8/12/2019 nutritie (1)

1/31

SUBSTANTELE NUTRITIVE SI

SANATATEA MENTALA

8/12/2019 nutritie (1)

2/31

Puini oameni sunt contieni de legtura dintre nutriie i

tulburarile psihice,n timp ce ei neleg cu uurin legtura dintre

deficienele nutriionale i boli fizice.

Acestea sunt de obicei gandite ca strict tulburari biochimice de

baz sau tulburari emotionalenrdcinate.Nutriia poate juca un

rol cheie n debutul precum i in agravarea i durata tulburarilor

psihice.

De exemplu, multe dintre modelele de alimentare uor vizibile carepreced depresia, sunt aceleai cu cele care apar n timpul

depresiei. Acestea pot include pierderea apetitului, lipsa unor

mese, i dorina dominanta pentru alimente dulci.

Neuroscience Nutritional este o disciplina in curs de dezvoltarearunca lumina asupra faptului ca factorii de nutritie se mpletesc

cu cognitia umana, comportamentul i emoiile.

8/12/2019 nutritie (1)

3/31

Cele mai frecvente tulburari psihice care sunt n prezent rspnditen numeroase ri sunt depresia, tulburarea bipolara, schizofrenia, itulburarea obsesiv-compulsiva (TOC). Modelul dietetic din populaia

general, n multe ri din Asia i America reflect faptul c aceastaeste de multe ori deficitara n mai multe substante nutritive, vitamine

mai ales esentiale, minerale si acizi grasi omega-3.

O caracteristic important a hranei pacienilor care sufer detulburri mentale este severitatea deficitului acestor substantenutritive. Studiile au artat c suplimente zilnice de substanenutritive vitale sunt adesea eficiente n reducerea simptomelor

pacienilor.

Suplimentele care conin aminoacizi reduc simptomele, deoareceacestea sunt convertite n neurotransmitatori care la rndul lor reduc

depresia i alte probleme de sntate mintal.

8/12/2019 nutritie (1)

4/31

Pe baza acumularii dovezilor tiinifice, este n curs de dezvoltare ometoda intervenie terapeutic eficient i anume, tratamentul prin

suplimente nutriionale.

Celulele cerebrale sunt chiar mai sensibile decat alte celule ale

organismului la substantele nutritive care determina in fiecare

moment starea de functionare a creierului.

Pierderea mintii, din cauza bolilor psihice, a ignorantei nutritionale

sau a imbatranirii premature, este cea mai grea lovitura ce poate fidata demnitatii noastre de fiinte umane. Totusi, creierului i s-a

acordai extrem de putina atentie sau ajutor in ce priveste nutritia.

Celulele cerebrale au nevoie de anumite substante nutritive ca

materie prima pentru producerea diversilor neurotransmitatori.

8/12/2019 nutritie (1)

5/31

NEUROTRANSMITATORII

Unitatea de baz a sistemului nervos este neuronul, o celulspecializat care transmite impulsuri neuronale sau mesaje altorneuroni, glande sau muchi. Diferitele tipuri de neuroni din sistemulnervos pstreaz cteva caracteristici comune, n ciuda diferenelor

uriae de mrime sau aspect. Din corpul celular sau soma pleac un numr de ramuri scurte

numite dendrite(din cuvntul grec dendron, care nseamn copac),care primesc impulsuri neuronale de la neuronii adiaceni.

Axonuleste un tub subire care pleac din soma i transmite mesaje

altor neuroni (muchilor sau glandelor).

8/12/2019 nutritie (1)

6/31

NEUROTRANSMITATORII

La capt, axonul se ramific ntr-un numr de mici ramuri care setermin prin nite mici umflturi numiteterminale sinaptice.

Butonul terminal nu atinge, de fapt, neuronii adiaceni. Exist unmic spaiu ntre butonul terminal i corpul celulei sau dendritele

neuronului receptor. Aceast jonciune se numetesinaps, iardistana n sine se numetefant sinaptic.

Cnd un impuls neuronal coboar prin axon i ajunge la butoniiterminali, acesta declaneaz secreia unuineurotransmitor, osubstan chimic eliberat n fanta sinaptic cu rolul de a stimula

neuronul nvecinat, transmind astfel impulsul de la un neuron laurmtorul.

