5ABONAMENTE

Un an . . 20 lei

6 . . . 10 lei

ANUNTURI

b. 5

ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT

25 Sub directiunea unui No. 20

Kirkilisse vor redobandite Turd

Tratativele directe Turco-Bulgare. Mersul

Distribuirea Inocaziunea oarelor de

la profesoriiecolar viitor, s'a pe cit ase respecta echitatea principiile peda-gogice, bine autoritatea le-gii regulamentelor vigoare.

acelaei timp cei insarcinati a-emenea operatiune s'an a

budgetul Statului.Astfel pentru orasele mari, cari

greeit se eel mai numeros corpdidactic distributia de oaremai malt de s'al procedat astfel.

tablouri de oarelorobiect la si a-

poi s'a profesorilorpentru acel obiect.

S'a limbain X are 38 oare pen-

cari sunt trei profesori, din cari doimai de 20 serviciu,

al treilea peste 20 S'a dat14 oare, iar celui din

i s'a lasat 10 oare pede va

echitabil. De mare a fost laintoemirea asemenea aranjament,

cari inspectorii scolariputut In decursul anulai.

trebue recunoastem, profesoridestoinici, dor de Sant

capabili, inteligenti, dar prea vorlucreze, le lipsese multe din

cari fac bun& profesor.evident deci distributia

relor a decunoetintile cari, sub acest raport,

adas inspectorii.Categoriei din cam color bol-

de mai vreme - caciholnavi doi ori - dar

s'a usurat mamacele mai oare.

Din modal cam am s'antrecut de data aceasta a-miforma convingerea, autoritatea

cale eu profesorii me-fie decit

acesta e un pas care va folosi malte evident

malt mai en spor mai energievor profesorii, vor sigaride acea activitate a se samA

Mai cred cA dupA modul acesta de avedea, se vor recompensabane utile schimbare in oraeede fie prin un mai bun tra-tament, fie promovarea ramurileadministrative ale ministeralni,prin promovarea la mai

de cA aceasta dinva spre binele

mintului.a profesor de se

cer titluri academice, pen-universitAti ori Academii.

Selectiunea corpului didactic a aces-tor din institutiuni se face dupAnorme, cari nu se va putea sustine,sunt gree.DacA tot mentinind acel mod de alegere

am titrati,ori doctori, cari In interval de

ori 12 dat dovadade dovedit aptitudine o

de didactice, nu credam face

ce Senatele universitarenumai la a

e de malte ori nuvedere profesoral

titrat, o ce mai e decA a produs sau chiar a

produs didactice.Incarajarea aceasta profesorilor

ar fi de sigar stimulentulmai puternic, care i-ar faceeoare in cariera energia, totdevotamentnl, aptitudinile

S'a mai tinut In distribuirearelor de faptul cA profesor

trebuie se osufleteascA. Or. nu s'arface atunci profesoral se vederar la are putine

nu e legat d e anamita

Vorbind de categoric de pro-

fesori, Academiciannl Francez, x,fost ministru zice :

Profesorul care trecesi

este un instructor agresiv, grozav citechiar odios".

Negresit e indar e a-

care vede eleviori de ori nula stabilirea

fleteeti, cari am o existeIntro el elevii

tot cercetind ocaziuneas'a putut vedea a-

numitesunt mai multi profeseri tre-

bue, nu sA dai decit 7 orioare de curs pe

de tin in materie.S'a mai vazut apoi s'an

materii de noi, pentru cari s'annumit profesori contract. S'au creatcatedre, cari uncle, eu tendinte

practice, dar cari nudat mijloace spre a se valorificatara.

se catedrele de gos-de profesionale

fete. Catedrele aceste, profesionale auntnumite, dar In curs practic,ele fac teorie.

Astfel cele mai multe profesoare sea face cursul de

Acolo spun elevelor, cum se tinecasa cum seDar lampA, ca o nici

In se ocupe de ea.Li se In teorie se face an

ori o friptura, dar n'auaparate pentru

bucate.alte studii nu noi tot

? !

uncleuncle, cA alte estede profesori. Am citat altdespre matematici.

Din avem multi profe-le

aici inconvenientul profesorul nude

Contra acestui sistem a voit luptecomisiunea repartitia oarelor. Dar

se ? !Apoi clad mai ales

secundar al fetelor,profesoare de 12

Dar asemeneade oare !

