cum este soluţia de sulfat de cuprusulfat de cupru,, cu care se tratează boabele de soia împotriva cu care se tratează boabele de soia împotriva inhibitorului tripsinic şi soineiinhibitorului tripsinic şi soinei))..

Conservarea Conservarea acestor materii prime se face în stare uscată, la acestor materii prime se face în stare uscată, la temperaturi scăzute, prin aerare, cu substanţe chimice, prin temperaturi scăzute, prin aerare, cu substanţe chimice, prin însilozare la o anumită umiditate, prin iradiere, în vid şi multe alte însilozare la o anumită umiditate, prin iradiere, în vid şi multe alte sisteme.sisteme.

Prepararea grăunţelor de cerealePrepararea grăunţelor de cereale pentru îmbunătăţirea valorii pentru îmbunătăţirea valorii nutritive şi al indicilor de consum se face după caz prin hidratare, nutritive şi al indicilor de consum se face după caz prin hidratare, preparare enzimatică sau termică (prăjire) încolţire şi alte preparare enzimatică sau termică (prăjire) încolţire şi alte metode.metode.

SUBPRODUSELE DE LA INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI ALTE FURAJESUBPRODUSELE DE LA INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI ALTE FURAJE

PRODUSE SECUNDARE DE LA INDUSTRIA MORĂRITULUIPRODUSE SECUNDARE DE LA INDUSTRIA MORĂRITULUI În procesul de măcinare a grăunţelor de cereale pentru obţinerea În procesul de măcinare a grăunţelor de cereale pentru obţinerea făinii, se detaşează învelişul cu fragmente de strat aleuronic, făinii, se detaşează învelişul cu fragmente de strat aleuronic, embrion şi chiar endosperm, care alcătuiesc tărâţele.embrion şi chiar endosperm, care alcătuiesc tărâţele. Tărâţele de grâuTărâţele de grâu prezintă 20-26 % din greutatea acestora şi sunt prezintă 20-26 % din greutatea acestora şi sunt mai bogate în Mg şi P (80 % din total grăunţă)mai bogate în Mg şi P (80 % din total grăunţă),, vitaminele vitaminele complexului B şi altelecomplexului B şi altele. . Tărâţele de grâu Tărâţele de grâu stimulează producţia de stimulează producţia de lapte cantitativlapte cantitativ. Dacă sunt consumate în cantităţi mari se obţine . Dacă sunt consumate în cantităţi mari se obţine un un unt moaleunt moale. În alimentaţia vacilor se administrează între 2-4 kg . În alimentaţia vacilor se administrează între 2-4 kg sau până la 50 % din raţia desau până la 50 % din raţia de concentrare şi la tineretul taurin concentrare şi la tineretul taurin până la 20-30 %. Ovinele pot consuma 100-150 grame pe zi şi la până la 20-30 %. Ovinele pot consuma 100-150 grame pe zi şi la păsări nu se recomandă depăşirea nivelului de 10 % din structura păsări nu se recomandă depăşirea nivelului de 10 % din structura nutreţurilor combinate.nutreţurilor combinate. Tărâţele Tărâţele au efect laxativau efect laxativ, inducând şi o , inducând şi o reacţie acidă în organism. reacţie acidă în organism.

Tărâţele de secarăTărâţele de secară sunt mai bogate în proteină şi au un conţinut sunt mai bogate în proteină şi au un conţinut mai redus în celuloză decât cele de grâu. Au un mai redus în celuloză decât cele de grâu. Au un efect constipantefect constipant, , de ade aceea se recomandă în alimentaţia animalelor cu tulburări ceea se recomandă în alimentaţia animalelor cu tulburări digestive. digestive. NNu se recomandă la vacile de lapte cantităţi mai mari u se recomandă la vacile de lapte cantităţi mai mari de 1,5 kg/zi/cap, deoarece pot avea efect de reducere a valorilor de 1,5 kg/zi/cap, deoarece pot avea efect de reducere a valorilor peristaltismului intestinal şi generează un peristaltismului intestinal şi generează un unt cu consistenţă prea unt cu consistenţă prea ridicatăridicată..

Tărâţele de orz şi ovăzTărâţele de orz şi ovăz, au valoare furajeră mai scăzută datorită , au valoare furajeră mai scăzută datorită conţinutului mai ridicat în celuloză, cauză pentru care se recomandă conţinutului mai ridicat în celuloză, cauză pentru care se recomandă numai în hrana suinelor şi rumegătoarelor.numai în hrana suinelor şi rumegătoarelor.

Tărâţele de porumbTărâţele de porumb conţin cele mai reduse cantităţi de proteine, iar conţin cele mai reduse cantităţi de proteine, iar grăsimea de tip oleic, limitează folosirea în perioada de finisare a grăsimea de tip oleic, limitează folosirea în perioada de finisare a îngrăşării porcilor. Se recomandă în hrana rumegătoarelor şi suinelor îngrăşării porcilor. Se recomandă în hrana rumegătoarelor şi suinelor adulte în proporţie de 15-20 % din amestecurile cu concentrate.adulte în proporţie de 15-20 % din amestecurile cu concentrate.

Caracterizarea chimică şi nutritivă a produselorCaracterizarea chimică şi nutritivă a produselor şi subproduselor şi subproduselor de cerealede cerealeSpecificare Apă

%PB%

GB%

CB%

SEN%

SUkg

UN PBD

p s r

Tărâţe de grâu 12,5 14,7 3,9 9,2 54,6 0,872 0,83 90 101 110

Fâină de grâu inferioară

12,9 17,0 4,6 2,5 60,1 0,871 1,15 107 156 131

Tărâţe de secară 12,0 16,4 3,5 9,0 54,3 0,880 0,77 106 122 100

Tărâţe de orz 12,0 9,9 2,8 14,7 55,4 0,882 1,05 76 82 72

Tărâţe de ovăz 12,0 9,3 4,0 17,0 53,4 0,889 0,76 - - 44

Fulgi de ovăz 12,0 12,9 7,2 2,2 64,0 0,881 1,44 107 120 113

Tărâţe de orez 10,5 9,7 9,6 18,0 39,0 0,897 0,48 75 31 21

Tărâţe de porumb 11,0 9,4 5,7 9,6 61,8 0,891 0,87 55 63 59

Fulgi de porumb 12,0 9,5 3,8 1,8 72,1 0,880 1,37 - 79 75

Tărâţe de sorg 12,0 8,3 6,2 31,1 34,4 0,896 0,39 - 47 63

PRODUSE SECUNDARE DE LA INDUSTRIA ULEIULUIPRODUSE SECUNDARE DE LA INDUSTRIA ULEIULUI

DDin seminţele plantelor oleaginoase se extrag in seminţele plantelor oleaginoase se extrag - - prin procedeul la prin procedeul la rece sau cald rece sau cald - - uleiurile, rezultând un subprodus bogat în uleiurile, rezultând un subprodus bogat în proteine şi grăsimi, care poartă denumirea de proteine şi grăsimi, care poartă denumirea de şroturişroturi..Şrotul de soia este cel mai răspândit subprodus furajer din Şrotul de soia este cel mai răspândit subprodus furajer din industria uleiului care este utilizat în primul rând pentru industria uleiului care este utilizat în primul rând pentru echilibrarea proteică a furajelor combinate şi a raţiilor desinate echilibrarea proteică a furajelor combinate şi a raţiilor desinate tuturor categoriilor de animaletuturor categoriilor de animale

Caracterizarea chimică şi nutritivă a şroturilorCaracterizarea chimică şi nutritivă a şroturilorSpecificare Apă

%PB%

GB%

CB%

SEN%

SUkg

UN PBD

p s r

Şrotul de soia 11,5

44,7

1,7 6,7 29,3 0,880

1,24

374 411 400

Şrotul de floarea soarelui- nedecorticat- parţial decorticat

11,3

20,9

1,1 37,7

23,9 0,887

0,35

- - 172

10,3

35,5

2,2 21,7

24,3 0,897

0,79

358 316 302

Şrotul de in 11,3

35,3

2,7 9,1 37,1 0,887

1,02

218 287 290

Şrotul de rapiţă 10,7

36,0

2,5 12,0

31,5 0,893

0,96

255 298 276

La taurine, îndeosebi la vacile cu produse ridicate de lapte, la La taurine, îndeosebi la vacile cu produse ridicate de lapte, la reproducătorii masculi şi la tineret se poate introduce în reproducătorii masculi şi la tineret se poate introduce în amestecurile de concentrate până la 25-30 %, prin care se asigură amestecurile de concentrate până la 25-30 %, prin care se asigură o ingestă zilnică de o ingestă zilnică de 2-3 kg şroturi pentru o vacă performantă 2-3 kg şroturi pentru o vacă performantă de lapte.de lapte.La ovine consumul poate ajunge la 150-250 g/cap. Pentru porcine La ovine consumul poate ajunge la 150-250 g/cap. Pentru porcine şroturile generează o grăsime cu consistenţă ridicată, fiind o şroturile generează o grăsime cu consistenţă ridicată, fiind o sursă proteică adecvată pentru obţinerea baconului. La păsări, sursă proteică adecvată pentru obţinerea baconului. La păsări, şroturile de soia se introduc de regulă între 10-20 % în amestecuri şroturile de soia se introduc de regulă între 10-20 % în amestecuri concentrate destinate de regulă puilor de carne.concentrate destinate de regulă puilor de carne.

