+ All Categories
Home > Documents > Cursuri Nutritie

Cursuri Nutritie

Date post: 09-Jul-2016
Category:
Upload: emilian-emi
View: 221 times
Download: 24 times
Share this document with a friend
Description:
Nutritie animala
58
Cursuri Nutritie Semestrul I Cursul 1: Definitii generale Nutritia reprezinta totalul schimburilor care se stabilesc intre organism si mediu, schimburi care se refera la aportul de energie (E) si substante nutrtritive (SN)din mediu si organism , utilizarea acestora de catre celule si scopul mentinerii integritatii testurilor si bunei functionari a organismului , urmata de eliminarea deliminarea deseurilor ( CO2, urina , fecale metan , etc) in mediu. Nutritia strudiaza astfel nutrientii si utilizarea lor in organism. Nutrient : substanta care poate fi utilizata de organism direct si in totalitate. Se gasesc rareori ca atare, cel mai adesea se gasesc in nutreturi ,principal lor prezenta fiind in substantele pe care le compun. Alimentatia: se ocupa cu punerea in practica a problemelor studiate de nutritie. Studiaza nutreturile , valoarea nutritiva si proteica a acestora si le combina in diverse proportii alcatuind ratiile furajere. Nutret: orice produs obtinut in mod natural sau prin sinteza chimica (artificiala) care nu este toxic si are proprietati nutritive. Foarte rar un nutret poate asigura necesarul de energie si substante nutritive si de aceea nutreturile se combina intre ele in prop calculate stiintific. Brichetele furajere: pt animale la ingrasat . Premix: amestec intre 1 sau mai multe ingrediente nutritive cu un support.
Transcript
Page 1: Cursuri Nutritie

Cursuri Nutritie

Semestrul I

Cursul 1: Definitii generale

Nutritia reprezinta totalul schimburilor care se stabilesc intre organism si mediu, schimburi care se refera la aportul de energie (E) si substante nutrtritive (SN)din mediu si organism , utilizarea acestora de catre celule si scopul mentinerii integritatii testurilor si bunei functionari a organismului , urmata de eliminarea deliminarea deseurilor ( CO2, urina , fecale metan , etc) in mediu. Nutritia strudiaza astfel nutrientii si utilizarea lor in organism.

Nutrient: substanta care poate fi utilizata de organism direct si in totalitate. Se gasesc rareori ca atare, cel mai adesea se gasesc in nutreturi ,principal lor prezenta fiind in substantele pe care le compun.

Alimentatia: se ocupa cu punerea in practica a problemelor studiate de nutritie. Studiaza nutreturile , valoarea nutritiva si proteica a acestora si le combina in diverse proportii alcatuind ratiile furajere.

Nutret: orice produs obtinut in mod natural sau prin sinteza chimica (artificiala) care nu este toxic si are proprietati nutritive. Foarte rar un nutret poate asigura necesarul de energie si substante nutritive si de aceea nutreturile se combina intre ele in prop calculate stiintific.

Brichetele furajere: pt animale la ingrasat .

Premix: amestec intre 1 sau mai multe ingrediente nutritive cu un support.

Aditiv furajer: 1 sau mai multe ingrediente care se utilizeaza in cantitati mici , care sa rezolve unele din problemele hranei.

Consum Specific: reprezinta consumul de E / Proteina pe unitatea de produs.

*pui de carne = 5 sapt pana la 2 kg

*Porumbul 8% proteina, iar pentru producerea unui ou de gaina este necesara 17 % proteina. Lizina influenteaza marimea galbenusului si se gaseste in soia si mazare. Metionina influenteaza marimea albusului se sa gaseste in Floarea – Soarelui (25 % Proteina).

Page 2: Cursuri Nutritie

Cursul 2: Compozitia chimica a nutreturilor si a organismului animal.

11 elemente chimice detin o pondere de 99% din compozitia totala a organismului animal.

6 sunt atomi cheie: C , H , O , N , S , P avand o pondere de 96% , celor 6 li se mai adauga microelemente: Ca , Mg, P , K , Na, Cl si microelemente: Fe , Mn, I , Cu , Co , Zn.

In nutreturi exista combinatii organice - glucide , lipide , protide, vitamin

Anorganice – apa si cenusa bruta

Apa (H2O) este prezenta in organismul uman in proprtie de 60 – 62%, intr-un nutret poate fi de 4 feluri:

-de constitutie

-de vegetatie

-de higrospecificitate (o absoarbe de din atmosfera)

-de preparative (bohot, reziduuri)

Rolul apei in organismul animal:

-structural: intra in compozitia ansamblului celular al organismului.

-mediu lichid: sediu al unor reactii chimice indispensabile vietii

-solvent si transportor: locul unde macromoleculele se dizolva in componente finale (nutrient) iar prin capacitatea apei de a traversa usor capilarele si membrane celulara , se asigura schimbul de substante intre componentele organismului.

-termoreglare: pastreaza si pierde caldura

-lubrifiant la nivelul articulatiilor

-component al tuturor produselor obtinute de la animale.

Substantele minerale:

Rolul elementelor minerale in organism:

-Plastic: intra in constitutia scheletului. Scheletul este un tesut viu intr-o permanenta reinoire, Tesutul osos reprezentand rezerva de minerale a organismului.

Page 3: Cursuri Nutritie

-Functional: Metabolic : participa la metabolismul tuturor categoriilor de substante organice,

Fizico-chimic : rol in echilibrul acido-bazic.

Fiziologic: intra in componenta unor enzima , hormoni , vitamine.

In plante pot exista substante ce interfereaza cu elementele minerale Ca, P , Fe, Zn. Acidul fitic se combina cu P => fitati /saruri insolubile fata de prezenta fitazelor= enzyme pe care monogastricele nu le sintetizeaza.

In organism Ca , P , Mg au cea mai mare pondere.

Ca ( Calciu):

-participa la formarea scheletului , reglarea ph-ului,

-component al enzimelor coagulante (labfermentul)

-Important in absorbtia vitaminei B12 din tubul digestiv

-principalul element bazic pe care organismul il foloseste la combaterea aciditatii mediului intern produsa de unele nutreturi.

-important in sinteza parathormonului.

-foarte important in raportul Ca/P. Imediat dupa fatare ,datorita unui raport Ca/P negative => febra vitulera . Pentru prevenire ,in ultima saptamana de gestatie se recomanda un raport Ca/P de 1/3.

P (Fosfor):

-implicat in diviziunea si multiplicarea celulara.

-participa la oxidare, fosforilare oxidative , energetica a materiei vii.

- implicat in trasportul lipidelor.

Mg ( Magneziu):

-component la unor enzyme prin intermediul carora participa la reactii de oxido-reducere a ciclului Krebs

-participa la imunitatea organismului

Page 4: Cursuri Nutritie

-realizarea excitabilitatii musculare. Primavara la rumegatoarele care pasuneaza iarba tanara => dezechilibrea in mers, crisparea muschilor faciali, incordarea membrelor (paralizii), manifestari ale tetaniei de iarba.

In carenta:

-rahitism la tineret

-rarefierea oaselor, osteomalacia la adult

-osteoporoza (malnutritie proteica)

*O gaina are reserve de calciu de aprox 24 g Ca, iar pentru un ou consuma 6 – 7 g Ca.

*Cerealele sunt sarace in Ca, taratele si sroturile sunt bogate in P , iar Mg se gaseste in produsele de origine animala.

Cl, Na , K = principalii electroliti ai organismuli

Cl (Clor):

-principalul anion, component al acidului clorhidric (HCl) pe care il gasim in stomac.

-participa la stimularea secretiei salivare si la activitatea ptialinei

-rol in respiratia celulara, eliminarea produsilor rezultati in catabolismul proteic

Na(Natriu):

-principalul cation al organismului

-participa la transportul glucozei, in cazul carentelor poate aparea canibalismul.

-rol in mentinerea integritatii celulare , cu ajutorul K.

-rol higropigen, daca este retinut in tesuturi in cantitati prea mari => edeme.

K ( Potasiu):

-implicat in transmiterea influxului nervos de la terminatiile nervoase

-implicat in sintezele proteice dar si a glicogenului , exista in cantitati mari in nutreturile verzi si in fanuri.

Carentele duc la scaderea productiilor, neutilizarea hranei , neindeplinirea rolurilor.

S ( Sulf):

Page 5: Cursuri Nutritie

-se gasete in combinatii organice , anorganice , enzime , hormone

-intra in structura mucopolizaharidelor, tesutului conjunctiv, articulatii

-rol in sinteza colagenului

-intra in alcatuirea cistinei, component al cheratinei importanta in formarea parului si unghiilor.

-component al AminoAcizilor cu Sulf.

Cursul 3 ( Continuarea Cursului 2).

Fe (Fier):

-se gaseste in proportie de aproximativ 70% in hemoglobin si 10% in mioglobina, restul fie se gaseste in formele de transport transferina si sideroferitina sau formele de stocare hemosiderina si feritina.

Carenta: apar 2 fenomene a)anemia feripriva ( palid , o paloarea a mucoaselor)

b) scaderea capacitatii imune.

O carenta in Fe poate fi cauzata de un exces al P in ratie( Fe + P = Saruri minerale).

*in cazul purceilor sugari se administreaza suplimente cu Fe.

Cu (Cupru):

-component al celuloplasminei, implicate la randul ei in transformarea Fe din bivalent in trivalent.

-component al unor enzime si activator al altora , participand astfel la procesele de sinteza energetica din organism.

Page 6: Cursuri Nutritie

-component al lizinoxidazei implicate in maturarea si sinteza elastenului si colagenului (component de baza al tesutului vascular)

-component al enzimei tirozinaza, participand astfel la transormarea tirozinei in melanina (pigment) si este present un urieaza , enzima ce participa la sinteza altor pigmenti.

Carenta:

-intarzieri de creste

-pigmentare defectuoasa

-fracturi spontane la suine

-afectiuni locomotorii la miei (Ataxie)

-tulburari ale functiei de reproducere (mortalitati embrionare)

Un exces al Cu poate determina o criza hemolitica. Cele mai sensibile specii atat la carenta cat si la exces sunt ovinele.

*nutreturile combinate pt puii de carne in primele faze nu se administreaza la gainile ouatoare deoarece le castreaza chimic.