Aici, acest aproapenormal profesoarele sA 4, 5 ori

oarecatedrelor

mai la bAetilor, dare vorba de fetelor, acolo

zi ce merge cite oDai profesoarei 4 de pe

catedra eI. Radu

ZILEI

Abrogarea medicinei.D. interne ad-interim a

manifestat de de a a-dresa medicilor practicitea - poate ordinul, la

sevederea eventualelor ajutoare ce vor

fi chemati dee la ivirea cazarilor de

azitie amanitara acelasi timp,nu se nu se se

medicilor practiciIn parte. superflua, - chiar

e superfluA a medicilor oficiali,de oare-ce sanitare,activitateaprefectului de capabil de a...ori-ce molime si epidemii.

Chiar mai eri oficiosnl prefectulai a-:

AsOzi d. prefect al a dispusinocularra

A doua zi, altaD. prefect a organizat

ti cazarilordeparte.

La Iasi, precum medicii pri-vati publici prisos...

Ziarul L'Indépendance Ron-maine" e dee nu-

de astAzi in-formatiuni interesa de a-proape intreaga opinie

este vorba deI arzAtoare. in jurul

pasional, drept dis-polemicile in presä ;

jurul fu vorba, un moment,se vor eventuale interpe-

parlamentare, ladeschklerea opinia publi-

a fi pe deplin lumi-natä

Consiliul de dinziarul francez al partklului liberal-care s'a ieri amiazala d-lui Maiorescus'a ocupat de

de privire lala serviciul sanitar al

S'a decis principiu cA, pentruintendentA, comisiunea va fi corn-pusg din dr. Istrati, LupuCostaki, V. G. Mortun, din

un reprezentant al fiepartid politic, din un membru al

de compturi, cum din d.general Culcer, Lambrino

un al treilea ofiter superior.Din comisiunea pentru serviciul

sanitar vor face parte dToma lonescu

BardescuVercescu, un allea medic militar%

Reproducind cele de mai sus dinoficiosul francez al partidului libe-ral, credem aproape inutil mai

asupra importantei faptu-sine; asupra importan-

in care consiliulde ministri importantele de-ciziuni. Numai deciziunea aceasta,ea singurä, va un delinistire a spiritelor iritate intru

alchtuirea comisiunilor eviden-guvernului de a se

face de a nuse läsa asupra

petrecute, dar, acelasi timp,a nu se lasa planeze acuzari

vagi, zvonurirneiate.

Presa tuturor partidelor va ex-prima satisfactia ce resimte de

consiliului denumele va daaprobarea concursul pentru

stabilirea adevArului-ori-care arfie consecintele.

Un extraordinar de impovdrat deocupatii, nostru, este d. Alex.Stroja : prefect de inverse comitete de binetacere, reporter al,Evenirnentului", inspector etc.Nu cd surmeneazd

Asquith, englez, dedomi sufragete. Loviturile nu

Cine a zis

dela..,lar 9

regie au inoculate.

Cari lepentru insalubritate

Se ntelege, acele neabonate laori nepldtit.

Se anon medici s'au datde la examinarea holericilor.

e vorba de... inmicroscopice.

Holericii sunt glaciali, sarmanii.Nurnai nu

rece !

Sunt mai multe ipoteze lacauza care produce boala IngrozitoaremitA canceral.

Toate pot fi In-nu microbul can-

alta admite. Ceacuprinde Cohnheim,

la ia nastere de nistece au ramas izolate care la o

Incep se pa-

Un american, d. dr. Erwin F.Smith, directorul laboratoralui de pato-

a plantelor, a studiat o chestiunecare are o mare cancerul o-

cancerul plantelor. can-coral ca omul Erwin Smith adescoperit microbul plartelor.

ca cancerul omulnidatoreste unni microb a cietigat mull.

DacA vor micro'canceralui omulni, se va putea

drept cuvint, am passemnat acesteiloase

Un a din cinemtografdare la amatorii

tir. In lac incarton, trag salbatice,

cari In cai galop,soldati sau Un dispozi-tiv filmul o

loviturA, sivede o luminoasa ecran.

apreciezise opreste : Zgomotul produs

transmis,de-asupra la cabina operato-

Acolo un careoprirea pentru o a fil-

a facedin ganra de

OAMENI RURI

E...Pa-

lat al pAcii laEuropa subt povara

copleeitoare, apare una din coin-mai ciudate mai

lice timp.Visul statornic al din

mai rarboinice primitive vremi, apacea, iar train,

omeneasca dusin speranta va dobindi vaavea se bucare pace...