Şrotul de floarea soareluiŞrotul de floarea soarelui din din seminţe nedecorticateseminţe nedecorticate este destinat este destinat taurinelor şi taurinelor şi cel decorticatcel decorticat pentru păsări şi suine. În hrana vacilor pentru păsări şi suine. În hrana vacilor de lapte pentru echilibrarea proteică proporţia necesară oscilează de lapte pentru echilibrarea proteică proporţia necesară oscilează între 10-25 % rezultând un consum de 1-2 kg/zi/cap, pentru ovine între 10-25 % rezultând un consum de 1-2 kg/zi/cap, pentru ovine şroturile se pot introduce în proporţie de 10-20 %, la fel la suine şroturile se pot introduce în proporţie de 10-20 %, la fel la suine şi la păsări de numai 8-12 % din furajele concentrate.şi la păsări de numai 8-12 % din furajele concentrate.

Şroturile de in, rapiţă şi muştarŞroturile de in, rapiţă şi muştar au au efect laxativefect laxativ, imprimă un gust , imprimă un gust amar şi se recomandă cu precauţie în proporţie de până la amar şi se recomandă cu precauţie în proporţie de până la 5 %5 % din din amestecurile concentrate.amestecurile concentrate.

În cantităţi mai reduse se utilizează în hrana animalelor şÎn cantităţi mai reduse se utilizează în hrana animalelor şroroturi de cânepă, turi de cânepă, bumbac, arahide, ricin, mac, susan, germeni de porumb, seminţe de bumbac, arahide, ricin, mac, susan, germeni de porumb, seminţe de dovleac şi altele de mai mică importanţă.dovleac şi altele de mai mică importanţă.

PRODUSE SECUNDARE DE LA INDUSTRIAPRODUSE SECUNDARE DE LA INDUSTRIA ZAHĂRULUI, AMIDONULUI, SPIRTULUI ŞI BERIIZAHĂRULUI, AMIDONULUI, SPIRTULUI ŞI BERII

Din prelucrarea sfeclei de zahăr în vederea obţinerii zahărului rezultă Din prelucrarea sfeclei de zahăr în vederea obţinerii zahărului rezultă două subproduse mai importante şi anumedouă subproduse mai importante şi anume:: tăiţeii de sfeclă de zahărtăiţeii de sfeclă de zahăr şi şi melasamelasa..

Tăiţeii Tăiţeii sub formă proaspătă sunt un furaj suculent excelent pentru sub formă proaspătă sunt un furaj suculent excelent pentru vacile de lapte întrucât stimulează lactaţia şi se pot administra până vacile de lapte întrucât stimulează lactaţia şi se pot administra până la 20-25 kg proaspeţi sau 2-3 kg/cap/zi sub formă uscată. Folosirea în la 20-25 kg proaspeţi sau 2-3 kg/cap/zi sub formă uscată. Folosirea în cantităţi mai mari şi timp îndelungat, tăiţeii conferă un gust neplăcut cantităţi mai mari şi timp îndelungat, tăiţeii conferă un gust neplăcut laptelui şi untului iar brânzeturile se maturează greu. La ovinele în laptelui şi untului iar brânzeturile se maturează greu. La ovinele în lactaţie se administrează 2 kg tăiţei proaspeţi pe zi sau 0,2 kg uscaţi lactaţie se administrează 2 kg tăiţei proaspeţi pe zi sau 0,2 kg uscaţi şi la porci 3 kg proaspeţi.şi la porci 3 kg proaspeţi.

MelasaMelasa este un produs foarte valoros pentru îmbunătăţirea calităţii este un produs foarte valoros pentru îmbunătăţirea calităţii furajelor grosiere, având un conţinut de zaharuri ridicatfurajelor grosiere, având un conţinut de zaharuri ridicat.Melasa se prezintă ca un sirop consistent de culoare roşcată-cafenie fără bule de fermentaţie, gust dulceag şi miros de caramel, proprietăţi care o recomandă ca un excelent produs de organoleptizare a unor furaje cu conţinut bogat în substanţe nutritive, dar cu grad de palatabilitate scăzut. Cantităţile de melasă care se poate administra diferitelor specii şi categorii de animale sunt în general următoarele:1,5-2,0 kg/cap/zi la vacile în lactaţie în componenţa amestecurilor furajere unice; 2,0 kg la caii de muncă; 0,2-0,3 kg la ovinele supuse recondiţionării în furaje grosiere; 0,4-0,5 kg/cap la suine, în structura furajelor combinate.

Din industria amidonului, spirtului şi berii rezultă mai multe subproduse ca pulpa de cartofi, borhotul de porumb, grâu, cartofi, borhotul şi drojdia de bere şi altele.

Borhotul de bere este cel mai important produs din această grupă care este format din învelişul seminţelor de orz, orzoaică, resturi de amidon şi strat aleuronic care rezultă de la separarea mustului de bere. În alimentaţia vacilor în lactaţie se poate administra 8-12 kg/zi borhot de bere sub formă umedă şi 3 kg sub formă uscată, la ovine 0,2-0,3 kg/zi proaspăt şi la suine 1-3 kg proaspăt sau uscat în proporţie de 10-15 % în furajele combinate.

Caracterizarea chimică şi nutritivă a subproduselor Caracterizarea chimică şi nutritivă a subproduselor din industria zahărului, amidonului, spirtului şi beriidin industria zahărului, amidonului, spirtului şi berii

Specificare Apă%

PB%

GB%

CB%

SEN%

SUkg

UN PBD

p s r

Tăiţei sfeclă poaspeţi 92,0 1,3 0,1 1,7 11,6 0,150 0,16 - 8 10

Tăiţei sfeclă uscaţi 10,8 10,1 1,1 15,5 56,4 0,892 1,10 - 34 53

Melasa 22,5 8,5 - - 61,8 0,775 0,80 - 70 50

Pulpă cartof proaspătă

87,5 0,8 0,1 1,9 10,2 0,125 0,14 - - 4

Borhot de porumb proaspătă

92,0 3,1 1,4 1,6 9,3 0,080 0,09 - - 13

Borhot bere proaspătă

75,0 5,9 1,8 5,0 11,0 0,250 0,27 - - 46

Borhot bere uscat 10,0 22,0 7,0 15,9 40,7 0,900 0,85 - - 149

FURAJE PROTEICE DE ORIGINE ANIMALĂFURAJE PROTEICE DE ORIGINE ANIMALĂ

În această categorie de furaje sunt incluse făina de carne, oase, În această categorie de furaje sunt incluse făina de carne, oase, sânge, peşte şi produsele şi subprodusele lactate ca laptele sânge, peşte şi produsele şi subprodusele lactate ca laptele integral şi praf, zerul, zara şi altele.integral şi praf, zerul, zara şi altele.

Făina de carneFăina de carne este un produs rezultat din sterilizarea, uscarea, este un produs rezultat din sterilizarea, uscarea, extragerea grăsimilor şi măcinarea produselor şi subproduselor extragerea grăsimilor şi măcinarea produselor şi subproduselor de abator. După sacrificarea sau moartea animalelor rezultă şi de abator. După sacrificarea sau moartea animalelor rezultă şi alte sortimente de făinuri proteicealte sortimente de făinuri proteice.. Aceste făinuri se folosesc pentru echilibrarea raţiilor furajere şi înnobilarea lor în proteine, participând sub formă uscată, deparazitată şi măcinată în proporţie de 2-5 % în compoziţia furajelor combinate în funcţie de specie şi categorie fiziologică, în special la păsări, suine şi animale de blană.

Laptele şi produsele lactate reprezintă un alt sortiment important de furaj în hrana tineretului din seria animală, având o valoare alimentară completă şi fiind aproape de neînlocuit în prima perioadă de viaţă.În procesul de industrializare a laptelui rezultă zerul, după prepararea brânzeturilor (la 100 l lapte rezultă 60-80 l zer) şi zara după fabricaţia untului (la 100 kg smântână rezultă în medie 65 kg zară) ambele produse se folosesc cu precădere în hrana tineretului porcin, păsărilor şi rumegătoarelor.

Sortimentul de făinuri proteice animaleSortimentul de făinuri proteice animale

Denumire Materia din care provine Conţinut în PB %

Făina de carne Confiscate de abator 60

Făina de carne – oase Confiscate cu 25% oase 40

Făina de oase După dezosare 30

Făina de sânge Rezultate sacrificat 80

Făina de cadavre Cadavre sterilizate la 140-1500C

40

Făina de peşte Peşte inferior, deşeuri industrializare

60

FURAJE DE ORIGINE MINERALĂ ŞI CHIMICĂFURAJE DE ORIGINE MINERALĂ ŞI CHIMICĂ

UreeaUreea este o substanţă azotată sintetică utilizată în hrana animalelor este o substanţă azotată sintetică utilizată în hrana animalelor rumegătoare ca rumegătoare ca înlocuitor de proteinăînlocuitor de proteină. Această substanţă conţine 44-. Această substanţă conţine 44-46 % azot cu un coeficient de utilizare de 60-70 % (1 g de uree 46 % azot cu un coeficient de utilizare de 60-70 % (1 g de uree asigură formarea în corp a 1,8 g PD). asigură formarea în corp a 1,8 g PD). La bovinele adulte se poate administra până la 150 g uree/zi, adică La bovinele adulte se poate administra până la 150 g uree/zi, adică 0,3 g/kg greutate vie şi la ovine 15 g/zi. De regulă se încorporează în 0,3 g/kg greutate vie şi la ovine 15 g/zi. De regulă se încorporează în amestec cu nutreţuri grosiere (coceni) 3-5 kg/tonă. Se foloseşte cu amestec cu nutreţuri grosiere (coceni) 3-5 kg/tonă. Se foloseşte cu multă precauţie pentru a nu da naştere la intoxicaţii. multă precauţie pentru a nu da naştere la intoxicaţii.