Co (Cobalt)

-implicat in sinteza hemoglobinei , prin faptul ca este component al Vit B12 (ciancobalamina)

-este utilizat pt dezvoltarea populatiei microbiene de la nivelul rumenului, rol major in utilizarea nutreturilor la digestive

-se gaseste unde continutul de proteina este mai ridica, nu se gaseste in lapte.

-se gaseste in cantitati reduse in toate nutreturile

*Singura categorie ce raspunde pozitiv la suplimentare : rumegatoarele.

Zincul (Zn), Mangan(Mn), Molibden (Mo): au rol catalitic foarte important , activatori ai unor sisteme enzimatice.

Zn (Zinc):

-rol catalitic

-activator al anumitor sisteme enzimatice

Page 7: Cursuri Nutritie

-important in oxidoreducerile celulare si respiratia celulara

-influenteaza direct sau prin intermediul gonadostimulinelor (secretate de Hipofiza) spermatogeneza si fertilitatea

-prezenta sa este neceasara pentru activitatea insulinei si a vitB1 (Tiamina)

-implicat in transformarea retinolului (Vit.A) in retinal, substanta necesara la nivelul retinei

Carenta:

-se resimte la nivelul consumului de hrana, deoarece este component al enzimei gustina salivara ce are rol in activitatea papilelor gustative.

-la nivelul metabolismului proteic, Zn este implicat in homeostazia glucozei si receptarea glucidelor de cellule.

-la nivelul cresterii se constata in carenta o ingrosare si scurtare a oaselor (Nanism), la suine fenomenul este cunoscut ca Paracheratoza

-la nivelul functiilor de reproducere se constata o scadere a fertilitatii si o dezvoltare insuficienta a gonadelor

-la nivelul pielii apar dermatitele

Manganul (Mn):

-implicat in functionarea SNC

-implicat in sinteza acizilor grasi si a grasimilor de rezerva

-implicat in sinteza testului osos

-implicat in stimularea lobului anterior al hipofizei in vederea secretiei de hormone sexuali

Carenta:

-intarzierea maturizarii scheletului ,deformarea oaselor lungi ( Condrodistrofii)

-jaret drept la mascculi, nu se poate efectua saltul

-la pui apare Perozisul (picioare strambe)

Molibdenul (Mo):

Page 8: Cursuri Nutritie

-prezent in 2 enzime (xantinoxidaza si sulfoxidaza) implicate in metabolism , respective detoxifiere.

-se gaseste in nutreturile de origine animala si in sol in diferite cantitati.

Iodul (I): 70% din I din organism se gaseste in coroidul foliculului tiroidieni si este utilizat de tiroida pentru sinteza hormonilor tiroidieni ( T3 si T4)

Carenta: poate aparea datorita unui aport insufficient in ratie , dar si din cauza prezentei unor crucifere ( varza, rapita)care contin factori antitiroidieni ce blocheaza utilizarea iodului de tiroida.

-gusa tiroidiana

-La nivelul metabolismului bazal si proteic

Metabolism baza = cheltuiala de energie a unui organism pentru functionarea in limite normale.

-La nivelul metabolismului hidromineral:

-in carenta are loc o retentive de H20 in organism , si o eliminare masiva de elemente minerale

-La nivelul metabolismului lipidic: nivelul hormonilor tiroidieni este invers proportional cu nivelul colesterolului, cu cat hormonii tiroidieni au o concentratie < , => cresterea nivelului colesterolului

-La nivelul cresterii, in carenta apare Nanismul la om si Cretinismul la animale

Seleniul (Se): are actiune sinergica cu vit.E (tocoferol) in protejarea organismului impotriva stresului oxidativ.

-implicat in cresterea organismelor tinere

-implicat in sinteza si actiunea hormonilor tiroidieni

-implicat in protejarea membrane hematiilor impotriva distrugerii

-protejeaza integritatea hemoglobinei

-implicat in actiunea lipazelor pancreatice si a tripsinei, participand si la utilizarea metabolica a glucidelor

-component al glutationperoxidazaoxidoreductaza cu rol major in distrugerea peroxizilor

Carenta:

Page 9: Cursuri Nutritie

-creste cantitatea de acid piruvic si lactic.

Cursul 4: Combinatiile Organice

Sunt reprezentate de glucide , lipide, protide si vitamine.

Glucidele sunt compuse in principal din C, H si O iar deoarece aceste ultime componente sunt prezenta in apa au fost denumite si “hidrati de C”. Cuvantul glucid provine din greaca “glikis “ si inseamna dulce (nu toate glucidele sunt dulci , doar mono si diglucidele).

Clasificare:

A)in functie de numarul de atomi de C pe care ii contin: Oze

Ozide

*Oze: Trioza

Tetroze

Pentoze : Riboza ; Arababinoza ; Xiloza

Hexoze : Fructoza ; Glucoza ; Manoza ; Galactoza

*Ozide : Holozide : Diholizide : Zaharoza ; Lactoza ; Maltoza

Triholizide : Rafinoza

Tetraholozide : Stahinoza

Poliholozide: 1)Complete : Hemiceluloza ; Cleiuri ; Mucilagii ; Lignina

2)Omogene : Amidon ; Glicogen ; Inulina ; Fibra pura

2.1)Pentoze : Arabani ; Xilani

: Heterozide : Glicozide

: Neglicozide

: Glicolipide

Page 10: Cursuri Nutritie

*Ozele sunt glucidele cele mai simple care nu pot fi scindeate in alti componenti de natura glucidica.

Pentozele se gasesc in produsele vegetale/animale ,atat ca atare ins ace mai des intalnita forma este cea de pentozat.

Hexozele reprezinta principalele forme sub care sunt absorbite glucidele in tubul digestive ,cu exceptia galactozei, toate fermenteaza rezultand o serie de compusi ,dintre care si alcool.

Glucoza o intalnim in toate produsele vegetale , insa cantitati mari se pot procura din fructe, miere , trestie si sfecla de zahar. Pentru organismul uman reprezinta un indicator ( Glicemia).

Fructoza se gaseste in produsele vegetale, majoritatea reprezinta compusi ce intra in proportie egala in structura zaharozei , dar se poate gasi in combinatie de 2 molecule de fructoza in structura inulinei din topinambur.

Manoza rezulta in urma descompunerii mananilor.

Galactoza este componenta a lactozei care prin transformari enzimatice se transforma in glucoza.

Zaharoza este alcatuita din Fructoza si Glucoza.

Maltoza rezulta in urma fermentatiei poliglucidelor, a amidonului, este alcatuita din 2 molecule de glucoza.

Rafinoza si Stahinoza sunt glucide nereducatoare enzimatic, se gasesc in boabele de leguminoase, reprezinta factori de flatulenta.

Pentozani ( arabani si xilani ) – monogastricele nu au echipament enzimatic pentru procesarea lor, se gasesc in cereal si leguminoase. Pentru procesarea lor se utilizeaza enzime caracteristice , in urma utilizarii acestor enzime creste valoarea energetica a nutretului.

Amidonul este rezerva de glucide a grauntelor de cereal dar si aa altor boabe de leguminoase sau seminte. Este insolubil in apa rece si formeaza geluri in apa calda.

Glicogenul ( Amidonul animal) se gaseste in concentratie ridicata in ficat, in muschi in proportie de 1–2%

Inulina (Fructan) se gaseste in topinambur si este alcatuita numai din fructoza.

Celuloza este o substanta de constitutie a celulelor vegetale cu rol in sustinere. Este alcatuita dintr-un numar foarte mare de molecule de glucoza unite de o serie de legaturi ce nu pot fi scindate enzimatic de amilaze, ci numai de celulaze (enizme pe care sucurile digestive ale monogastricelor si omului nu le secreta). Celulaza se gaseste doar la rumegatoare , care utilizeaza celuloza si pe baza populatiilor microbiene ce se afla in rumen. In urma digestiei rezulta acizi grasi volatile ( acidul acetil, acidul propionic, acidul butiric).

Page 11: Cursuri Nutritie

Continutul in celuloza al plantelor creste odata cu inaintarea in varsta, impregnandu-se si cu alte substante ceea ce reduce digestibilitatea.

Hemicelulazele: insotesc celuloza fiind descompuse in pentozani ,hexozan,si acid uronic.

Gumele sunt exudatele celulelor vegetale , frunzelor.

Mucilagiile sunt substante cu greutate moleculara ridicata ,se gasesc de regula in unele seminte (in) ,au rol in protectia mucoasei digestive.

Lignina nu este un glucid propriu-zis , dar pentru ca insoteste glucoza s-a introdus in aceasta clasa.

Glicozizii sunt de regula acele combinatii care apar in urma descopunerii => un glucid si o serie de compusi toxici (acidul cianhidric).

Mucopoliglucidele au componenta neglucidica reprezentata de proteine cu rol important in organismul uman si animal in lubrifierea articulatiilor si cu rol in protectia ovulului. Reprezentati : Heparina (vasele de sange) => potenteaza actiunea lipo-protein-lipazei cu rol in mentinerea fluditatii sangelui. Acidul Hialuronic este liant tisular care mentine integritatea tesutului conjunctiv si protejeaza organismul impotriva bacteriilor si virusurilor, se gaseste si in membrana ovlului.

Glucoprotidele sunt combinatii intre un glucid si o proteina, au rol energetic ( 1 gr de glucid in urma proceselor metabolice => 4,1 Kcal), sunt precursori ai lipidelor de rezerva din organism ,din lapte si oua. Participa la termoreglare, au rol in detoxifierea atat a unor produse toxice venite din afara organismului, cat si a celor rezultate in urma grasimilor (corpi cetonici) sau protidelor ( uree). Acizii grasi volatile au rol importatnt in nutritia rumegatoarelor ,dar si in protejarea mucoasei intestinului gros.

CURSUL 5 : Lipide

Sunt substante hidrocarbonate insolubile in apa dar solubile in solventi organici. In greaca “Lipos” inseamna gras.

Din punct de vedere chimic sunt esteri ai acizilor grasi cu un alcool.

Acizii grasi care intra in structura grasimilor pot fi saturati (atunci cand contin toti atomii de H) sau nesaturati (atunci cand intre 2 atomi de C exista o dubla legatura), in functie de numarul dublelor legaturi cei nesaturati pot fi mononesaturati sau polinesaturati (acidul eicosapentenoic are 5 legaturi).

In general acizii grasi nesaturati apartin uneia din urmatoarele clase:

Omega 9 : acidul oleic se gaseste in masline si acidul erucic din rapita

Page 12: Cursuri Nutritie

Omega 6 : acidul linoleic din floarea soarelui , soaia germeni de grau , si acidul arahidonic.