8/12/2019 nutritie (1)

7/31

NEUROTRANSMITATORII

Gandirea este un proces biochimic. Pentru ca celulele creierului sacomunice eficient intre ele si sa formze astfel retele, sunt necesare

diferite tipuri de substante numite neurotransmitatori. Acestia sunt

alcatuiti din aminoacizi care se gasesc in alimente precum carnea,

branza, pestele, etc. Iata cativa neurotransmitatori indispensabili

sanatatii creierului:

Dopamina este un neurotransmitator implicat in realizarea

miscarilor voluntare si este responsabil pentru anumite stari

emotionale, apariia plcerii. Lipsa sau excesul de dopamina

determina anumite afectiuni grave ale creierului, printre careschizofrenia, care este asociata cu excesul de dopamina, si Parkinson.

Alimentele bogate in dopamina sunt: produsele lactate, carnea,

pestele, fasolea, nucile, soia.

Fenilanin

Folosit pentru a produce dopamin; se gsete n sfecl, soia,migdale, ou, carne i cereale.

8/12/2019 nutritie (1)

8/31

NEUROTRANSMITATORII

Serotonina are un rol important n reglarea dispoziiei. S-a descoperitc aceasta este implicat i n controlul agresivitii, in procese precumsomnul, starea emotionala, apetitul si sensibilitatea. Pe de alta parte,

este un excitant care face parte din sistemul creierului de

"recompense", producand senzatia de placere. De exemplu, cnd nu

mncm, ne lipsete un aminoacid (aflat n alimente) esenial nsecreia de serotonin. Drept urmare, nivelul serotoninei scade, iarstarea de nervozitate crete.

Serotonina este implicata Persoanele care sufera de depresie cronica

pot avea o deficienta de serotonina.

Alimente bogate in serotonina sunt: pastele, legumele, cartofii,cerealele.

Triptofan

Folosit pentru a produce serotonina; se gsete n ou, carne, laptedegresat, banane, iaurt, lapte i brnz.

8/12/2019 nutritie (1)

9/31

NEUROTRANSMITATORII

Acetilcolina este un neurotransmitator care stimuleaza neuronii.Este indispensabila procesului de memorare si este implicata in

miscarea voluntara a muschilor. Alimentele bogate in acetilcolina

sunt: galbenusul de ou, alunele, germenii de grau, ficatul, carnea,

pestele, laptele, branza si legumele verzi (broccoli, salata, spanac,

varza).

Colina

Folosit pentru a produce acetilcolina; se gsete n ou, ficat isoia.

Glutamatul este cel mai abundent neurotransmitor excitator dinsistemul nervos. Datorit rolului su n plasticitatea sinaptica,glutamatul este implicat n funciile cognitive, cum ar fi invatareasi memorarea.

Acid glutamic

Folosit pentru a produce glutamat; se gsete n fin i cartofi.

8/12/2019 nutritie (1)

10/31

NEUROTRANSMITATORII

Norepinefrina este subatanta chimica din creier care iti controleazanevoile si dorintele. In timpul unui antrenament intens, nivelul

acestei substante creste odata cu cel al serotoninei. Si, desi

norepinefrina este cea care ne controleaza dorintele, serotonina este

cea care ne ajuta sa ne controlam impulsurile. Sportul le creste

nivelurile si le echilibreaza, mentinandu-le ridicate chiar si dupaincheierea sesiunii sportive.

Tirozina

Folosit pentru a produce norepinefrina; se gsete n lapte, carne,pete i legume.

Adrenalina este un alt neurotransmitor, esenial n reglareaateniei. Dac un nivel sczut de adrenalin duce la oboseal,secreia n exces poate cauza tulburri de somn i stri de anxietate.n situaii riscante, creierul nostru produce adrenalin n exces, ceea

ce ne face s acionm instinctiv.

8/12/2019 nutritie (1)

11/31

CARBOHIDRATII

Carbohidraii sunt n mod natural polizaharide i joac un rolimportant n structura i funcia organismului. O mas bogata incarbohidrati declanseaza eliberarea de insulin n organism.Insulinaajut la stabilirea nivelului de zahar din sange si in celule, unde acestapoate fi utilizat pentru metabolismul energetic i n acelai timp

declaneaz intrarea triptofanului la nivelul SNC. Triptofanul dincreier influenteaz nivelul neurotransmitatorilor.