Clorura de sodiuClorura de sodiu sau sarea de bucătărie sub formă măcinată sau sau sarea de bucătărie sub formă măcinată sau bulgări se administrează la toate animalele domestice şi sălbatice. bulgări se administrează la toate animalele domestice şi sălbatice. Sub formă măcinată sare este introdusă în nutreţurile concentrate şi Sub formă măcinată sare este introdusă în nutreţurile concentrate şi sub formă de bulgări la animalele erbivore. sub formă de bulgări la animalele erbivore. În zonele unde solul şi apa sunt sărace în iod se foloseşte sarea În zonele unde solul şi apa sunt sărace în iod se foloseşte sarea iodată, 5 mg iodură de potasiu la 1 kg de clorură de sodiu.iodată, 5 mg iodură de potasiu la 1 kg de clorură de sodiu.În general sarea se administrează în hrana animalelor în funcţie de În general sarea se administrează în hrana animalelor în funcţie de specie, vârstă, greutate corporală, producţie, compoziţia raţiei, etc., specie, vârstă, greutate corporală, producţie, compoziţia raţiei, etc., după cum urmeazădupă cum urmează: : 25 -30 g/zi/cap la bovine adulte;25 -30 g/zi/cap la bovine adulte; 20-40 g/zi/cap la 20-40 g/zi/cap la cabaline,cabaline, 5-15 g/zi/cap la suine;5-15 g/zi/cap la suine; 0,3-0,6 % din SU a raţiei la păsări.0,3-0,6 % din SU a raţiei la păsări.La animalele sălbatice de interes cinegetic, de asemeneaLa animalele sălbatice de interes cinegetic, de asemenea,, se se administrează sare sub formă de bulgări. administrează sare sub formă de bulgări. Sarea în exces produce tulburări nervoase, colici, diaree şi drept Sarea în exces produce tulburări nervoase, colici, diaree şi drept urmare scade producţia.urmare scade producţia.

Creta furajerăCreta furajeră sub formă măcinată se adaugă ca supliment de calciu sub formă măcinată se adaugă ca supliment de calciu pentru rumegătoare în perioada de stabulaţie şi permanent la păsări pentru rumegătoare în perioada de stabulaţie şi permanent la păsări şi suine.şi suine.În alimentaţia animalelor mari se administrează zilnic 50-80 g, iar la În alimentaţia animalelor mari se administrează zilnic 50-80 g, iar la cele mici 15-25 g/cap, la păsări 1 % din SU a raţiei cu excepţia cele mici 15-25 g/cap, la păsări 1 % din SU a raţiei cu excepţia ouătoarelor care necesită 6,0-6,5 % din structura amestecului de ouătoarelor care necesită 6,0-6,5 % din structura amestecului de furaje concentrate. furaje concentrate.

Ca sursă de calciu pentru animale se mai pot folosi: spuma de Ca sursă de calciu pentru animale se mai pot folosi: spuma de defecaţie de la fabricile de zahăr, clorura şi sulfatul de calciu, cojile defecaţie de la fabricile de zahăr, clorura şi sulfatul de calciu, cojile de ouă, făina de cochilii de scoici etc.de ouă, făina de cochilii de scoici etc.

În scop furajer pentru completarea unor carenţe în macro sau în În scop furajer pentru completarea unor carenţe în macro sau în microelemente din raţie se mai folosesc microelemente din raţie se mai folosesc fosfaţii furajerifosfaţii furajeri, , oxidul şi oxidul şi sulfatul de magneziusulfatul de magneziu, , sulfulsulful şi şi sulfatul de sodiusulfatul de sodiu. . La acestea se mai adaugă alte substanţe care conţin: Fe, Mn, Cu, Zn, La acestea se mai adaugă alte substanţe care conţin: Fe, Mn, Cu, Zn, Co, I, şi Se, care se constituie în suplimente minerale care participă în Co, I, şi Se, care se constituie în suplimente minerale care participă în diferite proporţii în reţetele de furaje concentrate.diferite proporţii în reţetele de furaje concentrate.

PRINCIPII DE ALIMENTAŢIE NORMATĂPRINCIPII DE ALIMENTAŢIE NORMATĂ A ANIMALELORA ANIMALELOR

PPrin alimentaţie normată se înţelege alimentaţia care se face rin alimentaţie normată se înţelege alimentaţia care se face dirijat, asigurându-se în hrană toţi factorii alimentari conform dirijat, asigurându-se în hrană toţi factorii alimentari conform cerinţelor diferenţiat pe specii, feluri (categorii) şi niveluri de cerinţelor diferenţiat pe specii, feluri (categorii) şi niveluri de producţie. În acest scop ne folosim de tabelele în care este producţie. În acest scop ne folosim de tabelele în care este trecută valoarea nutritivă a furajelor şi de tabelele în care sunt trecută valoarea nutritivă a furajelor şi de tabelele în care sunt trecute normele de hrană.trecute normele de hrană.

ÎNTOCMIREA RAŢIILOR FURAJEREÎNTOCMIREA RAŢIILOR FURAJERE

TABELELE CU VALOARE NUTRITIVĂ ŞI TABELELE CU VALOARE NUTRITIVĂ ŞI NORMELE DE HRANĂNORMELE DE HRANĂ

T a b e l e cu v a l o a r e n u t r i t i v ăT a b e l e cu v a l o a r e n u t r i t i v ă

În primele tabele întocmite pentru acest scop valoarea nutritivă era În primele tabele întocmite pentru acest scop valoarea nutritivă era exprimată în conţinutul chimic brut al nutreţurilor, apoi în TSD, EA, unităţi exprimată în conţinutul chimic brut al nutreţurilor, apoi în TSD, EA, unităţi furajere, UN ovăz şi în energie – EB, ED, EM, EN.furajere, UN ovăz şi în energie – EB, ED, EM, EN.

La noi până de curând, în practică s-au utilizat tabele în care La noi până de curând, în practică s-au utilizat tabele în care valoarea nutritivă este exprimată în UN ovăz (la 1 kg furaj) pentru valoarea nutritivă este exprimată în UN ovăz (la 1 kg furaj) pentru animalele mari şi în TDS şi UN ovăz (la 1 kg furaj) pentru animale mari şi animalele mari şi în TDS şi UN ovăz (la 1 kg furaj) pentru animale mari şi în TDS şi UN ovăz (la 1 kg furaj) pentru păsări. Tabelele cu valoarea în TDS şi UN ovăz (la 1 kg furaj) pentru păsări. Tabelele cu valoarea nutritivă indică şi conţinutul furajelor în PD (g) Ca şi P (g sau mg) şi nutritivă indică şi conţinutul furajelor în PD (g) Ca şi P (g sau mg) şi vitamine (mg sau UI).vitamine (mg sau UI).Datele din aceste tabele se pot utiliza cu bune rezultate în stabilirea finală Datele din aceste tabele se pot utiliza cu bune rezultate în stabilirea finală a normelor de hrană pentru animale.a normelor de hrană pentru animale.

N o r m a f u r a j e r ăN o r m a f u r a j e r ă

Prin normă furajeră se înţelege cantitatea de substanţe nutritive Prin normă furajeră se înţelege cantitatea de substanţe nutritive (UN, energie, PD, Ca, P, vitamine, microelemente, etc.) necesare (UN, energie, PD, Ca, P, vitamine, microelemente, etc.) necesare unui animal pe timp de 24 ore.unui animal pe timp de 24 ore.

Normele sunt stabilite pe baza cerinţelor animalelor şi diferă în Normele sunt stabilite pe baza cerinţelor animalelor şi diferă în funcţie de specie, rasă, vârstă, categorie de producţie, nivelul şi funcţie de specie, rasă, vârstă, categorie de producţie, nivelul şi calitatea producţiei, etc.calitatea producţiei, etc.

În norma furajeră se include în primul rând necesarul pentru În norma furajeră se include în primul rând necesarul pentru întreţinerea şi asigurarea funcţiilor vitale dependentă de întreţinerea şi asigurarea funcţiilor vitale dependentă de greutatea corporală, la care se adaugă necesarul pentru nivelul greutatea corporală, la care se adaugă necesarul pentru nivelul propriu-zis al producţiei animaliere (lapte, carne, ouă, etc.).propriu-zis al producţiei animaliere (lapte, carne, ouă, etc.).

Pentru furajele combinate, normele furajere sunt exprimate în Pentru furajele combinate, normele furajere sunt exprimate în energieenergie (Kcal sau UN/kg) (Kcal sau UN/kg),, aminoaciziaminoacizi (%), PB (%), (%), PB (%), substanţe substanţe mineraleminerale (%) (%) microelemente sau biostimulatorimicroelemente sau biostimulatori (g, mg, mcg pe kg) (g, mg, mcg pe kg) etc.etc.

Î n t r e b u i n ţ a r e a n o r m e l o r d e h r a n ăÎ n t r e b u i n ţ a r e a n o r m e l o r d e h r a n ă

Normele pentru întreţinerea funcţiilor vitaleNormele pentru întreţinerea funcţiilor vitale sunt sunt determinate în determinate în funcţie de greutatea corporală, începând cu cea minimă a speciei funcţie de greutatea corporală, începând cu cea minimă a speciei respective şi crescând din 50 în 50 sau din 100 în 100 kg şi sunt respective şi crescând din 50 în 50 sau din 100 în 100 kg şi sunt prezentate în tabelele standardizate. În cazul în care animalul prezentate în tabelele standardizate. În cazul în care animalul prezintă o greutate intermediară acestei scări, atunci prin regula prezintă o greutate intermediară acestei scări, atunci prin regula de trei simplă, prin interpolare se stabileşte cu exactitate norma de trei simplă, prin interpolare se stabileşte cu exactitate norma de hrană.de hrană.