..Si vis pacem-para a spasun adinc ne-

fericit Namai binepoate avea pace... din

partea altora.Profetii, voitorii bine, mintuitorii au

omenirii-pacea:a Pace

E pacea care foo va aetepta multe

Nici-odata, ca dinpuri-epoca razboialui balcanic-n'aluat desert sacru al Naza-

acum potrivaSemi-nei s'a pornit aAliatilor, printr'o cam-

insingerare fratricida.S'ar zice potriva acestei

nicii a poetul germansa

von Kriegs HeldenruhmSo wie ihr wollt verkünden,Nur schweigt von eurem Christentum,Gepredigt

Bedürft ihr ProbenSo schlagt h die Heiden weiland.

so viel ihr des Bluts,Nur redet nicht dabei Heiland ;Noch das Tarkenheer

Schlacht Ruhme seinesWir ben keinem Odin mehr,Tod sind die der Walhalla.Seid was ihr wollt, doch ganz frei

dieser Seite, wie auf jener,ist mir Heuchelei

Der Nszarener.

Nazarinean - nu fi,conceptia chiar dacA

Odin Allah e fi-sA pomeneasca

gerate....Si a va fi ! Palatal

inaugurat la Hsga, este anal dincare va alta-

unei la care sechine lumea

ochire asupr ade a

niversale, eterne, cariizbutit-ne duce la ieri nega-tive, din nefericire.

Rodion

- Necesitatea selectionärei con-ducAtorilor educatiai fizice lanoi - Mijloacele de organi-zare a gim-nastic.

Trebue ne e a-in aceastA specialitate care

sA fie distinei o culturAdeplin profesia, din care s'ar

recruta membri comisia depacitale, membri care trebue fiemalt ast-

la capacitate oIn alCred ar fi indispensabil ca laxamen, nu preeedinte, dar pu-

membra un,.doctor care In pri-ar examina de proba

candidati pofizice al doi-

lea fi eel mai competent de a a-precia nota la care

un subject din fiziologie.Procedindu-se am fi sigari

examenal de capacitate prezintA oin arma n'ar mai fi

cutd zadarnice.dar cultural

moral va fi in a-s'ar

Noi acum ne la examenulde capacitate tim ni se

teorie cit si din practica.am avea o eu

un program biue definit, atunci rezulta-ar malt mai ca

prezent.La noi dovadA

tanta in eavem la pe

gimnastica, la 25 ore dein Germania, Suedia

3 gimuastica.In se face o orA

zi de (S'a la noiprograma analticA la 3 ore

de pe dar nu a-programa, e un mare

convenient).Germanii de si ci-

mai educatie (gimnasticA,joe, etc.) fiecare devieun soldat" asta primal

am avea specialitatea aceasta o mai caresi-ar patea material

consultind tratate atuncis'ar da la In

aceasta. In prezent la noi

II S S I a Ss IS SS SI

A DOVEDIT CA :

Mineralizate Smteza

ES Es as III as SI SS

Preparate de Sode de

RATIANUsunt cele mai preparate, cele mai curate cele

toate produsele similare dindar pretutindeni, in debitele de toate res-

taurantele, numai APELE MINERALIZATE SINTEZA" ade imitaliuni care

nu se pot compara nimic excelentele produse SINTEZA".Apele Sinteza sunt alkaline-lithionate se

special ca de persoanelor ce sufed de ACREALAGERATA a STOMACUWI, GUTTA, ARTRITISM, NISIP LA)CAT, NISIP LA BESICA sau RINICHI, CONSTIPATIE etc.

Observati bine DE PE DEcare trebue sä poarte Dr. A. RATIANU

marcaori ce substitutie.

La cerere se trimite laBiroul GOLIA No. 46 -

s'a petiei fizice).

La noi a pe cea fi citite un tratat de

d. prof. de gim-din

care se ocupa directia edn-fizice da posibi-

litatea viitorii maestride ar

o alead de conducAtoriai tinerirnei viitor.

In ori ramarA de activitato fieetc. urmereste pro-

gresiv, e credem de a noidin lincezala In care nemal ; de arintele uncle rele, de a ni seda posibilitatea in a-

care e de mare utilitatepentru viitori

ai acestei la timpuri grele.ne mintea

monie, vom putea stapopoarele ce le

la care putem multe ; dartoate acestea activitatea noas-

personalA avem de sprijinulstatului, de care ne este imposibila ne mieca, de a progresa.

cam mai susmul actual ain sectionare la noi, In de

din ce ce regres ; undocui ?