Omega 3 : acidul linolenic din uleiuri de canepa ,in dar si acizii eicosapentenoic si docosaxehenoici care se gesec in uleiurile de peste.

Acizii grasi au un numar par de atomi de C (intre 4 – 24 ) si in functie de structura lor, grasimile pot fi lichide , la temperature ordinara , daca au pana la 8 at de C.

Grasimile solide sunt cele in care predomina acizii grasi saturati sau acidul arahidonic , sunt de origine animala exceptand acidul arahidonic.

Exista si o a3a forma a grasimilor, grasimile hidrogenate care rezulta in urma aditionarii H la dublele legaturi , acidul gras nesaturat se transforma in acid gras saturat parasind in acelas stimp structura CIS a acizilor grasi nesaturati si trecand in structura TRANS a acizilor grasi saturati. Aceste grasimi hydrogenate la temperature ordinara sunt solide (margarinele).

In functie denumarul de atomi de C si de structura lor ,lipidele se impart in 2 categorii:

Simple : Hololipide : Gliceride , Steride , Ceride

Complexe : Heterolipide : Fosfolipide , Fosfoaminolipide , Glucoaminolipide.

Gliceridele sunt esteri ai acizilor grasi cu glicerolul , un alcool cu 3 valente. Daca toate 3 valentele sunt ocupate de acizi grasi => triglicerina. Acest tip de glyceride este cel mai raspandit in nutreturi : uleiuri vegetale , unturi (slanini) si seuri (bovine si ovine).

Digestibiliatatea acestora este invers proportional cu temperatura lor de topire.

Steridele: sunt esteri ai acizilor grasi cu alcooli cu o structura inelara de tipul sterolului. Ele sunt atat in produsele de origine animal (colesterolul esterificat) cat si in produsele de origine vegetala.

Ceridele : esteri ai acizilor grasi cu alcooli superiori, nu rancezesc deoarece nu contin acizi grasi nesaturati (nu au duble legaturi in structura lor). Sunt componente ce realizeaza protectia unor celule vegetale sau a penajului unor pasari.

Fosfolipidele si fosfoaminolipidele : contin acid fosforic , asociaza in aceeasi structura alcooli , baze azotate , oze si acizi azotati.

Distributia Lipidelor in nutreturi :

Verzi , fibroase si radacinoase au un continut slab in grasimi.

Page 13: Cursuri Nutritie

Floarea soarelui, rapita , in , canepa au peste 40% , in leguminoase peste 20% ,dar si in cereale reprezentativ fiind porumbul 4 – 5%, ovazul 7 - 8%.

Produsele de origina animal contin cantitati variabile de grasime 3 – 4% (vaca) iar fainurile animale folosite in hrana pasarilor si porcilor au un continut controlabil de grasime ,mai ales cea de peste pentru a evita degradarea.

Principalul rol al grasimilor este energetic : 1 gr grasime = 9,5 kcal. Sunt principala sursa de rezerva a organismului (lipide de rezerva).

Acizii grasi esentiali (linoleic , linolenic) sun indispensabili in hrana deoarece organismul nu ii poate sintetiza ,iar acizii grasi cu un numar redus de atomi de C sunt importanti in nutritia rumegatoarelor. Ei rezulta in urma fermentatiei microbiene a fibrelor (acizi grasi volatili).

Participa la sinteza laptelui , a oualor (11 – 11,5% grasime), a carnii ( in membrana celulara).

Curs 6 : Proteinele

Sunt sunt compuse din C, H , O , N. 1g N = 6,25 g Proteina.

Clasificare:

Protide: 1)SAP (substante Azotate Proteice ) : AminoAcizi : In stare libera ,In structura proteinelor

: Peptide : Polipeptdie, Oligopeptide, Dipeptide

: Proteide : Holoproteide : de origina vegetala (Protamine si Gluteline), de origine animal ( Protamine , Histone , Scleroproteine), de origina animala si vegetala (Albumine si Globuline)

:Heteroproteide : Fosfoproteide, Cromoproteide, Nucleoproteide, Glucoproteide.

:2)SAN (substante azotate neproteice) : Amide : Glutamide , Asparagina , Uree

:Amine : Histamina, Triptamina, Cadaverina, Putresceina

:Betaine

: Alcaloizi

Page 14: Cursuri Nutritie

Proteidele sun protein prorpriu-zis ,dupa unii sunt constituite din lanturi lungi de AminoAcizi carora li se pot adauga si alte componente.

*Holopreteinele sunt formate numai din AA.

Protaminele si gluteinele au o valoare biologica scazuta fiind sarace in lizina si triptofan (cereale).

Protamina, histone, scleroproteinele sunt de origine animala , primele 2 fiind constituent ai nucleului si ai acizilor nucleici ,iar scleroproteinele au rol de sustinere si rezistenta mecanica (cheratina , elastina , colagenul ,cel din urma sub actiune termica se transforma in gel).

Albuminele si globulinele se gasesc in ambele regnuri si au o valoare biologica mai mare decat cele citate anterior.

*Heteroproteidel:

Fosfoproteidele contin acid fosforic legat la un AA. Principalele fosfoproteide sunt: cazeina (lapte) , glicinina (soia) , vitelina (ou).

Cromoproteidele sunt proteinele colorate , contin in structural or unele metale (Fe , Cu) si sunt prezente in pigmenti respiratori.

La animale : citocrom , hemoglobina , hemocianina

La vegetale : fitocianine, clorofila.

Nucleoproteidele contin acizi nucleici , intra in structura genelor si cromozomilor. Pastreaza informatia ereditara in ceea ce priveste sinteza proteinelor.

Glucoproteinele reprezinta acele combinatii dintre glucide si protein , vin sa suplineasca actiunea mucopoliglucidelor ( heparina si acidul hyaluronic).

*SAN:

Reprezinta produsi intermediary intre combinatiile azotate minerale(nitrati) din sol si formatiuni proteice sintetizate din plantele tinere.(30 – 40%).Scad sub 10% in fazele de vegetatie.

Amidele – glutamidele si asparagine se gasesc in toate plantele verzi , prima in cantitati mai mici , si a 2a in cantitati mai mare + uree sub forma de urme.

Page 15: Cursuri Nutritie

Ureea se gaseste in cantatitati destul de mari in ciuperci.

Amidele – sub forma de urme in produsele vegetale , rezultand din unii AA in organismul animal si uman. Prezenta acestor amine in carne si organe reprezinta un indicator pentru prospetime (triptamina – triptofan , Cadaverina – lizina)

Betainele sunt substante azotate proteice ce se gasesc in cantitati mari in sfecla

Alcaloizii se gasesc in rareori in stare pura ,ei fiind legati de alti compusi ai nutreturilor. Pot avea actiune toxica : cocaine , nicotina sau farmaceutica cofeina , chinina.

*Peptidele sunt inlantuiri de AA care nu formeaza o proteina: 2 AA inlantuiti => dipeptide ; 8 AA inlantuti => oligopeptide, se pot gasi ca atare in organism sub forma de Hormoni.

AA reprezinta forma structural de baza a proteinelo (nutrientii) fiind si forma sub care se absorb prin tubul digestiv. Se gasesc atat in stare libera , cat si in structura proteinelor. Din totalul de peste 200 AA , organismul animal si uman foloseste aproximativ 26.

Pentru sinteza formatiunilor proprii organismului, in organism pot sa fie exogeni ( din hrana) sau sintetizati de organism. Unii AA nu pot fi sintetizati in organism ,fiind denumiti esentiali deoarece trebuie sa fie neaparat asigurati prin hrana (arginina, fenilalanina, lizina , leucina , izoleucina , metionina , treonina), alti AA (glicocolul) sunt esentiali doar la pasari si caini.

Exista si AA semiesentiali ce poti si sintetizati : cistina si cisteina , se sintetizeaza din metionina ( AA cu sulf) ; treozina din fenilalanina. Restul AA utilizati in organism pt sintetizarea proteinelor sunt neesentiali sau banali.

Raspandirea Proteinelor:

Sunt prezente in toate categoriile de nutreturi , mai bogate sunt leguminoasele cu 40 – 45% din structura lor (ghizdeiul) si fainurile animale unde pot atinge 60 – 65%.

Masa verde in functie de familia botanica poate sa aiba 2 – 4% proteine , mai bogate fiind leguminoasele.

Boabele de cereal contin aproximativ 8 – 15%(maximum il contine graul).

Rolul Proteinelor:

1. Reprezinta purtatorul material al tuturor insusirilor biologice: crestere , reproductice , dezvoltare.

Page 16: Cursuri Nutritie

2. Sunt principalul component structural si functional al ansamblului celular, permitand inmultirea si regenerarea celulara.

3. Intra in structura enzimelor (rol catalitic) si hormonilor4. Au rol in actiunea sistemului imunitar (anticorpi),5. De sustinere si protective.6. Rol energetic: 1 gr de proteine = 5 – 65 – 75 Kcal , in urma proceselor metabolice prin

urina se pierde azot care presupune o pierdere de 1,65 – 1,75 kcal. In urma arderii proteinelor => 4,1 Kcal.

Curs 7 : Vitaminele

Sunt substante bioactive , fac parte din structura substantelor organice , participa in multe reactii biochimice de la nivelul organismului si chiar daca prezenta lor in nutreturi este in cantitati mici , ele sunt indispensabile desfasurarii in bune conditii a proceselor vitale.

In functie de existenta lor pot aparea : situatii normale

: situatii anormale (hipovitaminozele , hipervitaminozele , avitaminozele).

Din punct de vedere al solubilitatii se clasifica in :

-liposolubile – insolubile in apa , solubile in grasimi ( Vit A, D , E , K , F )

-hidrosolubile - solubile in apa (Complexul de Vit B , si Vit C).

Vitaminele Liposolubile : se pot acumula in organism in proportii reduse , sunt prezente in ficat , rinichi dar si in zonele in care exista un continut mai ridicat de grasime => hipervitaminoze

*Vitamina A (antiinfectioasa , antiseroftalmica , anticheratomalacica) se mai numeste si Retinol. Prezinta2 forme numite vitamere care au structure chimice diferite dar aceeasi actiune.

Vit A1 (retinol): se gaseste in ficatul de morun si poate fi obtinuta prin sinteza chimica.