Normele pentru producţieNormele pentru producţie se adaugă la norma de întreţinere, se adaugă la norma de întreţinere, necesarul pe unitatea de produs (1 kg carne, 1 litru lapte, un ou, necesarul pe unitatea de produs (1 kg carne, 1 litru lapte, un ou, o montă, etc).o montă, etc).

În ţara noastrăÎn ţara noastră, normele furajere ca şi tabelele de valoare , normele furajere ca şi tabelele de valoare nutritivă a furajelor sunt exprimate în nutritivă a furajelor sunt exprimate în UN ovăzUN ovăz, , PDPD, , CaCa, , PP etc. etc. UUnităţinităţilele de măsură mai exacte cum sunt de măsură mai exacte cum sunt UNL (unităţi nutritive UNL (unităţi nutritive lapte) şi UNC (unităţi nutritive carne)lapte) şi UNC (unităţi nutritive carne),, inspirate după UFL şi UFV inspirate după UFL şi UFV (unităţi furajere) lapte şi carne franceze, nu sunt încă pe deplin (unităţi furajere) lapte şi carne franceze, nu sunt încă pe deplin generalizate. generalizate. În sistemele industriale de creştere, energia este normată în Kcal În sistemele industriale de creştere, energia este normată în Kcal pe kg furaj combinat sau Mj (megajouli) pe kg, iar normele de PB pe kg furaj combinat sau Mj (megajouli) pe kg, iar normele de PB prezentate în procente (%) sau PDI (proteină digestibilă intestin) prezentate în procente (%) sau PDI (proteină digestibilă intestin) cu subdiviziunile PDIA, PDIM, PDIME şi PDIMM sunt prezentate în cu subdiviziunile PDIA, PDIM, PDIME şi PDIMM sunt prezentate în grame pe kg de furaj, fiind prezentate limitele maxime şi minime grame pe kg de furaj, fiind prezentate limitele maxime şi minime între care pot varia.între care pot varia.

TEHNICA RAŢIILOR FURAJERETEHNICA RAŢIILOR FURAJERE

C a r a c t e r i s t i c i l e r a ţ i e iC a r a c t e r i s t i c i l e r a ţ i e i Raţia furajeră este cantitatea de furaje administrată unui animal Raţia furajeră este cantitatea de furaje administrată unui animal în timp de 24 ore, în care trebuie să se afle integral, cantitativ şi în timp de 24 ore, în care trebuie să se afle integral, cantitativ şi calitativ, toate substanţele nutritive prevăzute de normă.calitativ, toate substanţele nutritive prevăzute de normă. La fel ca norma, raţia furajeră variază în funcţie specie rasă, La fel ca norma, raţia furajeră variază în funcţie specie rasă, categorie de vârstă, nivel de producţie, etc. al animalului.categorie de vârstă, nivel de producţie, etc. al animalului.

Condiţiile Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o raţiepe care trebuie să le îndeplinească o raţie::

a) a) Să fie completăSă fie completă, adică în raţie să se afle toate substanţele , adică în raţie să se afle toate substanţele prevăzute de normă, cantitativ şi calitativ, în mod diferenţiat în prevăzute de normă, cantitativ şi calitativ, în mod diferenţiat în funcţie de specie, de greutatea corporală, de nivelul de producţie, funcţie de specie, de greutatea corporală, de nivelul de producţie, etc.etc.

b) b) Să fie echilibratăSă fie echilibrată, adică să fie un raport potrivit între diferitele , adică să fie un raport potrivit între diferitele substanţe nutritive din hrană. De exemplu: între substanţele substanţe nutritive din hrană. De exemplu: între substanţele digestibile neazotate şi proteice, care se exprimă prin digestibile neazotate şi proteice, care se exprimă prin raportul raportul proteicproteic sau energo-proteic, între diferitele substanţe minerale, sau energo-proteic, între diferitele substanţe minerale, microelemente, vitamine etc.microelemente, vitamine etc.

Dintre acestea cel mai important este Dintre acestea cel mai important este raportul proteicraportul proteic (R.p) care (R.p) care se calculează după relaţia:se calculează după relaţia:

Exemplu:Exemplu: raţia unui porc supus la îngrăşat a conţinut 3,6 UN şi raţia unui porc supus la îngrăşat a conţinut 3,6 UN şi 360 g PD în acest caz raportul proteic devine:360 g PD în acest caz raportul proteic devine:

Rezultatul indică faptul că la o parte de substanţe proteice Rezultatul indică faptul că la o parte de substanţe proteice digestibile corespund 5 părţi de substanţe digestibile neazotate, digestibile corespund 5 părţi de substanţe digestibile neazotate, în cadrul acestei raţii respectiv R.p. = în cadrul acestei raţii respectiv R.p. = 11 : 5. : 5.

Rp =(UN x 0,60) – (PD kg x 0,94)

PD kg

Rp =(3,6 x 0,60) – (0,36 x 0,94)

= 50,36

Raportul proteic variază cu specia, rasa, vârsta, nivelul şi felul Raportul proteic variază cu specia, rasa, vârsta, nivelul şi felul producţieproducţiei.i.

La animalele în creştere, cât şi la cele care dau producţie mare, La animalele în creştere, cât şi la cele care dau producţie mare, raportul proteic este mai strâns (1 : 3) – (1 : 4), deoarece este raportul proteic este mai strâns (1 : 3) – (1 : 4), deoarece este nevoie de mai multă proteină.nevoie de mai multă proteină.La animalele adulte care au producţii mici sau sunt fără producţie, La animalele adulte care au producţii mici sau sunt fără producţie, raportul proteic este foarte larg (1 : 10) – (1 : 12) deoarece nu raportul proteic este foarte larg (1 : 10) – (1 : 12) deoarece nu este nevoie de proteină multă.este nevoie de proteină multă.

Pentru diferite vârste şi stări fiziologice, raportul proteicPentru diferite vârste şi stări fiziologice, raportul proteic este:este: - animale adulte- animale adulte

- reproducători masculi- reproducători masculi- tineret în cre- tineret în creşşteretere- vaci de lapte- vaci de lapte- animale de muncă- animale de muncă- animale adulte la îngră- animale adulte la îngrăşşatat- păsări adulte- păsări adulte- pui de înlocuire sau - pui de înlocuire sau broilerbroiler- păsări adulte la îngră- păsări adulte la îngrăşşatat

(1 : 10) – (1 : 12)(1 : 10) – (1 : 12)(1 : 5) – (1 : 6)(1 : 5) – (1 : 6)(1 : 4) – (1 : 6)(1 : 4) – (1 : 6)(1 : 5) – (1 : 6)(1 : 5) – (1 : 6)(1 : 7) – (1 : 10)(1 : 7) – (1 : 10)(1 : 6) – (1 : 8)(1 : 6) – (1 : 8)(1 : 4) – (1 : 6)(1 : 4) – (1 : 6)(1 : 2) – (1 : 4)(1 : 2) – (1 : 4)(1 : 7) – (1 : 12)(1 : 7) – (1 : 12)

În cazul furajelor combinate, echilibrul dintre substanţele În cazul furajelor combinate, echilibrul dintre substanţele nutritive şi proteine este stabilite pe baza raportului energo-nutritive şi proteine este stabilite pe baza raportului energo-proteic, după relaţia:proteic, după relaţia:

Rezultatul arată numărul de Kcal energie netă ce revine la 1%Rezultatul arată numărul de Kcal energie netă ce revine la 1% proteină proteină brută din amestec. De exemplu furajul combinat la puii de carne în brută din amestec. De exemplu furajul combinat la puii de carne în primele 45 de zile are 2080 Kcal EN/kg şi 19,88% PB. În acest caz raportul primele 45 de zile are 2080 Kcal EN/kg şi 19,88% PB. În acest caz raportul va fi legal cu 102, adică la 1% PB revin 102 Kcal energie netă.va fi legal cu 102, adică la 1% PB revin 102 Kcal energie netă.

În cele ce urmează se dă În cele ce urmează se dă numărul de Kcal ce trebuie să revină pe numărul de Kcal ce trebuie să revină pe 1% PB1% PB la principalele specii şi categorii de producţie: la principalele specii şi categorii de producţie:

Raport Raport EN/PBEN/PB ==

Energie netă Kcal /kg Energie netă Kcal /kg amestecamestec

% proteină brută% proteină brută

PăsăriPăsări- pui de carne- pui de carne- pui de carne- pui de carne- pui de înlocuire- pui de înlocuire- tineret de înlocuire- tineret de înlocuire- găini ouătoare- găini ouătoare

PorciPorci- purcei sugari- purcei sugari- purcei înţărcaţi- purcei înţărcaţi- îngrăşare timpurie- îngrăşare timpurie- scroafe gestante- scroafe gestante

0- 45 zile0- 45 zile46- 70 zile46- 70 zile 1- 60 zile1- 60 zile61-130 zile61-130 zile

90-110 Kcal90-110 Kcal105-115 Kcal105-115 Kcal 95-100 Kcal95-100 Kcal120-130 Kcal120-130 Kcal125-145 Kcal125-145 Kcal

80 Kcal80 Kcal90 Kcal90 Kcal90-120 Kcal90-120 Kcal112-117 Kcal112-117 Kcal

c) Să fie săţioase, respectiv să dea animalului senzaţia de săturare. Aceasta se realizează prin volum şi consistenţă, respectiv prin substanţă uscată a raţiei care poate varia faţă de normă cu plus sau minus 30%.Volumul şi respectiv ingesta de SU este corelată cu gradul de digestibilitate a raţiei. Partea nedigestibilă reprezintă balastul raţiei. El este mare la fibroase şi corespunde sub acest raport rumegătoarelor în “repaus fiziologic” sau cu producţii mici. Balastul raţiei trebuie să fie cu atât mai mic cu cât producţia este mai ridicată.