Dietele sarace in carbohidrati tind s precipite depresia, prinmodificarea nivelului de triptofan, care contribuie la producerea de

serotonina care, promoveaza sentimentul de bunstare.Se sugereazc indicele glicemic(GI) sczut in unele alimente, cum ar fi unele fructesi legume, cereale integrale, paste, etc ofera un efect moderat, dar de

durat asupra echilibrului chimic al creierului, comparativ cualimentele bogate GI - n primul rnd dulciuri - care au tendina de a

oferi ajutor imediat, dar temporar.

8/12/2019 nutritie (1)

12/31

8/12/2019 nutritie (1)

13/31

PROTEINELE

Proteinele sunt substane alctuite din lanruri de aminoacizi, legaintre ei. Proteinele din alimente sunt prelucrate n procesul de

digestie, rezultnd aminoacizii componeni, in forma libera saulegati cate 2-3 ( di- si tri- peptide), forme in care se absorb in

organism.

Ele constituie principala baz a construciei structurilor organice n special tesut muscular, osos si conjunctiv, dar intr i incompozitia enzimelor, a anticorpilor, a celulelor, hormonilor

proteici. In anumite situatii (lipsa carbohidratilor din sange in

timpul exercitiilor intense si de o durata mare-2 ore si peste)

proteinele pot fi folostie si ca sursa de energie, adica suntdescompuse si arse.

De asemenea, daca exista un surplus de proteine (aminoacizi),

corpul nu poate depozita o cantitate mare si de aceea le elimina, le

foloseste ca sursa de energie sau le transforma in grasime.

8/12/2019 nutritie (1)

14/31

PROTEINELE

Proteinele complete contin toti aminoacizii esentiali, in cantitatine

necesare organismului. Acestea sunt, in general, proteinele de

origine animala. Sursele de proteina de origine vegetala nu contin

toti aminoacizii esentiali in cantitatile optime, de aceea, pentu

asigurarea tuturor aminoacizilor sau sa mancam suficiente proteinede origine animala sau sa avem in dieta diferite surse de proteina

vegetala.

Cele mai importante surse de proteina animala sunt : carnea,

organele, pestele, ouale, lactatele.

Cele mai importante surse de proteina vegetala sunt: leguminoasele(mazarea, nautul, lintea, fasolea), nucile, alunele, semintele,

pseudocerealele (mei, hrisca, quinoa), cerealele (in specialcele cu

bob mic), ciupercile.

8/12/2019 nutritie (1)

15/31

PROTEINELE

Aportul de proteine pot afecta functionarea creierului i sntateamental.Multi dintre neurotransmitorii creierului sunt fabricati dinaminoacizi.

Neurotransmitatorul dopaminei este format din aminoacidul tirozini neurotransmitatorul serotoninei este fabricat din triptofan.

Dac exist o lips din oricare dintre acesti doi aminoacizi, sauexistenta lor intr-o cantitate insuficienta, sinteza neurotransmitatorilor

respectivi va fi deficitara, fapt asociat cu o stima de sine sczut istarea de agresiune a pacientilor.

Acumularea excesiv de aminoacizi poate duce, de asemenea, la leziuniale creierului i retard mental.De exemplu, acumularea excesiv defenilalanin la persoanele cu boala numit fenilcetonurie poateprovoca leziuni ale creierului i retard mental.

8/12/2019 nutritie (1)

16/31

ACIZII GRAI ESENIALI Acizii grasi Omega-3,6

Creierul este unul dintre organele cu cel mai nalt nivel de lipide(grsimi). Lipidele creierului, compuse din acizi grai, suntconstitueni structurali ai membranelor. A fost estimat c materiacenuie conine acizi grai in proportie de 50%, care suntpolinesaturai n natur (aproximativ 33% fac parte din familiaomega-3), i, prin urmare, sunt furnizati prin dieta. Fiecaremembran a celulelor corpului nostru conine n structura ei acestegrsimi. Creierul, un organ vital, are nevoie pentru funcionare deacizi grai eseniali. Acetia nu pot fi sintetizai de organism, de aceeatrebuie s i lum din alimente. Acizii grai eseniali formeaz douserii: seria acizilor grai omega 3, cu efecte benefice, antiinflamatorii,

i seria acizilor grai omega 6, cu efecte proinflamatorii. Dac nu avemprobleme de sntate, atunci organismul nostru poate s transformeaceti acizi grai omega 3 cu lan scurt n acizi grai omega 3 cu lanlung, substane importante pentru buna funcionare a creierului.