-este sensibila la oxidare

-este inactivata de razele UV si de lumina solara

-rezista la 100 grade Celsius timp de 2 – 3 h

Page 17: Cursuri Nutritie

-se gaseste sub 2 forme : Vit A1 acetat (forma activa) si Vit A1 palmitat (forma mai putin activa si mai instabila)

Vit A2 (dehidroretinol): se gaseste in ficatul pestilor de apa dulce si in majoritatea produselor de origine animal si are aproximativ 40% din activitatea Vit A1.

In natura ,Vit A ca atare exista doar in produsele de origine animal , vegetalele contin provitamine reprezentate de carotene si substante carotenoide (luteina, licopen, criptoxantina prezenta in porumb). Dintre caroteni cea mai mare activitate o are Betacarotenul, Alfacarotenul si Criptoxantina au aproximativ 50% din activitatea Betacarotenului.

Carotenul are rol distinctive , exista in ovar, mai ales in faza luteala cand participa la sinteza progesteronului.

Rolul Vit.A:

-in sinteza si in mentinerea integritatii tesuturilor din mucoasa digestiva, respiratorie , si uro – genitala.

- in dezvoltarea scheletului, mai ales a coloanei vertebrale

-in sintezele proteice necesare in procesele de crestere si dezvoltare

-in vedere, cantitati mari de vit.A exista in retina , pt ca in celulel cu conuri si bastonase ale retinei au loc procese biochimice cu rol deosebit in adaptarea vederii la intuneric. In celulele cu bastonase au loc procese de degradare si sinteza a purpurei retiniene.

-participa la resinteza purpurei retiniene (rodopsina)

Carenta:

-ingreunarea adaptarii vederii in amurg ,fenomen numit heralopie (orbul gainilor)

-defecte de cheratinizare a corneei, putandu-se ajunge la opacifierea corneei , fenomen cunoscut ca si cheratomalacie

-exoftalmie (iesirea ochilor din orbita)

-degradari ale mucoaselor tesuturilor amintite => infectii

-lipsa de apetit, scade digestibilitatea, dispnee (respiratie ingreunata)

Vit.A se gaseste ca atare in produsele de origine animal , iar sub forma de provitamina in nutreturi verzi si in cele conservate (fan , siloz), in cantitati mici in cereal. Rumegatoarele pot sa-si creeze reserve de caroten, Vit.A , cele mari 4-6 luni , cele mici 2-3 luni.

Page 18: Cursuri Nutritie

*Vit.D (antirahitica): are 2 forme, D2 (ergocalciferolul) ce rezulta din iradierea ergosterolului si D3 (colicaciferolul) ce rezulta din iradierea 7,8 –dehidrocolesterolului,D3 este mai activa la pasari decat la mamifere.

Rolul Vit.D:

-reglarea Ca si P, realizand astfel o mai buna utilizare a acestora in procesul de sinteza si cimentare a scheletului dar si in realizarea celorlalte functii

-participa la procesele de fosforilare a substantelor nutritive , process foarte important in absorbtia din tubul digestiv a substantelor nutritive.

Carenta:

-rahitism la tineret

-osteomalacie si osteofibroza la adult

-scade productia de oua si coaja devine subtire

Vit.D exista in produsele de origine animala, in cele vegetale exista sub forma de ergosterol , care este depozitat subdermal fiind activat apoi sub influenta radiatiilor solare in vit.D.

*Vit.E (tocoferol sau vitamina reproductiei), exista in produsele vegetale sub forma de tocoferoli (provitamine) care au dubla activitate : de vitamina Alfatocoferolul ,slab sigmatocoferolul si antioxidanta Intensa Sigmatocoferolul si slaba Alfatocoferolul.

Rolul Vit.E:

-la nivelul membrane celulare ,avand capacitatea de a se fixa atat de protein cat si de lipide => mentinerea integritatii ambelor structuri

-pastreaza integritatea tuturor tesuturilor din organism , inclusive a celui reproducator

Carenta:

-oxidarea acizilor grasi nesaturati (formarea peroxizilor) ceea ce conduce la deterioarea membrane (scleroza).

Un regim bogat in grasimi polinesaturate (uleiuri) ce poate aparea la pasari si porc poate duce la miopatii si necroze hepatice.

Page 19: Cursuri Nutritie

*Vit.K (antihemoragica), exista sub 3 forme : vegetala (filochinona) , animal (farnochinona), de sinteza chimica (menadiona)

Rolul Vit.K:

-in sinteza si mentinerea constanta a nivelului protrombinei , participand astfel la coagularea sangelui

Carenta:

-exista mai ales la pasari , pentru ca porcii si rumegatoarele o pot sintetiza, se manifesta prin hemoragii si edeme.

La porc apare sindromul hemoragic. Este important sa se suplimenteze prin nutreturi combinate ,mai ales la puii tratati cu substante coccidiostatice sau daca in hrana se introduc sulfamide.

*Vit.F (antidermatidica): reuneste acizii esentiali – linoleic , linolenic, arahidonic

Rolul Vit.F:

-intervine in metabolismul grasimilor din organism

-mentine integritatea parului si pielii, la sobolanii carentati apare semnul ochelarilor.

Cursul 8: Vitaminele

Vitaminele B: organismul nu-si creeaza reserve din aceste categorii de vitamine. Vitaminele complexului B pot fi sintetizate de catre microorganismele din rumen, la rumegatoare nu exista cazuri de carenta decat la tineretul taurin hranit exclusive cu lapte.

*Vit.B1 (tiamina , aneurina):

Rolul Vit.B1:

-in metabolismul glucidelor de 2 cai : 1) potenteaza sinteza si activitatea insulinei , 2) este componenta a unor enizme implicate in descompunerea acidului piruvic pana la acid lactic , implicat in sinteza si activitatea acetilcolinei care are rol de transmitere a impulsului nervos prin sinapse

-este implicate in fenomenul de fosforilare a substantelor nutritive si in metabolismul proteinelor

Page 20: Cursuri Nutritie

-este implicate metabolismul apei

Carenta:

-edeme

-tulburari nervoase manifestate prin polinevrita aviara (paralizia membrelor si aripilor , a muschilor gatului) si manifestari nervoase precum “beri beri” la om.

Activitatea vitaminica este inhibata de tiaminaza care se gaseste in peste, la om se mai adauga inhibitori ce se gasesc in ceai si cafea.

Vit.B1 se gaseste in boabele de leguminoase , seminte, drojdii, in invelisul stratului aleuronic al semintelor de cereale.

*Vit.B2 (riboflavina)

Rolul Vit.B2:

-este component al enzimelor flavonice ,participand la respiratia celulara

-este component al pigmentilor galbeni din citocrom – reductaza (in sange), aminoacid – oxidaza (ficat si rinichi), xantin – oxidaza (lapte), glucozo – oxidaza (drojdii) , prin intermediul carora participa la numeroase procese de reducere a substantelor nutritive

-participa la sinteza unor AA , la biosinteza proteinelor in organism

-in procesul vizual , transformand lumina cu lungime de unda joasa in lumina cu lungime de unda ridicata, crescand acuitatea vizuala

Carenta:

-duce la cheratinizarea mucoaselor , mai ales la comisura ochilor si buzelor unde avanseaza spre mucoasa tubului digestive ,respirator si reproducator

-sunt evidente carentele la pasari , porci , rezultand tulburari de crestere , nervoase si de reprocutie

Vit.B2 se gaseste in lapte , organe, drojdii , seminte incoltite.

*Vit.B3 (acid pantothenic) “pantos” = peste tot

Rolul Vit.B3:

Page 21: Cursuri Nutritie

-component al acetil colinei A, astfel participa la interconversiile dintre acizi grasi, glucide si protein

-este component al proteinei transportoare de grupari “acil”, fiind implicat in sinteza grasimilor , acizilor grasi, colesterolului.

-in functionarea sistemului imunitar

-Carenta: este foarte rara

-dermatite, descuamari ale pielii, inflamatii,decolororari

-caderea parului

-crampe musculare => mers de gasca

Vit.B3 exista in nutreturi verzi , dar si in leguminoase, drojdii si seminte germinate

*Vit.B4 (colina) –factor antilipotrop

Rolul Vit.B4:

-este implicate in sinteza fosfolipidelor (lecitine , sfingozine, cefaline) prin intermediul carora participa la transportul si utilizarea grasimilor din organism, participand astfel la evitarea aparitiei sindromului de ficat gras

-este coordinator de grupari metil, intervine in metabolismul unor AA si in realizarea sintezelor proteice din organism

Carenta:

-duce la proasta utilizare a lipidelor , aparitia simptomelor de ficat gras

-lipsa de apetit

-scade cresterea in greutate

-apar inflamatii si deteriorari la nivelul pielii

Vit.B4 se gaseste in produsele de origine animal, dar si in sroturi , leguminoase, drojdie. E singura vitamin cu care se realizeaza un premix ,daca se pune intr-un premix normal inactiveaza celelalte vitamin. Premixul cu Vit.B4 se introduce la finalul procesului de realizare a nutretului combinat.

Page 22: Cursuri Nutritie

*Vit.B5 (acidul nicotinic, nicotinamina, vitamin PP (pelagro-preventiva))

Pelagra = diaree , dermatita, dementa

Rolul Vit.B5:

-constituie un grup de coenzyme implicate in trasportul H, participand la circulatia celulara

-sunt componente ale colehidrogenazelor cu implicatii in metabolismul intermediar al substantelor nutritive

-participa la formarea a 2 coenzime (adenindinucleotid si adenintrinucleotid) care sunt implicate in metabolismul tuturor substantelor nutritive si au un rol decisiv in procesul oxido – reducere al glucidelor in vederea formarii ATP.

-sunt implicate in dezvoltarea microflorei favorabile a tubului digestive si in activitatea de oxidare, reducere , degradare si sinteza a acizilor grasi , glucidelor, si proteinelor din organism

-in absorbtia si utilizarea Vit.C

Carenta: apare cand ratiile monogastricelor sunt formate aproape exclusive din porumb , pt ca B5 poate fi sintetizata in organism pornind de la AA triptofan , iar in porumb triptofanul exista in cantitati foarte mici si sub forma greu sintetizabila in Vit.B5.

La animale carenta se resimte in special la monogastrice (pasari si porc), si consta in dermatite, diminuarea sporului de crestere si a productiei de oua , craparea unghiilor , caderea parului, tulburari nervoase si musculare.