Pentru a se realiza un volum potrivit, SU trebuie să se afle în următorul raport faţă de greutatea animalului:

(1 : 60) - (1 : 70) la tineretul neînţărcat(1 : 40) - (1: 60) la tineretul înţărcat

- 1 : 40 la animalele adulte - 1 : 33 la animalele de producţie

d) Să fie gustoasă. Gustul raţiei este dat de substanţele existente (sare) aromate (uleiuri eterice, etc.) şi de suculenţa hranei.

e) Să fie sănătoasă adică să nu conţină componente alterate, toxice sau dăunătoare, care să prejudicieze sănătatea, producţia sau calitatea ei.

f) Să fie economică, respectiv cheltuielile alimentaţiei pe unitatea de produs să fie cât mai scăzute. Economicitatea raţiei trebuie realizată fără a neglija echilibrul hranei.

Î n t o c m i r e a r a ţ i i l o r f u r a j e r e o p t i m i z a t e

Pentru întocmirea unei raţii trebuie să se parcurgă 5 etape:

a) Calcularea necesarului de energie şi de substanţe nutritive, pe baza normelor indicate în tabel, pe specii şi pe categorii.

b) Întocmirea listei de furaje, în care se trec toate furajele care se vor da în raţie, ţinând cont de cerinţele speciei sau grupei de producţie cât şi furajele existente în fermă.

c) Alcătuirea propriu-zisă a raţiei, când se stabileşte cantitatea ce se dă din fiecare furaj înscris în lista furajeră, şi se face calculul substanţelor nutritive cu care contribuie fiecare furaj în raţie.

d) Verificarea raţiei, când se însumează pe substanţe nutritive (U.N., P.D., etc.) valorile cu care contribuie fiecare furaj dat în raţie, la asigurarea necesarului stabilit iniţial, comparându-se existentul asigurat de raţie, cu necesarul dat de normă. Raţia se considră bună, dacă cuprinde integral valorile nutritive prevăzute în normă. Faţă de necesarul stabilit nu se admit diferenţe în minus, în schimb se admit depăşiri cu până la 10% (în cazul energiei cu 0,5 U.N.) la taurine şi cabaline, cu 0,02 U.N. la ovine şi porcine şi cu 10 U.N. g la păsări, iar în cazul proteinei digestibile cu 30-40 g la taurine, cu 15-20 g la porcine şi ovine şi cu 1,5-2 g la păsări).

e) Împărţirea raţiei în tainuri, când raţia se împarte în mai multe porţii sau părţi. Numărul tainurilor pe zi variază în funcţie de specie şi vârstă, de nivelul producţiei şi de starea fiziologică în care se află animalul. Pentru tineret, raţia se împarte în 4-6 tainuri pe zi, iar pentru adulţi în 2-3 tainuri.

ExempluExemplu:: sse va alcătui o raţie pentru o vacă de lapte în greutate de 500 kg, cu o e va alcătui o raţie pentru o vacă de lapte în greutate de 500 kg, cu o producţie de 10 litri lapte pe zi şi 3,8% grăsime în lapte, iarna, cunoscând că ferma producţie de 10 litri lapte pe zi şi 3,8% grăsime în lapte, iarna, cunoscând că ferma dispune de: fân natural, fân de lucernă, sfeclă furajeră, porumb însilozat, uruială de dispune de: fân natural, fân de lucernă, sfeclă furajeră, porumb însilozat, uruială de porumb, tărâţe de grâu, carbonat de Ca, fosfat dicalcic şi sareporumb, tărâţe de grâu, carbonat de Ca, fosfat dicalcic şi sare..

Calculul normei furajereCalculul normei furajere pentru o vacă de 500 kg pentru o vacă de 500 kg cu 10 l lapte (3,8% cu 10 l lapte (3,8% grăsime)grăsime)

RaţieRaţie pentru o vacă de 500 kg cu 10 litri lapte (3.8% grăsime) pentru o vacă de 500 kg cu 10 litri lapte (3.8% grăsime)

NecesarNecesar S.U.S.U.(kg)(kg) UNUN P.D.P.D.

(g)(g)

Substanţe minerale (g)Substanţe minerale (g) CarotenCaroten(mg)(mg)

CaCa PP SareSare

ÎntreţinereÎntreţinere10 litri lapte10 litri lapte

8,08,04,824,82

4,64,64,84,8

300300480480

25252929

13132424

23232020

150150150150

TotalTotal 12,8212,82 9,49,4 780780 5454 3737 4343 300300

NecesarNecesarFurajeFuraje

KgKg

S.U.S.U.(kg)(kg) U.N.U.N. P.DP.D

(g)(g)CaCa(g)(g)

PP(g)(g)

SareSare(g)(g)

CaroteCarotenn(mg)(mg)

12,82012,820 9,409,40 780780 54,0054,00 37,0037,00 4343 300300

Fân naturalFân naturalFân de lucernăFân de lucernăSfeclă furajerăSfeclă furajerăPorumb însilozatPorumb însilozatFosfat dicalcicFosfat dicalcicSareSare

7,57,51,01,0

11,011,015,015,0

0,0470,0470,0430,043

6,4956,4950,8400,8401,3751,3753,6753,6750,0460,0460,0430,043

3,903,900,480,481,321,323,753,75

----

427427122122

9999135135

----

51,0051,0013,8013,80

3,853,8516,5016,5011,2811,28

--

15,7515,751,801,803,303,307,507,508,698,69

--

----------

4343

1801802626

--270270

----

TOTALTOTAL 12,47412,474 9,459,45 783783 96,4396,43 37,0437,04 4343 476476

a) a) Norma furajerăNorma furajeră este dată în normativ, separat pentru este dată în normativ, separat pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi separat pentru 1 litru lapte.întreţinerea funcţiilor vitale şi separat pentru 1 litru lapte.Necesarul pentru 10 litri lapte se obţine înmulţind necesarul Necesarul pentru 10 litri lapte se obţine înmulţind necesarul pentru 1 litru lapte cu 10. Prin însumarea necesarului de pentru 1 litru lapte cu 10. Prin însumarea necesarului de întreţinere cu cel pentru producţie se obţine norma furajeră întreţinere cu cel pentru producţie se obţine norma furajeră totală.totală.

b) b) Lista de furajeLista de furaje: în cazul nostru, fân natural, fân de lucernă, : în cazul nostru, fân natural, fân de lucernă, sfeclă furajeră, porumb însilozat, uruială de porumb, tărâţe, etc.sfeclă furajeră, porumb însilozat, uruială de porumb, tărâţe, etc.

c) c) Alcătuirea raţieiAlcătuirea raţiei: prin tatonări se stabilesc cantităţile din : prin tatonări se stabilesc cantităţile din fiecare furaj înscris în listă (fân natural, fân de lucernă etc.) şi se fiecare furaj înscris în listă (fân natural, fân de lucernă etc.) şi se calculează valorile nutritive pe care le realizează. (Acest calcul se calculează valorile nutritive pe care le realizează. (Acest calcul se face în primul rând pentru U.N. şi P.D., iar după ce se constată face în primul rând pentru U.N. şi P.D., iar după ce se constată realizarea acestora se fac calcule pentru S.U., Ca, P etc.).realizarea acestora se fac calcule pentru S.U., Ca, P etc.).

d) d) Verificarea raţieiVerificarea raţiei: se însumează valorile, pe principii nutritive şi : se însumează valorile, pe principii nutritive şi totalul se compară cu necesarul.totalul se compară cu necesarul.

e) e) Împărţirea raţieiÎmpărţirea raţiei se face în două tainuri, din care fânul se va da se face în două tainuri, din care fânul se va da în proporţie de 1/3 dimineaţa şi 2/3 seara, iar suculentele şi în proporţie de 1/3 dimineaţa şi 2/3 seara, iar suculentele şi concentratele în proporţie de 2/3 dimineaţa şi 1/3 seara.concentratele în proporţie de 2/3 dimineaţa şi 1/3 seara.

ALIMENTAŢIA OPTIMIZATĂ A ANIMALELOR

ALIMENTAŢIA TAURINELOR

Taurinele sunt cel mai importante specii de animale rumegătoare care valorifică pe un plan superior furaje de cele mai diverse tipuri inclusiv cele voluminoase cu valoare furajeră redusă.Cantităţile medii de furaje, orientativ se administrează în funcţie de categorie, greutate corporală şi nivel de producţie.

Cantităţi medii de furaje în hrana taurinelor (kg)Cantităţi medii de furaje în hrana taurinelor (kg)

CategoriaCategoria

IarnaIarna VaraVara

Fâ-Fâ-nurinuri

Gro-Gro-sieresiere

Sucu-Sucu-lentelente

Con-Con-cen-cen-tratetrate

Fâ-Fâ-nurinuri

Masă Masă verdeverde

ConcentConcentraterate

-tauri -tauri -vaci lactaţie-vaci lactaţie-tineret 6-12 -tineret 6-12 luniluni-tineret 1-2 ani-tineret 1-2 ani-adulte îngrăşat-adulte îngrăşat-tineret îngrăşat-tineret îngrăşat

6-106-107-107-102-32-34-54-52-32-31-21-2

**2-42-4**

0,5-10,5-11-51-5**

8-208-2025-3525-358-158-15

16-2516-2535-4535-4520-3020-30

1,5-41,5-41-31-31-21-2

0-0,60-0,61-31-31-21-2

3-73-7**********

10-2510-2550-6050-6015-2515-2530-4030-4050-8550-8530-4030-40

1-3,51-3,50,7-2,50,7-2,50,7-1,50,7-1,5

**1-21-2

1,5-2,51,5-2,5

T a u r i d e r e p r o d u c ţ i eT a u r i d e r e p r o d u c ţ i e

Pentru taurii de reproducţie, normele furajere sunt date global Pentru taurii de reproducţie, normele furajere sunt date global ((asigurarea vieţii + funcţia de reproducţieasigurarea vieţii + funcţia de reproducţie) corelat cu ) corelat cu intensitatea intensitatea activităţii sexualeactivităţii sexuale şi cu greutatea corporală. şi cu greutatea corporală.