Retnediul expus mai sus.ca la toate celelalte

profesori distinai, lacursurile teoretice dt la practicece spuneam se la noi

versati materie de educatiecare fie chemati la

acestei opere.acea se primeascd,a clase licealeca la terminarea color 2 ani sta-

dii absolveze si liceul.De specialitate din

persecutatA,mis acest termen, nu cerem im-posibile, din contra voim a ne ridica

a ne mai solidea fi de profesori, pen-

tra care si se fac mari sacri-ficii forrnarea

cam va face recratareala de capacitate viitorchiar (la fete rind pro-grama e gimnaatica

undo e de o pregOtire se-

Avem caobiectul gimnasticei necesitA, mai ales

de dea face traneitia sistema

onor. Minister Cultelor va binevoia face sacrificii si acesttind o de

chiar In mod permaneutputin timp a so for-ma sau trei absolventipini profesorilor s'arda diurne.

In In una din degimnastid, sport muzid, e o instala-

complectA de sistemaaranjaa planul de d.

covineann, distins in sistema a-ceasta, care drept cuvint face

nostru reprezentindspecialitate.

A existat o sectie aviitorilor maestri de gimnasticA,pe societatea de care am

eu, dar desi a datineri bine totusi dincheltuelilor ce necesita acea scoalAs'a din cotizapile e-levilor elevelor de nici se

facedar de cam plata perso-

nalului didactic de 5 profesoride teorie practice. Profesoriidat gratuit In speranta in rezul-tatelor satisfädtoare la examen e-ran delegati ai Ministerului, cari rapor-

de rezultate finale),nister va ; dar spe-ranta nu s'a realizat, ne

la voiaSpuneam la acea autorizatl

de Minister, dar era si osectie a fetelor, multe din ele 7 si

clase

Din eleve au eait un demare, care lade capacitate succeshind toate In In cei2 ani de au pututnostintele suficiente hune maestre

urmat sistema suedezA, e intro-sectinnei

de fete),La programe e

mane, pntin cunoscutA rAnreaultatele Cabe.

aceea s'a acum aface trecerea la

pent= aceasta deam fost

din spre a-iacea

rezultate In care ase obosi curind, se treptat,

abilitateasad.

Gimnastica nu se poate decarte, nu se poate la 20-30miecari, pot la in-finit, dar se In vedere teoria,(anatomia, higiena) care e

practica.sistema germana (care e mai

prac-

zultate bune, aceasta se vedenia, aci ne-e nu-

mare al de gimnasticA,dar acolo e detatea mult

aacrifficii enorme dezvoltareafizice), gimnastica

frunte (3 pe de

Nu mai specialese recrutead profesorii de gimnas-

care cea maiGermania e la Spandau, Suedia-Stoc-

Belgia-Gand, -Paris. Incit aci popoarele vigoarea

ce o au din partealui, care nu nimic

Cea mai spuneammai cA e de

medicilor, pedagogilor fran-ceji germani.

Educatia In timpurilela popoarele culte a fost o chestiedin cele mai importante, care

vitalitatea discipline popoarelor.am imita popoarele

In acea am avea un deforte viitoare mai viguroase,mai constiente de menirea ce trebuieo viitor.

Avem cA deva Onor. Minister mijloa-cele de care va bine

sacrificii ca altecari vor fi va Incerca

nu lege prin odecizie sA organizeze gim-nasticei la noi, modelapus, o de gim-

s'ar o

de un corp didactic (ca diurne) ce sepoate de la noi din

astfel posibilitate multora de a seforma buni conducatori aizice pentru tinerime.

I. DOLIJANavocat

De Vinz are

mai mare de experienfd.Peste 20 din cele mai va-

cullivate i experimentate. Fiecare din pepiniera

cultivate via sepot pe ele de ori care

sd viziteze via.are sd

ori-ce plantd nu are ldstarallui acesta 35 c. m.

Catalog instructiuni gratis la

A se adresa la Dealuldrului, proprietatea Ciorapciu

sau la proprietar str. Pd-51.

in a omica

mai de cari seori cari se

deAproape organ de

genere-carea-

atorizati.operatiune este In

decare roade deli-cioase.

Ca dectt oRominea-

a fost din-colo de arme'de colaborator] caM. N. N. Bel-

poate altii. Altefost sunt mobilizate

persoana maltor colaboratori. SAcam spuneam cA revenirea

va conicide o'tare a observatiunilor culese la

In zile ca caream trecut.

foarte deo Intimplare din

- sinucidereade Central a publicatdependance Roumaine" ei nu-

Uhry, psendominulRodolsche Uhrinowski.

TRUNA ZILEI

NIMICUL MARE

VibrionnI-virgulA, pro-are

miimi demilimetru.