Vit.B5 se gaseste mai ales in taratele de grau si drojdii

*Vit.B6 (vitamina antidermatidica, piridoxina)

In functie de gruparea functie de gruparea functionala exista: piridoxina (alcool) , piridoxal (aldehida) , piridoxamina ( vitamina). Forma activa a Vit.B6 este piridoxafosfatul.

Rolul Vit.B6:

-in procesel de decarboxilare si transmetilare a AA , este implicate in descompunerea si sinteza AA

Page 23: Cursuri Nutritie

-la formarea grupului de amine cerebrale (tiamina, dopamina , adrenalina) carea au rol important in transmiterea influxului nervos prin sinapse

-in metabolismul lipidelor si sinteza acidului arahidonic din acid linoleic

-in sinteza Hemoglobinei, avand rol antianemic

Carenta:

-dermatite

-scad sintezele proteice

-hiperiritabilitate cauzata de demielinizarea nervilor periferici

Vit.B6 se gaseste in cereal , sroturi, fainuri de peste. Atat in nutreturi cat si in organism exista in combinatii cu lizina ,rezultand biocitina din care cele 2 componente pot fi asigurate organismului.

*Vit.B7 (biotina , vitamina H)

Rolul Vit.B7:

-este componenta a multor sisteme enzimatice, prin intermediul carora participa la :

- transportul CO2 in procesul de respiratie celulara

- fenomene de oxido-reducere a glucidelor in special si folosirea excesului in sinteza acizilor grasi de rezerva

- in metabolismul proteic care presupune atat degradarea unor AA cat si sinteza proteica endogena, B7 fiind implicate in formarea acizilor dicarboxilici (oxalacetic, succinic).

Are un antagonism puternic care exista in albusul de ou => avidina, este avid de biotina , dezactiveaza biotina.

Carenta:

-modificari de structura si de funcitonalitate ale pielii si mucoaselor tubului digestive

-se manifesta prin scaderea apetitului , consumului de hrana, fiind implicate in sintezele proteice

-poate duce la miopatii

Page 24: Cursuri Nutritie

Vit.B7 se gaseste in sroturi ,mai ales in sroturile de arahide, dar si in taratele rezultate de la selectarea graului.

*Vit.B8 (inovitol)

Rolul Vit.B8:

-apropiat de B4, B6 , E

-este factor lipotrop, constatandu-se ca prezenta lui elimina manifestarile diatezei exudative si encefalomaciei aparute in carenta de vit.E

Exista atat in tesuturi animale cat si in cele vegetale , in cele vegetale exista in combinatie cu acidul fitic si P=> fitati care formeaza saruri solubile cu Na si K ,dar si insolubile cu Ca, Fe, Mg, Zn. Unele nutreturi ca graul si orzul include fosfataze care descompun acest complex ,creand posibilitatea folosirii atat a P cat si a inovitolului sau a Ca si celorlalte elemente.

Porumbul si ovazul nu include fosfataze acestea trebuie introduse printr-un premix special.

*Vit.B9 (acidul folic)

Rolul Vit.B9:

-Implicat In sinteza acizilor nucleici, participand alaturi de vit.B12 la biosintezele unor AA si a proteinelor endogene si impreuna cu Vit.B12 si Vit.C la sinteza hemoglobinei,imunoglobulinei si in eritropoeza (sinteza eritrocitelor).

-in dezvoltarea nromala a S.N. al nou nascutilor

Exista in produse de origine animal (ficat , rinichi, muschi) dar sin produsele lactate , produse vegetae ( Frunze de spana si lucerna)

*Vit.B12 (ciancobalamina , antipernicioasa)

Rolul Vit.B12:

-implicata in sinteza acizilor nucleici si prin acestia in sintezele proteice si in cresterea fetusilor si a organismelor tinere

-in sinteza Hemoglobinei si a eritrocitelor , combatand o stare de anemie cu complicatii majore ce apare la om – pernicioasa (decolorarea mucoaselor)

Page 25: Cursuri Nutritie

-este un factor de crestere animal , aceasta caracteristica derivand din faptul ca performantele de crestere si consum specific erau necorespunzatoare pt pasarile si porcii care nu primeau suplimente de vit B12 in hrana.

Carenta:se resimte mai ales la monogastrice , rumegatoarele au caernta doar daca apare o insuficienta de Cobalt, manifestandu-se marastmul zootic.

Vit.B12 se gaseste in produsele de origine animal , in faina de peste, dar si in produsele lactate. Anumite microorganisme folosite la obtinerea antibioticelor , proc si B12.

Vit B12 se poate obtine si din lichidul ramas dupa extractia antibioticului, se mai poate obtine din reziduul obtinut in urma epurarii apelor reziduale.

*Vit.C (acid ascorbic)

Cu exceptia omului, maimutei si cobaiului ,toate celelalte organism o sintetizeaza dar nu la niveluri corespunzatoare.

Rolul Vit.C:

-antiinfectios , protejeaza organismul de boli

-mentine integritatea vaselor sanguine

-combate scorbutul

-implicat in sinteza colagenului si elastine, foarte importante pentru structura pielii si o structura corespunzatoare a vaselor de sange

-sinteza Hemoglobinei prin absorbtia si utilizarea Fe

-la oxido-reducerile tuturor substantelor nutritive

-la sinteza unor hormoni, atat a celor sexuali ,imbunatatind activitatea de reproductive,dar si a celor corticosuprarenali prin intermediul carora scade stresul. Aceasta actiune e valorificata prin suplimentarea cu vit.C in cazul vaccinarilor , lotizarilor care se desfasoara la animale

- in procesul vederii, asigura conditii pt o buna vedere a cristalinului

-in formarea cojii oului

Carenta:

Page 26: Cursuri Nutritie

-intarzieri de crestere, cresterea consumului specific

-tulburari legate de buna functionalitate a pielii, mucoaselor si vaselor de sange (scorbut la om)

In unele nutreturi poate exista enzima ce descompune Vit.C (escorbidaza), vit.C este foarte sensibila la razele UV si si oxidare.

Exista in plante verzi , mai cu seama in organelle lor active (fructe , Frunze , seminte), in cantitati mici in lapte , carne.

Cursul 8: Nutreturi

Nutret= orice produs natural sau obtinut prin sinteza chimica sau fermentatie microbiologica care are proprietati nutritive,adica asigura animalelor energia si substantele nutritive necesare desfasurarii functiilor vitale , respective elaborarii productiilor si nu este toxic.

Clasificare:

1) Nutreturi de origine vegetala2) Nutreturi de origine animal3) Nutreturi obtinute prin biotehnologii sau sinteze chimice4) Nutreturi de origine mineral

Nutreturile concentrate sunt nutreturile care intr-un volum mic inmagazineaza o cantitate mare de substante nutritive ,avand si o valoare eneregetica considerabila( 1 kg porumb are peste 3000kcal). Din nutreturile concentrate (cereale, leguminoase, sroturi, seminte de oleaginoase) se fabrica atat CPVM-urile cat si Nutreturile Combinate(in cpvm-uri nu intra cerealele).

Nutreturile de volum : fanurile (fibroasele ) ,grosiere ( paie , coceni , vreji), suculente ,radacinoase (sfecla), tuberculifere (cartof ,topinambur), nutreturi murate, reziduuri(borhoturi).

Nutreturile verzi pot fi utilizate in hrana animalelor atat prin pasunat cat si pirn cosire si administrare in adapost. Se pot folosi pajisti naturale, temporare, sau culture agricole special ptr plante de nutret.

Pajisti naturale - suprafete cu iarba care pot fi folosite ca sursa de iarba verde, fan, pe o perioada nelimitata de timp. Sunt o sursa foarte ieftina de nutreturi, insa au o productivitate foarte scazuta si prezinta o mare diferentiere sezoniera.

Page 27: Cursuri Nutritie

Pajisti temporare – culture de plante graminee care pot fi folosite doare pe o anumita perioada de timp(mirisitile de grau , etc)

Culturile agricole pt nutret (pajisti cultivate) sunt infiintate coordonat prin cultivarea unor leguminoase ,graminee, sau amestec de graminee – leguminoase (borceag)

Nutreturile verzi de pe pajiste reprezinta sursa de energie si SN foarte importanta pentru animalele ierbivore. Compozitia chimica , digestibilitatea si consumul nutreturilor de pe aceste suprafete variaza cu varsta , perioada de vegetatie a plantelor astfel:

Compozita chimica cu un continut ridicat in apa la inceputul perioadei de vegetatie cand si continutul de substanta azotata (proteina) este mai scazuta. Spre sfarsitul periaode de maturizare creste S.U.

Compozitia chimica medie a nutreturilor ce se utilizeaza in hrana animalelor : 30 % S.U ; 3,5% PB ; 1% Grasime ; 8% Celuloza ; 15% SEN ; 2,5% CB.

Digestibilitatea are un maxim la inceputul perioade de vegetatie, pe masura inaintarii in varsta scade; la graminee 60 % la inceputul inspicarii , leguminoase 60 – 70% inceputul infloririi.

-sare(bulgari pe pasuni /in adapost) min 2 gr sare pentru un kg de S.U. Sarea contine sodium si clor ,sodiul este un cation al lichidelor extracelulare in competitive cu K.

Na/K , echilibru electrolytic

-apa la discretie , 3 – 4 l/kg S.U. ingerata

-o parcelare corespunzatoare

Atentionari:

Pe aceste pasuni pot exista plante toxice, plante ce imprima gust.

Sa se intretina si sa se ingrase.

Nutreturile transforma hemoglobin in methehemoglobina => intoxicatii.

Nutreturi verzi cultivate: Se pot cultiva leguminoase sau graminee perene ,anuale.

Leguminoase perene :

*Lucerna este cea mai raspandita cultura , este consumata cu eficienta de toate speciile si categoriile de animale ,avand o valoare nutritive si proteica mare: 30 g PD/kg, 0,17 UN , PDI > 27.

Page 28: Cursuri Nutritie

PDI = proteina digerata in intestine. Digestia are 2 etap in intestine si in stomac.

In cheag, intestinul subtire se adauga proteina din hrana si din microorganisme.

PDI – proteina din hrana + proteina din microorganisme.

Proteina microbiana are nevoie de substrat azotat sa se dezvolte si de substrat energetic (glucide + lipide) sa traiasca.