8/12/2019 nutritie (1)

17/31

ACIZII GRAI ESENIALI

n uleiul de in, de rapi, de soia, n nuci, alune se gsesc acizi graiomega 3 cu lan scurt (acidul alfalinolenic).Cei buni sunt acizii graiomega 3 cu lan lung: EPA (acidul eicosapentaenoic) i DHA (aciduldocosahexaenoic) se gsesc n carnea de pete gras oceanic, de ap rece:

macroul, heringul, somonul, tonul, codul, sardina. Acizii omega 3 sunt responsabili cu starea de bine, cu prevenirea

depresiilor. Acizii grai omega 6 se gsesc n grsimile vegetaleuleiulde floarea-soarelui, de ofrnel, de germeni de porumb. Dac suntconsumai n exces, acizii grai omega 6 au efect proinflamator,

contribuie la apariia a numeroase boli. O tendin important a fost observat de la rezultatele unor studii

recente care scderea colesterolului plasmatic prin diet imedicamente crete riscul de depresie.

8/12/2019 nutritie (1)

18/31

ACIZII GRAI ESENIALI

Pentru a nu avea probleme de sntate, dieta noastr trebuie srespecte un anumit echilibru ntre cele dou serii de acizii graieseniali. Raportul dintre omega 3 i omega 6 ar trebui s fie de 1:1,1:2, maximum 1:4

Primul semn al dezechilibrului dintre acizii grai omega 3 i omega6 este creterea nivelului colesterolului. n timp pot aprea deasemenea diabetul de tip II, obezitatea, bolile cardiovasculare,

afeciuni de tip reumatoid, cancerul, boli neurodegenerative(Alzheimer, Parkinson). Aceste boli sunt anunate mai nti de o

tendin de vasoconstricie, hipertensiune arterial, dislipidemii,depresii.Deficienta lor poate accelera mbtrnirea cerebral prinprevenirea rennoirea de membrane.

8/12/2019 nutritie (1)

19/31

VITAMINE

Vitaminele din grupul B sunt foarte importante, mai ales pentru nervi,

dar sunt cu adevarat eficiente numai impreuna si nu separat. Desi

distincte ca structura, dar si prin rolul pe care il au in organism, toate

vitaminele care formeaza complexul B se afla in stransa relatie

interfunctionala.

Persoanele care au deficit de vitamina B1 au vitalitate scazuta,

senzatia lipsei de putere, si dimineata se trezesc foarte greu. Poate fiprocurata din carnea de porc, drojdia de bere, leguminoase, organele

animalelor, produse din faina integrala, arahide, germeni de grau.

Vitamina B2 sau riboflavina este utila in caz de stres. Se gaseste, mai

ales, in drojdia de bere, albus de ou, carne slaba, in drojdia de bere,

peste, ficat, rinichi, lapte si produse lactate, nuci, caise uscate,zarzavaturi, mazare, rosii, conopida.

8/12/2019 nutritie (1)

20/31

VITAMINE

Vitamina B5 sau acidul pantotenic intervine in metabolismulglucidelor, compusilor lipidici, proteinelor si la generarea energiei

necesare proceselor fiziologice. De asemenea, acidul pantotenic este

important pentru stimularea descompunerii grasimilor si ajuta la

oxigenarea creierului, ceea ce face ca persoana sa se concentreze si

sa asimileze mai bine cand invata si sa oboseasca mai rar. VitaminaB5 poate fi procurata din galbenus de ou, produse integrale,

ciuperci, pepene, broccoli, fasole boabe.

Lipsa de B6 duce la depresii, nervozitate, angoasa, fluctuatii ale

dispozitiei sufletesti. Vitamina B6 se gaseste in produse de origine

animala, cum ar fi rinichi, ficat, splina, lapte si produse lactate, darsi in tarate de cereale, varza, spanac, mere, struguri.

Carenta de vitamina B9 duce la anemii, tulburari nervoase,

iritabilitate, scaderea performantelor memoriei. Se gaseste

in legume ca sparanghel, broccoli, spanac, fenicul, drojdie, germeni

de soia.