PATOLOGIA

Atit dede

al nimicImense tinterime...

t chestiunea

la ordinealiberä -

Adversarii depAminteni se mai o plat-

formA de sentimentalizmnervii, cam Inrub :

,,Darea de la va unpentru romtnism, ni va per-

veti integritatea mo-va adtnc.

toate Evreii vorgroea ceata von fi

a-si intelectuale,vreme ne de

pune pecetea sA prioritatea".acesta e glasul urei de

o defectuoasA socotimIn de ori-ce explicare ;

e sinced nu oastfel de argumentare.

argumentare ne pareneveridid.

este o ceIn timp spatiu.

timp e de ascenzinnea in-

spatin, astfella dinamice deter-

o evolutie Inalte variatia

Intro popoare, din deteritorial.

maide actionarea

Intre clase sociale.o bine stabilit

economice care-i ser-de - faptele- constatAm, dar, cA prima

Intimpinare antisemitA este pozitivA.In al doilea rind, depinde

In mare de citaceasta din e mai complexl, cu

va fi mai celecategorii implinind direct

proportional. o de perfec-se desvAlaeste prin elemen-

tele prime - slut indivizii Intr'oprioritatea,

canoaste acest principinnici de

(Dealtfel vederecA de acea ro-

e cam de 3 jam. la

astfel, si a Intimpinare anti-cade, prin de realitate.

Dar acordAreievreilor mai etchestia religioad, afirmind imposibilitatea popoare din

fundanaentului religieiSocotim a

forma,Dar, vom analiza unele

ale con-

cam cei ce nuIon

Mai vom noi

Leonrevoltat crestinis-mului mijloc

e odioase. Tot asa se ri-dicase contra pervertirei

Insubstratul moral

si jndaismul seaceleaai principii fundamentale.

Ca vorn reproducedin religioase

vreesti, tot alitcit de

DoPentru sociale s'a

creat un pentrunu putem zice unul altuis, men afost mat mare de cit al San-

IV, 5).aproapele tine

(III C. Moisi,19, 18).Intro oameni estosfintei scripturi".

Sota 14-a).nu (II C. Moisi

20, 13).$i sA pe ; voi

font In Egipt". C. Moisi 10,pacea (Secha-

ria 8,vii apropii oblceiurile

(Baba mezia 68 b.)acelui i-a

rAn ; nupoarte 'n Samuel 134)

(Citatele aunt Mute ,Principiilefundamentale ale

nemAsarat,ne oprim,

antisemit s'a fals,tnl.

Am deci cum, ordinea aceastaidei, se acordArei de drep-

de cit ura de si into-religioasA.

a nu ne Intinde malt, neaici de ocamdatA.

C. R. Ghiulea.

INFORMÄTIIZiarul se crede md-

sd d. I. C. nua nici pleacd in

D. Al. A. ministru al lu-publice i ad-interim la interne

a eri Cu accelexatul deaseard d-sa s'a reintors Capitald.

Autoritdfile locale au de a-cord, pentru regimental 4 de vindtorii regimental 13 Stefan Mare, la

toarcerea in localitate, sd nu mai can-toneze pe Abatorului, ci la o de-

de 8 chilometri de o-

comisiane dinjudefului, prefectul i inginerul

al judefului, va aleagdmai potrivit.

ultimele dispozitii, regimen-4 de se va loca-

litate Duminica viitoare, Luni regt-mentul 13 Mare.

D. dr. Grigoriu, medic al jade-s'a inters in localitate, venind din

La o intrebare a unui colaborator alnostru, d. dr. a declarat cd sta-rea sanitard din nu lasd nimic de

Se cd un soldat anumeGh. internat la spitalul militar din

localitate, nbolndvise eri, cu simptomesuspecte. El a imediat izolat.

a dovedit cd nue caz de holerd.

In de 5 Septembrie a. seva la comenduirea pietei Iasi,tatie pentru cantitatea de 1,310,000 kgr.

1,000,000 pae necesare depozitulnifaraj din Iasi.

In 24 August se vala Prefectura de licitatieaprovizionarea de

aCostnleni - Prisacani

Iasi).Personalnl serviciului sanitar local

a inoculat eri, a douaserum anti-holeric de d. dr. Floru

medicnl-primar al

In vederea icit i a zilnic noi

asezonul la 15

Dintres'and. d. prof. V.

s'ain

Toma,vroia tread apa

drumulMedical a 4-a

d. subcomisar -de Andrievici a

constatat moartea celuinou suspect" ivit

pe la oarele 4 p. interiorullialei un individ fu decrampe

D. dr. Floru a trimis pacient latal, de a putut retrimistirziere.

D. revizorun arhitect al culte

plead mine la acal a se constraical de din fondul donut de

Carol.