PDI nu e la fel la toate nutreturile

PDI = PDIN + PDIE

PDIN = proteina digerata in intestin permisa de cantitatea de azot a ratiei

PDIE = proteina digerata in intestin permisa de cantatitatea de energie a ratiei

Lucerna se administreaza dupa o perioada de acomodare a animalelor , nu se administreaza uda ,dupa ploaie sau roua. Daca aceste conditii nu sunt respectate , vor rezulta meteorisme (balonarea rumenului care poate duce la moartea animalului prin intoxicatii sau asfixiere).

*Trifoiul:Se cultiva in zonele unde lucerna nu rezista , mai des in zonele submontane. Prezinta aceleasi riscuri ca si lucerna.

0,17 – 0,18 UN , 25 – 27 g PD

*Sparceta: are dezavantajul unei productii mai scazute si dupa inflorire lignifica rapid.

0,17 – 0,18 UN , 23 – 25g PD

*Sulfina: are productie apropiata de a sparcetei, trebuie consumata cand plantele au 50 – 60 cm , dupa inflorire creste continutul intr-o substanta toxica (cumarina). Are si o antivitamina K , denumita Dicumarol.

*Ghizdeiul: poate fi folosit ca planta de nutret in zona saraturoasa. Are gust amar generat de prezenta unro glicozizi cianogeni.

0,15 UN ; 18 – 20 g PD

Atele : mazare si mazarichea.

*Borceagurile : reprezinta amestecuri de graminee si leguminoase putand fi de toamna sau primavera (ovaz + mazariche). Au o valoare nutritive buna si echilibru energo – proteic.

0,18 – 0,2 UN ; 22 – 24 g PD

Page 29: Cursuri Nutritie

Graminee:

Anuale de nutret:

*Porumbul pentru masa verde se consuma cand plantele au 70 – 80 cm , pana la aparitia paniculului , dupa creste continutul in fibra.

0,17 – 0,23 – 0,25 UN ; 15 – 17 gPD

*Sorgul: rezista bine la seceta. In anii secetosi poate avea continut ridicat in glucozizi cianogeni ce se descompun in organism eliberand acid cianhidric( 1mg /Kg GV este letal). Continutul in glucozizi cianogeni scade cu inaintarea in varsta a plante sau prin palire.

*Iarba de Sudan (are aceleasi caracteristici ca si Sorgul). Se pot obtine 2 – 3 coase pe an .

*Raigrasul Italian ( Lollium Multiflorum) gramineu annual.

Perene:

*Golomat (Dactilis Glomerata)

Alte nutreturi verzi :

*Rapita (nutret verde ce apare inaintea celorlalte). Trebuie consumat pana la inflorire deoarece lignifica rapid si capata un gust amar ,iute( din cauza compusilor sulfurosi). Daca este consumata ca atare pot aparea tulburari gastrice ,de aceea se recomanda administrarea ei cu fibroase.

0,10 – 0,12 UN ; 16 – 17 g PD

*Varza: prezinta factori antinutritivi (tiocianati), inhiba productia de hormone tiroidieni , acesti factori se transmit prin lapte. Prin inactivarea Iodului => aparitia gusii .

*Frunzele de sfecla :Contin acid oxalic, acest acid formeaza impreuna cu calciul compusi insolubili , de aceea pt fiecare kg de Frunze de sfecla se admnistreaza 1, 5 g de Ca/ g de acid oxalic .

Mai contin saponine (alcaloizi), irita mucoasa tubului digestive , sunt benifici in cantitati mici , in cantitati mari pot creea tulburari digestive si o iritare a mucoaselor reducandu-se absorbtia hranei. Prezenta acidului oxalic si a saponinelor in ratiile vacilor de lapte dau semne de febra vitulera.

Sfecla de zahar : 0,2 UN ; +20g PD , Sfecla furajera : 0,2 UN ; 18 g PD

Page 30: Cursuri Nutritie

Cursul 9

Nutreturile fibroase: (fanurile)

Se obtin prin cosirea si uscarea plantelor verzi , calitatea fiind influentata de momentul cosirii. Recomanda pentru cosire, atunci cand gramineele sunt la inceputul inspicarii si leguminoasele la inceputul infloririi (max 10 % din plante inflorite).

Daca aceasta perioada se depaseste => creste continutului in celuloza , iar daca se coseste intr-o faza prea tanara => pierderi, singura situatie fiind otava pentru a evita pierderea ultimei coase.

Tipuri de fanuri:

-Naturale, obtinute de pe pajiste:

In functie de zona unde cresc fanurile , pot fi fanuri de deal sau de munte.

In functie de compozitia floristica care in general este reprezentata de max 65% graminee si 35%leguminoase .

In general valoarea nutritive a fanurilor este de 0,5 UN , iar proteina poate varia de la 50 la 60 g PD, peste 60 g PD daca predomina leguminoasele.

-Fanuri obtinute din plante cultivate:

*Fanul de lucerna : este cel mai utilizat in hrana animalelor, este consumat cu placer de toate categoriile de animale ,iar prin continutul lui de proteina asigura o scadere a ponderii nutreturilor combinate proteice din strutctura nutretului combinat sau de ferma.

0,47 UN ; 100g PD /Kg

In acelasi regim de valoare nutritiva intra si fanul de trifoi si de sparceta

*Fanul de iarba de Sudan: reprezinta un nutret foarte buna daca perioada s-a facut in perioada sasoptima (la inspicare).

>0,5 UN ; 60 g PD / Kg fan

Page 31: Cursuri Nutritie

Pierderi ce pot fi intalnite la obtinerea fanului:

a.Pierderi prin respiratie celulara:

-dupa cosire plantele continua sa respire pana cand SU este peste 60%

-in timpul respiratiei sunt utilizate glucidele solubile ceea ce conduce la pierderea unor substante usor digestibile. Aceste pierderi variaza intre 3 – 15%.

b. Pierderi datorate condtiilor climatice

-razele solare pot sa aduca pierderi in unele substante biologic active (carotene) din nutretul cosit, dar acestea sunt pierderi planificate , in schimb precipitatiile pot duce la pierderea unor mari cantitati de proteina => un nutret de foarte slaba calitate.

Aceste pierderi variaza intre 3 – 35%

c.Pierderi tehnologice

In timpul uscarii nutretul trebuie sa fie intors pt a asigura o buna pantrundere a razelor solare in toata masa lui. In functie de modul si momentul in care se face aceasta operatiune pot sa apara si pierderi importante , acele componente fragile ale nutretului ( frunzele ) care conduc la pierderi importanta de energie si proteina.

Mai sensibile la aceste pierderi sunt leguminoasele ,3 – 25%.

d. Pierderi de depozitare:

Sub 3% daca in momentul depozitarii continutul in apa al fanurilor a fost max 15 – 17% , ele crescand daca valoarea concentratiei in apa este mai mare decat valoarea precizata.

e.Pierderi in momentul administrarii:

Pot sa duca la detasarea frunzelor , inregistrandu-se pierderi de 2 – 3%.

Page 32: Cursuri Nutritie

Obtinerea nutreturilor murate (silozurilor)

Prezinta o serie de avantaje:

-pierderi foarte scazute

-se pot recolta plantele intr-o perioada de vegetatie mai larga decat a fanurilor

-ocupa spatii reduse

-pot fi pastrate pe o perioada mai mare de timp

-nu provoaca incendii

-asigura o diversificare a hranei animalelor in perioada de stabulatie

Procese biochimice ce au loc in masa verde supusa insilozarii:

-respiratia celulara

-actiunea enzimelor proteolitice

-actiunea microflorei bacteriene

-Respiratia celulara: dupa recoltare planta continua sa raspire , astfel ca in conditii necorespunzatoare de aplicare a tehnologiei are loc o pierdere de glucide solubile si se poate ajunge la o temperature de 70 grade Celsius, ceea ce determina pierderi mari de substante nutritive.

Pentru a se evita aceste situatii ,este necesara tasarea masei verzi , astfel eliminandu-se aerul din nutretul verde supus insilozarii.

-Actiunea enzimelor proteolitice: aceastea actioneaza asupra proteinelor descompunandu-le la stadiul de peptide si AA, iar daca interventia nu este corespunzatoare are loc si o descompunere a AA rezultand cresterea continutului de ammoniac , astfel se pericliteaza calitatea produsului. Aceste enzime isi inceteaza actiunea cand ph-ul din interiorul masei are valoarea 4.

-Actiunea microflorei bacteriene :

Nutreturile insilozate au o anumita incarcatura bacteriana proprie ,dar care se dezvolta mai mult sau mai putin in functie de conditiile care li se ofera prin tehnologia de insilozare.

Prin lucrarile tehnologice este necesar sa asiguram fermentatia lactica.

Page 33: Cursuri Nutritie

Bacteriile lactice se dezvolta la temperature de pana la 50 – 55 grade C si in conditii de anaerobioza. Pt a asigura aceste conditii masa verde depusa in siloz trebuie tasata energeci pt eliminarea aerului, iar inmultirea si activitatea bacteriilor lactice va asigura un ph de 3,8 – 4,2 inhibandu-se astfel atat respiratia cat si actiunea bacteriilor proteoloitice.

Alaturi de acidul lactic in masa silozului se va gasi si acid acetic , acesta rezulta atat din fermetarea bacteriilor acetice care se desfasoara pe o perioada foarte scurta, ele necesita O2, dar si ca produs secundar al fermentatiei lactice.

Un nutret murat corespunzator, este cel care are 2/3 acid lactic si 1/3 acid acetic.

In conditii necorespunzatoare de aplicare a tehnologiei se poate dezvolta fermentatie butirica, nutretul devine greu consumabil sau chiar neconsumabil.

Conditii ce trebuie indeplinite pentru obtinerea nutretului murat:

Compozitia chimica a nutretului insilozat:

In acest context trebuie precizat ca nutreturile supuse insilozarii trebuie sa contina un substrat glucidic care sa asigura o dezvoltare a bacteriilor lactice ,care sa produca cantitatea de acid lactic necesara pt combaterea ph-ului la o valoarea energetica de 4.

Pt a caracteriza nutreturile dpdv al usurintei insilozarii se foloseste notiunea de minim de zahar, care se traduce prin cantitatea minima de glucide pe care trebuie sa o contina nutretul respective pentru a asigura conditii de fermentatie lactica.