8/12/2019 nutritie (1)

21/31

VITAMINE Vitamina B12 isi aduce aportul si la mentinerea functionarii normale

a sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie laimbunatatirea capacitatii de concentrare, de memorare si de pastrare

a echilibrului psihic.

Studiile de pana acum au aratat ca, pe masura ce imbatranim, se

modifica absorbtia de Vitamina B12, mai putina ajungand in

organism. O cauza o reprezinta cantitatea mai mica de acizi dinstomac.

In mod normal, Vitamina B12 ajuta la formarea de noi conexiuni

intre neuroni, un proces ce ajuta la formarea memoriei. In plus,

aceeasi vitamina este o compenenta esentiala a mielinei, care

protejeaza multi dintre neuroni. Rezulta ca o concentratie mica aacestei vitamine determina un volum mai mic al creierului care se

reflecta in pierderea memoriei, ce poate duce la instalarea dementei.

B12 este disponibil n forma sa naturala doar in surse de alimentare

de origine animal.Acestea includ fructe de mare, carne de vit,

carne de pui, carne de porc, lapte, i ou.

8/12/2019 nutritie (1)

22/31

VITAMINA D

Receptorii de vitamina D are rol in activarea dezvoltarii creierului,cercetatorii au situat, cile metabolice pentru vitamina D in zonelehipocampus i cerebelos, zone care sunt implicate n planificarea,procesarea de informaii, precum i in formarea de noi amintiri.

Institutul National de Sanatate Mintala a concluzionat recent c

este vitalca mama sa obina suficienta vitamina D in timpul sarcinii,pentru ca creierul copilului sa se dezvolten mod corespunztor. Deasemenea, copilul trebuie s obin, de asemenea, suficienta devitamina D dupa nastere pentru functionarea "normala" a

creierului. La persoanele in varsta, cercetarile au aratat ca nivelurile

de vitamina D sczuta sunt asociate cu o functie a creierului maisaraca.

Expunerea corespunztoare la soare ar avea grij de aceste probleme,soarele este de nenlocuit atunci cnd vine vorba de capacitatea

organismului de a produce cantitati adecvate de vitamina D.

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dvitamins%2Band%2Bbrain%2Bfunction%26biw%3D1280%26bih%3D898&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2005/02/02/vitamin-d-production.aspx&usg=ALkJrhji1HYKRD_0ESr0GclgcMdbg8geHghttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dvitamins%2Band%2Bbrain%2Bfunction%26biw%3D1280%26bih%3D898&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2005/02/02/vitamin-d-production.aspx&usg=ALkJrhji1HYKRD_0ESr0GclgcMdbg8geHg

8/12/2019 nutritie (1)

23/31

VITAMINE Vitamina E i seleniu

Vitamina E i seleniu lucreaz mpreun pentru a distruge radicaliiliberi din creier. Ele sunt mult mai puternice mpreun dectseparat. Vitamina E creste de oxigenul din creier i ntretecapilarele creierului si celule rosii din sange. Acesta menineechilibrul adecvat de coagulare a sngelui, dizolvarea cheagurilor

de sange, pentru a preveni accidente vasculare cerebrale. Seleniulelimin metalele grele, cum ar fi mercur, arsenic i plumb, careduneaz creierului . Carenta de vitamina E duce la oboseala istres. Unele studii indica faptul ca vitamina E poate ntrzia

evolutia bolii Alzheimer i / sau o previne prin reducerea radicalilor

liberi alimente bogate in vitamina E: migdale, legume cu frunze verzi,

ulei de porumb, ulei de floarea soarelui, alune, i fin de cerealeintegrale, orez brun, ovz i ou.

8/12/2019 nutritie (1)

24/31

MINERALE

Fier De fiereste o component esenial a sute de proteine si enzime

implicate n diverse aspecte ale metabolismului celular. Estenevoie de minerale pentru buna dezvoltare a oligodendrocitele(celulele creierului care produc mielina) i pentru mai multeenzime care sintetizeaza neurotransmitatori. n consecin, deficitde fier n timpul diferitelor etape de dezvoltare a creierului areconsecine negative.Deficit de fier mamei in timpul sarcinii areconsecine grave pentru femeie i a ftului, inclusiv a nvriipermanente i a deficitelor de memorie in puii.Deficit de fier intimpul copilariei pot fi asociate cu dezvoltarea cognitiv afectat.