Staginnea teatrului vala Octombrie, termina-

rea de subd-lui

Acarul Dohrowschi din garaunor observatii

de seful acelei pentrunirea slujbei, si-a permis o serie in-suite agresiuni la adresa

D. inginer RichardcircumspripPei a V-a de miacare, apendat din servicia vinovat

o

La prefecture s'an pri-mit din partea maimultor zeci de cornercianti ambulanti, a-utorizati a acestrora, telegramei sani-tar superior, a interzis a frequentacomunele rurale.

S'a cerut avizul miuisterului deSuntem rugap a atrage atentiunea

color mobilizati a bonurileajutor,prefect politiei, cauzead prin aceastao mare intirziere In eliberarea micilorsumo

nici rost.

:: D. d-tor C. a fost numitdelegat comisiunea de lichidare a o-

Iaei nu-mit regal

Covurlui.

In in s'a ivit epide-mia de comisinnile lichida-rea bonurilor de rechizitie

de restituiretre proprietarii animalebor, sanrea vor permite

comandamontele garnizoanecorp de au

ordiu ia pentru Ingrijireaanimalelor ce

procedaDa restitai-rea saa vinderea

:: de 26 August a. c. vala Prefecture licitatie a-provizionarea pe co-

o-seaua IaaisBotoeani Isai.

In ziva de 10 Septembrie a.ra 11 a. m. so va la micisterul

licitatie pentra aprovizi-onarea a 1570 m. e. Iasi podul-

1913 14.In ziva de 4 Septembrie, va avea

aprovizionareanecesar

dinMoise Cohn, din a de

la suma 20 lei.la comisia a

inapoiat banii.

D. Matei Cantacuzino, Primaruls'a intors in localitate.

D. dr, Ochs a vaccinat eri sera-anti-holeric functionarii

Moldova.

Eri s'a curtea re-7 Rosiori la

rechizitionati refu-proprietari de a-i reprimi.din de 13000 lei.

IS IS IS SS II II IS IS ISIS IS II II SI RI SI II II SI

de

-Reorganizindu-se din nou, cele a-

luerAtori spec±ialisti din produsele rivalizeazácele mai bune sträine.

directiune a fabricei nu nimic pentruconsumatorilor.

Se atrage deosebita asupraCIOCOLAZILOR DE LAPTE CIOCOLATA DESSERT

IS II II SI II 55 IS I IS II II IS II SI II SS 55 II II II SISI II II 55 III II

OPINIA

Judiciare.- de

brie de sectia II-a va cerce-ta procesul de d lui

avocat.condemnat, de prima in-

la o de- 21 a. se vadeca la Curtea de apel s.dintre loan Frane Moses Jean

reziliareatract

La curtea apel s. II a zinade 4 Septernbrie a. se va pro-cesul I. Adela Cogäl-

reziliarea unnide vinzare.

Distinsul teatru cinematograficPathe-din reprezintä

19 August, programcuprinde Intro

Urmele Film rus de mareIntreaga desfáaurare in-

dramatici ailui din Petersburg.

In Spania Sevilla, intere-sante

Privighitoarea EmotionantäsentimentalA din viata In

desfäsurare sezbaciumul tinere fete din a-

franced,cul indrAgostindu-se de o cerptoare

Privighitoarea Darcerptoare o

se jertfeste pentru ea. (2Gontran are scene co-

mice de moravuri pariziane.

Servicial special

Atena.-D. Panas a Opusde externe. de a de-

regele i-ade mare al ordinalui

Tratativebulgare directe

bulgar a decis aziintre in tractive directe De-

vor fi desemnali curind.

Belgrad.-Zvonurile despre o cridnisterialä lipsite de temeiu.dintele consilinlni pleca concediu

pe o va petrece partela Marienbad, parte alte statiunineare.

In sale, d. Spalaicovici,la Sofia, va conduce

afacerilorva pleca cu principii

la statiuneSerbiei.

SerbMoriread-lui Take lonescu

Evians les Bains-La dejunulferit de ministrul de interne, d.Klotz, au asistat principele

Numirediplomatici

Petersburg. de statbaron Wyncken, a fost numit camilitar la Viena.

Schimb deeri

BulgariSofia.-Ministrul de a ordonat

concentrarea la Sofia a tuturor prizonieri-de sirbi, tinuti Bulgaria.

vor pleca labrod nude vor fi remiai autoritätilorcare vor remite ele pe de

bulgari, ce se in Serbia.

bulgari

Constantinopole.-D. Nacevici a vizitatla prinz Marele Vizir.