Acest minim de zahar este in relatie cu capacitatea de tamponare a nutretului ( este data de continutul nutretului in unele substante care inhiba fermentatia lactica, substante azotate , fosfati , unele saruri) astfel ca un continut ridicat in aceste substante tampon necesita o crestere a necesarului glucidic care sa asigure dezvoltarea bacteriilor lactice.

Raportul intre continutul in glucide si substante de tamponare a acestuia.

Avem urmatoarele tipuri de nutreturi:

a.nutreturi usor insilozabile, minimul de zahar este mai mic decat continutul in glucide .

b.nutreturi mai greu insilozabile , minimul de zahar este egal sau usor mai mic decat continutul real de zahar.

c.nutreturi neinsilozabile , minimul de zahar este mult mai mare decat continutul real in zahar.

Page 34: Cursuri Nutritie

Continutul in apa :

Procesele biochimice favorabile se realizeaza cand continutul in apa al nutretului este cuprins intre 65 – 75%. O exceptie o pot reprezenta tehnologiile de insilozare a leguminoaselor care presupun o usoara palire a acestora, ceea ce duce la o scadere de sub 65% a umiditatii.

Tocarea plantelor:

Plantele supuse insilozarii sunt tocate la dimensiuni mai mici de 3 -4 cm, prin aceasta asigurandu-se atat o usurare a tasarii (eliminarea aerului) cat si eliberarea sucului plantelor pt a intensifica accesul bacteriilo lactice la compusii glucidici ai nutretului.

Asigurarea unei temperature corespunzatoare in masa silozului:

In functie de tehnologia de insilozare putem avea murarea la rece ( cea mai intalnita cale de insilozare) temperature de 25 -30 g C in masa silozului fiind asigurata prin respectarea conditiilor de tocare si tasare.

Insilozarea la cald este mai putin raspandita si se practica doar in cazul insilozarii plantelor cu un continut mare in fibra (stuf) sau daca in masa verde insilozata sunt plante toxice sau antinutritive care se pot distruge la temperature de peste 45 grade C. Murarea la cald permite cresterea temperaturii pana la 50 – 52 grade C, aceasta se realizeaza prin realizarea unui strat de masa verde netasat timp de 25 – 30 h dupa care se taseaza si se continua cu urmatorul strat.

Etapele tehnologice de obtinere a silozului:

Sadiul de vegetatie difera in functie de plantele ce se recolteaza:

-porumb in stadiul de lapte ceara

-alte graminee in stadiu de burduf al spicului

-leguminoase in stadiul de inceput al infloririi

Tocarea: se realizeaza cu utilaje care au o greutate mare. Ea poate sa fie insotita de omogenizarea cu lama utilajului daca in structura silozului intra mai multe categorii de plante.

Izolarea silozului: presupune acoperirea cu o folie peste care se pun o serie de elemente (anvelope, baloti de paie). Pt a realiza acoperirea cu mijloace cat mai ieftine , se poate realiza acoperirea cu un strat de paie umidificat peste care se seamana graminee care in momentul vegetatiei dezvolta un sistem radicular foarte dezvoltat ceeea ce impiedica pantruderea apei.

Page 35: Cursuri Nutritie

Maturarea: dureaza 6 – 8 saptamani.

Folosirea unor produse adjuvante pentru insilozare. Cea mai raspandita metodologie adjuvanta consta in folosirea unor produse obtinute prin inmultirea pe substraturi a bacteriilor lactice, astfel de produse se obtin la IBNA –Balotesti ( Lactosin si Biocons) si se adauga in cantitati de 1 – 3 kg /t de masa verde siloz.

Mai putin folosite si utilizate sunt: utilizarea unor acizi minerali , amestecuri de 70% HCL si 30 HS ce se combine cu 6 litri de H2O / melasa si se utilizeaza in cantitati de 20 l/ 1 t in straturile de inceput ale silozului si 100 l /1 t in straturile finale.

Utilizarea acizilor organici , sol de acid formic 5% care participa cu o cantitate 50 l /1t nutret.

Utilizarea unor saruri neutre (metabisulfitul de sodium 0,3 – 0,4%) asigura o reducere a continutului de oxigen care ar scapa de la tasarea necorespunzatoare, obtinanduse un produs corespunzator calitativ.

In anumite conditii este posibil ca utilizarea plantelor pentru siloz sa nu fie necesara tocarea.

Cursul 10

Nutreturile Grosiere:

Paiele, cocenii si vrejii :se caracterizeaza printr-un continut in fibra , au o digestibilitate scazuta , nu sunt consummate cu placere de catre animale.

Continut in SU scazut.

Paiele de cereal : 0,25 UN ; 3 – 8 g PD /Kg, cele mai bune sunt cele de orz si ovaz ,cele mai slab calitativ sunt cele de grau.

Cocenii de porumb: 0,3 – 0,35 UN ; 15 – 20 g PD

Vrejii de leguminoase ( mazare , fasole) : 0,2 – 0,25 UN ; 25 – 30 g PD, sunt consummate de rumegatoarele mici.

Page 36: Cursuri Nutritie

Radacinoase si tuberculifere:

Sfecla furajera este un nutret excellent pt toate categoriile de animale. Are o digestibilitate foarte buna ,este un produs lactogen si se conserva destul de greu. Se administreaza toccata si poate sa fie amestecata in structura ratiei cu alte produse tocate.

0,12 UN ; 10 gPD

Sfecla de zahar , rar intalnita in hrana animalelor.

0,22 – 0,24 UN ; 14 g PD /Kg

La vacile in lactatie, rumegatoare in general, nu se da mai mult de 15 kg/ zi si mai mult de 5kg/tain , fermenteaza usor in rumen => acid lactic care absorbit prin peretii ruminali modifica ph-ul sanguin generand acidoza, putand duce la o atonie a tubului digestiv.

Morcovii furajeri : pot fi utilizati in hrana armasarilor reproducatori carora le cresc performantele, la pasarile de oua coloreaza galbenusul.

0,15 UN ; 10g PD/kg

Guliile au aceleasi proprietati ca sfecla furajera.

Tuberculiferele:

Cartoful : are un continut ridicat in amidon ,dar poate sa provoace intoxicatii daca in urma conditiilor de pastrare s-a dezvoltat solanina (alcaloid),solanina se dezv in cartofii incoltiti sau inverziti peste 50%. Prin fierbere si aruncarea apei in care a fiert scade continutul in alcaloizi.

Cartofii trebuie spalati, indepartate partile afectate de boli si fierti pentru a creste digestibilitatea. Se pot adm in hrana tuturor animalelor

0,25 – 0,3 UN ; 10 g PD

Topinamburul(contine inulina) : se administreaza ca si cartoful

0,25 UN ; 10 – 12 g PD

Bostanoasele:

Dovlecii si pepenii au sub 15% SU , valoarea amandurora 0,1 UN ; 0,9 g PD

Dovleac seminte 2,5 din SU si au in structural or grasimi 15% in samanta.

Se pot administra in hrana tuturor animalelor

Page 37: Cursuri Nutritie

Grauntele de cereal, boabele de leguminoase,si semintele de oleaginoase.

Grauntele sunt reprezentate de porumb, grau , orz, secara, mei.

Se caracterizeaza printr-un continut in Su de 87% din care glucidele au o pondere cuprinsa intre 65 – 70%, amidonul reprezinta 90 – 95% din acestea.

Continutul in proteina 8 – 12%, iar grasimea si fibra variaza in functie de specie.

Porumbul si ovazul au cea mai mare cantitate in grasime 4 – 5 si 6 – 8 , celuloza este slab reprezentata la porumb si grau, sub 2,5% si bine reprezentata la orz 5 – 8%, ovazul are peste 10%.

Sorgul si secara se aseamana cu porumbul si graul.

Continutul in saruri minerale este de 2 – 2,5% predominand P care este sub forma fitica, iar pentru utilizarea lui este necesara prezenta fitazelor (grau si orz).

Continutul in vitamine:

Contin in invelis, stratul aleuronic si germenii vitaminelor din complexul B iar cele cu continut mai mare in grasime Vit.E

*Porumbul are o valoare nutritive aproximativ 1,2 UN si 65 – 70 g PD, continut in proteina bruta de 9 – 9,5%.

Valoarea biologica a proteinei este foarte scazuta fiind deficitar in lizina si triptofan ,de aceea el trebuie combinat cu nutreturi proteice caer au un continut ridicat in AA. Proteina din porumb se numeste Zeina.

Este un nutret energetic avand continut in amidon de 70% din structura bobului.

Deoarece continutul in grasimi este de 4 – 5% in conditii de pastrare necorespunzatoare ,favorizeaza dezvoltarea unor specii de fungi(Penicillinium , Fusarium) care genereaza micotoxine precum aflatoxina, ohratoxina, zearalenona, care consummate de animal pot fi prezente in produsele lor si au un puternic effect cancerigen (modifica structura AND-ului).

Se utilizeaza in hrana tuturor categoriilor de animale, restrictive se aplica la vacile in lactatie carora le poate afecta grasimea(untul devine mai moale) si la cai ( transpiratii excesive si tulburari neuromusculare).

*Graul:are o valoare nutritive de 1,15 – 1,2 UN si 100 – 120 g PD, fiind soiuri cu un continut de 12 -15% de Substante azotate.

Page 38: Cursuri Nutritie

In structura proteinei intra albumin si prolamine. Principala proteina a graului sunt glutelina si gliadina care o valoare biologica destul de scazuta , cauzata de continutul scazut in lizina.

Are un continut ridicat in xilani , glucid neamidonos pe care monogastricele nu-l pot utiliza pt ca nu au xilanaze in tubul digestive, includerea graului in retetele de nutret combinat trebuie insotita de includerea xilanazelor.

Poate fi utilizat in hrana tuturor animalelor ,dar nu se recomanda sa fie peste 30% din structura nutretului combinat deoarece necesita o cantitate mai ridicata de xilanaze.

*Orzul : este un nutret concentrate cu o valoare nutritiva de 1,1 UN si 80 – 85 g PD.

Are o proteina a carei valoare biologica depinde de cantitatea in prolamine, acestea contin putina lizina si triptofan.

Este un nutret folosit cu success in hrana purceilor , unde genereaza o grasime tare, consistenta, spre deosebire de porumb care favorizeaza depunerea unei grasimi moi.

Este un nutret indicat in hrana tuturor categoriilor de animale, insa trebuie sa se tina seama in continutul de celuloza care duce la scaderea digestibilitatii.