Seleniuleste necesar pentru peroxidaze glutation (GPX), enzimeantioxidante importante n creier i n alte esuturi.Deficit deseleniu a fost asociat cu scaderea activitatii GPx n creierulanimalelor de laborator i poate fi legat de o capacitateantioxidant redus la nivelul creierului.

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dminerals%2Band%2Bbrain%2Bhealth%26biw%3D1280%26bih%3D898&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/minerals/iron/&usg=ALkJrhgJz6oeCo2huAwtOjXjImBpEJZ1ZAhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dminerals%2Band%2Bbrain%2Bhealth%26biw%3D1280%26bih%3D898&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/minerals/selenium/&usg=ALkJrhgJ_thb-ngUfA602CjKhRJbALuR1ghttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dminerals%2Band%2Bbrain%2Bhealth%26biw%3D1280%26bih%3D898&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/minerals/selenium/&usg=ALkJrhgJ_thb-ngUfA602CjKhRJbALuR1ghttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dminerals%2Band%2Bbrain%2Bhealth%26biw%3D1280%26bih%3D898&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/minerals/iron/&usg=ALkJrhgJz6oeCo2huAwtOjXjImBpEJZ1ZA

8/12/2019 nutritie (1)

25/31

MAGNEZIU

Magneziuleste necesar pentru mai mult de 300 de reactii metabolice, multe dintre care sunt importante pentrufunctionarea normala a creierului. Deficit de evidente de magneziu a fost indus experimental irezultatele nneurologice imusculare simptome care includ tremor, spasme musculare, itetanie (contraciimusculareinvoluntare). Potrivit sondajelor recente, multi americani nu au un aport suficient de magneziu.

Magneziul este un mineral esential pentru functionarea creierului sntosn mai multe moduri, protejand creierul de neurotoxine. Fr magneziuputerea creierului scade i se produce un declin metabolismului la acestnivel. Magneziul mentine echilibrul corect ntre sodiu i potasiu ninteriorul celulelor. Magneziul ajuta la eliminarea amoniacului toxic din

organism. Chiar i o uoar cretere a concentraiei de amoniac duce la odepreciere a creierului din care rezulta: anxietatea, depresiea, stresul,iritabilitatea insomnia.

Spanac, macris, avacados, ardei, broccoli, varza de Bruxelles, varza verde,migdale, nuci de Brazilia,

caju, alune, nuci de Macadamia, fistic, nuci, nuci pecan, seminte de

dovleac, sunflowerseeds, mac semine, ovz, tre, orez bob lung, hrisca, orz, quinoa, iaurt simplu,

fasole, banane, kiwi

fructe, mure, cpuni, portocale, stafide, ciocolata

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dminerals%2Band%2Bbrain%2Bhealth%26biw%3D1280%26bih%3D898&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/minerals/magnesium/&usg=ALkJrhhRocv-ihJVVcUvtSe6FdKEIlj05ghttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dminerals%2Band%2Bbrain%2Bhealth%26biw%3D1280%26bih%3D898&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/minerals/magnesium/&usg=ALkJrhhRocv-ihJVVcUvtSe6FdKEIlj05g

8/12/2019 nutritie (1)

26/31

I onii de calciu cu rol in transmiterea de semnale intracelulareimportante care regleaza o serie de procese fiziologice, inclusivexpresia genelor neuronale i secreia de neurotransmitorineuronali. Nivelul normal de calciu din sange este meninutchiar iatunci cnd aportul alimentar de calciu este inadecvat, deoarecescheletul ofer o rezerv mare de minerale.Astfel, aportulinsuficient de calciu in dieteta afecteaza in primul rand sanatatea

oaselor. Zinculeste prezent la un nivel ridicat din creier, unde are roluri

catalitice, structurale, i de reglementare in metabolismulcelular. In creier, de cele mai multe ionul de zinc este strnslegat de proteinele, dar liber de zinc este prezent n veziculesinaptice i are un rol n neurotransmisia mediat de glutamat siGABA. Deficienta de zinc induse experimental la om a fost

demonstrat de a afecta msurile de functiei mentale ineurologice. Cu toate acestea, deficienta de minerale nperioadele critice ale dezvoltrii cognitive poate fi maidevastatoare, cauznd malformaii congenitale sau deficite natenie, de invatare, memorie, i comportamentneuropsihologice.