Poarta a fost informatä despre sosireaa delegatilor oficiali ai Bulga-

rilor, a negocia direct.

nu vaboicotatá

Londra.-Agentia Reuterrea despre de acord,pia, a Puterilor de a boicotatal financiar al Turciei, prin de

admite la cold, este de te-mein.

atare propunere a in adevdrde s'a o

decizie.Se relevä Mglia nu o

PRIMARIAde 3 Septembre a. e. ora 11

localul Primärieicitatie publicA en oferte pentrudarea In antreprid a constrnireipod de lemn pestePlcurari, dupä deviz este delei

Dispozitille art. 72-83 din

acesteilei numerar

efecte publice. de licita-tie devizul se pot vedea fiecare zila servicinl administrativ al

12 25 Aug.

un Ware demers, derece nu admitereavalorilor la

Imprumutul turcConstantinopoie.--Subdirectorul

otomane, a la Paris,cu sine bonnile de

care trebue sA dinbonuri do tezaur, In valoare ca

de milion lire cari vor tre-bui In speze, iar bonurinoni.

Se aetteaptä pentru Septembriea 500.000 livre, din

de milionconcesionärii

nopolulni regiei

Anchetareaatrocitätilor

Atena.-Cotnisiunea internationalä deanchetä a primit la Salonic

pe acauza bulgad este

pria accentaatä.Comisiunea este soli-

dark ei este socotitä neisbu-

Luptebulgare

Constantinopole. -Dupet giri dinisvor luptele

de BulgariTurci, regiunea Kirdjali-Daridere.

asigura deeri, au perdut 160 de

Dintre Turci un singur

din regiunese va mod crincen laocupafiunea bulgaret.

arma-

Atena. - greci, socotind canmilitoare permisiunea vapoarelor grecede a trece prin pavilionnlscoborit, au decis ca nici an vapor sä

prin strimtori.Armatorii se vor prezenta d-lui

z a-i face cunoscutär.

turco-grecesti

Atena. informatinni dinsursä, divirgentele care existA pentrurestabilirea raportnri diplomatice

Grecia Torcia, fost simtitor

d-lui DelcassParis. -

Delcassé, care se acum inin Franta, va päräsi postal de ambasa-dor la Petersburg.

In Octombre se va la Peters-burg numai spre a remite scrisorile salede rechemare.

tratativeleturco-bulgare

Roma.- Tribuna" interviewatpe ministrul bulgar. cu

la negocierele directe turco-bulgare. Dl. aadevar i mod oficiataceste are

negocierile directe da-interesarii bine prim& aitaliene, ambasadorul Garoni

bucurindu-se de mare credit de

multe simpatii Turcia.Dl. zicind

calea negocierilor directe este ceamai va ajungela un concret.

Telefonic

Miscare

Paris.-Le aflä din Lisabonaprovinciile Porto au

mari aavut politie;numeroase persoane au ränite, de

pärti.lamea a

asaltat inchisoarea, incercind sA liberezedetinuti. Deasemenea a ata-

cat de gazete guvernarnen-tale, devastind complet mai multe ma-

tipografice.numeroase arestäri.

Reorganizareaarmatei chineze

Berlin.-Ziarele cA Ian-sen-kai,republicei Chineie, a decla-

rat ambasadoruini german din Peking,sä china servi-

militar obligatcir, nuand ofiterigermani ca instructori.

5 ani - sper -a zisva deveni una din for-

militare maiLegea in aceastä privintk o va

ne viitoarea seziune

Viena.-Ziarul Morgen"o a unor bulgari inViena, romin nu li-arpermite se inVirciorova.

Incendiul de lafabrica Bragadiru

acestment un incendiu puternic a

la fabrica de bere

Toate au spre

Lovili de träsnetLiege.-Un a o companie

de ce se la exercifii Uncotenent a paralizat, mai multi sol-

au

TratativeTurco-Bulgare

Constantinople.-Mine Inceptratativele oficiale Turcia

Bulgaria.bulgari dintre care

ministrul de externe, au so-sit aci, vederea aceasta.

vor pebaza ca Adrianopole Kirki-lise Turciei.

Firul special telefonic deran-jindu-se de la 2 jum.

un serviciulefonic.

Ravagille HolemiBuletlnul al

Sanitar -Bucuresti. buletinul

oficial despre mersulcomunicat directiunea ge-

a servidului sanitar,pe ziva de

JUD. ARGE$. 3zuri noi, militari.JUD. BRAILA.-Braila, 2

JUD. BUZEU.-11 cazurimilitari, 3 morti.