Norma de hrană pentru 1 taur de reproducţie de 800 kgNorma de hrană pentru 1 taur de reproducţie de 800 kg

Tip de activitateTip de activitate SUSUkgkg UNUN PDPD

kgkg

SubstanţeSubstanţemineraleminerale Caro-Caro-

tentenmgmgCaCa

ggPPgg

NaClNaClgg

- - RepausRepaus- 1 montă/zi- 1 montă/zi- 2 monte/zi- 2 monte/zi

13,113,113,413,415,015,0

7,87,88,48,49,09,0

675675880880

11161116

474759596363

383850505454

595964646464

320320480480640640

V a c i d e l a p t eV a c i d e l a p t e

Pentru vacile de lapte se stabilesc două tipuri de raţii distincte, Pentru vacile de lapte se stabilesc două tipuri de raţii distincte, corespunzătoare celor două perioade care se succed, respectiv corespunzătoare celor două perioade care se succed, respectiv repaus mamarrepaus mamar (60 zile înainte de fătare) şi (60 zile înainte de fătare) şi lactaţielactaţie (cca.300 zile). (cca.300 zile).

În calculul normelor se ia în considerare necesarul pentru În calculul normelor se ia în considerare necesarul pentru asigurarea funcţiilor vitale (0,09 UN şi 60 PD g/100 kg greutate asigurarea funcţiilor vitale (0,09 UN şi 60 PD g/100 kg greutate vie) la car se adaugă 2,5 UN cu 250 g PD pentru vacile cu o vie) la car se adaugă 2,5 UN cu 250 g PD pentru vacile cu o producţie de sub 3000 l lapte anual şi un plus de 0,45 UN cu 50 g producţie de sub 3000 l lapte anual şi un plus de 0,45 UN cu 50 g PD pentru fiecare litru peste cei 10 litri/cap/zi.PD pentru fiecare litru peste cei 10 litri/cap/zi.La junincile gestante se adaugă câte 5 UN cu 500 g PD pentru La junincile gestante se adaugă câte 5 UN cu 500 g PD pentru fiecare kg spor, până la încetarea creşterii corporale.fiecare kg spor, până la încetarea creşterii corporale.

Există o corelaţie strânsă între nivelul producţiei, necesarul de SU Există o corelaţie strânsă între nivelul producţiei, necesarul de SU şi concentraţia energetică a raţiei la vacile de lapte.şi concentraţia energetică a raţiei la vacile de lapte.

Nivelul concentraţiei energetice a raţieiNivelul concentraţiei energetice a raţiei la vacile de laptela vacile de lapte

În generalÎn general,, până la 10 litri lapte nu se administrează concentrate până la 10 litri lapte nu se administrează concentrate. . Cantitatea de concentrate în raţie creşte şi ea o dată cu producţia Cantitatea de concentrate în raţie creşte şi ea o dată cu producţia de lapte după cum urmează:de lapte după cum urmează:

Producţia de Producţia de lapte pe zilapte pe zi

Ingesta SU kgIngesta SU kg

ConcentraţConcentraţia raţieiia raţiei

UN/kg SUUN/kg SU

Proporţia de Proporţia de concentrate în concentrate în

raţie din raţie din valoarea valoarea

energeticăenergetică

TotalTotalpe cap şi zipe cap şi zi

PentruPentru100 kg 100 kg

greutate viegreutate vie

0 (gestante)0 (gestante)10 litri10 litri15 litri15 litri20 litri20 litri25 ltri25 ltri30 litri30 litri

11,0-13,011,0-13,014,0-16,014,0-16,015,5-18,515,5-18,516,5-19,516,5-19,517,5-20,517,5-20,518,5-21,518,5-21,5

2,02,02,52,52,82,83,03,03,13,13,33,3

0,800,800,700,700,750,750,850,850,950,951,001,00

10-15%10-15%5-10%5-10%15-20%15-20%25-30%25-30%35-40%35-40%45-50%45-50%

- la 10 litri cel - la 10 litri cel mult . . . . . . . . . . . mult . . . . . . . . . . . - la 11-15 litri lapte . . . . . . . . - la 11-15 litri lapte . . . . . . . . . . . . . . - la 16-20 litri - la 16-20 litri lapte. . . . . . . . . . . .lapte. . . . . . . . . . . .- la 21-25 litri - la 21-25 litri lapte. . . . . . . . . . . .lapte. . . . . . . . . . . .- la 26-30 litri - la 26-30 litri lapte. . . . . . . . . . . .lapte. . . . . . . . . . . .

0,100 kg conc./l0,100 kg conc./l0,100-0,150 kg conc./l0,100-0,150 kg conc./l1,150-0,200 kg conc./l1,150-0,200 kg conc./l0,250-0,300 kg conc./l0,250-0,300 kg conc./l0,300-0,350 kg conc./l0,300-0,350 kg conc./l

Raţia pentru o vacă de lapte, de 500 kg cu o producţieRaţia pentru o vacă de lapte, de 500 kg cu o producţie anuală de 4000 litri lapte cu 3,8% grăsimeanuală de 4000 litri lapte cu 3,8% grăsime (perioada de vară – 17,6 litri lapte pe zi)(perioada de vară – 17,6 litri lapte pe zi)

La alcătuirea raţiilor pentru viţei şi tineret taurin trebuie să avem La alcătuirea raţiilor pentru viţei şi tineret taurin trebuie să avem în vedere că necesarul pentru asigurarea funcţiilor vitale sunt mai în vedere că necesarul pentru asigurarea funcţiilor vitale sunt mai mari decât la taurinele adulte şi anume: 2 UN cu 240 g PD de la 0-mari decât la taurinele adulte şi anume: 2 UN cu 240 g PD de la 0-6 luni; 1,5 UN cu 180 g PD de la 6-12 luni şi 1,3 UN cu 150 g PD de 6 luni; 1,5 UN cu 180 g PD de la 6-12 luni şi 1,3 UN cu 150 g PD de la 1-2 ani. Necesarul pentru 1 kg spor în greutate este de 2,4 UN la 1-2 ani. Necesarul pentru 1 kg spor în greutate este de 2,4 UN cu 120 g PD până la 6 luni şi de 3-4 UN cu 90-105 g PD/UN la cu 120 g PD până la 6 luni şi de 3-4 UN cu 90-105 g PD/UN la tineretul peste 6 luni, date care servesc la calcularea raţiilor fără tineretul peste 6 luni, date care servesc la calcularea raţiilor fără normativ.normativ.

NecesaNecesarr

kgkg

SUSUkgkg UNUN PDPD

ggCaCagg

PPgg

SareSaregg

CaroteCaroten mgn mg

FurajeFuraje 16,516,5 13,113,1 11451145 7676 5555

5858 414414

Pajişti de dealPajişti de dealUruială de porumbUruială de porumbSareSareFăină oaseFăină oase

50,050,01,81,8

0,060,060,120,12

14,014,01,51,5

--0,10,1

11,011,02,12,1

----

10001000142142

----

808011--

2727

330055--2200

----

5858--

2250225044

TOTALTOTAL -- 15,615,6 13,113,1 11421142 108108 5555

5858 22542254

T a u r i n e l a î n g r ă ş a tT a u r i n e l a î n g r ă ş a t

La taurinele adulte puse la îngrăşat se pot aplica următoarele La taurinele adulte puse la îngrăşat se pot aplica următoarele norme de hrană, pe baza necesarului de SU şi de UN pentru norme de hrană, pe baza necesarului de SU şi de UN pentru realizarea diferitelor sporuri de greutate vierealizarea diferitelor sporuri de greutate vie.. La fel se procedează prin calcul şi la tineretul taurin de 1-3 ani, La fel se procedează prin calcul şi la tineretul taurin de 1-3 ani, elminat de la reproducţie la care necesarul de PD la UN este mai elminat de la reproducţie la care necesarul de PD la UN este mai ridicată faţă de taurinele adulte.ridicată faţă de taurinele adulte.

Necesarul de SU şi UN pentru realizarea unor sporuriNecesarul de SU şi UN pentru realizarea unor sporuri de greutate vie la taurinele adultede greutate vie la taurinele adulte

GreutateGreutatecorporalăcorporală

SUSUkgkg

Necesarul UN pentru spor deNecesarul UN pentru spor de

600 g600 g 800 g800 g

350-400350-400400-450400-450450-500450-500500-550500-550550-600550-600600-700600-700

10,010,011,011,012,412,413,713,715,015,015,715,7

6,8-7,96,8-7,97,1-8,27,1-8,27,3-8,47,3-8,47,6-8,77,6-8,78,0-9,18,0-9,18,4-9,58,4-9,5

7,7-8,57,7-8,58,0-8,88,0-8,88,2-9,08,2-9,08,5-9,38,5-9,38,9-9,78,9-9,79,2-10,09,2-10,0

ALIMENTAŢIA OVINELORALIMENTAŢIA OVINELOR

În condiţiile ţării noastre cu suprafeţe mari de pajişti, de la În condiţiile ţării noastre cu suprafeţe mari de pajişti, de la câmpie până în munţii înalţi, ovinele întâlnesc condiţii foarte bune câmpie până în munţii înalţi, ovinele întâlnesc condiţii foarte bune de hrană. de hrană. Orientativ, cantităţile medii de furaje sunt prezentate Orientativ, cantităţile medii de furaje sunt prezentate mai jos.mai jos.