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dminerals%2Band%2Bbrain%2Bhealth%26biw%3D1280%26bih%3D898&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/minerals/zinc/&usg=ALkJrhgWiER8Yr6SEYKRug19iizbG4OOughttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dminerals%2Band%2Bbrain%2Bhealth%26biw%3D1280%26bih%3D898&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/minerals/zinc/&usg=ALkJrhgWiER8Yr6SEYKRug19iizbG4OOug

8/12/2019 nutritie (1)

27/31

Ioduleste necesar pentru sinteza de hormoni tiroidieni, care suntimportanti pentru mielinizare a sistemului nervos central. Ioduleste important pentru dezvoltarea normala a creierului, prinurmare, deficitul acestui mineral n perioadele critice aledezvoltrii fetale sau din copilarie poate avea efecte nocive asupracognitiei. Efectul cognitiv extrem al deficitului de iod in dezvoltare

este retardul mintal ireversibil; efecte cognitive mai blande includdiferite deficite de dezvoltare neurologic, inclusiv insuficientaintelectuala.

Dei nu este considerat o vitamin,colinaeste un nutrientesenial necesar pentru mielinizarea nervilor, sintezaneurotransmitatorului acetilcolina, i sinteza diferitelor molecule

structurale i de semnalizare de celule, incluznd fosfolipide(fosfatidilcolina i sfingomielin), care sunt componenteimportante ale membranelor celulare. Deficit de colin n timpulperioadei perinatale la animalele de laborator duce la memoriepersistente i alte deficite cognitive la puii.

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dminerals%2Band%2Bbrain%2Bhealth%26biw%3D1280%26bih%3D898&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/othernuts/choline/&usg=ALkJrhhlTH5QUKA1G2EqOR695a2tYBK3hghttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dminerals%2Band%2Bbrain%2Bhealth%26biw%3D1280%26bih%3D898&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/othernuts/choline/&usg=ALkJrhhlTH5QUKA1G2EqOR695a2tYBK3hg

8/12/2019 nutritie (1)

28/31

8/12/2019 nutritie (1)

29/31

Mai multe studii au evidentiat ca potentialul genetic complet alcopilului pentru dezvoltarea fizic i mental poate fi compromisdin cauza deficientei (chiar subclinice) de micronutrienti. Cnd

copiii i adolescenii cu statut nutritiv sczut sunt expusi lamodificri ale funciilor mentale i de comportament, acestea pot fi

corectate prin msuri dietetice, dar numai intr-o a anumitmsur.S-a observat c, valoarea compoziiei nutrienilor din dieti modelul de mas pot avea efecte pe termen lung sau imediat,benefic sau negativ. Deficiene dietetice de antioxidanti si substantenutritive (oligoelemente, vitamine, microelemente i neeseniale,cum ar fi polifenolii) n timpul imbatranirii pot precipita boli

cerebrale, declansate din cauza unor defeciuni ale mecanismuluide protectie impotriva radicalilor liberi.

8/12/2019 nutritie (1)

30/31

Comparativ cu consecinele deficienelor de micronutrieni,considerabil mai putin se stie despre efectele cognitive ale

suplimentarea micronutritional. n general, n prezent existpuine dovezi c suplimentarea cu micronutrieni ofer beneficiicognitive legate de funciile de atenie, de memorie, sau

executive (de ordin superior procesele cognitive care includraionament, planificare, gndire strategic, rezolvarea deprobleme, i multitasking).Unele studii, cu toate acestea, auraportat c suplimentarea cu multivitamine / minerale potbeneficia de msuri subiective de starea de spirit si bunastareapsihologica.

8/12/2019 nutritie (1)

31/31

Curente de cercetare n psihoneuroimunologie i biochimieacreierului indic posibilitatea deshiderii cilor de comunicarecare pot oferi o nelegere mai clar a asocierea dintre aportulnutriional, sistemul nervos central, si functia imunitarainfluennd astfel statutul de sntate psihic a unui

individ. Aceste descoperiri ar putea duce la o mai mareacceptare a valoarii terapeutice a interventiei dietetice printre

practicienii din sanatate si furnizorii de asistenta medicala care

se adreseaz tulburarilor psihice.