*Ovazul : cereala care are cel mai mare continut in celuloza si grasima => precautie in ceea ce priveste utilizarea lui in hrana animalelor tinere.

Este recomandat pt masculii reproducatori.

Valoare nutritive este de 1 UN (etalonul ) iar proteina de 90 – 95 g PD.

Principala proteina a ovazului este avenina care are o valoare biologica mai buna ca a altor cereale.

Este cereal carea area cel mai mare ocntinut in celuloza si grasime , de aceea trebuie precautie in utilizarea lui pentru hrana animalelor.

Se recomanda administrarea sa in cazul masculilor reproducatori.

*Sorgul:

Este asemanator cu porumbul , insa are o digestibilitate putin mai scazuta generata de continutul in tanini ce poate scadea digestibiliataea. Intre glucidele sorgului se gasesc formatiuni neamidonoase care scad digestibilitatea si valoarea energetica.

Page 39: Cursuri Nutritie

*Secara:

Este asemanatoare graului si orzului ,insa are un continut mai mare in beta-glucani si N-alchil-resorcinol care scad digestibilitatea. De asemenea trebuie controlata de cornul secarei (Claviceps Purpureea) , putand duce la intoxicatii deoarece contine o serie de alacaloizi sau glucoizi (acidul ergotinic si acidul facelinic) care pot provoca intoxicatii grave.

Se recomanda o buna verificare si o administrare in hrana animalelor adulte.

*Meiul:

Valoare Nutritiva : 1 – 1,1 UN ; 70 g PD

Continut in fibra cu structura tare si se foloseste in hrana animalelor de colivie (luciul penelor).

*Boabele de leguminoase:

Mazare , bob , lupin , soia: se caracterizeaza printr-un continut ridicat in proteina digestibila (25 – 40%). Au mai multe vitamine decat cerealele ,dar mai putine glucide, continutul in grasime este foarte variabil (2 – 4% mazare, 10 – 12%lupin , 20 – 25% soia).

Unele leguminoase, mai ales soia, contin factori antinutritivi , factor antitripsic.

In soia si fasole mai sunt si o serie de componenti toxici (soina si fazina) dar si saponine care actioneaza asupra mucoasei intestinului.

Atat factorii antinutritivi si cat si cei toxici pot fi inactivati prin tratament termic.

*Mazarea:

Valoarea Nutritiva : 1,1 UN ; 190 – 200 g PD , este saraca in grasimi si de aceea consumul ei in cazul vacilor in lactatie => unt tare, consumata de catre porc va rezulta o grasime de consistenta tare.

Se poate folosi ca si pondere in strct. N.C in proportie de 15 – 20%.

*Bobul: este o leguminoasa ce se foloseste mai rar.

Valoare Nutritiva: 1 – 1,1 UN ; 200 g PD

Bobul mucegaieste foarte usor si de aceea trebuie recoltat intr-o faza deplina de maturitate.

*Lupinul (alb , galben , albastru).

Lupinul albastru are un continut ridicat in tanini , ceea ce ii da un gust amar.

Page 40: Cursuri Nutritie

Prin selectie si amelioarare s-au creat varietati de lupin care pot depasi chiar si 40%.

*Soia : este nutretul din grupa leguminoaselor cu cea mai mare cantitate in grasime (20 – 25%), proteina 35%.

Valoare nutritiva: 1,3 UN ; 280 – 290 g PD.

Contine acel factor antinutritiv si o cantitate mare de ureaza (enzima care descompune ureea in ammoniac), astfel ca nu se recomanda administrarea soei cu produse pe baza de uree in hrana rumegatoarelor.

Nu se recomanda administrarea ei ca atare , mai ales in hrana monogastricelor(porci) ci doar dupa ce a fost tratata termic.

Cursul 11:

Utilizarea de N neproteic in hrana animalelor:

Conditii pentru administrarea ureei:

Se administreaza in ratiile cu deficit , dar nu mai mult de 30% din necesarul calculat.

Administrarea N neproteic , trebuie sa fie insotita de administrarea urmatoarelor:

-glucide ca sursa de energie , se recomanda un raport uree/glucide = 1/10. Structura glucidelor trebuie sa fie 70% glucide complexe , 30% glucide usor fermentescibile .

-elemente minerale (S in special, P, Ca, Cu, Fe, Co)

-vitamine (Vit.A , E si D)

-sa se respecte dozele de uree fiind recomandate urmatoarele: 20 – 30 g pt taurine si ovine in lactatie /100 kg viu , si 30 – 40 g pt taurine la ingrasat /100kg viu.

-se administreaza doar animalelor sanatoase , celor care si-au incheiat dezvoltarea tubului digestive si trebuie respectata o perioada de acomodare treptata a animalelor cu dozele de uree. De aceea dozele vor creste treptat pe o perioada de 20 – 30 de zile , in caz de intrerupere se presupune reinceperea perioadei de acomodare.

Page 41: Cursuri Nutritie

*Posibilitati de administrare a ureei:

Prin tratarea nutreturilor fibroase si grosie cu solutie de melasa si uree(10 kg uree , 70 kg melasa , 100 l apa). Dupa omogenizare , cu aceasta solutie se stropesc fibroasele , grosierele si se lasa o perioada pentru imbibarea solutuiei in structura nutretului.

La realizarea nutretului insilozat , proportia de participare fiind de 0,5 %; odata cu administrarea nutretului murat , ponderea de 1 – 1,5%.

In nutretul combinat ,cu o pondere de participare de 2 – 3%.

*Intoxicatii cu uree:

In cazul in care nu s-au respectat conditiile de administrare a ureei sau din sursele clasice de nutret s-a realizat un aport ridicat de N neproteic (nutreturi luate de pe pajistile ingrasate cu N neproteic) pot aparea simptome de hipersalivatie si timpanism.

Primele semne ale supradozarii cu N neproteic debuteaza cu hiperexcitabilitate , inapetenta , nesiguranta, tremuraturi , animalul ramane imobilizat cu membrele intepenite => deces.

Interventia poate sa fie prin administrarea per os (pe cale bucala) a urmatoarelor ingredient:

-4 – 5 l Lapte sau Zn acidulate.

-0,5 – 1 l otet alimentar diluat in proportie de 1 /3 cu apa.

-1 – 1,5 l solutie glucidica de concentratie 30%.

*Posibilitatea de retardarea a descompunerii ureei:

Cea mai mare cantitate de amoniac descompus de ureaza se inregistreaza in primele 2 ore de la administrarea ureei , depasindu-se de 3 – 4 ori posibilitatea microorganismelor ruminale de a utiliza N.

In aceste conditii s-au elaborate metode de retardare (intarziere) a descompunerii ureei , creandu-se astfel posibilitatea ureazei sa descompuna in ammoniac ureea ingerata intr-o perioada de timp mai mare. Astfel de metode pot fi chimice , fizice sau fiziologice.

Metode Fizice:

Presupun inglobarea ureei de regula in structura amidonului gelatinizat.

Amidonul are proprietatea ca in mediu lichid si la temperature ridicate sa depolimerizeze formand solutii vascoase (geluri) in care in conditii de presiune dirijata poate fi inglobata si ureea, limitandu-se in timp posibilitatea ureazei de a o descompune.

Page 42: Cursuri Nutritie

Metode Chimice:

Sunt o serie de compusi chimici care inactiveaza descompunerea ureei(acidul propionic , formic , fumaric, monoglutamatul de sodium).

Metode Fiziologice:

Sunt acele metode ce presupun realizarea unei structruri a ratiei a.i. sa se mentina un Ph ruminal intre 6 – 6,5. Pentru aceasta se utilizeaza de regula porumbul murat de buna calitate (20 – 25 kg/zi la vaci , si de 10 ori mai putin la oi)

Probiotic : produs obtinut prin cultura pe medii nutritive a unor microorganisme ce urmeaza a fi administrate in stare vie animalelor gazda in vederea mentinerii unui echilibru corespunzator florei intestinale.

Microflora intestinala participa la digestia acelor componente ale ratiei care nu au fost degradate enzimatic , ea este prezenta mai cu seama in intestinul gros , fie sunt asimilat si utilizate de animal , fie participa la mentinerea sanatatii intestinului.

Pentru a fi eficiente probioticele trebuie sa contina microorganism vii care rezista aciditatii gastrice si actiunii enzimelor de la nivelul stomacului si intestinului subtire.

In structura unui probiotic trebuie sa existe atat microorganisme rezidente( cele care populeaza in mod normal tubul digestiv) cat si microorganism reproducatoare ( care sa asigure o inmultire galopanta a acestor microorganisme).

Cele mai favorabile efecte ale utilizarii probioticelor sunt : consumul specific scade cu 7%, scade morbiditatea si mortalitatea cu 30 – 40% se obtin in situatiile:

-la tineret imediat dupa fatare , deoarece tubul digestive al acestuia nu are populatie microbiana corespunzatoare specie , iar in conditii de microbism accentuat in adapost , poate sa contacteze o serie de microorganism patogene ce urmeaza sa se inmulteasca in tubul digestiv.

-la animale care au trecut prin niste conditii de stres puternic , situatii in care s-au secretat hormone cortico – steroizi care favorizeaza dezvoltarea microflorei patogene

-la animalele care au suferit tratamente cu antibiotic ,care au actionat asupra microflorei tubul digestive reducand-o drastic , se favorizeaza dezvoltarea microorganismelor utile

Exemplu: SUINLACT produs la IBNA Balotesti

Page 43: Cursuri Nutritie

Prebiotic = substanta care favorizeaza dezvoltarea microflorei utile prin 2 elemente :

-prin asigurarea unui mediu nutritive ( oligozaharide)

-prin asigurarea conditiilor de ph ( acizii organici)

Oligozaharide sunt fructooligozaharide , glucooligozaharide si galactooligozaharide (nu sunt descompuse enzimatic , ajung la nivelul intestinului gros si ajung substrat nutritive).

Acizi organici : acidul citric , formic , fumaric si sarurile creeaza un mediu de ph care este incompatibil microorganismelor patogene din genul Clostridium , dar favorizeaza dezvoltarea genurilor Lactobacili si Bifidobacteriilor.

Prin acidifierea hranei se realizeaza si o potentare a actiunii pepsinei si imbunataeste palatabilitatea unor nutreturi. Ph-ul acid in fractiune acida a duodenului favorizeaza absorbtia elementelor minerale si vitaminelor.


Recommended