Cantităţi medii de furaje în hrana ovinelor (kg)Cantităţi medii de furaje în hrana ovinelor (kg)

Categoria

Vara Iarna

Masă verde (păşun

e)

Con-cen-trate

FânuriGros-iere

Sucu-lente

Con-cen-trate

-berbeci-oi reproducţie-batali si sterpe-tineret 6-18 luni-tineret îngrăşat-adulte îngrăşat

5-75-75-84-63-4

6-10

0,5-0,70,1-0,2

*1,0

0,1-0,20,2-0,4

1,0-2,00,8-1,50,7-1,50,3-1,00,5-1,01,0-1,2

*0,7-1,50,8-1,50,2-0,50,5-1,01,0-1,3

1,0-2,01,5-2,01,5-3,01,0-1,51,0-1,52,0-3,0

0,5-1,00,1-0,3

*0,1-0,30,1-0,20,2-0,4

Berbecii de reproducţieBerbecii de reproducţie au un necesar de 1,5 UN cu 120 g PD la 100 kg au un necesar de 1,5 UN cu 120 g PD la 100 kg greutate vie (GV) pentru asigurarea funcţiilor vitale, la care se adaugă 25-greutate vie (GV) pentru asigurarea funcţiilor vitale, la care se adaugă 25-30 g PD pentru creşterea lânii şi 60-110 g PD pe cap şi zi în perioada de 30 g PD pentru creşterea lânii şi 60-110 g PD pe cap şi zi în perioada de pregătire şi de montă.pregătire şi de montă.

Oile de reproducţieOile de reproducţie pentru întreţinerea funcţiilor vitale în perioada de pentru întreţinerea funcţiilor vitale în perioada de repaus mamar au un necesar asemănător cu al berbecilor, la care pentru repaus mamar au un necesar asemănător cu al berbecilor, la care pentru perioada de alăptare şi lactaţie se adaugă necesarul pentru 0,5 litri de perioada de alăptare şi lactaţie se adaugă necesarul pentru 0,5 litri de lapte în medie, cunoscând că necesarul pentru 1 litru lapte de oaie este de lapte în medie, cunoscând că necesarul pentru 1 litru lapte de oaie este de 0,75 UN cu 85-90 g PD. 0,75 UN cu 85-90 g PD.

Raţie pentru o oaie cu lână groasă, cu greutatea de 50 kg, Raţie pentru o oaie cu lână groasă, cu greutatea de 50 kg,

în perioada de alăptate şi lactaţieîn perioada de alăptate şi lactaţieNecesar

kg

SUkg

UNPDg

Cag

Pg

Sa-reg

Caro-ten mg

Furaje 2,25 1,40 130 8,0 4,0 8 15

IarnaFân de muntePaie de grâuPorumb muratTărâţe grâuSare

1,50,51,00,3

0,008

1,300,430,250,26

-

0,780,170,220,23

-

862

1136

-

10,21,31,20,5

-

3,10,40,54,1

-

----8

36-

18--

Total * 2,24 1,40 135 13,2 8,1 8 54

VaraPăşune munteSare

8,00,008

2,40-

1,46-

146-

8,0-

4,8-

-8

360-

Tineretul ovinTineretul ovin de 0-3 lunide 0-3 luni se hrăneşte cu lapte matern în primele se hrăneşte cu lapte matern în primele 12-20 zile, iar în continuare hrana se suplimentează cu uruieli fine 12-20 zile, iar în continuare hrana se suplimentează cu uruieli fine la 45 zile începând cu 20-100 g. După 30 zile mieii se scot pe la 45 zile începând cu 20-100 g. După 30 zile mieii se scot pe păşune, consumând la 60 zile, 0,5 kg iarbă, la 3 luni 1-2 kg la care păşune, consumând la 60 zile, 0,5 kg iarbă, la 3 luni 1-2 kg la care se adaugă un supliment de 50 g concentrat, care în cazul se adaugă un supliment de 50 g concentrat, care în cazul păşunilor slabe poate ajunge la 100-150 g pe cap şi zi.păşunilor slabe poate ajunge la 100-150 g pe cap şi zi.

Tineretul ovin la 3-6 luniTineretul ovin la 3-6 luni se întreţine pe cele mai bune păşuni, se întreţine pe cele mai bune păşuni, asigurându-se 2-4 kg masă verde şi concentrate la nevoie, 100-asigurându-se 2-4 kg masă verde şi concentrate la nevoie, 100-200 g pe cap şi zi.200 g pe cap şi zi.

Îngrăşarea ovinelor reformate şi a tineretuluiÎngrăşarea ovinelor reformate şi a tineretului se face pe păşuni se face pe păşuni sau în adăposturi speciale. sau în adăposturi speciale. În calculul raţiei se ţine seama de conversia furajelor pentru În calculul raţiei se ţine seama de conversia furajelor pentru realizarea a 1 kg spor greutate vie, fiind necesare 5 UN cu 450 g realizarea a 1 kg spor greutate vie, fiind necesare 5 UN cu 450 g PD la adulte şi 3-4 UN cu 300-400 g PD la tineret, care se adaugă PD la adulte şi 3-4 UN cu 300-400 g PD la tineret, care se adaugă la normele de întreţinere a funcţiilor vitale. Sporul zilnic pe cap la normele de întreţinere a funcţiilor vitale. Sporul zilnic pe cap este cuprins între 150-250 g.este cuprins între 150-250 g.

Nutriţia căpriorului şi a cerbilor în captivitate au multe puncte Nutriţia căpriorului şi a cerbilor în captivitate au multe puncte comune cu cel al ovinelor.comune cu cel al ovinelor.

ALIMENTAŢIA CABALINELORALIMENTAŢIA CABALINELOR

Cabalinele au un Cabalinele au un stomac cu o capacitate de 7-8 ori mai redusă stomac cu o capacitate de 7-8 ori mai redusă decât a rumegătoarelordecât a rumegătoarelor,, de aceea consumul şi digestia de aceea consumul şi digestia nutreţurilor fibroase se face mai greu.nutreţurilor fibroase se face mai greu.

Orientativ pentru funcţiile vitaleOrientativ pentru funcţiile vitale la cabalinele adultela cabalinele adulte necesarul necesarul este de 1,15 UN cu 60 g PD la 100 kg greutate vie, la care se este de 1,15 UN cu 60 g PD la 100 kg greutate vie, la care se adaugă cele pentru funcţia de reproducţie la armăsari care este adaugă cele pentru funcţia de reproducţie la armăsari care este de 5-6 UN cu 500-600 g PD pe zi, la iepele gestante câte 3 UN cu de 5-6 UN cu 500-600 g PD pe zi, la iepele gestante câte 3 UN cu 300-400 g PD şi la caii de muncă diferenţiat, 2-3 UN cu 160-240 g 300-400 g PD şi la caii de muncă diferenţiat, 2-3 UN cu 160-240 g PD la munci uşoare şi 7-8 UN cu 700-800 g PD la munci grele.PD la munci uşoare şi 7-8 UN cu 700-800 g PD la munci grele.

Pentru tineretul cabalinPentru tineretul cabalin în medie pe perioada de la 0-36 luni în medie pe perioada de la 0-36 luni necesarul pentru asigurarea funcţiilor vitale la 100 kg greutate necesarul pentru asigurarea funcţiilor vitale la 100 kg greutate vie este de 2,2 UN cu 105 g PD, la care pentru fiecare kg spor vie este de 2,2 UN cu 105 g PD, la care pentru fiecare kg spor greutate vie se adaugă 2,5-5 UN şi 350-450 g PD.greutate vie se adaugă 2,5-5 UN şi 350-450 g PD.

Cantităţi medii de furaje în hrana cabalinelor (kg)Cantităţi medii de furaje în hrana cabalinelor (kg)

CategoriaCategoria

VaraVara IarnaIarna

Masă Masă verde verde (pă-(pă-

şune)şune)

Fâ-Fâ-nurinuri

Con-Con-cen-cen-tratetrate

Fâ-Fâ-nurinuri

Gro-Gro-sieresiere

Sucu-Sucu-lentelente

Con-Con-cen-cen-trattrat

ee

-armăsari-armăsari-iepe lactaţie-iepe lactaţie-tineret 6-12 luni-tineret 6-12 luni-tineret 24-24 luni-tineret 24-24 luni-tineret 24-36 luni-tineret 24-36 luni-tineret muncă-tineret muncă-cai-cai muncă mijlociemuncă mijlocie

20-4020-4030-4030-4010-1510-1515-2515-2525-3025-3015-2515-2510-2510-25

0-60-62-32-32-52-52-32-33-43-43-63-63-53-5

3-63-62-32-33-43-43-43-43-43-42-32-32-32-3

6-106-1010-1210-12

4-64-66-86-8

8-108-106-76-76-76-7

******

1-21-2**

1-21-22-32-3

5-95-910-1510-15

3-63-64-64-63-53-5

5-105-105-105-10

3-73-73-53-53-63-63-43-43-43-43-43-43-43-4

ALIMENTAŢIA PORCINELORALIMENTAŢIA PORCINELOR

În cele ce urmează se prezintă În cele ce urmează se prezintă alimentaţia porcinelor în sistem alimentaţia porcinelor în sistem gospodărescgospodăresc, în care pe lângă ponderea furajelor concentrate se , în care pe lângă ponderea furajelor concentrate se introduc şi furaje suculente, rezidii din industria laptelui şi altele. introduc şi furaje suculente, rezidii din industria laptelui şi altele. Pentru animalele adulte, necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale este de 1,42 Pentru animalele adulte, necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale este de 1,42 UN cu 120 g PD la 100 kg greutate vie la care se adaugă pentru vierii de reproducţie UN cu 120 g PD la 100 kg greutate vie la care se adaugă pentru vierii de reproducţie 1,5-2,5 UN cu 150-250 PD pe cap pe zi; la scroafe 2,8-3 UN cu 290-320 g PD/cap/zi şi 1,5-2,5 UN cu 150-250 PD pe cap pe zi; la scroafe 2,8-3 UN cu 290-320 g PD/cap/zi şi pentru l kg spor la porcii la îngrăşat în medie 3,5 UN cu 300-400 g PD.pentru l kg spor la porcii la îngrăşat în medie 3,5 UN cu 300-400 g PD.