JUD.dia, caz nou, militar,militar.

caz nou.JUD.cazJUD. DOLJ. Palota, 1

nou,Bechet, cazuri noi.Craiova, caz nou,Cernele, 1 nou.Grindeni, 2 cazuri noi, 2 morti.Isvor, cas mod.JUDET. ILFOV.- Oltenifa, 4

noi, militari.B.SARAT.-R.-Sarat, 7

noi, militari..ROMANATL-Corabia,

cazuri morti.10 cazuri

noi, 5 morti.Gripfani, mort.

casuri noi,de 4 cazuri noi,

Jud. TELEORMAN.-cazuri noi,

Alexandria, 5 casuri noi,morti, militari.

Magurelele, cas nou.Ovaia, 3 noi.

vale, noLJUD. VLASCA.-Slobozia-Florica,cazuri militari.TERITO RULE NOUL-Dobrici

4 cazuri noi, militari,militar.

total lost ziva de azi86 noi, dintre cari 35militari morti dintre care7 militari.

Ca rezumat avem :Bolnavi vechi 429.

noi confirmati 86.total 515 bolnavi.

Morti479.

Se la aceasta 955zolati lazaretul din Zimni-cea 29 izolati In lazaretulCrucea din T.-MAgurele.

(s.) Dr. MINOVICI

T.-MAGURELE.-Eri' a avutregretatului

maior Glogojan, mort de ho-

$coalade fete

asocietAtei filantropice Steaua"- -

-Str. Elena Doamna -INTIINTARE

Aducem la publiculni la§coala profesionald de fete vor

acesta clasele I-a, II-aIII a.Obiectele care se vor preda cursal

complect al noastre :

Croitoria In mod practic teoretic ;bmbele pro-

secundare publice ;Religia Ma-

zica Gimnastica, cores-Dactilografie fie.

Inscrierile la August crt.continua la Septembrie

10-12 a. 3-5 p.COM1TETUL

D. Herzen-La berg sepentru sou Eleva.

- -Dr. A. Steuerman

Str.

Practicant deSe cautd la de mobile For-

tuna" N.

REINTORSFISCH

la Berlin inCOPII

Precizarea prinmicroscopice

Cuza-Voda (Golia) 42Consult.

D. C.autorizal

Stradela Nicorila 1

casi ladin 2 280 pomi.

stiujeni bine, la Bel-Un adedrat raiu.

tra pentru toti ceocaziune nimeritA.

Adresa: Obreja

Octombriea. tot etajul I din str.

No. 3, ocupat actualminte deMoldova din oddi

Inchirierea se in total souparte.

De-asemenea apartamentdin atenanse

calorifere in ala din Str.

Primdrie.A se adresa la Banca Moldova.

Dr. H. SolomoviciSPECIALIST IN BOALE DE

NAS,-GURA-Ord. 8-10 a. m. p.

87101

GIMNAZIULMORITZ

147,

Cu dela 20 August, inscrierileau cacelaria zilnic.

9-12 - 5. Caudidatiivor prezenta

de a primar,nastere de revaccinare.

Curs integral de 4 se-cundare

de 2 anconditiuni Minister).

muzea. laborator,de gimnasticti, supravegherepedagogic&

Rezultatul 1912-13 :148 elevi prezentati

; nici un repetent ; doi cori-genti la obiect ; 7 elevipreparati de vor examen Septembrie alti 8 elevi au

note de promovareElevii merituq, de mijloace,

de se primese gra-

Directiunea.

DrSuzanaAsistand la

DE FEMEI-FACERI- Anastasie Panu -

gentemene particulare sau fran-cesd, excelent eftin d-ra licen-

prolesoard Pdcurari 45.

Spre trNevoit a la

in Rusia din cauzaplinerea formelor, nmin in

Doritorit senataltot timpul sew'

al

de casä.

pentru

pentru Copii

toaleteEau de

o

a

*ireturi ghete,rochii de

piele Bete tri-colore fae de Botez. Fitil de

de seaparat. Bete pen-tru covoare. i5ireturi de metal,

pentru de bumbacSireturi

de pentrupentru

Nationalä detextile

Max Schapira-PIoe0iPostavuri, Po-

stavuri PAturi dede Bra§ov, etc.

etSocietate

DE LANA

DNERI A

ANUL

4011011.1sll

ill-a a IV-a

STRADA GH.u

iNCREDERE

DE SUCCES

CINEMATOGRAFUL

CIRCULUI SIDOLI

la

3

noastre iau pa toti corifeli marilor teatreca;

DE POPULARIZARE

TORTE SPORTURILE

armatelor pc uscat

INVENTIILE NOILE DESCOPERIRI

care fiecare ce semai in lumea

Cornedii. scene hazlii, scene de varieteu. redarea celebri. etc. etc.

Stagiunea in cea de inanume pentru Reprezentatii

7 ANI DE SUCCES 7