Cantităţi medii de furaje în hrana porcilor (kg)Cantităţi medii de furaje în hrana porcilor (kg)

Categoria

Iarna Vara

Su-cu-len-te

Făină Con-cen-tratevege-tale

Furaje verzi (lucer-nă)

Con-cen-trate

Ani-mală

Lucer-nă

-vieri-scroafe gestante-scroafe cu purcei-purcei 2-4 luni-tineret 4-6 luni-tineret 6-10 luni-porci la îngrăşat

4-66-105-81-22-33-62-6

0,1-0,3**

0,1-0,20,1

*0,1-0,2

0,3-0,50,5-1,00,6-1,00,1-0,20,2-0,30,3-0,60,1-0,5

2,5-3,01,5-3,03,0-4,50,8-1,31,3-1,61,6-2,21,4-2,4

4-75-96-82-33-43-62-6

2,0-3,51,5-2,52,5-4,00,7-1,21,2-1,51,4-2,01,4-2,4

Pentru Pentru îngrăşarea porcilorîngrăşarea porcilor sunt mai multe sisteme sunt mai multe sisteme,, în funcţie de în funcţie de produsul animalier pe care dorim să-l obţinem, respectiv pentru produsul animalier pe care dorim să-l obţinem, respectiv pentru îngrăşarea timpurieîngrăşarea timpurie până la o greutate de 100-150 kg, până la o greutate de 100-150 kg, îngrăşarea îngrăşarea specialăspecială pentru bacon pentru bacon,, cu hrană mult mai bogată în proteine şi cu hrană mult mai bogată în proteine şi sacrificare sub 100 kg şi sacrificare sub 100 kg şi îngrăşarea mixtăîngrăşarea mixtă pentru carne şi grăsime pentru carne şi grăsime la peste 115 kg până la cca. 150 kg sau peste această greutate.la peste 115 kg până la cca. 150 kg sau peste această greutate.

Norme globale de hrană pentru îngrăşareaNorme globale de hrană pentru îngrăşarea mixtă a porcilormixtă a porcilor

Greutate corporală

kg

Sporul mediu

SUkg

UNPDg

Cag

Pg

Sareg

Caroten mg

105-120120-130130-140140-150150-160

700-800700-800700-800600-700600-700

3,0-3,03,3-3,63,6-3,93,9-4,24,2-4,5

4,1-4,64,2-4,84,3-5,04,4-5,14,5-5,5

280-310300-340330-350300-330290-300

1617192122

1415171819

2325272931

3033363939

Raţie pentru un porc la îngrăşare mixtăRaţie pentru un porc la îngrăşare mixtă perioada I, greutate 120, spor perioada I, greutate 120, spor zilnic 700 gzilnic 700 g

Furaje Necesar

kg

SUkg

UNPDg

Cag

Pg

Sareg

Caro-ten mg

3,3 4,2 300 17 15 25 33

a) IarnaUruială porumbUruială orzBorhot porumbDovleceiFosfat dicalcicCarbonat calciuSare

20,3

35

0,030,02

-

1,680,250,970,500,030,02

-

2,380,340,960,55

---

158286645

---

1,00,40,32,07,45,9

-

5,01,31,51,55,7

--

------

25

4--

75---

TOTAL 3,44 4,23 297 17,0 15,0 25 79

b) VaraUruială porumbBorhot porumbTrifoi verdeFosfat dicalcicSare

2,32,05,0

0,030,03

1,930,480,800,03

-

2,720,640,80

--

18244

130--

1,20,2

17,07,0

-

5,81,03,05,4

-

----

25

5-

355--

TOTAL 3,24 4,16 356 25,4 15,2 25 360

AALIMENTAŢIA PĂSĂRILORLIMENTAŢIA PĂSĂRILOR

Păsările au o Păsările au o capacitate mai mare de a valorifica grăunţelecapacitate mai mare de a valorifica grăunţele decât decât taurinele, în schimb taurinele, în schimb digeră şi valorifică slab furajele celulozicedigeră şi valorifică slab furajele celulozice. De aceea . De aceea s-a impus ca valoarea nutritivă a furajelor să se facă separat pentru s-a impus ca valoarea nutritivă a furajelor să se facă separat pentru păsări. păsări. Necesarul de energie la păsări se poate exprima în ED, EM, EN sau în UN, Necesarul de energie la păsări se poate exprima în ED, EM, EN sau în UN, TSD etc. Necesarul de proteine se poate exprima în PB raportată la furaj, TSD etc. Necesarul de proteine se poate exprima în PB raportată la furaj, PD în g/zi. Substanţele minerale în % din furaj sau în mg/zi şi vitaminele în PD în g/zi. Substanţele minerale în % din furaj sau în mg/zi şi vitaminele în UI, mg sau mcg.UI, mg sau mcg. Şi în cazul păsărilor necesarul de hrană este determinat de specie, vârstă, Şi în cazul păsărilor necesarul de hrană este determinat de specie, vârstă, perioadă fiziologică şi felul producţiei. perioadă fiziologică şi felul producţiei. În general pentru asigurarea funcţiilor vitale raportul la 1 kg greutate vie este 2,5-3 În general pentru asigurarea funcţiilor vitale raportul la 1 kg greutate vie este 2,5-3 ori mai mare decât la mamifere şiori mai mare decât la mamifere şi,, de aceea de aceea, , creşterea păsărilor în sistem industrial creşterea păsărilor în sistem industrial cu un microclimat controlat este cu mult mai performantă decât a celor crescute în cu un microclimat controlat este cu mult mai performantă decât a celor crescute în sistem gospodăresc (în curte).sistem gospodăresc (în curte).

Consum mediu de furaje (g/zi) la păsările ouătoareConsum mediu de furaje (g/zi) la păsările ouătoare în sistem semiintensiv de creştereîn sistem semiintensiv de creştereSpecificaţie

Găini, rase

Curci

Raţe, rase

Gâşteuşoare

grele uşoare grele

Amestec concentrateFuraje verzi(vara)

Furaje secundare(iarna)Făină fân lucernă

90-10030

20-305

120-14040-50

30-4010

200-250100-200

50-15015-30

150-170100

70-8020

180-200200

90-10040

200-250500-1000

100-20030-60

ALIMENTAŢIA IEPURILORALIMENTAŢIA IEPURILOR

În alimentaţia iepurilor de casă indiferent de destinaţia producţiei În alimentaţia iepurilor de casă indiferent de destinaţia producţiei (carne, blană, păr) orientativ normele de hrană sunt:(carne, blană, păr) orientativ normele de hrană sunt:

- - adulţiadulţi:: necesarul pentru funcţiile vitale pentru 1 kg greutate vie necesarul pentru funcţiile vitale pentru 1 kg greutate vie în perioada de repaus este de 0,03 UN cu 3 g PD, în perioada de în perioada de repaus este de 0,03 UN cu 3 g PD, în perioada de montă se adaugă 0,04-0,06 UN cu 5-6 g PD, la gestaţie 0,05-0,06 montă se adaugă 0,04-0,06 UN cu 5-6 g PD, la gestaţie 0,05-0,06 UN cu 8-10 g PD, iar la alăptarea puilor 0,14-0,18 UN cu 20-25 g UN cu 8-10 g PD, iar la alăptarea puilor 0,14-0,18 UN cu 20-25 g PD pe cap şi pe zi;PD pe cap şi pe zi;

- - tinerettineret:: pentru întreţinerea vieţii la 1 kg greutate vie este 0,05-pentru întreţinerea vieţii la 1 kg greutate vie este 0,05-0,06 UN cu 6-7 g PD, iar pentru creştere se adaugă 2,5-3,0 UN cu 0,06 UN cu 6-7 g PD, iar pentru creştere se adaugă 2,5-3,0 UN cu 300-350 g PD pentru fiecare kg spor greutate vie, cunoscând fiind 300-350 g PD pentru fiecare kg spor greutate vie, cunoscând fiind că sporul mediu zilnic de la 2-5 luni este de 20-30 grame. că sporul mediu zilnic de la 2-5 luni este de 20-30 grame.

Cantităţi medii de furaje pentru iepurii de casă (g)Cantităţi medii de furaje pentru iepurii de casă (g)

CategoriaCategoriaIarna Iarna VaraVara

FânuriFânuri SuculentSuculente e

ConcenConcentratetrate

Masă Masă verdeverde ConcentrateConcentrate

Adulţi repausAdulţi repausIepuroaice, gestaţieIepuroaice, gestaţieIepuroaice, alăptareIepuroaice, alăptareIepuraşi, 1-3 luniIepuraşi, 1-3 luniIepuraşi, 3-5 luniIepuraşi, 3-5 luni

120-180120-180150-200150-200170-200170-200100-125100-125150-200150-200

150-250150-250150-200150-200400-550400-550100-200100-200200-400200-400

30-5030-505050

60-20060-2004545

40-6040-60

600-1000600-1000600-700600-700

1000-1000-13001300

350-600350-600400-650400-650

20-3020-304545

50-15050-15020-5020-5040-5040-50